SIMBOLIZAREA FONTELOR

Simbolizarea alfanumerica
Sistemul de simbolizare alfanumerică se aplică atât fontelor standardizate cât şi
fontelor nestandardizate.
Simbolizarea alfanumerică a fontelor ocupă maxim 6 poziţii, fără a fi necesară
ocuparea tuturor poziţiilor. Între poziţiile ocupate nu trebuie să existe spaţii libere.

Poziţia 1–EN
Poziţia 2–simbolul fontei
Poziţia 3–simbolul structurii grafitului
Poziţia 4–simbolul microstructurii sau macrostructurii
Poziţia 5–simbol de clasificare în funcţie de caracteristici mecanice, sau înfuncţie de
compoziţia chimică.
Poziţia 6–simbol utilizat pentru condiţii suplimentare

Detaliat, semnificaţia simbolurilor din fiecare poziţie este următoarea:

Poziţia 1–Se indică prefixul EN numai pentru fontele standardizate, adică cele
specificate într-un standard european.
Poziţia 2–Se indică simbolul GJ în care G reprezintă piesa turnată şi J reprezintă
fonta.
Poziţia 3–În cazul când se precizează structura grafitului, se alege din tabelul de
mai jos litera corespunzătoare.
L Lamelara
S Sferoidala
M Grafit in cuiburi(fonta maleabila cu inima alba)
V Vermiculara
N Fara grafit(dura), ledeburitica
Y Structura speciala indicata in standardul de produs corespunzator

Poziţia 4–Dacă este necesară identificarea fontelor după microstructura sau

macrostructura lor, atunci, după literele prezentate în tabelul de mai sus
se adaugă litere alese convenabil din tabelul următor:
A Austenita
F Ferita
P Perlita
M Martensita
L Ledeburita
Q Calita
T Calita si revenita
B Inima neagra (numai pentru fonte maleabile)
W Inima alba (numai pentru fonte maleabile)

Clasificare în funcţie de caracteristicile mecanice:Fontele clasificate în funcţie de

caracteristicile mecanice se simbolizează princifre care indică caracteristicile mecanice şi
litere care indică modul de prelevare aprobelor pentru încercări (tabelul de mai jos) şi/sau
temperatura la care se determină rezistenţa la încovoiere prin şoc.
S Proba de incercat turnata separat
U Proba de incercat atasata la piesa turnata
C Proba de incercat prelevata din piesa turnata

1
 SIMBOLIZAREA FONTELOR
Simbolizarea alfanumerica
a. Rezistenţa la tracţiune – se indică prin valori minime corespunzătoare mărcii, în
N/mm2, ca de exemplu:
EN–GJL–150 C
EN–GJL–150 S
EN–GJV–400 U
b. Alungirea – se indică imediat după valoarea minimă a rezistenţei la tracţiune prin
valori minime corespunzătoare mărcii, exprimate în procente, fiind separată de celelalte
simboluri prin cratimă.
EN–GJS–350–22C
EN–GJMW–450–7S
EN–GJS–350–22U
c. Rezistenţă la încovoiere prin şoc – dacă aceasta se solicită, temperatura la care se
determină se indică prin literele prezentate în tabelul următor:
RT Temperatura ambianta
LT Temperatura scazuta

d. Duritatea – se indică prin unul din cele trei simboluri–HB pentru duritatea
Brinell; HV pentru duritatea Vickers; HR pentru duritatea Rockwell–urmate de două sau trei
cifre care reprezintă valoarea durităţii, ca de exemplu:
EN–GJL–HB 155
EN–GJS–HB 230
EN–GJN–HV 350
Clasificare în funcţie de compoziţia chimică:
Dacă fontele se clasifică în funcţie de compoziţia chimică, litera X reprezintă primul
simbol din poziţia 5. Celelalte simboluri sunt după cum urmează:
a) clasificare fără indicarea conţinutului de carbon–litera X este urmată de
simbolurile chimice ale elementelor de aliere importante din aliaj, începând cu cel alcărui
conţinut este mai mare. Conţinutul se indică în procente, rotunjit la numărul întreg cel mai
apropiat. Cifrele se separă între ele prin cratimă, ca de exemplu:
EN–GJL–XNiMn 13-7
b)clasificare cu indicarea conţinutului de carbon–când se solicită indicarea
conţinutului de carbon, acesta se indică după litera X sub forma conţinutului în procente
multiplicat cu 100 (de exemplu 300 pentru 3%), ca de exemplu:
EN–GJN–X300CrNiSi 9-5-2
Poziţia 6–În cazul clasificării fontelor în funcţie de condiţiile suplimentare, în
poziţia 6 se amplasează literele corespunzătoare prezentare în tabelul următor,care se separă
prin cratimă.
Exemplu:
EN–GJMW–360–12S–W.
D Piesa bruta turnata
H Piesa supusa tratamentului termic
W Sudabilitate pentru suduri de imbinare Standard EN1559-1:1997)
Z Conditii suplimentare specificate in comanda

2
 SIMBOLIZAREA FONTELOR
Simbolizarea alfanumerica
Simbolizare Standard Rezistenta medie Denumirea fontei Utilizari
la tractiune
EN-GJL-100 SR EN 1561:1999 100 Fonta cenusie cu grafit Piese turnate cu
EN-GJL-150 rezistente mecanice
150 lamelar
mici
EN-GJL-200 200 Piese turnate cu
grosimea peretilor sub
20mm
EN-GJL-250 250 Piese turnate cu
grosimea peretilor 20-
60mm
EN-GJL-300 300 Piese turnate cu
EN-GJL-350 grosimea peretilor 20-
350 100mm
EN-GJS-350-22- SR EN 1563:1999 350 Fonta cenusie cu grafit Cele mai utilizate fonte
LT in industria
nodular
EN-GJS-350-22RT constructiilor de
350 masini. Piese turnate
EN-GJS-350-22 350 cu pereti subtiri si
EN-GJS-400-18- 400 solicitari mari.
LT
EN-GJS-400-18- 400
RT
EN-GJS-400-18 400
EN-GJS-400-15 400
EN-GJS-450-10 450
EN-GJS-500-2 500
EN-GJS-600-2 600
EN-GJS-700-2 700
EN-GJS-800-2 800
EN-GJS-900-2 900
EN-GJMW-350-4 SR EN 1562:1999 350 Fonta maleabila cu Piese turnate cu
EN-GJMW-360-12 configuratie
360 inima alba
geometrica complexa.
EN-GJMW-400-5 400
EN-GJMW-450-7 450
EN-GJMW-550-4 550
EN-GJMB-300-6 SR EN 1562:1999 300 Fonta maleabila cu Piese turnate cu
EN-GJMB-350-10 configuratie
350 inima neagra
geometrica complexa.
EN-GJMB-450-6 450
EN-GJMB-500-5 500
EN-GJMB-550-4 550
EN-GJMB-600-3 600
EN-GJMB-650-2 650
EN-GJMB-700-2 700
EN-GJMB-800-1 800
EN-GJN-HV520 SR EN 12513:2000 520 Fonte speciale Ni-Cr Fonte rezistente la
EN-GJN-HV550 uzare abraziva.
550