Tema 2

METODE DE INTRODUCERE A DATELOR

Plan:
1. Metoda punctării
2. Metoda coordonatelor absolute
3. Metoda coordonatelor relative
4. Introducerea directă a distanţei sau a unghiului
5. Utilizarea opţiunilor comenzii OSNAP
6. Utilizarea filtrelor geometrice
1
 1. METODA PUNCTĂRII
Această metodă admite utilizarea doar a mouse-ului şi constă în
indicarea poziţiei punctelor de reper print-un click-stânga al acestuia.

Concomitent putem urmări coordonatele curente ale colimatorului în

bara de stare sau lîngă cursor, în cazul activării butonului DYN (dynamic)
din bara de stare (începînd cu versiunea AutoCAD 2006).
De exemplu, pentru desenarea unui triunghi cu vîrfurile în punctele
(20, 60, 0) , (40, 60, 0) şi (40, 30, 0) urmăm algoritmul:
Command: line
Specify first point: P1
Specify next point or [Undo]: P2
Specify next point or [Undo]: P3
Specify next point or [Close/Undo]: C
Command:
2
3
 2. METODA COORDONATELOR ABSOLUTE
Coordonatele absolute specifică poziţia punctelor faţă de originea
sistemului de coordonate.
a) Coordonate carteziene absolute sunt numite adresele punctelor,
sau poziţia acestora faţă de originea sistemului de coordonate de-a lungul
axelor X, Y, Z.
La crearea obiectelor 2D (bidimensionale) se vor indica doar
coordonatele X şi Y, coordonata Z fiind implicit egală cu 0 (fig. 1).

Fig. 1. Coordonate carteziene absolute A(3,4,0)

4
 Dacă desenul este executat în sistemul metric, coordonatele punctelor
se vor introduce în milimetri. Pot fi introduse numere întregi, reale sau
fracţionare, care se vor despărţi prin virgule.

În numerele reale partea întreagă se desparte de cea zecimală prin punct

“.”, iar în numerele fracţionare se va folosi o liniuţă “-” între numărul
întreg şi fracţie, deoarece AutoCAD interpretează spaţiul ca pe o
terminare a introducerii de date.

De exemplu:
6,7 reprezintă coordonatele X=6 Y=7;
6.5,7.2 reprezintă coordonatele X=6,5 Y=7,2;
6-1/2,7-1/4 reprezintă coordonatele X=6½ Y=7¼ .
În exemplele menţionate Z=0
Ex. pentru spaţiul 3D: 10,15,20 reprezintă X=10 Y=15 Z=20.
5
 Pentru a desena, de exemplu, acelaşi triunghi prin utilizarea
coordonatelor absolute carteziene utilizăm următorul algoritm:

Command : line
Specify first point: 20,60
Specify next point or [Undo]: 40,60
Specify next point or [Undo]: 40,30
Specify next point or [Close/Undo]: C
Command:

6
 b) Coordonatele polare absolute (fig. 2) sunt specificate prin distanţa
de la originea UCS-ului curent, simbolul unghiului (<) şi valoarea
unghiului, astfel: 81 < 45

Fig. 2. Coordonate polare

absolute A(81<45)

7
 c) Coordonatele cilindrice absolute se referă la spaţiul 3D şi sunt
specificate prin distanţa de la punct pînă la axa Oz, simbolul unghiului
(<), valoarea unghiului dintre axa Ox şi proiecţia vectorului-rază al
punctului pe planul xOy, semnul virgulei şi valoarea coordonatei Z.
De exemplu: Specify point: 54<60,70

8
 d) Coordonatele sferice absolute se referă de asemenea la spaţiul 3D
şi sunt specificate prin distanţa de la punct pînă la centrul de coordonate,
simbolul unghiului (<), valoarea unghiului dintre axa Ox şi proiecţia
vectorului-rază al punctului pe planul xOy, simbolul unghiului (<) şi
valoarea unghiului dintre vectorul-rază al punctului şi planul xOy.
De exemplu: Specify point: 80<60<40

9
 3. METODA COORDONATELOR RELATIVE
Coordonatele relative specifică poziţia punctului faţă de punctul
precedent.
Introducerea coordonatelor relative este precedată de simbolul “@”
(a-rond):
@-8.5,25 coordonate relative carteziene;
@34<30 coordonate relative polare;
@40<30,50 coordonate relative cilindrice;
@50<30<60 coordonate relative sferice;
În rezultatul tastării doar a simbolului “@” apare prompterul:
Zero length line created at (70.0000, 20.0000, 0.0000) ce indică coordonatele
punctului curent.
10
 Pentru a desena acelaşi triunghi prin utilizarea coordonatelor
carteziene relative vom urma algoritmul:

Command : line
Specify first point: 20,60
Specify next point or [Undo]: @20,0
Specify next point or [Undo]: @0,-30
Specify next point or [Close/Undo]: C
Command:

11
 Iar pentru a desena acelaşi triunghi prin utilizarea coordonatelor
polare relative vom urma algoritmul:

Command : line
Specify first point: 20,60
Specify next point or [Undo]: @20<0
Specify next point or [Undo]: @30<-90
Specify next point or [Close/Undo]: C
Command:

12
 4. INTRODUCEREA DIRECTĂ A DISTANŢEI SAU A
UNGHIULUI

a) Indicarea direcţiei cu mouse-ul şi introducerea directă a

distanţei de la tastatură este similară utilizării coordonatelor relative cu
excepţia că nu se introduce unghiul. În schimb, se mută cursorul în
direcţia dorită, se tastează valoarea distanţei apoi  .

b) Introducerea directă a unghiului prevede indicarea unghiului

precedat de semnul respectiv (<), lungimea fiind stabilită în mod interactiv
cu ajutorul mouse-ului sau prin tastatură.

13
 5. UTILIZAREA OPŢIUNILOR COMENZII OSNAP

Modul de lucru OSNAP (object snap) permite indicarea exactă a punctelor

cu proprietăţi specifice ale obiectelor grafice. Cu ajutorul acestui
instrument pot fi selectate cu exactitate punctele din capetele unui
segment sau arc, centrul unei circumferinţe, intersecţia a două linii etc. Se
pot, de asemenea, construi tangente sau perpendiculare la obiectele
existente.

Lucrul cu opţiunile OSNAP poate fi efectuat pe două căi:

- utilizarea modului o singură dată în procesul executării unei comenzi
de desenare (asemenea unei comenzi transparente);
- activarea modului pentru un timp mai îndelungat.

14
Utilizarea modului o singură dată are loc în procesul executării unei
comenzi de desenare.
Comanda se execută în mod transparent.
De exemplu, la construirea unei linii, atunci când se solicită indicarea
punctului, se poate selecta cu ajutorul modului OSNAP centrul unei
circumferinţe deja existente pe ecran.
După selectarea punctului modul OSNAP este dezactivat şi executarea
comenzii se prelungeşte în mod obişnuit.

15
  Cel mai comod mod de activare a opţiunii comenzii OSNAP în
acest caz este prin tastarea numelui (sau abrevierii) opţiunii de la
tastatură
sau:
 din bara standard de instrumente → selectarea butonului cu listă
OSNAP şi alegerea variantei necesare:

 din bara de instrumente Object Snap (fig. 3) → butonul necesar:

 d
i
n Fig. 3. Bara de instrumente Object Snap

meniul-cursor (apare la clic-dreapta+Shift ) → opţiunea dorită;

 din meniul-ecran → ASSIST → OSNAP → opţiune.

16
Atunci când este necesară selectarea mai multor puncte specifice se
recurge la activarea modului pe un timp îndelungat.
OSNAP rămâne activ pe parcursul executării mai multor comenzi până va
fi dezactivat.
Activarea/dezactivarea se va produce din bara de stare prin click pe
butonul OSNAP, Ctrl+F sau F3. La prima adresare la butonul OSNAP va
apărea caseta de dialog (fig. 4) în care se vor alege acele moduri, care vor
fi utile.

Această casetă poate fi apelată şi în alte moduri:

 din bara standard de instrumente → butonul cu listă OSNAP →
butonul OSNAP Setting;
 din meniu Tools → Drafting Settings → Object Snap;
 din meniul-cursor → OSNAP Setting;
 prin tastarea în linia de comandă a comenzii OSNAP.
17
Fig. 4. Caseta de dialog OSNAP Setting
18
 Facilităţile propuse de OSNAP sunt următoarele:
ENDpoint – alege cel mai apropiat capăt al unei linii, multilinii,
polilinii, arc etc.
MIDpoint – asigură poziţionarea în mijlocul liniilor, arcelor, segmentelor
de polilinie etc.
CENter – alege centrul unui cerc, arc, elipsă, arc de elipsă sau al
poliliniei.
NODe – poziţionează pe o entitate de tip punct.
QUAdrant – selectează capetele cuadrantelor (0º, 90º,180º şi 270º)
cercurilor, arcelor, elipselor, arcelor de elipsă, arcelor poliliniilor.
INTersection – selectează punctul de intersecţie a entităţilor (dacă este un
punct de intersecţie real în spaţiul 3D).

19
EXTension – localizează un punct de capăt, apoi extinde o linie de
construcţie punctată temporară (o direcţie), pe care urmează să fie
fixat un punct cu un click-stînga.
INSertion – selectează punctul de inserare al blocurilor, textelor, haşurilor etc.
PERpendicular – determină poziţionarea pe o entitate existentă, în
piciorul perpendicularei coborâte din punct curent.
TANgent – determină poziţionarea pe o entitate existentă, în punctul de
tangenţă obţinut prin trasarea tangentei din punctul curent.
NEArest – determină un punct de pe o entitate situat cel mai aproape de
centrul colimatorului.
PARallel – permite trasarea unui segment de dreaptă paralel cu unul
existent prin obţinerea unei direcţii punctate temporare.
APParent INTersection – alege punctele, care aparent în ecran sunt
puncte de intersecţie ale liniilor, care în realitate sunt disjuncte.
20
 6. UTILIZAREA FILTRELOR GEOMETRICE
Metoda filtrelor geometrice constă în selectarea consecutivă a
coordonatelor necesare ale punctelor şi se realizează prin specificarea

literelor x, y, z, xy, yz, xz precedate de simbolul „ .”.

Exemplu: Să se construiască un cerc cu raza de 25 mm şi centrul în

mijlocul unui dreptunghi existent.
Algoritmul:
1. Se activează opţiunea MIDpoint:
OSNAP → Settings → MIDpoint
21
2. Se lansează comanda Circle:
Command: circle
Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: .x 
of (se execută clic pe latura orizontală a dreptunghiului în momentul
apariţiei semnului MIDpoint)
(need YZ): .y 
of (se execută clic pe latura verticală a dreptunghiului în momentul
apariţiei semnului MIDpoint)
(need Z): 0  (valoarea coordonatei Z)
Specify radius of circle or [Diameter]: 25  (valoarea razei cercului)
Command:
22
23