Construcţii metalice

• Titular curs: ş. l. dr. ing. Victoria E. ROŞCA

• Facultatea de Construcţii şi Instalaţii

• DEPARTAMENTUL CONSTRUCŢII CIVILE ŞI INDUSTRIALE

V. E. ROŞCA
1 / 46
 COLECTIVUL DISCIPLINEI
Construcţii metalice
• Prof. univ. dr. ing. Elena AXINTE

• Şef lucr. dr. ing. Elena-Carmen TELEMAN

• Şef lucr. dr. ing. Victoria Elena ROŞCA

• Asist. dr. ing. Silviu-Cristian MELENCIUC

• Asist. dr. ing. Georgeta BĂETU

V. E. ROŞCA
2 / 46
 BIBLIOGRAFIE
SELECTIVĂ
• Roşca, V.E. , Axinte, E.. Teleman, E.C., Melenciuc, S.C., Baetu, G.,
(2013). ELEMENTE DE CALCUL PENTRU STRUCTURI DIN OŢEL.
PROIECTAREA UNEI PLATFORME DUPĂ SR EN 1993. Ed. Societăţii
Academice ”Matei-Teiu Botez“ Iaşi, 2013

• Axinte, E., Roşca, V.E , C.E. Teleman, Melenciuc, S.C., (2012).

ELEMENTE DIN OŢEL PENTRU CONSTRUCŢII, VOL. 3, Ed. Societăţii
Academice ”Matei-Teiu Botez“ Iaşi.

• Axinte, E., Roșca, V.E., E.C. Teleman, (2010). ELEMENTE DIN OŢEL
PENTRU CONSTRUCŢII, VOL. 2, Ed. Societăţii Academice ”Matei-Teiu
Botez“ Iaşi.

• Roșca, V.E., Axinte, E., (2010). EVALUAREA CALITĂŢII OŢELURILOR ŞI A

ÎMBINĂRILOR SUDATE PRIN ÎNCERCĂRI FIZICO-MECANICE, , Ed.
Societăţii Academice ”Matei-Teiu Botez“ Iaşi.

V. E. ROŞCA
3 / 46
 BIBLIOGRAFIE
SELECTIVĂ – standarde

• SR EN 1993-1-1/2006 Eurocod 3: Proiectarea structurilor din

oţel. Partea 1-1: Reguli generale şi reguli pentru clădiri

• SR EN 1993-1-5/2008 -Eurocod 3: Proiectarea structurilor din

oţel. Partea 1-5: Elemente structurale din plăci plane solicitate
în planul lor

• SR EN 1993-1-7/2008 Eurocod 3: Proiectarea structurilor din

oţel. Partea 1-7: Structuri din plăci plane solicitate la încărcări
în afara planului

• SR EN 1993-1-8/2006 Eurocod 3: Proiectarea structurilor din

oţel. Partea 1-8: Proiectarea îmbinărilor

V. E. ROŞCA
4 / 46
 TEMATICA

• Domenii de utilizare
• Stavile metalice

V. E. ROŞCA
5 / 46
 Domenii de utilizare
Construcții hidrotehnice

V. E. ROŞCA
6 / 46
 Domenii de utilizare
Construcții hidrotehnice

V. E. ROŞCA
7 / 46
 Domenii de utilizare
Poduri, Civile și industriale

V. E. ROŞCA
8 / 46
 DOMENII DE UTILIZARE
Civile și industriale

V. E. ROŞCA
9 / 46
 DOMENII DE UTILIZARE
Civile și industriale

V. E. ROŞCA
10 / 46
 DOMENII DE UTILIZARE
Civile și industriale

V. E. ROŞCA
11 / 46
 DOMENII DE UTILIZARE

V. E. ROŞCA
12 / 46
 DOMENII DE UTILIZARE

V. E. ROŞCA
13 / 46
 DOMENII DE UTILIZARE
Civile și industriale

V. E. ROŞCA
14 / 46
 ALCĂTUIRE GENERALĂ
Din punct de vedere structural barajele mobile sunt alcatuite din doua parti:

❖ partea fixa - compusa din corpul deversor, pile si culei;

❖ partea mobila - constituita din stavile si batardouri.

V. E. ROŞCA
15 / 46
 CLASIFICAREA STAVILELOR

După modul de transmitere a împingerilor

către partea fixă din beton a barajului
• stavile ce transmit împingerea din presiunea hidrostatica
pilelor si culeelor, lucrând ca o grind simplu rezemată;

• stavile ce transmit împingerea din presiunea hidrostatica

corpului deversant (radierului), lucrând ca o grindă în
consolă.

după modul lor de miscare

• cu miscare de translatie,
• cu miscare de rotatie,
• cu miscare de rostogolire,
• stavile plutitoare sau combinate

V. E. ROŞCA
16 / 46
 Stavile plane
Stavilele plane sunt alcatuite din panouri metalice rigidizate ce se
deplasează vertical în nişele prevazute în corpul pilelor.

Panourile sunt montate pe role ce permit deplasare sub apa.

Actiunea apei este transmisa pilelor.

culee
pile stavilă

V. E. ROŞCA
17 / 46
 Stavile plane
Actionarea stavilei se face cu echipamente mecanice prin intermediul lanţurilor
sau cablurilor, prinse la ambele capete.

Principalul dezavantaj al acestui tip de stavila îl constituie înălţimea mare a pilei,

ce rezultă din conditia de asigurare a ridicarii complete a stavilei deasupra nivelului
apei.

V. E. ROŞCA
18 / 46
 STAVILE PLANE

V. E. ROŞCA
19 / 46
 PARTI COMPONENTE STAVILE
elemente de rezistenţă
antretoază

nervuri

grindă principală
lonjeron

V. E. ROŞCA
20 / 46
 PARTI COMPONENTE STAVILE
ELEMENTE DE REZISTENŢĂ

antretoază

tablă
nervuri

grindă principală

rigidizări
contravântuiri

grindă principală

V. E. ROŞCA
21 / 46
 PARTI COMPONENTE STAVILE
MECANISME DE RIDICARE: ROŢI

V. E. ROŞCA
22 / 46
 PARTI COMPONENTE STAVILE
DISPOZITIVE DE AGĂŢARE

V. E. ROŞCA
23 / 46
 PARTI COMPONENTE STAVILE
MECANISME HIDRAULICE DE RIDICARE

V. E. ROŞCA
24 / 46
 PARTI COMPONENTE STAVILE
ETANŞĂRI DE
FUND

tăblie
tăblie oţel lat

bandă din
cauciuc

cu benzi de din metal

V. E. ROŞCA
25 / 46
cauciuc
 STAVILA PLANĂ DUBLĂ

Pentru a permite evacuarea plutitorilor fără

pierderi mari de apă, se folosesc stavile duble
alcătuite din două stavile independente

Stavila dubla cârlig la care stavila superioara

are forma unui cârlig, este utilizata pentru
înalţimi de retenţie mari.

Acest tip de stavilă este avantajos atât din punct

de vedere static prin îmbunatăţirea condiţiilor
de rezemare a stavilei superioare pe cea
inferioară, cât si hidraulic datorită profilării
hidraulice pentru deversare a elementului
cârlig.

V. E. ROŞCA
26 / 46
 STAVILA PLANĂ DUBLĂ
Stavila dubla cârlig a fost folosita la noi în ţară la echiparea barajului Portile de Fier I.

V. E. ROŞCA
27 / 46
 STAVILE SEGMENT
Stavila segment este alcatuită dintr-un
panou metalic de forma circulară,
rigidizat, sustinut la extremitaţi de braţe
metalice ce rotesc în jurul unui ax
orizontal prin intermediul unor articulaţii
înglobate în corpul pilelor.
Rezultanta din presiunea exercitata de
apa asupra suprafeelor amonte si aval
este orientată către centrul cercului,
manevrarea stavilei depinzând doar de
greutatea ei.

Poziţia articulaţiei trebuie astfel aleasa încât să se afle mereu deasupra nivelului maxim al apei.

În funcţie de poziţia pe care o are faţă de bieful amonte, stavila segment poate fi pozitionată
normal sau invers. Stavilele segment inverse pot fi întâlnite în special la baraje din Europa

V. E. ROŞCA
28 / 46
 STAVILE SEGMENT

V. E. ROŞCA
29 / 46
 STAVILE SEGMENT

V. E. ROŞCA
30 / 46
 STAVILE SEGMENT

V. E. ROŞCA
31 / 46
 STAVILE SEGMENT Parti componente

V. E. ROŞCA
32 / 46
 STAVILE SEGMENT Parti componente

V. E. ROŞCA
33 / 46
 STAVILE SEGMENT
articulaţia

V. E. ROŞCA
34 / 46
 STAVILE SEGMENT
MECANISME DE RIDICARE

V. E. ROŞCA
35 / 46
 STAVILE SECTOR

Au secţiunea transversală sub formă de sector de cerc. Scheletul principal de

rezistenţă este alcătuit din diafragme verticale transversale, fixate articulat pe
radier.

V. E. ROŞCA
36 / 46
 STAVILE SECTOR

Manevrarea stavilei se face prin rotire în jurul unui ax orizontal ce trece prin
articulaţiile de rezemare.

Se utilizează la deschideri foarte mari (45 … 50m) şi la înălţimi de retenţie de 4

… 5m (maximum 8m).
V. E. ROŞCA
37 / 46
 STAVILE CILINDRICE

Stavila cilindrică este alcătuită dintr-un corp cilindric confecţionat dintr-o tolă metalică
rigidizată la interior prin cadre transversale şi rezemată la cele două extremitaţi.

Miscarea stavilei se face prin rostogolire pe cremaliere montate în nişele din pile.
V. E. ROŞCA
38 / 46
 STAVILE CILINDRICE

Stavilele cilindrice au avantajul unei rigidiăţi mult mai mari decat a celorlalte tipuri de stavile si
de aceea pot fi folosite la deschideri mari, de ordinul a 50 m.

Greutatea mare, montajul dificil si imposibilitatea automatizarii sunt principalele dezavantaje ale
acestui tip de stavila.

V. E. ROŞCA
39 / 46
 STAVILE CLAPETĂ

Stavila clapetă este constituită dintr-un panou metalic drept sau curb articulat la partea inferioară
în radier.
În poziţie coborâtă creează un profil deversant.
Acest tip de stavilă poate fi folosit în echiparea deschiderilor navigabile.
În functie de modul de transmitere a încărcărilor exterioare prin corpul stavilei există:
clapete plane; clapete cu tub de rigidizare, rezistente la torsiune; clapete dublu bordate cu manta
amonte si aval, rigidizate sub forma de burta de peste.
Manevrarea stavilelor se poate face cu echipamente mecanice sau hidraulice.
V. E. ROŞCA
Prinderea
40 / 46 stavilei se poate face la un sigur capat sau la ambele capete.
 STAVILE CLAPETĂ

V. E. ROŞCA
41 / 46
 STAVILE RIDICĂTOARE

La acest tip de stavilă se remarca absenţa pilelor

barează cursul de apă pe toată înalţimea lor.

Panourile sunt articulate la partea inferioară

de radier.

Acest tip de stavilă poate fi utilizat şi pentru

echiparea deschiderile nenavigabile.

Coborârea stavilei se face cu ajutorul unei

prese hidraulice sau cric, prin aplicarea unei
fore la fata amonte, sau prin alte mijloace
mecanice.

Principalul dezavantaj îl constitue dificultatile

de întretinere a echipamentelor.
V. E. ROŞCA
42 / 46
 STAVILE ÎN ARC

V. E. ROŞCA
43 / 46
 STAVILE GONFLABILE
Stavila gonflabilă este reprezentată de o
cameră elastică realizată din cauciuc armat cu
ţesatură din fibră textilă de înaltî rezistenţă.

Camera elastică se prinde cu buloane de un pat

beton amplasat la cota radierului.

In radierul de beton se amplasează ţevi prin care

se introduce aer sub presiune in interiorul
camerei elastice.

V. E. ROŞCA
44 / 46
 STAVILE GONFLABILE

V. E. ROŞCA
45 / 46
 STAVILE OBERMAYER
Acest tip stavilă este alcatuită din panouri metalice
articulate în radier, acţionate pneumatic prin
intermediul unor saci sau anvelope gonflabile
amplasate sub ele.

Umflarea anvelopelor se face cu aer.

Nivelul amonte este menţinut cu precizie prin controlul

presiunii aerului din anvelope.

panou din oţel

V. E. ROŞCA anvelopă gonflabilă

46 / 46