Metodologie de monitorizare a

Planului de Acţiune al Şcolii (PAS)

- EXTRAS -

pag. 1
 Capitolul I - Dispoziţii generale

Art. 1. Prezenta metodologie reglementează planificarea, organizarea şi desfăşurarea

monitorizării externe a implementării Planurilor de Acţiune ale Şcolilor (PAS), precum şi
procedura de raportare şi valorificare a concluziilor monitorizării.
Art. 2. (1) Planul de Acţiune al Şcolii (PAS) reprezintă unicul document de planificare
strategică a ofertei educaţionale specific unităţilor de învăţământ profesional şi tehnic (IPT).
(2) PAS integrează elementele Planului de Dezvoltare Instituţională (PDI) al unităţii de
învăţământ şi este asimilat PDI ca document fundamental al unităţii de învăţământ şi obligatoriu
pentru aprobarea funcţionării legale a acesteia, conform art. 5 al Metodologiei de evaluare
instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de
educaţie, aprobată prin HG 22/25.01.2007.
(4) PAS este actualizat anual în corelaţie cu documentele de planificare strategică în IPT la
nivel regional (Planul Regional de Acţiune în Învăţământ - PRAI) şi judeţean (Planul Local de
Acţiune în Învăţământ - PLAI).
Art. 3. Principalele obiective ale monitorizării implementării PAS sunt:
a) Să colecteze informaţii actuale privind implementarea acţiunilor/măsurilor
planificate;
b) Să evalueze şi să raporteze progresul în realizarea obiectivelor aferente priorităţilor
identificate de unitatea de învăţământ şi asumate prin PAS;
c) Să promoveze şi să dezvolte consultarea cu grupurile implicate şi factorii interesaţi
în procesul de planificare şi implementare a PAS;
d) Să acorde sprijin în planificarea strategică şi în implementarea planurilor strategice
de dezvoltare a unităţilor de învăţământ profesional şi tehnic;
e) Să identifice şi să recomande măsuri de îmbunătăţire a planurilor şi a proceselor de
implementare a acestora;
f) Să contribuie la promovarea unui cadru eficient de implicare şi coordonare a
structurilor parteneriale consultative din domeniul formării profesionale iniţiale;
g) Să furnizeze date relevante şi să faciliteze schimbul de informaţii necesare
armonizării documentelor şi fundamentării deciziilor în planificarea strategică a ofertei la
nivel judeţean şi local prin PLAI şi PAS.
Art. 4. (1) Concluziile monitorizării implementării PAS şi recomandările formulate de
echipele de monitorizare au caracter consultativ pentru Inspectoratul Şcolar Judeţean/al
Municipiului Bucureşti.
(2) Inspectoratul Şcolar Judeţean/al Municipiului Bucureşti are obligaţia să informeze
Comitetele Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formarea Profesională (CLDPS)
cu privire la măsurile de aplicare a recomandărilor şi de valorificare a concluziilor rapoartelor de
monitorizare externă a PAS.
Art. 9 Atribuţiile unităţilor şcolare în procesul de monitorizare a monitorizării PAS sunt
următoarele:
a) realizează autoevaluarea şi monitorizarea internă a implementării PAS;
b) furnizează informaţiile solicitate şi documentele suport necesare pentru
monitorizarea externă a PAS;
c) răspund de organizarea vizitei de monitorizare în şcoală, conform calendarului şi
agendei convenite cu echipele de monitorizare externă;

pag. 2
 d) asigură participarea şi reprezentarea corespunzătoare a fiecărei categorii din
grupurile ţintă prevăzute în agenda vizitei de monitorizare externă;
e) sprijină activ activităţile echipei de monitorizare externă şi colaborează pentru
identificarea şi formularea recomandărilor privind măsurile adecvate de îmbunătăţire a
PAS şi a proceselor de implementare a acestuia;
f) asigură informarea întregului personal cu privire la concluziile şi recomandările
raportului de monitorizare externă;
g) asigură îndeplinirea recomandările din raportul de monitorizare externă;
h) realizează actualizarea anuală a PAS, cu integrarea observaţiilor, concluziilor şi
recomandărilor rezultate din raportul de monitorizare externă a PAS.
Art. 13. Membrii echipelor de monitorizare PAS au următoarele responsabilităţi:
a) participă la activităţile de pregătire în vederea realizării monitorizării PAS;
b) analizează PAS şi informaţiile privind stadiul implementării obiectivelor şi
acţiunilor/măsurilor planificate prin PAS, furnizate de Fişele de autoevaluare la nivel de
obiectiv specific, Fişele de monitorizare internă a monitorizării PAS şi machetele
completate de şcoli, transmise de coordonatorul judeţean;
c) solicită, după caz, cu sprijinul coordonatorului judeţean, informaţii suplimentare
aferente unor obiective şi măsurilor specifice prevăzute în PAS pe care le monitorizează
d) realizează raportul intermediar de monitorizare PAS şi stabilesc obiectivele vizitei
de monitorizare;
e) propun agenda vizitei de monitorizare (v. modelul din Anexa 6) şi o transmit
coordonatorului judeţean;
f) pregătesc documentele vizitei de monitorizare;
g) efectuează vizita de monitorizare în unitatea IPT conform agendei stabilite,
colectează şi analizează observaţiile şi informaţiile colectate cu ocazia vizitei de
monitorizare de la reprezentanţi ai principalelor categorii de factori interesaţi;
h) prelucrează şi analizează răspunsurile la chestionarele administrate în timpul vizitei
de monitorizare diferitelor categorii de factori interesaţi, interpretează statistica
răspunsurilor şi realizează un rezumat al acestora;
i) redactează raportul de monitorizare;
j) transmit coordonatorului judeţean raportul de monitorizare, în termen de maxim
două săptămâni de la vizita de monitorizare;
k) realizează, dacă este cazul, revizuirea raportului de monitorizare pe baza
eventualelor observaţii furnizate de coordonatorul judeţean şi în urma şedinţei CLDPS de
analiză şi aprobare a acestora;
l) participă la întâlnirea cu directorii unităţilor IPT de prezentare şi dezbatere a
observaţiilor şi concluziilor rezultate din monitorizarea PAS.

Capitolul III – Desfăşurarea monitorizării PAS

PREGĂTIREA ACTIVITĂŢILOR DE MONITORIZARE

pag. 3
 Art. 16. Monitorizarea PAS se realizează anual, în timplul primului semestru al anului şcolar.
Durata şi perioada de desfăşurare a monitorizării tuturor unităţilor IPT privind implementarea PAS
este stabilită de Inspectoratul Şcolar Judeţean/al Municipiului Bucureşti după adoptarea prin
consens în CLDPS.
Art. 17. Conducerile tuturor unităţilor IPT din judeţ/municipiul Bucureşti sunt informate cu
privire la perioada de desfăşurare, scopul şi modalitatea de realizare a monitorizării PAS la
începutul fiecărui an şcolar.

ETAPA I – STUDIEREA DOCUMENTELOR DE PLANIFICARE STRATEGICĂ, A

EVIDENŢELOR ŞI RAPOARTELOR DE AUTOEVALUARE ALE UNITĂŢILOR IPT

Art. 20. Prima etapă a monitorizării externe a implementării PAS constă în cercetare de birou,
studierea documentelor transmise de unitatea IPT.
Art. 21. Echipa de monitorizare PAS primeşte de la coordonatorul judeţean documentele
transmise de unitatea de învăţământ şi validate de acesta, respectiv:
1.Planul de Acţiune la Şcolii cuprinzând planul operaţional pentru ultimul an şcolar
încheiat, precum şi planul operaţional pentru anul şcolar curent;
2. Fişa de autoevaluare la nivel de obiectiv specific completată de şcoli cu datele
referitoare la rezultatele implementării planului operaţional al ultimului an şcolar finalizat
(Anexa 3.a) însoţită de anexe standard, comune tuturor unităţilor de învăţământ, şi anexele
specifice, elaborate în raport cu obiectivele şi acţiunile specifice cuprinzând datele care
susţin informaţiile menţionate în autoevaluare;
3. Fişa de monitorizare internă a implementării PAS completată de şcoli cu datele
referitoare la planul operaţional al ultimului an şcolar finalizat (Anexa 3.b)
4. Raportul ultimei monitorizări externe a PAS realizat de CDL;
5. Alte documente solicitate de echipa de monitorizare;
Art. 22. (1) Prin studiul documentelor echipa de monitorizare realizează:
a) identificarea calităţilor şi a punctelor slabe ale PAS privind: proceduri parteneriale folosite
în elaborare, respectarea structurii şi existenţa tuturor elementelor de conţinut obligatorii, logica
identificării priorităţilor şi a obiectivelor în raport cu nevolile specifice identificate şi coerenţa cu
documentele de planificare strategică la nivel regional (PRAI) şi judeţean (PLAI), pertinenţa
acţiunilor propuse, planificarea raţională a resurselor şi a termenelor, utilizarea de indicatori
SMART relevanţi, planificarea coerentă a activităţilor manageriale de monitorizare a desfăşurării
acţiunilor şi de evaluare a rezultatelor etc. ;
b) stabilirea stadiului de implementare a priorităţilor identificate şi asumate prin PAS: gradul
de realizare a obiectivelor fiecărei activităţi/măsuri propuse, respectarea termenelor planificate,
dificultăţi în implementare, cauzele acestora, progresul realizat în ultimii ani în atingerea
obiectivelor PAS etc ;
c) identificarea unor modalităţi de îmbunătăţire a PAS şi de eficientizare a implementării şi
formularea unor recomandări în acest sens.
(2) Pentru identificarea calităţilor şi a punctelor slabe ale PAS, echipa de monitorizare
foloseşete Lista de verificare privind întocmirea PAS, prezentată în Anexa 5, unde consemnează
şi motivează aprecierea, dovezile folosite şi formulează propunerile de îmbunătăţire.

pag. 4
 (3) Gradul de realizare a priorităţilor, a obiectivelor şi de atingere a rezultatele activităţilor
planificate, fiind stabilit în această etapă numai pe baza studierii documentelor (studiul PAS,
analiza rapoartelor de autoevaluare şi monitorizare internă şi confruntarea cu informaţiile din
anexele primite de la şcoli), are un statut intermediar. Pentru a susţine, cu un grad ridicat de
încredere, o aprecierea finală, informaţiile disponibile şi aprecierile din această etapă pot fi
completate cu informaţii şi dovezi suplimentare solicitate şcolilor şi urmează să fie confruntate cu
constatările din timpul vizitei de monitorizare .
(4) Aprecierea progresului se face prin alocarea unor valori astfel: 0 = nici un progres, 1=
progres întârziat, 2 = progres satisfăcător, 3 = progres bun.
Art. 23. Echipa de monitorizarea finalizează studiul documentelor prin întocmirea unui raport
intermediar de evaluare a gradului de realizare a obiectivelor şi acţiunilor planificate în PAS.
Art. 24. Raportul intermediar de monitorizare va cuprinde referiri la priorităţi, obiective şi
rezultate ale unor activităţi a căror grad de realizare a fost stabilit cu certitudine, altele pentru care
formularea unei aprecieri necesită informaţii suplimentare, respectiv priorităţi, obiective şi
rezultate ale unor activităţi pentru care informaţiile din documentele studiate în această etapă au
fost insuficiente pentru formularea unei aprecieri.

ETAPA a II-a –ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA VIZITEI DE MONITORIZARE

Art. 25. În paralel cu redactarea Raportului intermediar, echipa de monitorizare identifică

pentru care prevederi ale PAS informaţiile sunt insuficiente, care sunt informaţiile suplimentare
necesare pentru a se putea realiza evaluări corecte şi dacă acestea pot fi obţinute în cadrul vizitei
de monitorizare a unităţii IPT.
Art. 26. (1) Dintre toate obiectivele, acţiunile/măsurile şi aspectele prevederilor PAS, echipa
de monitorizare selectează pe acelea pentru care va colecta informaţii în timpul vizitei în unitatea
de învăţământ.
(2) Criteriile de selecţie a obiectivelor, acţiunilor/măsurilor şi aspectele prevederilor PAS
pentru documentare în cadrul vizitei în unitatea IPT au în vedere:
 relevanţa în cadrul PAS;
 consistenţa pentru confirmarea unor aprecieri formulate în raportul intermediar cu
un grad ridicat de certitudine;
 lipsa unui minim de informaţii în documentele studiate pentru formularea unei
aprecieri credibile;
 colectarea informaţiilor presupune desfăşurarea unor activităţi pe care echipa de
monitorizare le poate finaliza în timpul vizitei de monitorizare.
(3) Obiectivele, acţiunile/măsurile şi aspectele prevederilor PAS care nu vor fi evaluate sunt
consemnate în Raportul de monitorizare, motivându-se decizia.
Art. 27. (1) In funcţie de obiectivele de monitorizare planificate pentru a fi atinse în timpul
vizitei în unitatea de învăţământ şi de metodele de colectare a informaţilor alese, echipa de
monitorizare realizează agenda vizitei şi elaborează instrumentele/documentele care vor fi
utilizate. Un model de agendă este prezentat în Anexa 6.
(2) Agenda vizitei de monitorizare este transmisă coodonatorului judeţean care are obligaţia
de a o aduce la cunoştinţă unităţii IPT cu cel puţin două săptămâni înainte de data de începere
planificată.

pag. 5
 Art. 28. Metodele şi instrumentele utilizate de echipa de monitorizare în timpul vizitei de
monitorizare sunt orientate în principal pe valorificarea contactului direct cu persoanele implicate
în activitatea şcolii şi observarea nemijlocită a condiţiilor de educaţie şi formare profesională.
1. Constatarea nemijlocită a îndeplinirii, în parametrii cantitativi şi calitativi declaraţi, a
obiectivelor unor acţiuni: amenajarea unor săli de clasă, laboratoare, ateliere, dotările realizate cu
utilaje, aparatură, mijloace de învăţământ, dotarea centrelor de documentare, fondul de carte nou
achiziţionat, etc.
2. Observarea directă a organizării spaţiilor unităţii de învăţământ, a sistemului intern de
informare a elevilor şi a diferitelor categorii de personal, condiţiile igienico-sanitare asigurate,
modul de implementare a planurilor privind sănătatea şi protecţia muncii, utilizarea dotărilor,
desfăşurării activităţilor şcoalare sau a unor evenimente, conduita elevilor, modului în care
relaţionează personalul şcolii cu elevii, modul de asigurare a securităţii elevilor etc.
3. Întâlniri cu:
a) reprezentanţi ai elevilor, cadrelor didactice, cadrelor didactice auxiliare şi a personalului
nedidactic,
b) membrii Consilului de administraţie, catedrelor de specialitate, Comisiei pentru Evaluare
şi Asigurarea Calităţii, reprezentanţi sau responsabili ai altor comisii pe probleme,
c) reprezentanţi ai părinţilor, agenţilor economici, sindicatelor, comunităţii locale, ONG-uri,
altor instituţii partenere ale unităţii de învăţământ.
Întâlnirile pot fi organizate pentru informarea cu privire la dificultăţile întâmpinate în
implementarea PAS, cauzele eventualelor întârzieri/nerealizări în implementarea unor obiective şi
activităţi, acţiunile/măsurile planificate pentru recuperarea întârzierilor/nerealizărilor, pentru
aplicarea unor chestionare (Un model de chestionar este prezentat în Anexa 7), pentru realizarea
unor interviuri pe teme şi subiecte prestabilite, pentru susţinerea unor discuţii care să reflecte
percepţiile şi opiniile interlocutorilor în legătură cu unele aspecte ale funcţionării şi performanţelor
unităţii de învăţământ, pentru colectarea propunerilor privind îmbunătăţirea activităţii sau
dezvoltarea unităţii de învăţământ etc.
Pentru gestionarea informaţiilor colectate, echipa de monitorizare poate elabora şi folosi o
listă de verificare privind obiectivele sau acţiunile monitorizate în cadrul vizitei. Un model de listă
de verificare este prezentat în Anexa 8.
4. Studierea unor documente ale unităţii de învăţământ pentru culegerea de date suplimentare:
registrul unic de inspecţie, registre de procese verbale, dosare ale echipei manageriale, ale
catedrelor şi ale personalului şcolii, ale Comisiei pentru Evaluare şi Asigurarea Calităţii, baza de
date a unităţii de învăţământ, evidenţele unor servicii sau birouri etc.
5. Echipa de monitorizare poate utiliza şi alte metode considerate adecvate documentării.
Art. 29. (1) Colectarea informaţiilor se va realiza cel puţin prin dezbateri şi prin aplicarea de
chestionare.
(2) Grupurile ţintă vizate sunt:
 partenerii sociali (agenţi economici, autorităţi locale, sindicate, ONG etc.). Vor fi
colectate în mod obligatoriu informaţii de la agenţii economici, parteneri în formarea
profesională, pentru fiecare domeniu de pregătire pentru care şcoala organizează cursuri
de formare;.
 părinţii, de preferat membrii ai Comitetul părinţilor;
 elevii, de preferat din ani terminali şi reprezentanţi în Consiliul elevilor;

pag. 6
 (3) De regulă, la discuţii participă 10-20 de părinţi, respectiv elevi, iar chestionarele sunt
administrate unui număr reprezentativ de persoane din fiecare grup ţintă.
Art. 30. În timpul vizitei, echipa de monitorizare îşi va adapta conduita vârstei
interlocuitorilor şi va respecta opiniile şi sensibilităţile diferitelor categorii de persoane cu care
intră în contact.
Art. 31. (1) La finalul vizitei de monitorizare, echipa de monitorizare va prezenta şi supune
dezbaterii Consiliului de administraţie al unităţii IPT bunele practici şi dificultăţile identificate în
activitatea unităţii şcolare, observaţiile, concluziile şi recomandările rezultate în urma activităţii
de monitorizare desfăşurate.
(2) Principalele puncte de vedere şi aspecte menţionate de către membrii Consiliului de
administraţie vor fi consemnate de echipa de monitorizare în Rezumatul dezbaterilor privind
monitorizarea PAS realizat conform modelului prezentat în Anexa 9.

ETAPA a III-a –ELABORAREA RAPOARTELOR DE MONITORIZARE PAS

Art. 32. (1) Raportul de monitorizare PAS (Anexa 2) este finalizat de echipa de monitorizare
prin completarea şi revizuirea raportului intermediar pe baza informaţiilor suplimentare obţinute
pe parcursul vizitei de monitorizare.
(2) Raportul are următoarele secţiuni:
1. Introducere. În secţiunea introductivă sunt menţionate informaţii cu privire la: perioada
monitorizată, sursele de informare utilizate pentru aprecierea progresului în implementarea PAS,
dificultăţi întâmpinate în realizarea monitorizării;
2. Analiza PAS. Secţiunea cuprinde o analiză a completitudinii şi corectitudinii PAS, pe baza
criteriilor din Lista de verificare privind întocmirea PAS. Sunt menţionate aici sintetic în primul
rând aspectele pozitive cât şi deficienţele constatate în legătură cu procesul de elaborare a PAS, de
identificare a priorităţilor, de formulare a obiectivelor, măsurilor, acţiunilor, ţintelor, indicatorilor,
alocarea/estimarea resurselor, precum şi planificarea evaluării şi monitorizării interne;
3. Activităţile echipei de monitorizare. În această secţiune sunt descrise activităţile
desfăşurate în procesul de monitorizare referitoare la colectarea informaţiilor utilizate în realizarea
raportului, analiza şi interpretarea lor, menţionând metodele şi instrumentele folosite;
4. Rezumat al aprecierilor. Secţiunea este un rezumat al aspectele avute în vedere în
procesul de monitorizare cum ar fi obiectivele, măsurile/ acţiunile care au facut obiectul procesului
de monitorizare şi cele care nu au fost avute în vedere de acest proces, specificând pentru acestea
din urmă şi cauzele care au stat la baza unei astfel de abordări. Sunt menţionate aprecierile
considerate relevante pentru fiecare obiectiv, măsură/acţiune care sintetizează concluziile
formulate pentru fiecare aspect analizat şi consemnat în fişa de monitorizare.
5. Recomandări. Finalul raportului constă într-un set de recomandări , formulate sintetic,
pentru diminuarea sau eliminarea deficienţelor constatate în întocmirea PAS, recomandări privind
actualizarea PAS şi rezumatul recomandărilor privind implementarea PAS formulate în Fişa de
monitorizare externă a implementării PAS (Anexa 2a).
6. Apreciere generală a progresului. Pe baza machetelor ataşate raportului, în aceasta parte
descriptivă a rezumatului se extrag informaţiile relevante şi se realizează o apreciere generală
privind progresul înregistrat în implementarea PAS.
Art. 33. (1) Fişa de monitorizare externă a implementării PAS (Anexa 2a) însoţeşte Raportul
de monitorizare, ca anexă obligatorie a acestuia.

pag. 7
 (2) Raportul de monitorizare trebuie să fie elaborat folosind un limbaj cât mai simplu, uşor de
citit şi de înţeles.
(3) Recomandările din raport trebuie să fie în concordanţă cu imaginea de ansamblu a echipei
de monitorizare privind implementarea PAS şi să fie însoţite de principalele lecţii învăţate pentru
a orienta deciziile şi politicile activităţilor viitoare.
(4) Toate documentele întocmite în timpul monitorizării, inclusiv chestionarele şi
interpretarea lor, sunt anexe, parte integrantă a raportului.

Capitolul IV – Raportarea şi valorificarea rezultatelor monitorizării PAS

Art. 34. Raportul final de monitorizare PAS, având anexate documentele elaborate în cadrul
activităţii de monitorizare, este înaintat, inclusiv în format electronic, coordonatorului judeţean cât
şi unităţii IPT în termen de cel mult două săptămâni de la finalizarea vizitei în unitarea de
învăţământ.
Art. 35. (1) După primirea tuturor rapoartelor de monitorizare PAS, coordonatorul judeţean
va prezenta în plenul CLDPS rezumatul observaţiilor şi concluziilor rezultate din monitorizarea
PAS
(2) Fiecare raport de monitorizare va fi analizat, fiind aprobat sau, după caz, identificate
anumite aspecte din raport pentru care este decisă revizuirea.
Art. 36. Toate aspectele pentru care s-a decis revizuirea vor fi operate de echipa de
monitorizare care va retransmite coordonatorului judeţean raportul final, în termen de maximum
două săptămâni de la primirea solicitării de revizuire.
Art. 37. (1) Concluziile şi recomandările cuprinse în Raportul de monitorizare PAS, vor fi
duse la îndeplinire de fiecare unitate IPT şi vor fi integrare în PAS actualizat pentru anul şcolar
următor.
(2) Inspectoratul Şcolar Judeţean/al Municipiului Bucureşti supraveghează modul în care
fiecare unitate de învăţământ pune în practică recomandările şi raportează plenului CDL cum au
fost îndeplinite măsurile de îmbunătăţire.
Art. 38. Pe baza rapoartelor de monitorizare a PAS la nivelul judeţului/al municipiului
Bucureşti, coordonatorul judeţean realizează un Raport de sinteză privind monitorizarea PAS la
nivelul judeţului/a Municipiului Bucureşti, care va cuprinde:
a) prezentarea perioadei, a dimensiunii activităţii de monitorizare şi resursele alocate;
b) principalele metode şi instrumente utilizate în monitorizarea PAS;
c) sinteza concluziilor:
 % din totalul unităţilor IPT din judeţ care au întocmit un PAS corect şi
complet,
 % din totalul unităţilor IPT din judeţ care au întocmit un PAS cu deficienţe.
Vor fi menţionate principalele deficienţe semnalate.
 % din totalul unităţilor IPT din judeţ care au un progres bun (3) în
îndeplinirea acţiunilor.
 % din totalul unităţilor IPT din judeţ care au un progres satisfăcător (2) în
îndeplinirea acţiunilor.
 % din totalul unităţilor IPT din judeţ care au un progres întîrziat (1) în
îndeplinirea acţiunilor.

pag. 8
  % din totalul unităţilor IPT din judeţ care nu au nici un progres (0) în
îndeplinirea acţiunilor.
 Nominalizarea tuturor unităţilor IPT care au întocmit un PAS corect şi
complet. Exemplele selectate drept bune practici.
 Nominalizarea unităţilor IPT care au intocmit un PAS cu deficienţe majore.
Prezentarea explicită a deficienţelor.
 Nominalizarea tuturor unităţilor IPT care au un progres bun (3) în
îndeplinirea acţiunilor. Exemplele selectate drept bune practici.
 Nominalizarea tuturor unităţilor IPT care au nu au nici un progres (0) în
îndeplinirea acţiunilor.
d) apreciere generală a progresului în implementarea PLAI aşa cum rezultă din analiza
monitorizării PAS;
e) apreciere generală a activităţii de monitorizare realizată;
Art. 39. În termen de o lună de la încheierea monitorizării PAS, coordonatorul judeţean va
organiza o întâlnire a reprezentanţilor CLD cu toţi directorii unităţilor IPT din judeţ, pentru
prezentarea şi dezbaterea observaţiilor şi concluziilor rezultate din monitorizarea PAS.

Capitolul V – Dispoziţii finale

Art. 40. (1) Unităţile IPT au obligaţia de a păstra toate documentele privind elaborarea
planurile de dezvoltate instituţională şi implementarea lor.
(2) Mapa PAS poate fi organizată pe secţiuni astfel:
I. Planuri de Acţiune ale Şcolii, care cuprinde toate planurile elaborate de la primul la ultimul
plan completat, modificat şi actualizat, conţinând planurile operaţionale elaborate şi modificate
conform recomandărilor echipelor de monitorizare;
II. Documentele de lucru privind planificarea dezvoltării strategice a unităţii IPT: decizii de
constituire a echipelor de elaborare şi/sau actualizare a PAS, planul de lucru al acestor echipe,
documente de fundamentare a PAS (statistici cu menţionarea surselor şi datelor de elaborare,
evidenţe administrative, studii şi cercetări, etc.), procese verbale ale întâlnirilor de lucru etc.;
III. Documente privind implementarea PAS: grafice ale activităţilor de monitorizare şi
evaluare internă, rapoarte de monitorizare/evaluare, rapoarte de monitorizare externă a PAS,
planuri de măsuri remediale, planuri de implementare a recomandărilor echipelor de monitorizare
externă a PAS.
(3) Toate documentele vor fi ordonate cronologic şi vor fi puse la dispoziţia celor în drept spre
consultare.
Art. 41. Rapoartele de monitorizare PAS sunt arhivate şi păstrate de secretariatul CLDPS.
Art. 42. Raportul anual la monitorizării PAS, împreună cu celelalte documente privind
evoluţia contextului, a mediului extern şi intern documentează activitatea de actualizare a PLAI.

pag. 9