IMPACTUL SOCIAL-ECONOMIC

AL TURISMULUI
IN SPATIUL LITORALULUI ROMANESC

Disciplina: Impactul social-economic al turismului

Profesor : Ipatiov Filip
Student: Cornea Anda Mariana
Specializarea: ADT
Anul I
 CUPRINS

1. INTRODUCERE

2. DUBLUL IMPACT AL TURISMULUI IN REGIUNEA LITORALA:

ECONOMIC SI SOCIAL
Legatura dintre impactul economic si cel social

3. EFECTELE GENERATE DE ACTIVITATILE TURISTICE DIN SPATIUL

LITORAL
a) Efectele economice
b) Efectele socio-culturale

4. DEZVOLTAREA LITORALULUI ROMANESC – REZULTAT AL IMPACTULUI

SOCIAL-ECONOMIC AL TURISMULUI
Tendintele si dezvoltarile generate de turism

5. CONCLUZII

6. BIBLIOGRAFIE

1. INTRODUCERE
 In zonele de litoral in general, iar in spatiul litoral romanesc raportat la intreaga tara in
special, motorul activitatii economice il constituie turismul, care este de departe cel mai
important in ceea ce priveste generarea de venit.
Pentru a intelege mai bine modul in care turismul se raporteaza la regiunea litorala
romaneasca, se vor evidentia doua elemente caracteristice menirii turismului. In primul
rand, el valorifica potentialul natural si antropic care cunoaste astfel o imbogatire,
generand satisfacerea a multiple motivatii umane. Un al doilea aspect se detaseaza prin
observarea rolului dual al turismului : in dezvoltarea economiei si in satisfacerea
societatii. Turismul sintetizeaza pe de o parte rezultatele unui numar mare de activitati,
iar pe de alta parte se constiutie intr-o modalitate superioara de organizare si consum al
timpului liber. De aici reiese impactul social-economic al turismului, care a dus si la
inmagazinarea crescanda a activitatilor turistice, in randul ocupatiilor de baza din litoralul
romanesc.
Turismul a impus amenajarea pe coasta romaneasca a Marii Negre, a statiunilor
turistice cuprinse intre Navodari si Mangalia, care au ca fundament de functionare
economica a intregului sistem social, turismul. Este vorba despre un fenomen turistic ce a
prins radacini adanci prin monopolul de care se bucura, dar asta nu inseamna ca el este de
sine statator. De aici se poate reliefa statutul turismului de ramura de consecinta, dar si de
ramura de interferenta, tocmai pentru ca are legaturi cu diverse ramuri de activitate,
dintre care foarte usor recognoscibile pentru intelegerea fenomenului, sunt : ramura vitala
a industriei alimentare, ramura industriei energetice fara de care unitatile turistice nu ar fi
functionale, ramura industriei eletronice si electrotehnice, ramura vitala din punct de
vedere turistic a serviciilor de transport si telecomunicatii. Fara acestea, turismul ar fi
inexistent.
Se va incerca pe parcursul lucrarii de fata evidentierea impactului turismului in forma
sa dubla, in plan social si economic, pe care l-a generat si l-a adaugat functionarii actuale
a litoralului romanesc.

2. DUBLUL IMPACT AL TURISMULUI IN REGIUNEA LITORALA: ECONOMIC SI

SOCIAL
 Legatura dintre turism si economie este una favorabila, prin aceea ca duce la
dezvoltarea economica a unei tari, iar in cazul nostru, raportat la o scara mai mica, a
litoralului romanesc. Varietatea pe care o cunosc activitatile din turismul litoral, generate
de diversificarea motivatiilor populatiei locale si a celei din restul tarii, fac din turism o
adevarata industrie. Insa, pentru a se genera un impact economic pozitiv, aceste motivatii
care in decursul anilor s-au intensificat ca si pretentii si au cunoscut o diversitate tot mai
mare, trebuie satisfacute. Astfel, eficienta activitatii de turism trebuie apreciata atat prin
reflectarea efectelor economice, cat si a celor sociale.
Legatura dintre impactul economic si cel social
Turismul este un fenomen social economic complex. Este un fenomen economic
pentru ca se afla la interferenta mai multor componente ale economiei nationale si locale.
El antreneaza un foarte larg potential uman, reprezentat de forta de munca implicata care
prin actiunile intreprinse deserveste un anumit numar de turisti, ale caror nevoi trebuie sa
corespunda cu ceea ce li se ofera, pentru ca fenomenul turistic sa reziste in timp, sa aiba
continuitate. Pe langa aceasta este vorba si despre un potential material implicat,
amandoua generand importante transformari in evolutia economiei si a societatii.
Legatura care exista intre impactul economic si cel social, este pana la urma in termeni
simpli, accea ca satisfacerea nevoilor societatii de refacere a capacitatilor fizice si psihice
fara de care nu poate intreprinde activitati cu impact economic, va conduce implicit la
aportul economic al turismului la nivel national si local.
Litoralul romanesc al Marii Negre, are un important caracter turistic manifestat cu o
intensitate mai mare decat restul zonelor, pe o distanta de 70 km de tarm in care sunt
cuprinse 13 statiuni turistice care ofera servicii variate. Elementele care stau la baza
prestatiei turistice sunt : produsul turistic estival, cel ocazional si cel balneo-recuperator.
Prin consumarea acestor trei tipuri de produse turistice, se poate reliefa impactul social al
turismului, care in special prin produsul balneo-recuperator, contribuie in contextul actual
al tendintei de inlocuire a tratamentului medicamentos cu factori naturali de cura, la
cresterea randamentului muncii si la reducerea zilelor de concediu medical. Acestea la
randul lor, contribuie pe de o parte la impactul economic direct al turismului prin
generarea consumului produselor turistice, si pe de alta parte la impactul economic
indirect al turismului, care prin imbunatatirea sanatatii si a starii psihice a turistilor, creste
randamentul acestora la locul de munca, interferandu-se cu alte domenii din sfera
economicului.
Aceasta este relatia de interferenta dintre impactul social si cel economic al turismului,
dependente unul de altul. Zona litorala s-a dezvoltat de-a lungul anilor din punct de
vedere turistic, generand aport la economia nationala, tocmai prin intermediul turistilor
care din moment ce au consumat produsele turismului litoral, inseamna ca au regasit prin
aceastea cheia satisfacerii nevoilor lor sociale. Doar prin satisfacerea nevoilor sociale se
poate ajunge la raspunsuri economice.

3. EFECTELE GENERATE DE ACTIVITATILE TURISTICE DIN SPATIUL LITORAL

a) Efectele economice
Turismul litoral romanesc, cu forme de manifestare specifice, a dus de-a lungul
timpului la generarea catorva efecte economice pozitive si negative.
Intre cele pozitive se numara :
- aportul economic la venitul national; turismul estival la Marea Neagra este pentru
Romania turism traditional, ceea ce face ca aportul la venitul national sa nu fie
nesemnificativ, insa caracterul sezonalitatii ii diminueaza impactul economic
- generarea de locuri de munca prin angajare directa in unitati cu activitati turistice
cum sunt numeroasele hoteluri din statiuni, angajare indirecta prin locuri de munca in
sectoarele de aprovizionare, prin angajare indusa si angajare pentru constructia
infrastructurii turistice
- rol stimulator al investitiilor care isi desfasoara activitatea in stransa corelatie cu
turismul
Cateva efecte negative constatate:
- efecte negative asupra fortei de munca, prin aceea ca nivelul salariilor personalului de
pe litoral si din turism in general, este inferior mediei pe economie, excluzand ciubucurile
care in perioada de sezon sunt facute cu usurinta de cei specializati
- caracterul sezonier care reiese din faptul ca turismul litoral romanesc se adreseaza in
special practicarii in perioada estivala; aceasta atrage dupa sine dificultati specifice in
exploatarea bazei materiale, ducand la o crestere substantiala a cheltuielilor de intretinere;
cu toate ca turistul este capabil sa se ataseze de o destinatie turistica prin fidelitate, de la
un an la altul mult mai mult l-ar motiva inovatiile, schimbarile, care insa presupun un
efort investitional substantial din partea administratorilor de produs turistic; cea mai
semnificativa dificultate consta in imposibilitatea conservarii personalului in perioada de
stagnare determinand o sesizabila scadere a calitatii serviciilor ca rezultanta a lipsei de
calificare, iar incapacitatea intuirii fluxului de turisti, angajarile de personal ajung sa fie
facute pe principiul necesitatii imediate
- scurgerile de fonduri in special prin importul bunurilor de consum
b) Efectele socio-culturale
Intre efectele sociale pozitive se numara :
- efectul regenerator al capacitatii de munca, datorat nu doar prin mijloacele de
agrement, dar in special prin factorii de cura generati de climatul influentat de prezenta
marii, in contextul actual al tendintei de inlocuire a tratamentului medicamentos cu cel
natural; acesti factori ii motiveaza nu doar pe cei care necesita tratament medical ci si pe
cei care opteaza pentru tratamente combinate de intretinere
- motivarea populatiei de a-si consuma timpul liber printr-o odihna activa
In cazul efectelor socio-culturale negative, identificarea lor nu este atat de usoara in
general, pentru ca aceste efecte se pot observa doar in timp, fiind invizibile si complexe.
Intre cele mai usor de sesizat se numara :
- poluarea vizuala, care este o trasatura foarte bine cunoscuta nu doar la nivelul
litoralului ci in in cazul statiunilor turistice din intreaga tara, din lipsa unor planuri de
amenajare a teritoriului sistematice, ducand la o ezvoltare haotica, expansiva de-a lungul
coastei
- efectul imitatiei – acesta este un efect social-economic care s-a impus foarte adanc in
cadrul teritoriului de-a lungul timpului, un bun exemplu fiind orasul Constanta, a carui
tendinte in randul populatiei s-au vulgarizat si a cunoscut un nivel ridicat de libertinism,
o data cu patrunderea unui numar insemnat de turisti din cele mai variate medii de viata si
cu cele mai variate stiluri de viata
4. DEZVOLTAREA LITORALULUI ROMANESC – REZULTAT AL IMPACTULUI
SOCIAL-ECONOMIC AL TURISMULUI
 Tendintele si dezvoltarile generate de turism
Ceea ce a dus la aparitia si apoi dezvoltarea statiunilor litorale romanesti a fost
prezenta factorului “mare„ (Marea Neagra), al carei potential turistic natural a fost
valorificat prin punerea in miscare a unui sector interconditionat cu celelalte sectoare
economice : turismul. Turismul practicat pe litoralul romanesc este axat pe trei
componente principale – turismul estival, turismul de ocazii si turismul balneo terapeutic.
Pana in anii 1987-1988 sudul litoralului era “guvernat„ de un director al Întreprinderii
de Hoteluri şi Restaurante” (IHR) un administrator de statiune, iar la baza piramidei
decizionale se aliniau sefii de unitati. Aceasta era destinatia prerferata de firmele germane
de turism, statiuni precum Venus, Cap Aurora, Jupiter, Olimp si Neptun erau pline de
nemti, suedezi si norvegieni, iar in anii ’80, in perioadele de varf de sezon au devenit
tinta vizitatorilor din tarile socialiste.
In ultimii ani, la nivelul litoralului romanesc, in interdependenta cu transformarile care
au permanent loc la nivelul sistemului economic si social, turismul a impus o serie de
tendinte :
- in contextul amplorii pe care a cunoscut-o fenomenul turistic, cu un impact puternic
resimtit in turismul estival in special, turistii au tendinta sa fie tot mai bine informati in
ceea ce priveste locul pe care-l vor vizita si de asemenea nivelul pretentilor in ceea ce
priveste calitata plajelor, a serviciilor si dotarile din statiuni a crescut
- diversificarea ofertelor de sporturi nautice a dus la o mutatie deloc neglijabila si la o
formare de fluxuri
- fenomenul fragmentarii vacantelor apare tot mai pregnant, in urma mai multor
factori, intre care se numara : scurtarea timpului prin dezvoltarea transporturilor si a
infrastructurii corespunzatoare ; aparitia pe piata a calatoriilor de tip “incentive
travel„ sau a acordarii premiilor care constau in weekend-uri pe litoral ;
In ciuda imbunatatirilor si a dezvoltarii aduse litoralului romanesc prin prisma
impactului turismului, cele 13 statiuni dispun de o baza materiala cu un grad de uzura
ridicat. Aceasta este o consecinta a utilizarii pana la epuizare, cu un aport investitional
minim si cu o slaba motivare de a creste calitatea serviciilor prin specializarea
personalului angajat. Un dezinteres total, aratat prin lipsa initiativei manageriale, se poate
observa si din intarzierea punerii in evidenta a unor noi zone cu valoare turistica sau de
integrarea in pachetul de servicii turistice a unor programe de cunoastere a obiectivelor
istorice si culturale, aflate de asemenea intr-o stare de conservare precara. Capacitatile
curative ale resurselor naturale de care dispune litoralul romanesc nu se bucura de
revigorarea meritata, procesul de cerecetare stiintifica in domeniul balneologic fiind
ramas la nivelul de acum doua decenii. Infrastructura ineficienta , caile de acces fac
produsul turistic realizat pe litoralul romanesc , greu de vandut, cu atat mai mult cu cat
raportul pret-calitate este net in defavoarea calitatii.

5. CONCLUZII

Se poate concluziona faptul ca efectele sociale ale turismului, intre care se numara
motivatiile turistilor in fata optarii pentru o destinatie turistica sau alta, traduse ca nevoi
fizice si psihologice determinante, se transforma la anumite niveluri in efecte economice
care actioneaza nu doar la nivel local, cum este cazul regiunii litorale, ci intins chiar la
nivelul intregii populatii, prin relatiile de interconditionare care se manifesta.
Desi un spatiu cu produse turistice bine definite prin potentialul natural de care
dispune, litoralul romanesc se „bucura“ in prezent mai mult de efectele negative ale
impactului economic al turismului decat de cele pozitive, tocmai din cauza ca turismul nu
este de sine statator ci influenteaza si este la randul sau influentat de o multitudine de
ramuri din sistemul economic national. Romania fiind o tara slab spre mediu dezvoltata,
prin slaba putere de cumparare a populatiei si printr-o economie nationala deficitara, a
influentat in acceasi dierectie si dezvoltarea turismului.
Exista si cateva solutii pe termen lung care vor putea duce in viitor la inviorarea
eficientei economice in turism a litoralului romanesc asta s-ar putea realiza prin
diversificarea ofertei, atenuarea curbei sezonalitatii, dezvoltarea si modernizarea bazei
materiale turistice, diversificarea mijloacelor de agrement.
 BIBLIOGRAFIE

Surse online :
http://cetateaacademica.wordpress.com/teme-si-idei-din-gandirea-economica-
romaneasca-2/tambozi/

http://facultate.regielive.ro/referate/turism/turismul-de-litoral-studiu-comparativ-
220396.html

http://www.dezvaluiri.ro/actualitate/475991-turismul-i-societatea-pot-evolua-doar-
impreun-in-sudul-litoralului.html

http://www.dezvaluiri.ro/litoralul-romanesc/475990--sudul-litoralului-a-avut-un-trecut-
prezentul-scaraie-dar-viitorul-poate-fi-excepional.html

* Ipatiov, F.- Curs Impactul social-economic al turismului