Analize Sintactice Ioan Sabau

IOAN SABĂU
CULEGERE DE EXERCIȚII GRAMATICALE

(ANALIZE SINTACTICO- MORFOLOGICE ALE PROPOZIȚIEI ȘI SINTACTICE ALE FRAZEI,
CU SOLUȚII)
Oradea, 2009
Cuvânt introductiv
Analiza sintactică şi morfo-sintactică a propoziţiei şi analiza sintactică a frazei rămân

metodele de bază ce ajută la fixarea cunoştinţelor de morfologie şi sintaxă pe care elevii,
studenţii şi cadrele didactice le pot utiliza cu succes în studiul individual şi în pregărirea
diferitelor examene.
Pentru abordarea teoretică a problemelor de analiză gramaticală am pus la dispoziţia
celor interesaţi un volum de Morfologie şi unul de Sintaxă, ambele bazându-se pe învăţarea
teoretică şi practică a limbii actuale.
Cu toate că lucrările amintite oferă un bun sistem teoretic pentru cei care studiază
limba română, am considerat ca fiind necesară şi alcătuirea unei lucrări cu caracter practic
pentru îndrumarea celor care efectuează analiza gramaticală..
Prin structura ei, lucrarea prezintă peste 50 de propoziţii, o sută de fraze şi zece
modele de construcţii de fraze indroduse prin diferite elemente de relaţie care, credem noi,
1
pot iniţia pe cei dornici. Datorită caracteristicilor sale lucrarea poate oferi material şi pentru
lucrările de seminar ale studenţilor de la Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar, dar
în acelaşi timp ea este utilă şi pentru cei care se pregătec în vederea obţinerii unor grade
didactice.
Analiza frazei s-a bazat pe numerotarea clasică a propoziţiilor, adică după ordinea
succesiunii predicatelor, aceastea reprezentând, de fapt, unicul criteriu de identificare a
numărului propoziţiilor în fraze. Pentru evitarea unor confuzii, inerente, între propoziţiile
principale şi cele subordonate, am utilizat, considerându-l necesar, semnul radical (√), prin
care am marcat subînţelegerea elementului de relaţie. Marcarea prin radicali a elementelor
subînţelese, credem că am rezolvat, fără prea mare dificultate, stabilirea exactă a numărului
propoziţiilor principale şi secundare din fraze.
Cartea, în viziunea nostră, poate fi un bun ghid de studiere a limbii române şi care
permite sistematizarea cunoştinţelor de limbă, iar rezolvarea exerciţiilor propuse pot
consolida cunoştinţele teoretice.
Autorul
ABREVIERI
Aaj = atribut adjectival

abs = absolut
Ac = acuzativ
acc = accentuat
act = (diateza) activă
adj = adjectiv, adjectival
adv = adverb, adverbial, coordonare adversativă
AP = apoziţională
apoz = apoziţie, apoziţional
aprop = apropiere
art = articol, articulat
AT = propoziţie atributivă
atr = atribut
atr. s. gen = atribut substantival genitival
atr. s. prep. = atribut substantival prepoziţional
C. EXC. = circumstanţiala de excepţie
c.ag = complement de agent
C.AG. = propoziţie subordonată completivă de agent
c.c.exc. = circumstanţial de excepţie
c.c.l. = circumstanţial de loc
c.c.m. = circumstanţial de mod
c.c.soc. = circumstanţial sociativ
c.c.t. = complement circumstanţial de timp
c.cdţ. = circumstanţial condiţional
c.cns. = circumstanţial consecutiv
2
c.cuml. = circumstanţial cumulativ
c.cv. = circumstanţial concesiv
c.cz = circumstanţial de cauză
c.d. = complement direct
c.i. = complement indirect
c.instr. = circumstanţial instrumental
c.rel. = circumstanţial de relaţie
card = cardinal
CCUML = circumstanţiala cumulativă
CD = completiva directă
CDŢ = circumstanţiala condiţională
CI = completiva indirectă
CL = circumstanţiala de loc
CM = circumstanţiala de mod
CNS = circumstanţiala consecutivă
comp = compus
compt = comparativ
coord = coordonatoare
cop = copulativă
CREL = circumstanţiala de relaţie
CSOC = circumstanţiala sociativă
CT = circumstanţiala de timp
CV = circumstanţiala concesivă
CZ = circumstanţiala de cauză
D = dativ
dem. = demonstrativ
dep = depărtare
det = determinat
diat = diateza
disj. = disjunctiv
e.p.s. = element predicativ suplimentar
egal = de egalitate
encl. = enclitic
f = feminin
G = genitiv
gen = genitival
gr = grad
hot =hotărât
i = incidental
imp. = imperfect
ind. = indicativ
inf. = infinitiv
infer. = inferioritate
înt. = întărire
int. = interogativ
intranz. = intranzitiv
invar. = invariabil
juxt = juxtapunere
loc. = locuţiune
m = masculin
3
m. comp = mod comparativ
m.m.c.pf. = mai mult ca perfectul
m.m.ob. = mai multe obiecte
m.m.pos. = mai mulţi posesori
mult. = multiplu, multiplicativ
N = nominativ
n = neutru
neacc. = neaccentuat
neg. = negativ(ă)
nehot. = nehotărât
num. = numeral
num. card. = numeral cardinal
num. ord. = numeral ordinal
p.c. = perfect compus
p.n. = predicat nominal
p.s. = perfect simplu
p.v. = predicat verbal
part. = participiu
perf. = perfect
pers. = personal
pl. = plural
pos. = posesiv
pos. = posesiv
PP = propoziţie principală
PR = predicativă
pr. = propriu
prec. = precizare
prep. = prepoziţie
prez. = prezent
procl. = proclitic
pron. = pronume, pronominal
prop. = propoziţia
PS = predicativă suplimentară
refl. = reflexiv(ă)
reg. = regent(ă)
rel. = relativ
s.c.s. = substantiv comun simplu
s.pr.s. = substantiv propriu simplu
s.v.g. = schimbarea valorii gramaticale
SB = propoziţie subiectivă
sec. = secundar(ă)
sg. = singular
sub = subiect
subînţ. = subînţeles
subord. = subordonată
subst. = substantiv
sup. abs. = superlativ absolut
super = superioritate
supr. = superlativ
term. = terminaţie
4
V = vocativ
v. = verb
val. = cu valoare
EXERCIŢII PENTRU ANALIZĂ

SINTACTICĂ ŞI MORFOLOGICĂ
1. „Codrul răsună de vuietul undelor călătoare”.

(Alexandru Vlahuţă)
2. „Deodată o lumină fantastic, izbucneşte

Din zece ’nalţi mesteceni cu fruntea-nflăcărată”.
(Vasile Alecsandri)
3. „Pe falnicii săi umeri, cu anii, sunt clădite

Nepieritoare sarcini de fapte strălucite”.
(Vasile Alecsandri)
4. „Ciobanii de la târle privegheau de departe mişcarea iscoadelor”.

(Mihail Sadoveanu)
5. „În familia învăţătorului Herdelea nu s-a mai vorbit toată ziua decât despre
întâmplările grozave de ieri”.
(Liviu Rebreanu, Ion)
6. „Înconjurat de o ceată de prichindei, cireşarul cel cârn şi ciufulit înjghebase
acolo o adevărată insulă a veseliei”.
(Constantin Chiriţă, Drum bun, Cireşari!)
7. „La Căpâlna, un sat adunat ca într-o căldare, în fundul unei văi adânci, ne-am
odihnit puţin peste un trunchi primitor, răsturnat la un colţ de uliţă”.
(Lucian Blaga, Hronicul vârstelor)
8. „Pe culmi, prin rarişti de păduri, se zăreau cele dintâi case din Văleni”.
(Ion Agârbiceanu, Arhanghelii)
9. „Într-o goană nebună, pe deşelate, bătând gonacii cu iataganele, un pâlc de
5
călăreţi s-arată în capul Măgurii”.
(Delavrancea, Nuvele şi povestiri)
10. „Şi doritor de lumină, în acea dimineaţă scăldată de soare, a întins aripile, ca o
flamură, deasupra brazilor bătrâni”.
(Emil Gârleanu, Cea dintâi durere)
11. „De sub marginile îndepărtate ale văzduhului, nenumărate grămezi vinete de
nouri posomorâţi, cu frunţi îndrăzneţe şi ameţitoare, se iviră fără de veste”.
(Calistrat Hogaş, Opere)
12. „De prin adâncul văilor, de peste înălţimea coamelor codrului, de pe întinderea
scânteietoare a smidurilor (desiş de zmeură, spini) înflorite, valurile străvezii de
aburi se ridicau în unde creţe”.
13. „Bunicul era un bătrân voinic, roş la obraz cu plete albe”.

(Mihail Sadoveanu)
14. „Aici stejarii, brazii şi fagii trufaşi înalţă capul lor spre cer”.
(Nicolae Bălcescu)
15. „Atunci îl văzură întâi neamurile, turbat ca fiara, cu ochii crunţi şi cu obrazul ca
de var”.
(Mihail Sadoveanu)
16. „Blându-i sunet se împarte
Peste văi împrăştiet
Mai încet, tot mai încet,
Mai departe,...mai departe”. (Mihai Eminescu)
17. „Depărtarea de sat, de lume, de-ai lui i-a pus în ochi o dulce melancolie, iubire
şi cântec în suflet”.
18. „Vâlcea e o livadă încântătoare, cu văi străbătute de ape limpezi, cu pajişti

înflorite pe sub poalele codrilor, cu sate vesele pe marginea râurilor, cu drumuri
albe şi netede”.
(Alexandru Vlahuţă, România pitorească)
6
19. „Pe stânga, Ceahlăul, cu nenumăratele sale turnuri de stânci, săpate pe adâncul
cerului se înalţă ca un fantastic castel de aur, zidit de mâna fermecată a unui
vrăjitor din poveste”.
20. Fiorii unei presimţiri năprasnice îl înjunghiară în inimă.

21. „El tremură ca alte dăţi,
În codri şi pe dealuri,
Călăuzind singurătăţi
De mişcătoare valuri”.
(Mihai Eminescu, Poezii)
22. „Într-o goană nebună, pe deşelate, bătând gonacii cu iataganele, un pâlc de

călăreţi s-arată în capul Măgurii”. (Barbu Ştefănescu Delavrancea)
23. „În clipa asta în uşa birtului se ivi un om mijlociu de stat, uscat ca o scândură,
îmbrăcat în pantaloni şi fără vestă”. (Ion Agârbiceanu, Culegere)
24. „De cealaltă parte a bisericii, spre răsărit, cam la o jumătate de kilometru de
curtea parohială, se înălţa o casă cu-n etaj, drăguţă, cochetă, ca o vilă, zidită de
curând”. (Ion Agârbiceanu, Culegere)
25. „Femeile purtau lungi şi grele năframe, de mătase cele mai multe, ghete cu
tocuri înalte, ca şi doamnele de la oraş”.
(Ion Agârbiceanu, Culegere)
26. „Şi doritor de lumină, în această dimineaţă scăldată de soare, a întins aripele, ca
o flamură, deasupra brazilor bătrâni”.
(Emil Gârleanu, Cea dintâi durere)
27. „Orbii plecau cu desagele pline, cu groşii lor de aramă vârâţi în brâie de piele,
desculţi, sfrijiţi, murdari, dispărând sub orizontul vag”.
(Eugen Barbu, Incognito)
28. „Aici coridorul era ocupat de ofiţeri de toate gradele, tăifăsuind şi aşteptând
fiecare norocul de a putea vorbi neoficial cu generalul”.
(Liviu Rebreanu, Pădurea spânzuraţilor)
7
29. „Eu mergeam cu îngrijire, despicând cu ochiul întunericul nopţii, iar cu urechea
adâncimile depărtărilor reci, deşerte şi întunecoase”.
30. „Şirul înflorit de obraji rumeni, de ochi aprinşi, negri şi albaştri, de cămăşuţe şi
ii albe, cu chindisitură rară pe mâneci – câte un pui roşu trece liniştit pe sub
poartă”. (Ion Agârbiceanu, Opere)
31. „La poalele urcuşului greu, între pruni şi meri, se pitulează casa pădurarului şi
câteva acareturi zgribulite şi sperioase, acoperite cu paie vechi, înnegrite de
vreme”.
(Ion Agârbiceanu, Opere)
32. „Mai multe cucoare, formând o cunună,

Într-o pădurice lângă un izvor,
De mult timp unite trăiau împreună
Ducând o viaţă plină de amor”.
(C. Ciuchindel, Antologia fabulei româneşti)
33. „Brazii suri şi neclintiţi, cu trunchiuri netede şi goale se ridicau încremeniţi şi

drepţi până la înălţimi ameţitoare”.
34. „Şezând în carul încărcat cu saci, vedea pe deasupra zăvoiului îmbâcsit de tufe
de răchite şi de sălcii”.
(Ion Agârbiceanu, Opere)
35. „Cheptănuşii mici, cu gulere roşii şi verzi lunecau în spirale tăcute şi iuţi pe
trunchiurile arborilor în sus”.
(Calistat Hogaş, Opere)
36. „Sub cerul cenuşiu de toamnă ca un clopot de sticlă aburită, spânzurătoarea
nouă şi sfidătoare, înfiptă la marginea satului, întindea braţul spre câmpia
neagră, înţepată ici-colo cu arbori arămii”.
(Liviu Rebreanu, Pădurea spânzuraţilor)
37. „Pocnind din bici pe lângă boi,

În zori de zi el a trecut
Cu plugul pe la noi”. (George Coşbuc, Poezii)
38. „În severa cameră, căptuşită cu tomuri negre până sub tavan, cei trei foşti colegi
8
ascultau, palizi de insomnie şi de încordare”.
(Gala Galaction, Opere)
39. „După ani de luptă cu sărăcia, grei, dar plini mereu de curaj şi de voie bună,
Niţă, fiul pădurarului de la Coasta Morii, ajunsese un inginer vestit”.
(Ion Agârbiceanu)
40. „Şi Bijucă, în sunet de zurgălăi şi de tremurături de coarde roşii, alerga mărunt
la deal cu lăbuţe albe şi mici, la chemarea de duioasă mustrare a stăpânei sale”.
41. „În dimineaţa următoare, proaspăt bărbierit, îmbrăcat în cămaşă albă cu guler
răsfrânt, Bill înconjură cu pas elastic «Biblioteca de împrumut a oraşului»”.
(I. Negulescu, Semnale)
42. „Din vorbă în vorbă am scos din sacul de vânătoare sticla de rachiu şi două
pachete de tutun de pipă”.
(Ion Agârbiceanu, Texte literare)
43. „Un volum de versuri inedite, apărut la un sfert şi mai bine de veac de la
moartea poetului, solicită în mod necesar câteva explicaţii istorico-literare în
primul rând”.
(Ion Minulescu, Prefaţă la...)
44. „Cânta durerile, suferinţele pădurăriţei, a casei acesteia întunecoase şi veşnic

încuiată, dar tot mai mult dorul şi durerea sa”.
(Ion Agârbiceanu)
45. „O legătură cu felii de pere şi de mere zvântate la soare, mai pântecoase decât
un egumen, ţinea cumpănă în celălalt desag, zglăvoacelor şi boiştenilor din
potrivă”.
46. „Stabilind momentul apariţiei acesteia în prima fază de dezvoltare a spiritului
omenesc, adică în faza lui poetică, Vico răspunde întrebării relative la funcţie”.
(Tudor Vianu, Despre stil...)
47. „Pădurarul era un om înalt, un uriaş cu barbă sură şi cu ochii de oţel”.

(Ion Agârbiceanu)
48. „Şi-a lui larmă, când şi când,

Ca o voce omenească
9
Până sus pe culmi tresare”.
(George Topârceanu)
49. „Într-o zi, fiind Irinuca dusă în sat şi având obicei a şedea uitată, ca fata
vătămanului, noi n-aveam ce lucra?”
(Ion Creangă, Amintiri din copilărie)
50. „Şi la asfinţit, pe jumătate de cer cuprins de munţi şi nouri, s-a arătat deodată un
tighel de aur frânt, neregulat, pe toată marginea îngrămădirii întunecate”.
(Mihail Sadoveanu)
REZOLVAREA EXERCIŢIILOR (PROPOZIŢIA)
1.
codrul = subiect, s.c.s., m., sg., N, art. hot. „-l”
răsună = predicat verbal, verb predicativ pers.,
conj. I, diateza activă, indicativ prezent,
persoana a III-a, sg. afirmativă,
intranzitiv
de vuietul = c.i. (cu nuanţă cauzală), s.c.s., n., sg.,
Ac., articol hot. „-l”, plus prep. simplă
„de”
undelor = atr. subst., genit., s.c.s., f., pl., G., art.
hot. „lor”
călătoare = atr. adj., adj. simplu, var. 2 term, 3
forme flexionare, se acordă cu subst. în
gen, nr., caz (f., sg., G.), pozitiv
2.
o lumină = subiect, s.c.s., f., g., N., artic. nehot.
„o”
izbucneşte = p.v., verb pred., pers., conj. a IV-a,
diat. activă, ind. prez., pers. a III-a sg.,
afirm., intranz.
deodată = c.c.t., adv. compus de timp, fără grad
10
de comparaţie
fantastic = c.c.m., adverb simplu de mod, pozitiv
din mesteceni = c.c.l., s.c.s., m., pl., Ac., nearticulat,
plus prep. simplă „de”
zece = atr. adj., numeral cardinal simplu,
valoare adjectivală, se acordă cu
substantivul în gen, număr şi caz (m.,
pl., Ac.), pozitiv
cu fruntea = atr.subst. prep., s.c.s. f., sg., Ac., art.
hot. „a”, plus prep. simplă
„cu”
înflăcărată = atr. adj., adj. s., variabil cu 2
terminaţii, 4 forme flexionare, se acordă
cu subst. în gen, număr şi caz (f. sg.
Ac.), pozitiv
3.
sarcini = subiect, s.c.s., f., pl., N., nearticulat.
sunt clădite = p.v., verb pred., pers., tranzitiv, conj.
a IV-a, diat. pasivă, ind. prez., pers. a
III-a, pl., afirmativă
nepieritoare = atr. adj., adj. s., variabil cu 2 term. şi
3 forme flexionare, se acordă cu subst.
în gen, nr., caz (f.,pl.,N.,), fără grad de
comparaţie
de fapte = atr. subst. prepoz., s.c.s., f., pl., Ac.,
nearticulat, Ac. cu prepoziţia „de”
pe umeri = ccl, s.c.s., m., pl., Ac., artic. hotărât „-
i” la adjectiv
săi = atr. adj., adj. pron., posesiv, (1
posesor, mai mult obiecte posedate) se
acordă cu subst. în gen, nr., caz (m., pl.,
Ac.)
falnici = atr. adj., adj. var., 2 term., 4 forme
flex., se acordă cu subst. în gen, nr., caz
(m., pl., Ac.), gr. pozitiv
cu anii = cct, s.c.s., m., pl., Ac., art. hot. „-i”,
plus prepoziţia simplă „cu”
4.
11
ciobanii = subiect, s.c.s., m., pl., N., art. hotărât
„-i”
de la târle = atr. subst. prep., s.c.s., Ac., pl.,
nearticulat, plus prep. compusă „de la”
(cu nuanţă locativă)
privegheau = p.v., verb pred., pers., tranz., conj. a
II-a, ind., imperf., persoana a III-a pl.,
forma afirmativă
de departe = ccl., locuţiune adverbială (cu nuanţă
modală)
mişcarea = c.d., s.c.s., f., sg., Ac., art. hotărât „-a”
iscoadelor = atr. subst. prep., s.c.s., f., pl., G.,
articulat cu art. hot. „-lor”
5.
xxx = subiect nedeterminat
nu s-a vorbit = p.v., verb pred. impersonal, intranz.,
conj. a IV-a, indic., perf. compus,
diateza reflexivă, pers. a III-a sg.,
forma negativă
în familia = ccl., s.c.s., f., sg., Ac., art. hot. „-a”,
plus prep. simplă „în”
învăţătorului = atr. subst. genitival, s.c.s., m., pl., G.,
art. hotărât „-lui”
Herdelea = atribut apoziţional (apoziţie simplă)
ziua = cct., adverb de timp
despre = c.i., s.c.s., f., pl., Ac., art. hot. „-le”,
întâmplările
plus prepoziţia compusă „despre”
grozave = atr. adj., adj., variabil, cu 2 terminaţii,
4 forme flexionare, se acordă în gen,
nr., caz cu subst. (f., pl., Ac.)
de ieri = atr. adv., locuţiune adverbială (cu
nuanţă temporală)
12
6.
cireşarul = subiect, s.c.s., m., sg., N., art. hot. „-l”
înjghebase = p.v., v. tranz., diateza activă, conj. I.,
ind. m.m.c.p., pers. a III-a, sg.
înconjurat = atr. adj., prepus, verb, tranz., diateza
activă, participiu
de o ceată = c.ag., s.c.s., f., sg., Ac., art. nehot. „-
o”, plus prepoziţia „de”
de prichindei = atr. subst. prep., s.c.s., m., pl., Ac.,
nearticulat plus prep. „de”
cel cârn = atr. adj., calificativ, adj., variabil cu 2
term., 4 forme flexionare, sg., se acordă
în gen, nr., caz cu subst. (m., sg., N.)
art. cu artic. hot. demonstr. adj.
şi = conj. coord., copulativă
ciufulit = atr. adj. calificativ, v., tranz., diateza
activă, conj. a IV-a, participiu cu
valoare adjectivală
acolo = ccl., adverb de loc
o insulă = c.d., s.c.s., f., sg., Ac., art. nehot. „o”
adevărată = atr. adj. calific., adj. var. 2 term., 4
forme flexionare, grad pozitiv, se
acordă în gen, nr., caz cu subst.
a veseliei = atr. subst. genit., s.c.s., f., sg., G., art.
hot. „i”, plus art. hot. posesiv „a”
7.
(noi) = subiect inclus
ne-am odihnit = p.v., verb tranz., conj. a IV-a, reflex.,
indic. perf. compus, pers. I, pl.
la Căpâlna = ccl., s.pr.s., f., sg., Ac., art. hot.
enclitic plus prep. „la”
un sat = atr. subst. apoz., s.c.s., n., sg., art.
nehot. proclitic „un”, N
adunat = atr. adj. calif., adj. variabil provenit
din verb tranz. conj. I, activă, participiu
ca într-o = c.c.m., s.c.s., f., sg., artic. nehot.
căldare
proclitic „o” plus prep. „întru”, plus
adv. de mod comp. „ca”, cu valoare de
prepoziţie
în fundul = c.c.l., , s.c.s., n., sg., art. hot. encl. „l”,
13
plus prep. s. „în” (obs.! nu este
locuţiune prepoziţională deoarece are
un caracter concret)
unei văi = atr. subst. genit., s.c.s., f., sg., art.
nehot. proclitic „unei”, G.
adânci = atr. adj. cal., adj. variabil cu 2 term., 4
forme flex., se acordă în gen, nr., caz cu
subst. (f., sg., G.)
puţin = c.c.m., (nuanţă temporală), adv. de
mod
pe un trunchi = c.c.l., s.c.s., n., sg., art. nehot. procl.
„un”, plus prep. s. „pe”, Ac.
primitor = atr. adj. cal., adj. var. cu 2 term., 4
subst. (n., sg., Ac.)
răsturnat = atr. adj. cal., adj. provenit din verb,
tranz., conj. I, act., participiu
la un colţ = c.c.l., s.c.s., n., sg., art. nehot.
proclitic „un”, Ac., plus prep. s. „la”
de uliţă = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac.,
neartic., plus prep. s. „de”
8.
case = subiect, s.c.s., f., pl., N., nearticulat
se zăreau = p.v., v.pred., conj. a IV-a, reflexiv, cu
pronumele reflexiv morfem al diatezei
reflexive în Ac., indic., imperf., pers. a
III-a, pl., forma afirmativă
pe culmi = c.c.l., s.c.s., f., pl., Ac., neartic., plus
prep. s. „pe”
prin rarişte = c.c.l., s.c.s., f., pl., Ac., neart., plus
14
prep. s. „prin”
de pădure = atr. subst. prep., s.c.s., f., pl., Ac.,
cele dintâi = atr. adj. exprimat prin numeral ordinal
propriu-zis, f. (cu valoare de adj.), N.,
art. dem. „cele”
din Văleni = atr. subst. prep., s. pr. s., m., pl., Ac.,
plus prep. s. „din”
9.
un pâlc = subiect, s.c.s., n., sg., N., art. nehot.
procl. „un”
s-arată = p.v., verb pred., conj. I., reflexiv (cu
pron. reflex. „se” morfem al diatezei
reflexive în Ac.), ind. prez., pers. a III-
a, sg.
de călăreţi = atr. subst. prep., s.c.s., m., pl., Ac.,
neart., plus prep. s. „de”
într-o goană = c.c.m., s.c.s., f., pl., Ac., artic. nehot.
procl. „o”, plus prep. s. „într-”
nebună = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
flex., se acordă în gen, nr., caz cu subst.
(f., sg., Ac.), grad pozitiv
pe deşelate = c.c.m., loc. adv. de mod
bătând = c.c.m., verb pred., conj. a III-a,
activă, mod gerunziu
gonacii = c.d., s.c.s., m., pl., Ac., art. hot. encl.
„i”
cu iataganele = c. ind. (pentru gimnaziu), c.
instrumental (în realitate), s.c.s., f.,pl.,
Ac., art. hot. encl. „-le”, plus prep. s.
„cu”
în capul = c.c.l., s. pr. s., f., sg., G., art. hot. encl.
Măgurii „-i”, plus loc. prep. „în capul”
10.
(el) = subiect subînţeles
a întins = pred. verb., v. pred., conj. a III-a,
15
tranz., activă, ind. perf. comp., pers. a
III-a sg.
şi = narativ, fără valoare în propoziţie
doritor = c.c.m., (e.p.s. cu referire la subiect),
adj. var. cal., cu 2 term. 4 forme flex.,
m., sg., N.
de lumină = c.i., s.c.s., f., sg., Ac., neartic., plus
pre. s. „de”
în dimineaţă = c.c.t., s.c.s., f., sg., Ac., neartic., plus
prep. s. „în”
aceasta = atr. adj. identificare, adj. pron.
demonstr. de apropiere, f., Ac., sg.
scăldată = atr. adj. calif., adj. provenit din verb
tranzitiv, conj. I, pasivă, participiu
de soare = c. ag., s.c.s., m., sg., Ac., neartic.,
plus prep. s. „de”
aripile = c.d., s.c.s., f., pl., Ac., art. hot. encl. „-le”
ca o flamură = c.c.m. comparativ, s.c.s., f., pl., Ac.,
art. nehot. procl. „o”, plus adv. de mod
comp. „ca” cu valoarea de prepoziţie
deasupra = c.c.l., s.c.s., m., pl., G., art. hot. encl.
brazilor „-lor”, plus prep. „deasupra” cerută de
cazul genitiv
bătrâni = atr. adj. cal., adj. var., cu 2 term, 4
subst. (m., pl., G.)
11.
grămezi = subiect, s.c.s., f., pl., N., neartic.
se iviră = p.v., verb pred., conj. a IV-a, intranz.,
diat. reflex. (cu pron. reflex. în Ac.,
morfem al diat. reflexive), ind. perf.
simplu, pers. a III-a, pl., forma
afirmativă
nenumărate = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
flex., se acordă în gen, nr., caz (f., pl.,
N.), pozitiv
vinete = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
flex., se acordă în gen, nr. caz. (f., pl.,
N.), pozitiv
de nouri = atr. subst. prep., s.c.s., m. pl., Ac.,
neartic. plus prep. s. „de”
cu frunţi = atr. subst. prep., s.c.s., f., pl., Ac.,
neatic., plus prep. s. „cu”
16
îndrăzneţe = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
Ac.), pozitiv
şi = conj. coord. copulativă
ameţitoare = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
Ac.), pozitiv
de sub = c.c.l., s.c.s., f., pl., Ac., art. hot. encl.
marginile
„de” plus prep. compusă „de sub”
îndepărtate = atr. adj., adj. var. cal. cu 2 term., 4
forme flex., se acordă în gen, nr. caz (f.,
pl., Ac.), pozitiv
ale văzduhului = atr. subst. genit., s.c.s., n., sg., G., art.
hot. encl. „-lui” şi art. posesiv gen.
„ale” proclitic
de pretutindeni = atr. adverb., loc. adverb.
fără de veste = c.c.m., s.c.s., sg., f., Ac., neartic., plus
prep. comp. „fără de”
12.
valurile = subiect simplu, s.c.s., n., pl., N., art.
hot. encl. „-le”
se ridicau = p.v., verb pred. pers., intranz., conj. I,
reflex. (cu pron. reflex. „se” în Ac.
morfem al diat. reflex.), mod ind., imp.
pers. a III-a, pl
străvezii = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 3 forme
flex., se acordă în gen, nr., caz (n., pl.,
N.), pozitiv
17
de aburi = atr. subst. prep., s.c.s., m., pl., Ac.,
sclipitori = atr. adj., adj. var. 2 term., 3 forme
flex., se acordă în gen, nr. caz (m., pl.,
Ac.) pozitiv
de prin = c.c.l., s.c.s., n., sg., Ac., art. hot. encl.
adâncul
„-l”, plus prep. comp. „de prin”
văilor = atr. subst. gen., s.c.s., f., pl., G., art.
hot. encl. „lor”
de peste = c.c.l., s.c.s., f., sg., Ac., art. hot. encl.
înălţimea
„-a”, plus prep comp. „de peste”
coamelor = atr. subst. gen., s.c.s., f., pl., G., art.
hot. enlc. „-lor”
codrului = atr. subst. gen., s.c.s., m., sg., G., art.
hot. encl. „-lui”
de pe = c.c.l., s.c.s., f., sg., Ac., art. hot. encl.
întinderea
„-a”, plus prep. comp. „de pe”
scânteietoare = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 3 forme
flex., se acordă în gen, nr. caz (f., sg.,
Ac.), pozitiv
a smidurilor = atr. subst. gen., s.c.s., n., pl., G., art.
hot. encl. „-lor” şi art. posesiv-genitival
„a” proclitic
înflorite = atr. adj., adj. var. provenit dintr-un
verb, conj. a IV-a, activ., participiu
în unde = c.c.l., s.c.s., f., pl., Ac., neartic., plus
prep. s. „în”
creţe = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
Ac.), pozitiv
13.
bunicul = subiect simplu, s.c.s., m., sg., N., art.
hot. encl. „-l”
era un bătrân = p.n., exprim. prin verb. copulativ „a
18
fi”, conj. a IV-a, mod ind., imperf.,
pers. a III-a, sg. şi numele predic. „un
bătrân” – s.c.s., m., sg., N., art. nehot.
„un”
voinic = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
flex., se acordă în gen, nr., caz (m., sg.,
N.), pozitiv
roşu = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 3 forme
N.), pozitiv
la obraz = c.i. (c. de relaţie – are ca regent un
adj.), s.c.s., m., sg., Ac., neartic., plus
prep. s. „la” – cu regim de Ac.
cu plete = atr. subst. prep., s.c.s., f., pl., Ac.,
neartic., plus prep. s. „cu”
albe = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
Ac.), pozitiv
14.
stejari, brazi şi = subiect mutiplu, s.c.s., pl., m., N., art.
fagi
hot. encl. „i”
trufaşi = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
flex., se acordă în gen, nr., caz cu
subiectele (m., pl., N.), pozitiv
înalţă = p.v., verb pred. pers., conj. I, tranz.,
ind. prez., pers. a III-a, sg., f.
afirmativă, diateza activă
aici = c.c.l., adv. de loc
capul = c.d., s.c.s., n., sg., Ac., art. hot. encl.
„-l”
lor = atr. pron. genit., pron. pers., forma
accent., G.
spre cer = c.c.l., s.c.s., n., def. de pl., (sg.), Ac.,
neart., plus prep. s. „spre”
19
15.
neamurile = subiect simplu, s.c.s., n., pl., N., art.
cu art. hot. encl. „le”
văzură = p.v., verb pred. pers., tranz., conj. a
II-a, activă, mod ind., perf. simplu,
pers. a III-a, pl., forma afirmativă
atunci = c.c.t., adverb de timp
îl = c.d., pron. pers., forma neacc., pers. a
III-a, sg., Ac.
întâi = c.c.t., adverb
turbat = c.c.m. (element pred. supl.), verb,
conj. I, participiu
ca fiara = c.c.m. comparativ, s.c.s., f., sg., Ac.,
art. cu art. hot. encl. „-a” plus adv.
comparativ „ca”, cu valoare prep.
cu ochii = c.c.m. (elem. pred. supl.), s.c.s., m.,
pl., Ac., art. cu art. hot. „-i”, plus prep.
s. „cu”
crunţi = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
flex., se acordă în gen, nr., caz (m., pl.,
Ac.), pozitiv
cu obrazul = c.c.m. (elem. pred. supl.), s.c.s., n.,
sg., Ac., art. hot. encl. „-l”, plus prep. s.
„cu”
ca de var = atr. subst. prep., s.c.s., n., sg., Ac.,
neartic., plus prep. comp. „ca de”
16.
sunet = subiect, s.c.s., n., sg., N., neartic.
se împarte = p.v., verb pred. intranz., conj. a IV-a,
refl. (cu pron. refl. „se”, în Ac., fără
funcţie sintactică, morfem al diatezei
reflexive), ind. prez., pers. a III-a, sg.,
forma afirm.
blând = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
flex., se acordă în gen, nr., caz (n., sg.,
N.), pozitiv
-i = atr. pron. datival, pron. pers., pers. a
III-a, D., f. neacc.
împrăştiet = c.c.m. (elem. pred. supl.), adverb
peste văi = c.c.l., s.c.s., f., pl., Ac., neart. plus
20
prep. s. „peste”
mai departe = c.c.l., adv. mod, grad. comp.
superioritate
mai departe = c.c.l., (repetare) adv. mod, grad.
comp. superioritate
mai încet = c.c.m., adv. de mod, grad. comp.
superioritate
mai încet = c.c.m., (repetare) adv. de mod, grad.
comp. superioritate
17.
depărtarea = subiect, s.c.s., f., sg., N., art. hot. encl.
„-a”
a pus = p.v., verb pred., tranz., conj. a III-a,
activ, ind. perf. compus, pers. a III-a,
sg.
de sat = atr. subst. prep., s.c.s., n., sg., Ac.,
de lume = atr. subst. prep., s.c.s. f., sg., Ac.,
de ai = atr. subst. prep. (pronume – subst.
„părinţii”) în Ac., cu prep. s. „de”
lui = atr. pron., genitival, pron. pers., pers.
a III-a, sg., forma acc., G.
-i = c.i., pron. pers., pers. a III-a, sg., f.
neacc., D.
în ochi = c.c.l., s.c.s., m., pl., Ac., neartic., plus
prep. s. „în”
în suflet = c.c.l., s.c.s., n., sg., Ac., nertic., plus
prep. s., „în”
o melancolie = c.d., s.c.s., f., sg., Ac., art. cu art.
nehot. procl. „o”
dulce = atr. adj., adj. var cu 1 term., 2 forme
flex., se acordă în gen, nr., caz (f., sg.,
Ac.) pozitiv
iubire = c.d., s.c.s., f., sg., Ac., neartic.
cântec = c.d., s.c.s., n., sg., Ac., neartic.
18.
Vâlcea = subiect, s. pr. s., f., sg., N., art. hot.
encl. „-a”
e o livadă = p.n., verb cop. „a fi”, conj. a IV-a,
ind. prez., pers. a III-a, sg., plus numele
pred. „o livadă”, s.c.s., f., sg., N., art.
21
nehot. procl. „o”
încântătoare = atr. adj. cal., adj. cal. variabil cu 2
term., 4 forme flex., se acordă în gen,
nr., caz (f., sg., N.), pozitiv
cu văi = atr. subst. prep., s.c.s., f., pl., Ac.,
străbătute = atr. adj. descriptiv, verb tranz., conj. a
III-a, act., participiu, cu valoare de adj.
de ape = c. ag., s.c.s., f., pl., Ac., neartic. plus
prep. s. „de”
limpezi = atr. adj. cal., adj. var., cu 1 term., 2
forme flex., se acordă în gen, nr., caz
(f., pl., Ac.), pozitiv
cu pajişti = atr. subst. prep., s.c.s., f., pl., Ac.,
înflorite = atr. adj., adj. variabil, provenit dintr-
un verb, conj. a IV-a, activă, participiu
pe sub poalele = c.c.l., s.c.s., f., pl., Ac., art. hot. encl.
„le”, plus prep. comp. „pe sub”
codrilor = atr. subst. genit., s.c.s., m., pl., G., art.
hot. encl. „-lor”
cu sate = atr. subst. prep., s.c.s., n., pl., Ac.,
vesele = atr. adj. cal., adj. var., cu 2 term., 4
(n., pl., Ac.), pozitiv
pe marginea = c.c.l., (prepoziţia „cu” înlocuieşte
râurilor
verbul „având” – ala gerunziu – regent
al c.c.l.), s.c.s., n., pl., G., art. hot. encl.
„-lor”, plus loc. prep. „pe marginea”
cu drumuri = atr. subst. prep., s.c.s., n., pl., Ac.,
albe = atr. adj. cal., adj. var., cu 2 term., 4
şi = conjuncţie copulativă
netede = atr. adj. cal., adj. var. cu 2 term., 4
22
19.
Ceahlăul = subiect, s. pr. s., m., sg., N., art. hot.
encl. „-l”
se înalţă = p.v., verb, conj. I, intr., reflex. (cu
pron. reflex. „se” în Ac., morfem al
diatezei reflexive), ind. imperf., pers. a
III-a, sg., forma afirmativă
cu turnuri = atr. subst. prep., s.c.s., n., pl., Ac.,
nenumăratele = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
Ac.), format la gradul pozitiv, în
realitate sensul lui este de superioritate
sale = atr. adj. pron., adj. pron. posesiv
de stânci = atr. subst. prep., s.c.s., f., pl., Ac.,
săpate = atr. adj., adj. provenit din verb. conj.
I, tranz., activă, participiu (poate fi
interpretat ca subordonându-se
substantivului „turnuri”)
pe adâncul = c.c.l., s.c.s., n., sg., Ac., art. hot. encl.
„-l”, plus prep. s. „pe”
cerului = atr. subst. gen., s.c.s., n., sg., G., art.
hot. encl. „lui”
pe stânga = c.c.l., loc adv. de loc
în aer = c.c.l., s.c.s., n., sg., Ac., neartic., plus
prep. s. „în”
ca un castel = c.c.m. comparativ, s.c.s., n., sg., Ac.,
art. nehot., procl. „un” plus prep. s.
„ca”, provenită din adverb de mod
comparativ
fantastic = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
flex., se acordă în gen. nr. caz (n., sg.,
Ac.), pozitiv
de aur = atr. subst. prep., s.c.s., sg. (defectiv de
pl.), Ac., neartic., plus prep. s. „de”
zidit = atr. adj., adj. provenit din verb, conj. a
IV-a, tranz., participiu
de mână = c. ag., s.c.s., f., sg., Ac., neartic., plus
23
prep. s. „de”
fermecată = atr. adj., adj. provenit din verb, conj.
I, tranz., participiu
a vrăjitor = atr. subst. gen., s.c.s., m., sg., G., art.
posesiv-genitival „a”
vreunui = atr. adj., adj. pron., nehot. (îl
determină pe subst. „vrăjitor”)
din poveşti = atr. subst. prep., s.c.s., f. pl., Ac.,
neartic., plus prep. s. „din”
20.
fiorii = subiect, s.c.s., m., pl., N., art. hot.
encl. „i”
înjunghiară = p.v., verb, conj. a I, tranz., activ., mod
ind., imp., pers. a III-a, sg.
unei presimţiri = atr. subst. genit., s.c.s., f., sg., G., art.
nehot. procl. „unei”
năprasnice = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
flex., grad pozitiv, se acordă în gen, nr.,
caz (f., sg., G.)
îl = c.d., pron. pers., pers. a III-a, m., sg.,
forma neacc., Ac.
în inimă = c.c.l., s.c.s., f., sg., Ac., neartic. plus
prep. s. „în”
21.
el = subiect, pron. pers., pers. a III-a, sg.,
m., N., forma accent.
tremură = p.v., verb, conj. I, intr., activ., ind.
prez., pers. a III-a, sg.
ca alte dăţi = c.c.m. comparativ, locuţiune
adverbială (în cadrul locuţiunii, „alte”
este atr. adj. al subst. „dăţi”
în codri = c.c.l., s.c.s., m., pl., Ac., neart. plus
prep. s. „în”
şi = conj. coordonatoare copulativă
pe dealuri = c.c.l., s.c.s., n., pl., Ac., neatic., plus
prep. s. „pe”
24
călăuzind = c.c.m., verb tranz., conj. a IV-a,
activă, gerunziu
singurătăţi = c.d., s.c.s., f., pl., Ac., neartic.
de valuri = atr. subst. prep., s.c.s., n., pl., Ac.,
neatic. plus prep. s. „de”
mişcătoare = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
flex., se acordă în gen, nr. caz (n., pl.,
Ac.), pozitiv
22.
un pâlc = subiect, s.c.s., n., sg., N., artic, nehot.
procl. „un”
de călăreţi = atr. subst. prep., s.c.s., m., pl., Ac.,
s-arată = p.v., verb pred., conj. I, reflex.,
intranz., ind. prezent, pers. a III-a, sg.
într-o goană = c.c.m., s.c.s., f., sg., Ac., art nehot.
procl. „o”, plus prep. s. „întru”
nebună = atr. adj., adj. var cu 2 term., 4 forme
flex., se acordă în gen, nr. caz (f., sg.,
Ac.), pozitiv
pe deşelate = c.c.m., loc. adverbială
bătând = c.c.m., verb pred., conj. a III-a, tranz.,
activă, gerunziu
gonacii = c.d., s.c.s., m., pl., Ac., art. hot. encl.
„i”
cu iataganele = c.ind. (c.c.instrumental), s.c.s., n., pl.,
Ac., art. hot. encl. „le”, plus prep. s.
„cu”
în capul = c.c.l., s.pr.s., f., sg., G., art. hot. encl.
Măgurii
„i”, plus loc. prep. „în capul”
23.
în clipa = c.c.t., s.c.s., f., sg., Ac., art. hot. encl.
„a”, plus prep. s. „în”
asta = atr. adj., adj. pron. demonstrativ de
apropiere (f., sg., Ac.)
în uşa = c.c.l., s.c.s., f., sg., Ac., art. hot. encl.
„a”, plus prep. s. „în”
birtului = atr. subst. genit., s.c.s., n., sg., G., art.
25
se ivi = p.v., verb pred., reflex., intranzitivizat
(cu pron. reflex. „se” în Ac., morfem al
diatezei reflex.), conj. a IV-a, ind. perf.
simplu, pers. a III-a sg., forma
afirmativă
un om = subiect, s.c.s., m., sg., N., art. nehot.
procl. „un”
mijlociu = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 3 forme
N.), fără grad de comparaţie
de stat = c.ind. (c.c.relaţie) limitativ, s.c.s., n.,
sg., Ac., neart., plus prep. s. „de”
uscat = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
N.), pozitiv
ca o scândură = c.c.m. comparativ, s.c.s., f., sg., Ac.,
art. nehot. procl. „o”, plus adv. de mod
comp. „ca” cu valoare de prep. s.
îmbrăcat = atr. adj., adj. provenit din verb conj. I,
participiu
în pantaloni = c. ind. (c.c.instrumental), s.c.s., m.,
defectiv de sg., Ac., neart. plus prep. s.
„în”
fără vestă = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac.,
neartic., plus prep. s. „fără”
şi = conj. coord. copulativă (leagă două
părţi de vorbire)
24.
de parte = c.c.l., s.c.s., f., sg., Ac., neartic. plus
26
prep. s. „de”
cealaltă = atr. adj., adj. pron. demonstrativ de
diferenţiere, f., sg., Ac.
a bisericii = atr. subst. genit., s.c.s., f., sg., G., art.
hot. encl. „i” şi art. posesiv-genit. „a” -
proclitic
spre răsărit = c.c.l., s.c.s., n., sg., Ac., neartic., plus
prep. s. „spre”
cam = c.c.m., adv. de mod de aproximaţie
o jumătate = c.c.l., numeral cardinal fracţionar, cu
val. subst., f., sg., Ac., art. nehot. procl.
„o”
de kilometru = atr. subst. prep., s.c.s., m., sg., Ac.,
de la curtea = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac., art.
hot. encl. „a”, plus prep. comp. „de la”
parohială = atr. adj., adj. var. calif., 2 term., 4
(f., sg., Ac.), fără grad de comparaţie
se înalţă = p.v., verb pred., reflex. (cu pron.
reflex. „se” în Ac., morfem al diatezei
reflexive), conj. I, ind. imperfect, pers.
a III-a sg., forma afirmativă
o casă = c.d., s.c.s., f., sg., Ac., art. nehot.
procl. „o”
cu etaj = atr. subst. prep., s.c.s., n., sg., Ac.,
un = atr. adj., adj. provenit dintr-un
numeral cardinal, propriu-zis, se acordă
în gen, nr., caz (n., sg., Ac.)
drăguţă, = atr. adj. multiplu, adj. var. cu 2 term.,
cochetă
4 forme flex., se acordă în gen, nr, caz
cu subiectul (sg., f., N.), gr. pozitiv
ca o vilă = c.c.m. comparativ, s.c.s., f., sg., Ac.,
art. nehot. procl. „o” plus adv. de
comparaţie „ca” cu valoare de prep. s.
(considerăm ca termen regent al atr.,
adjectivul „cochetă”)
27
zidită = atr. adj., adj. var., provenit din verbul
„a zidi”, conj. a IV-a, participiu
de curând = c.c.t., adv. de timp, plus prep. s. „de”
25.
femeile = subiect, s.c.s., f., pl., N., art. hot. encl.
„le”
purtau = p.v., verb pred., tranz., conj. I, activ.,
ind. imperf., pers. a III-a, pl., forma
afirmativă
năframe = c.d., s.c.s., f., pl., Ac., neartic.
lungi = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 3 forme
Ac.), gr. pozitiv
grele atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
Ac.), gr. pozitiv
de mătase = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg. (defectiv
de pl.), Ac., neartic. plus prep. s. „de”
cele mai multe = atr. adj., adj. var. calific., 2 term., 4
subiectul (f., pl., N), grad superlativ
relativ
ghete = c.d., s.c.s., f., pl., Ac., neartic.
cu tocuri = atr. subst. prep., s.c.s., n., pl., Ac.,
înalte = atr. adj., adj. var. 2 term., 4 forme
Ac.), gr. pozitiv
ca şi doamnele = c.c.m. comp., s.c.s., f., pl., Ac., art.
hot. encl. „le”, cu adv. de mod
comparativ „ca şi” cu valoare de prep.
de la oraş = atr. subst. prep., s.c.s., n., sg., Ac.,
neartic., plus prep. comp. „de la”
26.
(el) = subiect subînţeles
a întins = p.v., verb. pred., tranz., conj. a III-a,
28
activ., ind. perf. compus, pers. a III-a,
sg., forma afirmativă
doritor = c.c.m. (element pred. suplim., cu
referire la subiect), adj. var. cal., 2
term., 4 forme flex., se acordă cu
subiectul subînţeles
de lumină = c.i., s.c.s., f., sg., Ac., neartic., plus
prep. s. „de”
în dimineaţă = c.c.t., s.c.s., f., sg., Ac., neartic., plus
prep. s. „în”
această =atr. adj. de identificare, adj. demonstr.
de apropiere, f., sg., Ac.
scăldată = atr. adj. calificativ, adj. provenit din
verb tranz., conj. I, pasivă, participiu
de soare = c. ag., s.c.s., m., sg., Ac., neartic.,
aripele = c.d., s.c.s., f., pl., Ac., art. hot. encl.
„le”
ca o flamură = c.c.m. comparativ (cu referire la
„aripele”), s.c.s., f., sg., Ac., art. nehot.
procl. „o”, plus adv. de mod comparativ
„ca” cu valoare de prep.
deasupra = c.c.l., s.c.s., m., pl., G., art. hot. encl.
brazilor
„lor”, plus prep. compusă „deasupra” –
cerută de genitiv
bătrâni = atr. adj. calif., adj. var. cu 2 term., 4
(m., pl., G.), gr. pozitiv
27.
orbii = subiect, s.c.s., m., pl., N., art. hot.
encl. „i”
plecau = p.v., verb pred., intranz., conj. I,
activ., ind. imperfect, pers. a III-a, pl
cu desagele = c.c.soc. (c.ind.), s.c.s., f., pl., Ac., art.
hot. encl. „le”, plus prep. s. „cu”
pline = atr. adj. descriptiv, adj. calif. var. cu 2
29
nr., caz cu subst. (f., pl., Ac.), grad
pozitiv
cu groşii = c.c. soc. (ind.), s.c.s., m., pl., Ac., art.
hot. encl. „i”, plus prep. s. „cu”
lor = atr. adj., adj. pron. posesiv, mai mulţi
posesori, mai multe obiecte posedate
de aramă = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac.,
vârâţi = atr. adj., adj. provenit din verb, tranz.,
conj. a IV-a, pasivă, participiu
în brâie = c.c.l., s.c.s., n., p., Ac., neartic. plus
prep. s. „în”
de piele = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac.,
desculţi = elem. pred. supl. (c.c.m.), adj. var. cu
2 term, 4 forme flex., m., pl., pozitiv
sfrijiţi = elem. pred. suplim. (c.c.m.), adj. var.
cu 2 term., 4 forme flex., m., pl.,
pozitiv
murdari = e.p.s. (c.c.m.), adj. var. cu 2 term., 4
forme flex., m., pl., pozitiv
dispărând = c.c.m., verb intranz., conj. a IV-a,
activă, gerunziu
sub orizontul = c.c.l., s.c.s., n., sg., Ac., art. hot. encl.
„l”, plus prep. s. „sub”
vag = atr. adj., adj. var. cal., 2 term., 3
(n., sg., Ac.), pozitiv
28.
coridorul = subiect, s.c.s., n., sg., N., art. hot.
encl. „-l”
era ocupat = p.v., verb, tranz., conj. I., pasivă, ind.
imperfect, pers. a III-a, sg.
aici = c.c.l., adv. de loc
numai de = c. ag., s.c.s., m., pl., Ac., plus
ofiţeri locuţiunea prep. „numai de”, alcătuită
din adv. de mod restr., plus prep. s. „de”
de...gradele = atr. subst. prep., s.c.s., n., pl., Ac.,
artic. hot. encl. „le” plus prep. s. „de”
30
toate = atr. adj., adj. pron. nehot., n., pl., Ac.
tăifăsuind = atr. verb., verb. conj. a IV-a, tranz.,
activă, gerunziu
aşteptând = atr. verbal., verb, conj. I, tranz.,
activă, gerunziu
fiecare = subiectul verbului regent „aşteptând”,
la gerunziu, exprim. prin pron. nehot,
m., sg., N.
norocul = c.d., s.c.s., n., sg., Ac., art. cu art. hot.
encl. „-l”
de a putea = atr. verb., verb, conj. a II-a, tranz.,
activă, infinitiv, plus prep. s. „de”
(a) vorbi = c.d., verb, conj. a IV-a, tranz., activă,
infinitiv
neoficial = c.c.m., adv. de mod simplu
cu generalul = c. ind., s.c.s., m., sg., Ac., art. cu art.
hot. encl. „-l” plus prep. s. „cu”
29.
eu = subiect, pron. pers., pers. I, sg., N.,
forma acc.
mergeam = p.v., verb pred., conj. a III-a, intranz.,
ind. imperfect, pers. I., sg., forma
afirmativă
cu îngrijire = c.c.m., s.c.s., f., sg., Ac., neartic. plus
prep. s. „cu”
despicând = c.c.m., verb, conj. I, tranz., gerunziu
întunericul = c.d., s.c.s., n., sg., Ac., art. cu art. hot.
encl. „-l”
nopţii = atr. subst. genit., s.c.s., f., sg., G., art.
hot. encl., „i”
cu ochiul = c. ind. (c.c.instr.), s.c.s., m., sg., Ac.,
art. hot. encl. „-l”, plus prep. s. „cu”
iar = conj. coord. adversativă
cu urechea = c.ind. (c. c. instr.), s.c.s., f., sg., Ac.,
art. hot. encl. „a” plus prep. s. „cu”
adâncimile = c.d., s.c.s., f., pl., Ac., art. hot. encl.
„le”
depărtărilor = atr. subst. genit., s.c.s., f., pl., G., art.
reci = atr. adj., adj. var. cu o term., 2 forme
31
G.), gr. pozitiv
deşerte = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
G.),gr. pozitiv
întunecoase = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
G.), grad pozitiv
30.
şirul = subiect, s.c.s., n., sg., N., art. hot.
encl. „-l”
înflorit = atr. adj., adj. provenit dintr-un verb de
conj. a IV-a, participiu
de obraji = atr. subst. prep., s.c.s., n., pl., Ac.,
aprinşi = atr. adj., adj. var., provenit din verb,
conj. a III-a, participiu
negri = atr. adj., adj. propriu-zis, var. cu 2
nr., caz (m., pl., Ac.), gr. pozitiv
albaştri = atr. adj., adj. var. calif., cu 2 term., 4
forme flex., se acordă în gen, nr. caz
(m., pl., G.), gr. pozitiv
de cămăşuţe = atr. subst. prep., s.c.s., f., pl., Ac.,
(de) ii = atr. subst. prep., s.c.s., f., pl., Ac.,
neartic. plus prep. s. „de” subînţeleasă
albe = atr. adj., adj. calif., var. cu 2 term., 4
(f., pl., Ac.), gr. pozitiv
cu chindisitură = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac.,
rară = atr. adj., adj. cal. var. cu 2 term., 4
32
(f., sg., Ac.), gr. pozitiv
pe mâneci = atr. subst. prep., s.c.s., f., pl., Ac.,
neartic. plus prep. s. „pe”
câte un = atr. adj., expr. adj. provenit din
numeral cardinal distributiv, masc., sg.,
Ac.
pui = atr. subst. prep., s.c.s., m., sg., Ac.,
neartic. cu prep. s. „cu” subînţeleasă
roşu = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 3 forme
Ac.), grad pozitiv
trece = p.v., verb, intraz., conj. a III-a, activă,
ind. prez., pers. a III-a, sg., forma
afirmativă
liniştit = c.c.m. (e.p.s.), adj. provenit din verb,
Ac., conj. a IV-a, participiu, cu referire
la subiect
pe sub poartă = c.c.l., s.c.s., f., sg., Ac., neartic., plus
prep. compusă „pe sub”
31.
la poalele = c.c.l., s.c.s., n., sg., G., art. hot. encl.
urcuşului
„-lui”, plus loc. prep. „la poalele”
greu = atr. adj., adj. calif., var. cu 2 term., 4
(m., sg., G.), gr. pozitiv
între pruni = c.c.l., s.c.s., m., pl., Ac., neartic. plus
prep. s. „între”
(între) meri = c.c.l., s.c.s., m., pl., Ac., neartic. plus
prep. s. „între” subînţeleasă
33
se pitulează = p.v., verb, intranz., conj. I, reflexivă
diatezei reflex.), ind. prez., pers. a III-a,
casa şi = subiect multiplu, casa = subiectul,
acareturi s.c.s., f., sg., N., art. hot. encl. „a”; şi =
conj. coord. copulativă; acareturi =
subiect, s.c.s., n., pl., N., neartic.
câteva = atr. adj., adj. pron. nehot., pl., f., N.
zgulite = atr. adj., adj. var. provenit din verb la
participiu
sperioase = atr. adj., adj. cal., var. cu 2 term., 4
(n., pl., N.), gr. pozitiv
acoperite = atr. adj., adj. var. provenit din verb,
conj. a IV., participiu
cu paie = c. ind. (c. c. instr.), s.c.s., n., pl., Ac.,
vechi = atr. adj., adj. calif., var. cu 2 term., 2
(n., pl., Ac.), gr. pozitiv
înnegrite = atr. adj., adj. provenit din verb, conj. a
IV-a, participiu
de vreme = c. ag., s.c.s., f., sg., Ac., neartic. plus
prep. s. „de”
32.
cucoare = subiect, s.c.s., f., pl., N., neartic.
mai multe = atr. adj., adj. pron. nehot., n., pl., N.,
gr. comparativ de superioritate
formând = atr. verb., verb tranz., conj. I, activă,
34
gerunziu
o comună = c.d., s.c.s., f., sg., Ac., art. nehot.
procl. „o”
trăiau = p.v., verb tranz., conj. a IV-a, activă,
ind. imperfect, pers. a III-a, pl., forma
afirmativă
într-o pădurice = c.c.l., s.c.s., f., sg., Ac., art. nehot.
lângă un izvor = c.c.l., s.c.s., n., sg., Ac., art. nehot.
proc. „un”, plus prep. s. „lângă”
de...timp = c.c.t., s.c.s, n., sg., Ac., neartic., plus
prep. s. „de”
lung = atr. adj., adj. calif., var. cu 2 term., 4
(n., sg., Ac.), gr. pozitiv
unite = c.c.m. (e.p.s.), verb conj. a IV-a,
tranz., activă, participiu
împreună = c.c.m., adv. de mod
ducând = c.c.m. (e.p.s.), verb tranz., conj. a III-
a, activă, gerunziu
o viaţă = c.d., s.c.s., f., sg., Ac., art. nehot
procl. „o”
plină = atr. adj., adj. calif., var. cu 2 term., 4
de amor = c. ind., s.c.s., n., sg., Ac., neartic. plus
prep. s. „de”
33.
brazii = subiect, s.c.s., m., sg., N., art. hot.
encl. „i”
suri = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
N.), gr. pozitiv
neclintiţi = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
N.), gr. pozitiv
cu trunchiuri = atr. subst. prep., s.c.s., n., pl., Ac.,
35
netede = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
Ac.), gr. pozitiv
goale = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
Ac.), gr. pozitiv
se ridicau = p.v., verb intranz., conj. I, reflexivă
diatezei reflexive, fără funcţie
sintactică), ind. imperfect, pers. a III-a,
pl., forma afirmativă
încremeniţi = c.c.m. (e.p.s.), verb conj. a IV-a,
participiu
drepţi = c.c.m. (e.p.s.), adj. var. cu 2 term., 4
forme flex., gr. pozitiv
până la = c.c.l., s.c.s., f., pl., Ac., neartic., plus
înălţimi prep. compusă „până la”
ameţitoare = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
Ac.), gr. pozitiv
34.
şezând = c.c.t. (în timp ce şedea), verb intranz.,
conj. a II-a, activă, gerunziu, forma
afirmativă
în carul = c.c.l., s.c.s., n., sg., Ac., art. hot. encl.
„l”, plus prep. s. „în”
încărcat = atr. adj., adj. var. provenit din verb,
conj. a II-a, participiu
cu saci = c. ind., s.c.s., m., pl., Ac., neartic.,
plus prep. s. „cu”
vedea = p.v., verb pred., pers., tranz., conj. a
IV-a, activă, ind. imperf., pers. a III-a
pe deasupra = c.c.l., s.c.s., n., sg., G., art. hot. encl.
zăvoiului
„lui” plus loc. prep. „pe deasupra”
îmbâcsit = atr. adj., adj. var., provenit din verb,
conj. a IV-a, participiu
36
de tufe = c. ag., s.c.s., f., pl., Ac., neartic. plus
prep. s. „de”
de răchite = atr. subst. prep., s.c.s., f., pl., Ac.,
de sălcii = atr. subst. prep., s.c.s., f., pl., Ac.,
35.
cheptănuşii = subiect, s.c.s., m., pl., N., art. hot.
encl. „i”
mici = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 3 forme
N.), gr. pozitiv
negri atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
N.), gr. pozitiv
cu gulere = atr. subst. prep., s.c.s., n., pl., Ac.,
neartic. plus prep. s. „cu”
roşii = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 3 forme
Ac.), gr. pozitiv
verzi atr. adj., adj. var. cu 1 term., 2 forme
Ac.), gr. pozitiv
alunecau = p.v., verb pred., tranz., conj. I, activă,
ind. imperfect, pers. a III-a, pl., forma
afirmativă
în spirale = c.c.m., s.c.s., f., pl., Ac., neartic., plus
prep. s. „în”
tăcut = atr. adj., adj. var., provenit din verb la
participiu
iuţi = atr. adj., adj. var. cu 1 term., 2 forme
flex., gradul pozitiv
pe trunchiurile = c.c.l., s.c.s., n., pl., Ac., art. hot. encl.
„le”, plus prep. s. „pe”
37
arborilor = atr. subst. genit., s.c.s., m., pl., G., art.
în sus = c.c.l., loc. adv. de loc
36.
spânzurătoarea = subiect, s.c.s., f., sg., N., art. hot. encl.
„a”
nouă = atr. adj. calif., adj. var. cu 2 term., 3
(f., sg., N.), gr. pozitiv
sfidătoare = atr. adj. calif., adj. var. cu 2 term., 3
(f., sg., N.), gr. pozitiv
înfiptă = atr. adj., adj. var provenit din verb,
tranz., activă, conj. a III-a, participiu
la marginea = c.c.l., s.c.s., n., sg., G., art. hot. encl.
satului „lui”, plus loc. prep. „la marginea”
întindea = p.v., verb pred., tranz., conj. a III-a,
activă, ind. imperf., pers. a III-a sg.,
forma afirmativă
sub cerul = c.c.l., s.c.s., n., sg., Ac., art. hot. encl.
„l”, plus prep. s. „sub”
cenuşiu = atr. adj., adj. calif., var. cu 2 term., 3
(n., sg., Ac.), gr. pozitiv
de toamnă = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac.,
ca un clopot = atr. subst. prep., s.c.s., n., sg., Ac., art.
nehot. procl. „un”, plus prep. s. „ca”,
provenită dintr-un adv. de mod
comparativ
de sticlă = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac.,
aburită = atr. adj. calif., adj. provenit din verb,
38
tranz., conj. a IV-a, activă, participiu
braţul = c.d., s.c.s., n., sg., Ac., art. hot. encl.
„l”
cu ştreangul = atr. subst. prep., s.c.s., n., sg., Ac., art.
hot. encl. „l”, plus prep. s. „cu”
spre câmpia = c.c.l., s.c.s., f., sg., Ac., art. hot. encl.
„a”, plus prep. s. „spre”
neagră = atr. adj. calif., adj. var. cu 2 term., 4
înţepată = atr. adj. calif., adj. provenit din verb
tranz., conj. I, activă, participiu
ici-colo = c.c.l., loc. adv. de loc
cu arbori = c. ind., s.c.s., m., pl., Ac., neartic. plus
prep. s. „cu”
arămii = atr. adj., adj. calif. var. cu 2 term., 3
(m., pl., Ac.), gr. pozitiv
37.
el = subiect, pron. pers., pers. a III-a, sg.,
masc., N
a trecut = p.v., verb pred., intranz., conj. a III-a,
activă, ind. perf. compus, pers. a III-a,
pocnind = c.c.m., verb pred., tranz., conj. a IV-a,
activă, gerunziu
din bici = c. ind. (c. c. instr.), s.c.s., n., sg., Ac.,
neartic. plus prep. s. „din”
pe lângă boi = c.c.l., s.c.s., m., pl., Ac., neartic. plus
prep. compusă „pe lângă”
în zori = c.c.t., s.c.s., m., pl., Ac., neartic. plus
prep. s. „în”
de zi = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac.,
cu plugul = c. ind. (c.c.sociativ), s.c.s., n., sg.,
Ac., art. hot. encl. „-l”, plus prep. s.
„cu”
pe la noi = c.c.l., pron. pers., pers. I pl., Ac., plus
prep. compusă „pe la”
38.
39
colegi = subiect, s.c.s., m., pl., N., neartic.
cei trei = atr. adj., adj. var. provenit din
numeral cardinal propriu-zis, plus art.
demonstrativ
foşti = atr. adj., adj. provenit din verb la
participiu
ascultau = p.v., verb pred. tranz., conj. I, activă,
ind. imperfect, pers. a III-a, pl.
în cameră = c.c.l., s.c.s., f., sg., Ac., neartic., plus
prep. s. „în”
severa = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
flex., art. hot. encl. „a”, se acordă în
gen, nr., caz (f., sg., Ac.), gr. pozitiv
căptuşită = atr. adj., adj. provenit din verb, tranz.,
conj. a IV-a, activă, participiu
cu tomuri = c. ind. (c.c.instr.), s.c.s., n., pl., Ac.,
negre = atr. adj. calif., adj. var. cu 2 term., 4
(n., pl., Ac.), gr. pozitiv
până sub tavan = c.c.l., s.c.s., n., sg., Ac., neartic., plus
prep. compusă „până sub”
palizi = c.c.m. (e.p.s.), adj. var. cu 2 term., 4
forme flex., gr. pozitiv (cu referire la
subiect)
de insomnie = c.c.cz., s.c.s., f., sg., Ac., neart., plus
prep. s. „de”
de încordare = c.c.cz., s.c.s., f., sg., Ac., neart., plus
prep. s. „de”
39.
după ani = c.c.t., s.c.s., m., pl., Ac., neartic., plus
prep. s. „după”
de luptă = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac.,
cu sărăcia = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac., art.
hot. encl. „a”, plus prep. s. „cu”
grei = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
40
Ac.), gr. pozitiv
dar = conj. coord. adversativă
plini = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
Ac.), gr. pozitiv
mereu = c.c.m., adv. de mod simplu
de curaj = c. ind., s.c.s., n., sg., Ac., neartic.,
de voie bună = c ind., s.c.compus, f., sg., Ac., neartic.
Niţă = subiect, s.pr.s., m., sg., N.
fiul
pădurarului de = apoziţie dezvoltată, alcătuită din:
la Coasta Morii - fiul – apoziţie reală, s.c.s., m., sg., N.,
art. hot. encl. „l”
- pădurarului – atr. subst. genit., s.c.s.,
m., sg., G., art. hot. encl. „lui”
- de la Coasta Morii – atr. subst. prep.,
s.pr.compus, f., sg., Ac., art. hot. encl.
„a”, plus prep. compusă „de la”
ajunse un = p.n., format din verb copulativ ajunse
inginer – ind. perf. simplu, pers. a III-a sg.,
forma afirmativă şi din numele pred. un
inginer – s.c.s., m., sg., N., art. nehot.
procl. „un”
vestit = atr. adj., adj. var. provenit din verb,
tranz., conj. a IV-a, activă, participiu,
gr. pozitiv
40.
Bijucă = subiect, s. pr. s., sg., N., neartic.
alerga = p.v., verb pers., intranz., conj. I,
activă, ind. imperfect, pers. a III-a sg.,
forma afirmativă
în sunet = c.c.m., s.c.s., n., sg., Ac., neart., plus
prep. s. „în”
de zurgălăi = atr. subst. prep., s.c.s., m., pl., Ac.,
în tremur = c.c.m., s.c.s., f., sg., Ac., neartic., plus
prep. s. „în”
41
de coardele = atr. subst. prep., s.c.s., f., pl., Ac.,
roşii = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 3 forme
Ac.), gr. pozitiv
mărunt = c.c.m., adv. de mod
la deal = c.c.l., loc. adv. de loc (arată direcţia)
cu lăbuţe = c.ind. (e.p.s. dar şi c.c.instr.), s.c.s., f.,
pl., Ac., neartic., plus prep. s. „cu”
albe = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
Ac.), gr. pozitiv
mici = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 3 forme
Ac.), gr. pozitiv
la chemarea = c.c.cz, s.c.s., f., sg., Ac., art. hot. encl.
„a”, plus prep. s. „la”
de mustrare = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac.,
duioasă = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
Ac.), gr. pozitiv
a stăpânei = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., G., art.
hot. encl. „i”, plus art. hot. genit. „a”
proclitic
sale = atr. adj., adj. pron. pos.
41.
Bill = subiect, s.pr.s., m., sg., N.
înconjură = p.v., verb pred., tranz., conj. I, activă,
ind. perf. simplu, pers. a III-a sg.
bărbierit = c.c.m. (e.p.s.) la subiect, verb tranz.,
conj. a IV-a, activă, participiu cu
valoare de adjectiv
42
proaspăt = c.c.m. (cu nuanţă temporală), adv. de
mod
îmbrăcat = c.c.m. (e.p.s.) referire la subiect, verb,
tranz., conj. I, activă, participiu cu
valoare de adj.
în cămaşă = c.c.m. (nuanţă de c.c.instr.), s.c.s., f.,
sg., Ac., neartic., plus prep. s. „în”
albă = atr. adj. cal., adj. var. cu 2 term., 4
cu guler = atr. subst. prep., s.c.s., n., sg., Ac.,
răsfrânt = atr. adj. calif., adj. provenit din verb,
tranz., conj. a III-a, activă, participiu
în dimineaţa = c.c.t., s.c.s., f., sg., Ac., art. hot. encl.
„a” plus prep. s. „în”
următoare = atr. adj. de identif., adj. var. cu 2
nr., caz (f., sg., Ac.)
cu pas = c.c.m., s.c.s., m., sg., Ac., neartic.,
plus prep. s. „cu”
elastic = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
Ac.), gr. pozitiv
„Biblioteca de =c.d., s.pr., f., sg., Ac., art. hot. encl.
împrumut”
„a”
a oraşului = atr. subst. genit., s.c.s., n., sg., G., art.
hot. encl. „lui”, plus art. posesiv genit.
„a”
42.
43
din vorbă în
= c.c.t., loc. adv. de timp
vorbă
am scos = p.v., verb pred., tranz., conj. a III-a,
ind. perf. compus, pers. I sg., forma
afirmativă
din sacul = c.c.l., s.c.s., m., sg., Ac., art. hot. encl.
„-l”, plus prep. s. „din”
de vânătoare = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac.,
sticla = c.d., s.c.s., f., sg., Ac., art. hot. encl.
„a”
de rachiu = atr. subst. prep., s.c.s., n., sg., Ac.,
neartic., plus prep. s. „de” (subst.
defectiv de pl.)
pachete = c.d., s.c.s., n., pl., Ac., neartic.
două = atr. adj., adj. provenit din numeral
cardinal propriu-zis (n., pl., Ac.)
de tutun = atr. subst. prep., s.c.s., n., sg. (defectiv
de plural), Ac., neartic. plus prep. s.
„de”
de pipă = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac.,
43.
un volum = subiect, s.c.s., n., sg., N., art. nehot.
procl. „un”
de versuri = atr. subst. prep., s.c.s., n., pl., Ac.,
inedite = atr. adj. calif., adj. var. 2 term., 4
(n., pl., Ac.)
apărut = atr. adj., adj. provenit din verb,
intranz., conj. a II-a, activă, participiu
la un sfert şi = c.c.t., s.c.s., n., sg., Ac., art. nehot.
mai bine de
procl. „un”, plus loc. prep. alcătuită din
veac
adv. de mod, gr. comparativ de
superioritate, plus prep. s. „de”, plus
s.c.s., n., sg., Ac.
de la moartea = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac., art.
hot. encl. „a”, plus prep. compusă „de
44
la”
poetului = atr. subst. genit., s.c.s., m., sg., G., art.
solicită = p.v., verb pred., tranz., conj. I, activă,
ind. prez., pers. a III-a sg.
în mod necesar = c.c.m., loc. adv. de mod, alcătuită din
s.c.s., n., sg., Ac., plus prep. s. „în”,
plus adj. calif. var. cu 2 term., 4 forme
flex., n., sg., Ac.
explicaţii = c.d., s.c.s., f., pl., Ac., neartic.
câteva = atr. adj., adj. nehot., f., pl., Ac.
istorico-literare = atr. adj., calif., adj. var. cu 2 term., 4
forme flex., f., pl., Ac.
în primul rând = c.c.t. (nuanţă modală), loc. adv. de
timp, alcătuită din numeral ordinal cu
valoare de adj., n., sg., Ac., plus prep. s.
„în”, plus s.c.s., n., sg., Ac.
44.
cânta = p.v., verb pred., tranz., conj. I, activă,
ind. imperf., pers. a III-a sg., forma
afirmativă
durerile, = c.d. multiplu:
suferinţele...,
durerile – c.d., s.c.s., f., pl., Ac., art.
dorul şi
durerea hot. encl. „le”
suferinţele - c.d., s.c.s., f., pl., Ac., art.
hot. encl. „le”
dorul – c.d., n., sg., Ac., art. hot. encl.
„-l”
durerea - c.d., s.c.s., f., sg., Ac., art. hot.
encl. „a”
pădurăriţei = atr. subst. genit., s.c.s., f., sg., G., art.
hot. encl. „i”
a casei = atr. subst. genit., s.c.s., f., sg., G., art.
hot. encl. „i”, plus art. hot. posesiv „a”,
formă neacordată specifică limbajului
popular
45
acesteia = atr. adj., adj. pron. demonstrativ de
apropiere, f., sg., G.
întunecoase = atr. adj., adj. calif., var. cu 2 term., 4
(f., sg., G.), gr. pozitiv
încuiată = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
flex., provenit din verb la participiu
veşnic = c.c.m., adv. de mod
dar = conj. coord. adversativă
tot = c.c.m., adv. de mod
mai mult = c.c.m., adv. de mod cantit., gr.
comparativ de superioritate
sa = atr. adj., adj. pron. posesiv, f., sg.,
Ac., 1 posesor, 1 obiect posedat
45.
o legătură = subiect, s.c.s., f., sg., N., art. nehot.
procl. „o”
cu felii = atr. subst. prep., s.c.s., f., pl., Ac.,
de pere = atr. subst. prep., s.c.s., f., pl., Ac.,
neartic., plus prep.s. „de”
de mere = atr. subst. prep., s.c.s., n., pl., Ac.,
neartic., plus prep.s. „de”
zvântate = atr. adj., adj. var. cu 2 term., provenit
din verb conj. I, activă, participiu
la soare = c.c.l. (cu nuanţă modală), s.c.s., m.,
sg., Ac., neartic., plus prep. s. „la”
mai pântecoase = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
flex., gr. comparativ de superioritate
decât un = c.c.m. comp., s.c.s., m., sg., Ac., art.
egumen
nehot. procl. „un”, plus prep. compusă
„decât”
ţinea = p.v., verb pred., tranz., conj. a III-a,
activă, ind. imperfect, pers. a III-a, sg.,
forma afirmativă
cumpănă = c.d., s.c.s., f., sg., Ac., neartic.
46
în desag = c.c.l., s.c.s., m., sg., Ac., neartic., plus
prep. s. „în”
celălalt = atr. adj., adj. pron. dem. de depărtare
zglăvoacelor = c. ind., s.c.s., f., pl., D., art. hot. encl.
„lor”
boiştenilor = c. ind., s.c.s., m., pl., D., art. hot. encl.
„lor”
din potrivă = atr. adv., loc. adverbială
46.
Vico = subiect, s.pr.s., m., sg., N
răspunde = p.v., verb pred., tranz., conj. a III-a,
activă, ind. prezent, pers. a III-a sg.,
forma afirmatiă
întrebării = c. ind., s.c.s., f., sg., D., art. hot. encl.
„i”
relative la = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., pl., Ac.,
funcţiuni
neartic., plus loc. prep. „relative la”
(provenită din adj. var. cu 2 term., 4
forme flex., gr. pozitiv)
stabilind = c.c.m., verb tranz., conj. a IV-a,
activă, gerunziu
momentul = c.d., s.c.s., n., sg., Ac., art. hot. encl.
„l”
apariţiei = atr. subst. genit., s.c.s., f., sg., G., art.
hot. encl. „i”
acesteia = atr. pron., pron. dem., de apropiere, f.,
sg., G
în frază = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac.,
neartic., plus prep. s. „în”
prima = atr. adj., adj. provenit din numeral
ordinal, f., Ac.
de dezvoltare = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac.,
47
adică în faza = atr. s. apoz., izolat, s.c.s., f., sg., art.
hot. encl. „a”, plus. adv. mod „adică”
plus prep. s. „în”
a spiritului = atr. subst. genit., s.c.s., n., sg., G., art.
hot. encl. „lui”, plus art. posesiv-genit.
procl. „a”
omenesc = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
flex., se acordă în gen, nr. caz (n., sg.,
G.), gr. pozitiv
lui = atr. pron., pron. pers., pers. a III-a sg.,
m., G., forma acc.
poetică = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
N.) gr. pozitiv
47.
pădurarul = subiect, s.c.s., m., sg., N., art. hot.
encl. „l”
era un om...un = p.n., format din verb copulativ era –
uriaş
ind. imperf., pers. a III-a sg., forma
afirmativă şi din n.p. un om...un uriaş –
s.c.s., m., sg., N., art. nehot. procl. „un”
înalt = atr. adj., adj. var. cu2 term., 4 forme
flex., se acordă în gen, nr., caz, (m., sg.,
N.), gr. pozitiv
cu barbă = atr. subst. prep., s.c.s., f., sg., Ac.,
cu ochii = atr. subst. prep., s.c.s., m., sg., Ac.,
art. hot. encl. „i”, plus prep. s. „cu”
sură = atr. adj., adj. var. calif. cu 2 term., 4
forme flex. (f., sg., Ac.), gr. pozitiv
de oţel = atr. subst. prep., s.c.s., n., defectiv de
48
pl., Ac., neartic. plus prep. s. „de”
48.
larmă = subiect, s.c.s., f., sg., N., neartic.
a lui = atr. pron. genit., pron. pers., pers. a
III-a sg., m., G., forma acc.
tresare = p.v., verb pred., intranz., conj. a IV-a,
activă, ind. prez., pers. a III-a sg.
când şi când = c.c.t., loc. adv. de timp
ca o voce = c.c.m. compus, s.c.s., f., sg., Ac., art.
nehot. procl. „o” plus prep. s. „ca”
provenit din adv. de mod. comp.
omenească = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 3 forme
flex., f., sg., Ac., gr. pozitiv
până sus = c.c.l., loc adv. de loc
pe culmi = c.c.l., s.c.s., f., pl., Ac., neartic., plus
prep. s. „pe”
49.
noi = subiect, pron. pers., pers. I, pl., N
n-avem = p.v., verb pred. tranz., conj. a II-a,
activă, ind. prez., pers. a II-a, pl., forma
negativă
ce lucra = c.d. (dezvoltat) construit din relativul
ce plus verb de conj. I., tranz., infinitiv
(ce – c.d. pe lângă verb, pron relat.)
într-o zi = c.c.t., s.c.s., f., sg., Ac., art. nehot.
fiind Irinuca = c.c.t. (cu nuanţă cauzală), dezvoltat,
dusă în sat
construcţie absolut gerunzială care
conform G.A. – 1966, p.511 este
49
alcătuită şi se poate analiza astfel:
Irinuca – subiect (al construcţiei
gerunziale); fiind dusă – p.n. al
construcţiei absolut gerunziale,
exprimat prin verb copulativ, intraz.,
conj. a IV-a, activă, gerunziu; plus n.p.
exprimat prin verb tranz., conj. a III-a,
participiu cu val. de adj.; în sat – c.c.l.,
s.c.s., n., sg., Ac., neartic., plus prep. s.
„în”
având obicei de = c.c.t. nuanţă cauzală, dezvoltat,
a şedea uitată
construcţie absolut gerunzială, alcătuită
ca fata
vătămanului din:
Irinuca – subiect subînţeles
având obicei – p.v. al construcţiei
absolut gerunziale, loc. verb.
(obişnuind)
a şedea – atr. verb. al locuţiunii, al
cuvântului „obicei” din locuţiune, verb.
intranz., conj. a II-a, activă, infinitiv
uitată – c.c.m. (e.p.s.) cu referire la
subiectul construcţiei, verb tranz., conj.
I, activă, participiu
ca fata – c.c.m. comparativ, s.c.s., f.,
sg., Ac., art. hot. encl. „a”, plus conj.
„ca” provenită din adv. de mod comp.
vatamanului – atr. subst. genit., s.c.s.,
m., sg., G., art. hot., encl. „lui”
50.
un tighel = subiect, s.c.s., n., sg., N., art. nehot.
procl. „un”
de aur = atr. subst. prep., s.c.s., n., sg., defectiv
50
de pl., Ac., neartic., plus prep. s. „de”
frânt = atr. adj., adj. var. provenit din verb,
tranz., conj. a III-a, participiu
neregulat = atr. adj., adj. var. cu 2 term., 4 forme
flex., se acordă în gen, nr., caz (n., sg.,
N.), gr. pozitiv
s-a arătat = p.v., verb intranz., conj. I, reflexivă
(cu „se” pron. reflex. morfem al
diatezei reflexive, fără funcţie
sintactică), ind., perf. comp., pers. a III-
a, sg., forma afirmativă
deodată = c.c.m., adv. de mod
pe marginea = c.c.l., s.c.s., f., sg., Ac., art. hot. encl.
„a”, plus prep. s. „pe”
toată = atr. adj., adj. pron. nehot.
îngrămădirii = atr. subst. genit., s.c.s., f., pl., G., art.
hot. encl. „i”
întunecate = atr. adj., adj. var., provenit din verb,
conj. I, intraz., participiu
la asfinţit = c.c.l., s.c.s., n., sg., Ac., neartic. plus
prep. s. „la”
pe jumătatea = c.c.l., s.c.s., f., sg., Ac., art. hot. encl.
„a”, plus prep. s. „pe”
de cer = atr. subst. prep., s.c.s., n., sg., Ac.,
neartic., plus prep. „de”
cuprins = atr. adj., adj. var. provenit din verb,
conj. a III-a, activă, participiu
de munţi = c.ag., s.c.s., m., pl., Ac., neartic., plus
prep. s. „de”
(de) nouri = c.ag., s.c.s., m., pl., Ac., neartic.
51
ANALIZA SINTACTICĂ A FRAZEI
Ştiut fiind faptul că fraza este o unitate sintactică superioară propoziţiei, ea fiind
alcătuită din două sau mai multe propoziţii, dintre care cel puţin una este principală, vom
urmări în cazul analizei sintactice a frazei principalele modalităţi de organizare a enunţului.
Pentru a determina elementele constitutive ale acestuia, trebuie parcurse mai multe etape:
 lectura textului pentru înţelegerea cât mai exactă a sensului frazei;
 identificarea predicatelor şi numerotarea acestora în ordinea în care apar în frază;
(Atenţie! Să nu uităm că predicatul nu se exprimă doar printr-un verb, de obicei la
mod personal, ci şi prin interjecţii sau adverbe predicative, de aceea identificarea
acestuia presupune identificarea unităţilor capabile să exprime predicaţia: verbe la
moduri personale, interjecţii predicative, adverbe predicative).
 stabilirea subiectelor acestor predicate (faptul că nu am putut identifica toate
subiectele trebuie să ne atragă atenţia asupra posibilităţii existenţei unor propoziţii
subiective, mai ales dacă în frază avem P.adv. Să nu ne grăbim cu stabilirea
subiectului subînţeles, până nu identificăm toate unităţile;
 identificare elementelor joncţionale (relatoare) prin punerea lor între bare, încadrarea
în dreptunghi a conjuncţiilor coordonatoare (controlăm ca acestea să nu coordoneze
două părţi de propoziţie);
 numerotăm elementele de relaţie – numărul acestora trebuie să fie mai mic cu unu
decât al predicatelor;
 să verificăm elementele de relaţie pentru ca nu cumva să fi luat două conjuncţii
subordonatoare împreună (că dacă);
 să urmărim şi punctuaţia, ştiind că virgula, punctul şi virgula, linia de pauză sau
parantezele pot îndeplini rolul de mărci relatoare (coordonatoare şi subordonatoare);
 împărţirea frazei în propoziţii – tragem bare verticale în faţa relatorilor (uneori
relatorul pronominal poate urma regentului cu care se încadrează în aceeaşi
propoziţie);
 numerotarea propoziţiilor: începem numerotarea cu propoziţia care are cel dintâi
predicat, chiar dacă până acolo avem mai multe borne prepoziţionale sau mai mulţi
relatori;
 verificăm fiecare propoziţie în parte prin recitire;
 identificăm propoziţia (propoziţiile) principale;
 precizăm felul propoziţiei (propoziţiilor) secundare şi stabilim propoziţiile de care
acestea depind;
52
 recitim fiecare propoziţiei împreună cu regenta ei, pentru a stabili gradul de sudură
de natură semantică (eventual rescriem fiecare propoziţie a frazei, stabilind
raporturile dintre ele);
 alcătuirea schemei frazei;
 stabilirea caracterului incident al unor propoziţii din frază;
 precizăm funcţia sintactică (regentă/subordonată) şi felul secundarei;
 precizarea caracterului regent al unei propoziţii subordonate;
 precizarea modului de realizare a raportului de subordonare, a regentului şi a funcţiei
relatorului;
 precizarea raportului de coordonare (dacă există);
 verificăm împărţirea corectă a frazei în propoziţii parcurgând următoarele etape:
 rescriem textul pe propoziţii (una sub alta);
 transformăm propoziţiile subordonate în propoziţii principale prin :
 renunţarea la elementele joncţionale;
 înlocuirea verbelor la modul conjunctiv (mod al subordonării) cu
aceleaşi verbe, dar la modul indicativ;
 completarea propoziţiei cu un adjectiv demonstrativ (acesta, aceasta,
aceştia, acestea) dacă ultimul cuvânt este un substantiv articulat hotărât
şi este precedat de o prepoziţie.
 citim fiecare propoziţie pentru a stabili dacă fiecare cuvânt are funcţie
sintactică.
ATENŢIE!
Dacă propoziţia nu este corect delimitată, cuvintele în plus nu se leagă de celelalte
părţi de propoziţie şi trebuie să le căutăm un loc într-o altă propoziţie.
ANALIZAŢI SINTACTIC FRAZELE:
1.
“Intră în coridorul şcolii şi se apropie de fiul său atât de repede, încât copiii din sală
se speriară şi crezură că omul vrea să bată pe vreunul dintre ei.”
(Marin Preda, Moromeţii)
2.
“Bănică nu înţelegea nimic din acest cântec vechi, privea pe fereastră, atras de jocul
fulgilor care se roteau şi cădeau pe sania lui rezemată de salcâmul gros în trunchiul căruia
bunicul a înfipt două inele de fier pentru legat caii.”
(Fănuş Neagu)
53
3.
“Când mă voi afla în vreo adunare, tu să stai la spatele meu, şi când vei auzi că încep
a croi câte una mai deochiată, tu să ma tragi de mânecă hainei, căci eu îndată voi îndrepta-o
după fiinţa adevărului.”
(Alexandru Odobescu)
4.
“Aproape că-i veni să se ridice şi să fugă, să ajungă acolo, fiindcă poate întârzia
trenul, să-l privească din umbră, să se încredinţeze încă o dată că el era omul acela, ca şi
cum, dacă ar fi înşelat-o ochii, puteau s-o înşele şi urechile când îi auzise numele.”
(Radu Tudoran, Dunărea revărsată)
5.
“Si după ce iar a băut, s-a sculat de la masă şi a poruncit să-i aducă trei cai pe care-i
cumpărase în drum.”
(Delavrancea, Nicoară Potcoavă)
6.
“Mai ţin apoi minte că i-am dat o bucată de plăcintă, că l-am bătut fiindcă nu voia să-
mi lase cimpoaiele, şi că era baiat bun, căci nu s-a supărat, deşi era mai mare decât mine.”
(Ioan Slavici, Opere alese, p. 66)
7.
“Mă umplea o bucurie ameţitoare şi era aşa de frumos ce-mi închipuiam, încât mă
sileam să nu ma mai gândesc, să aştept în linişte totul, să nu risipesc ceea ce ar putea fi
adevarat, printr-o nesăbuită grabă.”
(Nuvela română contemporană)
8.
“Jupâneasa este salvată, dar madam Popescu, deoarece a avut imprudenţa să iasă din
neutralitate şi să intervie în război, primeşte în obraz,…, o puternică lovitură de spadă.”
(I. L. Caragiale, D-l Goe)
54
9.
”Îl urmăresc cu gândul de-a lungul veacurilor, îl văd cu pieptul dezgolit în zloată şi-n
bătălii, muncind ca să platească dările ţării, luptând ca să-şi apere pământul, căzând şi
ridicându-se iar, murind la şes şi renăscând în munţi, pururea tânăr, pururea mândru, cu toate
nevoile ce-au dat să-l răpuie.”
10.
“Ăsta e obiectivul, încheie el, şi nu e cazul să vă mai aduc aminte că la nevoie
artileristul trebuie să lupte şi cu puşcă, grenada şi arma alba dacă nu-i vin întăriri şi bateria e
atacată de forţe de infanterie.”
(Marin Preda)
11.
“Dar eu râd, căci mi-am adus aminte de un prieten, carele mi-a spus că, dac’oi trece
pe la Hanu Ancuţei, să beau o oală cu vin, să beau două, să beau… pân’ ce-oi vedea tulbure
şi să nu spun la nimeni ce i s-a întâmplat lui într-o vreme, pe locurile acestea.”
(Mihail Sadoveanu, Hanu Ancuţei)
12.
“Când mă deşteptai a doua zi, numai dupa o clipă, parcă, de somn, băgai de seamă că
soarele fusese cu mult mai harnic decât mine, căci se părea că se înălţase pe ceruri în vârful
degetelor şi, de peste întărituri, se uita la mine, tocmai în fundul peşterii?”
(Calistrat Hogaş)
13.
“Să muncim în libertate, să cream în libertate e să cântăm vieţii cel mai frumos imn
pe care l-ar putea sufletul nostru cuprinde în adâncurile lui.”
(Vasile Pârvan)
14.
“Dacă o fi adevarat că toate vieţuitoarele de pe pământ se trag dintr-o tulpină şi că s-
au deosebit unele de altele numai silite de împrejurări deosebite prin care au trecut - ce fel
de împrejurări au fost acelea care au putut sili privighetoarea să ajungă să cânte aşa, iar
cârsteiul, bunăoară, să hârâie, ca un ceasornic….”
55
(I. Al. Brătescu- Voineşti)
15.
“Intrase înăuntru stăpânit de un sentiment care nu-l mai slăbea, că viaţa lui e
distrusă, şi se pomenise cum parcă cineva îi turna în inimă un balsam, care-i dădea
seninătatea de care avea nevoie ca să uite eşecul său în lume.”
(Marin Preda)
16.
“Fata nu răspunse nimic, semn că i se părea de neînţeles să-i ştie cineva numele şi ea
să nu-l cunoască pe cel care vorbea astfel.”
(Marin Preda)
17.
”Păcat că acest dar care era aşa cum era şi pe care fratele tău aud că-l primise de la
bunii lui prieteni, l-ai pierdut cu atâta uşurinţă, ca şi cum ar fi fost un lucru care nu valora
nimic.”
18.
”De când şi-a închis Dinu ochii, şi ea a ieşit în curte şi a strigat “tulai”, de atunci a
simţit că nu oamenii aceea care vor veni să vadă pe mort îi va fi sprijin de-acum înainte, ci
calul acela mare, alb, care sta legat de-un pociumb şi ronţăia liniştit din ogrinji.”
(I. Agârbiceanu, Fefeleaga)
19.
“Putem bănui că, în ceea ce priveşte situaţiile de fapt, acestea nu par să fie prea
departe de ceea ce socotim noi că trebuie să i se fi întâmplat autorului însuşi.”
(N. Gheran, Tânărul Rebreanu)
20.
“Deşi artiştii urmăresc frumosul în artă, ei nu pot să reverse în operele lor tot ceea ce
mintea lor înfierbântată ar dori să spună, fiindcă “perfecţiunea nu este proprie lucrurilor
lumeşti.””
56
(Ion Dinu, Nicolae Apostolescu, p. 159)
21.
“Îi spusese că directorul a umblat să-l ducă la spital, şi că numai ea s-a împotrivit,
fiindcă tot mai bine poate fi îngrijit aici, că-i singur, decât acolo unde-s mulţi.”
(L. Rebreanu, Pădurea spânzuraţilor)
22.
“Cititorul deprins să lase în seama povestitorului, care-l va dirija prin toate canalele
acţiunii, constată că e solicitat să participe la prospectarea unor spaţii, să deducă, el insuşi
care e sensul unor discontinuităţi.”
(Gabriel Dimişianu, Nouă prozatori, p.147)
23.
“Copilul încălecat pe băţul său gândeşte că se află călare pe un cal din cei mai
strainici, pe care aleargă cu voie bună, şi pe care-l bate cu biciul şi-l struneşte cu tot
dinadinsul şi răcneşte la el din toata inima, de-ţi ie auzul, şi de cade jos crede că l-a trântit
calul, şi pe băţ îşi descarcă mânia în toată puterea lui.”
(I. Creangă, Opere, p.34)
24.
“Proştii se pot împărţi în două: cei ce nu vreau să fie, şi cu cari te poţi înţelege, şi cei
cari sunt bucuroşi că sunt proşti, şi cu care să nu te întinzi la vorbă.”
(N. Iorga)
25.
“S-ar fi trântit întreagă în omătul ce fierbea în valurile Iablonicioarei şi ar fi secat
şuvoiul dintr-o sorbire, dar mai avea atâta minte să cugete că ar fi rămas pe loc trăsnită,
copiii s-ar fi prăpădit şi osteneala ei de până atunci ar fi fost de prisos.”
(Gala Galaction)
26.
“Puse pe opt dintre mineri să facă un pat din crengi de brad, să-l ducă pe mort în sat,
poruncii la patru hocmani să intre numaidecat, cu ceilalti băieşi în mină şi să se împartă ca
57
de obicei: jumătate să se coboare în vârtej, jumătate să taie-nainte gangul unde descoperiseră
în anul acesta vâna cea bogată de aur.”
(Ion Agârbiceanu, Culegere de texte…)
27.
“Părinţii lor puteau să moară: dacă rămânea mina mereu bună, cu partea ce-o au
acolo vor putea trăi mereu în belşug şi nu vor fi siliţi să-şi schimbe viaţa.”
(Ion Agârbiceanu, idem)
28.
“Îmi pare foarte bine că vă aflu sănatoşi, zise clericul, încercând să păşească cu grijă,
cât putea de gingaş, pe lângă Elenuţa.”
(Ion Agârbiceanu, ibidem)
29.
“Câteva minute mai târziu intră în camera de gardă soldatul care surâsese şi anunţa că
la postul lui a apărut un om care nu s-a supus somaţiei şi nici n-a spus cine e şi atunci el l-a
împuşcat.”
(Marin Preda)
30.
“El le zise încă să-şi aducă aminte de cruzimea vrăşmaşului, care nu iartă niciodată
pe cei biruiţi, cu atât mai mult pe cei ce s-au revoltat, că nu este destul că a scuturat jugul
robiei, că a înnoit vechile legături cu împăratul şi că s-a pus sub o putere ardeleană, dacă
prin fapta strălucită ei nu vor căuta a întemeia această vrednică hotărâre.”
(Nicolae Bălcescu)
31.
“Eu cred că fac bine, răspunde Ghiţă, şi, ca să plec cu conştiinţa împăcată, aş voi să-ţi
atrag atenţiunea asupra unui lucru ce mă nelinişteşte de mult.”
(Ion Agârbiceanu, Culegere de texte)
32.
58
„Când vuia în sobă tăciunele aprins, care se zice că face a vânt şi a vreme rea, sau
când ţiuia tăciunele, despre care se zice că te vorbeşte cineva de rău, mama îl mustra acolo,
în vatra focului, şi-l buchisa cu cleştele, să se mai potolească duşmanul.”
33.
„Acum, du-te la tată-tău şi cere să-ţi deie calul, armele şi hainele cu care a fost el
mire, şi atunci ai să te poţi duce unde n-au putut merge fraţii tăi, pentru că ţie a fost scris să-
ţi fie dată această cinste.”
(Ion Creangă, Harap-Alb)
34.
„La Crăciun, când tăia tata porcul, şi-l pârlea, şi-l opărea, şi-l învălea iute cu paie, de-
l înăduşea, ca să se poată rade mai frumos, eu încălecam pe porc, deasupra paielor.”
35.
„Socotesc că putem zice, fără să ne îndoim, că e prea bun pentru fabuli veacul în care
trăim;
Măcar că se află oameni care nu pricep deloc
Cum a putut să vorbească un sălbatec dobitoc
Şi care vin să te întrebe dacă e adevărat,
Că în vremea veche câinii au vorbit aşa curat.”
(Gr. Alexandrescu)
36.
„Bologa avu aceeaşi impresie, vru să-i mulţumească, dar simţi că de va rosti o
singură vorbă nu-şi va putea stăpâni lacrimile şi se va face de râsul soldatului care se
apucase să-i descarce bagajele şi să aşeze toate cum au fost acum o luna.”
(Liviu Rebreanu)
37.
„Încredinţat că nimic din ce a făcut în anii pe care
59
i-a petrecut în şcoală nu a fost de prisos, dar convins că mai are multe de învăţat, chiar dacă
rezultatele obţinute par destul de bune, tânărul, doctor cum era să se afirme cât mai repede,
s-a prezentat la uzină, sigur fiind că ceea ce
şi-a propus, fără îndoială se va realiza.” (Marin Preda)
38.
„Când am sosit amorţit de frig la Cocorăşti, îmi era frică să mă duc acasă; pentru
aceea Huţu a venit la mine, ca să spună că el e de vină, că m-a luat şi pe mine, şi toate au
fost bine, fiindcă mama se bucura că n-am degerat pe drum, iar tata zicea că aşa trebuie, ca
voinicii să umble pe ger şi pe frig.”
(Ioan Slavici)
39.
„Mai lasă-mă oleacă, zicea el necăjit; şi când te-oi striga să vii iar, să mă asculţi; şi de
n-oi şti nici atunci, apoi dracul să mă ieie.”
(Ion Creangă)
40.
„Apoi fără să ne zbatem, ... mi-i da şaisprezece lei ... şi ţi-oi duce-o ... ca pe palmă;
că, după cum vezi, căruţa acum am adus-o de la încăţat şi că i-am tras şi o unsoare de cele a
dracului, de are să meargă cum îi sucala.”
(Ion Creangă)
41.
„Acolo vom poposi puţin, om clătării plosca bine şi-oi umple-o cu apă proaspătă, ca
să avem la drum, căci mai încolo nu prea sunt fântâni şi √ din partea apei mi se pare că i-om
duce dorul.” (Ion Creangă)
42.
„Mi s-a întâmplat să pierz un amic, şi nu mă pot căi destul de această nereparabilă
pierdere; de aceea trebuie să spun oricui vrea să mă asculte, trista mea întâmplare.”
(I. L. Caragiale)
43.
60
„Nu te sfii niciodată să pui în acţiune mijloacele pe care le-ai văzut şi care sunt
osândite în bibliotecă, spunându-le că mecanismul ipocriziei este cunoscut şi că mijloacele
se văd.”
44.
„Că puteau să mă omoare în faţa primăriei, fiindcă vrusesem să-i fac să înţeleagă că
nu-i bine să tragă foloase de pe urma nenorocirii altora, era posibil.” (Marin Preda)
45.
„Încotro mă îndrept, mă aşteaptă marea cea mare şi amară, în care, totuşi, voi căuta să
nu mă pierd.”
(Zaharia Stancu)
46.
„Ne pare folositor să arătăm prin mai multe citări că această glorioasă încredere în
sine nu se mărgineşte la câteva exemple izolate, ci se produce aşa de des în scrierile române,
încât pare să fie una din tendinţele caracteristice ale spiritului public.”
(Titu Maiorescu)
47.
„Ce e regretabil pentru mine e că totdeauna, după ce am urmat pe unul, când mă uit
înapoi mă căiesc că n-am urmat povaţa celuilalt, de aceea trebuie să stau aşteptând singur, în
zadar, o împăcare care este imposibilă.”
48.
„Cum nu-i convenea să fie deranjat toată ziua, luă în graba mare hotărârea să
decupleze telefonul şi să iasă la plimbare, ca din mintea lui să dispară grijile zilnice şi să
revină la calmul său imperturbabil.”
49.
„Nilă îşi închipuia că e vorba de o socoteală complicată de cifre, care ţinea de ştiinţa
de a fi magaziner, ştiinţă, dacă nu era învăţată, n-aveai cum pricepe cât punea Paraschiv pe
bon şi nicicum nu îşi închipuia că era vorba de hoţie, încât rămânea cu faţa vinovată sub
privirea înşelătoare a fratelui său.”
(Marin Preda)
50.
61
„Dacă mi s-ar cere în fiecare zi să fiu cum nu sunt eu de obicei ar însemna că tot ce s-
ar întâmpla de acum înainte să nu mă mai intereseze deloc, deci dacă ar interveni ceva
neprevăzut în viaţa mea ar fi pentru că aşa a vrut Domnul.”
51.
„Şi înţelegi dumneata, că statul ar face mai bine, dacă s-ar lăsa lucrurile aşa cum sunt
şi dacă ar pune în loc de al doilea dascăl pe „Huţu, fiindcă n-ar trebui să-i plătească.”
(Ioan Slavici)
52.
„Dacă am reuşit să dau ceva valabil neamului meu, apoi toate laudele, pe care le
primesc cu recunoştinţă, vreau să le întorc umilitor şi ofensaţilor vieţii, acelora, care s-au
petrecut ca frunzele şi florile anotimpurilor şi care mi-ai transmis depozitul lor, să-l pun în
faţa lumii nouă, mărturie pentru nedreptatea imensă pe care au suferit-o.”
(M. Sadoveanu)
53.
„De fapt tragedia lui Moromete nu provine din inadaptare, inadaptarea a declanşat
însă criza unei conştiinţe care nu se mai regăseşte, pentru că întrebarea fundamentală pe care
şi-o pune la bătrâneţe, când trăieşte toate aceste schimbări, este de ce se întâmplă ceea ce se
întâmplă, orice ai face.”
(Marin Preda)
54.
„Era adevărat că acest sergent nu încetase să se arate vesel de când venise, ... dar
poate că ar fi fost cazul ca tocmai evenimentele de ieri să-l fi pus şi pe el niţel pe gânduri.”
(Marin Preda, Ora din august)
55.
„Şi el, care înghiţea în sec, de foame nu-i venea să spuie drept, deşi abia era de şase
ani, căci simţea pe mă-sa bolnavă greu, şi tot zadarnic ar fi fost s-o mai mâhnească şi el cu
foamea lui.”
(B. Şt. Delavrancea, Nuvele şi povestiri)
56.
62
„Mă doare că i-a fost dat să treacă prin atâtea momente dificile şi să îndure atâta
suferinţă, dar îmi place să cred că de acum înainte va fi ferit de toate aceste necazuri şi în
curând îşi va reface viaţa, chiar dacă ar fi să ia totul de la capăt.”
57.
„Cu cât înaintam pe drumul Sihlei, cu atât natura devenea mai aspră; ai fi zis că ea-şi
încruntă privirea şi că mustră pe drumeţul prea cutezător, care îndrăzeşte să calce peste
hotarele pustiului şi să tulbure, cu zgomotul paşilor sau al respiraţiei sale, adânca linişte a
singurătăţii.”
(C. Hogaş, Pe drumuri de munte)
58.
„Îi venea să se ducă şi tot să se ducă, încât să i se piardă urma şi toată lumea să-l uite,
numai ea singură să-şi aducă în toată clipa aminte, că el a voit şi a putut, dar s-a stăpânit
fiindcă atât de mult a iubit-o încât s-a dus pribeag în lume numai ca dânsa să poată trăi
nesupărată.”
(Ioan Slavici)
59.
E nevoie să mai spunem că toţi şi-au scos pipele, pentru că nu se ştia dacă fumează
ori nu √.
(Mihail Sadoveanu)
60.
Nu încerca, mai ales dacă te vei ridica cu mult deasupra comunului, să înlături
duşmăniile pe care le vei stârni, făcând pe placul fiecăruia, umilindu-te înaintea adversarilor:
e o trudă zadarnică deoarece mediocrii te urăsc nu fiindcă i-ai contrazis, ci pentru că i-ai
întrecut.
(G. Călinescu)
61. SĂ SE DELIMITEZE SUBORDONATELE
63
ŞI SĂ SE ARATE FELUL LOR:
1. Dat fiind faptul că a citit mult, este foarte informat.

2. A reuşit întrucât a muncit intens.
3. L-am făcut să se răzgândească.
4. Mă deranjează că n-ai sosit la timp.
5. E prea greu sacul ca să-l poţi ridica.
6. Oricum i-ai argumenta nu-l poţi convinge.
7. Nu mi-a trecut prin cap să-i telefonez.
8. Tot ce s-a spus e adevărat.
9. Convins că e bine pregătit, Dorian s-a prezentat la examen.
10. Ion pare să se fi hotărât.
11. El s-a decis să plece.
12. Cum vremea nu era frumoasă, am renunţat la excursie.
13. L-am convins să se prezinte la examen.
14. A ajuns să nu-l mai intereseze nimic.
15. Nu mă interesează dacă a demarat acţiune.
16. Piatra, că e piatră, şi de la o vreme creapă.
17. Era indignat că nu i se da atenţia cuvenită.
18. Conduita lui a rămas ca şi cum nu s-ar fi maturizat.
19. După toate câte s-au întâmplat, nu i-am mai scris.
20. A fost o petrecere cum n-a mai fost alta.
21. Să-l văd venind/ Aş mai trăi o viaţă.
22. Îi era ruşine că a greşit.
23. Ceea ce-i vânt să se prefacă-n furtună.
24. Au venit şi-n ţara noastră de-au cerut pământ şi apă.
25. Aud cum bate ploaia-n geam.
26. Mârşăvia nu se sfia să şi-o mărturisească ori de câte ori avea prilejul.
27. Hotărându-se în familie ca băiatul să renunţe la facultate, nimeni nu s-a gândit la
viitorul lui.
28. Cum însă speranţele ne-au fost spulberate, de-acum fie ce-o fi.
29. Decis să nu mai facă nici un compromis, nu-i mai păsa că va fi hulit şi persecutat
de vechii lui tovarăşi.
30. Nu se ştie cum se va termina totul.
64
31. Ei nu par ce vor fi.
32. Gândul că nu vor ajunge la timp a devenit o obsesie.
33. Convingându-se că a greşit, şi-a cerut scuze.
34. Nu-mi vine a crede că suntem atât de aproape de izbândă.
35. Cămaşa trebuie să fie schimbată zilnic.
36. De vreme ce m-am hotărât, nu-ţi pot da răspunsul.
37. I se întâmplă deseori să revină la hotărârea dintâi.
38. Mi-e dor să mai revăd satul natal.
39. Andrei, că e bun la matematică, şi n-a rezolvat problema.
40. Înveţi, reuşeşti.
41. Dorinţa să reuşească s-a împlinit.
42. Fireşte că n-a obosit.
43. Nenorocirea este că m-a obosit.
44. Aceasta este supărarea mea; că m-a obosit.
45. Constat ca m-a obosit.
46. Gândul, că m-a obosit, îl preocupă.
47. Aşa de tare vorbeşte că m-a obosit.
48. Se temea că m-a obosit.
49. Dacă te-ai prins în horă trebuie să joci.
50. Dacă m-ar ruga şi în genunchi, tot nu mă mai întorc la el.
62. Realizaţi tipuri de subordonate introduse prin conjuncţia subordonatoare “dacă”:

SB; PR; AT; CD; CI; CDT; CT; CZ; CV.
63. Alcătuiţi fraze în care să aveţi diferite tipuri de subordonate introduse prin
relativul “unde”: SB; PR; AP; AT; CD; CI; CL.
64. Construiţi tipuri diferite de subordonate introduse prin adverbul relativ “cum”:
SB; PR; AT; CD; CI; CM; CV.
65. Se dă subordonata “că a plecat”. Alcătuiţi regente, astfel încât aceasta să capete
următoarele valori: SB; PR; AT; CD; CI; CZ; CNS.
66. Alcătuiţi fraze în care subordonata să fie introdusă prin adverbul relativ “când”:
SB; PR; AP; AT; CD; CI; CT.
65
67. Alcătuiţi fraze în care să se afle diverse subordonate introduse prin pronumele
relativ compus “ceea ce”: SB; PR; AT; CD; CI; INST; SOC; REL.
68. Alcătuiţi fraze în care subordonatele să fie introduse prin relativul “care”: SB;
PR; AT; CD; CI; CL; CT; CZ; CV.
69. Realizaţi tipuri de subordonate introduse prin relativul “cât”: SB; PR; AT; CD;
CI; CL; CT; CM; CV.
70. Formulaţi diferite tipuri de fraze în care subordonata să fie introdusă prin
adverbul relativ- interogativ “ce”: SB; PR; AT; CD; CI.
71. Introduceţi subordonate în fraze cu ajutorul conjuncţiei subordonatoare “să”: SB;

PR; AT; CD; CI; CS; CDT; CNS.
72. Realizaţi diferite subordonate cu ajutorul conjuncţiei compuse “ca…să”: SB; PR;
AT; CD; CI; CS; CNS.
73. Alcătuiţi subordonate introduse în fraze prin conjuncţia “că”: SB; PR; CD; CI;
AT; CNS; CV; CZ.
74. Construiţi fraze a căror subordonate să fie introduse cu ajutorul conjuncţiei “de”:
SB; PR; AT; CD; CI; CDT; CT; CV.
REZOLVAREA FRAZELOR
1.
1 2
“Intră în coridorul şcolii ¹/ şi/se apropie de fiul său
3
atât de repede²/, încât copiii din sală se speriară³ / şi/
4 5 6
crezură / că omul vrea / să bată pe vreunul dintre ei.6/”
4 5
1 = PP şi - coordonatoare copulativă
2 = PP
3 = CNS2
şi - coordonatoare copulativă
4 = CNS3
5 = CD (4)
6 = CD (5)
66
PP 1 şi cop 2 PP
CNS 3
CNS
4
şi cop
5 CD
6 CD
2.
1
“Bănică nu înţelegea nimic din acest cântec vechi1/,
2 3
privea pe fereastră, atras de jocul fulgilor2/ care se roteau3/
4
şi/ cădeau pe sania lui rezemată de sălcamul gros4/ în
5
trunchiul căruia bunicul a înfipt două inele de fier pentru
legat caii.5/”
1 = PP coordonatoare prin juxtapunere

2 = PP
3 = AT
şi - coordonatoare copulativă
4 = AT
5 = AT (4)
P.P. 1 2
P.P.
AT 3 şi cop. AT
4
5 AT
3.
1 2
67
”Când mă voi afla în vreo adunare1/, tu să stai la
3
spatele meu /, când vei auzi3/ că încep a croi câte una mai
2
4
deochiata4/, tu să mă tragi de mâneca hainei5/, căci eu
5
îndată voi indrepta-o după fiinţa adevărului6/.”
5 = PP
1 = CCT (2)
3 = CCT (5)
4 = CD (3)
6 = CZ (5)
PP 2 şi cop 5 PP
CCT 1 CZ 6 3 CCT
4 CD
4.
1 2 3 4
“Aproape 1/ că-i veni 2/ să se ridice 3/şi / să fugă4/, /să
5 6 7
5 6
ajungă acolo /, fiindcă întârzia trenul /, să-l privească din
8 9
umbră7/, să se incredinteze încă o dată 8/ că el era omul
10 11
acela /, ca si cum /, dacă ar fi inselat-o ochii /, puteau11/
9 11 10
12 13
s-o înşele şi urechile12/ când îi auzise numele13/.”
1 = P.P. 9 = CI (8)
2 = SB (1) 10 = M/comp (8)
3 = SB (2) şi - coord cop. 11 = CDT (11)
4 = SB (2) 12 = CD (11)
5 = SC (F) (4) 13 = T (11)
6 = CZ (1)
7 = SC (F) juxt.
8 = CS (F) (5)
68
PP 1 6 CZ
SB 2
SB 3 şi cop. 4 SB
5 (F)
(F) (F)
7 8
juxtapunere
CI 9 11 M comp.
10 12 13 T
CDT CD
5.
1 2
“Şi după ce iar a baut /, s-a sculat de la masă2/ şi a
1
3 4 5
3 4
poruncit /să-i aducă trei cai / pe căre-i cumparase în
drum5/.”
3 = PP
1 = T (2)
4 = CD (3)
5 = AT (4)
PP 2 şi cop PP
3
T 1 4 CD
5 AT
6.
1 2
69
“Mai ţin apoi minte1/, că i-am dat o bucată de plă-
3 4 5
2 3 4
cintă /, că l-am bătut / fiindcă nu voia / să-mi lase
6 7
cimpoaiele5/, şi că era baiat bun6/, căci nu s-a supărat7/,
8
deşi era mai mare decât mine8/.”
1 = PP
2 = CD juxtapunere
3 = CD şi - coord cop.
6 = CD
4 = CZ (3)
5 = CD (4)
7 = CZ (6)
8 = CSV (7)
PP 1
CD
CD 2 juxt 3 şi cop 6 CD
CZ 4 7 CZ
CD 5 8 CSV
7.
1 2
“Mă umplea o bucurie ameţitoare1/şi era aşa de
3 4
frumos / ce-mi închipuiam /, încât mă sileam4/ să nu mă
2 3
5 6 7
mai gandesc / să aştept în linişte totul /, să nu risipesc7/
5 6
8
ceea ce ar putea fi adevarat8/, printr-o nesăbuită grabă7/.”
1 = PP
2 = PP
3 = AT (2)
4 = CNS (2)
5 = CI
6 = CI
7 = CS (F) (6)
8 = CD (7)
70
2
PP 1 şi cop. PP
AT 3 4
CNS
CI 5 juxtapunere 6CI
7 CS
8 CD
8.
1
“Jupâneasa este sălvată1/, dar madam Popescu5/,
2 3
deoarece a avut imprudenţa2/ să iasă din neutralitate3/şi să
4 5
4
intervie în război /, primeşte în obraz,…, o puternică
lovitură de spadă5/ .”
1 = PP
5 = PP
2 = CZ (5)
3 = AT (2)
4 = AT (2)
PP 1 5 PP
2 CZ
AT 3 şi cop. 4AT
9.
71
1 “Îl urmăresc cu gândul de-a
1
lungul veacurilor /, îl
2
văd cu pieptul dezgolit în zloată şi-n bătălii, muncind2/ că
3 4
3 2
să plătească dările ţării /, luptând / că să-şi apere pămân-
tul4/, căzând şi ridicându-se iar, murind la şes şi renăscând
în munţi, pururea tânăr, pururea mândru, cu toate nevoile2/

5 6
ce-au dat / să-l răpuie6/.”
5
1 = PP
2 = PP
3 = CS (2)
4 = CS (2)
5 = AT (2)
6 = CD (5)
PP 1 juxt. 2 PP
Coord cop.
CS 3 4 CS AT 5
CD 6
10.
1 2 3
“Ăsta e obiectivul1/, încheie el2/, şi nu e cazul3/ să
4 5
vă mai aduc aminte / că la nevoie artileristul trebuie5/ să
4
6 7
lupte şi cu puşcă, grenadă şi armă albă6/ dacă nu-i vin
8
întăriri / şi/ bacteria e atacată de forţe de infanterie8/.”
7
1 = PP şi - coord. cop. 2 = P incid.

3 = PP
4 = SB (3)
5 = CI (4)
6 = SB (5)
7 = CT şi - coord. cop.
72
8 = CT
PP 1 şi cop. 3 PP 2 P incid.
4 SB
5 CI
6 SB
CT 7 8 CT
11.
1 2
“Dar eu râd1/, căci mi-am adus aminte de un prie-
3 4
2 3 5
ten /, cărele mi-a spus / că /, dac’oi trece pe la Hanu
5 6
Ancuţei /, să beau o oală cu vin /, să beau două6/, să
4 5
7 8 9
beau7/ … pân’ ce-oi vedea tulbure8/ şi să nu spun la
10
9
nimeni / ce i s-a intâmplat lui într-o vreme, pe locurile
acestea10/.”
1 = PP 5 = CD
2 = CZ 6 = CD
3 = AT 7 = CD
4 = CDT (5) 8 = CD
9 = CM (7) 10 = CD (8)
1 PP
2 CZ
3 AT
CD 5 6 CD 7 CD 8 CD
juxt. juxt. cop.
CDT 4 9 CM 10 CD
73
12.
1
“Când mă deşteptai a doua zi 1/, numai după o
2 3 4
clipă, parcă, de somn2/, băgai de seama3/ că soarele fusese
5
cu mult mai harnic decât mine /, căci se părea5/ că se
4
6
înălţase pe ceruri în vârful degetelor6/ şi/, de peste
7
întărituri, se uită la mine, tocmai în fundul peşterii7/”
3 = PP 2 = P incid. (adv. pred.)

1 = CT (3)
4 = CD (3)
5 = CZ (4)
6 = SB (5)
7 = SB (5)
PP 3
CT 1 4 CD
CZ 5
şi cop.
6 7
SB SB
13.
1 2
“Să muncim în libertate1/, să creăm în libertate2/
3 4
3 4
e / să cântăm vieţii cel mai frumos imn / pe care l-ar putea
sufletul nostru cuprinde în adâncurile lui5/.”
3 = PP
1 = SB juxt.
2 = SB
4 = P. Pr. (3)
74
5 = AT (4)
PP 3
SB 1 juxt. 2 SB 4 PPr.
5 AT
14.
1
“Dacă o fi adevărat1/ că toate vieţuitoarele de pe
2 3
pământ se trag dintr-o tulpină2/ şi/ că s-au deosebit unele
de altele numai silite de împrejurări deosebite3/ prin care

4 5
au trecut /- ce fel de împrejurări au fost acelea5/ care au
4
6 7 8
putut sili privighetoarea6/ să ajungă7/ să cânte aşa8/, iar/
9
cârsteiul, bunăoară, să hârâie, ca un ceasornic….9/”
5 = PP
1 = CDT
6 = AT
2 = SB (1) şi – cop.
3 = SB (1)
7 = CI (6) iar - adv.
9 = CI (6)
4 = AT (3)
8 = P. Pr. (7)
5 PP
CDT 1 6 AT
2 3 7 9
SB şi SB CI iar CI
4 AT PPr 8
75
15.
1
“Intrase înăuntru stăpânit de un sentiment1/ care
2 3 4
2 3
nu-l mai slăbea /, că viaţa lui e distrusă /, şi/ se pomeni-
5
se4/ cum parcă cineva îi turna în inimă un balsăm5/, care-i
6 7 8
6 7
dădea seninătatea / de care avea nevoie / ca să uite eşecul
său în lume8/.”
1 = PP 3 poate fi considerată apozitivă

4 = PP
2 = AT (1)
3 = AT (1)
5 = CI (4)
6 = AT (5)
7 = AT (6)
8 = CS (7)
PP 1 şi cop. 4 PP
2 3 5
AT juxt. AT CI
6
AT
7 AT
8 CS (F)
16.
1 2
1
“Fata nu răspunse nimic, semn / că i se părea de
3 4
neînţeles2/ să-i ştie cineva numele3/ şi/ ea să nu-l cunoască
5
pe cel / care îi vorbea astfel5/.”
4
1 = PP
2 = AT
3 = SB (2) şi - coord. cop.
76
4 = SB (2)
5 = AT (4)
PP 1
AT 2
SB 3 şi cop. 4 SB
5
AT
17.
1 2 3
“Păcat √ / că acest dar / care era aşa / cum era3/ şi/ pe
1 6 2
4 5
care fratele tău / aud / că-l primise de la bunii lui prieteni5/,
5 4
6 7
l-ai pierdut cu atâta uşurinţă6/, ca şi cum ar fi fost un lucru7/
8
care nu mai valora nimic.8/”
√e
1 = PP
2 = AT (6) (coord. cop. cu 4)
3 = CM (2)
4 = AT (6) (coord. cop. cu 2)
5 = CD (4)
6 = SB (1)
7 = CM comp. (6)
8 = AT (7)
PP 1
SB 6
AT 2 şi cop. 4 AT 7 SB
CM 3 5 CD 8 AT
77
18.
1 2
1
“De când şi-a închis Dinu ochii /, şi/ ea a ieşit în
3 4
curte2/ şi/ a strigat “tulai”3/, de atunci a simţit4/ că nu
5 6
oamenii aceea / care vor veni / să-l vadă pe mort6/ îi vor
7 5
7
fi sprijin de-acum inainte7/, ci calul acela mare, alb8/, care
9 10
sta legat de-un pociumb9/ şi/ ronţăia liniştit din ogrinji10/.”
4 = PP
1 = CT (4) şi - cop.
2 = CT (4) şi - cop.
3 = CT (4)
7 = CD (4) şi - cop.
8 = CD (4)
9 = AT (8) şi - cop.
1 = AT (10)
0
5 = AT (7)
6 = CS (5)
4 PP
CT 1
şi cop 2
şi cop 3
CD 7
şi cop CD
8
CT CT
AT 5 9 ATAT 1
0
CS 6
19.
1 2
1 3
„Putem bănui / că /, în ceea ce priveşte situaţiile de
3 4
fapt2/, acestea nu par3/ să fie prea departe4/ de ceea ce
5 6 7
5 6
socotim noi / că trebuie / să i se fi întâmplat autorului
însuşi7/.”
1 = P.P.
2 = R (relatie) (1) (CD)
3 = CD (1)
4 = P.Pr (3)
78
5 = CI (4)
6 = CD (5)
7 = SB (6)
1 PP
2 3
R (CD) CD
4 PR
5 CI
6 CD
SB
7
20.
1
„Deşi artiştii urmăresc frumosul în artă1/, ei nu
2 3
pot / să reverse în operele lor tot3/ ceea ce mintea lor
2
4 5
înfierbântată ar dori4/ să spună5/, fiindcă “perfecţiunea nu
5
este proprie lucrurilor lumeşti.6/” “
2 = P.P.
1 = CV (2)
3 = CD (2)
4 = AT (3)
5 = CD (4)
6 = CZ (2)
PP 2
CV 1 3 CD 6 CZ
4 AT
5
CD
79
21.
1 2 3
1 2
„Îi spusese / că directorul a umblat / să-l ducă la
4
spital3/, şi/ că numai ea s-a impotrivit4/, fiindcă tot mai
5 6
bine poate fi ingrijit aici /, că-i singur6/, decât acolo unde-
5
7
s mulţi7/.”
1 = PP
2 = CD (1)
3 = CS (2)
4 = CD (1)
5 = CZ (4)
6 = CZ (5)
7 = CL (5)
PP 1
CD 2 4 CD
CS 3 5 CZ
6 7
CZ CL
22.
1
„Cititorul deprins3/ să lase în seama povestitoru-
2
lui /, care-l va dirija prin toate canalele acţiunii2/,
1
3 4 5
constată3/ că e solicitat4/ să participe la prospectarea unor
6 7
5 6
spaţii /, să deducă, el insuşi / care e sensul unor discon-
tinuităţi7/.”
3 = PP
1 = CI (3)
80
2 = AT (1)
4 = CD (3)
5 = CI (4) juxt. coord. cop.
6 = CI (4)
7 = CD (6)
PP 3
CI 1 4 CD
AT 2 CI 5 juxt. 6 CI
7
CD
23.
1 2
1
„Copilul încălecat pe băţul său gândeşte / că se află
3
călare pe un cal din cei mai strainici2/, pe care aleargă cu
4 5
3 4
voie bună /, şi/ pe care-l bate cu biciul / şi/ -l struneşte cu
6 7
5 6
tot dinadinsul / şi/ răcneşte la el din toată inima /, de-ţi ie
8 9 10
auzul7/, şi/ de cade jos8/, crede9/ că l-a trantit calul10/, şi/
11
pe băţ îşi descarcă mânia în toată puterea lui11/.”
1 = PP 6 = PP
9 = PP 11 = PP
2 = CD (1) 7 = CNS (6)
3 = AT (2) şi - cop. 8 = CDT (9)
4 = AT (2) 10 = CD (9)
5 = AT (2) şi - cop.
PP PP PP PP
1 cop. 6 cop. 9 cop. 11
CD CNS CDT CD
2 7 8 10
3 cop. 4 cop. 5
AT AT AT
81
24.
1 2
“Proştii se pot împărţi în două: cei1/ ce nu vreau2/
3 4 5
3 4 1
să fie /, şi/ cu cari te poţi înţelege /, şi/ cei / cari sunt
6 7
5 6
bucuroşi / că sunt proşti /, şi/ cu care să nu te întinzi la
vorbă7/ .”
1 = P.P.
2 = AT (1) şi – cop.
3 = CD (2)
4 = AT (1) şi – cop.
5 = AT (1)
6 = CI (5) şi – cop.
7 = AT (1)
PP 1
AT 2 şi AT 4 şi AT 5 şi AT 7
CD 3 CI 6
25.
1 2
1
“S-ar fi trântit întreagă în omătul / ce fierbea în va-
3
2
lurile Iablonicioarei / şi/ ar fi secat şuvoiul dintr-o sor-
4 5 6
bire3/, dar mai avea atâta minte4/ să cugete5/ că ar fi ră-
6 7
mas pe loc trăsnită /, copiii s-ar fi prăpădit7/ şi/ osteneala
6
8
ei de până atunci ar fi fost de prisos8/.”
1 = PP
2 = AT (1) şi - cop.
82
3 = PP
4 = PP şi - cop.
5 = CNS (4)
6 = CI (5)
7 = CI (5)
8 = CI (5)
PP PP PP
1 şi cop. 3 dar adv. 4
AT 2 CNS 5
6 juxt 7 și cop. 8
CI CI CI
26.
1 2
1
“Puse pe opt dintre mineri / să facă un pat din
3 4
crengi de brad2/, să-l ducă pe mort în sat3/, poruncii la
5
4
patru hacmani / să intre numaidecat, cu ceilalti băieşi în
6
mină5/ şi/ să-i împartă ca de obicei6/: jumătate să se
7 8
coboare în vârtej7/, jumătate să taie-nainte gangul8/ unde
9
descoperiseră în anul acesta vâna cea bogată de aur9/.”
1 = PP
2 = CI (1) juxt.
3 = CS (2)
4 = PP (1)
5 = CD (4) și - coord.
6 = CD (4)
7 = CM (6) juxt.
8 = CM (6)
9 = AT (8)
PP 1 juxt. 4 PP
CI 2 CD 5 și cop. 6 CD
CS 3 CM 7 juxt. 8 CM
83
AT
27. 9
1 2 3
1 2
“Părinţii lor puteau / să moară /: dacă rămânea
4 5
mina mereu bună3/, cu partea5/ ce-o au acolo4/ vor putea
6
trăi mereu în belşug5/ şi/ nu vor fi siliţi6/ să-şi schimbe
viaţa7/.”
1 Părinţii puteau = PP
2 să moară = CD (1)
3 dacă rămânea mina mereu bună= CDT (4)
4 cu partea… vor trăi mereu în belşug = PP
5 ce au acolo = AT (4)
6 şi nu vor fi siliţi = PP (rap. coord. cu prop. 4)
7 să-şi schimbe viaţa = CI (6)
28.
1 2 3
1 2
“Îmi pare foarte bine / că vă aflu sănatoşi /, zise
4 5
clericul, încercând3/ să păşească cu grijă4/, cât putea de
gingaş, pe lângă Elenuţa5/.”
1 = PP PP 1 3
PP (incid.)
2 = SB (1)
3 = PP (incidentă)
4 = CD (3) SB 2 4 CD
5 = CM (4)
5 CM
29.
1
“Câteva minute mai târziu intră în camera de gardă
2 3 4
1 2 3
soldatul / care surâse / şi/ anunţă / că la postul lui a apărut
5 6
un om4/ care nu s-a supus somaţiei5/ şi nici/ n-a spus6/
7 8
cine e / şi atunci el l-a impuşcat8/.”
7
1 = PP 5 = AT
2 = AT (1) 6 = AT (7) şi-coord. cop.
3 = PP 7 = CD (6)
8
84
4 = CD (4) = CD (3) şi-coord. cop.
1 3
PP şi cop. PP
care că
AT 2 CD 4 şi cop. 8 CD
care
AT 5 şi cop. 6 CD
cine
7 CD
30.
1 2
“El le zise încă1/ să-şi aducă aminte de cruzimea
3
2
vrăşmaşului /, care nu iartă niciodată pe cei biruiţi, cu atât
4 5
mai mult pe cei3/ ce s-au revoltat4/, că nu este destul5/ că a
6 7
6
scuturat jugul robiei /, că a innoit vechile legături cu
8
împăratul / şi că s-a pus sub o putere ardeleană8/, dacă
4
9
prin fapta strălucită ei nu vor căuta a întemeia această
vrednică hotărâre9/.”
1 = PP 5 = CD (1)
2 = CD (1) 6 = SB (5) juxt. (7)
3 = AT (2) 7 = SB (5) şi- coord. cop.
4 = AT (3) 8 = CT (5)
9 = CT (5)
PP 1
că că
CD 2 5 CD
care că că că dacă
AT 3 6 juxt. 7 şi cop. 8 9
SB SB SB CT
ce
4
85
AT
31.
1 2 3
“Eu cred / că fac bine /, răspunse Ghiţă3/, şi/, ca să
1 2
4 5 6
4 5
plec cu conştiinţa împăcată /, aş voi / să-ţi atrag atenţiunea
7
asupra unui lucru6/ ce mă nelinişteşte de mult7/.”
1 = Eu cred – PP, coord. cop. şi cu (5)

2 = să fac bine – CD (1)
3 = răspunse Ghiţă =P.P.I.
4 = ca să plec cu conştiinţa împăcată – CS (5)
5 = şi... aş voi = P.P. (coord. cop. cu (1))
6 = să-ţi atrag atenţia asupra unui lucru = CD (5)
7 = ce mă nelinişteşte de mult = AT (6)
PP 1 şi cop. 5 PP = P.P.I.
3
să ca să să
CD 2 CS 4 6 CD
ce
7 AT
32.
1 2
„Când vuia în sobă tăciunele aprins 1/, care se zice 2/
3 4
că face a vânt şi a vreme rea /, sau /când ţiuia tăciunele 4/,
3
5 6
despre care se zice 5/că te vorbeşte cineva de rău 6/, mama
7 8
îl mustra acolo, în vatra focului7/, şi-l buchisa cu cleştele8/,
9
să se mai potolească duşmanul9/.”
86
7 = P.P. şi - coordonatoare copulativă
8 = P.P.
1 = CT (7)
2 = AT (1)
3 = SB (2)
4 = CT (7)
5 = AT (4)
6 = SB (5)
9 = CS (8)
PP 7 şi cop. 8 PP
când când să
CT 1 4 CT 9 CS
care despre care
AT 2 5 AT
că că
SB 3 6 SB
33.
1 2 3
1 2
„Acum, du-te la tată-tău / şi /cere / să-ţi deie calul,
4 5
armele şi hainele3/ cu care a fost el mire4/, şi/ atunci ai să
6
te poţi duce / unde n-au putut merge fraţii tăi6/, pentru că
5
7 8
ţie a fost scris / să-ţi fie dată această cinste8/.”
7

2 = P.P.
3 = CD (2) şi - coordonatoare copulativă
4 = AT (3)
5 = PP (2)
6 = CL (5)
7 = CZ (5)
8 = SB (7)
P.P. şi cop. P.P. şi cop. P.P.

1 2 5
să unde pentru că
3
CD CL 6 7 CZ
87
cu care să
AT 4 8 SB
34.
1 2
„La Crăciun7/, când tăia tata porcul1/, şi/-l pârlea2/,
3 4 5
şi/-l opărea /, şi/-l învălea iute cu paie /, de-l înăduşea5/,
3 4
6 7
6
ca să se poată rade mai frumos /, eu încălecam pe porc,
deasupra paielor7/.”
7 = P.P.
1 = CT (7)
2 = CT (7)
3 = CT (7)
4 = CT (7)
5 = CNS (4)
6 = CS (5)
7 PP
CT CT
CT 1 şi cop 2 şi cop 3 şi cop 4 CT
5 CNS
6 CS
35.
„Socotesc1/ că putem zice2/, fără să ne îndoim3/, că e prea bun pentru fabuli veacul4/
în care trăim5/;
Măcar că se află oameni6/ care nu pricep deloc7/
Cum a putut8/ să vorbească un sălbatec dobitoc9/
Şi /care vin10/ să te întrebe11/ dacă e adevărat12/,
Că în vremea veche câinii au vorbit aşa curat13/.”
88
1 P.P.
că
CD 2
cum că măcar că
CM 3 4 CD 6 CV
în care care şi cop care

5 AT AT 7 10 AT
cum să
CD 8 11 CS
să dacă
CD 9 12 CD
că
13 SB
36.
1 2 3
1 2
„Bologa avu aceeaşi impresie /, vru / să-i mulţu-
4 5
mească3/, dar/ simţi4/ că de va rosti o singură vorbă5/ nu-şi
6 7
6
va putea stăpâni lacrimile / şi/ se va face de râsul solda-
8 9
tului / care se apucase / să-i descarce bagajele9/ şi să
7 8
10 11
aşeze toate10/ cum au fost acum o lună.11/”
PP PP PP
1 juxt. 2 dar adv. 4
să că
CD 3 CD 6 şi cop. 7 CD
care
CDŢ 5 8AT
să şi cop. să
9 10
CI CI
cum
11
89
PS (M)
37.
1
„Încredinţat9/ că nimic3/ din ce a făcut în anii1/ pe
2 3
care i-a petrecut în şcoală / nu a fost de prisos3/, dar/
2
4
convins9/ că mai are multe de învăţat4/, chiar dacă rezul-
5 6
tatele obţinute par5/ să fie destul de bune, tânărul, doritor6/
7 8 9
7 8
cum era / să se afirme cât mai repede /, s-a prezentat la
10
uzină, sigur fiind9/ că4/ ceea ce şi-a propus10/, fără îndoială
11
se va realiza.11/”
9 PP
că că chiar dacă cum să că

3 CI 4 CI 5 CV 7 CM 8 CI CI 11
din ce să ceea ce
1 6 10
CI PR SB
pe care
2
AT
38.
1
„Când am sosit amorţit de frig la Cocorăşti1/, imi
2 3 4
2 3
era frică / să mă duc acasă /; pentru aceea Huţu a venit la
5 6 7
mine4/, ca să spună5/ că el e de vină6/, că m-a luat şi pe
8 9
mine /, şi toate au fost bine /, fiindcă mama se bucura9/ că
7 8
10 11 12
n-am degerat pe drum /, iar /tata zicea / că aşa trebuie12/,
10 11
90
13
ca voinicii să umble pe ger şi pe frig13/.”
PP pentru aceea PP PP
2 concl. 4 şi cop. 8
când să ca să fiindcă iar

CT 1 3 CI CS 5 CZ 9 cop. 11 CZ
că că că
CD 6 CI 10 12CD
că ca.....să
CZ 7 13
SB
39.
1 2
„Mai lasă-mă oleacă /, zicea el necăjit2/; şi /când
1
3 4 5 6
te-oi striga3/ să vii iar4/, să mă asculţi5/; şi /de n-oi şti nici
7
6 7
atunci /, apoi dracul să mă ieie /.”
1 = P.P.
2 = P inc. şi - coordonatoare copulativă
4 = PP
3 = CT (4) şi - coordonatoare copulativă
5 = CS (4)
7 = PP
6 = CDD (7)
PP PP PP P incid.
1 şi cop. 4 şi cop. 7 2
CT 3 5 CS 6 CDT
91
40.
1 2
„Apoi2/ fără să ne zbatem1/, ... mi-i da şaisprezece
3
lei / ... şi /ţi-oi duce-o ... ca pe palmă3/; că,/ după cum
2
4 5
vezi4/, căruţa acum am adus-o de la încăţat5/ şi /că i-am
6 7
tras şi o unsoare de cele a dracului /, de are să meargă7/ 6
8
cum îi sucala8/.”

3 = P.P.
1 = CM (2)
4 = CM (5)
5 = CZ (3)
6 = CZ (3)
7 = CMS (6)
8 = CM (7)
PP 2 şi cop. 3 PP
fără să că că
CM 1 CZ 5 6 CZ
după cum de
CM 4 7 CNS
cum
8 CM comp.
41.
1 2
1
„Acolo vom poposi puţin /, om clătării plosca
3 4
2 3
bine / şi/-oi umple-o cu apă proaspătă /, ca să avem la
5
drum4/, căci mai încolo nu prea sunt fântâni5/ şi/ √ din
6 7
partea apei mi se pare / că i-om duce dorul7/.”
6
92
√ - căci

2 = P.P.
3 = P.P.
4 = CS (3)
5 = CZ (3) şi - coordonatoare copulativă
6 = CZ (3)
7 = SB (7)
P.P. P.P. P.P.

1 şi cop. 2 şi cop. 3
ca să căci şi căci
CS 4 CZ 5 cop. 6 CZ
căci
7 SB
42.
1 2
„Mi s-a întâmplat / să pierz un amic2/, şi /nu mă
1
3
pot căi destul de această nereparabilă pierdere3/; de aceea
4 5 6 7
trebuie / să spun / oricui vrea / să mă asculte7/, trista mea
4 5 6
întâmplare.5/”
PP şi cop. PP de aceea PP
1 3 4
că să
SB 2 5SB
oricui
6CI
să
7CD
43.
1 2
„Nu te sfii niciodată1/ să pui în acţiune mijloacele2/
3 4
pe care le-ai văzut3/ şi / care sunt osândite în bibliotecă4/,
5
spunându-le1/ că mecanismul ipocriziei este cunoscut5/ şi/
6
că mijloacele se văd.6/”
93
1 PP
să că că
CI CD şi cop. CD
pe care 2 care 5 6
AT şi cop. AT
44.
3 4
1 2
„Că puteau / să mă omoare în faţa primăriei2/,
1
3 4 5 6
fiindcă vrusesem3/ să-i fac4/ să înţeleagă5/ că nu-i bine6/
7 8
7
să tragă foloase de pe urma nenorocirii altora /, era
posibil8/.”
PP
8
că
SB 1
să fiindcă
CZ 2 3 CZ
să
4 CZ
să
5 CD
să
6 CD
să
7 SB
45.
1 2
1
„Încotro mă îndrept /, mă aşteaptă marea cea mare
3 4
şi amară2/, în care, totuşi, voi căuta3/ să nu mă pierd4/.”
2 PP
încotro în care
CL 1 3 AT
să
4 CD
46.
1 2
„Ne pare folositor1/ să arătăm prin mai multe ci-
3
2
tări / că această glorioasă încredere în sine nu se măr-
4
gineşte la câteva exemple izolate3/, ci √ se produce aşa
5 6
4 5
de des în scrierile române /, încât pare / să fie una din
tendinţele caracteristice ale spiritului public6/.”
94
√ - că
1 = P.P.
2 = SB (1)
3 = CD (2) ci advers.
4 = CD (2)
5 = CNS (4)
6 = PR (5)
1 PP
să
2 SB
că √ că
CD 3 4 CD
ci advers.
încât
5 CNS
să
PR
6
47.
1 2
„Ce e regretabil pentru mine / e2/ că totdeauna5/,1
3 4
după ce am urmat pe unul /, când mă uit înapoi4/ mă
3
5 6
căiesc5/ că n-am urmat povaţa celuilalt6/, de aceea
7 8
trebuie / să stau aşteptând singur, în zadar, o împăcare8/
7
9
care este imposibilă9/.”
2 = P.P. juxt.
7 = P.P.
1 = SB (2)
5 = PR (2)
3 = CT (5) juxt.
4 = CT (5)
6 = CI (cu nuanţă cauzală)
8 = SB (7)
9 = AT (8)
PP PP
2 juxt. 7
ce că să
95
SB 1 5 PR 8 SB
după ce când că care

CT 3 juxt. 4 CT 6 CI 9 AT
(CZ)
48.
1 2
„Cum nu-i convenea / să fie deranjat toată ziua2/,
1
3 4
luă în graba mare hotărârea / să decupleze telefonul4/ şi
3
5 6
/să iasă la plimbare5/, ca din mintea lui să dispară grijile
7
zilnice / şi /să revină la calmul său imperturbabil7/.”
6
1 = CZ (3)
2 = SB (1)
3 = PP (1)
4 = AT (3) şi - coordonatoare copulativă
5 = AT (3)
6 = CS (5) şi - coordonatoare copulativă
7 = CS (5)
PP
3 .
cum să să
CZ 1 AT 4 şi cop. 5 AT
să ca...să să
SB 2 CS 6 şi cop. 7 CS
49.
1 2
1
„Nilă îşi închipuia / că e vorba de o socoteală com-
3
plicată de cifre2/, care ţinea de ştiinţa de a fi magaziner,
4 5
3 5 4
ştiinţă / care /, dacă nu era învăţată /, n-aveai cum
6
pricepe / cât punea Paraschiv pe bon6/ şi /nicicum nu
5
7 8 9
îşi închipuia7/ că era vorba de hoţie8/, încât rămăsese cu
96
faţa vinovată sub privirea înşelătoare a fratelui său9/.”
1 = PP
2 = CD (1) – conj. că; regent verbul tranz. îşi închipuia
3 = AT (2) – pron. rel. care; reg. subst. socoteală
4 = AT (3) – pron. rel. care; reg. subst. ştiinţă
5 = CDT (cond. 4) – conj. dacă; reg verbul n-avea
6 = CD (4) – adv. rel. cât; reg. verbul tranz., inf. pricepe
7 = PP (coord. cop. cu 1 prin conj. copulativă şi)
8 = CD (7) – conj. că; verb tranz. nu îşi închipuia
9 = CNS (8) – conj. încât; constr. era vorba.
50.
1 2 3
1 2
„Dacă mi s-ar cere în fiecare zi / să fiu / cum nu
4 5
sunt eu de obicei3/ ar însemna4/ că tot6/ ce s-ar întâmpla de
6
acum înainte / să nu mă mai intereseze deloc6/, deci8/
5
7 8
dacă ar interveni ceva neprevăzut în viaţa mea7/ ar fi8/ că
9
aşa a vrut Domnul9/.”
1 = SB (4)
2 = SB (1)
3 = PR (2)
4 = PP
5 = AT (6)
6 = PR (4)
7 = SB (8)
8 = PP
9 = CZ (8)
4 8
PP juxt. PP
1 6 7 9
dacă să dacă că
SB PR SB CZ
2 5
să ce
97
3
SB AT
cum
PR
51.
1 2
„Şi înţelegi dumneata1/, că statul ar face mai bine2/,
3 4 5
3 4
dacă s-ar lăsa lucrurile aşa / cum sunt / şi /dacă ar pune în
6
loc de al doilea dascăl pe Huţu5/, fiindcă n-ar trebui6/ să-i
7
plătească7/.”
1 = PP
2 = CD (1)
3 = CDT (2)
4 = CM (3)
5 = CDT (2)
6 = CZ (2)
7 = SB (8)
PP 1
că
SB 2
dacă dacă fiindcă
CDT 3 şi cop. 5 CDT 6CZ
cum să
CM 4 7 SB
52.
1 2
„Dacă am reuşit1/ să dau ceva valabil neamului
3
2 4 5
meu /, apoi / toate laudele /, pe care le primesc cu re-
4 5
cunoştinţă3/, vreau4/ să le întorc umilitor şi ofensaţilor
6
5
vieţii, acelora /, care s-au petrecut ca frunzele şi florile
7
anotimpurilor / şi /care mi-ai transmis depozitul lor7/, ca
6
98
să-l pun în faţa lumii nouă, mărturie pentru nedreptatea
9
imensă / pe care au suferit-o9/.”
8
PP
4
dacă să
CZ 1 5 CD
să pe care care care
CD 2 AT 3 AT 6 7 AT
ca să
8 CS
pe care
9 AT
53.
1
„De fapt, tragedia lui Moromete nu provine din
2
inadaptare1/, inadaptarea a declanşat însă criza unei con-
3
ştiinţe2/ care nu se mai regăseşte3/, pentru că întrebarea
4
fundamentală / pe care şi-o pune la bătrâneţe4/, când
4
5 6 7
trăieşte toate aceste schimbări5/, este6/ de ce se întâmplă7/
8 9
ceea ce se întâmplă /, orice ai face9/.”
8
1 = PP adv. însă
2 = PP
3 = AT (2)
4 = AT (6)
5 = CT (4)
6 = CZ (3)
7 = PR (6) PP PP
8 = SB (7) 1 însă 2
9 = CV (7) advers.
care
AT
3
pentru că
CZ
6
99
pe care de ce
AT 4 7 PR
când ceea ce orice

CT 5 SB 8 CV 9
54.
1 2 3
1 2
„Era adevărat / că acest sergent nu încetase / să se
4 5 6
arate vesel3/ de când venise, ...4/ dar/ poate5/ că ar fi fost
7
cazul6/ ca tocmai evenimentele de ieri să-l fi pus şi pe el
niţel pe gânduri7/.”
1 = PP
2 = SB (1)
3 = CD (2) dar
4 = CT (3)
5 = PP
6 = SB (5)
7 = AT (6)
PP PP
1 dar adv. 5
că că
SB 2 6
SB
să ca...să
CD 3 7 AT
de când
CT 4
55.
1
„Şi el2/, care înghiţea în sec, de foame1/ nu-i
2 3 4
venea / să spuie drept /, deşi abia era de şase ani4/, căci
2 3
5 6
simţea pe mă-sa bolnavă greu5/, şi /tot zadarnic ar fi fost6/
7
s-o mai mâhnească şi el cu foamea lui7/.”
100
2 = PP
1 = AT (2)
3 = CD (2)
4 = CV (2)
5 = CZ (2)
6 = PP
7 = SB (6)
PP PP
2 şi cop. 6
care să deşi căci să
AT 1 CD 3 CV 4 CZ 5 7 SB
56.
1 2 3
„Mă doare1/ că i-a fost dat2/ să treacă prin atâtea
4
momente dificile / şi /să îndure atâta suferinţă4/, dar /îmi
3
5 6 7
5 6
place / să cred / că de acum înainte va fi ferit de toate
8
aceste necazuri7/ şi / √ în curând îşi va reface viaţa8/, chiar
9 10
dacă ar fi / să ia totul de la capăt10/.”
9
√ - că
PP 1 dar advers. 5 PP
că să
SB 2 6 SB
să să că √ că
SB 3 şi cop. 4 SB CD 7 şi cop. 8CD
chiar dacă
9 CV
101
ca să
10 SB
57.
1
„Cu cât înaintam pe drumul Sihlei1/, cu atât natura
2 3 4
devenea mai aspră /; ai fi zis / că ea-şi încruntă privirea4/
2 3
5 6
şi /că mustră pe drumeţul prea cutezător5/, care îndrăz-
7 8
6 7
neşte / să calce peste hotarele pustiului / şi/ să tulbure, cu
zgomotul paşilor sau al respirării sale, adânca linişte a
singurătăţii8/.”
2 = PP juxt.
3 = PP
1 = CM (de măsură (2))
4 = CD (3) şi - coordonatoare copulativă
5 = CD (3)
6 = AT (5)
7 = CD (5) şi - copulativă
8 = CD (5)
PP 2 juxt. 3 PP
cu cât că că
CM 1 CD 4 şi cop. 5 CD
(măsură) care
6 AT
să să
CD 7 şi cop. 8 CD
58.
1 2 3
„Îi venea / să se ducă / şi /tot să se ducă3/, încât să i
1 2
4 5
se piardă urma4/ şi /toată lumea să-l uite5/, numai ea sin-
6 7
gură să-şi aducă în toată clipa aminte /, că el a voit7/ şi /a 6
8 9 10
putut /, dar /s-a stăpânit / fiindcă atât de mult a iubit-o10/
8 9
11 12
încât s-a dus pribeag în lume11/ numai ca dânsa să poată
102
trăi nesupărată12/.”
1 PP
să să
SB 2 şi cop. 3 SB
încât numai să
CNS 4 şi cop. 5 juxt. 6 CNS
că
CI 7 şi cop. 8 dar adv 9 CI
fiindcă
10 CZ
încât
11 CNS
numai ca să
12 CS
59.
1 2 3
1 2
“E nevoie / să mai spunem / că toţi şi-au scos
4 5
pipele3/, pentru că nu se ştia4/ dacă fumează5/ ori nu √6/.”
√= fumează, propoziţie eliptică de predicat, este prezent doar adverbul de negaţie,

predicatul verbal este subînţeles
1 = PP
2 = SB(1) să
3 = CD (2) că
4 = CZ (3) pentru că
5 = SB (4) dacă ori cond. advers.
6 = SB
1 PP
să
2 SB
că
3 CD
103
pentru că
4 CZ
dacă
SB 5 ori adv. 6 SB
60.
1 2
“Nu încerca1/, mai ales dacă te vei ridica cu mult
3
deasupra comunului /, să înlături duşmăniile3/ pe care le
2
4
vei stârni, făcând pe placul fiecăruia, umilindu-te înaintea
5
adversarilor4/: e o trudă zadarnică5/ deoarece mediocrii te
6 7
urăsc / nu fiindcă i-ai contrazis7/, ci/ pentru că i-ai
6
8
întrecut8/.”
1 PP
dacă să
CDT 2 3 CD 5 CZ
pe care deoarece
AT 4 6 CZ
nu fiindcă pentru că
CZ 7 ci adv. 8 CZ
61. SĂ SE DELIMITEZE SUBORDONATELE ŞI SĂ SE ARATE FELUL LOR:

1 2
1. Dat fiind faptul/ că a citit mult, este foarte
informat/.
= PP; = AT.
2 1
1 2
104
2. A reuşit/ întrucât a muncit intens/.
= PP; = CZ.
1 2
1 2
3. L-am făcut/ să se răzgândească/.
= PP; = CD (PS).
1 2
1 2
4. Mă deranjează/ că n-ai sosit la timp/.
= PP; = SB.
1 2
1 2
5. E prea greu sacul/ ca să-l poţi ridica/.
= PP; = CNS.
1 2
1 2
6. Oricum i-ai argumenta/ nu-l poţi convinge/.
= PP; = CV.
2 1
1 2
7. Nu mi-a trecut prin cap/ să-i telefonez/.
= PP; = SB.
1 2
1 2
8. Tot/ ce s-a spus/ e adevărat/.
= AT; = PP.
1 2
1
9. Convins2/ că e bine pregătit1/, Dorian s-a
2
prezentat la examen2/.
= CI; = PP.
1 2
1 2
10. Ion pare/ să se fi hotărât/.
= PP; = PR.
1 2
1 2
11. El s-a decis/ să plece/.
= PP; = CI.
1 2
1 2
12. Cum vremea nu era frumoasă/, am renunţat la
excursie/.
105
= CZ; = PP .
1 2
1 2
13. L-am convins/ să se prezinte la examen/.
= PP; = CI.
1 2
1 2
14. A ajuns/ să nu-l mai intereseze nimic/.
= PP; = PR.
1 2
1 2
15. Nu mă interesează/ dacă a demarat acţiunea/.
= PP; = SB.
1 2
1 2
16. Piatra/, că e piatră/, şi de la o vreme crapă/.
= PP; = CV.
2 1
1 2
17. Era indignat/ că nu i se da atenţia cuvenită/.
= PP; = CI.
1 2
1 2
18. Conduita lui a rămas/ ca şi cum nu s-ar fi maturizat/.
= PP; = PR.
1 2
1 2
19. După toate / câte s-au întâmplat /, nu i-am mai scris2/.
2 1
= AT; = PP.
1 2
1 2
20. A fost o petrecere/ cum n-a mai fost alta/.
= PP; = AT.
1 2
1 2
21. Să-l văd venind/ Aş mai trăi o viaţă/.
= CDT; = PP.
1 2
1 2
22. Îi era ruşine/ că a greşit/.
= PP; = CI.
1 2
106
1 2
23. Ceea ce-i vânt/ să se prefacă-n furtună/.
= PP; = SB.
2 1
1 2
24. Au venit şi-n ţara noastră/ de-au cerut pământ şi apă/.
= PP; = CS.
1 2
1 2
25. Aud/ cum bate ploaia-n geam/.
= PP; = CD.
1 2
1 2
26. Mârşăvia nu se sfia / să şi-o mărturisească2/ ori 1
3
de câte ori avea prilejul3/.
= PP; = CI; = CT.
1 2 3
2
1
27. Hotărându-se în familie / ca băiatul să renunţe
1
2
la facultate /, nimeni nu s-a gândit la viitorul
lui1/.
= PP; = SB (faţă de verbul hotărându-se).
1 2
1
28. Cum1/ însă2/ speranţele ne-au fost spulberate1/
2 3
de-acum fie / ce-o fi3/. 2
= CZ; = PP;
1 2
= SB (faţă de verbul impersonal fie) = să fie.

3
2
29. Decis / să nu mai facă nici un compromis2/, nu-
1
1 3 4
1 3
i mai păsa / că va fi hulit / şi/ √ persecutat de
vechii lui tovarăşi4/. √ va fi

=PP; =CI (1) ; =CI (1) ; =CI (1).
1 2 3 4
1 2
30. Nu se ştie/ cum se va termina totul/.
= PP; = SB.
1 2
1 2
31. Ei nu par/ ce vor fi.
107
= PP; = PR.
1 2
1 2
32. Gândul2/ că nu vor ajunge la timp1/ a devenit o obsesie2/.
= PP; = AT.
2 1
2 1
1 2 1
33. Convingându-se / că a greşit /, şi-a cerut scuze /.
= PP; = CI.
1 2
1 2
34. Nu-mi vine a crede1/ că suntem atât de aproape de izbândă2/.
= PP; = CD.
1 2
2 1
35. Cămaşa / trebuie / să fie schimbată zilnic1/.
1 2
= PP; = SB.
1 2
1 2
36. De vreme ce nu m-am hotărât1/ nu-ţi pot da răspunsul2/.
= PP; = CZ.
1 2
1 2
37. I se întâmplă deseori / să revină la hotărârea dintâi2/.
1
= PP; = SB.
1 2
1 2
38. Mi-e dor / să mai revăd satul natal2/.
1
= PP; = CI.
1 2
2 1
39. Andrei /, că e bun la matematică /, şi n-a rezolvat problema1/.
1 2
= PP; = CV.
1 2
1 2
40. Înveţi /, reuşeşti2/.
1
= CDT; = PP.
1 2
2 3
41. Dorinţa lui / să reuşească / s-a împlinit1/.
1 2
= PP; = AT.
1 2
1 2
42. Fireşte1/ că n-a obosit2/.
= PP; = SB.
1 2
1 2
108
43. Nenorocirea este1/ că m-a obosit2/.
= PP; = PR.
1 2
1 2
44. Aceasta este supărarea mea1/; că m-a obosit2/.
= PP; = AP.
1 2
1 2
45. Constat / că m-a obosit2/.
1
= PP; = CD.
1 2
1 2
46. Gândul1/, că m-a obosit2/, îl preocupă1/.
= PP; = AT.
1 2
1 2
47. Aşa de tare vorbeşte1/ că m-a obosit2/.
= PP; = CNS.
1 2
1 2
48. Se temea / că m-a obosit2/.
1
= PP; = CI.
1 2
1 2 3
49. Dacă te-ai prins în horă1/ trebuie2/ să joci3/.
= PP; = CT; = SB.
2 1 3
1 2
50. Dacă m-ar ruga şi în genunchi /, tot nu mă mai întorc la el2/.
1
= PP; = CV.
1 2
62. Realizaţi tipuri de subordonate introduse prin conjuncţia subordonatoare

“dacă”.
1. SB. Nu se ştie/ dacă va veni în excursie/.
2. PR. Problema este/ dacă va fi vreme bună/.
3. AT. S-a pus problema/ dacă a avut dreptate/.
4. CD. Nu ştiu/ dacă a participat şi el la concurs/.

109
5. CI. Nu-mi dau seama/ dacă aşa s-a întamplat/.
6. CDT. Dacă aş avea nevoie/, te-aş căuta.
7. CT. Dacă veni/ îndată mă văzu/.
8. CZ. Dacă n-a ştiut/, de aceea a fost respins/.
9. CV. Dacă i-ai face toate poftele/ tot nu ar recunoaşte/.
63. Alcătuiţi fraze în care să aveţi diferite tipuri de subordonate introduce prin
relativul “unde”.
1. SB. S-a constatat1/ unde era spărtură în ţeavă2/.

= PP; = SB.
1 2
2. PR. Problema este1/ unde să ridicăm casa2/.

= PP; = PR.
1 2
3. AP. Nu-şi amintea locul întâlnirii1/, adică unde urma2/ să se vadă3/.

= PP; = AP; = SB.
1 2 2
4. AT. A revăzut casa1/ unde locuiseră bunicii săi2/.

= PP; = AT.
1 2
5. CD. Am aflat1/ unde au plecat prietenii tăi2/.

= PP; = CD.
1 2
6. CI. Mă gândesc1/ unde să-mi petrec concediul2/.

= PP; = CI.
1 2
7. CL. Unde ajunge1/ nu-i hotar2/.

= CL; = PP.
1 2
64. Construiţi tipuri diferite de subordonate introduse prin adverbul relativ “cum”.
1. SB. Nu-mi place/ cum ai procedat/.

2. PR. Problema este/ cum vom ieşi din impas/.
3. AT. S-a pus problema/ cum am rezolvat exerciţiul/.
4. CD. Ştiu/ cum mă voi comporta cu tine/.
5. CI. Mă gândesc/ cum voi face/.
110
6. CM. Cum îţi aşterni/, aşa dormi/.
7. CV. Cum ai face/, totuşi reuşeşti.
65. Se dă subordonata “că a plecat”. Alcătuiţi regente, astfel încât aceasta să capete
următoarele valori:
1. SB. Se ştia de ieri că a plecat.
2. PR. Problema gravă este că a plecat.
3. AT. S-a pus problema că a plecat.
4. CD. Nu ştiam că a plecat.
5. CI. Nu mi-am dat seama că a plecat.
6. CZ. Am plâns toţi că a plecat.
7. CNS. Au supărat-o atât de rău, că a plecat.
66. Alcătuiţi fraze în care subordonata să fie introdusă prin adverbul relativ “când”.
1. SB. Te interesează/ când vei pleca la munte/.
= PP; = SB.
1 2
2. PR. Problema voastră este/ când veţi primi paşaportul/.

= PP; = PR.
1 2
3. AP. Aceasta a fost întrebarea/ şi anume când te vei întoarce/.

= PP; = PA.
1 2
4. AT. Vestea1/ când vin ai tăi2/ m-a bucurat1/.

= PP; = AT.
1 2
5. CD. Am aflat/ când vei susţine examenul/.

= PP; = CD.
1 2
6. CI. Mă gândesc/ când să pornesc la drum/.

= PP; = CI.
1 2
7. CT. M-am înspăimântat/ când l-am auzit/.

= PP; = CT.
1 2
67. Alcătuiţi fraze în care să se afle diverse subordonate introduse prin pronumele
relativ compus “ceea ce”.
111
1. SB. Nu mă bucură/ ceea ce ai făcut/.
= PP; = SB.
1 2
2. PR. Problema lui fusese/ ceea ce înseamnă adevărul/.

= PP; = PR.
1 2
3. AT. Gândul/ la ceea ce ţi-a propus/ m-a obsedat/.

= PP; = AT.
1 2
4. CD. Am aflat/ ceea ce aţi hotărât/.

= PP; = CD.
1 2
5. CI. Mă tem/ de ceea ce am aflat astăzi/.

= PP; = CI.
1 2
6. INS. Am dat/ cu ceea ce am aflat mai repede/.

= PP; = INS.
1 2
7. SOC. A cumpărat-o/ împreună cu ceea ce i s-a oferit/.

= PP; = SOC.
1 2
8. REL. Nu mai adaug nimic/ referitor la ceea ce s-a întâmplat/.

= PP; = REL.
1 2
68. Alcătuiţi fraze în care subordonatele să fie introduse prin relativul “care”.
1. SB. Se ştie/ care va pleca mâine/.

2. PR. Problema este/ care va ajunge la timp/.
3. AT. Imi plac elevii/ care se poartă frumos/.
4. CD. Ştiu/ care probleme sunt mai dificile/.
5. CI. Habar n-am/ care au reuşit la text/.
6. CL. Mergem/ până la care ne cheamă/.
7. CT. Noi am ajuns la şcoală/ înaintea căruia veniseşi tu/.
8. CZ. Am plâns/ din cauza căruia ai plând tu/.
9. CV. Care ar veni/ tot nu mă înduplecă/.
112
69. Realizaţi tipuri de subordonate introduse prin relativul “cât”.
1. SB. Nu se ştie/ cât vom mai aştepta/.
2. PR. Întrebarea este/ cât a stat acolo/.
3. AT. S-a pus problema/ cât vom mai răbda/.
4. CD. Nu ştiu nici eu/ cât vor mai întârzia/.
5. CI. Nici nu mă gândesc/ cât este de greu examenul/.
6. CL. Mergem/ cât vedem cu ochii/.
7. CT. A stat la şcoală/ cât a vrut/.
8. CM. Cât a muncit/ atât a câştigat/.
9. CV. Cât te-ai străduit/ tot nu termini/.
70. Formulaţi diferite tipuri de fraze în care subordonata să fie introdusă prin
adverbul relativ- interogativ “ce”.
1. SB. Nu s-a spus/ ce mult s-a străduit/.
2. PR. Ideea lui este/ ce puţin contează faptele/.
3. AT. Revine mereu obsesia/ ce repede trece timpul/.
4. CD. Mereu a spus/ ce frumoasă este fata/.
5. CI. Nu s-a gândit/ ce puţin a învăţat pentru examen/.
71. Introduceţi subordonate în fraze cu ajutorul conjuncţiei subordonatoare “să”.
1. SB. Este foarte uşor/ să reuşeşti/.
2. PR. Problema este/ să fii mai atent/.
3. AT. Şi-a exprimat dorinţa/ să fie reales/.
4. CD. Ţi-am spus/ să înveţi/.
5. CI. Ne-am gândit/ să plecăm în concediu/.
6. CS. Am plecat/ să cumpărăm o maşină.
7. CDT. Să fi învăţat/ ai fi reuşit la examen/.
8. CV. Să am banii tăi/ tot nu aş pleca la Paris/.
9. CNS. E prea greu exerciţiul/ să-l poţi rezolva/.
72. Realizaţi diferite subordonate cu ajutorul conjuncţiei compuse “ca…să”.

1. SB. Trebuie/ ca acum să mergem la şcoală/.
2. PR. Ideea lui era/ ca acum să mergem acolo/.
3. AT. Ideea/ ca mâine să mergem la film/ îmi convine/.
4. CD. Ştie/ ca imediat să răspundă ferm/.
5. CI. Merge la şcoală/ ca să înveţe/.
6. CNS. E prea inteligent/ ca să nu priceapă/.
73. Alcătuiţi subordonate introduse în fraze prin conjuncţia “că”.

1. SB. E bine/ că se schimbă vremea/.
113
2. PR. Patriotism înseamnă/ că ne iubim ţara/.
3. CD. Ştie/ că ai venit la concurs/.
4. CI. Se plânge mereu/ că este neînţeles/.
5. CZ. A răcit/ că a fost frig în cameră/.
6. AT. Avea ideea/ că numai oamenii graşi sunt frumoşi/.
7. CNS. A alergat aşa de repede/ că nu te putei ţine după el.
8. CSV. Fata/ că a plecat/ şi tot nu e cuminte/.
OBS.: Conjuncţia că nu introduce subordonate circumstanţiale: de loc, de mod, de

scop, condiţionale.
74. Construiţi fraze a căror subordonate să fie introduse cu ajutorul conjuncţiei

“de”.
1. SB. Se ştie/ de face ceva/.
2. PR. Problema e/ de va veni/.
3. AT. L-a bucurat întrebarea/ de vine la meci/.
4. CD. N-a spus/ de ştie ceva despre ei/.
5. CI. Mă gândesc/ de va veni mâine/.
6. CT. De se făcu ziuă/ merse la stână/.
7. CDŢ. De plouă/ nu mergem în excursie/.
8. CV. De voi nu veniţi/ eu tot mă duc la film/.
BIBLIOGRAFIE
114
TEXTE LITERARE
1. Agârbiceanu, Ion, Texte alese...

2. Brătescu, Voineşti, Niculiţă Minciună
3. Caragiale, I., L., Căldură mare
4. Creangă, Ion, Amintiri din copilărie
5. Galaction, Gala, La Vulturi
6. Hogaş, Calistrat, Singur
7. Neagu, Fănuş, Dincolo de nisipuri
8. Preda, Marin, O oră din august
9. Sadoveanu, Mihail, Neamul Şoimăreştilor
10. Vlahuţă, Alexandru, Imn muncii
LUCRĂRI DE SPECIALITATE
11. Anghelescu, Temelie, Constantinescu, Silviu, Analize gramaticale, E.D.P.,

Bucureşti, 1985
12. Avram, Mioara, Despre analiza gramaticală cu mai multe soluţii, în Limba
română, 3, 19588, pp. 19-38
13. Avram, Mioara, Gramatica pentru toţi, Editura Academiei Române, Bucureşti,
1986
14. Bogdan, Lucian, Goga, Mircea, Analize gramaticale, Editura Hiperion, 2000
15. Bulgăr, Gheorghe, Limba română, sintaxă şi stilistică, EDP, Bucureşti, 1982
16. Constantinescu, Silviu, Analize gramaticale, Editura Niculescu, Bucureşti, 2001
17. Constantinescu, Silviu, Exerciţii şi analize gramaticale, E.D.P., Bucureşti, 1976
18. Dragomirescu, GH., N., Manual preparator, EDP, Bucureşti, 1969
19. Draşoveanu, D., D., Teze şi antiteze în sintaxa limbii române, Cluj- Napoca,
Editura Clusium, 1997.
20. Goian, Maria, Emilia, Limba română, Probleme de sintaxă (cu fişe de activitate
independentă), Editura Recif, 1995
21. Graur, Alexandru, Capcanele limbii române. EDP, Bucureşti, 1976
22. Metea, Alexandru (coord.), Analize gramaticale, Editura Facla, Timişoara, 1997
23. Neamţu, G., G., Elemente de analiză gramaticală. 99 de confuzii/ distincţii, Editura
Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1989
24. Nicolescu, A, Probleme de analiză a frazei, Editura Ştiinţifică, 1969
25. Nicolescu, A, Probleme de analiză a propoziției, Editura Ştiinţifică, 1969
115
26. Pană, Dindelegan, G., Teorie şi analiză gramaticală, Editura Coresi, 1993
27. Săteanu, Cornel, Coordonarea explicativă, în Limba şi literatura română, 11,
1966, pp. 375-385
28. Stati, Sorin, Elemente de analiză sintactică, EDP, Bucureşti, 1972
29. Şerban, Vasile, Sintaxa limbii române, Curs practic, EDP, Bucureşti, 1970
30. Zdrenghea, Mircea, Drașoveanu, D., D., Analize gramaticale şi stilistice. Editura
Ştiinţifică, 1966
31. Zdrenghea, Mircea, Probleme de analiză morfologică. Editura Ştiinţifică, Cluj-
Napoca, 1971
116

Analize Sintactice Ioan Sabau

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analize Sintactice Ioan Sabau

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

IOAN SABĂU

CULEGERE DE EXERCIȚII GRAMATICALE

Analiza sintactică şi morfo-sintactică a propoziţiei şi analiza sintactică a frazei rămân

Aaj = atribut adjectival

EXERCIŢII PENTRU ANALIZĂ

1. „Codrul răsună de vuietul undelor călătoare”.

2. „Deodată o lumină fantastic, izbucneşte

3. „Pe falnicii săi umeri, cu anii, sunt clădite

4. „Ciobanii de la târle privegheau de departe mişcarea iscoadelor”.

9. „Într-o goană nebună, pe deşelate, bătând gonacii cu iataganele, un pâlc de

13. „Bunicul era un bătrân voinic, roş la obraz cu plete albe”.

18. „Vâlcea e o livadă încântătoare, cu văi străbătute de ape limpezi, cu pajişti

20. Fiorii unei presimţiri năprasnice îl înjunghiară în inimă.

22. „Într-o goană nebună, pe deşelate, bătând gonacii cu iataganele, un pâlc de

32. „Mai multe cucoare, formând o cunună,

33. „Brazii suri şi neclintiţi, cu trunchiuri netede şi goale se ridicau încremeniţi şi

37. „Pocnind din bici pe lângă boi,

44. „Cânta durerile, suferinţele pădurăriţei, a casei acesteia întunecoase şi veşnic

47. „Pădurarul era un om înalt, un uriaş cu barbă sură şi cu ochii de oţel”.

48. „Şi-a lui larmă, când şi când,

REZOLVAREA EXERCIŢIILOR (PROPOZIŢIA)

ANALIZAŢI SINTACTIC FRAZELE:

61. SĂ SE DELIMITEZE SUBORDONATELE

1. Dat fiind faptul că a citit mult, este foarte informat.

62. Realizaţi tipuri de subordonate introduse prin conjuncţia subordonatoare “dacă”:

71. Introduceţi subordonate în fraze cu ajutorul conjuncţiei subordonatoare “să”: SB;

1 = PP coordonatoare prin juxtapunere

tul4/, căzând şi ridicându-se iar, murind la şes şi renăscând

în munţi, pururea tânăr, pururea mândru, cu toate nevoile2/

1 = PP şi - coord. cop. 2 = P incid.

3 = PP 2 = P incid. (adv. pred.)

sufletul nostru cuprinde în adâncurile lui5/.”

de altele numai silite de împrejurări deosebite3/ prin care

1 = PP 3 poate fi considerată apozitivă

gingaş, pe lângă Elenuţa5/.”

1 = Eu cred – PP, coord. cop. şi cu (5)

1 = P.P. şi - coordonatoare copulativă

P.P. şi cop. P.P. şi cop. P.P.

în care care şi cop care

că că chiar dacă cum să că

când să ca să fiindcă iar

2 = P.P. şi - coordonatoare copulativă

1 = P.P. şi - coordonatoare copulativă

P.P. P.P. P.P.

tendinţele caracteristice ale spiritului public6/.”

după ce când că care

să pe care care care

când ceea ce orice

care să deşi căci să

zgomotul paşilor sau al respirării sale, adânca linişte a

√= fumează, propoziţie eliptică de predicat, este prezent doar adverbul de negaţie,

61. SĂ SE DELIMITEZE SUBORDONATELE ŞI SĂ SE ARATE FELUL LOR:

= SB (faţă de verbul impersonal fie) = să fie.

vechii lui tovarăşi4/. √ va fi

62. Realizaţi tipuri de subordonate introduse prin conjuncţia subordonatoare

1. SB. Nu se ştie/ dacă va veni în excursie/.

2. PR. Problema este/ dacă va fi vreme bună/.

3. AT. S-a pus problema/ dacă a avut dreptate/.

4. CD. Nu ştiu/ dacă a participat şi el la concurs/.

6. CDT. Dacă aş avea nevoie/, te-aş căuta.

7. CT. Dacă veni/ îndată mă văzu/.

8. CZ. Dacă n-a ştiut/, de aceea a fost respins/.

9. CV. Dacă i-ai face toate poftele/ tot nu ar recunoaşte/.