Sunteți pe pagina 1din 24

REVI

LUCRAREA PRACTiCA
DE BACALAUREAT .............. pag. 2-3
Frecvenţm etru
Tranzistoare În paralel
INIŢIERE iN
RADlOEI.ECTRONICA ........... pag. 4-5
Din nou despre puntea R
A.B.C.
Fotocomandă

CQ-VO .......................... pag. 6-7


Trafic radio
Manipulator cu circuite
integrate CMOS
LABORATOR ................... pag. 8-9
Filtre Couer
Ha-FI .......................... pag. 10-11
Amplificator HI-FI
TV-DX ........................ pag. 12-13
Recepţia În banda SHF

INFORMATiCA.. .... .... . .. .... pag. 14-15


Interfaţă serială V24 pentru
calculatorul HC85
Calculatorul electronic între
două generaţii

CONCURSUL "CIRCULAŢIA '89".. pag. 16


LA CEREREA CITITORiLOR ..... pag. 17
Compresor de dinamică
Receptorul URA
ATELIER ...................... pag. 18-19
Lumină dinamică
MAIAK 203: O modificare
utilă

CITiTORII RECOMANDĂ pag. 20 -21


TELECOLOR - ieşire
audio/video
Semnalizare .
Detector de metale
Sonerie muzicală
REVISTA REVISTELOR .......... pag. 22
Amplificator
Senzor capacitiv
Generator UHF
Încărcător pentru baterii
NiCd
I I
PUBLICITATE .................. pag. 23
ÎNTREPRI NDEREA DE
CINESCOAPE Bucureşti
SERVICE ........................ pag. 24
Multimetrul Ţ-4323
(PAG. 10·-11)
JOhnson cu 10 ieşiri decodificate, metrul.
notate de la O la 9. Pe ieşirile 0... 7 se Dacă dispunem de un numărător
realizează un circuit SAU cu 8 binar MMC4040 de 12 biţi, acesta
intrări cu ajutorul diodelor D1...D8, poate înlocui circuitele 3 şi 4, redu-
de tip 1N4148. La ieşirea acestuia cînd astfel numărul total de circuite
se obţine un impuls cu durata de o la 16 pentru 8 cifre afişate şi la 13
secundă În starea 1 logic. Acest im- pentru 6 cifre afişate, cînd este ca-
ION SOCEANU,· YD3 - 2319/a puls se aplică la una din intrările zul. La acest număr mic de circuite
porţii P2 de tip ŞI-NU aflată În inte- integrate mai contribuie şi faptul că
Montajul propus, rod al unei in- SABLE), pinii 1 ai decodificatoare- riorul circuitului MMC4011. Ieşirile numărătoarele MMC4518 sînt du-
delungate experimentări, este com- lor. Impulsul de aducere la zero a următoare se aplică la pinii 1 ai de- ble.
pus din circuite integrate CMOS de numărătoarelor se aplică pe pinii 7 codificatoarelor pentru preluarea În locul cuarţului de 4,194 MHz se
producţie indigenă, calităţile sale şi 15 de la numărătoarele scai ei şi datelor (ieşirea ,,8") şi la resetarea poate folosi unul de 8 MHz. În acest
electrice recomandîndu-I a fi reali- este generat la momentul potrivit numărătoarelor (ieşirea ,,9"). caz, cele trei numărătoare binare
zat de radioamatorii exigenţi. tot de baza de timp. Funcţionarea acestui tip de nu- CI 2, 3 şi 4 vor fi înlocuite cu trei
Scala numerică se ,compune din 8 Acesta pleacă de la un cuarţ de mărător, precum şi a blocului de numărătoare decadice MMC4518,
decodificatoare MMC4543, CI10... 4,194 MHz. Mai exact, acesta tre- comandă poate fi mai bine înţe­ restul schemei rămînînd acelaşi. Bi-
17, figura 1, cu afişajele aferente. buie făcut să oscileze pe o frec- leasă din graficul cu formele de neînţeles, cablajul se modifică în
Prin intermediul memoriei tampon, venţă de 222 = 4 194304 Hz. Ur- undă din figura 2. zona acestor circuite.
LATCH-uri de 4 biţi, pe care o mează divÎzarea cu un factor egal Porţile ŞI-NU din interiorul CI1 Am realizat cablajul pe sticlotex-
conţin, memorează şi apoi decodi- cu 219 , realizat cu ajutorul a trei au următoarele divizări: tolit dublu-placat şi este lipsit de
fică În ,,7 segmente" codul binar numărătoare binare asincrone de 7 - P1 amplificator de intrare; ştrapuri (fig. 3). Cele şapte ieşiri
care se stabileşte la ieşirile 01...04 biţi MMC4024 (CI2, 3 şi 4, fig. 1). De - P2 poarta de comandă nu- pentru segmentele afişajelor au
ale numărătoarelor decadice sin- la pinul 5 al lui CI4 se culege rezul- mărare; fost trasate în ordinea terminalelor
crone MMC4518 (CI6 ... 9) la sfîrşitul tatul acestei divizări, care este egal - P3 oscilatorul bazei de timp; afişajelor de tip VOE24 (duble). Pi-
unei perioade de numărare de o se- cu 222 /2 19 = 23 = 8 Hz. - P4 separator. nul 6, PHASE, lăsat nelegat În dese-
cundă. Comanda de preluare a da- Aceşti 8 Hz se aplică la intrarea Cu ajutorul unui periodmetru nul de pe cablaj, se va lipi la masă
telor generată de baza de timp este CLOCK pin 14 al CI5 MMC4017, (sau alt frecvenţmetru) şi prin ajus- pentru afişaje cu anod comun şi la
primită pe Întrările LD (LATCH DI- care este un numărător de tip tarea din C 3 se etalonează frecvenţ- plus pentru catod comun. Pinul 7 -
BLANKING - se lipeşte la masă,
dac~ nu va fi utilizat În alte scopuri
(ca stingerea unor afişaje sau a ze-
rourilor inutile).
Alimentarea se face la o tensiune
de 12 V. Pentru a se mări domeniul
de măsură care nu este cu mult mai
____________________________ ... !,AE!Ş6:!U _
U LE
.Q.URL -- _ _ -- _ -- _ _ -- _ _ _ -- _ mare de 12 MHz, se poate utiliza un
divizor care să funcţioneze peste
această frecvenţă.

BIBLIOGRAFIE:
Circuite integrate CMOS. Manual
de utilizare - "Microelectronica"
Colecţia revistei "Tehnium" -
numerele 4, 9/1980, 11/1985,
7/1986, 4/1987.

TEHNIUM 7/1989
On9- VOICULESCU,
+VOO =12V
Ing. SEVER MICAN
16
VOD Cloc k
inhlbi t J..!2::...-_e_----------.:rl--f"I
0'0 P-+"--"'t--i ::::.o--+"---l!
555 QI-6_---I~1~4 [[oc k 1
10 0'1 (URMARE DIN NR. TRECUT)
kHz 3 Timpii de fi măsu-
0'2
raţi pe sarcină sau induc-
7
tivă, În funcţie de specificul aplica-
ţiei care se Împerechează TI
cel de-al doilea caz, ten-
4022 este limitată cu sursa
'Ia cîteva sute de volţi.
servi deci şi la veri fi-
În tensiune a tran-
VDD

rele
pe acelaşi a asigura
un cuplaj termic
Atunci cînd trebuie puse multe
tranzistoare În paralel, ele se vor Îm-
3 părţi În grupuri de 4 sau 8, fiecare
4066 13 cu circuitul propriu de protecţie. Se
leagă apoi grupurile În paralel [4J.

4. Concluzii
Sortarea tranzistoarelor de putere
pentru conectarea În paralel este o
necesitate obiectivă, care nu poate
fi ocolită întotdeauna prin soluţii de
circuit 2,
nn::!7p.flT::lf rezolvă împere-
de colector
Nr, tranzistoare real iza bil În
testate româneşti,
depanarea sur-
Fig. 7: Repartizorul impulsurilor de comandă În baze. de comuta-
orice laborator

BYX71-1OO
ase 1. Dunca T" Raiu O., Sdrulla D.
Tranzistoare cu siliciu, Catalog
1989
Voiculescu E. -
de W, Docu-
cu Filiala
1983
Examples
1978 -

Proiect de di-
Politehnic Cluj-Na-
1989.

Fig. 8: Circuitul de comandă în bază Împreună cu circuitul de măsurare a timpilor de comutaţie (un canal).

TEHNIUM 7/1989
(luată În calcul). Această eroare
poate fi insă făcută foarte mică
(uşor de asigurat O,S%) şi, oricum,
ea este în mare măsură compen-
sată la etalonare, cu condiţia ca re-
zistenţa Ret să fie de bună calitate
(stabilă În timp şi cu temperatura).
O primă concluzie care se des-
prinde este că puntea R - chiar şi
În varianta rudimentară din figura 1
- poate asigura măsurători sufi-
cient de precise, cu condiţia să nu
fie utilizată întreaga curbă de etalo-
Răspîndirea tot mai largă a multi- sitînd un instrument indicator cată de cursorul potenţiometrului nare exprimată prin relaţia (3) şi
foarte bun şi o schemă ,,stabilă" de la echilibrul punţii (divizarea fiind conturată în figura ?, ci numai o
metrelor de fabricaţie industrială, a
ohmmetru, dar chiar şi aşa con- O -:- 100 de la stînga la dreapta), de- porţiune din ea, mai mult sau mai
montajelor de tip ohmmetru liniar
ducem uşor că: puţin restrînsă (în funcţie de exi-
cu amplificatoare operaţionale şi, statăm cu stupoare că anumite va-
lori de rezistenţă nu vor putea fi genţe), de preferinţă plasată sime-
mai recent, a convertoarelor tensiu- P
ne-frecvenţă, care permit realiza- măsurate cu o precizie mai bună de r=--·d (2) tric în raport cu diviziunea mediană.
rea unor ohmmetre cu afişaj digital, cca S%; dacă vom lua reproductibi- 100 (CONTINUARE ÎN NR. VIITOR)
a Îndepărtat atenţia constructorilor litatea mai proastă, de plus-minus o şi Înlocuind această expresie în (1)
amatori de la "bătrîna" punte R diviziune, erorile relative de măsu­ obţinem valoarea rezistenţei neCU-
(puntea Wheatstone), incomodă rare vor putea ajunge pînă la cca . noscute Rx sub forma:
din cauza neiiniarităţii pronunţate, ±10%. Intr-adevăr, să considerăm o 100-d
care obligă divizarea sCB:,lei prin rezistenţă cu valoarea R = 10,S !l, Rx = Ret . - - (3)
etalonare punct cu punct. Intr-ade- pe care nu o putem măsura pe do- d
văr, ce simplu este În cazul ohmme- meniul O -:- 10 !l şi sîntem nevoiţi să Pentru a putea utiliza puntea la
trelor liniare, unde se reglează din- comutăm pe O -:- 100 !l, unde vom măsurători propriu-zise este nece-
sar să alcătuim întîi graficul de eta- (URMARE DIN NR. TRECUT)
tr-un singur buton capul de scală, citi 10,S diviziuni; cu o abatere ab-
după care se pot efectua măsu­ solută maximă de ±O,S diviziuni, re- lonare, respectiv corespondenţa. Rezistenţa de pierderi a conden-
rători cu citire directă, liniară! De zultă o eroare relativă maximă de dintre diviziunea d indicată de satoarelor constituie, fără Îndoială,
pildă, folosind uri instrument indi- 100'0, S/1 O, S """ 4,8%, iar cu o abatere ~ursor la echilibru -şi rezistenţa Rx .. un neajuns, un inconvenient prac-
cator cu scala divizată echidistant de plus-minus o diviziune, rezultă In cazul nostru acest grafic are tic, cu atît mai mult cu cît ea nu este
O -:- 100, se pot realiza domeniile de eroarea relativă de cca 9,S%. Bine- forma din figura 2, fiind pronunţat specificată de regulă În cataloagA şi
măsurare O -:- 1 !l, 0-:- 10 !l, 0-:- 100 !l, Înţeles, precizia de măsurare va fi neliniar şi nesimetric (curbă asimp- nici nu ar putea fi decît orientativ,
O -:- 1 k!l etc., cu citire foarte co- mult mai bună pentru valori care se totică la axa ordonatelor, dar nu şi eventual chiar numai ca ordin de
modă. De ce atunci "din nou despre citesc în a doua jumătate a scai ei, la axa absciselor). Diviziunii cen- mărime. Într-adevăr. acest parame~
puntea R"? mergind pînă la O,S% (respectiv 1%) trale d = SO îi corespunde valoarea tru real (şi. după cum am văzut, atît
Justificarea articolului de faţă are la extremitatea dreaptă a scalei. Rx = Ret. de important În unele aplicaţii)
la bază considerentul preciziei de . Dacă ohmmetrul nostru ar fi avut Să presupunem că dispunem· de poate să varieze substanţial nu nu-
măsurare, care În unele situaţii este şi un domeniu intermediar, de pildă un potenţiometru P bun (bobinat. mai de la o familie constructivă de
mult mai important decît comodita- O -:- 20 il sau O -:- SO !l, am fi putut cu diametru mare) şi de un detector condensatoare la alta, de la o clasă
tea sau "eleganţa" măsurării şi care măsura suficient de precis valoarea de zero sensibil. astfel încît să pu- de valori nominale ale capacităţii la
- după cum vom vedea În continu- de 10,S n, ca şi pe celelalte situate tem stabili diviziunea d corespun- alta sau de la un exemplar la altul de
are - favorizează net puntea R În Între 10 n şi 20 n, dar numărul do- zătoare echilibrului cu o abatere condensator În interiorul aceleiaşi
comparaţie cu toate celelalte va- meniilor necesare pentru a acoperi maximă de plus sau minus o ju- clase, ci şi pentru unul şi acelaşi
riante de ohmmetre. intreaga plajă dorită (uzual 0-:- 10 Mn) mătate de diviziune, ild = ±O, S. Se condensator în funcţie de condiţiile
Să considerăm ca referinţă ohmme- ar creşte considerabil, practic s-ar demonstrează că eroarea relativă a de lucru (tensiune, curent, tempe-
trul liniar menţionat mai sus (cu dubla. valorii Rx datorată impreciziei ..ld ratură ambiantă), ca şi în timp, da-
scala divizată echidistant O -:- 100) şi Să vedem acum ce ne poate oferi cu care se determină poziţia de torită fenomenului de "Îmbătrînire".
să presupunem că reproductibilita- În această privinţă puntea R. Vom echilibru d are expresia: Trăgînd din nou cu ochiul la fi-
tea măsurătorilor, pe toate domeni- considera ca punct de plecare va- 10000' ..ld gura 3, am putea totuşi constata şi
ile şi pe toată întinderea scai ei, rianta din figura 1, cu rezistenţă oRx(%) = (4) un avantaj al pierderilor, anume
ţinînd cont de toţi factorii de eroare etalon fixă (Ret) şi cu raport variabil d(100-d) faptul că durata de încărcare pînă la
posibili, se încadrează În limitele de continuu, prin iptermediul poten- După cum se constată uşor, un prag prestabilit creşte pe
plus-minus o jumătate de diviziune. ţiometrului P. Intre extremităţile eroarea relativă variază simetric de măsură ce pierderile În dielectric
Situaţia este puţin exagerată, nece- diagonalei A-B se conectează la centru spre extremităţile scalei, devin mai mari, adică pe. măsură ce
sursa de alimentare U (tensiune atingînd valoarea minimă pentru r scade în raport cu R. Intr-adevăr.
continuă joasă, de pildă S -:- 12 V), d = SO. Cu supoziţia de mai sus, este suficient să ne alegem pe axa
iar pe diagonala C-D se află plasat .:id = ±O,S, observăm că in centrul ordonatelor un prag U 1 dorit şi să
c detectorul de zero, M, de care nu ne scalei ea are valoarea de cel mult trasăm prin el paralela la axa absci-
vom ocupa deocamdată. 2%, crescînd însă pronunţat şi si- selor, urmărind evoluţia perechilor
Pentru a putea face o comparaţie metric spre extremităţi. De pildă, de coordonate t-U c ale punctelor
cu ohmmetrul liniar, să presupu- eroarea relativă atinge valoarea de de intersecţie cu curbele. Prin ur-
nem că am ataşat potenţiometrului S% pentru d """ 11,3 şi d """ 88,7, mare, pentru un aranjament U, R, C,
P o scală divizată echidistant O -:- 100 valoarea de 10% pentru d """ S,3 şi U 1 dat, timpul de încărcare poate fi
pe cursa activă a cursorului. Con- d """ 94,7 etc. substanţial mărit prin utilizarea
diţia de echilibru (cînd diferenţa de Trebuie să mai menţionăm că la unui condensator cu pierderi mari.
potenţial între A şi B este zero) se eroarea relativă dată de (4), care se Atenţie însă, pragul U 1 nu mai
scrie: referă exclusiv la imprecizia cu care poate fi ales arbitrar (oricum, U, <
Rx P-r este detectat echilibrul punţii, se U), ci el trebuie să fie obligatoriu in-
--=-- (1) mai adaugă şi "contribuţia" În ferior valorii Ucmax permise de com~
Ret r eroare datorată abaterii rezistenţei binaţia concretă r, R, U, conform re-
Dacă notăm cu d diviziunea indi- etalon Ret de la valoarea nominală laţiei (S).
Să fie oare aceasta doar o con-
u c
cluzie elegantă, dar pur teoretică,
dacă ne aducem din nou aminte de
capriciile parametrului r? Şi totuşi.
de ce nu am Încerca să exploatăm
practic acest potenţial avantaj, ima-
ginÎndu-ne, de pildă. un procedeu
de compensare externă, reglabilă, a
variaţiilor lui r? Un potenţiometru
de valoare mare, conectat În paralel
pe condensator, ar putea foarte
bine fi folosit În chip de "etalonare",
RZ bineînţeles dacă am cunoaşte anti-
cipat, măcar orientativ, gama valo-
A f--C::::::::J c:::';::J----{:=:J-4 B rică de variaţie a lui r.
Retl-------...lIIIIiIIo. l~
r :P-r
______ ,..____~JJ~.....____~,..____~J După cum vedem, toate drumu-
- V - v rile duc la... necesitatea măsurării
efective a rezistenţei de pierderi În
d R+r R+P-r dielectric a condensatorului dat,
operaţie foarte simplă În principiu,
o so 100 u 0------- pe baza relaţiei (7). dar care implica
adeseori mari dificultăţi practice
din cauza impedantelor ridicate.

TEHNIUM 7/1989
4
Q'm;::: !::.m (5) Se simte astfel necesitatea de a introduce un
Într-adevăr, pentru orice determinare con- nou parametru, adimensional (număr abstract),
cretă, bazată pe măsurare directă sau calcule
care să fie o măsură a erorii sau a preciziei unei
aproximative, există metode adecvate de evalu- valori date m, fără a depinde de natura mărimii
are anticipată a erorii absolute maxime, Q'm' ceea respective sau de unităţile de măsură folosite.
(URMARE DIN NR. TRECUT) ce ne permite să tragem o concluzie util.ă asupra Acest parametru 11 vom numi eroare relativă a va-
valorii necunoscute M. Combinind relaţiile (4) şi lorii m şi il definim ca raportul Între eroarea abso-
In sensul la care ne referim aici, eroarea repre- lută a lui m şi valoarea m:
(5), putem scrie:
zintă o abatere, o diferenţă cantitativă intre va- !::.m
m - Q'm ::5 M ::5 m + Q'm (6) ~m (7)
loarea reală sau teoretică, M, a unei mărimi, pre- m
supusă exactă (dar, de cele mai multe ori, necu- De exemplu, la măsurarea unei lungimi L am
noscută nouă) şi vi1loarea aproximativă m a ace- obţinut rezultatul aproximativ I = 125 mm şi, Cum eroarea absolută ~1'l1 este în general ne-
leiaşi mărimi, determinată prin măsurare sau cal- ţinînd cont de metoda utilizată, am stabilit că cunoscută, vom introduce ŞI aici marginea supe-
cul. Prin urmare, modul cel mai simplu de expri- eroarea absolută maximă poate fi de cel mult rioară a erorii relative, 5m, pe care o vom numi
mare a erorii constă tocmai în a considera dife- 3 mm. Rezultă imediat din (6) că valoarea reală, eroare relativă maximă.
renţa În valoare absolută necunoscută, L, se va afla obligatoriu undeva in i'l m 2: Em (8)
intervalul de nedeterminare [1 - Q'I; I + Q'I], adică şi pe care o putem evalua practic prin relaţia:
Am = I M - m I (4) [125 mm - 3 mm; 125 mm + 3 mm] = [122 mm;
numită eroare absolută a valorii m. 128 mm]. Q'm
Este lesne de observat că eroarea absolută re- Eroarea absolută şi eroarea absolută maximă 5m =m (9)
prezintă o mărime de aceeaşi natură cu M şi m, nu caracterizează .însă suficient de bine precizia
ea trebuind deci să fie precizată prin cuplul va- Definită ca raport Între două mărimi de aceeaşi
unei măsurători. Intr-adevăr, să presupunem că
loare numerică - unitate de măsură. natură, eroarea relativă maximă este un număr
am măsurat cu o aceeaşi eroare absolută ma-
De exemplu, dacă M este o rezistenţă electrică ximă de 3 mm două lungimi diferite, obţinînd re-
abstract, fără dime.nsiuni fizice şi implicit fără
avînd valoarea nominală (inscripţionată) R = 1 kn, unităţi de măsură. In practică se utilizează frec-
zultatele 11 = 120 mm şi 12 = 600 mm. Se observă
iar prin măsurare directă am obţinut r = 1,05 kO, imediat că măsurătoarea a doua a fost mult "mai vent exprimarea "in procente", pe baza relaţiei
vom scrie !::.r = I 1 kll - 1,05 kn I = 0,05 kll = 50 n. precisă", fiind vorba de o lungime mai mare, dar Q'm
In acest caz, eroarea Âr are semnificaţia abate- cum vom exprima cantitativ acest adevăr evi- 5m(%) = 100 . m (%) (10)
rii de la valoarea nominală, neavînd propriu-zis dent?
legătură cu precizia determinării. Mai rău, atunci cînd este vorba de mărimi de dar nu trebuie să considerăm procentele (sau
De cele mai multe ori Însă, cum spuneam, va- naturi diferite, cunoaşterea erorilor absolute ma- părţile la mie, la milion etc.) ca pe nişte unităţi de
loarea exactă M ne este necunoscută, astfel că xime nu ne este de nici un folos direct în compa- măsură propriu-zise; este vorba doar despre o
relaţia (4) nu ne poate ajuta cu nimic În evaluarea rarea preciziilor de măsurare. De pildă, dacă am convenţie convenabilă de scriere.
preciziei unei măsurători oarecare. De aceea, in măsurat o rezistenţă electrică r cu eroarea abso-
practică se operează frecvent cu noţiunea de lută maximă Q'r = 50 il şi tensiunea u la bornele
eroare absolută maximă a valorii m, notată Q'm şi acestei rezistenţe, cu eroarea absolută maximă
definită ca margine superioară (maximă posi- Q'u = 0,1 V, nu putem aprecia direct care din cele
bilă) a erorii absolute Am: două măsurători a fost mai precisă. (CONTINUARE ÎN NR. VIITOR)

Pagini reelizate de fiz. ALEX. MARCU LES CU

emitorul. Dimpotrivă, cînd ieşirea


AO este "sus", generatorul funcţio­
nează pe principiul cunoscut, bazat
pe încărcarea şi descărcarea suc-
cesivă a condensatorului C1.
Prin urmare, În ambele variante
Montajul alăturat poate fi folosit Urmărind schema, observăm că ţie de diferenţa de potenţial exis- constructive vom face aranjamen-
ca avertizor sonor (gen sonerie) in partea de ,,sonerie" a montajului re- tentă Între cele două intrări (pinii 4 tul de polarizare .a intrărilor astfel·
diverse situaţii ce impun semnaliza- prezintă un generator AF foarte şi 5), ieşirea operaţionalului (pinul încît ieşirea AO să fie "jos" in starea
rea variaţiilor - intr-un sens sau al- simplu, realizat cu un simulator de 10) este sau "jos" sau "sus", respec- de veghe şi să basculeze ,,sus" la
tui - ale iluminării ambiante. De tranzistor unijoncţiune (T1 şi T2). tiv cca 1,4 V sau cca 11,2 V, pentru variaţia iluminării în sensul dorit.
exemplu, ne aflăm În Întuneric Într-o Frecvenţa generată, de ordinul su- alimentarea la 12 V. Datorită cîşti­ De exemplu, să presupunem că
Încăpere sau În spaţiu liber şi dorim telor de hertzi, este dată În esenţă gului foarte mare al AO În buclă avertizorul este conceput pentru. a
să fie marcată acustic orice creş­ de constanta de timp R4.C1 (R4 deschisă, ieşirea nu poate lua prac- semnaliza scăderea iluminări;' In
tere peste un anumit prag a gradului orientativ Între 47 kO şi 1 MO, C1 în- tic altă stare intermediară stabilă, acest caz vom conecta celula foto-
de iluminare (aprinderea unui bec, a tre 2,2 nF şi 47 nF), dar ea depinde chiar dacă intrările sînt menţinute voltaică (ROL011 sau orice tip si-
unei flăcări, ivirea zorilor sau pătrun­ Într-o oarecare măsură şi de rezis- la acelaşi potenţial. Pe noi ne inte- milar) aşa cum se arată În figură, cu
derea luminii de zi etc.) sau, dimpo- tenţele plasate in divizorul R5-R7, resează însă aici tocmai comutaţia plusul spre intrarea inversoare. ilu-
trivă, ne aflăm într-o încăpere cu ilu- ca şi de tensiunea aplicată la intra- "jos" - ,,sus", care corespunde tre- minarea ambiantă va produce la
minare relativ constantă (traducto- rea În R4. cerii generatorului de ton. din starea bornele celulei o anumită tensiune
ruf "supraveghează" un bec aprins, o Partea din stînga a schemei re- oprit În starea pornit. Intr-adevăr, continuă (milivolţi, zeci sau chiar
flacără, un fascicul luminos sau de prezintă un comutator electronic atunci cînd ieşirea AO este ,jos", sute de milivolţi, În funcţie de nivel),
radiaţii În infraroşu etc.) .şi vrem să fotocomandat, realizat cu amplifi- generatorul de ton nu funcţionează care va face potenţialul intrării in-
fim avertizaţi la scăderea bruscă, catorul operaţional f3A 741 În confi- deoarece baza tranzistorului T1 (de versoare mai pozitiv decit cel al in-
sub pragul stabilit, a gradului de ilu- guraţie de comparator (yarianta tip pnp) este la un potenţial pozitiv trării neinversoare, ceea ce asigură
minare. cea mai simplă, fără reacţie). In func- mai ridicat în raport cu masa decît nivelul "jos" dorit la ieşire. Trebuie
să ne asigurăm Însă că, În vecinăta­
tea pragului de iluminare dorit, si-
tuaţia este suficient de critică,
adică pentru o scădere foarte mică
+12V a tensiunii pe cell;.JIă, operaţionalul
RS ~/SkA basculează ferm. In acest scop a
PA741 fost prevăzut potenţiometrul P1 de
R2 33kA 2)(7 pi-ni reglaj offset, iar la nevoie, dacă ten-
siunea pe celulă este prea mare În
starea de veghe (lumină puternică),
A T1 240..n. se va introduce şi un dozaj poten-
ţiometric al tensiunii de comandă,
8C177 conform detaliului alăturat.
+ Pentru a preîntîmpina declanşa­
\\ rea avertizării la fluctuaţii de foarte
SkJl C scurtă durată ale iluminării am-
biante de veghe, in paralel cu in-
ROL trările AO se va conecta un conden-
011 sator de Întirziere (microfarazi -
zeci de microfarazi).
B Raţionind similar, deducem uşor
că în varianta opusă (cînd urmărim
C~ R7 3,3kA
semnalizarea creşterii nivelului de
iluminare), celula fotovoltaică tre-
4,7nF T2 buie conectată invers faţă de si-
tuaţia din figură, cu plusul spre in-
33k.tl 2N2219 trarea neinversoare a AO.

\' • Cl Cu unele modificări pe care citi-


torul le intuieşte, desigur, conform
principiului de funcţionare descris,
În locul celulei fotovoltaice se poate
utiliza practic orice dispozitiv foto-
sensibil (fotodiodă, fototranzistor,
fotorezistenţă). De asemenea, co-
(5 ) OV mutatorul cu AO poate fi şi el înlo-
cuit printr-un circuit basculant trig-
ger Schmitt sau de alt tip.

TEHNIUM 7/1989
5

de asemenea, că În ultima vreme, În vacarm de interferenţe. Unii dintre
diversele competiţii internaţionale aceştia, pe care DX-ul În cauză nu
radioamatoriceşti, În mod curent, i-a auzit sau poate nu doreşte să le
corespondenţii Îşi acordă reciproc răspundă, constatînd că alţii conti-
RST 599, deşi sigur că nu aceasta nuă să cheme acel DX, devin de-a
este realitatea, dar evitind astfel dreptul insultători. Alţii, cărora, de
greşeli de recepţie sau de notare În asemenea, DX-ul În cauză nu le
log. Fireşte, nu este o comportare răspunde, Îşi suprapun frecvenţa
coreCtă din punct de vedere tehnic, emiţătorului exact pe aceea a
manifestîndu-se mai curînd sub un DX-ului şi Încep, din invidie, să pro-
aspect de comoditate şi, oarecum, ducă interferenţe susţinute, trans-
LIVIU MACOVEANU. V03RC de Înşelătorie. miţînd pe perioade mai lungi sau
Există unii radioamatori, În spe- mai scurte linii, puncte etc., împie-
În modul de lucru gresiv, lent, fie către frecvenţe mai cial începători, care, lucrînd in tele- dicînd astfel pe ceilalţi amatori să
secolul vitezei, s-au mari, fie mai mici, risCÎndu-se astfel grafie, lansează nesfîrşite apeluri realizeze legături utile. Este desigur
manierele de trafic. pierderea unor legături cu cores- CQ şi de-abia după aceea îşi dau în o atitudine total reprobabilă şi ruşi­
Astfel, pondenţii. Aceasta înseamnă că os- sfîrşit indicativul. Am remarcat ast- noasă, neavînd nimic comun cu
totuşi o ·i"'r'\"' ....t'~Q cilatorul emiţătorului nu este sufi- fel de comportări În special, la radio- acel frumos "ham spirit".
lucru ale tolol""""fiie>tilr\i'" cient de stabil În timp, cauza con- amatorii europeni. Cei care Îi aud Îşi
tîlor, mai riguros acceptată stînd de obicei În încălzirea progre- pierd de multe ori răbdarea să stea Destul de mulţi radioamatori obiş­
decît În trecut, În cadrul sivă a elementelor de circuit ale os- să-i urmărească şi, de aceea, ade- nuiesc ca, pe parcursul legăturilor,
să-şi laude, cum s-ar spune, "marfa",
părţiri, pentru telegrafişti s-au alo- cilatorului, pe măsura trecerii tim- sea apelurile lor nu sînt luate În
cat domeniile începînd de la limitele pului. Fenomenul se datorează în seamă. Un apel general corect, de de obicei aparatură sau antene in-
de benzi cu la mare măsură faptului că la majori- exemplu in telegrafie, ar trebui să dustriale, despre care de fapt nu au
cîteva zeci sau emiţătoarelor se manipulează conţină de 3-4 ori CQ, urmat de li- decît "meritul" de a fi dispus de anu-
frecvenţe mai oscilatorul, care, însă, În pe- terele "de", după care indicativul, mite fonduri ce le-au permis aseme-
foniştilor, deci exact invers rioadele cînd nu este solicitat, are repetat de 2-3 ori şi totul, În an- nea achiziţii. Detalierea aparat urii cu
era odinioară, înainte de 1940. Apoi alt termic, mai redus decît samblu, repetat de cel mult trei ori. care lucrezi, dacă nu a fost cerută În
s-a impămintenit modul de lucru ca cînd funcţionează. Dacă la un astfel de apel nu a
mod special de corespondent, lun-
răspuns nimeni, se va mai repeta geşte inutil legăturile, mai cu seamă
unui corespondent oarecare, ce Să trecem însă la celelalte as-
un pe încă de două sau trei ori şi dacă nici În cazul unor DX-uri şi, oricum, dacă
pecte, comportamentale, mai spe- interesează pe corespondent astfel
cifice modului de lucru contempo- atunci nu va răspunde nimeni,
poate că este bine să se Încerce ncft de detalii, se presupune că ele sînt
şi care, poate, prezintă mai mult
apeluri, dar pe alte frecvenţe ale menţionate pe QSL-ul trimis cores-
deoarece ele nu mai depind pondentului respectiv.
aparatură, ci de felul În care inţe­ benzii respective.
Pentru aceia care doresc să reali- Pe multe QSL-uri sînt trecute va-
unii radioamatori să-şi des- lori minime ale puterii emiţătoare­
uneori nu chiar zeze radiolegături cît mai Înde-
părtate, 1ntercontinentale şi mai lor, de exemplu 25 W sau 50 W, deşi
play" sau de "ham emisiunile cu pricina se recepţio­
ales cu diverse expediţii, nu este
nează peste tot bubuind, fapt ce de-
unii radioamatori deloc recomandabilă lansarea de
apeluri generale, repetate la nesfîr- notă că, in realitate, puterile res-
diverse expediţii, pective sînt mult mai mari, de-
nelocuite sau În felurite şit. O astfel de comportare îşi are
păşind poate chiar şi 1 kW, şi orice
cu populaţie redusă, din di- justificare doar În cazurile cînd se
transmit apeluri speciale, către ra- radioamator cu oarecare expe-
verse oceane, ori zone arctice şi an- rienţă sesizează uşor astfel de "mi-
a permite realizarea dioamatori dintr-Q, anumită ţară sau
cu cît mai mulţi alţi co- un anumit oraş. Cel mai recoman- nuni" de "Îmbunătăţire a propa-
gării".
de pe glob, solicită ex- dabil este să stea mai mult pe
recepţie, aceasta prezentind o serie Nici asemenea comportări nu
li se răspundă riguros pe sînt desigur corecte, falsificînd În
frecvenţă, spre a se evita in- de avantaje. Astfel, În primul rînd,
tQ~fo .. oni'o supărătoare, ce ar aco- se realizează o economie de ener- realitate adevăratele performanţe
"" ..,,,,, .. iilo lor emisiuni, ci la dife- gie electrică, fiind ştiut că, oricum, sau condiţii de propagare.
un emiţător absoarbe din reţeaua Unii radioamatori, În special cei
2... 5 kHz, În general pe foarte tineri şi apăruţi de scurt timp
frecvenţe mai ridicate faţă de frec- electrică mult mai multă energie
decît. cel mai complex radiorecep- În eter, vrînd să-şi demonstreze
lor de lucru. performanţele de telegrafişti, trans-
mod de lucru este destul de tor. In afară de aceasta, stînd mai
mult pe recepţie se pot cunoaşte mit cu viteze excesive, de peste 200
logic dar, din păcate, o sumedenie de litere pe minut, mai' cu seamă
de alţi radioamatori, care probabil care sint condiţiile de propagare şi
ce posibilităţi de legături le oferă dacă dispun de aparatură electro-
nu au sesizat cerinţele staţiilor res- nică industrială cu transmitere au-
pective, îi "pisează" pe propria lor banda sau benzile in perioada res-
pectivă, existînd multe şanse de a tomată, cu memorie.
frecvenţă de lucru, deranjindu-î pe
au puteri toţi ceilalţi şi, În plus, nici măcar se descoperi diverse DX-uri ce pot De foarte multe ori nu, le
notă un neavînd şansele de a li se răspunde, fi apoi chemate şi eventual chiar răspunde nimeni, deoarece nu toţi
decvată a emiti:li'l"\n!ll deoarece corespondenţii respectivi contactate. radioamatorii uzează de asemenea
media destul ascultă pe propriile lor frec- În urmă cu cîţiva ani a Început să viteze de transmisie şi recepţie. În
tematic cauzele. Pentru astfel de motive, de se răspîndească pe plan mondial un mod obişnuit, vitezele curente de
Sînt foarte cu Ir,ilr,:HI"\"''''::> ori operatorii unor asemenea anumit obicei În lumea radioamato- lucru În telegrafie sînt cuprinse
mai atît, DX, enervaţi, renunţă de a mai rilor, pe care îl consider foarte lău­ aproximativ între 75 şi 150 de litere
nerate de o ....lit6tr\')ra!o întrerupînd emisiunile lor, În dabil, deşi din păcate nu este prac- pe minut În benzile de radioama-
pun de filtre pe defavoarea radioamatorilor care le ticat de toţi. Despre ce este vorba? tori, iar Începători; cu 50-60 de li-
sau la care nu totuşi corect, conform ce- Mulţi radioamatori, care lucrează În tere pe minut şi chiar mai puţin.
tare bună de ,......,,""1"1"' .... +6 acestora. telegrafie, Înainte de a lansa un apel Corect şi normal ar trl:3bui ca "vite-
final şi antenă. alt obicei, care nu mi se pare general, pe o frecvenţă oarecare, ziştii" să reducă viteza lor de trans-
pot manifesta deloc prea corect din punct de ve- transmit semnale QRL?, ceea ce în- misie aproximativ la aceea a cores-
În care funcţionează dere radioamatoricesc, este acela seamnă că vor să ştie dacă pe frec- pondenţilor care le-au răspuns.
În benzi su peri oare. mai su- că multe dintre staţiile rare DX nu-şi venţa respectivă nu cumva lucrează Dar, din păcate, nu se prea întîmplă
părătoare armonici de acest fel sînt dau decît rareori propriul indicativ alţi radioamatori, pe care ar putea aşa. O astfel de comportare are
acelea produse de emiţătoarele şi nici nu precizează de unde să-i deranjeze pe parcursul legătu­ adesea diverse alte dezavantaje. De
care lucrează În telefonie şi mai ales anume lucrează sau unde trebuie rilor acestora, mai ales dacă sînt exemplu, cei care nu pot recepţiona
care folosesc modulaţia cu o să le fie trimis QSL-ul, În cazul unei DX-uri. În cazul În care într-adevăr semnalele Morse la viteze excesive,
gură bandă laterală (BLU sau oarecare. În plus, controa- deranjează pe cineva, unul din co- nu vor Înţelege prea mult din ceea
de fapt, singura care le dau sînt de comple- respondenţii perturbaţi transmite ce se transmite, cerînd repetarea
prezent. pot de- toate cu RST 599, chiar dacă foarte scurt semnalele "Ves, QRL, mesajului, total sau parţial, pierzin-
ranja aparatele de radio şi televi- te aud oftînd, poate În reali- pse QSV", adică "Da, frecvenţa este du-se deci mult timp, În mod inutil.
zoarele vecinilor, precum şi recep- doar cu RST 449 sau şi mai ocupată şi rog să vă schimbaţi frec- Pe de altă parte, În cazurile În care
toarele funcţionînd În domeniul un- Majoritatea celor cu care lu- venţa". Unii respectă această rugă­ semnalele telegrafice sînt Însoţite
delor ultrascurte ale unor crează, la rîndui lor, le acordă, de minte, ceea ce este foarte elegant şi de ecou, cum se întîmplă cu multe
de stat, mai ales dacă o",it~'t,....,,,,rQ,ICl RST 599, ceea ce în mod "fair play". Dacă însă cei care au DX-uri din S.U.A (zonele W6, W7)
respective au puteri mari. nu reflectă adesea realitatea. lansat semnalele QRL nu primesc sau cu staţii din Arctica şi Antarc-
rea constă În folosirea VUIIII..jCUVI personal nu am acordat unor nici un fel de alte semnale, îşi pot tica, folosirea unor viteze mari de
unor filtre În circuitul astfel de amatori decît controlul foarte bine începe apelul general, transmisie face ca semnalele să de-
unor reflectometre, care permit o real cu care îi recepţionam, deci nici- fără a deranja pe alţii. vină neinteligibile.
bună adaptare a impedanţei la ie- decum 599, dacă nu îi auzeam Există Însă şi alte cazuri, mai
şire. În astfel condiţii, considerînd că puţin corecte sau agreabile. De RECOMAND TINERILOR PA-
Seobservă de multe ori că stabili- aşa este corect, nefolosind con- pildă, se ştie că atunci cînd apar pe SIONAŢI sA RESPECTE LEGEA,
tatea frecvenţei emisiunilor nu se troale de "complezenţă" şi conside- benzi diverse rarităţi, DX-uri înde- STIUT FIIND cA EXPERIMENTA-
păstrează În cursul rînd că este mai corect să afle şi ei părtate, se năpustesc cu chemările REA UNUI RADIOEMIŢĂTOR
lor, chiar si la unele I'>mdt~tl"\:u''''' În ce condiţii reale pot fi recepţio­ lor numeroşi radioamatori din di- este PERMIS'Ă NUMAI iN BAZA
producţie .industrială, naţi În ţara noastră. Am constatat. verse ţări, producînd un adevărat UNEI AUTORIZAŢII.

TEHNIUM 7/1989
6
MANIPULATOR CU CIRCUITE INTEGRATE CMOS
Elev LAURENTIU CARCAC,
Liceul de InfarmaticA nr. 1
BUCUREŞTI
Elementul principal al manipu- unei linii, ieşirea trece În stările 1, 2, danţă ale porţilor
CMOS. cător al tactului, fiind determinată
latorului îl constituie un numărător 3, apoi revine În poziţia 0. Acest ci- Intrările notate cu I NT PUNCT şi de ieşirea porţii IC4D. Dacă ieşirea
liniar de doi biţi cu patru stări sau clu de stări stabileşte un raport per- INT LINIE se conectează cu o cheie este În 1, numărătoarea va fi 1, 0;
valori posibile la ieşire: 0, 1, 2, 3. Ie- fect Între PUNCT-LINIE şi PAUZA, iambică, ce le pune la masă. cînd este În 0, numărătoarea va fi 1,
şirea numărătorului acţionează re- de 1 : 3 : 1. Fiecărei stări Îi cores- Memoria pe punct şi linie este 2,3, O.
leul de manipulare şi acesta, la rîn- punde aceeaşi unitate de timp cu realizată cu IC1, care conţine patru Funcţionarea manipulatorului o
dui său, emiţătorul (fig. 1). durată stabilită de circuitul de tact. operatoare ŞI-NU cu două intrări. eXp'licăm luînd ca exemplu litera
Pentru a determina starea de func- Pentru o mai bună Înţelegere a Aceste porţi formează două cir- "A.
ţionare sau de repaus a emiţătoru­ explicaţiilor de mai sus se poate cuite bistabile ale căror ieşiri sînt Cînd manipulatorul este În re-
lui, starea manipulatorului este de- urmări schema din figura 2. Con- notate cu MEM PUNCT şi MEM LI- paus, ieşirea va fi În starea 0, cu
În °
codificată.
emiţătorul este În repaus. La
emiterea unui punct, ieşirea numă­
densatoarele C1 şi C2 Împreună cu
rezistenţele R1 şi R2 formează cîte
un filtru RC protector Împotriva
NIE. Punînd la masă intrările INT
PUNCT şi INT LINIE, se acţionează
asupra stării acestor circuite bista-
M = 0 şi L O. Semnalul STOP este
În 1, În vreme ce ambele ieşiri de me-
morie pe punct şi pe linie sînt În 0.
rătorului trece În starea 1, după perturbaţiilor ce pot eventual bile. Fiecare memorie va fi ştearsă Semnalul STOP forţează tactul În
care revine În starea O; la emiterea apărea la intrările de mare impe- de către poarta de resetare la În- o şi validează intrările de ştergere
cheierea unui ciclu complet. ale numărătorului IC5 - pinii 4 şi
Circuitul bistabil de tipul J K, 12:
IC2B, asigură succesiunea corectă Pentru litera ,A" se acţionează
a semnalelor; semnalele sînt bascu- cheia de puncte, apoi cheia de linii,
late de trecerea din starea 0 În sta- după cşre ambele sînt puse În re-
rea 1. Intrările J şi K sînt conectate paus. Incepem examinarea func-
CHEIE la ieşirile memoriilor punct-linie, iar ţionării cu momentul În care
IAMBICA ieşirea SECV va fi În starea 1 cînd acţionăm cheia de puncte.
memoria funcţionează pe punct, În Semnalul 0 al impulsului INT
o cînd funcţionează pe linie şi alter- PUNCT E face ca memoria pe
nÎnd - din 1 În O-cînd funcţio­ punct să treacă În 1; cînd MEM
MEM. LINIE nează pe punct şi pe linie; IC2B sta- PUNCT trece În 1, semnalul STOP
bileşte dacă În ciclu se introduce ia valoarea 0, semnalul de tact de-
SPRE
EMIT TOR punctul sau linia. SECV fiind În 1, se venind 1. Primul front crescător al
va forma ciclul unui punct; dacă tactului basculează numărătorul o
este În 0, va rezulta ciclul unei linii. dată, deci L = 1. Cu intrarea din pi-
SECV şi SECV comandă porţile nuL 6 a lui IC3B În 0 se deblochează
IC3A şi IC3D de resetare a memo- comanda de ieşire şi se acţionează
riei. baza lui T1.
Porţile IC3A şi IC3D sînt validate Intrarea de tact a lui IC2B este va-
de impulsurile de ştergere a memo- lidată de trecerea de la 0 la 1 a sem-
riei provenite de la ieşirea Q a bista- nalului de ieşire. Cu MEM PUNCT =
bilului IC2A, aceasta servind, la 1 şi MEM LINIE = O, SECV va trece
ştergerea din memorie a punctelor, În 1, validind astfel următorul im-
respectiva linîilor. pulS de ştergere ce este acţionat
IMPULS
Dacă intrările MEM PUNCT sau spre memoria pe punct, prin IC3D.
MEM LI NI E sînt În 1, ieş irea trece în Cu SECV = 1, intrarea J a lui IC5A
0, eliminînd semnalul STOP de la (pin 6) va fi În 0. Prin urmare, la al
generatorul de tact şi de la nu- doilea impuls de tact, numărătorul
mărător. va reveni În 0.
Generatorul de tact este format Deoarece cheia de linii a fost, de
din IC4B şi IC4C, condensatorul asemenea, acţionată, MEM LINIE
C3, rezistorul R3 şi potenţiometrul
R7; ieşirea acestuia este forţată in
cînd semnalul stop este În 1.
° nu Întrerupe semnalul STOP. În
consecinţă, tactul funcţionează. La
al treilea impuls de tact, un impuls
Impulsurile de resetare a memo- de ştergere, generat de IC2A (pin 1)
riei sînt produse de IC2A şi IC3A. este validat de IC3D pentru a reseta
RELEU
MANIPULARE· Impulsurile vor apărea numai cînd memoria pe punct; de asemenea, se
manipulatorul este în starea 0, iar va bascula numărătorul În starea
+13,SV genera!orul de tact pe front cres- ,,1~' .
cător. In timpul stării 0, ieşirea va fi In a doua trecere de la 01a 1, IC2B
În 0, făcînd ca semnalul de pe pimul lIa fi din nou acţionat pe pinul 13. De
10 al lui IC3C să treacă În 1. IC2A cu data aceasta, fiindcă MEM PUNCT
intrarea J şi 1, frontul crescător al
generatorului de tact aplicat pe pi-
= ° şi MEM LINIE = 1, bistabilul va
fi resetat, iar SECV = 0. Astfel,
nul 3 va face ca ieşirea a să treacă numărătorul de stări va fi determi-
În 1. Intrarea de forţare În 0 (pin 4) nat Să fie În starea ,,2" la al patrulea
este legată la ieşirea a, deci circui- impuls de tact, În starea ,,3" la al cin-
tul va reseta automat după fiecare cilea impuls de tact, şi Înapoi, În
trecere În 1; În consecinţă vom starea "O" la al şaselea impuls. AI
obţine un impuls pozitiv cu o durată şaptelea impuls de tact producin-
foarte scurtă. du-se În timpul stării "O", vom
Numărătorul de stări este alcătuit obţine Încă un impuls de ştergere L
din IC5 şi IC4D. Ieşirea a lui IC5A a SEC V = 1, atunci memoria pe linii
determină cel mai semnificativ bit al este ştearsă prin IC3A. Memoria pe
numărătorului, in timp ce ieşirea Q puncte fiind În 0, iar cea pe linii tot
a lui IC5B determină pe cel mai În 0, semnalul STOP este validat,
puţin semnificativ; semnalele le iar tactul invalidat, ieşirile de rese-
notăm cu L şi M. Starea numărăto­ tare a numărătorului de stări fiind
INT. PUNCT
L-.J rului se va schimba pe frontul cres- deci acţionate.
INT. LINII
--u .
MIM PUNCT .-J • • •
---1
REL
• l01 T1

I~} ;1. h.·.


MIM. LINII!

'B.4

tt'.·~:'R2 ~~.~
TA'eT

.~'R1 ~
101

~,\.·.·' 1..· .·...'~.··.·.:··


:1
---,____________________ ____r---
"i \',' " .,••,.",., •. / P i", . . . :.• •.'.(.,. ,.t.,·. :.·'.'
,i••,••,.:.••'•••• ••,•• •. • .,•.
.• .· ,.el.",.· .·.· .'.·.·.·.· ·.·.'· ..
~··"T·"~"
~

. I.···.C.<.4.'. • '.··.'·.·•.'.'.·.".·.··'· 1·.··'·.' ,


STOP

(1
IMPULS I
.1(2
SECV.
.-J ~,R3 T
~
• Rii •
IESIRE

STAREA o I I

TEHNIUM 7/1989
7
unde este
Fb
- punctul
pînă unde AM este
GEORGE MAL.INTZ, veSTI
F frecvenţa În
Am - atenuarea În do-
La ora actuală, filtrele sint indis- În plus nu decît cîteva c6n- În US pentru trei impedanţe de sar- meniul util;
pensabile, În diferite montaje, În densatoare. continuare vom cină uzuale, 50, 60 şi 75 n, sînt pre- AM - atenuarea maxÎmă În do-
mod special cînd se utilizează ge- trata filtrele Couer În cele două va- zentate În publicaţia amintită mai meniul util;
neratoare de radiofrecvenţă de pu- riante, FTS şi FT J. şi ta- sus. C - valoarea condensatoarelor
teri mai importante. belele dau toate nece- Nu se tratează filtre de ordin mai În
Nu este plăcut ca semnalul gene- . sare construcţiilor acestor mare decît 9 (C09), avînd În vedere - valoarea inductanţelor în ,uH
rat să fie recepţionat pe o ban dă Elemente suplimentare se găsesc că În acest caz se obţin atenuări de În tabelul 2 şi În nH În tabelele 1 si 3.
largă, deoarece deranjează radio- În "Radioamatorul" nr. 1/1987, edi- peste 100.dB (peste 100000 X În Condensatoarele şi inductanţele
receptoarele pe o frecvenţă nedes- tat de R.C.-Braşov. În figurile 1 şi 2 tensiune, respectiv peste 50 dB În se măsoară cu o punte RLC.
tinată benzilor utilizate sau recep- prezentăm grafic comportarea fil- pu.tere). Condensatoarele care nu se
toarele TV, unde interferenţa pro- trelor FTS şi FT J În cazul general in condiţiile prezentate În tabelul găsesc În valori normalizate se Înlo-
dusă afectează atît "imaginea", cît pentru C09. Filtrele FTJ sînt pre- 2 se obţin atenuări AM de peste 120 cuiesc cu două-trei bucăţi În paralel
şi "sunetul", sau, În unele cazuri zentate În figurile 3, 5, 7, 9 dB (X 1 000 000 În tensiune, 60 dB în sau serie.
mai fericite, doar unul din ele. (C03-C09) şi În tabelul 1, cu ele- putere). dar să nu uităm că atenuă­ Circuitul imprimat este foarte
Se ştie că Regulamentul radioco- mentele pentru banda de riie amintite (ideal!) pot fi conside- simplu, nu pune probleme. Induc-
municatiilor fixează foarte precis 145 MHz, cu de ordin 3, 5 şi 7, rabil mai mari În punctele F2, F4, F6 tanţele efectuate În aer trebuie să
baremul admis În utilizarea genera- iar În tabelul 2 filtrele Couer de ordi- şi F8 (în cazul C09), unde lucrează fie poziţionate astfel Încît să asi-
toarelor de radiofrecveQţă - emiţă­ nul 9, În benzile utile de US şi pen- filtrele dOp, În cazul C09-L2C2, gure cuplaj minim sau să fie ecra-
toare În caz concret. In acest caz, tru 145 MHz. In figurile 4, 6, 8 şi 10 L4C4, L6C6, LeC8. nate În compartimente; dacă sînt pe
filtrele trece-sus (FTS), cît şi filtrele sînt date filtrele de tipul FTS, iar În Practic, filtrele C05 şi C07 asi- inel de ferită. nu se pun probleme
trece-jos (FT J), fără să intrăm În tabelul 3 elementele de construcţie gură atenuarea necesară pentru deosebite. Condensatoarele şi in-
amănunte, rezolvă problemele cele pentru filtrele de ordin 3, 5, 7 şi 9 În puteri de 50-100 W. La puteri de ductanţele trebuie să asigure pu-
mai diverse. diverse variante. 400 W poate să fie necesară utiliza- te~ea dorită În funcţie de frecvenţă.
Dacă filtrul COlins, cunoscutul Toate tabelele dau elemente (C, rea filtrelor C09. In eventualitatea că se doresc fil-
filtru 1T', şi filtrele Cebîşev sînt mai L, F şi A) pe diferite frecvenţe Amintim că atît FTS, cît şi FT J se tre pe altă frecvenţă (Fx) sau cu o
mult sau mai puţin utilizate de către (FTS-FT J). În condiţia cvadripoli- pot utiliza nu numai În cazul emiţă ... impedanţă diferită de 75 n, se recal-
radioamatori, filtrele Couer sînt uti- lor cu sarcină de intrare (Ri) şi sar- toarelor, ci şi În cazul receptoarelor culează elementele C şi L. Pentru o
lizate foarte rar. Ultimele se bucură cină de ieşire (R2) egale, de 75 n. US sau UUS, unde pot să apară di- nouă frecvenţă (Fx), elementele
de calităţi deosebite şi ca investitie. FT J de ordinul 5 (C05) şi 7 (Ca?) ferite interferenţe care nu trebu ie C1-9 şi L2-8 se multiplică cu fac-

F= [MHz] A=ldBJ c=! p Fl

_
dB ... ---_ ..... -

FTJ

f4 F8 F2 ~

FIG,7-C07 C2 CI. C6

TEHNIUM 7/1989
8
C1 C3 C5 C7 C9
~1~~1~11~-l~U~~l~I~I-l~l~
C2 C4 C6 ca

L2 LI. L6 LS

FIG .10 - (O 9
9-(09
torui K 1: 75 Zx
Fa K2 = - ' K3 = -' ZX în ohmi.
K 1 = -(frecvenţele În ZX ' 75' Karl Rothammel - DM2ABK.
Fx
Dacă In"lr,orlc,nt", Handbook - 1978
diferită de Funkamateur, nr. 8, 9/1977
se multiplică. cu K2, iar elementele
L2-8 se multiplică cu K3:
TABELUL 1

AM ~ ~
1 4 6)5 0,18 10~3 ,4,058 1080 132 3)86990 172 976 81 3,691 643 16,7 ~13 ;)43 9,22
I
1/
2 4 6,35 125 118,4 122S 30 3,065 1580 181 2)55 1436 235 2,601 1476 106 Z815 1156 " " 1/

3,5
3 4 6,65 0,18 113,8 698 4073 1090 117 3,870 1014 152 3,670 1025 72 3?42 650 17,65 ~50 6)73 9,71
20
4 4 6,65 1~5 122,8 1231 26,5 3)076 1600 161 2)815 1470 209 2)674 1505 94 2,851 1168 " " "
)}

5 8 12,7 0,18 10~3 348 11 2P29 538 66 1,,893 495 86 1,784 488 40 1)845 322 33,39 14)5 12)86 18,4.4

7
6 8 12,7 1,25 11'0,4 614 15 1,532 790 90 \377 718 118 1,301 738 53 1,407 579 ,}
• . l)

7 8 13,3 0,18 113)8 349 10 2,036 545 59 1)935 501- 76 1835 512 36 1,871 325 35.3 14)9 13)45 19)40
8 8 13,3 1)5 122,8 615 13 1538 799 80 1,407 735 104 1)37 752 47 1)425 584 ), 1) JJ 11

9 16 24,3 0,18 105,1 173 6,2 1011 266 37 OJ925 241 48 0,865 246 225 0,909 159 63) 2~26 24,67 35,11

14
10 16 24,3 1)5 114,1 306 8,2 0,764 390 50,5 0,673 350 66 0,631 362 30 0,691.. 287 " . 1/ JJ

11 16 254 018 10~3 174 5,6 1;014 269 33 0,946 248 43 0}892 244 20 0)922 161 66)0 28,50 25,75 36·80
'12 16 254 1 25 1184 307 74 0766 395 45 0688 360 59 0650 370 265 0703 290 '/ 11
), '1

13 24 30 0,18 82,1 113 76 0,653 161 45,2 0)514 131 605 0,455 140 _ 28 0538 96 71)46 32,88 30)32 40)98
14 24 30 1)25 91,2 200 10 0,494 237 62 q376 191 82 0334 206 36 0,416 178 »
"
. }J

lS 24 36,5 0,18 105,1 116 4)2 0)674 177 24)5 0)616 161 32 0,577 164 15 0)606 106 94)95 40)90 3~ 00 52,68
21
16 24 36,5 1,25 114~ 204 5)5 0)509 260 33) 0;448 233 44 0,421 241 20 0)463 191 JI
" " 11

17 24 38 OJ18 109,3 116 3) 0,676 180 22 0631 165 285 0595 163 135 0,615 107 100) 2 42,7 38,6 55)3
18 24 38 1,25 118,4 205 4,9 OJ511 263 30 0)459 240 39 0,434 246 175 0469 193 u u J
"
19 32 45 O}18 97 86 3J9 0,501 129 23 0)439 114 30 0,404 117 14 0,439 77 114)5 50,26 45,7 6412
20 32 45 1,25 106 152 5,1 0)378 190 31 0,320 165 41 0,295 173 18,3 0,336 140)5 fi 1/ n 11

28 21 32 50)8 0,18 10~3 87 2)8 0)507 135 16)5 0,473 124 21)5 0,446 122 10 0,461 80)5 133)5 57)00 51)4 73)77
22 32 50,8 1,25 11&,4 154 3)7 0)383 198 22~ 0)44 180 295 0325 185 13 0352 145 II 1/ lt 1,

23 32 62 0)18 1285 88 17 0513 140 10 0511 135 13 0494 135 6)1 0485 84 170 705 628 925
24 32 62 1)25 1376 155 2)2 0388 206 137 0372 196 18 0359 198 8 O 368 150 'I II II 1/

25 147 175 0)18 75)2 18,2 1,5 0,105 25,2 9 0,077 196 122 0067 21) 55 0083 15 401} 9 190,2 1767 233}8
145
26 147 175 115 84)2 32)4 1) 96 Op80 37 12,3 OJ057 28)6 16)4 0,050 31 5 72 0,065 2~1 1/ 11 'I

F-[MHz} A~[dBl ~.[pF} L-[pHJ

TEHNIUM 7/1989 9
---9-- = 1,11 kSî.
Alegem R3 Î kfl.
Impunînd fi 10 kHz, obţinem din ecuaţia (
Ing. CRISTmAN WVANCmOVICI 1 1
----
(URMARE DIN NR. TRECUT) 27rf l • R3 2. . 10 4 • 1 000
Să dăm un exemplu de calcul, bineînţeles por-
nind de la anumiţi parametri pe care îi impu-ilem = 15,915 nF.
AÎNALTE MAX = 1 + R1+2R"
(2) noi. Fie R2 50 kn (potenţiometrul de reglaj pen- Alegem C 3 = 15 nF.
R3 tru bas). Obţinem: Din condiţia R4 ?> R3 + R1 + 2R5 = 1 5,6 +
+ 2'2,2 = 11 kn.
f SAS = - - - - R R Alegem R4 = 100 kn (potenţiometrul de înalte).
27rR 2 C 1 (3) A SM 1 + _2
R
= 10 (20 dB); R - - _2_ -
A -1 -
1
1 -
sM
Acest calcul este orientativ, cititorul avînd po-
1 50 kn sibilitatea modificării valorilor În conformitate cu
fÎNALTE
(4) 5,55 k!l. formulele date.
27rR 3 C 3 9 Cu valorile componentelor din figura 8_ se
1 Alegem R 1 = 5,6 kSî şi fa = 50 Hz. Rezultă: obţin corecţiile conform graficului din figura 9a.
f SAS TĂIERE = ---- Menţionez că toate calculele sînt făcute În ideea
27rR 1C 1 (5) fST= 500 Hz;
că potenţiometrele sînt liniare, deci C 1 = e;,
1 1 R1 = R; ŞÎ R3 = R3'
C1 =---- - - - - - - - = 56,841 nF.
TĂiERE (6) 2d sT 'R 1 14'500'5,6'103 În cazul folosirii unor potenţiometre logarit-
mice (care la mijloc de cursă Împart rezistorul În
şi condiţia caR 4 ?> R 1 +R3+ 2R " (7) Alegem ca valoare standardizată C 1 = 47 nF. 10%, respectiv 90%, din valoarea sa), se apelează
Relaţiile Între fa, fST, respectiv fi şi f , sînt: Se alege În mod arbitrar R5 = 2,2 kO. De obicei de obicei la varianta pasivă a corectorului Baxen-
iT R5 se ia egal cu R,. Important este Însă să fie de
fi
= - . - = 10 acelaşi ordin .de mărime. dal/, la care R1 = 10R;; C 1 = ~O~' iar secţiunea
f8 f lT (8)
= 1+ R 2R 5
_1_ _ _ = 10; R3 = R1 2R_5
___ de corecţie de Înalte este uşor modificată. ,
Notaţiile sînt explicate În figura9b. Teoretic se pot folosi orice fel de amplifica-
R3 - 1
toare operaţionale, inclusiv cunoscutele j3A741
sau, pentru a realiza un circuit de dimensiuni cît
, mai mici, un j3M358 ori un j3A324 (care are patru
AO pe capsulă). Este recomandabil Însă să se fo-
losească circuite de mic, cum ar fi
LM1303 sau

3. Preampiificatorul pentru doză


magnetică

Pentru a obţine un preamplificator de zgomot


redus şi În acelaşi timp de dimensiuni cît mai
mici, am folosit· un circuit j3M387 (fig .. 11 b).
Schema aleasă este clasică, bine cu noscută de
amatorii de HI-FI, valorile rezistenţelor şi con-
densatoarelor nefiind calculate pentru o alimen-
B E tare de +16 V si un nivel maxim de iesire de 1 V

Pn F IV C5> . C.. . R8 . f\ (fig. 11a). Cabi'ajul este prezentat pentru ambele


canale În figura 12 şi este recomandabil să fie

-i~ ~-n::'~~F .Q>--! 100~ y'S" ecranat, firele de legătură să fie cît mai scurte şi
ecranate de asemenea. Se pot folosi şi circuitele
j3M381, j3M382, modificîndu-se cablajul În con-
secinţă. De asemenea, folosirea unor piese de
calitate (rezistoare peliculare, condensatoare
electrolitice cu tantal) influenţează şi mai mult
performanţele etajului datorită nivelului de sem-
nalfoarte mic (cîţiva milivolţi) la care lucrează, În
raport cu blocurile ce-I succed.
dublă stabilizată

l~~i~ ;20 ~R2-l~R~


4. Sursa de alimentare
Schema completă a sursei este prezentată În
.. 81- 7 8 7 --I 3kkQR12 figura 13. Trebuie să specific faptul că aceste
două configuraţii alese (pentru + şi pentru -) au
2,S. R3· 3,3' RO P2 ... <3k11. depins esenţial de piesele pe care le-am avut în
k.D.. 1k..il.. kll.
. .PL?VS
D1 . 1k. ..1L R11 .....E
. . : ...
~. ..............
~~R1f.
acel moment disponibile. Constructorul are li-
bertatea alegerii altor scheme, cum ar fi cu două
j3A 723, cu CI stabilizatoare din generaţia a doua:
'1,2 k Il..' '25k 1L J~?~.~. LM338K, LM3S0K, LM317K (pentru plus) şi
LM337K (pentru minus) sau stabilizatoare duale
cu tranzistoare externe de putere. Este posibilă
şi alegerea variantelor cu tranzistoare, dacă nu

.0 TEHNIUM 7/1989
x 16
pentru o tensiune de 35
realizat pe baza amplifica-
{3A741. Intrarea neinversoare
la potenţialul constant de 5,6 V de
Zener PL5V6Z, pOlarizată prin inter-
mediul rezistenţei R3' La intrarea inversoare se
SV6Z
aplică o fracţiune K din tensiunea de ieşire prin
semireglabilul Pl' care permite reglajul tensiunii
de ieşire. Ieşirea operaţionalului alimentează
baza tranzistorului T3 , care Împreună cu T l for-
mează un montaj Darlington, acesta fiind ele-
mentul de reglaj serie. Tranzistorul T 2 , rezisten-
ţele Rl şi R SC1 formează protecţia prin întoarce-
rea caracteristicii. Această protecţie forţează ~------------~V+
Vc
reducerea curentului de scurtcircuit 'sc la o va-
loare mai mică decît .curentul limită IOM care de- ~A 723 (C )

clanşează procesul de protecţie. Acesta constă


În deschiderea tranzistorului T 2 (cînd căderea de v-
tensiune pe Rl şi R SC1 atinge 0,65 V = valoarea REF IN'''' 16
de deschidere) care deturnează o parte din cu-
rentul de bază al lui T 3 . Relaţiile de dimensionare
sînt următoarele:

V SE 0,65 V (9)
R l +R 2
'sc - - - . 0,65.
R 2 'R sc
Pentru R l = 330 n, R2 = 3,3 kn R SC1 = 1 n,
obţinem I sc 0,715 A; IOM 2,315 Pentru alte
valori se modifică valoarea lui R SC1 '
Rezistenţa R4 este o rezistenţă de deacţionare sînt fixate să intre În funcţiune la condiţia celelalte
intermediul căreia se alimentează depăşirea curentului de 2 A. Tensiunea de blocuri (;,..".,.n"'ri.., ..... t'" de de
iniţial dioda Zener 0 1 , P l care co- --V s -16 V se reglează fin din mentare, consum etc.).
mandă 741. Din tensiunea redresată si P2 . Cablajul pentru sursa dublă
fi/trată, care are valoarea de aproximativ +22 V, gura 14.
reglăm fin din P 1 pentru a obţine +"16 V la ieşire. Tranzistoarele de Audio Handbook National
Pentru negativă care la intrare plus ASZ16
~.~~~";~.~+;,,, -22
Databook -
na,,,,,,f1l'''' cu

T2, care este


sau BCi7?
T4 T5 constituie
tranzistoarele
cu germaniu, T3 şi fiind de structură
Personal am folosit tranzistoarele
T3 şi T5) şi AC184 pentru Se pot
alte tipuri de tranzistoare, dar să fie toate cu
~Ll...L1 germaniu
Dioda
să se respecte structura respectivă.
şi rezistenţa R7 determină curentul
>~ 1D----II-_-U" de repaus al tranzistoarelor finale, care trebuie
~! să fie de ordinul a 2 mA. Fără semnal, întreg re-
« ceptorul consumă circa 6-7 mA (în repaus), iar
la "audiţia maximă" ajunge la 20-30 mA, În func-
ţie de impedanţa difuzorului. Se recomandă a fo-
kfl. losi difuzoare cu impedanţă cît mai mică pentru a
RECEPTOR PT. 1,5V obţine o audiţie de nivel cît mai mare, avînd în ve-
dere valoarea mică a tensiunii de alimentare.
Personal am folosit un difuzor miniatură de 3 !l.

TEHNIUM 7/1989
II
RECEPTIA
, ÎN BANDA SHF
(URMARE DIN NR. TRECUT) Dr. flz. DRAGO. FALIE
Pentru a recepţiona acest canal, este recepţionat. Trebuie avut În ve- prin dioda de mixaj. Scăderea cu- nată pe direcţia satelitului vizat cu
frecvenţa oscilatorului local trebuie dere ca şurubul de reglaj fin să per- rentului prin diodă la schimbarea ajutorul unui convertor deja testat şi
micşorată cu 120 MHz. Se reglează mită ajustarea frecvenţei cu plus-mi- frecvenţei oscilatorului este propor- reglat pentru ca operaţia de poziţio­
receptorul pe o frecvenţă cu 120 nus un canal. ţională cu rejecţia semnalelor de pe nare să decurgă mai repede. Ulti-
MHz mai mică, apoi se variază frec- După reglarea frecvenţei oscilato- frecvenţa imagine. mele reglaje ale convertorului se vor
venţa oscilatorului pînă cînd canalul rului local trebuie reajustat curentul Este bine ca antena să fie poziţio- efectua direct pe imagine.

Piesa 30 -
capac osci-
Piesa 32 -
lator 2, Am
~ ~m~ QO-+0,f
~. ~ piston OSCI-
scara 1 : 1 ~.....-------~ <:) tator, Am 58
~' (Am 60) sca-
i-\ ra 1: 1
~
~~--~-.--~~ ~ f:::J- II
N .... 1
(o
--... "
t:::I- '" ,1
=
<.o ~ -r'--"-H::f*-
- tS'
-1.,
0.8
t'--
Piesa 31
capac osci-
lator 3, Am C't)+--1~~~~~4-
58 (Am 60) -,
II
+()
Plesa 33 - Piesa 34 - /8 - o,f
a x oscilator, --.. element fi-
Am 58 (Am C)~
.. I xare piston
60 ), scara 1: 1 -...:t oseilator, Am
_.' l: ~'Q 58 (Am 60),
scara 2:1

I -r---

10
~
.-1 If-

1/5
+JJ,f

f
113 ~
t;:)~
.,.0
II 2,8 -fi,' C)~-Y--~--~----~--~---------4
"" o-,
~. II
lr)'
ft5 !:O" 10

+0
/9D5-0,02
,
Piesa 36 - 4 == =
ax filetat 1,
Am 58 (Am c::; 1- --1 ...... l[) 113
......
~.
-1,
60)
.)1
/J5 N I o' CT) (V)
te (Y)' .... ,
~ '6 c..n
'G-- "'0-.
.- -_.- l-
Piesa 37 -
am 58 (Am
5·~
N
~
6 to,os

00), scara 4:1, --L--~...lI-""'--""'~~_~_L
două bucăţi
lO
12 2,8

59

36
Piesa 38 - 11 ro' 05 -t0,OS
Piesa 35 -
piston mixer.
corp oscila-
tor, Am 58 10 /5 7 Am 58 (Am
(Am 60), sca- 60), scara 1:1
ra 1: 1

TEHNIUM 7/1989
12
SPIe~ SU~SA
Piesa 39 -
DE POLA /eÎ ZA e (; capac osci-
J ' lator 1, Am
~eCTluneC! e -8 ~~ar~A~160),,..'_~_ _ __

P/Qn.:;;o ~/4
20~.
~1'1-
2 3 ____________ ,(:)

-/7 '-----..t
----IrY-f---I- t:::l
tj)

4-1 _ _ ----p,rl--~~XI\.
U; ~
ti-
!'>
-+tit+--........ t:::l
<li

Piesa 40 -
am 58 (Am
60), scara 4: 1

n/ODA- / /ŞUPO,eT
I
rr
GUNN O/ODA"
",'"cler-eo ':Se ace
cu, F.:e_zoon~ tf~ ~,.
I
T

PIU"~O H 4. ~

PLANŞA 5/4

- ..L_
--t- r

Piesa 41 -
teflon, scara
4:1

(CONTINUARE ÎN NR. VIITOR)

TEHNIUM 7/1989
li
ing.

HC85 est! ........."....


",j,
cu un se realiza pe o de circuit
CORector l:Ie extensie la tire sint scoase de dimensiuni corespunzatoare implasarii CIP-uri lor
selnalele de control si tensiunile alilentare. Cu ajU- cei dOI conectori. Se concepe un circuit cu trasee
torul unei tufe tU 56 de contacte realizata din doi conectori cu fir
fund de sertar FElIX-C, 52 de ~ icatie a fost realizata conectarea lini-
din al lei conectar Robotron 1<6313.
de conectorul de in iferent~ functionari
fi-
uti li zar il e
- rutina - progral testarea interfetei serial~ util
tind tufa de rebuclaj. - 41.
..
- rutina RUfl realizînd functiunile lllST si lPRINT
listarea BASIC si a acestora
lucru utili-
- rutina PRASS

M Q
Z
tj
,..
~:!t
-€
-)(
n
r
jfD
)It
o
r
n
-4
fii
Ij
~
.XJ
;Jl3
)(
tt
D
~
(II
.,...
;o
-4
)(
t1
M 1\ A

•• TEHNIUM 7/1989
conectorul de 151 construi
serial!: cu care POKE de la adresa bS2b7
livrate lantele de ac~st tip. memorie direct codul obiect.
In contInuare este descrisi construirea rutinelor si progra-
lI!?lor inclusiv. Îodul de i.plelelitare ii acestora ilWllntind in mul Este salvata in caseta lagnetica cu cDmanda
rind functionarea programului de testare a interfetei:
- Cu lufa de ,'buelaj introdusa in conectDrul de iesire al SAVE lIiWTlIl CODE 65267,200
interfetei, incarcind programul de testare de pe caseta sau
introDucindu~l de la tastatura 51 lansindu-} in ~xecutje, orice Odata cu conectarea imprlmantei K6313, incarcarea rutinei
caracter tastat in continuare,apare pe ecran, semn ca interfata dIn casetofon se face cu secventa
functioneaza corect, caracterul emis pe interfata (TX») este
corect receptionat (RXD) si afisat. ClEAR 65266
LOAD "RUTLU CODE 65267
REM *********************** RANDOM1Zf USR 65267
REM *PROGRAMUL T EST S 1*
REM *********************** POKE b5270~0
REM secvent~ 6-10 programeaza RAHDOMI1E USR 65267
i
Moment dupa care rutina este activa •

• Construind sau incarCInd un program BASIC cu comanda


LlJSr acesta se ti la llprllanta.
Co~anda lPRIHT este echivalentul al comenZii
POKE 23750

de
10011001.
traductoare (care pot fi de exemplu
,",r>,.,,,,,,-;or"' .. o sînt cele corespunzătoare biţilor
este necesar să fie În considerare numai 2, 3
la dreapta). Pentru este suficient să se realizeze
SAU Între cuvîntul 1 cu traductoarele care
şi cuvîntul 1001; rezultatul este 1111
GORODCOV citire a fost modificată, ea incluzînd În mod

(URMARE DIN !\IR. TRECUT)

Pentru a înţelege mai bine utilitatea circuitelor basculante bistabile, PUNEREA ÎN EVIDENŢĂ A UNEI SCHIMBĂRI DE STARE
precum şi funcţionarea generală a unui microcalculator, vom da În cele ce
urmează cîteva exemple de aplicaţii logice şi aplicaţii aritmetice, care, cre- Revenim la traductoarele noastre; să presupunem că ele sînt În starea
dem 1 vor fi edificatoare. 01001110 la momentul t, iar la t+1 sînt În starea 01010110. Dacă se reali-
Intre aplicaţiile logice, ne vom opri asupra mascării, selecţiei, punerii zează funcţia SAU-EXCLUSIV Între cele două cuvinte de stare, rezultatul,
În evidenţă a unei schimbări de stare, revenirii la zero a unui registru, reve- 00011000, va pune În evidenţă faptul că cele două traductoare desemnate
nirii la 1 a unui registru, exemplele fiind, desigur, mult mai numeroase. prin biţii ,,1" şi-au schimbat starea.
Dacă dorim să vedem ce schimbare a afectat cele două traductoare, se
poate realiza o funcţie logică ŞI Între rezultatul 00011000 şi starea din mo-
mentul t+1, 01010110; rezultatul acestei operaţii, 00010000, demonstrează
că al patrulea traductor a fost adus la ,,1" şi al cincilea adus la "O".

MASCAREA lOGiCA
Să presupunem că un microcalculator pilotează o unitate de producţie
industrială, cu alte cuvinte, este implicat într-un proces de la care trebuie
să primească şi să analizeze datele în timp real prin intermediul a 8 traduc-
ADUCEREA LA ZERO A UNUI REGISTRU
toare. La un moment dat, starea logică a celor 8 traductoare este: . Fie un registru conţinînd un număr binar oarecare, de exemplu
12345678 10100110. Dacă dorim să-I aducem la zero, este suficient să facem operaţia
01001111 SAU-EXCLUSIV cu el însuşi; rezultatul va fi 00000000; acesta este un pro-
cedeu des utilizat În informatică. Din contră, dacă dorim să Înscriem 1 În tot
Dar, În acel moment, prezintă interes numai cele patru traductoare din registrul (care conţine un număr binar oarecare), este suficient să se reali-
centru; pentru a le izola de celelalte cu scopul de a fi analizate, se reali- zeze operaţia logică SAU-EXCLUSIV, cu complementul faţă de 1 al conţi­
zează funcţia logică SI între cuvîntul 00111100 (care are În vedere numai nutului registrului:
traductoarele de interes) şi cuvîntul 01001110; rezultatul este 00001100. În - conţinutul registrului: 10110001;
acest mod, toate traductoarele care nu interesau În experiment au fost - complementul faţă d.e 1: 01001110, căruia aplicîndu-i SAU-EX-
"mascate", nemaifiind luate În considerare. CLUSIV, se obţine 11111111. In numărul viitor, aplicaţii aritmetice.

TEHNIUM 7/1989
15
Articolul 6: Scrisoarea cu toate răspunsurile se va expe-
dia pe adresa redacţiei revistei "Tehnium" - Piaţa Scînteii
nr. 1, Bucureşti, cod 79784, pentru concursul pe teme ru-
tiere "Circulaţia '89", pînă la data de 15 octombrie (data
poştei).

Articolul 7: Juriul, constituit din specialişti, reprezentanţi


ai C.C. al U.T.C., ai I.G.M.-Directia Circulatie si ai revistei
"Tehnium", va examina conţinutul' scrisorilor pr'imite În ve-
derea premierii celor mai bune răspunsuri.
Întrebarea nr. 18. Vehiculele din imaginea alăturată au
ajuns simultan În intersecţie. Care va fi ordinea lor de tre-
Articolul 8: Premiile se procură anual de către redacţia re- cere?
vistei "Tehnium".

Articolul 9: Răspunsurile apreciate ca fiind foarte bune


vor_ fi recompensate cu următoarele premii:
a) un premiu special al revistei "Ştiinţă şi tehnică" În va-
loare de 1 000 de lei;
b) un premiu special al revistei "Tehnium" În valoare de
1 000 de lei;
c) trei premii constînd din obiecte În valoare de 600 de lei;
d) zece menţiuni constînd din 5 almanahuri "Ştiinţă şi
tehnică" şi 5 almanah uri "Tehnium";
e) mai pot fi acordate alte premii din partea unor Între-
prinderi sau instituţii. .

Articolul 10: Cele mai bune răspunsuri vor fi popularizate


prin intermediul presei.

Articolul 11: Concluziile desprinse În urma verificării


răspunsurilor primite şi a recompensărij celor apreciate co-
respunzător vor fi inserate În scurte note, care vor fi supuse
spre analiză conducerii Direcţiei Circulaţie şi a revistei Întrebarea nr. le. Conducătorul autoturismului proce-
"Tehnium", ce vor stabili măsuri adecvate pentru Întărirea deaza corect În această situaţie?
disciplinei rutiere şi prevenirea accidentelor de circulaţie,

.6 TEHNIUM 7/1989
ANDREI C'OaANU,llu,1 a nu introduce alterări deranjabile din colectorul lui T2. Componenta
ale bucăţi! muzicale. continuă comandă tranzistoarele
Montajul de compresor de dina- T4 şi T5 şi după cum se observă
mică pe care îl prezentăm poate fi deschiderea mai pronunţată sau
utilizat la magnetofon pentru înre- mai redusă a tranzistorului T5 de-
gistrări diverse, avînd un factor de termină controlul nivelului de in-
compresie pronunţat şi În plus in- trare al amplificatorului.
troduce distorsiuni foarte mici. Aici Toate tranzistoarele sînt BC109,
Compresia de dinamică este o exemp'lu, În traficul de radioama- tranzistoarele T1, T2 sînt amplifica- BC107, BC170, BC171 etc" iar cele
operaţie electronică prin care se tori. In acest caz emiţătorul este toare de semnal, iar tranzistoarele două diode sînt 1N914, 1N4148.
obţine o tensiune aproape con- bine modulat, indiferent de variaţia T3, T4 şi T5 realizează funcţia de La acest montaj aplicind la in-
stantă la ieşirea montajului cînd intensităţii vocii operatorului, res- compresie. Se observă că tranzis- trare semnale cu niveluri cuprinse
tensiunea de la intrare variază În li- pectiv de variaţia intensităţii sem- torul T3 este comandat de semnalul Între 0,04 V şi 8 V, la ieşire se obţine
mite destul de mari. nalului la ieşirea microfonului. de la ieşirea tranzistorului T2. Sem- un semnal cu amplitudinea sensibil
Aceste montaje sînt În general Compresia dinamicii semnalelor nalul din emitorul lui T3 este redre- egală 2,4-2,7 V, cu un factor de
utilizate În comunicaţii radio cînd muzicale trebuie În schimb să se sat, componenta continuă fiind distorsiune redus.
se transmit mesaje vorbite, de facă luînd anumite precauţii pentru proporţională cu nivelul semnalului

t18V

1
100pF
100pF
î
PaginI!!! I"aslizetll de ing. ILIE MIH.AESCU 1Iî~• •lll.l!

C401
v ASU.. E V ASILESCU. Reepiţ:a
4711. M

L402 L'03 lA + 14V


12VI2W

227 R4/6
22 22,,/3W

La receptorul "Lira" puteţi poate fi utilizat cu rezultate


sch im ba întreg amplificato- foarte bune cuplînd difuzoa-
rul audio dotat cu tranzis- rele montate În autoturism.
toarele finale AD152. Vă recomandăm să deco-
Dacă aveţi deja un amplifi- nectaţi întreg amplificato-
cator cu TBA810, acesta rul audio şi să preluaţi sem-
nalul de la condensatorul
C406 printr-un cablu ecra-
nat pînă la intrarea circuitu-
lui TBA810. In această si-
tuaţie funcţiile butoanelor
nu sînt eliminate, În sensul
că volumul r,onor se re-
glează tot de la potenţiome­
trul R405. Rămîne deci ca la
amplificatorul cu circuitul
TBA810, dacă este montat
în afara radioreceptorului,
să aducem alimentarea cu
+12 V (de la C412), legătura
cu masa (-12 V), cablul
ecranat pentru AF şi cablul
pentru difuzoare.
Ca operaţiile de modifi-
care să decurgă mai uşor, vă
reproducem o parte din ca-
olajul imprimat şi o parte din
schema electrică.
TEHNIUM 7/1989
17
2 dLSE

"aer", se încarcă ,,1100" În registru.


Încărcarea În registru se reali-
zează acţionînd microÎntrerupăto­
rul INC (cu un contact normal in-
chis şi unul normal deschis). Uzual
contactul este pe normal-Închis
(N.I.), deci pinul M este pus la masă,
deci mod de lucru "deplasare
dreapta". Acţionînd INC, acesta va
Ing. RAsVAN DAVIDESCU închide contactul "normal des-
Sugerez cÎtitorilor revistei "Teh- venţei de tact se face cu dioda LED nutul anterior al registrului se chis", pinul M va fi conectat la ,,1"
nium" realizarea unei lumini dina- D1, ce se aprinde la nivel logic ,,0" la şterge. logic, şi la primul front negativ al
mice, utilă pentru panouri didac- pinul8. Modurile de lucru ale schemei ceasului se încarcă în registru com-
tice, pom de iarnă, discoteci, care Circuitul CDB495 este un registru sînt descrise mai jos. binaţia logică de la intrările A, B, C,
cu un număr minim de piese reali- serie-paralel, cu patru celule de a. Lumină dinamică cu 1, 2 sau 3 D.
zează mai multe efecte luminoase. memorare, cu intrările A, B, C, D şi canale active din 4 b. Lumină dinamică cu efect de
Faţă de schemele similare publi- ieşirile 0A' Os, OC, OQ' M este pinul Cu comutatorul K1 (3 poziţii sta- "umplere-golire"
cate În paginile sau almanahurile pentru selectarea mOdului de lucru, bile, 2 secţiuni) se alege numărul de Se obţine un efect interesant: re-
revistei, schema are În plus ur- astfel: canale dorit. K2 va fi pe poziţia 1 gistrul se "umple" cu ,,1", ca apoi să
mătoarele facilităţi: - M = "O" (zero logic, adică (OD se aplică la DS). De remarcat că se "golească", celulele trecînd pe
- permite folosirea a 1, 2 sau 3 0,2-0,8 V): deplasare dreapta; la intrarea A e<ste co nectată la" 1" lo- rînd În "O". Se trece K2 pe poziţia 2,
canale active (aprinse) din 4; fiecare front negativ al ceasului se- gic' iar intrarea D este legată per- deci la intrarea DS se aplică QD (OD
- permite obţinerea efectului de rial CS are loc o deplasare la manent la "O" (Ia masă), comutato- inversat prin poarta IV-13, 12, 11
"umplere-golire"; dreapta a conţinutului celulelor, iar rul K1 modificînd potenţialul doar - de la CDB400), K1 este indiferent
- permite inversarea sensului În celula A se înscrie informaţia bi- la intrările B şi C. Astfel: ca poziţie, iar INC este neacţionat.
de deplasare a luminii. nară de la pinul de date seriale DS; - K1 în poziţia 1: B şi C sînt puse Schema fiind alimentată, deci ge-
Schema electrică este dată În fi- - M = ,,1" (unu logic, adică la masă, deci se încarcă ,,1000" în neratorul pornit, se pot vizualiza ur-
gura 1. 2,4-3,6 V): încărcare paralel; pe registru; mătoarele tranziţii "în inel":
Circuitul CDB400 este conectat frontul negativ al ceasului paralel - K1 În poziţia II: B În "aer", deci
ca osei/ator (generator de ceas) cu CP are loc încărcarea În cele 4 ce- ,,1" logic, C la masă, deci "O" logic, rOOl-1100-1110-1111-0111-001'I-0001-0000-,
o frecvenţă scăzută (0,5-3 MHz), lule ale registrului a informaţiilor bi- se Încarcă ,,1100" în registru;
reglabilă din P1. Vizualizarea frec- nare de la intrările A, B, C, D; conti- - K1 În pozitia III: B În "aer", C În
Comutatorul K3 (4x2 poziţii) asi-
gură inversarea canalelor (OA cu
0D' OS cu Oc), realizînd schimba-
• rea sensului d.e "curgere" a luminii.
Partea de comandă de putere a
FIi1.Ă fost realizată cu patru triace (400
rv220V V/3 A). Se pot conecta şi tiristoare
NUl (fără nici o modificare a schemei),
realizînd conexiuni solide, bine izo-
late, pentru partea de înaltă ten-
siune (220 V). Avînd În vedere vi-
teza redusă de lucru a schemei,
pentru comanda becurilor se pot
folosi şi relee, utilizînd etajul de co-
mandă din figura 2 pentru fiecare
canal În parte. Contactele releelor
trebuie să suporte tensiunea şi cu-
renţii de lucru ai ghirlandelor de
becuri.
Pentru extinderea gamei efecte-
lor luminoase se poate monta cir-
cuitul integrat CDB493 (numărător
hexazecimal), ce va genera 16 com-
binaţii succesive la ieşirile sp.le OA'
Os, 0c, OD' Cu ajutorul a două re-
tSVcc glete dintr-o tastatură. cu două pe-
B1 01 02 2
QA1 CI +12..:-24V
t5Vct

--:oi
r
11<
A

+SVcc

1 1
m
R* se montează
pt. a [imita
II
IREL la80-100mA

ffi LIN OĂ
DUBLĂ
L2
''v220V
II
L3

®®
TEHNIUM 7/1989
18
de contacte duble, se' vor se- Montajul l-am încasetat într-o selectarea circuitului ce comandă schiţei din figura 4a (sau opt becuri,
fie ieşirile registrului de depla- carcasă de radioreceptor "Cos- triacele. Celor ce vor realiza monta- conform schiţei din figura 4b) şi re-
CDB495, fie ieşirile numărăto­ mos", folosind transformatorul lui jul le sugerez să folosească becuri glînd din P1 o frecvenţă rapidă de
CDB493. de reţea pentru alimentatorul stabi- de aceeaşi culoare (eventual alb baleiere, se va obţine un interesant
circuitelor logice se lizat (fig. 3); butonului de ton i-am mat), montînd intercalat cele patru efect de "girofar" (cu unul sau două
va face la o sursă stabilizată de 5 eliminat contactul de reţinere, obţi­ canale, astfel încît efectul de "lu- spoturi, În funcţie de numărul de
V, consumul fiind foarte mic (60 nînd microÎntrerupătorul I NT, iar mină curgătoare" să fie perfect. becuri folosite).
mA), fie de la o baterie de 4,5 V. claviatura de game am 1010slt-o la Montînd patru becuri conform

Pe unul din radiatoare se va


monta tranzistorul T3 - super-
dioda.
Pentru ieşirea pe difuzor se va fo-
losi condensatorul electrolitic C2
VALERICA mlRCOVEANU - 2000 ţ.tF/50 V, existent În MAIAK.
Personal am executat o modifi- PUNEREA iN FUNCTIUNE ŞI
care În etajul final al magnetofom.- REGLAJE
lui MAIAK 203, mărindu-i puterea la
20 W/4 n, folosind, În locul plăcuţei Se va pune la masă condensato-
care conţine corectorul, circuitul rul C1 de la intrarea preamplificato-
integrat K237YH1 şi tranzistoarele rului.
+36V finale şi prefinale, montajul con- Se va măsura tensiunea de mijloc
struit de mine avînd schema alătu­ Între masă şi plusul condensatoru-
rată. lui de pe ieşire difuzor, care trebuie
Pe plăcuta de cablaj, pe care am să fie jumătate din valoarea tensiu-
introdus-o În locul celei existente, nii de· alimentare, adică 18 V.
am copiat din nou cablajul care Această tensiune se reglează din
conţinea corectorul de ton şi con- P1.
densatorul C5 - 5 ţ.tF/16 V, care Se măsoară curentul de repaus,
făcea legătura cu pinuJ 4 al circuitu- care se ajustează la valoarea de 40
lui integrat K237YH1. Acum va face mA din potenţiometrul semireglabil
legătura cu condensatorul electro- P2, mont1ndu-se miliampermetrul
!itic C1 - 4,7 ţ.tF, din montajul con- În colectorul tranzistorului T6, În
ceput de mine. punctul notat cu asterisc În
Acest montaj conţine un pream- schemă.
plificator echipat cu tranzistorul T1 Se măsoară din nou tensiunea de
şi un etaj final de 20 W/4n, care se mijloc şi din nou curentul de re-
află alimentat cu tensiunea de 36 V, paus, pînă ce se obţin valorile de 18
existentă in MAIAK 203 şi care ali- V, respectLv de 40 mA.
menta anterior etajul final. Se desface condensatorul 01 de
Etajul final are În componenţa sa la masă şi se lipeşte cu plusul con-
C!> un tranzistor pilot T2, superdioda densatorului C5, după care se
100uF formată din tranzistorul T3 şi semi- poate audia muzica În difuzor.
2!>V' reglabilul P2. Dacă se va auzi distorsionat, se
Tranzistoarele finale şi prefinale va micşora valoarea rezistenţei R2
vor fi împerecheate pentru reduce- din emitorul tranzistorului T1.
rea distorsiunilor. Tranzistoarele fi- Schema funcţionează ireproşabil
nale vor fi montate pe radiatoarele dacă piesele sînt montate corect.
existente 1n MAIAK, 1n I'ocul tranzis- Nu se va lăsa montajul fără difu-
toarelor KT805 C. zoare.

FILTRE COUER FTS -1SA


(URMARE DIN PAG. 9)

FILTRU
TABELUL 3
Ni Fb Fa Am AM C1 e2 L2 C3
.CI. LI. C5 C6 L6 (7 Ce LR C9 F2 F4 F6 F8

1 30 45 0,18 17,9 50,5 109 333 50,5 - - - - - - - - - 26,40 - - -


2 II /1 1,25 26,8 25,2 97,8 371 25)2 - - - - - - - - - II - ...- -
CO 3
3 45 84 0)18 23,9 24,7 100,3 154 24" - - - - - - - - - 40.1 45 - - -
4 /J II 1,25 32,9 ' 12,7 86} 178 12,7 - - - - - - - - - II
- - -
6 147 175 0,18 8,5 17 9,9 139 17 - - - - - - - - - 135,25 - - -
6 1; 1/ , 1,25 17 78 10,2 136 78' - II

1 30 45 0,18 46,9 40 321 221 26,5 113 279 48,2 1904 28,42
8 II 1/ 1,25 55,9 22 249 285 17,6 90)6 346 25 - - - - - 1; /1

CO 5
9 45 84 0118 571 20,5 271 113 13,3 101 131 23 - - - 28,42 43,85
10 II II 1,25 66,1 . 11,4 214 147 8,B 80 165 12,3 - - - - - - /1 h

, 11 147 175 0,18 30,3 11,5 37 65 82 111 112 18.2 - - - - - - 102,58 14'2,83 - -
12 /1 !/ 1,25 39,3 6J 1 29 83 55 97 129 80 - - - - - - l'
" - --
13
14
30
II
45
II
0,18
1,25
76
85
37
21
613
466
203
267
25
17
129
95
235
317
27
18
181
140
237
306
42
23
-
-
-
-
-
-
1427
II
2896
II
2427
1/
---
CO 7 15 45 84 0,18 901 195 527 106 12,5 112 113 13 158 117 21 - - - 21,27 4416 36,94 -
16 II p
1,25 99,3 11 400 140 ~5 83 153 8/0 122 152 11,7 - - - II Q II -
17 147 175 O 18 52,7 10 72 56 7,7 141 86 9 20 79 136 - - - 7939 144.8 126,6 -
18 II 1/ 1 25 61,8 56 55 73 51 10,6 114 6 16 99 69 - - - II II II
-
19 30 45 0,18 105,1 36 1000 196 23,5 170 214 26 130 229 25,5 217 218 395 1ţ37 26,40 2918 20\50
J/
20 II 1,25 114) 20;.5 756 259 16 124 294 18 95 314 17.3 212 285 22 fi
"
1/ 1/

21 45 84 018 123,4
19 860 104 12 141 105 12,6 113 110 126 240 111 20 16,87 4046 45 16 3.089
CO 9
22 II f/ \25 132,4 10)8 650 137 8)2 107 145 8)7 82 151 816 182 145 11 3 II II /1 /1

-.
147 115 0,18 752 9,6 118 526 7 19 71,5 89 14,5 83 8 12 31,5 66 11,7 64 13526 145,6 110
23
6,2 II
24 II I 1,25 84,2 54 89 695 47 142 975 61 107 112 56 245 85,5 .1 1/ /1

F-[Ml-tzl A-ldB) C-[pF] L-[nH)

TEHNIUM 7/1989 19
t{+12,5 V

I
.,(;
i~\
I
T 2392
R
.....--_---t:J + 12,5 V

-'\'t 1

M
O"l
MI
.H. C~1-
I
. I
I
.......---+-t(

N:
Cl::r I R2
.. 1..

I I I I E
Fiz. GHEORGHE SALUTA

Deşi majoritatea radiocasetofoa- pe un mic circuit imprimat ce se fi-


nelor sÎnt'prevăzute cu pentru xează cu două şuruburi de rama
recepţia staţiilor TV, metafică a "plăcii de bază", Ieşirea
apar dificultăţi la se face prin cablu coaxial cu impe-
acestora, Astfel, de multe de 75 n, Se poate folosi o
tuner-ului DIN. RCA sau BNC, montată
de extremitatea jos a benzii În suportul care susţine şi conecto-
rul pentru antenă, I----..---D+16 V
FIF este mai redusă decît a televi-
zoarelor indigene imaginea este Deşi televizorul este prevăzut cu
de cal itate mai Pe de altă mufă de ieşire audio pentru magne-
parte, dacă videocasetofonul nu tofon, din cauza impedanţei ridi-
este să funcţioneze În cate de ieşire (sute de kiloohmi).
canalul sonor nu aceasta nu poate fi folosită pentru I
înregistrare pe majoritatea video- Ci
O r
casetofoanelor, " ",__ ,
Este necesar un repetor care să
coboare impedanţa de ieşire, cum
-- L-{
)'I_~
I
..
I
t,:
I

l'"
I

este cel din figura 2. Prelevarea


semnalului se face din modulul de .,...: ",I,voum
' ... 1 \
sunet (pinul 10). Alimentarea se "T -.-
face din de 16 V a aceluiaşi I I
modul 18); consumul este :::~::: :.-.!.-:
sub 2 se face prin cablu ieşire
ecranat Se poate folosi
Montajul, realizat
de circuit imprimat.
în apropierea "plăcii de

simplă,
adăugarea mufelor lor noi adăugate; pentru a nu risca mufelor nou adăugate.
cîteva precauţii:
"..."",,,,,,i+ ... defectarea surselor din televizor În
- toate componentele si cabla- cazul unei erori; LISTA DE PIESE:
jul se vor verifica înaintea 'montării; - toate intervenţiile se fac cu te- T1, 2, 3 == BC172B; Rl, 2,9 == 56 k!l;
- punctele de unde se iau sem- levizorul scos din priză şi fără a R3,5 == 1,8 k!l; R4 == 820 !l; R6,7 =
nalele tensiunile alimentare se atinge punctele conectate la ten- 150 !l; R8 == 68 il; Rl0, 11 == 820 k!l;
cu siune înaltă; R12 = 18 k!l; R13 == 2,2 k!l; C1, 3 =
imediat după prima conectare - se va acorda atenţie fixării te- 22 f,lF/25 V; C2 = 220 f,lF/25 V; C4, 5
se vor măsura consumurile blocuri- meinice a blocurilor. cablurilor şi == 2,2 f,lF/25 V.

situaţiei de moment. (semnalizare anumită măsură şi tocmai de aceea


dreapta-stînga. iluminare fază lungă are menirea' să îngreuneze fenome-
- fază scurtă etc.). Avertiz8'rea so- nul de "obişnuire".
noră suplimentară deranjează Într-o
VASILE MARCU

fi un di-
-+ 0,5 W. cu
il sau chiar o
-+ 100n. În Ri
impedanţă
este recomandabil 100kA
serie cu acesta o
limitare, RS. de cca R2
5,1 k.o.
e2

astfel de montaj poate servi,


pe pildă, ca indicator al poziţiei
unui comutator (de exemplu, la
bordul autoturismelor). Datorită
adeseori pe
timp şi cu atenţia 2)( BD 137
concentrată asupra altor stimuli ex-
terni mai importanţi, există riscul de
a ochiului - mai bine
sistemului nostru nervos - cu
semnalul luminos intermitent, ceea
ce duce la uitarea comutato-
respectiv în poziţie inadecvata

TEHNIUM 7/1989
tudinii oscilaţiilor, reducîndu-Ie sau cu bobinele.
chiar întrerupÎndu-le. Tensiunea de
oscilaţie, redresată prin VD2-VD3,
blochează etajul VT2-VT3 şi dioda
LED (VD5) se aprinde. Concom;··
tent intră În funcţiune şi
K. FILIP rui de ton (VT4-VT5), ce de-
notă că s-au depistat obiectele me-
Montajul pe care-I recomandăm pe frecvenţă variabilă. talice. Prin dioda V01 se stabili-
este destinat depistării unor obiecte Detectorul lucrează cu un singur zează tensiunea de lucru la V.
metalice (conducte sau fire elec- circuit oscilant (VT1) la o frecvenţă Întregul montaj se
tripe). de 140 kHz, iar înfăşurările L 1 şi L2 cutie izolată, fixînd şi bara de ferită
In montaj se folosesc două osci- constituie bobina detectoare (de
latoare care lucrează concomitent căutare). Obiectele metalice o dată
unul pe frecvenţă fixă, iar al doilea depistate acţionează asupra ampli-

Apă ..................................... 200 mI


Această soluţie se prepară În momentul folosirii.
A doua formulă permite obţinerea unor tonuri brun-violete (AGFA 518).
Se prepară două soluţii care se amestecă cu cîteva ore Înaintea folosirii
şi se completează cu apa distilată la volumul de 1 000 mI.
Soluţia A: Tisulfat de sodiu ............... . ....... 100 g
Afaun de potasiu ....................... .
C. VASILE Apă (distilată)
......................... .
Soluţia 8: Azotat de argint· ........................ .
Se indică două formule pentru virarea directă. Apă (distilată) ......................... ..
Prima formulă prevede soluţia: Soluţia de virare se încălzeşte la 50 0 e (într-o tasă metalică emailată sau
Azotat de uraniu ......................... 2 g inox), se introduce fotografia şi se ridIca temperatura cu încă cca SoC.
Clorură de aur ........................... 1 g După atingerea nuanţe; dorite, se spală fotografia cel puţin 20 minute.

soneriei 81 să intre În funcţiune un noi comenzi


temporizator a cărui bază de timp o ria revine în
constituie R3, C3, care la valorile butonul 82
din schemă produce o temporizare se
de 30 s, suficientă pentru timpul rapidă a COlldEmsatolr!
unei melodii generate de ceas. Bu- şi oprirea temporizatoruiui
Sing. SEVER OPRIŞAN tonul soneriei fiind acţionat, tem- de deci resetarea co-
porizatorul anclanşează releul Rei, menzii primite. foloseşte un re-
Adaptînd un amplificator audio şapte melodii pentru apartament. care prin contactele a, b alimen- leu cu cel 3 contacte. La intra-
simplu la un ceas de tipul celor Alimentarea ceasului se face din tează un amplificator audio simplu f a audio se
electronice cu şapte melodii, care tensiunea rezultată din căderea pe datorită domer:iului de frecvenţe ceasului electronic care
nu mai poate fi folosit din cauza de- diodele 05, 06, iar a restului monta- redus, format din T3, T4. In timpul cuarţ, de obicei legătura
fectării sistemului de afişaj cu cris- jului cu o sursă stabilizată de ten- acţionării releului prin contactele c, printr-un
tale lichide, dar a cărui parte de ge- siune de 12 V. d, e se amorsează soneria melodică Cu puţine mrlel,tlr.Rtrt
nerare a semnalului melodic este În Pentru ca partea amplificatorului a ceasului un timp dat de tea ceasului este
bună stare de funcţionare, se poate să nu funcţioneze continuu, s-a constanta de a t.on'lnt""f7'::Itr,n transforma
construi o sonerie muzicală cu prevăzut ca la apăsarea pe butonul lui, după care, la n .. imilro!;\ melodic.

~. I4V
220V
f\I

do--"'I1I.

eo--",

TEHNIUM 7/1989 ti
ni

C~
r---flt--....-----,
168n r-
C31
330pl
L_
r-
c211
Recepţionarea programelor de televiziune transmise În cele două stan- 820pl
darde impune utilizarea pe calea de sunet a unui amplificator sensibil pe L_
5,5 MHz, cît şi pe 6,5 MHz.
Un astfel de montaj se poate realiza cu circuitele A220D, A223D,
K174UR1 etc.
Modul cum sînt cuplate circuitele pentru cele două frecvenţe este pre-
zentat alăturat.
AMATERSKE RADIO A, 2/1989

8081 KA261 KC149 +12 V

Comandfndu-se capacitiv schimbarea stării unui circuit 555, acesta fi-


ind conectat În montaj de multivibrator astabil, la ieşirea 3 se obţin impul-
suri simetrice care sînt aplicate unui circuit de integrare. Semnalul integrat
comandă un amplificator operaţional şi implicit tranzistorul ce anclan-
şează releul.
Senzorul poate fi o bucată de circuit imprimat.
AMATERSKE RADIO B, 2/1989

Plecînd de la un generator stabilizat cu cuarţ ce are frecvenţa cuprinsă


între 30 MHz şi 50 MHz şi operind o multiplicare convenabilă (intre 40 şi
20), se poate obţine semnal În banda de 23 cm rezervată radioamatorilor.
Bobina L 1 are aproximativ 10 spire pe o carcasă cu miez RF.
Din bobina L2 (3 spire) se aplică semnal diodei 1N4148 şi apoi unei linii
+lj acordate În 23 cm, aşa cum apare În desen.
LJ Tot pe diodă este aplicat semnal de modulaţie (800-1 000 Hz).
Alimentarea se face cu tensiune stabilizată între 9 V şi 12 V.
[61. .. 5
RADIO, 3/1989
RJ 100 VDf

~
fN4148

L2 C447
. 1..5

Se ştie că bateriile de acumula-


toare NiCd impun pe perioada În-
cărcării un curent de o valoare bine
pr\?lcizată.
Incărcătorul alăturat este special
construit pentru acest scop şi cu el
se pot încărca simultan un număr
de patru baterii.
Pe fiecare braţ curentul este con-
trolat de un tranzistor care la rîndul
său primeşte tensiune stabilizată \IO'I+V04-KA2026I
electronic de la circuitul 7808. Va- KA2003
loarea curenţilor de încărcare se VOS+V08-KA "01.KA"00
HLH HL4- VQA13.23
alege din comutatorul K2; aici pe VTI+ VT4 - 2T9'I36
poziţia 1 curentul are valoarea de VT5-2T6551
90 mA, iar pe poziţiile 2 şi 3 valoarea
curentului se poate stabili între 100
şi 300 mA.
Tranzistoarele sînt de tip BD, res-
pectiv VT1-VT4 :::: 80136, iar VT5
este BD135-B0139.
Puntea redresoare este de tip
1PM05, iar diodele VD5-V08 sînt
1N4001.

RADIO TELEVIZIA
ELECTRONIKA, 4/1989

TEHNIUM 7/1989
DISPOZ'ITIV ŞTERGERE MEMORII EPROM
DSM 254
• Construcţie durabilă şi atractivă
• şterger,e completă ~i eficientă În cea 15 min
• ştergere concomitentă o 12 EPROM-uri
• Consum redus de energie (putere absorbită 20W)
• Dotat eu sursă de radiatil ultraviolete din cuart
cu descarcare 1n vapori I de mercur la joasă )
presiune
• Functionarea sursei se face fără degajare de
eăldârd
, Sistem de protectie contra expunerii accidentale
la radiatia
J
ultravioletă emisO de sursă
• Suport din burete conductor pentru prevenire
ardere EPROM-uri 1n timpul expunerii
• Oprire automată a e.xpunerii prin releu de tempo-
rlzare
• Semnalizare luminoasă a expunerii
• Se livrează cu sursă de rezervă
• Pret, a 8300 tei

, suplimentare la telefon 67.20.40 /176


Informatii

TEHNIUM 7/1989
Convertorul a fost construit şi ex- STRĂILElE DANIEL - Lugoj
perimentat pentru 12 V preluaţi din Nu deţinem datele de catalog la
acumulator. Făcînd anumite cal- componentele enumerate de dv.
cule, puteţi determina curentul ab- GRECU CFUSTtNEL - Buzău
sorbit de la sursă. indiferent de tipul Există pe panou un buton cu indi-
acesteia. caţia UHF. În televizor nu există
Modificările tehnice implică un , GĂMĂ TOfU NICOLAE - Sibiu montaiul pentru UHF.
mic efort. Nu deţinem schema unui variator Puteţi construi un convertor care
Nu furnizăm orice schemă la ce- de turaţie pentru motoare de puteri să primească alimentare de +12 V
rere, mai ales cînd a fost publicată. mari prin acest buton,
CAPLEA MARIAN - jud. Olt . MOLDOVEANU PETRE - Con- LUNG DAN - Hunedoara
Luaţi legătura cu fabrica produ- stanta În momentul cînd vom avea o
cătoare. Fiecare aplicaţie cu tranzistoare schemă experimentată pentru 8 ca-
MARGEA PAUL ROMEO - jud. lUCIU GHEORGHE - Ungheni FE: I urmareşte un anumIt scop. nale (aptă pe.ntru magnetofon), o
Arad Construiţi o antenă Vagi; este Schemele publicate sînt rezulta- vom publica. In revistă şi a!mana-
Alimentaţi convertorul de la ten- destul de eficace, dar mai uşor de tul unor experimentări; orice do- huri au fost publicate scheme de te-
siunea de 12 V din televizor prin in- confecţionat. rinţă de optimizare impune şi un lecomandă; inspiraţi-vă din aceste
termediul unui stabilizator ce re- REUŢCHI VASILE - Suceava efort din partea constructorului scheme,
duce tensiunea la 9 V. Stabilizatorul Nu deţinem schema solicitată. amator. POP MARIUS - jud. Harghita
poate fi format dintr-un tranzistor La televizorul alb-negru trebuie NĂSTASE CRISTIAN - Bucu- Montaţi două sau patru antene şi
BD135 şi o diodă Zener PL9V2Z. Fo- modificată constanta de timp de la reşti un amplificator.
losiţi o antenă long Vagi. sincro cadre. Vă recomandăm să respectaţi da- NEOElCU IOAN - Bucureşti
ANDREI GABRIEL - jud. Su- MOLDOVAN GABRIEL - jud. tele din articol şi
În special să abor- Str. Delinesti nr. 1, bloc 835,
ceava Timiş daţi construcţii la care aveţi compo- scara 5, etaj 2, apartament 62, ofera
Nu deţinem alte date decît cele La becurile cu descărcare În gaze nentele indicate. tinerilor interesaţi cărţi şi reviste de
relatate În articol. trebuie să folosiţi o tensiune de or- PINTiliE DANIEL - Cluj-Na- electronică.
CAPĂTĂ DOREL - Făgăraş dinul kilovolţilor. poca
Televizorul fiind În perioada de Această tensiune fiind pericu- Comunicaţi-ne exact la ce vreţi
RADULESCU ION - jud. Oolj
garanţie, trebuie să vă adresaţi, loasă, vă recomandăm să renunţaţi să folosiţi un BFO şi pe ce frecvenţă
Pentru informaţiile suplimentare
pentru reparaţie, unei cooperative. la experimentele propuse. să II ''''''eze transformatoarele FI.
care vă interesează referitoare la ar-
ticolul "Antenă TV FIF-UIF" (publi-
EFTIMIU MARIUS - Bucureşti CIRSTEA NICOLAE - jud. Pra- ŞINDILARIU MIHAI - Ploieşti cat În 3/1989), vă rugăm să luaţi le-
Cuplaţ; antenele prin cabluri de hova Circuitul la care vă referiţi nu are Jătura cu autorul acestei realizări,
300 il şi ajungeţi la 75 n (cablu coa- În amplificator puteţi înlocui ast- echivalent. lulian Popovici, Caracal, Str. liber-
xial). fel: KT3107 := BC177, KT317 = PINTILIE GABRIEL - CăIăraşi tăţii nr. 25. bL M1, sc. 2, ap. 33, etaj
NICOLA ION - Funden: BC107, KT814 B0136, KT815 Tubul PL500 nu poate fi înlocuit 3, jud. Olt.
Da, se poate ca un receptor să = BD135- direct cu PL36. ci numai cu modi-
acopere cele două game UUS. MARINESCU COSTIN - Piteşti Tlcan complicate. I.M.

" "V - SOrA •


-o,sv ~lOV ==. 250V =SOOV ~l000V

RS-' RS-2

1SOtil. ±. w.
R8-!

800Hl
R8-2

± 1~ 4M5l ±. 1~ 5MQ ± 1% IDMn :t 1%


r
LAZĂR ANTON Caracal

Multimetrul T -4323 măsoară ten-


siuni între 0,5 V şi 1 000 V pe 7 game
R6-1
În ·curent continuu si tensiuni alter- Rl8 .10Hl
native Între 2,5 V~1 000 V pe 6
game; poate măsura În continuu cu- R6-2 klhl a 100 JhlO
renţi Între 50 ţ).A şi 500 mA pe
Q • f% .-'
k!hXJ
5 game, iar În alternativ numai cu- 1
renţi de 50 ţ).A. Impedanţa de intrare R7-1 ~ R1O-l ~
+, +,
este de 20 kD/V atît În c.a., cît şi În CI
Q R16
O- ~
c.c. Aparatul poate măsura rezis- R7-2 "'"
I'i' RD-2
~
(\j
+,
tenţe de pînă la 1 MO pe patru game. R9-1 R9-2 R12-1 R12-2
"'" R19
o:
N

Precizia măsurătorilor este de ±5% 2O.Q:tl~ 18k~:tl~ ~8i\'l.::!:1% 18Q±1~


la deviaţie total ă.
În multimetru este încorporat un
generator AF ce poate debita un
1----------- ____ o - -
- O/SIIIA
- - -
- SmA
- - - ,
- 5 mA

semnal dreptunghiular cu amplitu-


R21'" R23 R24 R25 R27 "
dinea de 3 V vîrf-vîrf. Semnalul AF I HU lOkn 2 k'il 33Q 22 in
modulează un generator RF cu frec-
venţa de 455 kHz, generator ce se
I R22~ 10Hl R26~20H't I
foloseste la verificarea amplificatoa- kSO C2 2pF
relor de frecvenţă intermediară din I ~.-+-----<I Generateur I
radioreceptoare.
TI I
I I
I '·'}II.:...--4--..-~----_o465kHz
Sortie

MUNTEANU COSMIN - Sibiu


Funcţionarea intermitentă a motorului este de-
.-----:~----+--__o HHz I
terminată de degradarea circuitului integrat din
blocul regulator de turaţie. L _ _ _ _ _ _ . _ . _ . _ . _ _ _ ._. _ _ _ .~
Vă puteţi procura un nou circuit integrat de la
unităţile service sau construiţi un nou bloc regu-
latoraucufostcomponente
taje publicate În discrete. Asemenea mon-
"Tehnium". L ___........______________________........__________-.aI

CITITORII DIN STR.AI-


NĂTATE SE POT ABONA
Redactor-şef: ing. IOAN ALBESCU PRIN "ROMPRESFILATE-
Redactor-tef adJ.: prof. GHEORGHE BADEA I lIA" - SECTORUL EX-
Secretar responsabil de redacţie: ing. ILIE MIHĂESCU PORT-IMPORT PRESA,
Redactor responsabil de numir: fiz. ALEXANDRU MARCULESCU P.O.BOX 12-201, TELEX
10316, PRSFIR BUCU-
REŞTI,. CALEA GRIVIŢEt
HR. 64-66.
Administraţia
editura SCinteia UNDEX 442121 Tiparul executat la
Combinatul Poligrafic "Casa Sci nteii.,