Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Arhitectura Peisagera Monica Dumitrascu PDF
Arhitectura Peisagera Monica Dumitrascu PDF
Cartuşul sau indicatorul se desenează în colţul de jos din partea dreaptă a planşei. Pe
formatul A4 indicatorul ocupă latura mică a planşei.
Respectarea formatului planşelor permite plierea corectă a acestora pentru îndosariere
(aducerea la formatul A 4, cu indicatorul pe faţa vizibilă a planşei pliate).
1.2. Taluzuri
2. APE
3. CONSTRUCŢII
Linie de 1 - 1,5 mm
3.1. Clădire (existentă)
Semn convenţional
3.10.Debarcader
Semn convenţional
3.11.Baraj de pământ
cu stăvilar
3.14.Pergole uşoare,
de umbrire
4.6. Parcaj
Demarcarea locurilor cu linii de 0,2 mm.
5.3.Balansoar cu umbrar
Drenaj
Instalaţie de iluminat
8. VEGETAŢIE
8.1.Arbori răşinoşi Semn pentru exemplare solitare şi în
grupuri sau masive mici (plan general de
amenajare şi plantare ).
Idem
Siluete piramidale.
Siluete columnare.
Siluete pendule.
Forme tunse.
8.3.Arbuşti răşinoşi
Siluete columnare
Siluete libere
Forme târâtoare
Formă târâtoare
8.5.Trandafiri
Exemplare solitare, în grup pe peluză,
aliniament
Rabate, pete
8.9.Plante urcătoare
Pete, rabate
2.2. Habitusul
Reprezintă forma tridimensională de creştere a exemplarelor izolate, apreciată de la o
anumită distanţă :
- de la distanţe mari (500 m), se percep numai siluetele plantelor ;
- pe măsura ce ne apropiem (100 m), devin vizibile unele detalii ale formei, suprafeţele
neregulat ondulate ale frunzişului, alura ramurilor principale, trunchiul. De exemplu, forma general
ovoidal-sferică poate rezulta atât dintr-o arhitectonică ascendentă a ramurilor - Acer platanoides,
dar şi dintr-una pendulă- Pyrus salicifolia ‘Pendula’ ;
- privitorul situat la câţiva metri sau sub coroana arborilor observă aspecte mai complexe,
de amănunt: modul de ramificare al ramurilor secundare, modul de inserare a frunzelor,
particularităţi ale trunchiului.
În plan vertical, profilurile coroanelor se pot încadra în anumite forme geometrice.
Coroana artificială .
2.4. Culoarea
Perceperea culorilor plantelor depinde de calitatea luminii, momentul din timpul zilei,
condiţiile climatice.
Culoarea dominantă a plantelor este verdele frunzişului, în diferite nuanţe şi tonalităţi. În
asociaţiile de plante se folosesc specii cu nuanţe diferite de verde, pentru mai multă varietate.
Este important să se cunoască atât coloritul de bază cât şi cel sezonier.
Studiul de culoare în cadrul unei plantaţii include atât coloritul frunzişului, cât şi al florilor,
fructelor şi scoarţei ( vezi anexele ).
Arborii şi arbuştii se pot folosi ca plante solitare, calităţile lor vizuale fiind distincte.
Asocierea exemplarelor individuale în diferite tipuri de plantaţii determină efecte vizuale de
ansamblu. În funcţie de distanţa şi poziţia sau direcţia de observare ele pot fi percepute ca entităţi
sau ca secvenţe ale întregului, sesizabile succesiv prin deplasarea observatorului.
Tipurile de plantaţii întâlnite în amenajările peisagistice sunt: aliniamentele, grupurile,
perdelele de protecţie, masivele, gardurile vii, plantaţii florale şi cu trandafiri.
3.1. Aliniamentele
Sunt plantaţii în şiruri regulate, cu repartiţia echidistantă a exemplarelor componente.
Pot fi : aliniamente de arbori, mixte de arbori şi arbuşti, mixte de arbori şi garduri vii, aliniamente
de arbuşti.
Aliniamentele de arbori
După numărul de rânduri de arbori, pot fi : - simple - un singur rând
- duble - cu aranjament - simetric
- intercalat
Intercalarea se adoptă când distanţele între rânduri sunt mai mici sau se doreşte o ecranare
laterală. Mai rar se folosesc aliniamente triple şi quadruple.
În raport cu o cale de circulaţie pot fi : - unilaterale
- bilaterale
Exemple de aliniamente sunt cuprinse în Fig. 3.1. şi Fig. 3.2.
Distanţe: - în cadrul rândului : 4 -12 m - în funcţie de mărimea arborilor, ritmul dorit,
locul plantaţiei (parc, străzi, şosele).
- între rânduri : 3,5 - 6 m
Distanţe minime faţă de elemente construite :
- faţă de alei, trotuare, carosabil : 0,75 - 1 m.
- faţă de clădiri : 5m
- faţă de împrejmuiri construite, înalte: 2m
- faţă de instalaţii - subterane : 2m
- aeriene : 0,5- 2 m de la coroane la cabluri pe
verticală şi 5 m pe lateral.
Aliniamente mixte de arbori şi arbuşti (Fig. 3.3.)
Pot fi: - pe un singur rând, în alternanţă.
- pe două rânduri diferite.
Distanţe minime faţă de trunchiul arborilor: 1,5 - 2 m, în funcţie de forma de creştere a arbuştilor.
Aliniamente mixte de arbori şi gard viu (Fig. 3.4.)
Pot fi: - pe acelaşi rând, alternanţă de arbori şi secvenţe de gard viu :
- aranjament posibil pentru intervale mai mari între arbori;
- distanţa minimă 1,5 m între arbori şi gard viu.
-pe rânduri distincte ( situaţie preferabilă în cele mai multe cazuri ) :
- distanţa minimă 1,5 m între aliniamente.
Aliniamente de arbuşti
Cel mai frecvent sunt simple (Fig. 3.5.).
Distanţe: - în cadrul rândului: 2 -5 m
- faţă de alei: 0,4 - 2 m, în funcţie de habitus.
- faţă de construcţii: 1,5 m ( minim )
- faţă de instalaţii subterane: 1,5 m ( minim )
3.2. Grupurile
Reunesc 2 - 7 (mai rar 9) exemplare.
Repartiţia spaţială poate fi : -echidistantă - în amenajări geometrice, grupuri omogene.
- neregulată - în compoziţiile libere; se evită suprapunerea vizuală a mai
mult de 2 exemplare pe orice direcţie de observare (Fig. 3.6.). Se preferă număr impar.
Structura: - grupuri omogene (o singură specie) :
- grupuri de arbori
- grupuri de arbuşti
- grupuri heterogene - rezultă din asocierea de specii, varietăţi diferite:
- grupuri de arbori
- grupuri de arbuşti
- grupuri mixte de arbori şi arbuşti
În amenajarile libere grupurile de 2 exemplare este indicat să fie heterogene.
Modul de asociere:
- în armonie de forme, talii, culori, textură.
- în contrast de forme, talii, culori, etc.
Exemple de grupuri sunt cuprinse în Fig. 3.7. ( parţial după Encyclopedie des Jardins, Paris,
1957 ).
3.3. Perdele
Plantaţii sub formă de fâşii dense, regulate ca formă, neregulate sau regulate ca structură.
Pot fi : - perdele din arbori
- perdele mixte de arbori şi arbuşti cu talii diferite ( Fig. 3.8. ).
3.4. Masive
Plantaţii mari, alcătuite dintr-un număr mare de exemplare, în general cu densitate mare. În
planurile generale de amenajare, masivele se pot reprezenta numai prin contur sau se pot figura
exemplarele componente; pentru plantatiile întinse (tip pădure) se desenează numai conturul
masivului.
Pot fi : - masive de arbori
- masive de arbori şi arbuşti
- masive de arbuşti
Masivele de arbori
Forma în plan şi volumetria ( Fig. 3.9. ):
- regulată ( în compoziţii geometrice ).
- neregulată ( în compoziţii libere ).
Structura:
- omogenă ( o singură specie ) - în general de mică întindere. Exemplu : răşinoase
(pin ,molid ş.a. ) sau foioase ( tei, mesteacăn ş.a.) ( Fig. 3.10. )
- heterogenă : mai multe specii, din care una este dominantă cantitativ. Exemplu:
tei + carpen + arţar tătăresc ( Fig. 3.10. ).
Structura arhitectonică a masivelor heterogene este variată şi etajată, în funcţie de taliile
speciilor care se asociază şi de rapiditatea lor de creştere. Arborii se dispun descrescând ca talie
spre periferia masivului.
Dispunerea exemplarelor în plan orizontal este neregulată .
Distanţele variază între 2 - 6 m în funcţie de densitatea dorită a masivului.
În planul de plantare (proiect), mărimea cerculeţelor permite uşurinţa stabilirii densităţii de
plantare, fără măsurare, rezultând un masiv mai compact sau mai lax.
- între rânduri :
- 0,3 m pentru arbuşti
- 0,5 m pentru arbori
- 0,2 m pentru borduri
Densităţi de plantare ( pentru material săditor normal dezvoltat ) luate în consideraţie la
proiectarea gardurilor vii :
-arbuşti foioşi pe 1 rând: 3,5 buc/m
-arbuşti foioşi pe 2 rânduri: 7 buc/m
-arbuşti răşinoşi pe 1 rând: 3,5 buc/m (cu balot)
-arbuşti răşinoşi pe 2 rânduri: 7 buc/m
-arbori foioşi pe 1 rând: 2 buc/m
-arbori foioşi pe 2 rânduri: 4 buc/m
-arbori răşinoşi pe 1 rând 2 buc/m (cu balot)
-bordură de Buxus pe 1 rând: 7 buc/m
-bordură de Buxus pe 2 rânduri: 10 buc/m (fără balot)
Arabescuri florale
Desene din flori, în volute, pe fond de gazon ( plante anuale, bienale de talie mică ) ( Fig. 4.2. d ).
Pete florale
Au contururi stilizate sau neregulate, realizate din flori anuale / bienale, perene sau combinaţii
anuale / bienale + perene. În interior se simbolizează cu puncte sau / şi cruciuliţe dispuse neregulat
( după modul de plantare - Fig. 4.3. a, b ).
Bordura mixtă
- alcătuită din plante anuale/bienale + perene, poate borda o alee, un gard viu, un masiv de arbuşti
etc.
Forme întâlnite :
- neregulat sinuoasă, alungită, în care ariile ocupate de diferite specii / soiuri se întrepătrund
;
- rectangulară alungită, cu repartiţia speciilor în sectoare rectangulare care se intercalează,
uneori cu repetarea regulată a unei specii ( Fig. 4.3. d ).
Grupuri - în general din plante perene voluminoase (bujor, Hosta, Aster novae-angliae ş.a.)
5.1.1. Linii
Ca elemente de plan, liniile pot fi: conturul unei suprafeţe orizontale, verticale sau înclinate,
marginile unei alei, bordura unui bazin, muchiile unei trepte etc.
Formele liniilor: - dreaptă ------- frântă, zig-zag
- curbă centrată ----- arc de cerc
- curbă liberă -------- ondulată, spiralată
Vederea de la distanţă - în perspectivă (sens longitudinal) a liniilor planului solului
determină scurtarea optică şi deformarea ( Fig. 5.1. ).
Cele concave au vizibilitate bună ; cele convexe sunt percepute parţial, în funcţie de
înălţimea observatorului şi distanţă ( Fig. 5.6.).
5.1.7. Spaţii
Raportul între dimensiuni influenţează dinamica deplasãrii într-un spaţiu ( Fig. 5.14.).
Spaţiul static = un spaţiu cu lărgimea şi lungimea asemănătoare sau egale ( forma în plan
pătrată, circulară sau apropiată de acestea ) - sugerează oprirea, odihna.
Spaţiu dinamic - lungimea este dominantă, implică mişcarea.
În proiectarea spaţiului se poate combina caracterul static cu cel dinamic ( Fig. 5.15.).
Perspectiva este un culoar vizual puternic, orientat spre un element sau o trăsătură
importantă terminală. Privirea este dirijată printr-un spaţiu ale cărui raporturi dimensionale sunt
dominate de lungime.
Perspectiva cuprinde:
- punct de observaţie ;
-câmp intermediar, încadrat de planul solului, planuri verticale, planul de deasupra ;
-punct terminus (care poate fi şi punct de observare inversă şi punct focal pentru alte
perspective).
În parcuri, planurile de încadrare verticală sunt plantaţiile.
În funcţie de modul de tratare a perspectivei (arhitecturală sau cu caracter natural), culoarul
vizual poate fi creat de masive arborescente aliniate, ziduri verzi, plantaţii de aliniament, mase
neregulate de arbori, mase de arbuşti înalţi, grupuri de arbori.
Efectul de perspectivă creat de plantaţiile arhitecturale poate crea impresia unui spaţiu
profund sau mai puţin profund ( Fig. 5.18).
Proporţiile orizontale ale perspectivei (lungime, lăţime) trebuie însoţite de un echilibru al
planurilor verticale. Perspectivele largi necesită plantaţii înalte de încadrare ( Fig. 5.19. ).
(arbuşti, garduri vii, flori), eventual punctate cu elemente mai înalte (siluete columnare sau îngust
piramidale, mici arbori floriferi, arbuşti mari) ;
- arborii se dispun în general lateral, pe direcţia colţurilor clădirilor, respectându-se
distanţele limită ;
- se evită umbrirea de către arborii mari a laturii nordice a clădirilor ;
- siluetele arborilor pot realiza efecte de armonie şi contrast cu volumele construite.
* Adăpostirea locurilor de şedere (Fig. 5.36).
* Separarea unor circulaţii paralele prin plantaţii care împiedică traversarea şi, după caz,
vizibilitatea (mase de arbuşti, garduri vii, plante de covor, asociate sau nu cu arbori dispuşi dispers
sau în aliniament (Fig. 5.37).
* Mascarea unor construcţii şi amenajări din interiorul şi din exteriorul grădinii (unele
clădiri, magazii, garduri, parcaje etc. - Fig. 5.38 ).
Se face prin :
- curbe de nivel cu echidistanţe adecvate ;
- plan de terasament cotat (Fig. 6.1.) ;
- profile (Fig. 6.2. a, b - după H.Brison ) ;
- marcarea grafică a depresiunilor şi taluzurilor în planul orizontal (Fig. 6.3. - după H.
Mattern).
Pe lângă terasamentele principale, care stabilesc microrelieful, se stabilesc şi terasamentele
secundare prin profile care indică săpăturile pentru aşternerea stratului de pământ fertil şi pentru
diferite încastrări (pavaje, dalaje, pietriş, bazin, trepte ş.a.) - Fig. 6.4.
Terenul orizontal prezintă un interes peisager relativ minor, de aceea este necesar să se
exploateze orice posibilitate topografică de creare a reliefului, pentru evitarea monotoniei. Astfel, se
pot crea denivelări interesante prin debleuri şi rambleuri de mici proporţii.
Denivelările existente în terenurile general plane se pot amplifica prin deplasări de pământ
de proporţii reduse, în concordanţă cu soluţia de proiectare.
a. Modelarea terenului în suprafeţe plane, cu diferenţe de nivel mai mici sau mai mari, care
pot fi consolidate cu ziduri de sprijin sau cu taluz ( Fig. 6.5).
În grădinile clasice sau mixte, parterele amplasate în lungul unei axe de perspectivă pot fi
situate în totalitate sau parţial pe o cotă inferioară, dând impresia unei măriri a spaţiului, în raport
cu terenul plan ( Fig. 6.6.).
b. Valonarea
Reprezintă modelarea terenului în profile larg ondulate, prin deplasarea unor volume reduse
de pământ. Este caracteristică parcurilor şi zonelor de parc peisagere. Valonamentul pe teren
orizontal conferă peluzelor cu suficientă întindere o bună vizibilitate (concavizare) şI orientarea
perspectivei pe direcţia debleului (Fig. 6.7.- după H. Mattern).
6.2.2. Modificări ale microreliefului pe terenurile denivelate
a. Crearea unor coline artificiale permite echilibrarea unor forme pozitive, deja existente în
teren. Se amplasează lateral sau în fundal pentru a nu întrerupe vizibilitatea şi a nu reduce mărimea
aparentă a terenului. Colinele se proiectează cu un contur sinuos, cu pante racordate lin prin
valonamente cu zonele învecinate. Similar se crează colinele pentru rocării (Fig. 6.8.).
b. Terasarea
Reprezintă instalarea unor suprafeţe orizontale: terase, platforme, belvederi, prin deplasări
mai importante de pământ ( Fig. 6.9.). Terasele se amplasează paralel cu curbele de nivel,
respectând principiul echilibrului dintre debleu şi rambleu.
În cazul taluzurilor neconsolidate artificial se recomandă înclinări care asigură stabilitatea
pământului ( Fig. 6.10. ).
Declivităţile admisibile sunt :
-pentru taluz în debleu 1:1,5 ( max. 1:1 )
-pentru taluz în rambleu 1:3 ( min. 1:1,5 )
În cazul pantelor puternice se evită construirea teraselor perfect orizontale, atât din motive
financiare cât şi pentru faptul că intervin anumite deformări ale liniilor de perspectivă ( Fig. 6.11. ).
c. Valonarea
d. Corectarea pantelor
Gradenurile
Sunt trepte rare situate în lungul aleii, pentru reducerea pantei. Distanţa minimă între trepte
este de 1,40 m; intervalul poate fi multiplu par al unui pas ( 0,6 m) + 0,3 m ( 1/2 pas).
Scările (suită de trepte), necesită o modelare corespunzătoare a microreliefului: încadrarea
corectă pe pantă şi racordarea taluzurilor şi platformelor la pantă ( Fig. 6.16 ).
Debleu Rambleu
Profil Suprafaţa Distanţa Volum Suprafaţa Distanţa între Volum
(m2) între profile (m3) (m2) profile (m) (m3)
(m)
AA’ D1+D2 5 x R1+R2 5 y
BB’ 2
Total x + x1 y + y1
Metoda caroiajului
Forma terenului este divizată în careuri egale (cele marginale pot fi inegale).
Pe colţul fiecărui careu se înscrie cota terenului şi cota proiectată (încercuită sau subliniată).
Volumul total este suma volumelor prismelor care corespund fiecărui careu ( S x h ). Înălţimea unei
prisme este cota medie de terasament ( media diferenţelor de cotă ale fiecărui colţ).
Volumul total poate fi estimat plecând de la suprafaţa totală x media cotelor de terasament.
Cu cât caroiajul este mai mic, cu atât calculul este mai corect.
Exemplu : calculul pentru aducerea terenului la cota proiectată = 10,0 m
Prisma A
h (cota medie de terasament) =
(1,20+0,6+0,4+0,8) : 4 = 0,75 m
S = (20+19) : 2 x 20 = 39 m2
V = 39 x 0,75 = 29,25 m3
Volumul total = VA + VB + VC + VD
Metoda curbelor de nivel
V 1 = S1 x h / 3
(con)
V2 = (S1+ S2 + √ S1 x S2 ) : 2 x h/3
(trunchi de con)
V3 = (S2 + S3 + √ S2 x S3 ) : 2 x h/3
V = V1 + V2 + V3
h = echidistanţa curbelor de nivel
7.Elemente de proiectare a schemei de circulaţie în parcuri şi grădini
Alei rectilinii - au laturile paralele; se desenează prin translaţie cu rigle, teu, echere.
Alei curbe centrate - laturile se desenează cu compasul (arcuri concentrice); pot fi circulare,
semicirculare sau arcuri de unghiuri diferite.
Alei curbe libere - traseul în linii curbe cu deschideri variabile şi inflexiuni succesive;
curbele şi contracurbele sunt racordate prin intermediul unei zone rectilinii (Fig. 7.1. a). Laturile
aleilor nu sunt totdeauna constant paralele, ci pot avea unele lărgiri progresive (în cazuri de curburi
accentuate, schimbări de inflexiune, amplasarea pe traseu a unor zone de staţionare pe bănci - Fig.
7.1. b). Se desenează cu diferite tipuri de florare şi cu linii flexibile (deformabile).
Conexiunea aleilor în cadrul unei amenajări peisagistice se face de cele mai multe ori prin
tăierea unghiurilor acestora cu linii curbe, de racordare la laturile aleilor (Fig. 7.2.).
*Cazul aleilor rectilinii perpendiculare: racord cu arcuri de cerc cu aceeaşi rază
corespunzând unghiului de 90° . Raza arcurilor depinde de lărgimea aleilor. Se poate executa cu
compasul sau cu şabloane cu perforaţii circulare.
*Cazul aleilor rectilinii cu unghiuri ascuţite şi obtuze.
*Cazul aleilor curbe: racorduri cu compasul, şabloane sau florare, în funcţie de necesităţi.
7.3. Intersecţii
7.4. Intrări
Tratarea axială
Axa = element liniar de plan ( linie dreaptă sau uşor curbă ) care leagă două sau mai multe
puncte.
În grădini poate fi :
-o alee
-două alei sau trei alei paralele, apropiate, separate de fâşii cu vegetaţie.
Tratarea axială necesită:
-o suficientă desfăşurare în lungime a aranjamentului de plan.
-un element terminal important ( un edificiu, un obelisc, o fântână ).
-o succesiune de elemente în lungul liniei ( în plan orizontal şi vertical ).
Un plan poate avea:
-o singură axă.
-o axă principală şi altele secundare; axele secundare pot întretăia axa principală sau
toate converg către un punct focalizator (Fig. 7.7.).
Configuraţii simetrice
Dispoziţia planului se poate realiza prin simetrie în raport cu:
-o axă principală şi una sau mai multe axe secundare.
-un punct sau o suprafaţă ( Fig. 7.8.).
Schema de circulaţie poate fi bazată pe:
-simetrie geometrică absolută: aleile împart terenul în suprafeţe geometrice egale în raport
cu elementul de referinţă ( axă, punct ).
Categorii: simetrie axială şi simetrie radială ( Fig. 7.9.).
-simetrie geometrică ponderată : echilibrarea în poziţii simetrice a unor elemente a căror
tratare diferă.
În figura Fig. 7.10. sunt incluse atât simetria absolută cât şi cea ponderată.
O componentă importantă a schemelor geometrice simetrice, o reprezintă parterele.
Acestea sunt delimitate de alei, putând avea forme rectangulare, circulare, semicirculare sau
derivate din acestea, unitare sau subîmpărţite geometric de alte alei sau de poteci ornamentale (Fig.
7.11.). Grupările liniare de partere rectangulare pot fi concepute în repetiţia aceloraşi elemente sau
în alternanţă regulată (Fig. 7.12.).
Configuraţii asimetrice
Dispoziţia planului nu se subordonează unei reguli stricte. Schema aleilor împarte terenul în
suprafeţe inegale. Cazuri:
-schemă geometrică asimetrică .
-schemă de alei curbe libere.
În Fig. 7.13. se prezintă câteva modalităţi de trasee simetrice şi asimetrice pentru scuaruri cu
suprafaţă mică.
Criteriile de elaborare a schemei de circulaţie sunt prezentate la curs.
8. Etape de proiectare pentru un program de arhitectura peisajului
8.1. Elaborarea schemei generale de organizare
8.1.1. Etape :
- analiza cerinţelor programului.
- analiza sitului :
a. documente: plan de încadrare în zonă, plan de situaţie (topografie, construcţii şi
instalaţii existente, vegetaţie existentă ş.a.); date privind clima, solul şi subsolul, vegetaţia zonei,
vecinătăţile, aspecte sociologice, situaţia administrativă şi juridică a terenului ş.a.
b. vizite în teren.
- reprezentarea grafică a relaţiilor între elementele programului (organigrama).
- elaborarea schemei generale de organizare.
Stabilirea relaţiilor :
- zona de primire
locuinţă - zona utilitară
- terasă
- intrare pietoni
zona de primire - intrare auto
- casă
garaj ( în locuinţă) - intrare auto
Reprezentarea grafică este inclusă în figura 8.1.
Stabilirea relaţiilor :
- centru compoziţional
- intrări - loc de joacã
- zonă de staţionare pe bãnci
- intrări
- centru compoziţional - chioşc
- zonă de staţionare pe bãnci
Reprezentarea graficã este inclusă în figura 8.2.
Ierarhizarea importanţei elementelor :
I - centru compoziţional
II - intrări
III - zone de staţionare pe bănci
IV - loc de joacă pentru copii
V - chioşc
În fig. 8.7. se prezintã alte exemple de organizare pentru grădina unei locuinţe în zona
suburbană. Elementele programului ( locuinţă, garaj, arie de repaus cu mobilier de grădină, bazin
ornamental, loc de joacă pentru copii, pomi fructiferi, culturi de legume în teren, miniseră ) pot fi
poziţionate diferit. Analiza celor patru variante poate conduce la alegerea unei soluţii care să
satisfacă în masură mai mare cerinţele beneficiarului şi condiţiile impuse de caracteristicile sitului.
Grădina publică
Transpunerea organigramei pe planul de situatie :
Pentru exemplul B prezentat în fig. 8.2., s-a întocmit desenul din fig. 8.8. constând în :
- amplasarea pe planul de situaţie a intrărilor, a centrului compoziţional, a chioşcului şi a
zonelor funcţionale ( loc de joacă pentru copii, zone de staţionare). O zonă de staţionare s-a stabilit
în centrul compoziţional şi o alta perimetral în asociaţie cu chioşcul (2,3).
- indicarea schematică a relaţiilor de circulaţie ( linie continuã ) şi vizuale ( linie întreruptã).
Stabilirea circulaţiilor şi delimitarea zonelor :
Schiţa din fig. 8.8. permite abordări diferite. Se prezintă numai două variante.
În varianta 1, pentru reţeaua de circulaţie s-a adoptat o schemă de traseu liber (fig. 8.9.).
Lotul fiind relativ mic, s-a ales soluţia unui circuit perimetral conexat cu intrările şi centrul
compoziţional conform schemei din fig.8.8.
Prin poziţionarea şi dimensionarea maselor de vegetaţie lemnoasă s-au conturat spaţiile şi
culoarele vizuale (fig. 8.10.).
În varianta 2 ( fig. 8.11. şi 8.12.), pe baza aceleiaşi scheme din fig. 8.8. s-a adoptat un traseu
mai formal şi o altă delimitare a zonelor.
Conţinutul proiectului de an
Piesele scrise
a. Memoriu
Succint se vor trata următoarele aspecte :
necesitatea amenajării spaţiului verde respectiv, corelată cu cerinţele temei de
proiectare ( funcţionalitate, dotări );
prezentarea sitului ( mărimea terenului, amplasament, topografie, condiţii
naturale ş.a.);
prezentarea şi justificarea soluţiei generale de amenajare;
justificarea amplasamentului şi componenţei vegetaţiei ( din punct de vedere
peisagistic, funcţional, ecologic ).
Se foloseşte aceeaşi scară ( 1 : 500 sau 1 : 200 ) pentru planul orizontal ca şi pentru cel
vertical ( profil real ). În desen, de factură artistică, se reprezintă proiecţia verticală a compoziţiei
( profilul terenului, vegetaţiei, construcţiilor ş.a.) de-a lungul liniei date. Prim-planul, rezultând din
secţiunea pe linia de profil dată, se suprapune peste proiecţia verticală a planurilor succesive în
adâncime, rezultând astfel o imagine sugestivă a plantaţiilor. Prim-planul ( profilul propriu-zis ) se
execută cu linii sau tuşe mai groase, ascunzând parţial liniile mai subţiri sau tuşele mai estompate
ale planurilor secunde.
f. Perspective
Se execută facultativ ( desen artistic, de perspectivă ) pentru sectoarele cele mai importante
ale compoziţiei.
g. Plan general colorat
Planşa de prezentare este o reproducere a planului general, la aceeaşi scară. Grafica se va
simplifica, pentru a nu incomoda aşternerea culorilor ( nu se mai simbolizează conţinutul rabatelor
de flori sau trandafiri, nu se desenează vizibil curbele de nivel ş.a. ).
Colorarea se face sub îndrumarea cadrului didactic, folosind următoarele culori
convenţionale
verde deschis, cu tentă uşor gălbuie - gazon
verde închis - arbori foioşi, garduri vii
verde-albăstrui - conifere
verde - arbuşti
roşu - rabate şi pete de trandafiri
portocaliu deschis - rabate şi pete de flori
albastru deschis - ape
bej - alei cu pietriş
gălbui- bej - nisip ( nisipar, plajă cu nisip )
cărămiziu sau violaceu - teren de sport cu zgură.
Clădirile, dalajele, suprafeţele asfaltate şi betonate se lasă necolorate.
Conţinutul proiectului de diplomă
Proiectul de diplomă la specialitatea arhitectura peisajului se referă la diferite tipuri de spaţii
verzi, depăşind 2 ha în suprafaţă.
Temele de proiectare au la bază situaţii concrete din diferite localităţi ale ţării ; proiectele se
execută fie în cadrul unor lucrări pe bază de contract între beneficiar şi unitatea de învăţământ
superior, fie pe bază de convenţie.
Lucrarea de diplomă are caracterul unui proiect tehnic pentru spaţii verzi.
Conţinutul proiectului de diplomă este asemănător cu cel al proiectului de an, cu
următoarele menţiuni şi piese suplimentare :
întocmirea documentaţiei privind terenul se face în urma studierii condiţiilor concrete, a
culegerii tuturor datelor necesare ( după indicaţiile din cursul tipărit );
pe lângă piesele scrise menţionate pentru proiectul de an se întocmesc în plus :
- lista de materiale
- descrierea modului de execuţie pe teren a proiectului ( asemănător caietelor de sarcini )
în evaluarea generală vor fi incluse si amenajarea aleilor de parc şi a terenurilor de joc
pentru copii , de asemenea costul obiectelor de joc pentru copii.
Piesele desenate ale unui proiect de diplomă sunt mai numeroase ( mai multe detalii şi
secţiuni, perspective ).
Proiectele executate pe bază de contract se multiplică în 6 exemplare.
Modele şi extrase pentru piesele scrise ale proiectului
BORDEROU DE PIESE
Piese scrise
Tema de proiectare
Memoriu
Evaluare sau deviz
Lista cu cantităţile de lucrări
Nota de calcul pentru suprafeţe
Lista de material săditor
Lista de materiale
Piese desenate
Plan de situaţie
Plan general de amenajare
Plan de plantare
Detalii de plantare
Secţiuni
Perspective
Plan general colorat ( planşă de prezentare )
Evaluarea costului unei amenajări peisagistice
***
1. TSC18B1 Săpătură mecanică cu buldozer pe şenile 65 -80 CP, inclusiv împingerea pământului până
la 10 m, în teren de cat. a-II-a ( 1/2 din cantitate se împinge a doua oară ).
EVALUĂRI DETALIATE
80 mc x 1,5 = 120 mc
1,2 sute mc x …… lei/ 100 mc =
150 mc
1,5 sute mc x ……. lei/ 100 mc =
Total = …….lei
Încheiere deviz : total lei x 1,6 =
Total = …….lei
Încheiere deviz : total lei x 1,6 =
3. Costul pământului vegetal aşternut ( vezi Costul păm. vegetal, varianta A sau B )
100 mp x 0,15 m x lei/mc = lei
Total = ……lei
Încheiere deviz :total lei x 1,6 =
Total =………lei
Incheiere deviz:total lei x 1,6 =
6. Plantat arbori fără balot, fără adaos de pământ vegetal la groapă - 100 buc.
1. TSH17C1 - Săparea manuală a gropilor
100 buc x 0,628 mc x lei/mc = lei
4. Transport arbori de la 35 de km
100 buc x 0,01 t x lei/t = lei
Total = …….lei
Incheiere deviz : total lei x 1,6 =
7. Plantat arbori fără balot, cu 1/2 adaos de pământ vegetal în gropile de plantare*
- 100 buc.
* Adaosul de pământ vegetal în gropile de plantare se poate face, în funcţie de natura terenului, pentru
1/ 2 din volumul gropii de plantare. Acelaşi volum de pământ impropriu se evacuează.
1. Costul plantării a 100 de buc. arbori fără balot ( vezi evaluare 6, fără încheiere deviz )
……… lei
2. Procurat pământ vegetal pentru adaos la gropi (vezi Costul păm. vegetal )
100 buc x ……. mc x lei/mc = ………. lei
Total = ……..lei
Incheiere deviz: total lei x 1,6 =
Total =.........lei
Incheiere deviz :total lei x 1,6 =
* Pentru adaosul de pământ se prevede 1/2 din diferenţa (D) dintre cubajul gropii şi al balotului .
Pentru gropi de 170/ 80 cm - 1,815 mc
balot de 80/60 cm - 0,301 mc ⇒ D = 1,504 mc
1/2 D = 0,752 mc
Pentru gropi de 140/ 80 cm - 1,231 mc
balot de 70/ 50 cm - 0,192 mc ⇒ D = 1,039 mc
1/2 D = 0,52 mc
2.Procurat pământ vegetal pentru adaos la gropi ( vezi Costul pământului vegetal )
100 buc x ……. mc x …….lei/mc = …….. lei
3. Costul înlăturării pământului impropriu din gropi ( vezi evaluare 2, fără încheiere deviz )
100 gropi x (D/2 + volum balot ) =……….mc x lei / mc =…….. lei
Total= …… lei
Incheiere deviz :total lei x 1,6 =
Total = ……..lei
Incheiere deviz :total lei x 1,6 =
11. Plantat arbori răşinoşi cu balot, cu 1/2 adaos de pământ vegetal - 100 buc.
în gropile de plantare
1. Costul plantării a 100 buc. arbori răşinoşi (vezi evaluare 10, fără încheiere deviz )
…………. lei
2. Procurat pământ vegetal pentru adaos la gropi ( vezi Costul păm. vegetal ))
100 buc x …….. mc x ….. lei/mc = ……. lei
3. Costul înlăturării pământului impropriu din gropi ( vezi evaluare 2, fără încheiere deviz )
100 gropi x (D/2 + volum balot ) =…….. mc x lei / mc =
12. Plantat arbuşti fără balot, fără adaos de pământ vegetal - 100 buc.
5. Transport arbuşti de la 35 km
100 x 0,005 t x lei/t = lei
Total = ........lei
Incheiere deviz : total lei x 1,6 =
Total = …….lei
Incheiere deviz:total lei x 1,6 =
14. Plantat arbuşti fără balot, cu adaos de pământ vegetal la gropi *- 100 buc.
*Se prevede adaos de pământ vegetal pentru volumul total al gropilor, pentru 1/2 sau 1/3 din acesta.
Acelaşi volum de pământ impropriu se evacuează.
2. Procurat pământ vegetal pentru adaos la gropi ( vezi Costul păm. vegetal ))
100 buc x ……. mc x ……. lei/mc = …………. lei
3. Costul înlăturării pământului impropriu din gropi ( vezi evaluare 2, fără încheiere deviz)
…… mc x ……..lei / mc = ……….lei
Total = ………lei
Incheiere deviz:total lei x 1,6 =
16. Plantat arbuşti cu balot, cu 1/2 adaos de pământ vegetal * -100 buc.
în gropile de plantare
*Pentru adaosul de pământ se prevede diferenţa D dintre cubajul gropii ( 80/60 cm -0,301 mc) şi al
balotului ( 40/40 cm - 0,050 mc ).
D = 0,251 mc
1/2 D= 0,125 mc
2. Procurat pământ vegetal pentru adaos la gropi ( vezi Costul păm. vegetal )
100 buc x …….. mc x …..lei/mc = ……… lei
3. Costul înlăturării pământului impropriu din gropi (vezi evaluare 2, fără încheiere de deviz)
…… mc x ……lei / mc = ……..lei
Total =…………lei
Incheiere deviz:total lei x 1,6 =
Necesarul de pământ pentru adaos se calculează pentru 1/2 din volumul şanţului.
Volum şanţ=0,60 m x 0, 50 m x 100 m = 30 mc/ 100 m
2. Procurat pământ vegetal pentru adaos în şanţ (vezi Costul păm. vegetal )
15 mc x lei/ mc = ……….lei
3. Înlăturarea pământului impropriu din şanţ (vezi evaluare 2, fără încheiere deviz)
0,15 sute mc x …… lei /100 mc = lei
4. TRB01C13 - Transport pământ cu roaba de la 30 m
…….mc x 1,1 t x …… lei/ t =
Total = ………lei
Incheiere deviz : total lei x 1,6 =
Notă
Evaluările de plantări cu 1/2 adaos de pământ vegetal ( 7, 9, 11, 14, 16, 18, 20 ) se pot face în
mod similar şi pentru alte situaţii : înlocuire integrală a pământului impropriu sau 1/3 din acesta.
TABEL CENTRALIZATOR
Antemăsurătoare şi evaluare costuri
* Se va specifica proporţia de înlocuire a pământului impropriu cu pământ vegetal ( 1/1, 1/2, 1/3)
DEVIZ PENTRU LUCRĂRI DE SPAŢII VERZI
Exemplu
Nr. Simbol Unitatea de măsură şi cantitatea Preţ unitar Valori pe articole de deviz Greut.
crt. Denumirea articolului -materiale material.
Greutatea unitară a materialului vegetal -manoperă Mater. Manop. Utilaj. Total Transp. vegetal
( t) -utilaj auto (t)
-transport auto
1. TSHO1A1 A. Cap. PELUZE
ari =
Degajarea terenului de corpuri străine
2. TRI1AO1F1 t=
Încărcarea manuală a mater. rezultat din
strângere, a pământului impropriu din
gropi şi a păm. vegetal în autobascul.
3. TRAO2A1O t=
Transport cu autobasculanta a material.
Rezultate din strângere şi a pământului
impropriu din gropi la 10 km
4. TSHO3B1 mc =
Extragerea pământului vegetal necesar
amenajării spaţiilor verzi, cu păstrarea
structurii ( manual )
5. TSC18A1 100 mc =
Săpătură mecanică cu buldozerul
(extragerea păm. Vegetal )
6. TSCO2C1 100 mc =
Săpătură mecanică cu excavatorul cu
descărcare în autovehicul (încărcarea
păm. veg. 80 % mecanizat)
7. TRAO1A15 t=
Transport păm.vegetal cu autobasc. la 15
km. (încărcat 80 % mec. şi 20 %
manual)
8. TRBO1C13 t=
Transport pământ cu roaba la 30 m
9. TSHO4D1 mp =
Mobilizarea manuală a solului în teren
tare, nivelarea şi finisarea
10. TSHO5B1 mp =
Aşternerea uniformă a strat. de păm.
veget. pe teren oriz. în strat de 15 cm
11. TSHO5C1 mp =
Idem în strat de 20 cm
12. TSHO9A1 100 mp =
Semănarea gazonului pe supraf. oriz.
sau pantă sub 30 %
13. TSHO9B1 100 mp =
Idem pantă peste 30 %
14. TSH12A1 100 mp =
Udarea suprafeţelor cu furtunul de la
hidranţi de 20 de ori
15. TSH14 100 mp =
Cosirea gazonului
B. Cap. PLANTAŢII
TSH17C1 mc =
16. Săparea manuală a gropilor circulare
în teren tare
B. Cap. PLANTAŢII
17. TSH17C1 Săparea manuală a gropilor circulare pentru plantări izolate în mc
teren tare. Calculul cubajului:
-gropi pentru arbori fără balot :
100/ 80 cm 0,628 mc x …. .buc = …… mc
-gropi pentru arbori cu balot :
170/ 80 cm 1,815 mc x ……buc = …….mc -pentru balot de 80/ 60 cm
140/ 80 cm 1,231 mc x ……buc =…… mc -pentru balot de 70/ 50 cm
-gropi pentru arbuşti fără balot :
60/ 50 cm 0,141 mc x ……buc = …… mc
-gropi pentru arbuşti cu balot :
80/ 60 cm 0,301 mc x ……buc = ……mc -pentru balot de 40/ 40 cm
50/ 30 cm 0,06 mc x ……buc = ……mc -pentru balot de 25/ 25 cm
-gropi pentru trandafiri şi liane :
40/ 30 cm 0,038 mc x ……buc = ……mc
18. TSH19A1 Extragerea manuală a tufelor de arbuşti foioşi şi a răşinoaselor cu buc
h sub 2 m, cu balot de pământ (40/ 40 cm ) ambalat în plasă de
sârmă.
19. TSH21A1 Extragerea mecanizată a arborilor cu diam. până la 10 cm, cu balot buc
( 70/ 50 cm ), ambalat în plasă de sârmă.
20. TSH23A1 Extragerea manuală de Buxus cu balot ambalat, plante până la 50 buc
cm înălţime.
21. TSH24A1-1 Plantat arbuşti foioşi fără balot buc
22. TSH24B1 Plantat trandafiri buc
23. TSH24C1-91 Plantat puieţi de arbori foioşi, fără balot buc
24. TSH25A1 Transplantări cu balot la arbuşti foioşi. buc
25. TSH25A1-5 Transplantări cu balot de pământ executate manual la arbuşti buc
răşinoşi.
26. TSH25B-1 Transplantãri cu balot de pământ executate manual la arbori buc
răşinoşi cu diam. mai mic de 10 cm
Total =
B. ARBORI FOIOŞI
a. puieţi
Total =
b. cu balot
Total =
C. ARBUŞTI RĂŞINOŞI
Total =
D. ARBUŞTI FOIOŞI
a. puieţi
Total =
b. cu balot
Total =
E. GARD VIU
a. puieţi
Total =
b. cu balot
Total =
F. LIANE
Total =
G. TRANDAFIRI
Total =
H. PLANTE PERENE
a. fără balot
Total =
b. cu balot
Total =
G. PLANTE FLORICOLE ANUALE
repicate
la ghivece
PLANTE FLORICOLE PERENE Total =
Total =
EXTRAS DE MATERIALE
pentru principalele lucrari din devizul de spatii verzi
Cod Denumirea materialului UM Cant./UM Val. Necesar
lucrare mater. lucrare lucr.
TSHO9 A1,B1 Seminte gazon kg 3,96/ 100 mp
TSH12A1 Apa mc 0,99/ 100 mp
TSH19A1 Împletitura din sârma de otel kg 1,584/ buc
zincata diam. 1 mm, cu ochiuri
de 25 mm
Sârma moale zincata diam. 1,5 kg 0,099
mm, STAS 889-80
Sfoara din cânepa diam. 2 mm kg 0,100
ceruita
TSH21A1 Împletitura din sârma de otel kg 1,584/ buc
zincata diam. 1 mm, cu ochiuri
de 25 mm
Sârma din otel moale zincata kg 0,990
diam. 4 mm
Apa mc 0,01
TSH23A1 Împletitura din sârma de otel kg 0,790/ buc
zincata diam. 1 mm, cu ochiuri
de 25 mm
TSH24A1,B1 Paie snopi ( lung.70-80 cm) kg 0,12 /buc
Rogojina papura buc 0,01
Frânghie cânepa diam. 9-16 mm kg 0,01
Apa mc 0,002
TSH24C1 Paie snopi kg 0,400/ buc
Rogojina papura buc 0,040
Frânghie cânepa kg 0,040
Apa mc 0,002
TSH25A1 Apa mc 0,050
TSH25B1 Apa mc 0,100/ buc
Laturoaie de fag 1-3 m m 1,490
Lemn rotund stejar diam. 4-9 mc 0,054
cm, cojit
Sârma din otel moale zincata kg 1,880
diam. 4 mm
Pânza sac cânepa mp 0,3
TSH26B1 Apa mc 0,067/ mc
C1 “ mc 0,060
D1 “ mc 0,075
E1 “ mc 0,030
F1 “ mc 0,050
TSH30
A1B1,D1 Laturoaie de rasinoase m 1,98/ 100 buc
A1 apa mc 0,060
B1 apa mc 0,035
D1 apa mc 0,99
D1 hârtie rezistenta de ambalaj kg 14,85
sârma din otel moale neagra, kg 19,80
diam. 1,5 mm
NORME ŞI INDICATORI
Bilant teritorial informativ pentru un scuar
Destinatia suprafetelor % % din suprafata totala
Plantatii din care: 65 - 80
a.arbori 30 - 40
b.arbusti 30 - 40
c.gazon 20 - 25
d.flori 5 - 10
Alei si terenuri 20 - 30
Categoria plantatiei Arbori talie mare Arbusti talie mare Arbori si arbusti talie mica
puieti/ha puieti/ha puieti/ha
Parcuri 400-600 1000-1200 1500-1800
Gradini 350-500 1000-1500 1000-1500
Scuaruri 100-200 500- 700 1000-1500
Spatii plantate pentru copii 300-400 800-1000 1500-1800
Parcuri sportive 200-400 700- 800 1500-1800
Plantatii pe lânga institutiile publice 300-400 1000-1200 1000-1500
Plantatii în incinta întreprinderilor 200-300 700- 800 1500-1800
Plantatii în ansamblul de locuinte 300-400 500- 800 1000-1500
Plantatii de protectie sanitara - - 6000-7000
Plantatii antiincendiare - - 7000-9000
Plantatii în cimitire 300-400 1200-1500 1800-2000
Fâsii plantate pe strazi 200-400 200- 800 2000-4000
A. LANTAŢII STRADALE
Tipul de plantatii Latimea fâsiilor Dist. de plantare ( m)
nepavate (m) pe rând între rânduri
Arbori pe un rând 1,4 - 1,7 5-8 -
5- 8 5 - 10 3,5- 6
Arbori pe un rând
si fâsie de arbusti 2,4 - 3,2
pe 2 rânduri
7 - 11
Arbori pe 3 rânduri
14
B. PLANTAŢII ÎN SCUARURI, GRĂDINI, PARCURI
Conductori electrici aerieni sub tensiune Distanta de la fire pâna la coroana arborilor - m
în sus în lateral
Peste 220 V 2 5
Pâna la 220 V (fire neizolate) 2 3
Pâna la 220 V (fire izolate) 0,5 1
LISTE TEMATICE CUPRINZÂND SPECII LEMNOASE ORNAMENTALE
ŞI SPECII FLORICOLE
Arbori, arbuşti şi subarbuşti
1. Culoarea florilor
Arbori
Aesculus hippocastanum
Catalpa bignonioides
Crataegus monogyna
Fraxinus ornus
Malus baccata
Magnolia kobus
Prunus avium ‘Plena’
Prunus mahaleb
Prunus persica ‘Alba-plena’
Robinia pseudacacia
Sorbus aucuparia
Sophora japonica
Arbuşti
Amelanchier laevis
Cornus sanguinea
Cornus florida
Cytisus praecox
Deutzia scabra, D.gracilis
Hydrangea macrophylla
Ligustrum vulgare
Pyracantha coccinea
Physocarpus opulifolius
Rosa sp.
Sambucus nigra
Spiraea arguta
Spiraea prunifolia
Spiraea x vanhouttei
Sorbaria sorbifolia
Syringa vulgaris
Philadelphus coronarius
Prunus tenella
Polygonum aubertii
Viburnum opulus
Aesculus x carnea
Albizzia julibrissin
Cercis canadensis
Cercis siliquastrum
Crataegus oxyacantha ‘Paul’s Scarlet’
Malus sp.
Magnolia x soulangeana
Prunus amygdalus ‘Rosea Plena’
Prunus persica ‘Clara Meyer’
Prunus serrulata ‘Kanzan’
Prunus subhirtella
Robinia hispida
Arbuşti
Prunus triloba
Prunus serrulata ‘Amanogawa’
Tamarix tetrandra
Daphne mezereum
Deutzia rosea
Kolkwitzia amabilis
Lonicera korolkowii
Prunus tenella
Spiraea japonica
Spiraea salicifolia
Weigela florida
Arbori
Acer platanoides
Elaeagnus angustifolia
Koelreuteria paniculata
Liriodendron tulipifera
Tilia sp.
Arbuşti
Berberis sp.
Cornus mas
Cytisus scoparius
Corylus avellana
Forsythia x intermedia
Genista sp.
Hypericum sp.
Kerria japonica
Laburnum anagyroides
Mahonia aquifolium
Potentilla fruticosa
Spartium junceum
Arbori
Arbuşti
Arbori
Paulownia tomentosa
Arbuşti
Amorpha fruticosa
Buddleja alternifolia
Buddleja davidii
Hibiscus syriacus
Hydrangea macrophylla ‘Bluewave’
Perovskia atriplicifolia
Syringa vulgaris
Vitex agnus-castus
Vinca minor, V. major
Wisteria sinensis
2. Coloritul frunzişului
Elaeagnus angustifolia
Hippophae rhamnoides
Pyrus elaeagrifolia
Picea pungens ‘Argentea’, ‘Kosteri’
Abies concolor
Chamaecyparis lawsoniana ‘Fletcheri’
Pseudotsuga menziesii var. glauca
Acer negundo
Acer saccharinum
Acer platanoides
Acer pseudoplatanus
Betula pendula
Castanea sativa
Celtis occidentalis
Fraxinus excelsior
Gleditsia triacanthos
Juglans nigra
Liriodendron tulipifera
Morus alba
Populus alba
Ginkgo biloba
Larix decidua
3. Coloritul lăstarilor
Cornus sanguinea
Cornus alba ‘Sibirica’
Cornus stolonifera
Cornus sanguinea ‘Flaviramea’
Genista sp.
Cytisus sp.
Spartium junceum
Salix alba
Betula pendula
Betula utilis
Platanus hybrida
Parrotia persica
Pinus sylvestris
Taxodium distichum
Acer tataricum
Ailanthus altissima
Aesculus hippocastanum
Cornus sanguinea
Crataegus sp.
Cotinus coggygria
Daphne mezereum
Castanea sativa
Catalpa bignonioides
Euonymus europaea
Hippophae rhamnoides
Koelreuteria paniculata
Maclura aurantiaca
Magnolia kobus
Platanus x acerifolia
Sorbus aucuparia
Sambucus racemosa
Berberis sp.
Cotoneaster sp.
Ilex aquifolium
Malus sp.
Mahonia aquifolium
Pyracantha coccinea
Physocarpus opulifolius
Rosa multiflora
Rosa rugosa
Rhus typhina
Symphoricarpos sp.
Viburnum opulus
Juniperus virginiana
Taxus baccata
5. Viteza de creştere
Acer negundo
Acer platanoides
Ailanthus altissima
Betula pendula
Catalpa bignonioides
Fraxinus excelsior
Gleditsia triacanthos
Populus alba
Populus nigra
Robinia pseudacacia
Salix alba
Tamarix tetrandra
Spiraea sp.
Forsythia sp.
Cupressocyparis x leylandii
Larix decidua
Pinus strobus
Foioase
Berberis empetrifolia
Berberis thunbergii ‘Nana’
Berberis wilsoniae
Berberis buxifolia ‘Nana’
Buxus sempervirens ‘Suffruticosa’
Cotoneaster dammeri
Cotoneaster dammeri ‘Skogholm’
Euonymus fortunei ‘Emerald’n Gold’
Euonymus fortunei var. radicans
Genista germanica
Hedera helix ‘Conglomerata’
Hypericum calycinum
Ilex crenata ‘Golden Gem’
Lonicera pileata
Pachysandra terminalis
Potentilla fruticosa ‘Red Ace’
Prunus tenella
Spiraea japonica ‘Little Princess’
Vinca minor
Vinca major
Conifere
Juniperus communis ‘Repandens’
Juniperus horizontalis ‘Glauca’
Juniperus sabina ‘Tamariscifolia’
Picea glauca ‘Echiniformis’
Taxus baccata ‘Repandens’
Specii termofile
Cryptomeria japonica
Albizzia julibrissin
Prunus tenella
Buddleia davidii
Castanea sativa
Cercis siliquastrum
Cotinus coggygria
Euonymus japonicus
Ilex aquifolium
Magnolia stellata
Paulownia tomentosa
Prunus laurocerasus
Rosa thea hybrida ( soiuri )
Specii subtermofile
Pinus griffithii
Thuja plicata
Amorpha fruticosa
Catalpa bignonioides
Corylus colurna
Gleditsia triacanthos
Koelreuteria paniculata
Liriodendron tulipifera
Magnolia kobus
Prunus triloba
Robinia pseudacacia
Sophora japonica
Syringa vulgaris
Tamarix tetrandra
Wisteria sinensis
Specii heliofile
Ginkgo biloba
Larix decidua
Pinus sp.
Thuja sp.
Acer saccharinum
Betula pendula
Catalpa bignonioides
Cotinus coggygria
Elaeagnus sp.
Hibiscus syriacus
Koelreuteria paniculata
Liriodendron tulipifera
Paulownia tomentosa
Populus nigra
Sophora japonica
Tamarix sp.
Tilia tomentosa
Campsis radicans
Abies alba
Juniperus horizontalis
Picea orientalis
Taxus baccata
Acer campestre
Acer tataricum
Aesculus hippocastanum
Berberis julianae
Buxus sempervirens
Carpinus betulus
Corylus avellana
Euonymus sp.
Fagus sylvatica
Ilex aquifolium
Lonicera sp.
Mahonia aquifolium
Prunus padus
Parthenocissus sp.
Ribes sp.
Symphoricarpos
Viburnum sp.
Specii xerofile
Pinus nigra
Pinus sylvestris
Acer campestre
Ailanthus altissima
Caragana arborescens
Corylus avellana
Cytisus sp.
Elaeagnus angustifolia
Hypericum sp.
Potentilla sp.
Quercus pubescens
Robinia sp.
Tamarix sp.
Specii tolerante ale terenurilor umede
Alnus glutinosa
Fraxinus excelsior
Hydrangea sp.
Prunus padus
Viburnum opulus
Populus alba
Salix alba
Salix purpurea
Sambucus sp.
Taxodium distichum
Specii calcifile
Acer platanoides
Acer pseudoplatanus
Ailanthus altissima
Buxus sempervirens
Catalpa bignonioides
Celtis sp.
Cotoneaster horizontalis
Weigela florida
Fagus sylvatica
Juglans sp.
Kerria japonica
Populus nigra ‘Italica’
Quercus cerris
Sophora japonica
Specii calcifuge
Betula pendula
Castanea sativa
Cytisus scoparius
Exochorda racemosa
Magnolia sp.
Robinia pseudacacia
Sambucus racemosa
Calluna vulgaris
Amorpha fruticosa
Caragana arborescens
Elaeagnus angustifolia
Gleditsia triacanthos
Hippophae rhamnoides
Koelreuteria paniculata
Lycium sp.
Paliurus spina-christi
Populus alba
Rhus typhina
Symphoricarpos albus
Tamarix tetrandra
Abies concolor
Acer campestre
Ailanthus altissima
Amorpha fruticosa
Cornus mas
Cytisus sp.
Elaeagnus angustifolia
Gleditsia triacanthos
Hippophae rhamnoides
Picea pungens
Pinus mugo
Pinus nigra
Populus nigra
Potentilla fruticosa
Robinia pseudacacia
Sorbus aucuparia
Salix alba
Alnus glutinosa
Aesculus hippocastanum
Cotinus coggygria
Corylus avellana
Euonymus europaeus
Frangula alnus
Kerria japonica
Laburnum anagyroides
Quercus cerris
Ribes nigrum
Rosa canina
Rhus typhina
Ulmus laevis
Specii lemnoase rezistente la poluare
Arbori foioşi
Acer campestre
Aesculus hippocastanum
Alnus sp.
Carpinus betulus
Fagus sylvatica
Fraxinus excelsior
Gleditsia triacanthos
Juglans sp.
Liriodendron tulipifera
Platanus hybrida
Robinia pseudacacia
Salix alba
Sophora japonica
Sorbus aucuparia
Conifere
Abies concolor
Abies nordmanniana
Chamaecyparis lawsoniana
Chamaecyparis nootkatensis
Gingko biloba
Juniperus horizontalis
Juniperus sabina
Juniperus virginiana
Larix decidua
Picea glauca
Picea omorika
Picea pungens
Pinus mugo
Pinus nigra
Pinus sylvestris
Taxodium distichum
Taxus baccata
Thuja occidentalis
Tsuga canadensis
Arbuşti
Berberis sp.
Chaenomeles sp.
Cornus mas
Cotoneaster sp.
Crataegus sp.
Deutzia
Elaeagnus angustifolia
Euonymus
Hedera helix
Ilex aquifolium
Kerria japonica
Laburnum anagyroides
Ligustrum
Mahonia aquifolium
Philadelphus
Rhus typhina
Ribes sp.
Symphoricarpos sp.
Syringa vulgaris
Viburnum opulus
Specii floricole
1. Înălţime
talie 0 - 30 cm
Acaena bouchananii
Adonis
Ajuga reptans
Alyssum alpestre
Arabis
Aubrieta x cultorum
Campanula carpatica
Cerastium tomentosum
Dianthus sinensis
Gentiana
Helleborus purpurascens
Phlox subulata
Primula
Sedum
Sempervivum
Thymus
Veronica prostrata
talie 30 - 60 cm
Achillea millefolium
Alchemilla mollis
Aster amellus
Astilbe
Bergenia cordifolia
Brunnera
Campanula persicifolia
Catananche coerulea
Centaurea
Gaillardia splendens
Geranium
Geum cocineum
Gypsophyla paniculata
Hosta
Iberis
Lavandula angustifolia
Papaver
Primula
Salvia splendens
Santolina chamaecyparissus
Solidago canadensis
Stachys lannata
Veronica spicata
talie 60 -100 cm
Acanthus spinosus
Aconitum napellus
Anemone
Aquilegia hybrida
Aster
Campanula
Centranthus ruber
Delphinium grandiflorum
Dicentra
Gaillardia
Hemerocallis
Kniphofia hybrida
Lysimachia
Acanthus mollis
Achillea filipendula
Anchusa azurea
Aruncus sylvestris
Aster
Delphinium
Helenium autumnale
Helianthus
Hemerocallis
Lupinus polyphyllus
Monarda dydima
Veronica longifolia
2. Culoarea florilor
Albă
Anaphalis
Arabis caucasica
Aster
Astilbe
Centaurea
Chrysanthemum indicum
Delphinium
Dianthus
Dicentra
Gypsophila
Hemerocallis
Iberis sempervirens
Linum
Lupinus
Papaver
Platycodon
Saxifraga
Scabiosa
Sedum
Veronica
Galbenă
Achillea
Adonis
Alchemilla mollis
Alyssum repens
Doronicum
Gaillardia
Geum
Helenium autumnale
Hemerocallis flava
Kniphofia hybrida
Potentilla
Primula
Rudbeckia
Sedum
Solidago canadensis
Roz
Acanthus
Anemone
Aster
Astilbe
Aubrieta
Dicentra
Geranium
Lythrum
Monarda
Phlox
Polygonum affine
Primula rosea
Saxifraga
Silene
Veronica
Roşie
Aster
Astilbe
Bergenia
Centranthus ruber
Dianthus
Gaillardia
Geranium
Kniphofia
Lychnis
Monarda
Papaver
Phlox
Primula
Saxifraga
Thymus
Albastră- violet
Aconitum napellus
Ajuga reptans
Anchusa
Aster
Aubrietia
Campanula
Catananche coerulea
Delphinium
Echinacea
Gentiana
Lavandula
Linum
Lupinus
Platycodon
Scabiosa
Stachys
Veronica
1. Înălţime
0 - 30 cm
Ageratum mexicanum
Antirrhinum majus
Begonia semperflorens
Bellis perennis *
Callistephus chinensis
Celosia cristata
Centaurea cyanus
Convolvulus
Dianthus
Dianthus barbatus *
Gazania
Godetia
Gomphrena globosa
Helichrysum
Iberis
Impatiens balsamina
Lobelia erinus
Lobularia maritima
Nigella damascena
Penstemon
Petunia hybrida
Phlox
Portulaca grandiflora
Pyrethrum
Reseda
Silene
Tagetes patulus
Verbena x hybrida
30 - 60 cm
Anchusa capensis *
Antirrhinum
Arctotis grandis
Aster
Calceolaria
Calendula
Cheiranthus cheiri *
Clarkia
Cosmos bipinatus
Delphinium ajacis
Dianthus
Dimorphoteca
Escholtzia californica
Heliotropium
Impatiens
Linum
Lunaria anuua
Matthiola
Mirabilis jalapa
Myosotis *
Nicotiana affinis
Pelargonium
Petunia
Salvia
Senecio bicolor
Tagetes
Tropaeolum
Xeranthemum
Zinnia elegans
60 - 100 cm
Amaranthus
Callistephus
Campanula *
Chrysanthemum
Cleome
Cosmos
Delphinium
Digitalis grandiflora *
Helianthus
Lavatera trimestris
Papaver
Rudbeckia
Zinnia
peste 100 cm
Althaea *
Chrysanthemum
Cleome
Cosmos
Digitalis *
Helichrysum
Ipomaea
Lathyrus
Phaseolus
Ricinus
Tropaeolum
2. Culoarea florilor
Albă
Ageratum
Althaea
Antirrhinum majus
Arctotis grandis
Begonia semperflorens
Bellis perennis *
Callistephus chinensis
Cheiranthus cheiri *
Cosmos bipinatus
Delphinium
Dianthus
Gomphrena globosa
Gypsophila
Heliotropium
Lavatera
Lobularia maritima
Lupinus
Matthiola incana
Nicotiana alata
Petunia hybrida
Portulaca grandiflora
Pyrethrum
Verbena x hybrida
Viola x wittrockiana *
Galbenă
Althaea rosea
Antirrhinum majus
Calendula officinalis
Cheiranthus cheiri *
Chrysanthemum
Escholtzia
Gaillardia
Gazania
Limonium
Rudbeckia
Tagetes
Zinnia
Roz
Althaea rosea
Alyssum maritimum
Antirrhinum majus
Begonia semperflorens
Bellis perennis *
Centaurea
Clarkia
Cosmos bipinatus
Dianthus
Helichrysum
Impatiens balsamina
Lathyrus odoratus
Matthiola incana
Papaver
Phlox drummondii
Petunia hybrida
Pelargonium zonale
Verbena hybrida
Roşie
Althaea rosea
Amaranthus caudatus
Antirrhinum majus
Begonia semperflorens
Celosia cristata
Cosmos bipinatus
Dianthus
Digitalis purpurea *
Helichrysum
Impatiens balsamina
Lathyrus odoratus
Mirabilis jalapa
Pelargonium zonale
Penstemon barbatus
Salvia splendens
Verbena hybrida
Zinnia elegans
Albastră- violet
Ageratum houstonianum
Anchusa
Aster
Bellis perennis *
Callistephus chinensis
Campanula medium *
Centaurea cyanus
Cosmos bipinatus
Heliotropium
Ipomaea
Lathyrus odoratus
Limonium
Myosotis alpestris *
Petunia hybrida
Phlox
Verbena x hybrida
Viola x wittrockiana *
1. Înălţimea
0 - 40 cm
Anemone
Colchicum
Convallaria majalis
Crocus
Dahlia
Erythronium
Galanthus nivalis
Hyacinthus
Iris
Leucojum vernum
Muscari
Narcissus
Ornithogalum
Ranunculus
Scilla
Tulipa sp.
40 - 80 cm
Alstroemeria
Canna
Dahlia variabilis
Frittilaria imperialis
Narcissus
Nerine
Tulipa
peste 80 cm
Allium
Alstroemeria
Canna indica
Dahlia variabilis
Fritillaria imperialis
Gladiolus
Polyanthes tuberosa
2. Culoarea florilor
Albă
Allium
Crocosmia
Crocus
Dahlia
Freesia
Galanthus
Hyacinthus
Iris
Leucojum vernum
Muscari
Narcissus
Ornithogalum
Tulipa
Galbenă
Allium
Canna
Crocus flavus
Dahlia
Freesia
Fritillaria imperialis
Gladiolus
Hyacinthus
Iris
Narcissus
Tulipa
Roz
Alstroemeria
Anemone
Begonia
Canna
Colchicum
Convallaria majalis
Dahlia variabilis
Erythronium
Gladiolus
Hyacinthus
Tulipa
Roşie
Anemone
Canna
Dahlia
Freesia
Fritillaria
Gladiolus
Hyacinthus
Tulipa
Albastră- violet
Allium
Anemone
Crocus
Gladiolus
Hyacinthus
Iris
Muscari
Scilla
3. Epoca de înflorire
Primăvara
Allium
Anemone
Convallaria
Crocus
Fritillaria
Galanthus
Hyacinthus
Iris
leucojum
Muscari
Narcissus
Ornithogalum
Scilla bifolia
Tulipa
Vara- toamna
Alstroemeria
Begonia
Canna
Colchicum autumnale
Crocosmia
Crocus
Dahlia
Freesia
Nerine
Ajuga reptans
Astilbe simplicifolia
Iris sibirica
Myosotis palustris
Lysimachia nummularia
Poligonum affine
Primula rosea
- de talie mijlocie
Acorus gramineus
Astilbe sp.
Bergenia cordifolia
Carex stricta
Gentiana asclepiadea
Iris kaempferi
Lythrum salicaria
Luzula sylvatica
Physostegia virginiana
Tradescantia virginiana
Trolius europaeus
Eupatorium purpureum
Euphorbia palustris
Gunnera manicata
Iris ochroleuca
Phalaris arundinacea
Rheum palmatum
Fritillaria meleagris
Osmunda regalis
Anemone japonica
Armeria maritima
Aubrieta deltoidea
Cheiranthus cheiri
Digitalis purpurea
Euphorbia myrsinites
Oenothera biennis
Sedum spectabile
Tropaeolum majus
Arabis caucasica
Campanula carpatica
Cheiranthus cheiri
Escholtzia californica
Gypsophila paniculata
Lobularia maritima
Lupinus hartwegii
Myosotis alpestris
Potentila atrosanguinea
Anuale
Ageratum mexicanum
Begonia semperflorens
Chrysanthemum carinatum
Cleome pungens
Delphinium ajacis
Godetia grandiflora
Heliotropium peruvianum
Impatiens balsamina
Mathiola incana
Sanvitalia procumbens
Bienale
Cheiranthus cheiri
Digitalis purpurea
Myosotis alpestris
Oenothera biennis
Viola x wittrockiana
Perene
Ajuga reptans
Aquilegia x hybrida
Aster dumosus
Astilbe x arendsii
Astilbe chinensis
Bergenia cordifolia
Centranthus ruber
Dicentra spectabilis
Hosta sp.
Linum flavum
Physostegia virginiana
Primula auricula
Viola odorata
Anuale
Aster
Cheiranths cheiri
Iberis
Lobularia maritima
Viola
Perene
Acaena bouchananii
Aconitum tauricum
Adonis vernalis
Ajuga reptans
Alyssum repens
Armeria alpina
Aubrietia
Aster alpinus
Aquilegia alpina
Biscutella laevigata
Campanula carpatica
Campanula cochlearifolia
Cerastium tomentosum
Cerastium lanatum
Carlina acaulis
Dryas octopetala
Dianthus glacialis ssp. gelidus
Dianthus paetreus
Euphorbia cyparissias
Gentiana sp.
Helianthemum
Iberis sempervirens
Leontopodium alpinum
Saxifraga aizoon
Sedum acre, Sedum rosea
Sempervivum tectorum
Pulsatilla alpina
Thymus sp.
Allium
Colchicum
Crocus
Galanthus
Ornithogalum
Scilla bifolia
Specii lemnoase
Calluna vulgaris
Daphne mezereum
Erica sp.
Ribes nigrum
Ribes aureum
Salix retusa
Salix reticulata
Genista sp.
Chamaecyparis lawsoniana ‘Elwoodii’
Chamaecyparis pisifera ‘Boulevard’
Cryptomeria japonica ‘Globosa’
Juniperus communis ‘Repandens’
Picea abies ‘Nidiformis’
Pinus mugo
Pinus mugo ‘Mughus’
Taxus baccata ‘Repandens’
Specii floricole
Ageratum mexicanum
Alyssum
Begonia semperflorens
Celosia cristata
Dianthus sp.
Pelargonium
Petunia
Sedum sp.
Saxifraga sp.
Tagetes patulus
Verbena hybrida
Viola x wittrockiana
Crocus
Dahlia
Hyacinthus
Muscari
Narcissus
Tulipa
Specii lemnoase
Buxus sempervirens
Calluna vulgaris
Cotoneaster sp.
Cytisus sp.
Erica sp.
Euonymus fortunei
Euonymus japonicus
Hedera helix
Ilex sp.
Mahonia aquifolium
Berberis thunbergii
Chaenomeles sp.
Cornus alba
Cornus mas
Cotoneaster franchetii
Ligustrum vulgare
Potentilla fruticosa
Pyracantha coccinea
Spiraea sp.
Symphorocarpos sp.
Arbori foioşi
Acer campestre
Acer tataricum
Carpinus betulus
Crataegus sp.
Fagus sylvatica
Gleditsia triacanthos
Prunus cerasifera
Tilia sp.
Conifere
Chamaecyparis lawsoniana
Chamaecyparis lawsoniana ‘Alumii’
Juniperus communis
Taxus baccata ‘Page’, ‘Hessei’
Thuja occidentalis
Thuja plicata
Epimedium x rubrum
Epimedium x versicolor 'Sulphureum'
Euonymus fortunei var.radicans
Hedera helix
Hypericum calycinum
Pachysandra terminalis
Vinca minor
Vinca major
Acaena buchananii
Ajuga reptans
Azorella trifurcata
Cerastium tomentosum
Galium odoratum
Glechoma hederacea
Lamium maculatum 'Album'
Lithospermum diffusum
Lithospermum purpureo-caeruleum
Veronica filiformis
Alisma plantago-aquatica
Caltha palustris
Cyperus longus
Calla palustris
Butomus umbellatus
Iris laevigata
Iris pseudacorus
Nymphaea alba, N. candida
Nuphar luteum
Nymphoides peltata
Menyanthes trifoliata
Ranunculus peltatus
Sagitaria sagittifolia
Stratiotes aloides
Sparganium erectum
Typha minima
Typha latifolia
Alternanthera amoena
Coleus blumei
Echeveria secunda
Gnaphalium lanatum
Iresine lindenii
Pyrethrum partenifolium
Senecio bicolor
Santolina chamaecyparissus
Sedum spurium
Ferigi ornamentale
Adiantum pedatum
Athyrium filix-femina
Athyrium goeringianum ‘Pictum’
Cystopteris fragilis
Dennstaedtia punctilobula
Dryopteris marginalis
Dryopteris filix-mas
Matteuccia pensylvanica
Onoclea sensibilis
Osmunda regalis
Osmunda cinnamomea
Polypodium virginianum
Polystichum acrostichoides
Polystichum braunii
Graminee ornamentale
Arundo donax
Briza media
Bromus macrostachys
Calamagrostis x acutiflora ‘Stricta’
Chasmanthium latifolium
Elymus glaucus
Festuca glauca
Helictotrichon sempervirens
Imperata cylindrica ‘Red Baron’
Lamarkia aurea
Lagurus ovatus
Miscanthus japonicus
Miscanthus sinensis ‘Gracillimus’
Miscanthus sinensis ‘Silberfeder’
Pennisetum alopecuroides
Phalaris arundinacea ‘Variegata’
Sasa palmata
Stipa pulcherima
Stipa barbata
Uniola latifolia
BIBLIOGRAFIE