Simulare 21 mai 2016

Complement simplu

1. În tratamentul tahicardiilor ventriculare nu este valabil:

a. În tahicardiile ventriculare pe fond ischemic metoda cea mai utilizată este defibrilatorul automat
b. În cardiomiopatia dilatativă sunt recomandate blocantele canalelor de calciu
c. În cardiomiopatia hipertrofică se preferă tratamentul prin defibrilator implantabil
d. În tahicardiile ventriculare declanşate de catecolamine (isopropil noradrenalină) se recomandă
betablocante
e. Tahicardia ventriculară polimorfă se tratează cu sulfat de magneziu chiar şi în lipsa
hipomagneziemiei

2. În interpretarea ECG-ului în aritmii este adevărat:

a. Tahicardia paroxistică supraventriculară se caracterizează prin frecvenţe de 150-200 pe minut şi
complexe neregulate
b. Extrasistolele ventriculare sunt definite de complexe QRS largi (<120 msec)
c. Tahicardia ventriculară este o aritmie neregulată care poate asocia capturi şi fuziuni ventriculare
d. Fibrilaţia atrială se caracterizează prin prezenţa undelor “f” cu o frecvenţă de 350-600 pe minut
e. În aritmia respiratorie, în inspir frecvenţa de descărcare a nodului atrioventricular este mai mare ca
în expir

3. În tratamentul fibrilaţiei atriale, nu este valabil:

a. Pentru conversia la ritmul sinusal, propafenona se administrează în doză de 600 mg
b. Controlul frecvenţei în FiA permanentă se poate face cu antiaritmice din clasa IC (flecainida)
c. Controlul frecvenţei ventriculare se recomandă la pacienţii asimptomatici (fără palpitaţii, oboseală,
dispnee de efort sau sincopă)
d. Digoxinul nu previne creşterea excesivă a frecvenţei cardiace la efort
e. O opţiune terapeutică este ablaţia prin radiofrevenţă a joncţiunii atrioventriculare şi implantarea
unui stimulator cardiac ventricular

4. Nu este adevărat:
a. Tratamentul tahicardiei paroxistice supraventriculare cu instabilitate hemodinamică se face prin
stimulare atrială „overdrive”
b. Tratamentul fibrilației atriale nu cuprinde antiaritmice de clasa IC (flecainidă și propafenonă)
c. În tratamentul flutterului atrial cronic terapia de elecție este ablația prin radiofrecvență
d. Tratamentul exstrasistolelor ventriculare poate include ședințe de psihoterapie
e. Schema de tratament a unui pacient cu fibrilație atrială permanentă conține un anticoagulant oral

5. Nu este antiaritmic de clasa III:

a. Amiodarona
b. Sotalol
c. Ibutilide
d. Bretilium
e. Mexiletină

6. În clasificarea Vaughan-Williams este valabil:

a. Diltiazemul este un blocant de canal de calciu dihidropiridin specific
b. Antiaritmicele din clasa III prelungesc depolarizarea prin blocarea canalelor de K+
c. Flecainida şi propafenona au efect redus pe faza 0
d. Antiaritmicele din clasa IB scurtează repolarizarea prin blocarea canalelor de K+
e. Betablocantele sunt simpaticolitice blocante ale receptorilor beta

7. Referitor la bradiaritmii este fals:

a. Valori de 35-40 de bătăi pe minut la persoane tinere sănătoase nu generează simptome
b. Apariţia bradicardiei la un bolnav cu hipertrofie ventriculară duce la scăderea debitului cardiac
c. În tratamentul aritmiei respiratorii se poate utiliza atropina 5 mg iv
d. Blocul sinoatrial de grad II poate fi documentat pe ECG
e. “Sick sinus syndrome” se poate manifesta atât prin frecvenţe cardiace de 50 bătăi pe minut, cât şi
prin frecvenţe de 120 pe minut

8. Medicamentele care pot determina reflux gastro-esofagian sunt, cu excepția:

a. Blocante de canale de calciu
b. Cafea
c. Estrogeni
d. Anticolinergice
e. Narcotice

9. Recomadările AGA (American Gastroenterological Association) privind tratamentul bolii de

reflux gastro-esofagian cuprind următoarele, cu o excepție:
a. Scăderea ponderală pentru pacienții obezi
b. Antisecretorii de tipul anti-H2 cu o eficacitate mai mare decât IPP
c. Tratamente de lungă durată cu IPP la doza minimă eficientă
d. Efectuarea endoscopiei cu biopsie la pacienții cu disfagie
e. Efectuarea endoscopiei la pacienții care nu răspund la terapia antisecretorie empirică

10. Principalele simptome ale bolii de reflux gastro-esofagian sunt:

a. Pirozisul și regurgitațiile acide
b. Manifestările extradigestive
c. Disfagia și odinofagia
d. Durerile epigastrice sau toracice
e. Manifestările respiratorii (tuse cronică)

11. Alegeți afirmația falsă cu privire la formele de HTA:

a. HTA sistolică a vârstnicului se datorează depunerii intraparietale de colagen ;
b. HTA de ”halat alb” evoluează în timp, la mulți pacienți, spre o formă clasică de HTA ;
c. HTA ”mascată” are drept etiologie un stil de viață inadecvat ;
d. HTA sistolică a adultului tânăr este mai frecvent întâlnită la femei decât la bărbați;
e. HTA ”malignă” netratată are un prognostic foarte sever pe termen scurt.

12. Alegeți afirmația corectă legată de complicațiile HTA :

a. Pentru fiecare creștere a TA sistolice cu 10mmHg s-a înregistrat o dublare a riscului de boală
cardiacă ischemică în intervalul 115-180mmHg;
b. Boala cerebrovasculară are drept cea mai frecventă cauză pe cea hemoragică (80%);
c. Pacienții hipertensivi cu afectare ușoară a funcției renale au o prevalență crescută a leziunii
organelor țintă;
d. 60% din pacienții cu boală coronariană sau cerebrovasculară au și boală vasculară periferică;
e. Majoritatea cazurilor de IC la pacienții hipertensivi au disfuncție de tip sistolic.

13. Alegeți varianta greșită cu privire la tratamentul HTA :

a. Pentru toate vârstele, la valori ale TA > 160/100mmHg, se indică asocierea de 2 clase de
medicamente dintre care obligatoriu și un diuretic în doză mică ;
b. La valori ale TA de 129-120/<80mmHg cu boli asociate se va indica monitorizarea valorilor TA la
domiciliu ;
c. La pacienții cu vârsta între 60-80 de ani cu valori TAS peste 160mmHg și TAD sub 90mmHg și alți
factori de risc se va indica diuretic în doză mică și tratamentul factorilor de risc;
d. La valori ale TA la limită, 139-130/80mmHg, asociate cu diabet zaharat sau cu afectare de organ
țintă se va iniția tratamentul bolilor asociate cu sau fără diuretic ;
e. Pentru toate grupurile de pacienți se va suplimenta tratamentul cu alte clase de medicamente
pentru a obține o valoare TA controlată.

14. Alegeți afirmația corectă legată de examinările utile la pacientul cu ICC :

a. Cardiomegalia identificată pe radiografia toracică apare precoce ;
b. Un traseu EKG absolut normal nu exclude o ICC ;
c. În IC cu FE păstrată, VS apare dilatat pe ETT ;
d. O valoare a BNP sub 300 pg/mL exclude o IC ;
e. Un test de efort maximal, fără simptome, la un pacient fără terapie, infirmă diagnosticul de ICC.

15. Afirmația falsă privind clasificarea ACC/AHA a stadiilor ICC este :

a. Se referă la prezența modificărilor structurale cardiace și a simptomelor;
b. Stadiul B cuprinde pacienții cu simptome și semne de ICC;
c. Stadiul D cuprinde cu pacienții cu boală cardiacă structurală avansată ;
d. Stadiul C cuprinde pacienți cu hipertrofie ventriculară stângă sau infarct miocardic sau valvulopatii
asimptomatice, complicate cu IC ;
e. Stadiul A cuprinde pacienți cu risc mare de a dezvolta IC.

16. Alegeți afirmația corectă legată de tratamentul IC :

a. Blocantele de calciu nondihidropiridinice sunt eficiente în terapia farmacologică a ICC cu fracție de
ejecție scăzută ;
b. Atenololul este indicat la pacienții cu ICC stabili ;
c. ARA au efect semnificativ asupra reducerii mortalității prin IC ;
d. Terapia cu Ivabradină impune pacienți în ritm sinusal, cu o FC de cel puțin 70bpm;
e. Digoxinul se administrează în doze de 0,25 mg/zi la vârstnici, doza reducându-se la 0,0625 mg/zi în
prezența disfuncției renale.

17. Alegeți afirmația greșită cu privire la clasificarea NYHA :

a. Este cea mai folosită clasificare funcțională a IC ;
b. Clasa I cuprinde pacienți cu boală structurală/anomalii funcționale cardiace, fără limitarea activității
fizice ;
c. Clasa II include pacienții cu limitarea ușoară a efortului fizic.
d. În clasa III sunt încadrați pacienții cu dispnee, fatigabilitate și palpitații ce apar la eforturi ca
gradinărit, dans, măturat ;
e. Clasa IV se referă la agravarea simptomelor la cel mai mic efort.

18. Alegeți afirmația corectă legată de ICA :

a. Dispneea este simptomul principal, cu debut insidios și accentuare progresivă ;
b. Șocul cardiogen este caracterizat de o hipoperfuzie periferică prelungită, în cadrul unor aritmii
cardiace majore ;
c. Puls-oximetria non-invazivă furnizează informații cu privire la pCO2 ;
d. Diureticul cel mai folosit în EPA este spironolactona ;
e. Dobutamina, dopamina, norepinefrina, milrinona au efecte negative dacă sunt administrate pe
termen lung.

19. Alegeți varianta corectă legată de CMD :

a. La examenul morfopatologic, arterele coronare sunt, de obicei, normale ;
b. Forma idiopatică beneficiază de un tratament specific ;
c. Terapia antiaritmică prelungește viața si previne moartea subită ;
d. Monitorizarea ECG Holter evidențiază aritmii ventriculare severe la 75% din pacienți ;
e. Anticoagularea orală de lungă durată este indicată în doze care să prelungească INR la 3-4.

20. Selectați varianta greșită cu privire la CMH:

a. Biopsia endomiocardică se folosește de excepție ;
b. În majoritatea cazurilor, moartea este subită (50-60%) și se datorează tahiaritmiilor ventriculare ;
c. Endocardita bacteriană necesită, conform ghidurilor recente, profilaxie antibiotică;
d. La pacienții simptomatici se folosesc beta blocante și blocantele canalelor de calciu ;
e. Tratamentul chirurgical este rezervat pacienților cu CMHO.

21. In BPOC, semnul Hoover face referire la [10]:

a. Respiratia cu buzele pensate, evocatoare pentru o obstructie bronsica importanta
b. Utilizarea musculaturii respiratorii accesorii (scaleni, sternocleidomastoidieni)
c. Tirajul costal asociat cu depresia spatiilor supraclaviculare si suprasternal
d. Partea inferioara a toracelui isi scade diametrul transversal in inspir.
e. Depresia paradoxala a abdomenului in inspir.

22. NU este considerat semn fizic de severitate in BPOC [10]:

a. Frecventa respiratorie peste 25/minut
b. Flapping tremor
c. Alura ventriculara peste 100/minut
d. Somnolenta
e. Coma grad II

23. Referitor la sevrajul fumatului, cele mai bune rezultate se obtin prin [15]:
a. Substituenti de nicotina
b. Psihoterapie si bupropion
c. Psihoterapie si vareniclina
d. Tentative spontane de abandon al fumatului
e. Psihoterapie, fara tratament medicamentos

24. Corticosteroizii inhalatori in terapia BPOC [18]:

a. Sunt recomandati la pacientii cu obstructie semnificativa (stadiile 2 si 3) si exacerbari frecvente.
b. CSI reduc rata exacerbarilor si amelioreaza calitatea vietii.
c. CSI influenteaza semnificativ rata de degradare anuala a VEMS, la pacientii peste 65 ani.
d. CSI se administreaza doar in perioadele de exacerbare.
e. CSI + BADLA reprezinta o optiune terapeutica frecvent utilizata,insa in doze mici.

25. Roflumilast este [18]:

a. Inhibitor de fosfodiesteraza 2
b. Betamimetic cu durata lunga de actiune
c. Anticolinergic
d. Inhibitor de fosfodiesteraza 4
e. Corticosteroid inhalator

26. In terapia BPOC, se asociaza [19]:

a. Vaccinarea anti-pneumococica la pacienti peste 65 ani sau cu comorbiditati cardiovasculare severe
b. Vaccinarea anti-gripala o data la 2 ani in formele severe de BPOC
c. Curele profilactice cu antibiotice, care si-au dovedit eficacitatea pe scara larga
d. Inhibitorii tusei in perioadele de exacerbare
e. Medicatie mucolitica este contraindicata in orice circumstanta clinica.

27. In BPOC, urmatoarele constituie criterii clinice de gravitate care impun spitalizarea, cu exceptia
[22]:
a. Dispnee severa de repaus
b. Cianoza severa cu tendinta la agravare
c. Folosirea intensa a muschilor respiratori accesori
d. Alura ventriculara > 110/minut
e. Tahipnee > 18/minut

28. Intr-un caz de carcinom bronhopulmonar tip scuamos, confirmat histopatologic, bilantul TNM
indica o tumora la nivelul LSS de 6 cm, cu invazia pleurei viscerale, adenopatii hilare ipsilateral si
revarsat pleural stang malign – se incadreaza in [58]:
a. Stadiul I
b. Stadiul II
c. Stadiul IIIA
d. Stadiul IIIB
e. Stadiul IV

29. Pentru a preveni reactiile de tip soc anafilactic, inainte de administrarea citostaticelor, se face
premedicatie cu [64]:
a. Ondansetron
b. Factori de crestere GM-CSF
c. Corticoizi
d. Lorazepam
e. Aprepitant
 30. Medicatia de salvare in astmul bronsic [44-45]:
a. Glucocorticoizii inhalatori
b. Metilxantinele
c. Beta2-agonistii cu durata lunga de actiune
d. Beta2-agonistii cu durata scurta de actiune
e. Inhibitorii de leukotriene

31. Spirometria in astmul bronsic [42]:

a. Raport VEMS/CVF < 60%
b. Raport CVF/VEMS < 70%
c. Raport VEMS/CVF < 70%
d. Cresterea VEMS cu peste 15% dupa administrarea de bronhodilatatori inhalatori
e. Cresterea VEMS cu mai putin de 12% dupa administrarea de bronhodilatatori inhalatori

32. Tuberculoza MDR implica rezistenta bacililor [72]:

a. Cel putin la izoniazida si etambutol
b. La izoniazida, rifampicina, la o quinolona si la aminoglicozide
c. Cel putin la izoniazida si rifampicina
d. Cel putin la pirazinamida si rifampicina
e. Cel putin la streptomicina si izoniazida

33. Tuberculoza digestiva afecteaza cel mai frecvent [82]:

a. Colonul descendent
b. Jejunul
c. Stomacul
d. Regiunea ileo-cecala
e. Regiunea perianala

34. Urmatoarea afirmatie despre tratamentul stenozei mitrale este falsa:

a. terapia anticoagulanta este indicata la pacientii care au avut un accident embolic
b. pacientii simptomatici cu arie valvulara sub 1,5 cm2 trebuie tratati chirurgial sau interventional
c. la pacientii simptomatici cu anatomie nefavorabila dar risc operator crescut se indica de electie
tratamentul interventional
d. absenta fuziunilor comisurale nu contraindica valvuloplastia mitrala percutana cu balon
e. comisurotomia se practica mai rar decât protezarea valvulara

35. Despre ischemia silentioasa este fals:

a. coronarografia este indicata la pacientii cu risc inalt
b. B-blocantele par sa fie cele mai eficiente in tratament
c. antogonistii de canale de calciu sunt mai putin eficienti decat B-blocantele
d. episoade frecvente si lungi indica un prognostic prost
e. nitratii sunt cei mai eficienti in tratament

36. Despre STEMI este fals ca:

a. in faza de evolutie se dezvolta tesut de granulatie
b. necroza miocardica progreseaza dinspre zona subepicardica
c. tabloul clinic de insuficienta cardiaca apare la o afectare de peste 25% a miocardului VS
d. pot sa rezulte zone de miocard siderat
e. in primele 30 minute modificarile sunt potential reversibile

37. Despre SCA non-ST putem afirma urmatoarele, cu exceptia:

a. sunt mai frecvente decat STEMI
b. vasospasmul este frecvent asociat
c. exista si forma ne-aterosclerotica
d. dispneea este principalul simptom
e. se face diagnostic diferential cu embolia pulmonara

38. Examinarile pentru HTA nu presupun:

a. electrocardiograma poate releva hipertrofie ventriculara stanga
b. ecocardiografia semnaleaza prezenta disfunctiei diastolice
c. daca indicele glezna-brat <1 se efectueaza examinare eco-Doppler
d. examinarea fundului de ochi
e. evaluarea proteinuriei cantitative/24 ore

39. Despre boala ulceroasa sunt false urmatoarele:

a. virusul Herpes simplex de tip 1 poate fi implicat in etiopatogeneza
b. in cazul unei infectii in antecedente, testele serologice pentru Helicobacter pylori nu mai sunt utile
c. dozarea secretiei acide gastrice bazale si maximale nu este utila
d. se foloseste testul rapid capilar pentru identificarea Helicobacter pylori
e. daca se administreaza AINS se recomanda asocierea misoprostolului

40. Tratamentul bolii ulceroase cuprine urmatoarele, cu exceptia:

a. Omeprazol 40 mg/zi p.o. postprandial in ulcerul gastric
b. Ranitidina
c. Misoprostol 100-200 mcg x 4-6/zi in timpul meselor
d. Sucralfat
e. Subsalicilat de bismut

41. Despre bolile inflamatorii intestinale este fals ca:

a. fumatul creste riscul de aparitie a bolii Crohn
b. Cytomegalovirus este considerat factor etiologic
c. exista un exces de prostaglandine
d. raspunsul Th1 este asociat cu colita ulcerativa
e. exista o exacerbare a invaziei leucocitare la nivelul epiteliului intestinal

42. Modificarile endoscopice in colita ulcerativa nu includ:

a. eroziuni
b. granularitate
c. eritem
d. ulceratii pleomorfe
e. aspect de „piatra de pavaj”

43. Reprezinta o complicatie putin frecventa a colitei ulcerative:

a. malabsorbtia
b. perforatia
c. ocluzia
d. uveita
e. eritemul nodos

44. Despre tratamentul medicamentos in bolile inflamatorii intestinale se pot afirma urmatoarele,cu
exceptia:
a. aminosalicilatii inhiba metabolismul acidului arahidonic
b. corticosteroizii inhiba metabolismul acidului arahidonic
c. corticosteroizii sunt indicati in megacolonul toxic
d. corticosteroizii sunt indicati in colita fulminanta
e. infliximabul nu este recomandat in formele de boala Crohn corticodependente

45. Nu reprezinta cauza frecventa de ciroza hepatica:

a. toxoplasmoza
b. metotrexatul
c. amiodarona
d. boala Wilson
e. steatohepatita non-alcoolica

46. Patogeneza cirozei heptice cuprinde urmatoarele, cu exceptia:

a. fibroza hepatica difuza
b. depunerea fibrelor de colagen in spatiul Disse
c. formarea de membrane bazale la nivelul sinusoidelor
d. noduli de regenerare
e. celulele Ito, care impiedica colagenizarea spatiului Disse

47. Despre ciroza hepatica putem afirma:

a. matrix metaloproteinazele au efect profibrotic
b. matrix metaloproteinazele au activitate crescuta
c. insuficienta cardiaca dreapta este factor etiopatogenetic
d. stelutele vasculare sunt patognomonice
e. epistaxisul nu apare in stadiul compensat

48. Explorarile paraclinice in ciroza hepatica releva urmatoarele, cu exceptia:

a. fibrinogenul este scazut
b. indicele de protrombina scazut se corecteaza prin administrarea de vitamina K
c. bilirubina serica este de regula crescuta
d. amoniemie crescuta la pacintii cu encefalopatie
e. gradientul de albumina ser-ascita >1,1

49. In ciroza hepatica:

a. de etiologie virala este cel mai frecvent micronodulara
b. de etiologie alcoolica este de regula macronodulara
c. raportul AST/ALT< 2 sugereaza etiologia alcoolica
d. nodulii de regenerare nu pot fi vizualizati ecografic
e. contractura Dupuytren sugereaza etiologia alcoolic

50. Ciroza biliara secundara presupune, cu exceptia:

a. pentru aparitia cirozei este necesara prezenta colestazei de cel putin 6 luni
b. in tabloul clinic este prezenta steatoreea
c. indepartarea obstacolului face parte din tratamentul de baza
d. acidul ursodeoxicolic este eficient in tratament
e. stadiile avansta beneficiaza de transplant

Complement multiplu

51. Sunt sindroame dominate de aritmii:

a. Tahicardia prin reintrare nodală
b. Tahicardia prin reintrare atrioventriculară ortodromică
c. Boala nodului sinusal
d. Blocul trifascicular (BRS+BRD)
e. Sindromul QT lung

52. Selectați afirmațiile adevărate referitoare la modul de apariție a aritmiilor cardiace:

a. Fibrilația atrială la tineri apare prin stimularea parasimpaticului în cursul nopții
b. Flutterul atrial apare din cauza unor stimuli ectopici eficienți
c. Factorul declanșator al flutterului atrial este o bătaie atrială prematură (extrasistolă)
d. În tahicardia paroxistică supraventriculară apar circuite de reintrare pe un cord sănătos
e. Fibrilația atrială naște fibrilație atrială, prin procesele de remodelare arterială

53. Cardiostimularea electrică permanentă se recomandă:

a. La pacienţi cu bradicardie persistentă şi simptomatici
b. La pacienţi cu BAV tip 2 grad 3 indiferent de simptome
c. La pacienţi simptomatici (sincopă) cu sindrom de sinus carotidian
d. La pacienţi peste 40 de ani cu bradicardie intermitentă în sincopa reflexă
e. La pacienţi fără bradicardie documentată, la care BAV grad 2 poate fi provocat farmacologic

54. Endocardita infecțioasă este cauzată de:

a. Streptococi orali
b. Bacterii intracelulare (Coxiella)
c. Bacili Gram pozitiv (grupul Hacek)
d. Bacterii intracelulare (Chlamydia)
e. Fungi

55. Criterii de diagnostic ale endocarditei infecțioase sunt:

a. Hemoculturi pozitive - criteriu major
b. Vegetații valvulare - criteriu minor
c. Febră >38oC - criteriu major
d. Fenomene vasculare - criteriu major
e. Noduli Osler - criteriu minor

56. În profilaxia endocarditei infecțioase:

a. Sunt vizați pacienți cu antecedente de endocardită
b. Se utilizează amoxicilină sau ampicilină
c. Antibioticul se administrează cu 30-60 de minute înaintea procedurii
d. Sunt vizați pacienți cu antecedente de reumatism articular acut
e. Se administrează aspirină

57. Modificările ECG din pericardita acută nu sunt:

a. Tulburări de ritm
b. Hipertrofie ventriculară și atrială
c. Anomalii de segment ST
d. Tahicardie ventriculară
e. Tahicardie sinusală

58. Tratamentul pericarditei acute exsudative constă în:

a. Antiinflamatoare steroidiene: Ibubrofen 300-800 mg la 6-8 ore
b. Colchicină în monoterapie sau asociat cu Ibuprofen
c. Ibuprofen asociat cu protecție gastrică
d. Antiinflamatoare steroidiene în pericardita uremică
e. Pericardiocenteză în disecția de aortă

59. Complicațiile refluxului gastro-esofagian nu sunt:

a. Esofagul Barrett care poate evolua spre carcinom scuamos
b. Sângerări din varice esofagiene
c. Esofagul Barrett: metaplazie esofagiană a intestinului
d. Esofagul Barrett care necesită controale endoscopice regulate
e. Disfagia prin stenoze esofagiene

60. Factorii implicați în patogeneza bolii de reflux gastro-esofagian sunt:

a. Contracția insuficientă a sfincterului esofagian superior
b. Relaxarea patologică tranzitorie a sfincterului esofagian inferior
c. Existența unei hernii hiatale mari
d. Ortostatism după masă
e. Stilul de viață (fumat, creștere în greutate)

61. Semne de alarmă în caz de reflux gastro-esofagian sunt:

a. Disfagia
b. Odinofagia
c. Anemia
d. Hemoragia digestivă inferioară
e. Sațietatea precoce

62. Examinările complemetare efectuate în bolala de reflux gastro-esofagian sunt:

a. Endoscopia digestivă superioară
b. Ph-metria
c. Manometria
d. Teste respiratorii - urea breath test
e. Dozarea secreției acide bazale

63. În clasificarea Los Angeles:

a. Gradul A - pierderi de substanță mai mici de 5 mm profunzime
b. Gradul B - cel puțin o leziune peste 5 mm lungime, fără leziuni confluente între pliuri
 c. Gradul C - leziunile depășesc 75% din circumferința esofagiană
d. Gradul D - esofagită non-severă
e. Este necesară efectuarea endoscopiei digestive superioare

64. În tratamentul bolii de reflux gastro-esofagian:

a. Antiacidele și alginații nu duc la vindecarea esofagitei
b. Antiacidele și antisecretoriile au efect de tamponare
c. În prezent se recomandă strategia step-up
d. Nu se poate interveni chirugical
e. Se utilizează IPP-uri: omeprazol, pantoprazol, lanzoprazol, rabeprazol

65. Inhibitorii de pompă de protoni:

a. Au un efect antisecretor superior celorlalte clase
b. Pot fi administrați pe perioade lungi
c. Pot produce o ușoară hipergastrinemie
d. Folosiți pe termen scurt induc malabsorbție
e. Sunt bine tolerați

66. Durata tratamentului bolii de reflux gastro-esofagian este:

a. 4-6 săptămâni în faza de eradicare a H. pylori
b. 4 săptămâni când nu există esofagită
c. Sub 4 săptămâni în esofagita cu pierdere de substanță non-circumferențială
d. 8 săptămâni în esofagita severă
e. Indicat pe termen nelimitat la pacienții la care nu s-a făcut endoscopie

67. Sunt afirmații adevărate următoarele:

a. Rata de control a HTA depășește o treime din numărul pacienților hipertensivi;
b. La pacienții cu boală coronariană asociată se recomandă scăderea TA la valori <130/80mmHg ;
c. După vârsta de 50 de ani, prevalența este mai ridicată la sexul feminin;
d. Există o relație liniară între valorile TA și riscul de apariție al AVC, aceasta fiind responsabilă de 54%
dintre AVC ;
e. HTA specifică vârstnicului are doar valoarea TAD crescută.

68. Alegeți afirmațiile false legate de variantele de HTA :

a. HTA adultului tânăr este mai frecvent întâlnită la bărbați decât la femei ;
b. HTA sistolică a vârstei mijlocii este datorată în principal creșterii rezistenței periferice ;
c. HTA vârstnicului are valori ale TAD<90mmHg;
d. HTA ”malignă” produce mai ales afectare oculară ;
e. HTA ”mascată” prezintă valori crescute în timpul consultațiilor.

69. Alegeți afirmațiile adevărate cu privire la etiologia HTA :

a. SRAA este implicat în patogeneza HTA esențială și unele forme de HTA secundară ;
b. La hipertensivi, crește calciul intracelular, scăzând tonusul celulelor musculare netede vasculare;
c. Hiperaldosteronismul primar (sindromul Conn) este datorat, cel mai frecvent, unei cauze maligne la
nivelul glandei suprarenale ;
d. În coarctația de aortă, HTA este măsurată doar la nivelul membrelor superioare ;
e. În boala Paget apare o HTA sistolică izolată.
70. Alegeți afirmațiile false legate de diagnosticul clinic și paraclinic al HTA :
a. La prima vizită, se măsoară TA la ambele brațe ;
b. Este suficientă 1 măsurătoare la o vizită obișnuită ;
c. La ecocardiografia Doppler carotidiană, indicele de raport grosime intimă-medie <0,9 este
patologic ;
d. Se măsoară valorile reninei serice înainte și după o oră de la ingestia a 25mg Captopril, dacă se
suspectează HTA reno-vasculară ;
e. Eco- Doppler arterial periferic este recomandat dacă indicele gleznă-braț este <0,9.

71. Alegeți variantele corecte legate de diagnosticul și stadializarea HTA:

a. Riscul cardiovascular global estimează riscul de eveniment coronarian acut sau AVC pe o durată de
maxim 10 ani;
b. Un risc adițional înalt corespunde unui procent de 20-30% de evenimente cardiovasculare fatale sau
nonfatale la 10 ani;
c. Un risc adițional mediu prezice 4-5% din decesele de cauză cardiovasculară ;
d. Microalbuminuria de peste 300mg/24h evidențiază afectarea sublinică de organ ;
e. Circumferința taliei >108cm la bărbați și >82cm la femei definesc obezitatea abdominală ca factor de
risc cardiovascular .

72. Afirmațiile false legate de complicațiile HTA sunt :

a. Apar prin accelerarea procesului de ateroscleroză, în directă legătură cu metabolismul CST ;
b. Riscul de boală cardiacă ischemică se dublează pentru fiecare creștere a TAD cu 20mmHg în
intervalul 75-100mmHg ;
c. Riscul de IC este de 3 ori mai mare la bărbații hipertensivi față de cei normotensivi;
d. Aritmiile ventriculare sunt mai frecvente la hipertensivii cu HVS, dependent de disfuncția VS ;
e. AVC hemoragic are o strânsă legătură cu întrerupera medicației antihipertensive.

73. Alegeți variantele adevărate legate de măsurile terapeutice nonfarmacologice în tratamentul HTA:
a. Reducerea greutății vizează un IMC între 18,5-24,9 kg/m2;
b. Reducerea aportului de sodiu sub 3,8g este obligatoriu de respectat;
c. Se recomandă efort fizic izometric la pacienții cu valori TA necontrolate ;
d. Reducerea consumului de alcool scade valorile TA în medie cu 2-4mmHg ;
e. Terapia de substituție cu nicotină are efect vasopresor minim.

74. Alegeți variantele adevărate legate de măsurile terapeutice farmacologice în tratamentul HTA:
a. La valori ale TA 129-120/<80mmHg cei cu valori TA la limită fără boli asociate se va indica
monitorizarea TA la domiciliu;
b. Inițial se urmărește scăderea TA cu 5-10mmHg ;
c. Se preferă diuretice de ansă celor tiazidice sau economizatoare de potasiu ;
d. Labetalolul și carvedilolul au și efect alfa-blocant;
e. Adăugarea unui sartan la o doză maximă de IEC crește efectul antihipertensiv.

75. Alegeți afirmațiile adevărate cu privire la particularitățile tratamentului HTA :

a. La vârstnici, diureticele tiazidice și blocanții canalelor de calciu constituie primele opțiuni ;
b. Metildopa se poate administra în HTA din sarcină ;
c. În prezența insuficienței renale la diabetici, se contraindică asocierea terapiei diuretice ;
d. Pentru pacienții coronarieni dovediți, obiectivul tensional este de 130/80mmHg ;
e. La pacienții hipertensivi cu nefropatie non-diabetică și cu proteinurie, sunt de elecție IEC și sartanii,
eventual diuretice.

76. Selectați variantele false legate de tratamentul intervențional/chirurgical în HTA :

a. Sunt metode de tratament utilizate aproape în exclusivitate la cazurile de HTA secundară ;
b. Pentru HTA reno-vasculară, tratamentul de elecție al displaziei fibro-musculare este implantarea
unui stent prin angioplastie percutană;
c. Anevrismul de aortă asociat HTA reno-vasculare necesită tratament chirurgical ;
d. Denervarea renală este un procedeu aplicat frecvent pacienților cu HTA secundară unei stenoze de
arteră renală ;
e. În hiperaldosteronismul primar, se impune o terapie de reechilibrare metabolică timp de 8-10zile
preoperator.

77. Alegeți răspunsurile corecte privind tipurile de ICC :

a. ICC cu FE păstrată prezintă disfuncție predominant diastolică ;
b. Cf. clasificării NYHA, stadiul II cuprinde pacienții cu limitare severă a activității fizice ;
c. ICC dreaptă determină tipic dureri în hipocondrul stâng ;
d. Cf. clasificării ACC/AHA, stadiul B cuprinde pacienți fără simptome și semne de ICC;
e. Aproximativ 50% dintre pacienții cu ICC au FE scăzută.

78. Alegeți variantele corecte privind etio-patogeneza ICC :

a. Stenozele valvulare sunt implicate prin suprasolicitarea de presiune ;
b. Insuficiența renală reprezintă un factor precipitant, care agravează simptomele ICC ;
c. Activarea neuroendocrină constituie un mecanism compensator tardiv ;
d. În ICC crește sinteza de molecule vasodilatatoare cu rol de contrareglare ;
e. Remodelarea ventriculară implică și activarea diferitelor gene la nivel miocardic.

79. Alegeți afirmațiile corecte legate de diagnosticul ICC:

a. Dispneea de repaus cu ortopnee apare în stadiile inițiale ;
b. Oboseala la efort fizic este dată de scăderea debitului cardiac ;
c. Tusea nocturnă este unul din simptomele specifice ;
d. Cardiomegalia este evidențiată prin deplasarea șocului apexian lateral de LMC stângă ;
e. În formele severe de IC, edemele periferice se însoțesc de acumularea de exsudat la nivelul
seroaselor.

80. Alegeți afirmațiile false privind examinările paraclinice în ICC :

a. Electrocardiograma este o investigație obligatorie ;
b. Pe ETT, severitatea cea mai mare a disfuncției diastolice o are cea de tip restrictiv ;
c. La pacienții cu debut progresiv al simptomelor, valori ale BNP sub 125pg/mL exclud ICC ;
d. Disfuncția sistolică semnificativă a VS implică prezența cardiomegaliei pe radiografia toracică ;
e. Un test de efort maximal, fără simptome, la un pacient fără terapie confirmă diagnosticul de ICC.

81. Alegeți variantele corecte privind tratamentul ICC :

a. Blocantele de calciu nondihidropiridinice sunt de evitat ;
b. Valori ale creatininei serice peste 2,5mg/dL contraindică administrarea IECA ;
c. Beta-blocantele se administrează în doze obișnuite la pacienții cu decompensări ;
d. ARA au un efect semnificativ asupra reducerii mortalității ;
e. Concentrației serică terapeutică a digoxinului este între 0,6-1,2 mg/mL ;
82. Alegeți variantele corecte privind contraindicațiile tratamentelor în ICC :
a. Stenoza bilaterală de arteră renală și administrarea de IECA ;
b. BAV grad 1 și administrarea de beta-blocante ;
c. K+ seric >= 5mmol/L și administrarea de eplerenonă;
d. Frecvența cardiacă sub 70bpm și administrarea de ivabradină;
e. Sindromul de preexcitație și administrarea de digoxină.

83. Alegeți variantele corecte legate de terapia intervențională în ICC cu FE redusă :

a. Implantarea unui defibrilator cardiac (ICD) se recomandă pentru prevenția primară și secundară la
pacientii cu speranță de supraviețuire sub 1 an ;
b. Terapia de resincronizare cardiacă (CRT) se referă la o stimulare biventriculară ;
c. Revascularizarea miocardică prin bypass poate fi asociată cu tehnica de reconstrucție ventriculară ;
d. Transplantul cardiac este recomandat în ICC avansată, cu răspuns adecvat la terapia corectă ;
e. La pacienții cu FE<30%, se preferă intervenții percutane de înlocuire a valvelor afectate.

84. Alegeți afirmațiile corecte privitoare la șocul cardiogen din ICA :

a. Apare după corectarea presarcinii și a aritmiilor cardiace majore ;
b. Indexul cardiac prezintă valori crescute;
c. Cea mai frecventă cauză este IMA;
d. Poate produce complicații digestive de tipul ulcerelor de stres :
e. TAS are valori sub 90mmHg.

85. Următoarele afirmații legate de tabloul clinic al ICA sunt false :

a. Debutul dispneei este cel mai adesea noaptea, în somn ;
b. Modificările auscultatorice evoluează dinspre apex spre baza plămânilor ;
c. Tensiunea arterială este în general scăzută ;
d. În șocul cardiogen, pacientul este tahicardic și anuric/oliguric;
e. Dacă evoluția este favorabilă, simptomatologia respiratorie și cardiovasculară remite la fel de
repede cum s-a instalat.

86. Alegeți variantele corecte legate de tratamentul ICA :

a. Ținta oxigenoterapiei este o SaO2 de cel puțin 90% ;
b. Torasemidul are o absorbție inferioară furosemidului ;
c. Nitrații ameliorează semnificativ dispneea și prognosticul pacienților hipertensivi;
d. Digoxinul este de elecție în edemul pulmonar cardiogen la pacienții cu FiA;
e. Medicamentele inotrop pozitive și vasopresoare produc injurie miocardică, administrate pe termen
lung.

87. Alegeți variantele corecte privind CMD :

a. Forma idiopatică poate apare în urma unei miocardite virale incomplet vindecate ;
b. La examenul macroscopic se evidențiază dilatarea celor 4 cavități cardiace ;
c. Simptomatologia apare progresiv, unii pacienți fiind asimptomatici în momentul depistării;
d. Valvele cardiace sunt normale ;
e. Unul dintre criteriile diagnostice este dat de diametrul telediastolic scăzut al VS.

88. Selectați variantele false legate de examinările paraclinice efectuate în CMD :

a. RM este o metodă utilă în diagnosticul diferențial cu formele ischemice ;
b. Pe ecocardiografie, VS este globulos, tipic ;
c. EKG este rar modificată ;
d. Monitorizarea EKG Holter evidențiază aritmii ventriculare severe în 90% din cazuri ;
e. Biopsia endomiocardică permite aprecierea severității afectării cardiace.

89. Selectați variantele corecte legate de tratamentul CMD idiopatice:

a. Este specifică;
b. Terapia vasodilatatoare reprezintă tratamentul inițial;
c. Terapia antiaritmică previne moartea subită;
d. Este principala indicație a transplantului pulmonar;
e. Se poate asocia anticoagulare orală de lungă durată din cauza riscului important de embolism.

90. Alegeți variantele corecte referitoare la CMH :

a. Pentru diagnostic este necesară prezența obstrucției tractului de ejecție a VS;
b. Este o boală genetică, transmisă autosomal-dominant ;
c. Mutațiile genei troponinei se regăsesc în 5% din cazuri ;
d. Masa cordului depășește frecvent 500mg ;
e. La 60% din pacienți sunt prezente anomalii ale valvei aortice.

91. Alegeți variantele corecte referitoare la tabloul clinic și paraclinic în CMH :

a. Majoritatea pacienților sunt asimptomatici ;
b. Angina pectorală este prezentă la 90% din pacienți ;
c. În absența gradienților intraventriculari, apare suflul mezotelesistolic pe marginea stângă a
sternului);
d. EKG este normală la 5% din pacienții simptomatici;
e. Hipertrofia evidențiată ecocardiografic interesează mai frecvent septul interventricular ;

92. Selectați răspunsurile false privind tratamentul CMH :

a. Beta-blocantele și diureticele sunt utilizate, în principal, pentru tratamentul simptomatic;
b. Beta-blocantele, antagoniștii canalelor de calciu și disopiramida nu reduc frecvența aritmiilor
supraventriculare;
c. Amiodarona este puțin eficientă în tratamentul aritmiilor ventriculare din CMH;
d. Ablația cu alcool a septului IV se recomandă în refractaritatea la tratamentul medical ;
e. Procedeul Sigwart este asociat obligatoriu cu implantarea unui pacemaker temporar.

93. Alegeți răspunsurile corecte referitoare la CMR :

a. Este mai rar întâlnită decât celelalte cardiomiopatii ;
b. Se aseamănă funcțional cu pericardita constrictivă ;
c. Funcția diastolică este normală ;
d. Pereții ventriculari sunt rigizi sau îngroșați ;
e. Semnul ”rădăcinii pătrate” este caracteristic, evidențiabil prin cateterism cardiac.

94. Alegeți asocierile corecte privind tipurile de CMR :

a. Fibroza endo-miocardică –formă primară de CMR ;
b. Boala post-iradiere – formă secundară de CMR ;
c. Boala Fabry – etiologie infiltrativă miocardică ;
d. Sindromul hipereozinofilic – etiologie obliterativă endomiocardic ;
e. Boala Hunter – tezaurismoză, endomiocardică.
95. Selectați variantele corecte privind examinările paraclinice din CMR:
a. Calcificarea pericardică ilustrată paraclinic semnifică mai degrabă pericardită constrictivă;
b. Tulburările EKG se întâlnesc mai ales în formele infiltrative de CMR ;
c. Amiloidoza produce hipervoltaj QRS ;
d. Biopsia endomiocardică este explorarea invazivă cea mai utilă ;
e. Mortalitatea este crescută, îndeosebi în CMR din hemocromatoză și amiloidoză ;

96. Selectați variantele corecte privind tratamentul CMR :

a. Utilizarea blocantelor canalelor de calciu este eficientă pentru ameliorarea complianței;
b. IECA pot produce scăderi excesive ale TA sistemice ;
c. Există doar terapie simptomatică ;
d. Anticoagularea orală cu acenocumarol este necesară la toti pacienții cu tromboză apicală;
e. Transplantul cardiac este de elecție la tinerii care dezvoltă IC refractară.

97. Selectati afirmatiile adevarate [1-8]:

a. Principalul factor de risc in BPOC este poluarea atmosferica.
b. In conditii fiziologice, valorile VEMS se mentin normale pe toata durata vietii.
c. BPOC este caracterizat printr-un sindrom obstructiv de “cai mici”, progresiv si reversibil, spontan sau
sub terapie.
d. Clinic, BPOC se manifesta prin tuse productiva cronica si dispnee de efort .
e. Aparitia sputei hemoptoice la un pacient cu BPOC constituie indicatie de radiografie toracica.

98. Referitor la deficitul genetic de alpha1-antitripsina, sunt FALSE urmatoarele afirmatii [4]:
a. Indivizii cu alele heterozigote asociate cu deficit de sinteza de AAT (PiMZ) prezinta valori serice
scazute de AAT protectoare, dar peste 10% din normal.
b. Fumatul accelereaza aparitia emfizemului la pacientii cu deficit de AAT.
c. Distrugerea peretilor alveolari determina instalarea emfizemului centroacinar la pacienti tineri, sub
40 de ani.
d. Acest model de risc genetic se regaseste in populatia de bolnavi cu BPOC in proportie de 5%.
e. Deficitul de AAT determina lipsa protectiei fata de catepsina si elastaze la nivelul tesutului pulmonar.

99. Investigatiile paraclinice la un pacient cu BPOC indica [11]:

a. La spirometrie, un raport CVF/VEMS < 0.7, dupa administrarea de bronhodilatator.
b. In prima faza, studiul gazelor sanguine arata hipoxemie arteriala normocapnica
c. Singura indicatie speciala de CT in BPOC este studiul precis al bulelor de emfizem.
d. Diagnosticul diferential cu astmul bronsic se poate face printr-un test de provocare nespecifica cu
metacolina.
e. Factorul de transfer al monoxidului de carbon poate fi crescut datorita modificarilor interstitiale din
emfizem.

100. In BPOC, clasificarea GOLD prevede urmatoarele grupe de risc [14]:

a. Grupa A – risc scazut, simptome semnificative : 1 exacerbare pe an si MMRC 0.
b. Grupa B – risc scazut, simptome semnificative: 1 exacerbare pe an, CAT ≥ 10.
c. Grupa B – risc scazut, simptome semnificative: stadiul II de obstructie dupa VEMS, MMRC ≥ 2.
d. Grupa C – risc crescut, simptome reduse: stadiul IV de obstructie dupa VEMS, <2 exacerbari/an.
e. Grupa D – risc crescut, simptome semnificative: stadiul III de obstructie dupa VEMS, CAT ≥ 10.
101. Indicatiile de fibrobronhoscopie in BPOC sunt urmatoarele, cu exceptia [15]:
a. Pneumonii repetitive
b. Pacient tanar, nefumator
c. Hemoptizie
d. Anomalii radiologice: hiluri asimetrice
e. Hipertensiune arteriala pulmonara semnificativa.

102. In ceea ce priveste tratamentul farmacologic al BPOC, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu
exceptia [17]:
a. Terapia de baza in BPOC sunt corticosteroizii.
b. Betamimetice cu durata scurta de actiune sunt: salbutamol, indacaterol, terbutalina.
c. Efectele secundare ale betamimeticelor cuprind tahicardie, tremorul extremitatilor si
hipopotasemie.
d. Bromura de tiotropium se administreaza la intervale fixe, la 6 sau 8 ore.
e. Doza totala maxima de teofilina este de 600 mg/zi.

103. Corticosteroizii inhalatori in terapia BPOC – alegeti afirmatiile false:

a. Sunt recomandati la pacientii cu obstructie semnificativa (stadiile 2 si 3) si exacerbari frecvente.
b. CSI reduc rata exacerbarilor si amelioreaza calitatea vietii.
c. CSI influenteaza semnificativ rata de degradare anuala a VEMS, la pacientii peste 65 ani.
d. CSI se administreaza doar in perioadele de exacerbare.
e. CSI se pot asocia cu BADLA, insa in doze mici.

104. Tratamentul adecvat in functie de grupul de risc in BPOC – afirmatii FALSE [19]:
a. Grupul A , prima optiune: CSI+BADLA sau anticolinergic cu durata scurta de actiune
b. Grupul B, prima optiune: BADLA sau teofilina
c. Grupul C, prima optiune: CSI+BADLA sau anticolinergic cu durata lunga de actiune
d. Grupul C, alternativa la prima optiune: BADLA + IPDE4
e. Grupul D, prima optiune: CSI+BADLA sau teofilina

105. Tratamentul nonfarmacologic al BPOC – afirmatii adevarate [19]:

a. Constituie indicatie de oxigenoterapie de lunga durata PaO2 > 60 mmg + cord pulmonar cronic
b. Oxigenoterapia la domiciliu se administreaza minim 15-16 ore/zi, inclusiv noaptea.
c. Ventilatia noninvaziva este indicata pacientilor cu BPOC si sindrom de apnee in somn.
d. Programele de reabilitare respiratorie se adreseaza pacientilor cu forme moderate de BPOC care
prezinta semne de depresie.
e. La pacientii care sub oxigenoterapie au PaCO2 < 55mmHg se indica asocierea ventilatiei noninvazive
tip BiPAP.

106. In exacerbarile severe de BPOC, sunt indicatii de tratament intr-un serviciu de reanimare [22]:
a. PaO2 <60 mmHg si PaCO2 > 70 mmHg
b. Antecedente de BPOC grav cu stop cardio-respirator
c. Confuzie sau coma
d. pH < 7.30
e. PaO2 <50 mmHg si PaC02 > 45 mmHg.

107. Particularitati clinice in cancerele bronho-pulmonare [50]:

a. Carcinomul cu celule mici este de obicei dispus central/hilar.
b. Adenocarcinomul este forma cea mai frecvent intalnita la fumatori.
c. Sindroamele paraneoplazice sunt asociate mai ales cu carcinomul cu celule mici.
d. Carcinomul scuamos apare mai frecvent la femei nefumatoare.
e. Carcinomul cu celule mari are o evolutie rapida, cu diseminare hematogena precoce.

108. Referitor la tumorile pulmonare maligne de tip epitelial, sunt considerate leziuni preinvazive [51]:
a. Hiperplazia adenomatoasa fara atipii
b. Carcinomul scuamos in situ
c. Hiperplazia idiopatica difuza de celule neuroendocrine
d. Hiperplazia adenomatoasa atipica
e. Adenomul papilar

109. Elemente clinice sugestive pentru extinderea loco-regionala in cancerul bronho-pulmonar [53]:
a. Disfonie
b. Edem in “pelerina” prin compresia/invazia VCS
c. Fracturi patologice
d. Sindrom Eaton-Lambert
e. Pleurezie hemoragica

110. Contraindicatii pentru interventia chirurgicala in cancerul bronhopulmonar [60]:

a. Varsta > 75 ani
b. Insuficienta cardiaca avansata
c. Hipertensiune arteriala pulmonara
d. IMA recent (ultimele 3 luni)
e. Insuficienta hepatica avansata

111. Urmatoarele afirmatii despre radioterapia in cancerul bronhopulmonar sunt FALSE [61]:
a. In cazurile de carcinom cu celule mici, se indica iradierea profilactica a craniului pentru cei cu
remisiune partiala dupa chimioterapie
b. Pentru controlul durerii generate de metastaze osoase, se poate opta pentru radioterapie paliativa
c. Exista indicatie de radioterapie in cazurile de cancere non-microcelulare localizate, care post-
chirurgie prezinta margini de rezectie microscopic pozitive
d. Radioterapia se efectueaza si la pacientii cu stare generala foarte alterata, ca alternativa la chirurgie
e. In stadiile I si II, standardul de tratament il constituie radioterapia curativa.

112. Cisplatin in chimioterapia cancerului bronhopulmonar – afirmatii adevarate [63]:

a. Cisplatinul este un citostatic slab emetogen
b. Prezinta risc mai crescut de nefrotoxicitate fata de carboplatin
c. Se asociaza cu pemetrexed in terapia cancerelor non-microcelulare
d. Se asociaza cu etopozid in terapia carcinoamelor microcelulare
e. Prezinta risc mai crescut de trombopenie fata de carboplatin

113. Terapia biologica in cancerul bronhopulmonar – Bevacizumab [65]:

a. Reprezinta anticorpi monoclonali anti-EGFR
b. Reprezinta anticorpi monoclonali anti-VEGF
c. Are rol anti-angiogenic.
d. Este indicat in stadiile incipiente, in asociere cu chimioterapia.
e. Este contraindicat in carcinoamele de tip scuamos.
114. Strategia terapeutica in cancerul bronhopulmonar cuprinde [66,67]:
a. In formele microcelulare, lobectomia este de electie
b. In formele non-microcelulare, stadiile IIIA nerezecabile si IIIB, se indica radio-chimioterapie
c. In stadiul IV, radioterapie de intentie curativa
d. Inhibitori de tirozin-kinaza in stadiile IIIA nerezecabile
e. In formele microcelulare, chimioterapie concomitent cu radioterapie

115. Tratamentul complicatiilor din cancerul bronhopulmonar, afirmatii FALSE [68]:

a. In sindromul de vena cava superioara, se administreaza corticoizi de prima intentie
b. In revarsatul pleural recidivant, se intervine toracoscopic prin pleurodeza cu instilare de talc
intrapleural
c. In hemoptiziile masive, se poate administra terlipresina , inclusiv la pacienti cu arteriopatie
obliteranta sau cardiopatie ischemica
d. In compresiunile medulare, se recurge la chirurgie de decompresie si stabilizare vertebrala.
e. Obstructia unei bronhii principale se poate aborda endoscopic.

116. Selectati enunturile adevarate [68]:

a. Plamanul este principalul site metastatic, urmat de ficat.
b. In cancerul mamar, metastazele pulmonare pot deveni manifeste la mai mult de 5 ani dupa
tratamentul tumorii primare.
c. In cazul unei singure metastaze, aceasta se poate rezeca chirurgical.
d. Radiologic, metastazele pulmonare pot avea aspect de leziuni nodulare sau de limfangita
carcinomatoasa.
e. Metastazele pulmonare nu pot fi abordate chirurgical, indiferent de numar sau rezerva functionala
respiratorie.

117. In cancerul bronhopulmonar cu invazia simpaticului cervical, apare sindromul Claude-Bernard-

Horner, manifestat prin [53]:
a. Midriaza
b. Mioza
c. Ptoza palpebrala
d. Exoftalmie
e. Enoftalmie

118. Sindroamele paraneoplazice mai frecvent asociate cu cancerul bronhopulmonar [53]:

a. Hipersecretia de ADH manifestata prin hipernatremie.
b. Hipercalcemia din metastazele osoase
c. Acanthosis nigricans
d. Tromboflebite migratorii
e. Degenerescenta retiniana.

119. Pneumoniile atipice se caracterizeaza prin [27]:

a. Debut brutal cu frison, hipertermie
b. Tuse, dureri toracice, cefalee, mialgii
c. Precedate frecvent de semne de infectie rinofaringiana
d. Examen obiectiv sugestiv
e. Posibile etiologii: Coxiella burnetti, Streptococcus pneumoniae
120. In cursul unei pneumonii, se pot observa urmatoarele aspecte radiologice [29]:
a. Abces pulmonar: opacitate unica/multipla, ulterior excavata cu nivel hidroaeric
b. Colectie lichidiana: opacitate omogena ce intereseaza sinusul costo-diafragmatic, limita superioara
cu concavitatea in jos
c. Frecvent, adenopatii satelite hilare
d. Infiltrat interstitial in pneumonia ‘atipica’
e. Condensare pulmonara cu bronhograma aeriana in pneumonia ‘atipica’

121. In pneumonii, investigatiile paraclinice pot indica [31]:

a. Hemoleucograma: leucocitoza marcata cu neutrofilie
b. Gazometrie arteriala: hipoxemie de repaus, hipocapnie, alcaloza respiratorie
c. In caz de pneumonie pe fond de BPOC , hipercapnie cu acidoza metabolica
d. Hemoculturi, pe probe recoltate inafara puseului febril
e. Modificari ale ionogramei cauzate de deshidratare.

122. Tratamentul pneumoniilor comunitare, afirmatii adevarate [31-33]:

a. In pneumonia confirmata cu Legionella, durata tratamentului este de 21 zile.
b. Claritromicina si azitromicina nu sunt eficiente impotriva Streptococcus pneumoniae.
c. In caz de alergie la beta-lactamine, se poate opta pentru macrolide.
d. Moxifloxacina este activa impotriva majoritatii germenilor incriminati in etiologia pneumoniilor
comunitare.
e. In cazul suspiciunii de aspiratie, se recomanda clindamicina.

123. Pneumonia cu Pseudomonas aeruginosa [34]:

a. Poate surveni in caz de corticoterapie cronica
b. Mortalitate redusa
c. Este necesara asocierea a minim 3 antibiotice anti-piocianice
d. Se poate opta pentru ciprofloxacina + imipenem
e. Se poate opta pentru macrolida + meropenem + aminoglicozid

124. Fiziopatologia astmului bronsic [40]:

a. Obstructia bronsica este reversibila spontan sau dupa un medicament bronhodilatator
b. Sindromul obstructiv este caracterizat prin scaderea rezistentei la flux si scaderea debitelor
expiratorii
c. In obstructiile usoare, se asociaza hiperinflatia (cresc volumele pulmonare)
d. Hiperreactivitatea bronsica indica o sensibilitate anormala a arborelui traheobronsic la diversi
stimuli.
e. Transferul gazos prin membrana alveolo-capilara este in mod caracteristic scazut.

125. Simptome in astmul bronsic [41]:

a. Tuse cu expectoratie in cantitate mare
b. Dispnee inspiratorie
c. Wheezing
d. Senzatie de constrictie toracica
e. Dispnee expiratorie

126. Diagnosticul diferential al astmului cuprinde [44]:

a. BPOC la tineri nefumatori
b. Infectii respiratorii la copii
c. Alveolita alergica extrinseca
d. Tusea medicamentoasa indusa de IECA
e. Obstructia de cai aeriene mari prin corpi straini

127. Omalizumab – afirmatii adevarate [45]:

a. Face parte din clasa inhibitorilor de leukotriene
b. Inhiba reactiile mediate de IgE
c. Indicat in formele usoare/moderate de astm bronsic
d. Se administreaza pe cale orala
e. Se administreaza sub forma de injectii subcutanate.

128. Glucocorticoizii inhalatori in astmul bronsic [45]:

a. Reactii adverse: candidoza oro-faringiana, disfonie
b. Contraindicati in caz de cataracta, ulcer gastric, tulburari psihice
c. La doze reduse pe termen lung, apare supresia corticosuprarenalei
d. Se asociaza cu bronhodilatatoarele de lunga durata: salbutamol, fenoterol
e. Se asociaza cu bronhodilatatoarele de lunga durata: salmeterol, formoterol

129. Reactii adverse ale anticolinergicelor [44]:

a. Retentie urinara
b. Acutizarea glaucomului
c. Incetinirea cresterii la copii
d. Disfonie
e. Diaree

130. Forme particulare de astm bronsic [41]:

a. Astmul in sarcina – se amelioreaza in toate cazurile
b. Astmul indus de aspirina – debut cu simptome nazale
c. Astmul indus de efort – nu poate fi prevenit prin medicatie bronhodilatatoare anterior efortului
d. Astmul tusiv – tuse neproductiva, predominant nocturna
e. Astmul profesional – ameliorarea simptomelor in zilele nelucratoare

131. Examenul obiectiv in astmul bronsic [41]:

a. Murmur vezicular cu inspir prelungit
b. Raluri sibilante difuze
c. Raluri crepitante difuze
d. Murmur vezicular diminuat in obstructiile severe
e. Murmur vezicular cu expir prelungit

132. Patogeneza tuberculozei, afirmatii adevarate [74]:

a. Factori de risc interni – terapia cronica anti TNFα
b. Factori de risc externi , de mediu - carente alimentare, surmenaj, igiena precara
c. Tuberculoza primara progreseaza mereu spre TB activa
d. Reactia inflamatorie specifica antiTB are la baza o reactie de hipersensibilitate intarziata de tip
celular IV
e. In conditii de diminuare a imunitatii celulare, infectia TB se poate reactiva.
133. Sindromul de impregnare bacilara [76]:
a. Stare subfebrila prelungita
b. Scadere ponderala
c. Transpiratii
d. Scaderea performantelor scolare la copii
e. Alterarea starii de constienta

134. Tuberculoza secundara [77]:

a. Ftiziogeneza este exogena (reactivarea unor focare primare de diseminare limfo-hematogena)
b. Evolutia este cronica, cu pusee si remisiuni
c. Vindecarea este spontana
d. Spre deosebire de tuberculoza primara, se asociaza cu adenopatii satelite
e. Se manifesta prin tuse, hemoptizie, amenoree, casexie.

135. Examenul bacteriologic pentru micobacteriile TB cuprinde [77]:

a. Microscopia in coloratie Lowenstein-Jensen
b. Insamantarea pe mediu de cultura solid Ziehl-Neelsen
c. Insamantarea pe mediu de cultura lichid Bactec
d. Se poate efectua pe lichidul de lavaj bronhoalveolar
e. Se poate efectua pe lichid pericardic

136. Intradermoreactia la tuberculina [78]:

a. Test utilizat pentru a verifica eficienta vaccinarii BCG
b. Reactia pozitiva certifica boala, indiferent de varsta
c. Rezultatul se interpreteaza la 48 ore de la injectare.
d. Reactia <9 mm poate indica alergie post-vaccinala BCG.
e. Reactia negativa poate aparea la un pacient infectat, aflat sub tratament cu citostatice.
137. Pneumotoracele (PTX) in TB pulmonara [80]:
a. PTX inchis – comunicarea bronho-pleurala se inchide spontan
b. PTX cu ‘supapa’ – aerul intra in cavitatea pleurala in inspir, iese in expir
c. Clinic: hipersonoritate pulmonara
d. Radiologic: hipertransparenta fara desen vascular pulmonar
e. PTX mare – tratament etiologic, repaus si antitusive.

138. Pleurezia TB – caracteristici lichid pleural [81]:

a. Transsudat
b. Glicopleurie <80 mg%
c. Adenosin-deaminaza ADA > 70 U/L
d. Bogat in limfocite > 75%
e. Bogat in polimorfonucleare neutrofile > 75%

139. Medicamente antituberculoase de prima linie [84]:

a. Rifabutina
b. Etambutol
c. Pirazinamida
d. Amikacina
e. Levofloxacin
140. Despre stenoza mitrala sunt adevarate urmatoarele:

a. este determinata de reducerea suprafetei orificiului mitral sub valoarea de 4-6 cm2
b. forma postreumatismala se intalneste mai frecvent la sexul masculin
c. poate avea ca etiologie hipoplazia inelului mitral
d. poate avea ca etiologie inelul supravalvular mitral
e. poate aparea in cadrul LES

141. In stenoza mitrala:

a. se produce o crestere a presiunii in atriul stang in repaus

b. apare vasoconstrictia arteriolelor pulmonare
c. in timp apare insuficienta pulmonara si tricuspidiana
d. este favorizata aparitia aritmiilor atriale
e. in majoritatea cazurilor functia sistolica a ventriculului stang este scazuta

142. Examenul obiectiv cardiac în stenoza mitrala poate evidentia:

a. accentuarea zgomotului 2
b. accentuarea zgomotului 1
c. diminuarea zgomotului 1
d. suflu sistolic de insuficienta tricuspidiana functionala
e. zgomot 3

143. Despre tratamentul stenozei mitrale sunt false urmatoarele:

a. tratamentul medical se adreseaza complicatiilor stenozei mitrale

b. noile anticoagulante orale sunt indicate la pacientii cu valvulopatii reumatismale
c. nu sunt necesare masuri generale de profilaxie a endocarditei infectioase
d. la pacientii asimptomatici, cu arie valvulara sub 1,5 cm2, dar cu risc embolic crescut, se recomanda
tratament interventional
e. regurgitarea mitrala moderata nu contraindica tratamentul interventional

144. Liniile Kerley B apar pe radiografia toracica în:

a. stenoza mitrala
b. stenoza tricuspidiana
c. insuficienta tricuspidiana
d. insuficienta mitrala
e. stenoza pulmonara

145. Insuficienta mitrala:

a. forma acuta poate fi determinata de traumatisme toracice

b. poate fi produsa prin calcifieri ale inelului mitral
c. determina tahiaritmie ca mecanism compensator
d. produce mai frecvent embolii periferice decât stenoza mitrala
e. poate determina stari lipotimice sau sincopa

146. Tratamentul insuficientei mitrale presupune:

a. tratamentul edemului pulmonar acut
b. în forma acuta sunt contraindicati nitratii si diureticele
c. în forma cronica tratamentul cu vasodilatatoare este util la pacientii fara insuficienta cardiaca
d. tratamentul chirurgical este indicat pacientilor asimptomatici care asociaza disfunctie ventriculara
stânga
e. procedura "edge-to-edge" are indicatii limitate si este mai putin eficienta decât interventiile
chirurgicale

147. Despre stenoza aortica sunt adevarate urmatoarele:

a. determina dilatarea aortei

b. suflul iradiaza frecvent bilateral pe vasele gâtului
c. suflul poate iradia catre apex
d. zgomotul 2 este accentuat
e. bradicardia are efecte negative la acesti pacienti, determinând scaderea debitului cardiac

148. Clasificarea canadiana a anginei pectorale presupune:

a. CC1: angina apare doar la efort foarte intens

b. CC2: mersul rapid precipita angina
c. CC2: peste 5METs prezinta angina
d. CC3: limitare marcata a activitatii fizice
e. CC4: discomfort toracic la activitati de autoingrijire

149. Angina pectorala stabila:

a. proteina C reactiva are rol in predictia evenimentelor cardiovasculare

b. hipertrofia ventriculara stanga sugereaza prognostic sever
c. ecografia transtoracica nu are rol diagnostic direct
d. RMN-ul cardiac este util in stabilirea indicatiei de revascularizare
e. tomografia computerizata nu se recomanda ca metoda de screening la pecientii cu risc redus

150. Reprezinta risc inalt de mortalitate in angina pectorala:

a. disfunctie ventriculara stanga de repaus severe (FEVS<40%)

b. defecte moderate de perfuzie la scintigrafia de stres
c. defecte multiple de perfuzie la scintigrafia de stres
d. ischemie extensiva la ecocardiografia de stres
e. test ecg de efort pozitiv, cu criterii de severitate

151. A doua linie de tratament a anginei pectorale stabile conform ghidului ESC 2013 cuprinde:

a. ivabradina
b. metoprolol
c. ranolazina
d. nicorandil
e. verapamil

152. Tratamentul anginei pectorale stabile presupune urmatoarele, cu exceptia:

a. revascularizare in cazul leziunilor vasculare critice de peste 50% pe trunchiul coronarei stangi
b. angioplastia coronariana creste supravietuirea
c. angioplastia coronariana reduce riscul de infarct miocardic
d. by-pass-ul aorto-coronarian are eficacitate superioara terapiei medicamentoase
e. angioplastia coronariana este indicata la pacientii care prezinta risc inalt la stratificarea riscului

153. Despre sindromul x putem afirma:

a. este o angina microvasculara

b. este mai frecvent la femei
c. apare mai frecvent dupa menopauza
d. in 90% din cazuri durerea este tipica
e. artere coronare normale angiografic

154. In tratamentul sindromului x:

a. B-blocantele nu si-au dovedit eficienta

b. substitutia estrogenica nu este recomandata
c. nicorandilul este contraindicat
d. IEC sunt eficienti
e. substitutia estrogenica reduce frecventa episoadelor anginoase

155. Ischemia silentioasa nu presupune:

a. modificari tranzitorii de segment ST

b. anomalii de cinetica la ecocardiografia de stres
c. absenta simptomelor anginoase
d. cardiomiopatia pe care o induc este o cauza rar intalnita de insuficienta cardiaca
e. variatie circadiana cu episoade mai frecvente seara

156. Angina varianta:

a. este produsa prin spasm coronarian
b. pe EKG asociaza supradenivelare ST tranzitorie
c. de obicei dureaza peste 30 minute
d. este mai frecventa la femei
e. fumatul reprezinta singurul factor de risc cunoscut

157. Despre angina Prinzmetal sunt false urmatoarele:

a. nu raspundela administrarea de nitrati sublingual
b. se poate asocia cu aritmii ventriculare maligne
c. testul cu ergonovina se foloseste la pacientii cu coronare normale
d. se face diagnostic diferential cu consumul de cocaina
e. tratamentul presupune monoterapia cu B-blocante

158. Insuficienta mitrala ischemica acuta:

a. are un prognostic nefavorabil fara un tratament rapid
b. determina o supraincarcare de volum lenta a inimii stangi
c. provoaca congestie pulmonara acuta
d. nu are indicatie chirurgicala
e. presupune administrarea de vasodilatatoare
159. Insuficienta mitrala inschemica cronica:
a. evolueaza spre insuficienta cardiaca
b. suflul sistolic este cel mai important semn clinic
c. ecocardiografia transtoracica este examinarea principala
d. ecocardiografia de stres este contraindicata
e. nu are caracter dinamic

160. Despre STEMI putem afirma ca:

a. accidentul vascular cerebral poate fi o forma de prezentare
b. ritmul cardiac este frecvent tahicardic
c. indexul cardiac reflecta functia de pompa a ventriculului drept
d. troponinele au specificitate scazuta
e. modificarea diagnostica este supradenivelarea de segment ST nou aparuta , prezenta in doua
derivatii contigue ≥0,02 mV

161. Despre markerii de necroza miocardica este fals ca:

a. troponinele se dozeaza la prezentare si la 24 ore
b. troponinele raman crescute o perioada scurta de timp
c. troponinele permit diagnosticul tardiv al necrozei miocardice
d. CK-MB creste si in miocardite
e. troponinele cresc si in embolia pulmonara

162. Stratificarea riscului in SCA non-ST presupune:

a. varsta >75 ani reprezinta risc scazut
b. angina pectorala nocturna reprezinta risc crescut
c. FE<40% reprezinta risc mediu
d. edemul pulmonar reprezinta risc crescut
e. accentuarea simptomelor ischemice in ultimele 48 ore reprezinta risc crescut

163. Tratamentul SCA non-ST presupune:

a. administrarea de nitroglicerina
b. β-blocante in special la cei cu disfunctie ventriuclara stanga
c. nitratii scad consumul miocardic de oxigen
d. se recomanda nifedipina cu eliberare rapida
e. blocantele canalelor de calciu se recomanda la pacientii cu disfunctie ventriuclara stanga

164. Clasificarea HTA cuprinde:

a. TA sistolica<160 in HTA usoara
b. TA diastolica <100 HTA moderata
c. TA≥140 in HTA sistolica izolata
d. TA diastolica ≤85 in HTA normala
e. TA diastolica<90 in HTA normal inalta

165. Despre complicatiile HTA putem afirma:

a. riscul de IC este mai mare legat de TA sistolica decat de cea diastolica
b. dintre aritmiile supreventriculare, fibrilatia atriala este cel mai frecvent intalnita la hipertensivi
c. hipertrofia ventriculara este implicata in aritmogeneza
d. la pacientii cu BRC si diabet, tinta tratamentului antihipertensiv este 130/80 mmHg
e. hipertrofia miocitara nu are rol in aritmogeneza

166. Tratamentul HTA presupune:

a. la pacientii cu CI se alege β-blocant sau blocant de canal de calciu ca terapie initiala
b. la pacienti cu insuficienta renala se aleg IEC ca terapie initiala
c. metildopa nu este aprobat in HTA de sarcina
d. la varstnici β-blocantele si diureticele tiazidice constituie primele optiuni
e. inhibitorii centrali adrenergici au eficienta scazuta

167. Helicobacter pylori:

a. produce toxine agresive local
b. nu influenteaza secretia duodenala de bicarbonat
c. are tropism selectiv pentru mucoasa de tip duodenal
d. creste secretia gastrica acida
e. infectia este asociata cu limfomul MALT

168. Consumul de AINS este implicat in etiopatogenia bolii ulceroase prin:

a. alterarea fluxului vascular intramucos
b. blocarea COX2
c. efect toxic local
d. stimularea secretiei de prostaglandine
e. modificarea aerentei neutrofilelor la microcirculatia gastrica

169. In boala ulceroasa:

a. durerea debuteaza postprandial tardiv in ulcerul duodenal
b. apare senzatia de satietate precoce
c. ulcerele din duodenul proximala ridica suspiciunea bolii Crohn
d. ulcerul peptic este diagnosticat endoscopic ca un defect de mucoasa cu diametrul mai mare de 2
mm
e. ulcerele duodenale se biopsiaza de rutina

170. Tripla terapie pentru eradicarea Helicobacter pylori cuprinde:

a. Metronidazol 2x1g/zi
b. Claritromicina 2x0,5g/zi
c. Lansoprazol 2x30mg/zi
d. Esomeprazol 2x20mg/zi
e. durata tratamntului este de 3- 4 saptamani

171. Colita ulcerativa:

a. poate produce si afectarea ileonului terminal
b. poate sa produca si constipatie
c. forma fulminanta se caracterizeaza prin emisia a mai mult de 6 scaune pe zi
d. in forma severa pulsul <90
e. aprecierea severitatii se realizeaza conform scorului CDAI

172. In boala Crohn:

a. apare afectare transmurala a peretelui intestinal
b. localizarea colonica este caracterizata prin scaune cu aspect steatoreic
c. pot aparea ulceratii aftoase la nivelul cavitatii bucale
d. apare deficit de vitamina B12
e. rectul este intotdeauna afectat

173. Despre colita ulcerativa este adevarat ca:

a. ASCA sunt preponderent pozitivi
b. granuloamele sunt frecvente
c. apare colagenizare
d. se face diagnostic diferential cu diverticulita colonica
e. scorul Mayo in formele medii este curpins intre 6-10

174. Despre complicatiile bolilor inflamatorii intestinale este adevarat ca:

a. displazia certa are indicatie de colectomie totala
b. megacolonul toxic este declansat frecvent de hiperpotasemie
c. ocluzia intestinala apare cu precadere in colita ulcerativa
d. diagnosticul fistulelor se stabileste prin entero CT sau entero RMN
e. in boala Crohn pot aparea fistule entero-cutanate

175. Manifestarile extraintestinale in bolile inflamatorii intestinale cuprind:

a. pioderma cangrenosum
b. uveita
c. manifestarile pulmonare care apar mai frecvente in colita ulcerativa
d. litiaza renala
e. osteoporoza care apare cu predilectie in colita ulcerativa

176. In colangita sclerozanta primitiva:

a. pANCA sunt pozitivi
b. colangiografia IRM reprezinta o metoda de diagnostic
c. biopsia hepatica este obligatorie
d. stadiul 2 este caracterizat prin fibroza in punti
e. in stadiul 1 apare necroza hepatocitara

177. Colita ulcerativa in puseu:

a. in rectita se administreaza supozitoare cu derivati de 5 ASA
b. intoleranta la 5 ASA impune folosirea corticosteroizilor
c. in colita acuta fulminanta nu se administreaza chinolone
d. supozitoarele de 5 ASA se administreaza in doza de 4 g/zi
e. in formele fara raspuns terapeutic la 3-7 zile de cortizon injectabil se administreaza ciclosporina sau
infliximab

178. Boala Crohn in puseu:

a. in afectarea gastroduodenala se administreaza 5 ASA
b. ileita si colita moderata se trateaza initial cu 5 ASA
c. budesonidul se adminstreaza cu precautie din cauza efectelor adverse
d. eficienta imunosupresoarelor apare dupa 3-6 luni de tratament
e. Azatioprina se administreaza in lipsa raspunsului la cortizon
179. Indicatii de urgenta ale tratamentul chirurgical al colitei ulcerative sunt:
a. displazia
b. perforatia
c. megacolonul toxic
d. hemoragia digestiva inferioara
e. cancerul colo-rectal

180. Boala Wilson:

a. este produsa prin acumularea fierului in organism
b. produce afectare renala
c. scade ceruloplamina serica
d. tabloul clinic cuprinde semne de afectare neurologica
e. poate produce hepatita acuta sau cronica

181. Diagnosticul diferential al cirozei hepatice se face cu:

a. hepatita cronica caracterizata prin hepatomegalie cu marginea inferioara ascutita
b. hepatosteatoza
c. ascita tuberculoasa
d. ascita neoplazica in care gradientul de albumina ser-ascita>1,1
e. hepatomegalia de staza

182. In clasificarea Child-Pugh:

a. clasa A 5-8 puncte
b. clasa B 7-9 puncte
c. albuminemia intre 2,8-3,5 g% primeste 3 puncte
d. INR>1,8 primeste 3 puncte
e. aprecierea encefalopatiei este subiectiva

183. Scorul MELD:

a. include nivelul creatininei serice
b. include hiponatremia
c. nu include valoarea INR
d. este folosit pentru estimarea supravietuirii peste un an
e. include valoarea bilirubinei

184. Tratamentul cirozei cuprinde:

a. tratamentul cu interferon se face si in forme decompensate
b. la pacientii cu hemocromatoza se administreaza chelatori de fier
c. in boala Wilson se administreaza D-penicilamina
d. dieta hiposodata de aproximativ 2g/zi in prezenta ascitei
e. corticoizii nu sunt utili

185. Tratamentul insuficientei hepatice cronice cuprinde:

a. administrarea de β-blocante in tratamentul hipertensiunii portale
b. in tratamentul antidiuretic scaderea ponderala de maxim 0,5 kg/zi la pacientii cu edeme
c. TIPS se utilizeaza in ascita refractara
d. spironolactona nu este recomandata
e. paracentezele masive se asociaza cu administrarea de albumina umana desodata
186. Despre tulburările hidroelectrolitice din ciroză sunt false urmatoarele afirmatii:
a. Se pot datora tratamentului diuretic cu IECA
b. Hiponatremia se datorează unei retențe saline superioare celei hidrice
c. Hiponatremiile sub 120mEq/L se manifestă prin apatie, letargie, cefalee
d. Hipokaliemia se datorează tratamentului cu diuretice de ansă
e. Hipokaliemia necesită oprirea tratamentului cu antialdosteronic

187. Peritonita bacteriană spontană:

a. Este suprainfecția polimicrobiană a lichidului ascitic
b. Se manifestă prin dureri abdominale difuze, grețuri, vărsături, sindrom febril
c. Se mai numește și ascită neutrocitară când citologia e negativă și culturile sunt pozitive
d. Se mai numește și bacteriascită când PMN sunt peste 500/mmc
e. Se tratează de elecție cu cefalosporine de generația a III-a

188. Legat de complicațiile cirozei hepatice sunt adevărate:

a. Peritonita bacteriană spontană apare prin perforația unui viscer cavitar în ascită
b. Hiperkaliemia poate fi potențată de instalarea sindromului hepatorenal
c. Peritonita bacteriană spontană se poate trata cu Augmentin sau Ciprofloxacin
d. Sindromul hepatopulmonar are ca mecanism fiziopatologic și alterarea raportului ventilație/perfuzie
e. Manifestări pulmonare asociate cirozei includ atelectaziile bazale lamelare, ascensiunea
diafragmelor

189. Nu sunt adevărate următoarele afirmații privind complicațiile cirozei:

a. Carcinomul hepatocelular nu apare în ciroza virală
b. Steatoreea apare prin asocierea insuficienței pancreatice endocrine la alcoolici
c. Infecțiile bacteriene sunt frecvente în special în forma alcoolică
d. Principalele manifestări hematologice sunt anemia, alterarea capacității de apărare și tulburările
hemostazei
e. Una din cauzele herniile ombilicale la cirotici este sinteza proteică deficitară

190. Sunt adevărate următoarele afirmații:

a. Cauze ale anemiei în ciroză pot fi: sângerarea din varice esofagiene, hipersplenismul
b. Trombocitopenia este manifestarea hematologică cea mai frecventă în ciroză
c. Coagularea intravasculară diseminată poate apărea în caz de necroză hepatică acută
d. Leucopenia din ciroza hepatică se datorează hipersplenismului
e. În tulburările de coagulare din ciroză se poate administra vitamina E

191. Sunt adevărate următoarele afirmații despre complicațiile pulmonare ale cirozei:
a. Sindromul hepatopulmonar poate avea prognostic defavorabil post-transplant
b. În sindromul hepatopulmonar gradientul alveolo-arterial este crescut (peste 15 mmHg)
c. La toți pacienții hipoxemia apare doar la efort
d. Diagnosticul poate fi confirmat prin radiografie cu substanță de contrast
e. Ecocardiografia cu substanță de contrast poate evidenția fistule arterio-venoase

192. Contraindicatii absolute ale transplantului hepatic sunt:

a. infectia HIV
b. infectii active cu sepsis
c. insuficienta renala
d. sunturile portocave
e. tromboza portala

193. Despre complicatiile cirozei hepatice putem afirma:

a. TIPS are eficienta crescuta in tratamentul hemoragiei digestive superioare
b. sunturile porto-cave scad mortalitatea
c. sunturile pot accentua encefalopatia
d. octreotidul nu este indicat in oprirea hemoragiei digestive superioare
e. varicele gastrice situate pe mica curbura in continuarea celor esofagiene pot fi ligaturate
endoscopic

194. In encefalopatia hepatica:

a. apare neuroinhibitia cerebrala
b. apare asterxisul
c. in formele cronice se poate administra regim hipoproteic
d. probioticele nu sunt recomandate
e. nu se administreaza lactuloza

195. Diagnosticul sindromului hepatorenal cuprinde:

a. ciroza cu ascita
b. hipovolemie
c. proteinurie>0,5g/zi
d. absenta unei boli renale
e. creatinina serica>1,5 mg/dl

196. Despre sindromul hepatorenal este adevarat ca:

a. peritonita bacteriana spontana este factor de risc
b. se administreaza diuretice antialdosteronice
c. se administreaza substante vasodilatatoare
d. transplantul hepatic este tratamentul de electie
e. vasodilatatia splanhnica determina reducerea tensiunii arteriale medii

197. Tratamentul STEMI presupune:

a. administrarea de morfina in prespital
b. terapia de reperfuzie efectuata in primele 6 ore de la debutul simptomelor
c. fibrinoliza are eficacitate superioara angioplastiei coronariene primare
d. folosirea agentilor fibrinolitici fibrin specifici
e. tratamentul anticoagulant oral nu contraindica fibrinoliza

198. Tratamentul antitrombotic asociat terapiei asociat angioplastiei primare pentru tratamentul STEMI
presupune:
a. administrarea precoce de terapie antiagreganta dubla
b. Aspirina in doza de 75-150 mg
c. utilizarea fondaparinei in asociere cu angioplastia primara
d. administrarea de clopidogrel
e. heparina nefractionata

199. Terapia medicala a STEMI cuprinde:

a. administrarea de β-blocante la toti pacientii
b. IEC au efect favorabil asupra remodelarii VS
c. blocantele de calciu sunt recomandata in faza acuta
d. terapie antiplachetara dubla
e. tratament anticoagulant

200 . Aritmiile aparute ca si complicatie a STEMI:

a. cel mai frecvent mecanism in faza acuta este cel de reintrare
b. antiaritmicele au eficacitate crescuta
c. amiodarona nu se administreaza la pacientii cu insuficienta VS
d. cea mai frecventa aritmie supraventriculara este fibrilatia atriala
e. FV tardiva se asociaza cu mortalitate crescuta

Succes!