Sunteți pe pagina 1din 276

UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ

DIN MOLDOVA

Andrei GALBEN

ULIM: 2002-2012
PAGINI DIN ISTORIE
Ediţia a II-a

Chişinău 2012
CZU 378.4(478-25)(091)=135.1=161.1
G 15

Autor: Andrei GALBEN, rector ULIM

Traducere în limba rusă: Svetlana Parmacli

Descrierea CIP a Camerei Naționale a Cărții


Galben, Andrei.
ULIM : 2002-2012 : Pagini din istorie / Andrei Galben ;
Univ. Libera Intern. din Moldova. – Ed. a 2-a. – Ch. : ULIM,
2012 (Combinatul Poligr.). – 276 p.

Texte: lb. rom., rusa. – 1000 ex.


ISBN 978-9975-101-97-4.
378.4(478-25)(091)=135.1=161.1

ISBN 978-9975-101-97-4.  © Andrei GALBEN, 2012


Cuprins:
Două decenii de aur ale Universităţii Libere Internaţionale
din Moldova (Autor: prof. univ., dr. hab., Dragoş Vicol)............. 4
I. Cadrele didactice şi ştiinţifice ................................................. 14
II. Cadrele didactice şi ştiinţifice de peste hotare....................... 27
III. Titluri, distincţii şi nominalizări de stat................................ 31
IV. Dezvoltarea conceptului educaţional şi strategia ULIM ...... 36
V. CODEX ULIM....................................................................... 66
VI. Realizarea ULIM-ului în contextul învăţământului superior
naţional, regional, european şi mondial...................................... 68
VII. Globalizarea învăţământului superior contemporan.
Exemplul ULIM, Republica Moldova........................................ 86
VIII. ULIM în sistemul relaţiilor universitare internaţionale... 104
ULIM în imagini........................................................................115
Содержание:
I. Научно – педагогические кадры......................................... 162
II. Научно-педагогические кадры из-за рубежа................... 177
III. Государственные награды и звания................................. 181
IV. Развитие Образовательной концепции и стратегия
ULIM в предшествующее деятельности. ............................. 186
V. Кодекс ULIM....................................................................... 220
VI. Реализация ULIM в системе национального,
регионального, европейского и мирового высшего
образования............................................................................. 222
VII. Глобализация современного высшего образования,
пример ULIM, Республика Молдова..................................... 243
VIII. ULIM в системе международных университетских
отношений............................................................................... 266

-3-
DOUĂ DECENII DE AUR ALE UNIVERSITĂŢII LIBERE
INTERNAŢIONALE DIN MOLDOVA

I. Descălecarea la Porţile „Imperiului Veşnic”


şi Cutremurul „Galben”
„S-a cutremurat pământul
Şi-a picat din vers cuvântul.
S-a desprins din mugur mărul
Şi-a căzut pe sârme cerul.
Şi, pe jos, au fost căzut
Secundele – din minut.
Dimineaţă şi cu seară
De-odată, se amestecară.
Ca şi toamna şi cu vara,
Ca şi piatra cu vioara.
Şi, greoi, s-a prăbuşit
Penitenţa, peste-un schit.
Şi hoţii cu paraziţii
S-au amestecat cu sfinţii.
Şi-mpreună-au curs de-a dura
Ruga şi cu-njurătura,
Eşafoade – cu altare;
Fumurile de lumânare
Şi cu cele de ţigară
Şi ele se-amestecară.
Ca şi grâul cu pârâul,
Ca şi mânzul şi cu frâul.
Şi se încâlciră rău
Ura ta cu dorul meu.
Şi când te strigam, din lume,
Răspundeai la orice nume.
Din zece urbe odată,
Draga mea cutremurată.
De se-învâlvora făclia
Şi se domolea pustia”.
(Nicolae Dabija „Cutremur”)
-4-
... Am recitit şapte duminici la rând „Dorurile interzise” ale
lui Nicolae Dabija. Am trăit şapte duminici la rând sentimentul
preaplinului liric, al împăcării cu sine şi cu Dumnezeu. În ultima
duminică m-a străfulgerat un gând pătimaş, ca o zvâcnire uşerni-
că a acestui miez de toamnă: Dorurile interzise sunt nu numai ale
aedului Dabija, le avem fiecare, dar le purtăm în sufletele noastre
zăvorâte. Şi abia când aceste suflete devin pojar, văpăie de soare
topit se transformă, atunci apar în odăjdii albe, purificate, eliberate
de timpul preamult suferind în adâncul temniţei care se numeşte
„dor interzis”.
Andrei GALBEN, însă, are la activ cele mai multe „doruri
interzis”, pe care le împărtăşeşte zilnic la ULIM şi astfel ele obţin
legalitate juridică şi legitimitate istorică. Universitatea Liberă In-
ternaţională din Moldova, sunt ferm convins, exista şi înainte de
1990, am impresia că exista şi înainte de 1948, anul când a văzut
lumina zilei Rectorul ULIM. Dar exista ca un „dor interzis”, ca
o rugă nerostită, ca o binecuvântare nemărturisită, ca o revelaţie
neîmplinită.
Trebuia să apară cineva să desferece mai întâi destinul anchi-
lozat al ţării (şi au apărut Gr. Vieru, N. Dabija, D. Matcovschi, V.
Matei – în poezie, M. Snegur, A.Moşanu, I.Borşevici – în politică).
Acest miracol, pre nume Providenţa, a adunat în valuri troiene elita
basarabeană, au venit apoi pâlcuri de intelectuali să salvgardeze şi
să înnobileze limba, istoria, credinţa adormită. Acel Miracol este
Destinul care veghează de-asupra capetelor noastre smerite şi doar
Clipa cea de Graţie ştie să zăbovească sau să dispară meteoric de
pe creştetul unui Neam.
Şi atunci fiindcă ULIM exista deja ca un „dor interzis”, a
descălecat într-o dimineaţă devreme din şaua istoriei exact la Por-
ţile „Imperiului Veşnic” un Om. A vegheat la intrare o habă de
vreme, până a observat că „Imperiul Veşnic” (sistemul educaţional
autohton) era etern doar în priviri, în aparenţe, fiind măcinat de
carii şi rugini biblice până în „plăsele”. Omul descălecase pe tărâ-
muri vechi, pe smârcuri ce mişunau diverse lighioane, dar şi unele
fiinţe învăţate (numărul ultimelor era cu mult inferior căpcăunilor),

-5-
adunate în minarete ce se pretindeau a fi inexpugnabile, în realitate
fiind afectate grav de morbul putrefacţiei. Ce-i rămânea de făcut
Omului Nou? Să găsească „dorul interzis” şi să-l deszăvorască. În
timp ce se trudea cu osârdie să scape de lacătul înţepenit, au venit
solii peste solii să-l poftească să le vadă colibele, dar şi unele înce-
puturi de „acareturi” universitare. De aici, de la porţile Orientului,
de la uşorii „Imperiului Veşnic” se întindea o privelişte dezolantă,
apocaliptică: ruine, epidemii, miasme, bătrâni anchilozaţi, roşi de
reumatisme conceptuale şi idei perimate.
Podurile pe care trebuia să calce Omul ce descălecase erau,
de fapt, nişte punţi putrede de tot. Dacă doar se apropia de ele, se
surpau malurile mâncate de atâta troglodire. Lipseau rădăcinile,
care fuseseră scoase din ţarina educaţiei încă în anii 40, atunci când
cei mai de seamă învăţaţi luaseră drumul pribegiei crunte. Ce să
caute el în acele locuri rele, nu descălecase doar pentru a cădea în
hău, venise să scape această ţară de buza de genune pe care stătuse
intelectualitatea ei vreme de cinci decenii bătute pe muchie. Îl stră-
fulgeră brusc un gând, avuse o revelaţie. Zis şi făcut: întors cu faţa
spre Nemurire, încleştase adânc pumnii, ochii deschişi căzură pes-
te secole uitare, pleoapele îi atinseră neprihănirea, glasul murmură
un verset biblic. Noaptea se auzise un cumplit cutremur galben,
care părea să nu mai aibă sfârşit. Dimineaţa, punţile putrede erau
numai bucăţi scorojite din lemn găunos pe fundul hăului, iar Omul
Nou se apucase vârtos de treabă. Dezgolit până la brâu, arunca
sprinten poduri din piatră de Cosăuţi peste Malurile Iubirii…
II. Viaţa unui Om – Carte ce se scrie în Ceruri.
„O beznă flămândă mă caută, sire,
Şi mările toate-s de ceaţă.
Şi-am să mor de prea multă iubire
Şi-am să mor de prea multă iubire
Şi-am să mor de prea multă iubire de viaţă.
Ca de-un vin mi-este inima beată
De-acest cer fremătând peste brazi
Şi-ncă eu n-am iubit niciodată

-6-
Şi-ncă eu n-am iubit niciodată
Şi-ncă eu n-am iubit niciodată ca azi.

Sunt acum - aplecat” pe vreo carte –


Cum (promiţător, neştiut)
Viitorul m-aşteaptă departe
Viitorul m-aşteaptă departe
Viitorul m-aşteaptă departe-n trecut.
Cât iubim mai suntem fiecare,
Dar – zice iarba, răzbind peste tot, -
Există-o iubire din care se moare
Există-o iubire din care se moare
Există-o iubire din care se moare de tot.
O beznă flămândă mă caută, sire,
Şi mările toate-s de ceaţă
Şi-am să mor de prea mută iubire
Şi-am să mor de prea mută iubire
Şi-am să mor de prea mută iubire de viaţă.
(Nicolae Dabija „O beznă flămândă mă caută...”)
... S-au supărat la început învăţaţii, multă lume a aruncat cu
pietrele mâniei, doar-doar o să-l ochească pe Omul Nou ce arunca,
dezgolit până la brâu, poduri din piatră de Cosăuţi peste Malurile
Iubirii, căci Iubirea de Carte, Dragostea de Înţelepciune este cea
mai subtilă şi fascinată artă de a-ţi iubi semenii, iar prin ei de a-L
Slăvi pe Bunul Dumnezeu. Unii l-au şi nimerit, au săltat de bucurie
şi au chicotit bezmetic. Astăzi, când peste podurile din piatră
de Cosăuţi pot trece concomitent zeci de mii de tineri dornici
de veşnicie, unii aruncători de pietre s-au adăpostit chiar în
chilia Omului ce descălecase la porţile „Imperiului Veşnic”, al-
ţii au ascuns în buzunare praştiile, nevrând însă să le arunce
definitiv. Omul le rabdă pe toate, viaţa lui este o carte care se
scrie în Cerurile Iubirii de Aproape.
Vă veţi întreba ce-au făcut ceilalţi de malul rămas fără punte
putredă? S-au apucat şi ei fără întârziere de muncă, au scos mal-
dăre de gunoi din casă, au sfinţit locurile rele şi au ales în lăcaşele

-7-
lor de spirit căpetenii noi, demne, cinstite, savante, cu dragoste
neţărmurită de esenţe mirifice şi înţelepciune adevărată.
Acum, avându-i deja în frunte pe Gheorghe Duca, Ion Bos-
tan, Grigore Belostecinic, oameni noi, frumoşi la chip şi la suflet,
învăţaţii au ridicat din ruine ştiinţa şi educaţia ţării, fiind pregătiţi
„şi pe dinlăuntru şi pe dinafară” de întâlnirea cu Omul Nou ce des-
călecase cândva la porţile „Imperiului Veşnic”. Aşa încât obidele
şi racilele trecutului fiind uitate, au călcat apăsat cu toţii peste po-
durile din piatră de Cosăuţi, lăudând calitatea şi durabilitatea ma-
terialului. Cei patru oameni ai lui Dumnezeu munceau fără preget,
fiecare în cetatea lui, de zi până seară, de noapte până în zori. Şi
Bunul Dumnezeu nu avea cum să nu le aducă într-o zi Gândul cel
Bun: să arunce, cu eforturi comune de astă-dată, un pod falnic (un
nou pod al lui Apollodor) spre Europa, spre Cetăţile Învăţaţilor
Supremi, acolo unde se îndreaptă ideea într-o existenţă decentă,
într-o Viaţă Demnă.
III. Sper, cred, trăiesc în Cetatea Spiritului de pe cele şapte
coline romane ale Veşniciei.
„Călugării tăiaţi în rugăciune
tresar acum în stratul de cărbune,
se răsucesc în vorbele străbune,
parcă ar vrea, prin noi, să se răzbune
călugării tăiaţi în rugăciune.
Şi-acea neterminată rugăciune
Parcă nu noi, ci ea pe noi ne spune;
O îngânăm: şi prinde-n cer să tune
Şi miezul să se adauge-n alune.
... Acea neterminată rugăciune.
Şi iată că se-ntâmplă o minune:
Nişte cuvinte pot să ne adune –
Pe –acei de-aici, pe-acei plecaţi în lume –
Ca să ne dea la toţi un singur nume:
O ţară spune aceeaşi rugăciune...”.

-8-
Toate cele trei capitole ale eseului dedicat celor două dece-
nii de aur ale ULIM au drept „nimb” poeme geniale de Nicolae
Dabija, extrase din excepţionalul volum, „Aripă sub cămaşă”. O
carte oraculară, plină de dumnezeire, plină de noi, plină de dra-
goste ierurgică, potopitoare şi izbăvitoare de păcat. Senzaţia celor
şapte duminici de „doruri interzise” a fost că această este Cartea
ULIM, este aripa de sub cămaşa educaţiei europene din Basarabia.
Mai degrabă cămaşă de forţă decât cămaşă de in, aici în Republica
Moldova, acest învăţământ şi această cultură universitară. Iată de
ce aripa rupe funestul educaţional şi răzbate la lumină. O soarbe
rapace şi o înmiresmează. ULIM este pasărea măiastră ce zboară
cu aripa istoriei spre viitorime, spre culmile dragostei, unde n-o
poate ajunge întristarea şi deznădejdea. Nu are dreptul să cadă,
căci atunci cădea–vom cu toţii. Taie văzduhurile şi crede, crede,
crede la nesfârşit în macularea veşniciei din oameni, în frumosul
şi sfântul din noi.
IV. Glasul aripii desprinse de sub tăceri ameţitoare
E necesar să te gândeşti la trecut, pentru a înlătura une-
le ademeniri ale prezentului – este, cu siguranţă, leit-motivul im-
primat vieţii sale de academicianul Andrei Galben. Astăzi putem
afirma răspicat: ULIM a resimţit cel mai tare, ca nici un alt centru
universitar de la noi, toate seismele puse la cale de cei care s-au
perindat, de cele mai multe ori amatoriceşte, pe scena politicului,
atât de grotesc în acest spaţiu inundat de tragism.
Odată cu declanşarea mişcării de eliberare naţională era ine-
vitabilă identificarea unor inedite şi, în acelaşi timp, salvatoare so-
luţii pentru salvgardarea şi renaşterea procesului educaţional de la
noi. În această ordine de idei, eforturile unui grup de profesori
universitari, academicieni şi oameni de afaceri din Republica
Moldova, în frunte cu Andrei Galben, de a fonda Universitatea
Liberă Internaţională din Moldova (ULIM) a constituit un
eveniment veritabil, pe cât de aşteptat, pe atât de imperios
necesar. O lume întreagă a salutat apariţia acestui copil al
reformelor democratice, considerând absolut necesară impulsio-
narea creşterii potenţialului uman în sfera învăţământului nostru

-9-
superior. Şi pe bună dreptate, căci formele existente atunci în siste-
mul universitar erau desuete, se cramponau într-o serie de elemen-
te ineficiente, perimate materialiceşte şi, mai ales, spiritualiceşte.
Însă, nimeni, dar absolut nimeni (cu excepţia unui grup re-
strâns de entuziaşti-kamikaze, ce au demarat valorificarea acestei
„odisei” extrem de primejdioase şi cu sorţi de izbândă discutabile)
nu-şi putea imagina că ULIM, în scurt timp, va desfiinţa preceptele
inoperante ale sistemului de învăţământ universitar, propunând un
veritabil model „oxfordian”. Prea mulţi, şi volumul prezintă expres
aceste realităţi, au crezut în „zborul frânt” al echipei academicianului
Galben, prea mulţi au aşteptat clipa descumpănitoare a pierzaniei.
Parcursul fulminant al ULIM s-a soldat până în prezent cu
edificarea unor centre-model educaţionale, culturale de anvergură
europeană, biblioteci ultramoderne, săli cu computere şi aparataj
superperformant, mediatecă, impresionant centru sportiv, campus,
parteneriat strategic cu cele mai prestigioase universităţi din lume,
prezenţa permanentă la ULIM a unor somităţi profesorale, include-
rea în circuitul de elită al învăţământului superior european, confe-
rirea titlurilor de Doctor Honoris Causa unor personalităţi distincte
de pe mapamond, instituirea unor Premii de Excelenţă în domeniul
Literaturii, Artelor, Ştiinţei şi Tehnicii, etc.
Subtil analist, istoriograf al propriei fiinţe, Andrei Galben de-
vine biograful, autorizat de destin, al Universităţii Libere Internaţi-
onale din Moldova. Căci, până într-un punct soarta acestui Templu
al Înţelepciunii se contopeşte cu însăşi viaţa Rectorului ULIM. De
ce până într-un punct ? Fiindcă amplitudinea creării şi re-modelării
altor existenţe universitare îl metamorfozează iminent pe Andrei
Galben într-un luptător, statut ce a presupus şi presupune multiple
riscuri asumate.
ULIM este acel pom al cunoaşterii binelui, încărcat cu rod
binecuvântat, în care se aruncă cu pietrele mâniei şi invidiei din
pumnii încleştaţi ai celor fără de nici un Dumnezeu. Căci cum al-
tfel poţi califica gestul nemernic al unor rătăciţi de a lovi cu besti-
alitate în destinul generaţiei noastre de mâine?
Potenţialul uman de la ULIM denotă că ne aflăm în faţa une-
ia dintre cele mai reprezentative instituţii de învăţământ superior

- 10 -
din Republica Moldova. Iniţiativa privată, în care peste 70% din-
tre studenţii autohtoni îşi efectuează studiile din contul ULIM, nu
este oare acea renaştere a ţării pe care o aşteptăm de atâta amar
de vreme? Poate cineva opri renaşterea ţării, poate înfrunta cineva
viitorul? Răspunsurile la aceste ardente întrebări le prezintă ULIM,
instituţie care a modificat conştiinţa educaţiei autohtone, impri-
mându-i un profund caracter european şi trans-atlantic totalizator.
Exuberant şi spontan, semeţ şi lucid, tenace şi impetuos,
Rectorul ULIM se autodefineşte drept un rebel. Domnia Sa ex-
celează prin amplificarea dimensiunilor umane, transfigurându-le
transsubstanţiindu-le, imprimându-le conotaţii inedite, dinamic vi-
zionare, în fine – confundându-se, totalmente, cu destinul tumultos
al acestui Neam.
Andrei Galben devine exemplul cel mai concludent al noii
viziuni reformatoare, ce denotă caracteristici funcţionale, stringent
necesare societăţii noastre la compartimentul educaţiei (a se citi –
al viitorului).
Fire profund religioasă, cunoscând din interior înţelepciunea
strămoşilor, Andrei Galben caută în toate câte le vede şi face tâlcul
adevărat şi adânc al lucrurilor. Re-zideşte manolic citadela educa-
ţiei şi ştiinţei, ridicându-se, el, între pereţii inexpugnabili ai acestui
minaret total. În dimineţi devreme, pline de asperitate, aleargă să
audă zbuciumul, sufletul cetăţii, să-i răspundă profetic, oracular
şi să-i ofere balsamul propriei înţelepciuni. Şi cu cât schelele se
ridică mai sus spre înălţimile cerului, cu atât simte mai adânc Tăria
Demiurgului şi, în crepuscuri serafice, adună pietrele aruncate de
duşmani, continuându-şi în tihnă şi pace Zidirea cea Plină de Har
– Universitatea Liberă Internaţională din Moldova.
V. Arhivele ULIM – arhivele sufletului unei ţări
Universitarismul, ca idee complexă, benefică, totalizatoare
este conceput şi interpretat în spaţiul nostru educaţional foarte vag,
suscitând multiple şi controversate polemici. Edificarea şi perce-
perea, în sine, a acestei noţiuni complexe se menţine actualmente
într-o zonă amorfă, fiind ignorate elementele de bază, constitutive,
funcţionale.

- 11 -
Deşi, de mai bine de două decenii, conceptul educaţional
universitar cunoaşte perspective inedite, până în prezent nu a fost
elaborată o concepţie clară, bine definită a universitarismului din
Republica Moldova, atât în context naţional, cât şi în plan inter-
naţional. Sperăm că multaşteptatul Cod al Educaţiei va reuşi să
precizeze distinct contururile procesului educaţional, va fi capabil
să precizeze distinct contururile procesului educaţional în institu-
ţiile de învăţământ superior. Un lucru este cert: nu avem dreptul să
experimentăm, hazardându-ne şi punând în joc destinul tinerilor
şi, implicit, al nostru, de aceea sfera educaţiei nu admite confuzii
şi inadvertenţe, necesitând a fi eradicate irevocabil ambiguitatea şi
amatorismul.
Pe de altă parte, în noile condiţii ale economiei de piaţă, cu-
noştinţele, inclusiv cele universitare, au devenit o marfă, instituţii-
le superioare de învăţământ activând în funcţie directă de interesul
studenţilor şi al părinţilor. Acest fapt nu reprezintă o abdicare de la
conceptele educaţionale, de la deontologia profesională, deci nu se
va confunda cu condiţia de „sclavie” şi „supunere necondiţionată”.
Ne-am impus respectul în faţa studenţilor şi al opiniei publice, în
acelaşi timp, ţinând cont de exigenţele şi imperativele zilei de as-
tăzi. Atunci când în instituţia noastră de învăţământ studiază tineri
din zeci de state ale lumii, conformarea în concordanţă cu necesi-
tăţile şi solicitările din ţările reprezentate, cât şi specificul naţional,
în materie de educaţie ale acestor ţări, devin obligatorii, din punct
de vedere al asigurării unui proces fluent de studii.
Flexibilitatea studiilor, în această ordine de idei, cunoaşte
la ULIM proprietăţile „spiralei”. Acest principiu cunoaşte elastici-
tate şi varietate, esenţială devenind „lupta” care se dă pentru „re-
cuperarea” fiecărui student. Sistemul educaţional modern încearcă
actualmente să se elibereze de corsetul cadrului limitativ, exclusiv
naţional, fiind implementate studiile la nivel regional, european şi
mondial. Conştientizarea acestui aspect, în mod prioritar, imprimă
fiecărui nivel calitatea de verigă obligatorie în contextul ULIM.
Rolul ştiinţei la ULIM este unul catalizator, abandonând de-
finitiv condiţia de inerţie în care se complăcea pe parcursul ultime-
lor două decenii în ţara noastră. Ştiinţa nu poate exista fără cadrul

- 12 -
universitar extern şi viceversa. Dezvoltarea şi maturizarea concep-
tului educaţional-universitar la ULIM a generat toleranţă şi impli-
cit renunţarea definitivă şi necondiţionată la discriminarea rasială,
confesională, politică, etc, un rol deosebit de important revenind
studierii limbilor şi civilizaţiilor străine. Acest asigură o comuni-
care fluentă universitară şi extrauniversitară.
Este eronat a considera din start că tinerii instruiţi în cadrul
instituţiilor superioare de învăţământ sunt destinaţi să activeze
exclusiv între fruntariile ţării noastre. Această prejudecată este la
ULIM eradicată definitiv, licenţiaţii necesitând a fi capabili să con-
cureze cu semenii lor de pe mapamond (indiferent de specializare).
Obiectivele acestea se realizează prin erudiţie, fiind promovate va-
lorile naţionale consacrate. Concomitent, se amplifică funcţionarea
unor importante filiere francofone, anglofone, germanofone, etc.
Rolul şi rostul reorientărilor cardinale în procesul educaţio-
nal universitar vizează, cu predilecţie, studiile universitare aplica-
tive. Consiliile profesorale constituie elementul major, responsabil
care veghează asupra inseparării teoriei de practică, complementa-
rietatea acestora fiind obligatorie şi înscriindu-se în circuitul bene-
ficului corelaţional. Important este ca această comunicare reflectă
necesităţile timpului.
Valorificarea timpurilor vitrege, depăşirea obstacolelor de
tot genul, se efectuează în procesul educaţional universitar de la
ULIM prin seriozitate şi discernământ. Conceptul educaţional la
ULIM, în contextul universitarismului autotohton şi internaţional
(bazat pe clasicismul universitar, cunoaşterea fluentă a limbilor
străine, studiile universitare aplicative, internaţionalizarea) inclu-
de esenţialmente implementarea sistemului modular (trimodulele),
act ce presupune operarea, în cadrul procesului de studii, prin cre-
dite educaţionale transferabile, studii la distanţă, bibliotecii reve-
nindu-i rolul de veritabil mega-centru informaţional-analitic, de
sinteză.
Dragoş VICOL, dr.hab., prof.univ.

- 13 -
I. CADRELE DIDACTICE ŞI ŞTIINŢIFICE
Orice instituţie de învăţământ superior activează fiind spriji-
nită de mai mulţi piloni portanţi, printre care, unul cel mai impor-
tant îl constituie cadrele didactice şi ştiinţifice. Pe parcursul a 20
de ani de activitate, la ULIM au activat şi muncesc personalităţi
notorii din învăţământul superior şi ştiinţa universitară. În temei,
aceştia au fost selectaţi din rândurile cadrelor didactice universita-
re, care au activat pe parcursul anilor peste hotare şi care posedă
limbile de circulaţie internaţională, în special engleza şi franceza,
cât şi cunoscători a limbilor rusă şi română. În ultimii ani, au fost
angajaţi, pentru o perioadă de la 6 luni până la 1 an, specialişti
din diverse materii, vorbitori de limbi germană, poloneză, bulgară,
arabă, turcă, spaniolă, chineză şi coreeană.
Cadrele didactice ULIM
De menţionat că, cadrele didactice încadrate la ULIM, în
mare parte, au fost şi sunt universitari autohtoni, cu experienţă
în domeniu. Majoritatea din ei au activat pe parcursul anilor în
diverse centre universitare din ţară şi de peste hotare. De aceea,
colectivul profesoral de la Universitatea Liberă Internaţională
din Moldova s-a constituit selectiv, în baza cadrelor didactice din
centre universitare naţionale. Prin urmare, indirect, colectivul uni-
versităţii noastre reprezintă o simbioză a potenţialului didactic şi
intelectual al Republicii Moldova, fapt pentru care le suntem recu-
noscători echipelor educaţionale din ţară, pentru contribuţie consi-
derabilă la formarea corpului profesoral ULIM.
La etapa iniţială de constituire a universităţii noastre, am
sperat şi visat la crearea unui colectiv educaţional de excepţie. Au
fost întreprinse diverse acţiuni din partea Rectoratului şi Senatului
ULIM întru crearea acestui pilon de bază a universităţii, cointere-
sând financiar profesorii acesteia. Salariile la noi, erau majorate în
raport cu salariile profesorilor din alte instituţii de învăţământ su-
perior cu 50-100%. Concomitent, Rectoratul şi Senatul au activat
în condiţiile lipsei organului cunoscut în alte instituţii – Sindicatul
profesoral.

- 14 -
În acest sens, un rol considerabil întru ignorarea prezenţei
sindicatului profesoral îi revenea rectorului universităţii, care a
refuzat existenţa unei subdiviziuni instituţionale, care reda men-
talitatea societăţii vechi. Vorba este că, colectivul dorea crearea
sindicatului profesoral fără a purta răspundere pentru calitatea pro-
dusului final - conţinutul procesului educaţional şi responsabilita-
tea de rând cu rectoratul şi senatul universităţii pentru multitudinea
relaţiilor student-profesor, etc., în condiţiile unei societăţi bazate
pe relaţiile de piaţă. Cu alte cuvinte, grupul de iniţiativă pentru
crearea sindicatului profesoral vedea în acest organ nu altceva de-
cât o formă de consum a valorilor materiale. De altfel, propunerile
domnilor colegi veneau în unison cu conţinutul Codului Muncii
al Republicii Moldova existent, care nici pe departe nu corespun-
de societăţii noi, ci mentalităţii unei societăţi bazate pe activitate
colectivă. Mai mult ca atât, încă în 2005, conducerea ULIM fuse-
se avertizată de Preşedinţia Republicii despre necesitatea fondării
sindicatului profesoral. Însă rectoratul a avut curajul să se opună,
aducând argumentele de rigoare despre inoportunitatea creării în
condiţiile unei societăţi noi şi funcţionării unei instituţii de tipul
Universităţii Libere Internaţionale din Republica Moldova a unui
organism perimat. Am izbutit, astfel, că pe parcursul a 20 de ani
de funcţionare a universităţii noastre, să activăm în condiţiile lip-
sei sindicatului profesoral. Însă colectivul universităţii nu a sufe-
rit. Atribuţiile de altădată ale sindicatului profesoral şi le-a atribuit
rectoratul.
Ţin să menţionez, că nu doar conceptul educaţional ULIM
sau universitatea separat, a avut drept scop să creeze o instituţie
de învăţământ selectă. Nu întotdeauna scopurile stabilite la etapa
iniţială a unei societăţi, companii sau chiar stat sunt posibile de
realizat in corpore, conform programului stabilit. Cu alte ocazii
s-a subliniat despre conţinutul Cartei Universitare şi întreg meca-
nismul de funcţionare a universităţii, bazat pe mai multe modele
universitare, inclusiv experienţa învăţământului superior sovietic.
Psihologia omului, ca şi creierul uman este un fenomen puţin cu-
noscut societăţii contemporane. De aceea, până la moment, reie-

- 15 -
şind din cele cunoscute din experienţa umană, nu este posibil de
a şterge fără urmă deprinderile şi comportamentul omului, avute
într-o societate trecută. Şi oamenii geniali comit greşeli, însă oa-
menii de rând, inevitabil pot admite anumite erori în comporta-
ment. Aşa s-a întâmplat şi la noi. Încercând să creăm elementul
novator universitar, inevitabil, am admis mai multe activităţi pu-
ţin dorite dar proprii mentalităţii universitare din epoca sovietică.
Aşa de exemplu, în primii zece ani de funcţionare a Universităţii
Libere Internaţionale din Moldova, au fost acordate, din bugetul
ULIM, 16 locuinţe cadrelor didactice din ţară. Aceste locuinţe
au fost acordate, cu titlul gratuit, profesorilor notorii. Nu regre-
tăm această acţiune admisă din partea rectoratului. Suplimentar,
rectoratul universităţii a acordat sistematic prime pentru profesori
şi alte categorii de angajaţi ai ULIM-ului, înlesniri şi sporuri la
salarii, ajutor material la anumite evenimente din familie celor an-
gajaţi în statele de funcţii ale universităţii. Iar după adoptarea de
către Legislativul ţării a Legii cu privire la medicina asigurată şi
alocarea către bugetul Companiei Naţionale de Asigurări în Medi-
cină, universităţii sunt rezervate anual un anumit număr de foi de
odihnă în unităţile medicale subordonate acestei instituţii publice.
Astfel, profesorii noştri folosesc şi acest canal de înlesniri şi suport
suplimentar. Cu părere de rău, iniţiativa noastră, cât şi alte activi-
tăţi complimentare de sprijinire a angajaţilor ULIM, nu a izbutit
şi deocamdată nu izbuteşte să-şi atingă scopul preconizat. În ţările
avansate, precum este modelul privat în învăţământul universitar
naţional din Statele Unite ale Americii, Marea Britanii sau Japonia,
astfel de acţiuni nu sunt cunoscute. Cadrele didactice sunt sprijini-
te de către universitate prin diverse stimulente, numai nu celor de
tipul menţionat. Suntem conştienţi că, modelele occidentale nu pot
fi implementate in corpore în condiţiile Republicii Moldova, decât
prin transformări şi modelări în funcţie de multidimensionalitatea
ţării noastre. Cu regret, aceste realităţi la etapa iniţială nu au fost
percepute de către noi. Acordasem cele 16 apartamente menţionate
mai sus fiind ghidaţi de idei nobile, în condiţiile în care însăşi rec-
torul ULIM locuia într-un apartament obişnuit. Mai mult ca atât,

- 16 -
conducerea universităţii, prin exemplu propriu, promova un model
de viaţă modest. Rectorul nu şi-a construit vile şi castele, dar peda-
la doar pentru crearea bazei didactice şi materiale a universităţii şi
a unui anumit confort pentru colegii din instituţia în care munceau
zi de zi.
Aşa a fost să fie, ca mulţi dintre profesorii, cărora universita-
tea le-a procurat apartamente, consumând din bugetul ULIM peste
30 milioane lei, să nu mai activeze astăzi la universitatea noastră.
După cum spuneam, nu regretăm. Astăzi, acest sprijin este acordat
colegilor prin construcţia spaţiului locativ pentru profesori, prin
regimul de ipotecă. Această formă de sprijin a profesorilor şi altor
categorii de angajaţi este larg răspândită în Republica Moldova,
anume pentru cadrele didactice a mai multor centre universitare.
Pe parcursul celor 20 de ani de activitate didactică, la ULIM
sunt promovate diverse modele şi principii de relaţii inter-uma-
ne. De exemplu, chiar din primul an de desfăşurare a activităţii
sale, universitatea a sprijinit foarte mulţi tineri dotaţi din diverse
categorii sociale, inclusiv copiii profesorilor şi altor categorii de
angajaţi de la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova. De
altfel, după cum suntem informaţi, acest principiu nu este răspân-
dit în alte unităţi educaţionale ale învăţământului superior de la
noi. Astăzi la ULIM, activează 12 familii de profesori (soţ şi soţie),
18 familii (unul sau doi părinţi şi unul din copii care a absolvit
ULIM-ul). Aceştia se bucură de un statut special, prin acordarea
unor salarii sporite.
Deoarece, rectoratul şi-a atribuit calităţile de altădată ale sin-
dicatului de ramură, cât şi în virtutea necesităţilor de realizare a
conceptului educaţional ULIM, conducerea universităţii a fondat
în raionul Sîngerei, baza didactico-ştiinţifică a universităţii. La
această subdiviziune a universităţii, de rând cu misiunile didactice,
sunt realizate şi anumite aspecte ale programului alimentar – creş-
terea ovinelor, păsărilor şi altor animale pentru consum, cu me-
nirea de a fi realizate colectivului de angajaţi a universităţii la un
preţ preferenţial în comparaţie cu cel cunoscut pe piaţa de produse
alimentare din ţară.

- 17 -
Atribuţiile sindicatului profesoral preluate de ULIM presu-
pun o povară foarte grea. Şi iarăşi să apelăm la un exemplu conclu-
dent. A fost procurată pentru colectivul de studenţi şi profesori a
universităţii baza de odihnă de la Vadul lui Vodă, cu o suprafaţă de
circa 2,85 ha şi o capacitate de 480 locuri pentru odihna studenţilor
şi angajaţilor noştri. Universitatea nu are surse de alimentare din
bugetul public, decât cele indicate anterior. De aceea, în condiţiile
relaţiilor de piaţă, pentru noi este important ca fiecare ban să poată
aduce alţi bani la ULIM. Menţionăm aceasta deoarece, baza de
odihnă de la Vadul lui Vodă, în care se investise 3 mln 200 mii lei
şi care era una din cele mai reprezentative şi bine dotate din aceas-
tă zonă de odihnă, nu era utilizată de către studenţii şi profesorii
noştri, decât de străini. De altfel, aceeaşi situaţie era observată
şi la bazele de odihnă ale altor centre universitare din zona Vadul
lui Vodă. Întrucât, de aceasta bază se foloseau străinii şi aceasta
devenise nerentabilă, rectoratul a luat decizia de a fi înstrăinată,
conform preţului de vânzare a pieţii de atunci, iar banii obţinuţi
utilizaţi în alte scopuri educaţionale. În schimb, a fost construit
căminul studenţesc, care este cel mai amenajat şi mai bine dotat
în comparaţie cu căminele instituţiilor de învăţământ superior din
republică. La acea perioadă, în căminul universităţii locuiau şi pro-
fesorii tineri. Astăzi, universitatea a construit primul hotel univer-
sitar cu o capacitate de 48 numere, destinat profesorilor invitaţi
la ULIM cât şi includerea acestuia în circuitul sistemului hotelier
naţional.
În ultimii 10 ani de funcţionare, rectoratul ULIM şi-a mo-
dificat atribuţiile sindicatului profesoral, racordându-şi activitatea
după modelul centrelor universitare occidentale, nord-americane şi
Asiei de Sud-est.
Între timp, rolul de mediator dintre angajaţi, cadre didactice
şi ştiinţifice pe de o parte şi rectorat pe de altă parte, şi le-a atribuit
Colegiul de Etică, instituit la decizia Senatului ULIM la 28 ianua-
rie 2005. Acest organ colegial activează în baza Statutului ULIM
şi a Cartei universitare. Colegiul de Etică are menirea să contribuie
la buna desfăşurare a activităţilor statutare ULIM şi să menţină

- 18 -
atmosfera de colegialitate, cooperare şi toleranţă între administra-
ţie şi membrii colectivului, între angajaţii diverselor subdiviziuni
ULIM.
Excepţie pentru activitatea sindicală o constituie Sindicatul
Studenţesc – instituţie specială pentru tineretul studios, statutul
căruia diferă mult de statutul unei instituţii amorfe de altădată.
Această structură poartă doar denumirea, în realitate această sub-
diviziune studenţească are drept scop promovarea, realizarea şi
respectarea drepturilor şi obligaţiilor studenţilor în raport cu recto-
ratul, Senatul, decanatele şi catedrele ULIM.
Mintea omului: sărăcia şi bogăţia lui
Încă grecii antici spuneau, că bogăţia şi gloria sunt bunuri ne-
sigure, dacă nu este minte. Mintea omului evoluează, adăugăm noi,
în funcţie de condiţiile în care activează acesta şi cele moştenite ge-
netic. Nivelul şi calitatea vieţii din Republica Moldova, a fost şi este
rodul creaţiei minţii fiecăruia din noi. Nu e nevoie de multă minte
pentru a aduce critici autorităţilor publice, unor sau altor demnitari,
oameni de afaceri, dar să încercăm să analizăm la ce suntem capabili
fiecare din noi. Cu ce am contribuit fiecare din noi, ca societatea
noastră să aibă calitatea unei vieţi mai bune ca ieri.
Ceea ce am realizat până astăzi la ULIM, constituie rodul în-
ţelepciunii şi minţii concetăţenilor şi contemporanilor noştri. Este
relativ uşor să devii campion olimpic sau învingător la anumite
competiţii regionale sau internaţionale, însă este foarte compli-
cat să te menţii pe treapta de învingător. Fără exagerare, reiterez,
pentru a câta oară, că una din puţinele făuriri fundamentale din
Republica Moldova din ultimii douăzeci de ani, a fost şi rămâne
fondarea şi dezvoltarea ULIM-ului. Succesul ULIM-ului constitu-
ie rodul creaţiei minţii oamenilor de bună voinţă, oneşti, cinstiţi,
cât şi oamenilor de rea voinţă şi oponenţilor noştri. Dacă nu ar fi
existat acest echilibru al minţii naţiunii noastre, insuccesul ar fi
fost garantat.
ULIM-ul întotdeauna a fost sprijinit de oameni buni şi dor-
nici de promovare a idealurilor unei lumi mai drepte, democra-

- 19 -
tice şi prospere. Pentru a înţelege mai bine cele ce vor urma, mă
adresez, stimate cititor, să încercaţi să fiţi nepărtinitor în aprecie-
rea unor sau altor valori, unor sau altor oameni. În afară de Bunul
Dumnezeu, nu sunt oameni ideali pe acest pământ. Şi totuşi, cei
care ne înconjoară, fie că se află în fruntea statului, în birouri sau
la coarnele plugului ei sunt adevăraţii făuritori de valori. Spun aşa,
deoarece, majoritatea covârşitoare a contemporanilor de toate vâr-
stele, orientările politice şi statutului juridic, ne-au sprijinit gra-
ţie contemplării valorilor spirituale de către aceştia. În acest sens,
ULIM-ul a fost sprijinit de primul preşedinte al Republici Mol-
dova, Excelenţa Sa Domnul Mircea Snegur şi Şeful Cabinetului
Prezidenţial, regretatul profesor Ion Borşevici cât şi alţi demnitari
din conducerea de vârf a Republicii Moldova.
Despre fiecare din aceştia, gurile rele spuneau că sunt coin-
teresaţi în susţinerea ULIM-ului, aducând „argumente” dintre cele
mai năstruşnice. Dacă ULIM-ul a izbutit să realizeze pentru Repu-
blica Moldova un succes de mare importanţă în domeniul învăţă-
mântului superior, formării unei imagini benefice a ţării noastre pe
mapamond, au contribuit la impulsionarea relaţiilor internaţionale
a statului Republica Moldova, se datorează, nu în ultimul rând,
înţelepciunii, clarviziunii şi lucidităţii minţii acestor bărbaţi ai nea-
mului. La etapa iniţială, cât şi ulterior un rol mare în acest sens l-a
avut şi profesorul universitar, rectorul Ion Borşevici.
Dacă, reieşim din vorba cronicarului I. Neculce „Nasc şi în
Moldova oameni”, apoi, indiscutabil, profesorul Ion Borşevici va
rămâne în istoria neamului nu doar ca un mare cărturar, savant,
profesor, rector, dar şi ca un Mare Înţelept al timpului de la finele
secolului XX. El a fost şi rămâne nu doar Rectorul rectorilor, dar
va rămâne ca un simbol al înţelepciunii de la răspântia secolelor.
Dânsul a fost capabil să depăşească epoca în care a activat prin
intervenţiile sale în calitate de parlamentar atunci, când se confrun-
tau ideologia veche cu cea nouă, mentalitatea şi spiritualitatea de
altădată cu lăstarii democraţiei, cumsecădeniei şi dreptăţii sociale.
El a fost şi rămâne unul din puţinii oameni politici şi responsabili
ai administraţiei publice centrale care nu s-a căpătuit cu averi din

- 20 -
banii publici, nu a profitat de averea statului pentru a-şi cumpăra
obiecte de lux, nu a promovat copiii şi nulităţile în detrimentul
locului pe care îl merită în societate, în schimb a promovat prin
învăţământ valorile şi tot ce aparţine acestui neam. Profesorul şi
omul politic Ion Borşevici nu are asemănare în Republica Moldo-
va, dacă valorăm activitatea sa în învăţământul superior care s-a
succedat cu fondarea şi dezvoltarea a trei instituţii de învăţământ
superior din Republica Moldova: Institutul (Universitatea) Peda-
gogic de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, Institutul (Universitatea) de
Stat „Ion Creangă” din Chişinău şi desigur ULIM-ul. Acest bărbat
al neamului s-a sacrificat prin învăţământ pentru popor şi neam.
El a ars ca o făclie întru promovarea elementelor inovatoare în
învăţământ. Luciditatea minţii sale constituie o adevărată bogă-
ţie a spiritualităţii neamului românesc şi va rămâne de-a pururi în
memoria noastră, în istoria învăţământului superior şi a statalităţii
Republicii Moldova.
Îmi amintesc de o maximă a unei scriitoare de la noi din pe-
rioada postbelică care suna cam aşa „Lumea noastră-i, lume bună.
Ea te suie, te coboară, numai nu te dă afară”. Această perlă populară
îmbracă integral haina realităţii din perioada fondării ULIM-ului.
Omului poţi să-i iei cu forţa, însă să-i dai cu forţa este
imposibil
În baza acordurilor bilaterale, semnate cu diverse centre uni-
versitare, au fost delegaţi la ciclurile de reciclare şi studii post-
doctorale mai mulţi profesori, printre care foşti parlamentari şi pre-
şedinţi ale Comisiilor Parlamentare, ca de exemplu Mihai Pătraş.
Aceştia fusese delegaţi la centrele universitare de peste hotare, sus-
ţinuţi prin burse corespunzătoare şi păstrarea integrală a salariului
de funcţie la ULIM. Paradoxul constă în faptul, că aproape nici
unul din ei, la întoarcere, nu şi-au adus obolul la îmbogăţirea conţi-
nutului academic a procesului de studii. Vorba lui Ion Creangă „S-
au dus la Paris….. şi s-au întors la Iaşi ……”. Încă atunci am ajuns
la concluzia, că omului poţi să-i dai cu forţa, dar dacă acesta nu
are în genele sale, calităţi deosebite, date de la Bunul Dumnezeu,

- 21 -
atunci rămâne la nivelul cunoscut. După aceste cazuri, am deplasat
răspunderea pentru astfel de activităţi de pe umerii rectorului către
Senatul ULIM.
Fiecare din noi, la naştere este conceput ca un potenţial geniu,
însă el poate deveni geniu dacă aceste calităţi sunt transmise
genetic şi create condiţiile necesare pe parcursul evoluţiei sale.
În anii 90, unul din vice-rectorii ULIM, reieşind din moti-
ve personale, a solicitat de la rectorul universităţii eliberarea din
funcţie a unui prodecan. Mai mult ca atât, a condiţionat în scris eli-
berarea acestuia, în caz contrar urma să-şi dea demisia din funcţia
ocupată. Am încercat să împac varza şi capra. Am trimis în conce-
diu de creaţie prodecanul cu pricina, soluţionând astfel conflictul.
După un anumit timp, fostul prodecan şi-a îndeplinit sarcina asu-
mată, şi a revenit în funcţia ocupată anterior. După puţin timp de la
reocuparea funcţiei, proaspătul reangajat şi prorectorul care condi-
ţiona, s-au întâlnit pe coridor salutându-se şi îmbrăţişându-se. Am
fost pur şi simplu zguduit de acest caz. L-am invitat pe prorector şi
i-am cerut anumite explicaţii la care acesta mi-a tăiat-o franc: „De
aceea sunteţi rector pentru ca să-i ascultaţi pe toţi, dar să procedaţi
cum este corect”. Şi atunci mi-am amintit de raţiunea lui Solomon
în cazul copilului cu două mame, spunându-mi că lumea e mare şi
Dumnezeu a îmbogăţit-o cu diferiţi.
Dă Doamne omului în tinereţe mintea din anii cărunţeniei!
Orice fenomen, orice acţiune sunt direcţionate de legea uni-
tăţii şi luptei contrariilor. În acest sens, ţin să menţionez, că în în-
văţământul superior din Republica Moldova, care în comparaţie cu
multe ţări din Europa, este mai avansat, totuşi conţine şi anumite
verigi slabe. Astfel, în calitate de instituţie de învăţământ superior,
am promovat cu mare durere în inimă, trei cadre didactice de la
ULIM, de la gradul de conferenţiar la profesor universitar, deşi,
această avansare putea să fie realizată mai târziu sau în general
refuzată. Toţi trei, anterior, ocupaseră funcţii înalte în conducerea
de vârf a ţării: unul fost vice prim-ministru, al doilea preşedintele

- 22 -
Comisiei Parlamentare pentru buget şi finanţe, iar al treilea, func-
ţie înaltă la Curtea de Conturi. Deşi, Senatul ULIM avea o părere
contrară în acest sens, folosindu-mă de statutul meu, totuşi am con-
vins Forul Suprem al universităţii să le acorde aviz favorabil. Cu
regret,am fost tratat ca un copil. Folosindu-se de naivitatea mea, au
obţinut ceea ce nu meritau. Dar important, le doresc pe viitor, să
fie sănătoşi. Treptat, toţi trei au fost nevoiţi să părăsească ULIM-
ul, din motivul că nu corespundeau statutului juridic ocupat. A fost
pentru subsemnat cât şi pentru comunitatea universitară, o lecţie cu
mai multe derivate.
Numai oamenii geniali nu comit greşeli
În calitatea mea de manager, am şi slăbiciuni, printre care
respectul deosebit şi credibilitatea excesivă faţă de reprezentanţii
legislativului, executivului şi în special a organelor de forţă. Drept
urmare, au fost admişi la ULIM, în calitate de cadre didactice sau
ştiinţifice 43 de foşti deputaţi, 24 foşti miniştri şi viceminiştri, 16
rectori şi vicerectori, cât şi 2 vice prim-miniştri. Majoritatea din ei,
cum au venit aşa au şi plecat, nu au fost capabili să se încadreze
în conceptul educaţional ULIM. Stimate cititor, nu doresc nimănui
să treacă prin astfel de clipe „fericite”, de a angaja apoi elibera pe
unii din aceştia.
Mi-am făcut foarte mari griji, am suferit cum nimeni altul.
Adesea meditam cu mine însumi. Nu puteam să găsesc răspuns la
întrebarea: „cum de se întâmplă ca persoane cu grade ştiinţifice şi
statut juridic înalt în societate, nu sunt capabile să se încadreze în
alt domeniu de activitate” ? Mă consideram foarte vinovat, ca într-
o bună zi, Bunul Dumnezeu să mă lumineze şi să-mi dovedească
contrariul. Vorba e că, dintre cadrele didactice ULIM, provenite
din foşti demnitari de stat, dintre deputaţi au rămas doar unul - fost
ministru. Din categoria rectorilor şi vicerectorilor doar 3, iar vice
prim-miniştrii au zburat spre locuri conform gradului de pregătire
profesională şi minţii cu care i-a înzestrat natura. Important este, că
nici unul din foştii demnitari, veniţi ulterior la ULIM şi apoi ple-
caţi, nu au avansat în alte instituţii în cel mai bun caz nici la nivelul

- 23 -
unui şef de catedră. Şi atunci, am ajuns la o concluzie comparabilă:
în timpul viiturilor puternice, spre liman sunt duse fier-beton, case
prăbuşite, arbori etc., cât şi diverse seminţe care, spre deltă, dacă
găsesc sol fertil, încolţesc, dau rădăcini, pot să se transforme în
pomi roditori sau cel puţin în copaci care aduc umbră. Cu părere de
rău, aceşti foşti demnitari şi apoi cadre didactice ULIM, accidental
au ajuns la putere şi apoi la universitate, au fost nevoiţi să plece,
dovedindu-se a fi o specie de seminţe uscate, fără calităţi fertile.
Important este ca omul să nu devina jertfa caracterului
propriu
Colegii cunosc foarte bine trecutul rectorului ULIM. Pentru
cei curioşi, menţionăm, că în anul 1978 nu am fost promovat la
concursul de lector asistent la facultatea de pregătire a studenţilor
străini la USM. Întrasem într-un conflict profund cu colegele de
la catedra de limbă rusă. Iar, în 1991, în timpul susţinerii tezei de
doctor habilitat, mai mulţi „binevoitori” au depus eforturi enorme
pentru ca la votare să-mi fie acordat un vot de neîncredere. Însă,
când a venit timpul angajării în câmpul muncii la ULIM, nici sub o
formă nu am abordat problema mult durută, cu colegii implicaţi în
primul şi în al doilea caz. Mai mult ca atât, au fost sprijiniţi şi tute-
laţi respectiv, unii au fost chiar distinşi cu medalii şi ordine de stat,
fiind promovaţi de către conducerea ULIM, alţii au fost apreciaţi
la nivel instituţional. Toţi ei ştiau că, conducerea universităţii era
informată de trecutul neordinar în relaţiile noastre. Este unul dintre
puţinele cazuri când naivitatea s-a dovedit a fi superioară ipocriziei
temporare din noi.
Omul dornic de putere nu poate genera şi crea
În ajunul alegerilor din 2001, la nivelul conducerii de vârf
a Republicii Moldova, a apărut ideea de creare a blocului „Bra-
ghiş – Urecheanu – Galben”. Avusesem în acest sens o discuţie
cu Domnul Braghiş, iar Domnul Urecheanu cu Domnul Petru Lu-
cinschi, preşedintele RM. Cu cincizeci de zile până la alegeri, am
întreprins împreună cu Domnul Serafim Urecheanu, o deplasare în

- 24 -
Damask - Siria. În timpul vizitei, în cadrul unei discuţii scurte, am
ajuns la concluzia despre imposibilitatea creării unui astfel de bloc
în condiţiile imperfecţiunii Codului Electoral. Am convenit, ca la
întoarcere, despre decizia luată, Galben să-l informeze pe Domnul
D. Braghiş, iar S. Urecheanu pe Domnul P. Lucinschi. Tot în cadrul
acelei discuţii, Domnul S. Urecheanu a propus, ca la întoarcere
să fie creată „Mişcarea Neafiliaţilor”. Alte detalii şi discuţii nu au
avut loc.
Întorşi la Chişinău, am avut multe alte întruniri cu Domnul
S.Urecheanu, dar problema „Mişcării Neafiliaţilor” nu a fost abor-
dată. Între timp, prietenul nostru comun, regretatul romancier A.
Cogan, care exercita şi funcţia de consilier al Domnului Primar
General, a pregătit un articol despre rectorul ULIM. Reieşind din
conţinutul acestui articol, rectorul ULIM putea fi declarat erou na-
ţional. Mai mult ca atât, acest articol a fost pregătit de către A.
Cogan la iniţiativa Primarului general şi sub semnătura acestuia.
Articolul a fost publicat într-o zi de luni, în ziarul „Независимая
Молдова”. Iar la sfârşitul săptămânii, în ziua de sâmbătă, urma să
se întrunească la Teatrul de Operă şi Balet din Chişinău, neafilia-
ţii din Republica Moldova, pentru a constitui mişcarea menţionată
mai sus. Rectorul ULIM, nu reacţionase la această manifestaţie
nici într-un mod. Vice-primarul de atunci a Domnului Urechea-
nu, Domnul A. Onceanu, a intervenit către Domnul S. Urecheanu
cerându-i de la acesta de a-l impune pe A. Galben să se asocieze
la această mişcare, în caz contrar toată lumea medicală şi pedago-
gică ar ocupa o „poziţie ostilă” faţă de Primarul General. Drept
urmare, am fost contactat de Domnul S. Urecheanu, prin care mi
s-a cerut sub formă ultimativă, să particip la această manifestare,
în caz contrar va fi nevoit să intervină cu o dezminţire în ziarul
„Независимая Молдова”. Am fost contactat şi de către redactorul
ziarului Domnul Tişcenco. Acesta purta un respect deosebit pentru
ambii – autorul articolului şi pe cel vizat în acest material. Domnul
Tişcenco insista asupra înţelegerii şi sprijinului Domnului Primar
General. Nu am refuzat, nici nu am acceptat. Patru zile mai târziu,
în acelaşi ziar, a fost publicată dezminţirea Domnului S. Urechea-

- 25 -
nu, prin care acesta afirma, că el nu este autorul acestui articol şi nu
împărtăşeşte conţinutul expus în acesta. Să fie o naivitate?
Puterea şi noi
În ajunul alegerilor din 2009, conducerea ULIM a fost supusă
unei presiuni psihologice cumplite şi în primul rând, din motivul
că, colegii noştri, prim-vicerectorul ULIM, Doamna Ana Guţu,
se manifesta plenar şi era inclusă pe listele Partidului Liberal, iar
vicerectorul M. Şleahtiţchi, concomitent, ocupa funcţia de vice-
preşedinte al PLDM. Nu e cazul să indic numele persoanelor cu
funcţie de răspundere în administraţia publică centrală şi PCRM,
care au cerut tranşant retragerea acestora de pe listele partidelor
menţionate. Li s-a răspuns, că nu pot să fac aceasta, chiar dacă aş
dori. Nu-mi permite legislaţia. Important este că pe listele aceluiaşi
PCRM, figurau nume de anumiţi rectori. Cum poate fi calificată
astfel de acţiune: naivitate, obrăznicie, grosolănie, ipocrizie sau
fariseism?
De remarcat, că în ultimul timp, ULIM-ul a fost şi rămâne o
forjerie de cadre distincte pentru administraţia publică centrală şi
organismele internaţionale. Astfel, vicerectorul ULIM, Oleg Sere-
breanu, a creat unul din partidele politice, care ulterior, a fuzionat
cu Partidul Democrat din Moldova (PDM), iar actualmente Amba-
sador al Republicii Moldova în Franţa.
Alexei Barbăneagră, crescut şi promovat de către ULIM, de-
vine Consilier al Preşedintelui Republici Moldova. Mulţi alţi pro-
fesori selectaţi cu muncă didactică la ULIM, au contribuit ulterior
la promovarea instituţiilor publice din Republica Moldova.
De altfel, ULIM-ul dintotdeauna a avut relaţii corecte şi bune
cu administraţia publică centrală. Aceste relaţii au purtat mantia
oficială şi nicidecum conformistă. Nu am fost sclavii ideilor străi-
ne, dar am impulsionat administraţia publică centrală prin conţinut
şi calitate. Dintotdeauna am retrăit pentru acţiunile administraţiei
publice centrale, indiferent de viziunile politice. Am fost ghidaţi
doar de realitatea în care ne aflam.
De aici, două subiecte mai puţin şocante le constituie cazul

- 26 -
cu Domnul Gheorghe Postică, vicerectorul ULIM şi Victor Popa.
Fără să fim întrebaţi sau solicitaţi, anumiţi demnitari ai puterii au
insistat delegarea Domnului vicerector Gheorghe Postică la funcţia
de viceministru Culturii, ca de altfel şi antrenarea doctorului ha-
bilitat, profesorului universitar Victor Popa în unele din partidele
politice aflate azi la guvernare. Este bine sau mai puţin bine? Mă
abţin de la comentarii.
Stimate cititor! Îmi doresc foarte mult să fiu înţeles corect,
am regretat foarte mult pentru lipsa capacităţilor şi competenţelor
celor indicaţi în rubrica „Numai oamenii geniali nu comit greşeli”
, care au activat cândva în Legislativ, Executiv sau alte instituţii
publice, dar s-au dovedit a fi incompatibili cu cerinţele dure sta-
bilite de Sistemul Educaţional Naţional. Dacă pentru aceştia am
regretat de incompetenţa superiorilor de a-i selecta şi numi în func-
ţia de răspundere în administraţia publică centrală, persoane puţin
competente, apoi în cazul Doamnei Ana Guţu, Domnilor Mihai
Şleahtiţchi, Oleg Serebreanu, Alexei Barbăneagră, Gheorghe Pos-
tică şi Victor Popa cât şi altora neindicaţi în această carte, regret
pentru faptul că dânşii s-au lăsat purtaţi de valurile politicii şi au
golit ULIM-ul de cadre didactice notorii, cu experienţă şi com-
petenţă selectă. În tot cazul, pe viitor, ULIM-ul niciodată nu va
mai permite angajarea persoanelor care au activat în administraţia
publică centrală, în pofida gradelor didactice şi titlurile ştiinţifice,
cu excepţia Doamnei Ana Guţu, Domnilor Mihai Şleahtiţchi, Oleg
Serebreanu, Alexei Barbăneagră, Gheorghe Postică şi Victor Popa,
pentru care uşile au fost şi vor rămâne deschise oricând.
II.CADRE DIDACTICE ŞI ŞTIINŢIFICE DE PESTE
HOTARE
În cei 20 de ani de activitate, la ULIM au fost antrenaţi mai
mulţi profesori şi cercetători ştiinţifici din diverse centre univer-
sitare, cu care colaborăm la nivel de acorduri bilaterale sau care
au fost delegaţi la universitatea noastră din diverse centre interna-
ţionale de profil. Doar în ultimii 10 ani de activitate, la ULIM au
activat în calitate de profesori sau cercetători ştiinţifici:

- 27 -
EUROPA
Franţa Profesorul Pierre Morel, cercetător ştiin-
ţific, cercetător din cadrul Institutului de
Cercetări Filologice şi Interculturale; O
pleiadă de profesori care au venit cu ci-
cluri de lecţii în cadrul Filierei Francofone
ULIM: Ake Jean-Pierre Eby, Jean-Marc
Lauzanas, Dessislava Tocheva, Pierre La-
bardin, YannickBineau, Abderahmane
Rida şi alţii;
Germania Profesorii: Marina Dumbrava şi Bernd
Schorb –facultatea Ştiinţe Economice;
Mona Zeman – cadru didactic la facultatea
Limbi Străine şi alţii;
Italia Luigi Melica şi Graciela Olga Fuentes –
profesori la facultatea Ştiinţe Economice
şi alţii;
Spania Profesorii: Fernando Moliné Royo, Celes-
tino Parejo, Maria Rodriguez, Arturo Co-
bos – facultatea Limbi Străine şi alţii;
Austria Profesorii: Larissa Schippel, Wolfgang
Benedek, Fabian Patrick Mayr – cu un ci-
clu de lecţii la diferite facultăţi din cadrul
ULIM;
Turcia Profesorii: Ismail Onur, Demet Gencer
Kasap – cu un ciclu de lecţii la facultatea
Limbi Străine şi Ştiinţe ale Comunicării şi
alţii;
Lituania Profesorul Laurynas Bieksa – cu un ciclu
de cursuri extracurriculare;
Letonia Profesorul Leva Kalve – facultatea Ştiinţe
Economice şi alţii;

- 28 -
Polonia Profesorul Jaroslav Kurp – facultatea
Limbi Străine şi Ştiinţe ale Comunicării şi
alţii;
Cehia Profesorul Chojnacka – cu un ciclu de cur-
suri extracuriculare şi alţii;
Georgia Maia Cuceaidze – cu un ciclu de cursuri în
limba georgiană şi alţii;
Ţările de Jos Robert de Groof – cu un ciclu de lecţii la
Facultatea Limbi Străine şi coordonator de
proiect UE;
Finlanda Leo Pekkala – profesor la catedra Jurna-
lism;
România Ionuţ Tarcea – cu un ciclu de lecţii
la catedra Jurnalism;
CONTINENTUL NORD-AMERICAN
Statele Unite ale 11 cadre didactice, printre care profesorii:
Americii Catherine Douillet - Facultate de Psiholo-
gie şi Asistenţă Socială; Judithanne Scour-
field McLauchlan şi Christopher R.Kelly
- facultatea Drept; Fern Greenwell şi Dirk
Bretschneider – facultatea Limbi Străine
şi alţii;
Canada Gilles Breton – organizator al conferinţei
internaţionale la ULIM;
AMERICA LATINĂ

Brazilia Patricia Oda – profesoară la Catedra Jur-


nalism şi Comunicare Publică;
Columbia Laura Riano –profesoară la facultatea
Limbi Străine;
Venezuela Francis Elena Uriana Portillo – cu un
ciclu de cursuri la facultatea Limbi Străine
şi Ştiinţe ale Comunicării;

- 29 -
ASIA ORIENTALĂ
China Profesorii: Zhao Huangai, Ma Linjuan,
Xiang Jilin Reuben, Sun Futing, Ma Li,
Sun Yang – Institutul Confucius şi alţii;
Coreea de Sud Profesorii: Han Ho Jin, Kim Won Sim,
Choi Zoung Hee, Pack Seung Ae – Cen-
trul de Cultură şi Limbă Coreeană „Se
Jong” şi alţii;
Antrenarea profesorilor de peste hotare în activitatea didac-
tică şi ştiinţifică ULIM, este importantă, însă are un caracter am-
biguu. Pe de o parte, este benefică atragerea profesorilor străini la
ULIM şi vice-versa, însă nu întotdeauna acest fenomen este po-
zitiv apreciat de către comunitatea academică, deoarece angajaţii
instituţiilor de învăţământ superior de peste hotare sunt salariaţi,
în cel mai rău caz, la nivelul ţărilor de origine, fapt ce se răsfrân-
ge puternic asupra bugetului universităţii noastre. Pe de altă parte,
această iniţiativă, promovată de rectorat, a avut drept scop mobili-
zarea cadrelor didactice şi ştiinţifice de la ULIM, în sensul mobili-
zării şi ralierii la nivelul colegilor de peste hotare. Cu regret ţin să
menţionez, că această iniţiativă nu s-a scontat cu succesul la care
ne-am aşteptat.
Extensiuni academice ULIM
În contextul promovării Conceptului Educaţional, instituţia
noastră promovează activ extinderea academică şi ştiinţifică peste
hotarele ţării, promovând astfel imaginea Republicii Moldova şi a
Sistemului Educaţional Naţional. În acest scop au fost semnate acor-
duri de colaborare cu şase fundaţii culturale din România, prin in-
termediul cărora au fost deschise pe teritoriul ţării vecine mai multe
centre de selecţie, orientare profesională şi consultanţă. Aceste cen-
tre au fost deschise în Oltenia, Târgu-Jiu; Muntenia, Buzău; Dobro-
gea, Constanţa, Hârşova şi Cernavodă şi în Moldova la Iaşi.
În 2008, a fost deschisă prima noastră filială în Sudanul de
Sud, oraşul Juba. Această filială a fost fondată împreună cu com-

- 30 -
paniile petroliere „ASCOM-Grup” din Republica Moldova şi
„Shell”, Franţa. În această filială au fost selectaţi profesori din cen-
trele universitare din Republica Moldova, Statele Unite ale Ame-
ricii, Italia, Germania, Norvegia şi Rusia, cu care avem acorduri
de colaborare. Profesorii selectaţi pentru activitate în Sudanul de
Sud, au fost supuşi unui control medical riguros, specific medicinii
tropicale şi nivelului profesional deosebit. În acest sens, se mun-
ceşte întru selectarea şi funcţionarea unui centru similar în Iraqul
de Nord – provincia Kurdistan.
Mai multe cadre didactice de la ULIM, au fost delegate în
centrele universitare cu care colaborăm, în scopul acumulării de
experienţă şi implementării acesteia la universitatea noastră, cât şi
transmiterea colegilor anumite calităţi din potenţialul nostru didac-
tic şi ştiinţific.
III.TITLURI, DISTINCŢII ŞI NOMINALIZĂRI DE STAT
Pe parcursul celor 20 de ani de activitate a Universităţii Li-
bere Internaţionale din Moldova, au fost acordate diplome ale Gu-
vernului şi Ministerului Educaţiei al Republicii Moldova, distincţii
de stat şi alte titluri onorifice de stat cadrelor didactice şi angajaţi-
lor instituţiei, care au demonstrat performanţe în domeniul activi-
tăţii didactice şi ştiinţifice, au participat în proiecte instituţionale,
naţionale şi internaţionale, au fost antrenaţi în calitate de evaluatori
sau experţi în activităţi de evaluare naţională sau elaborare de poli-
tici naţionale. Majoritatea cadrelor activează încă din primele zile
de la fondarea instituţiei contribuind la pregătirea multor generaţii
de tineri din ţară şi de peste hotare, la organizarea conferinţelor
ştiinţifice naţionale şi internaţionale, promovând imaginea siste-
mului naţional de învăţământ superior. În acelaşi timp, unele cadre
didactice şi ştiinţifice de la ULIM distinse cu medalii şi ordine de
stat cât şi alte nominalizări, în virtutea anumitor situaţii au plecat
de la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova. Aprecierile
Ministerului Educaţiei, Guvernului Republicii Moldova şi Preşe-
dinţiei au fost consemnate pentru merite deosebite în promovarea
sistemului educaţional naţional, implementării unor noi forme şi

- 31 -
criterii de studii, imaginii Republicii Moldova, extensiunea bran-
dului educaţional al ţării noastre peste hotarele ei.
În acest context, au fost consemnaţi cu:
I. Diplome de Merit şi Excelenţă ale Ministerului Educa-
ţiei – 34 colaboratori ULIM;
II. Diplome ale Guvernului Republicii Moldova – 30 co-
laboratori ULIM;
III. Titlul „Antrenor Emerit” pentru merite deosebite în
promovarea sportului universitar:
1. Nicolae Madan – lector superior, Şef catedra Sport,
ULIM;
IV. Titlul onorific „Om emerit” - în semn de apreciere
deosebită a activităţii eficiente şi inovative la modernizarea
învăţământului, îndeplinirea cu succes şi profesionalism a
misiunii de pregătire a cadrelor naţionale şi de peste hotare:
1. Andrei Smochină – doctor habilitat, profesor univer-
sitar;
2. Gheorghe Mişcoi – doctor în ştiinţe, profesor univer-
sitar;
3. Mihai Cernenco – doctor, conferenţiar universitar;
4. Antonina Galben – lector universitar la Catedra Medi-
cină Preventivă şi Ecologie;
5. Ludmila Corghenci – director adjunct DIB;
6. Gheorghe Covaliu – lector superior;
7. Raisa Evsiukova – doctor, conferenţiar universitar;
8. Natela Paşa –director adjunct, Departamentul studenți
străini;
V. Medalia „Mihai Eminescu” – în semn de apreciere înaltă
a activităţii prodigioase în domeniul literaturii şi promovării
valorilor culturale naţionale:
1. Pavel Parasca – doctor habilitat, profesor universitar;
2. Zinaida Radu – doctor, profesor universitar;
3. Dragoş Vicol – doctor habilitat, profesor universitar;
VI. Distincţia „Meritul Civic” -în semn de apreciere
pentru modernizarea conținutului învăţământului superior și
aportul adus la dezvoltarea suportului didactic pentru pre-
- 32 -
gătirea cadrelor naționale cu studii superioare, pentru con-
solidarea performanțelor științifice pe probleme de specia-
litate și pentru promovarea cu succes a imaginii sistemului
de învățământ superior al Republicii Moldova peste hotare:
1. Petru Roşca – doctor habilitat, profesor universitar;
2. Zinaida Sochircă-Director al Departamentului Infor-
maţional Biblioteconomic, ULIM;
3. Trofim Carpov – doctor în ştiinţe, conferenţiar uni-
versitar;
4. Ludmila Coadă – doctor, conferenţiar universitar;
5. Vitalie Gamurari – doctor, conferenţiar universitar;
6. Lilia Mărgineanu – doctor, conferenţiar universitar;
7. Nicolae Sali – doctor, conferenţiar universitar;
8. Octavian Țăcu – doctor, conferenţiar universitar;
9. Nina Tălămbuța – doctor, conferenţiar universitar;
10. Sergiu Țurcanu – doctor, conferenţiar universitar;
VII. Ordinul „Gloria Muncii” - pentru activitatea merito-
rie didactico-științifică, rolul deținut în asigurarea calității
procesului de studii, profesionalismul și competența dovedi-
te la îndeplinirea atribuțiilor de serviciu:
1. Andrei Galben – rector ULIM;
2. Ana Guţu – doctor, profesor universitar, prim-vicerec-
tor ULIM;
3. Alexei Barbăneagră - doctor habilitat, profesor uni-
versitar;
4. Nicolae Ţâu – doctor, profesor universitar, vicerector
ULIM;
5. Elena Prus - doctor habilitat, profesor universitar;
6. Gheorghe Mişcoi – doctor habilitat, profesor universi-
tar, membru corespondent al AŞM;
7. Ion Manoli – doctor habilitat, profesor universitar;
8. Silvestru Maximilian– doctor habilitat, profesor uni-
versitar;
9. Mitru Ghițiu – doctor, conferenţiar universitar;
10. Natalia Burlacu – doctor habilitat, profesor univer-
sitar;.
- 33 -
11. Svetlana Rusnac – doctor, conferenţiar universitar;
12. Vasile Socolov– doctor, conferenţiar universitar;
VIII. Distincţia „ Ordin de Onoare”- în semn de
înaltă apreciere pentru efort la promovarea integrării
învățământului din Republica Moldova în Spațiul European
al Învățământului Superior și contribuția avută la moderni-
zarea conținutului si organizării învățământului superior;
1. Moldovan-Batrînac Viorelia – doctor, conferenţiar
universitar;
2. Nicolae Ţâu – doctor, profesor universitar, vicerector
ULIM
3. Roșca Petru – doctor habilitat, profesor universitar;
IX. Distincţia „Bogdan Întemeietorul” în semn de înaltă
apreciere pentru merite remarcabile la realizarea cercetă-
rilor în domeniul arheologilor, promovarea patrimoniului
antropic şi elaborarea repertoriului monumentelor arheo-
logice din Republica Moldova, pentru activitate meritorie
ştiinţifică:
1. POPA Victor – profesor universitar, doctor habilitat;.
2. POSTICĂ Gheorghe – doctor habilitat, profesor uni-
versitar;
X. Ordinul „Ştefan cel Mare” – în semn de înaltă apreciere
pentru apărarea suveranietăţii, integrităţii şi independenţei
Republicii Moldova:
1. Mihai Balan – responsabil pentru Reprezentanţa ULIM
în Ankara şi Istanbul;
XI. Distincţia de stat „Ordinul Republicii”- pentru merite
excepţionale în dezvoltarea învăţământului superior naţio-
nal, european şi mondial:
1. Andrei Galben –rector ULIM;
2. Guţu Ana –prim-vicerector ULIM;
3. Alexei Barbăneagră – doctor habilitat, profesor uni-
versitar;
4. Andrei Smochină – doctor habilitat, profesor univer-
sitar;

- 34 -
Conferirea distincţiilor,
Titlurilor onorifice,
Menţiunilor şi diplomelor onorifice ULIM
Pe parcursul activităţii Universităţii Libere Internaţionale
din Moldova, toate succesele şi investiţiile intelectuale ale profe-
sorilor şi savanţilor de la ULIM au fost menţionate prin acordarea
distincţiilor instituţionale, conform unui regulament bine definit
şi aprobat de către forul suprem al universităţii, Senatul ULIM
(vezi Codex ULIM, pagina 154). Prezentul Regulament stabileş-
te distincţiile, titlurile onorifice, menţiunile şi diplomele onorifice
ULIM precum şi condiţiile în care acestea pot fi oferite celor mai
distincte personalităţi din domeniile ştiinţiei, pedagogiei, vieţii
politice, artei şi culturii din Republica Moldova şi de peste hotare.
În această ordine de idei, o pleiadă de cadre didactico-ştiinţifice au
fost decernate cu următoarele distincţii: Medalia ULIM, Ordinul
ULIM, Ordinul “Steaua Universitară”.
Conducrea ULIM a demonstrat o recunoştinţă deosebită per-
sonalităţilor notorii atât din ţară cât și de peste hotarele ei, care
au contribuit la dezvoltarea şi promovarea imaginii Universităţii
Libere Internaţionale din Moldova. În acest sens, Senatul univer-
sităţii noastre a acordat următoarele titluri onorifice: Doctor Ho-
noris Causa, Magna cum Laudae, Senator de onoare ULIM,
Profesor de onoare ULIM, Profesor emerit ULIM.
Palmaresul persoanelor decorate cu titluri onorifice ULIM:
Galin-Corini Veronica – nepoata regretatului Nechita Smochină,
titlul Magna cum Laudae, 2010;
Nica Sarah Adriana – nepoata regretatului Nechita Smochină, ti-
tlul Magna cum Laudae, 2010;
Isfaiyar VAHABZADE - Ambasador Extraordinar şi Plenipoten-
ţiar, Ambasada Republicii Azerbaidjan în R.M, Prof. doctor în şti-
inţe filologice, titlul „Profesor de onoare” , 2010;
Longzhuang SHI - Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar,
Ambasada Republicii Populare Chineze în R.M., titlul Doctor
Honoris Causa, 2010;

- 35 -
Jeong SANG UN -Doctor în filozofie, profesor universitar, Rec-
tor al Universităţii Sungkyul din Seoul, Coreea de Sud, titlul Doc-
tor Honoris Causa, 2010;
Ramón Emilio Mandado Gutiérrez - titlul „Profesor de onoa-
re”, 2010 ;
Petre Roman –fost prim-ministru al României, titlul „Profesor
de onoare”, 2010;
Allan PEASE – expert în psihologia comunicării, titlul „Profesor
de onoare”, 2010;
Stephane CURTOIS - profesor, istoric francez, titlul „Doctor
Honoris Causa”, 2011;
Bernard Cerquiglini- rector AUF, titlul Doctor Honoris Causa”,
2012;
Incontestabil este prezenţa şi prestanţa studenţilor, care la
rândul lor s-au remarcat prin participarea la concursuri studenţeşti,
simpozioane atât în ţară cât şi peste hotare. Un număr impunător de
studenţi ai ULIM au izbutit să obţină mai multe granturi şi burse
în universităţile europene, din Statele Unite ale Americii şi ori-
entale. La nivel instituţional, studenţii care au înregistrat succese
remarcabile la învăţătură, au obţinut premii la conferinţe ştiinţifice
naţionale şi internaţionale, au participat activ la procesul ştiinţific,
educativ şi didactic, aducând faima şi promovând imaginea univer-
sităţii au fost motivaţi prin acordarea menţionilor ULIM: Diplomă
de merit; Diplomă de recunoştinţă; Bursa ULIM de gradul I,
II şi III;
IV.DEZVOLTAREA CONCEPTULUI EDUCAŢIONAL ŞI
STRATEGIA ULIM
Universitatea Libera Internaţionala din Moldova, copil al
reformelor, a fost fondată la 16 octombrie 1992 prin decizia Gu-
vernului Republicii Moldova. Centru universitar modern, dina-
mic, ULIM pledează pentru accesibilitatea şi diversitatea studiilor
universitare. ULIM-ul, astăzi, promovează cele mai noi tehnolo-
gii educaţionale şi informaţionale în procesul didactico-ştiinţific,
esenţa acestuia fiind orientată spre formarea calitativă a specialis-
tului de mâine, în strictă conformitate cu imperativele Procesului
- 36 -
de la Bologna, for european la care Republica Moldova a aderat la
19 mai 2005, iar la 23 septembrie 2007 ULIM semnează la Bolog-
na Magna Charta Universitatum.
În perioada activităţii sale, ULIM-ul s-a structurat pe opt
facultăţi cu misiune didactico-ştiinţifică, la care îşi fac studiile circa
9000 studenţi: Drept, Ştiinţe Economice, Medicină, Limbi Străine,
Inginerie si Informatica, Istorie si Relaţii Internaţionale,Psihologie
şi Asistenta Socială, Jurnalism şi Comunicare Publica. În cadrul
fiecărei facultăţi există specializări în diverse domenii.
Principiile fundamentale ale conceptului educaţional ULIM
Conceptul educaţional ULIM a fost plăsmuit odată cu fon-
darea universităţii şi a permis grefarea noilor conţinuturi odată
cu dezvoltarea universităţii şi demararea procesului de reformare
a sistemului învăţământului superior din Europa. Viitorul uma-
nităţii, la acest început de mileniu, depinde într-o mare măsură
de dezvoltarea culturală, ştiinţifică şi tehnică ce este asigurată de
universitate.
Principiile de baza ale procesului educaţional la ULIM sunt
racordate la documentele legislative naţionale şi internaţionale,
precum Legea Învăţământului din RM, Magna Charta Universita-
tum, documentele reglatoare ale Procesului de la Bologna, Consi-
liului Europei, Asambleei Parlamentare a Consiliului Europei.
Clasicismul universitar
Misiunea ULIM, ca şi a celor mai vechi universităţi - Sor-
bona (Paris), Franţa, Salamanca (Spania), Bologna (Italia), con-
stă în răspândirea cunoaşterii şi cercetării, asigurând generaţiilor
viitoare o instruire şi pregătire adecvată, care le va permite să
contribuie la respectarea marilor echilibre ale mediului ambiental
şi societal. În cadrul ULIM, activitatea didactică este indisociabilă
de activitatea de cercetare. Libertatea cercetării, cunoaşterii şi in-
struirii reprezentând principiul fundamental al vieţii universitare.
Respingând intoleranţa, în cadrul dialogului permanent,
ULIM constituie un loc de întâlnire privilegiat între profesori,
care au capacitatea de a transmite cunoştinţele şi mijloacele de a le
- 37 -
dezvolta prin cercetare şi inovare, şi studenţi, care posedă dreptul,
voinţa şi capacitatea de a se îmbogăţi spiritual, acumulând aceste
cunoştinţe. Apărând libertatea în cercetare şi învăţământ, instru-
mentele propice realizării sunt la ULIM accesibile fiecărui mem-
bru al comunităţii universitare. Recrutarea profesorilor – precum
şi reglementarea statutului lor se bazează pe principiul indisolubi-
lităţii dintre activitatea de cercetare şi activitatea didactică. ULIM
garantează studenţilor săi ocrotirea libertăţilor şi condiţiilor nece-
sare pentru a-şi atinge scopurile în materie de cultură şi instruire.
Internaţionalizarea procesului educaţional
Mobilitatea academică este principiul definitoriu al Procesu-
lui de la Bologna. Internaţionalizarea patrimoniului ştiinţific face
parte din marea provocare a mileniului trei.
Deţinătoare a tradiţiei umanismului european, preocupată
mereu de a atinge culmile ştiinţei universale, ULIM, pentru a-şi
asuma misiunea, ignorează virtual orice frontiere geografice sau
politice, afirmând necesitatea imperioasă a cunoştinţelor reciproce
şi a interacţiunii culturilor.
ULIM, fiind o universitate de tip european, consideră schim-
bul reciproc de informaţii şi documentaţie precum şi în multipli-
carea iniţiativelor ştiinţifice comune, drept instrumente de bază
ale unui progres continuu al cunoaşterii. Iată de ce dimensiunea
internaţională la ULIM este promovată la toate nivelele procesu-
lui educaţional şi ştiinţific. Colaborările cu alte centre universitare,
iniţierea proiectelor internaţionale, mobilitatea academică contri-
buie la promovarea imaginii ULIM pe mapamond.
Regionalizarea activităţii educaţionale şi ştiinţifice
Republica Moldova constituie expresia spaţiului geopolitic
Sud-Est european, fiind influenţată de tradiţii multiculturale ce
s-au consolidat de-a lungul timpului. Factorul istoric a permis pre-
luarea experienţei pozitive a sistemului învăţământului superior,
acumulate de către ţările din regiune. Astfel, ULIM implemen-
tează cu succes elemente, forme, criterii şi principii avansate ale

- 38 -
învăţământului superior din România, Ucraina, Rusia şi alte ţări
din bazinul reveran al Mării Negre, elemente legate cu preponde-
renţă de structura curriculei, modalităţile de echivalare a progra-
melor de studii ş.a.
O importanţă majoră în sensul schimbului de experienţă o
are mobilitatea academică. Profesorii şi studenţii beneficiază de
stagii ştiinţifice, didactice şi profesionale în centrele universitare.
Rezultatele cercetărilor comune sunt publicate în ediţiile periodice
atât ale ULIM, cât şi în ale centre universitare din Sud-Estul Eu-
ropei, cu care Universitatea Liberă Internaţională din Moldova are
semnate acorduri de colaborare.
Studierea limbilor străine aplicate
Cunoaşterea a cel puţin două limbi străine în afara limbii ma-
terne a fost decretată încă în anul 1998 de Asambleea Parlamentară
a Consiliului Europei, deziderat principial pentru cetăţenii UE, dar
şi pentru cetăţenii ţărilor aspirante la aderare.
Competitivitatea specialistului contemporan pe piaţă depin-
de în mare măsură de abilităţile sale de comunicare nu doar în lim-
ba maternă, ci şi în limbile de circulaţie internaţională şi regională.
Studierea disciplinelor de specializare în limbile străine constituie
o prioritate educaţională la ULIM.
Astfel, în cadrul facultăţilor existente au fost deschise filiere
francofone şi anglofone, studenţii având posibilitatea să asculte
cursuri în limbile străine, să petreacă stagii profesionale în unităţi
economice transnaţionale din republică şi din străinătate. Cunoaş-
terea limbilor străine le permite studenţilor accesul la informaţia
de specialitate prin intermediul spaţiilor multi media din cadrul
Departamentului informaţional—Biblioteconomic.
Curricula universitară bazată pe finalităţi
În luna mai 2005 la sumit-ul miniştrilor europeni ai educaţiei
ce a avut loc la Bergen, Norvegia, Republica Moldova a fost admisă
în Procesul de la Bologna, for universitar paneuropean, care îşi
propune crearea Spaţiului European al Învăţământului Superior.

- 39 -
Principiile Procesului de la Bologna, care se rezumă la: asi-
gurarea dezvoltării durabile a Europei în baza cunoaşterii şi cer-
cetării, structurarea studiilor universitare în trei cicluri – licen-
ţă, masterat, doctorat, asigurarea calităţii studiilor universitare,
mobilitatea academică, transparenţa, recunoaşterea calificări-
lor şi documentelor de studii, aplicarea creditelor transferabile
(ECTS), au fost puse la baza strategiei de dezvoltare ULIM.
Ciclul licenţă. Filosofia Procesului de la Bologna prevede
flexibilizarea studiilor superioare, care i-ar permite studentului să
părăsească oricare din cele trei cicluri pentru a se însera pe piaţa
muncii, dar şi să revină în cadrul universitar pentru a-şi continua
studiile. Licenţa este ciclul I de studii universitare, la care pot să-şi
urmeze studiile absolvenţii liceelor, adică posesorii diplomelor de
bacalaureat. În conformitate cu principiile Procesului de la Bolog-
na, curricula ULIM este axată pe finalităţile de studii, care repre-
zintă o schimbare şi reorientare a gândirii de la un sistem bazat
pe personal şi orientat la intrări (input) pe un sistem centrat pe
student şi orientat spre produs (output).
În conformitate cu descriptorii de la Dublin calificările ce
denotă completarea ciclului I sunt acordate studenţilor care:
•• demonstrează cunoştinţe şi competenţe avansate într-un do-
meniu de studii;
•• pot aplica cunoştinţele obţinute într-un domeniu de studii în
mod profesionist;
•• demonstrează capacitatea de a argumenta şi a soluţiona pro-
blemele din domeniul lor de studii;
•• au abilitatea de a colecta, interpreta şi analiza date relevan-
te (de regulă, din domeniul de studii propriu), precum şi de
a –şi expune raţionamentele în baza aspectelor relevante de
ordin social, ştiinţific sau etic;
•• pot comunica informaţii, idei, probleme şi soluţii atât audi-
enţelor de specialişti, cât şi de non-specialişti;
•• şi-au dezvoltat acele competenţe care le sunt necesare pentru
a-şi continua studiile cu un grad sporit de autoinstruire.
Ciclul II-masterat. La ciclul masterat sunt admişi absolven-
ţii ciclului licenţă.

- 40 -
Masteratul prevede o specializare aprofundată într-un anu-
mit domeniu profesional. Durata studiilor este de 1-2 ani pe par-
cursul cărora studentul trebuie să acumuleze 60-120 credite. Anul
I la ciclul masterat poate fi definit drept an de profesionalizare, iar
cel de-al doilea an de studii la masterat este un an de cercetare,
de pregătire teoretică profundă, care îi va permite absolventului să
acceadă la ciclul doctorat. Studenţii îşi desfăşoară activitatea di-
dactică în baza planurilor de studii aprobate regulamentar, susţin,
ca şi la ciclul licenţă, examene de sesiune, iar la finele celor doi
ani de studii susţin o teză de master, care înglobează rezultatul cer-
cetărilor efectuate pe parcursul a doi ani. Programele de masterat
propuse de ULIM sunt originale atât prin formularea domeniului
de specializare, cât şi prin conţinuturile curriculei.
Calificările ce denotă completarea ciclului II sunt acordate
studenţilor care:
•• au dat dovadă de cunoştinţe şi competenţe acumulate şi ex-
tinse în cadrul ciclului I, cunoştinţe ce prezintă baza sau po-
sibilitatea dezvoltării originalităţii ideilor aplicate de obicei
în cadrul domeniului de cercetare;
•• pot să aplice cunoştinţele şi competenţele achiziţionate, abi-
lităţile de soluţionare a problemelor în circumstanţe noi sau
necunoscute în cadrul unor contexte mai vaste sau multidis-
ciplinare caracteristice domeniului lor de studiu;
•• pot să aplice cunoştinţele în soluţionarea problemelor com-
plexe, să formuleze opinii ce includ reflectarea responsabili-
tăţilor de ordin social şi etic;
•• pot formula concluzii în baza cunoştinţelor în mod raţional,
clar şi fără ambiguităţi auditoriului de specialişti versaţi şi
celui obişnuit;
•• posedă capacităţi ce le permit continuarea studiilor în mod
independent.
Ciclul III- Doctorat. Accesul la ciclul doctorat este posi-
bil în baza diplomei de master. Doctoratul este cilul universitar
de cercetare prin excelenţă. Durata studiilor la ciclul doctorat este
de 3 ani la secţia zi şi 4 ani la secţia frecvenţă redusă. Studiile la

- 41 -
doctorat nu se creditează. Doctorandul este admis la studii în baza
unui dosar.
Calificările ce denotă completarea ciclului III sunt acordate
studenţilor care:
•• au dat dovadă de o înţelegere sistematică a domeniului de
studiu, a aptitudinilor şi metodelor de cercetare caracteristic
domeniului respectiv;
•• au dat dovadă de abilităţi de concepere, proiectare, imple-
mentare şi modificare a procesului de cercetare,
•• au adus contribuţii prin cercetarea originală ce extinde fron-
tiera de cunoştinţe prin dezvoltarea unui compartiment sub-
stanţial al activităţii, rezultatele cărora merită a fi publicate la
nivel naţional şi internaţional;
•• sunt capabili de a efectua o analiză critică, o evaluare şi o
sinteză a ideilor noi;
•• sunt capabili să facă schimb de cunoştinţe la specialitate cu
colegii lor, cu un public vast de savanţi, cât şi societatea în
întregime;
•• sunt capabili pe viitor să promoveze cunoştinţele în cadrul
contextelor academice şi profesionale, tehnologice, sociale
ori culturale.
Fuzionarea elementului teoretico-ştiinţific cu practicismul
pieţei de muncă
Procesul de la Bologna promovează principiul prin care vii-
torul absolvent atât al ciclului de licenţă, cât şi al ciclului de master
sau doctorat trebuie să fie nu doar un simplu solicitant al unui loc
de muncă, ci, şi un promotor sau generator de idei în materie de
specialitate.
Conţinutul curriculei la ULIM este perfecţionat în perma-
nenţă, profesorii fiind chemaţi să racordeze materialul doctrinar
propus studenţilor spre achiziţionare la realităţile segmentului
profesional vizat. În scopul rentabilizării legăturii dintre ULIM şi
piaţa forţei de muncă, în procesul educaţional sunt antrenaţi tehno-
craţi din diverse sfere ale economiei naţionale. Incubatoarele edu-

- 42 -
caţionale au devenit o adevărată forjerie a viitorilor specialişti. Ele
reprezintă veritabile anticamere ale pieţei de muncă, unde studenţii
desfăşoară activităţi profesionale, simulând un cadru de activităţi
practice, specifice domeniului ales.
Managementul calităţii procesului educaţional
Documentele reglatoare ale Procesului de la Bologna accen-
tuează schimbarea filosofiei evaluării calităţi învăţământului supe-
rior, odată cu crearea forului universitar european, şi anume, defi-
nirea clară a responsabilităţilor pentru calitatea studiilor superioare
ce incumbă diferitor organisme: instituţiilor universitare, ministe-
relor de resort, organismelor evaluatoare. Procesele de evaluare
a calităţii necesită o largă implicare a studenţilor şi organismelor
finanţatoare, iar rezultatele evaluărilor trebuie publicate în mod
obligator (vezi: A Framework for Qualificatons of The European
Higher Educaton Area, Copenhagen, 2005, p.48).
Un rol de seamă în promovarea calităţii procesului educaţi-
onal ULIM îi revine Doamnei Ana Guţu – Prim-vicerector ULIM,
doctor, profesor universitar. Întru elucidarea mai corectă a acestui
aspect, includem în acest compartiment articolul Doamnei A.Guţu
cu privire la „Sistemul intern de gestionare a calităţii studiilor
universitare – experienţa Universităţii Libere Internaţionale
din Moldova”. Expus selectiv, acest material este rezumat la ur-
mătoarele:
„Misiunea ULIM ca şi cea a oricărei universităţi de tip
clasic, în conformitate cu Magna Charta Universitatum (1988)
este de a transmite cultura prin cercetare şi cunoaştere, răspunzând
aşteptărilor specifice de formare profesională ale membrilor
societăţii (la nivel naţional, regional şi internaţional) întru
asigurarea dezvoltării durabile ale acesteia.
Acreditarea externă la nivel naţional. ULIM a fost acreditată
în 2002 şi reevaluată instituţional în 2008 către Departamentul
evaluare şi acreditare de pe lângă Ministerul Educaţiei. Nu este un
secret pentru publicul avizat, că procesul de acreditare academică
a scos la iveală mai multe carenţe în ceea ce priveşte documentele
reglatoare şi principiile de acreditare.

- 43 -
Vom descrie la experienţa Universităţii Libere
Internaţionale din Moldova – ULIM - în vederea elaborării şi
implementării propriului sistem de gestionare a calităţii. În
opinia noastră strategiile calităţii procesului educaţional universitar
se etalează pe două dimensiuni: dimensiune externă (impactul
societal) care prevede:
1. asigurarea calităţii produsului finit – specialistului cu stu-
dii universitare – capabil de a se integra pe piaţa muncii; 2. con-
tribuirea la dezvoltarea durabilă a societăţii prin implementarea
rezultatelor cercetării ştiinţifice universitare fundamentale şi apli-
cative; şi dimensiunea internă, ce prevede la rândul său:
1. asigurarea calităţii proceselor interne orientate spre finali-
tăţile dimensiunii externe;
2. implementarea unui sistem propriu de auto-evaluare a ca-
lităţii proceselor interne (proces educaţional, guvernare strategică,
management operaţional ş.a.).
Tacticele structurale adoptate de conducerea ULIM au vizat
îndeosebi perfecţionarea organigramei structurilor universităţii
întru descentralizarea procesului decizional şi responsabilizarea
structurilor existente cu sarcini specifice de gestionare a calităţii
proceselor interne. Non-proliferarea unor structuri speciale
este un principiu important care contribuie la eficientizarea şi
rentabilizarea activităţilor prestate. Cu alte cuvinte, ULIM n-a
mers pe calea creării unor structuri suplimentare în organigrama
sa, structuri ce ar veghea asupra calităţii procesului educaţional.
Instituirea unor astfel de structuri duce uneori la izolarea acestora
de colectivul profesoral şi ridicarea noţiunii de „calitate” la rang
de fetiş. Or, calitatea procesului educaţional trebuie să fie în
vizorul permanent al întregului colectiv academic, începând
cu profesorul, continuând cu şeful de catedră, apoi decanul şi
terminând cu senatul şi rectoratul. Calitatea studiilor universita-
re nu este un fetiş, nu este un scop în sine, o noţiune la modă
utilizată de dragul terminologiei reformatoare, ci un proces.
Procesualitatea constituie pilonul fundamental în definirea
şi asigurarea calităţii în general. Iată de ce tacticele procesuale

- 44 -
la care a recurs ULIM-ul au fost judicios selectate, în strictă
conformitate cu prevederile Procesului de la Bologna, de altfel, cu
mult înainte de aderarea Republicii Moldova la acest for european.
Iată şi priorităţile tactice aplicate la nivel de procese interne:
•• Crearea bazei legale interne de desfăşurare a proceselor
ULIM – adoptarea Codexului ULIM, Chişinău, 2005
(set de norme ce reglementează desfăşurarea activităţilor
interne şi contribuie la menţinerea integrităţii academi-
ce a instituţiei).
•• Elaborarea şi actualizarea planurilor de studii şi a curri-
culei pe specializări;
•• Implementarea noilor tehnologii informaţionale în gesti-
onarea proceselor interne ULIM prin:
•• Elaborarea şi implementarea softurilor educaţionale;
•• Implementarea sistemelor de monitorizare şi gestionarea
procesului didactic şi ştiinţific;
•• Informatizarea Departamentului Informaţional-Biblio-
teconomic, accesul la Internet şi Intranet.
ULIM îşi desfăşoară activitatea în strictă conformitate cu
baza legislativă în domeniu la nivel naţional şi internaţional.
Toate planurile de învăţământ sunt elaborate în concordanţă
cu dispoziţiile şi actele normative ale ME. Procesul de elaborare
a curriculei este unul participativ, complex, dinamic şi dialec-
tic, acesta antrenând investiţia intelectuală a decanilor facultăţilor,
şefilor de catedre, profesorilor notorii. Conţinuturile curriculare
nu sunt o dogmă, ci reprezintă o simbioză dintre cercetare şi
experienţă. Ele sunt renovate şi restructurate în permanenţă. Cali-
tatea curriculei este sistematic monitorizat ă şi auto- evaluată.
Informatizarea procesului educaţional a condiţionat im-
plementarea gestionării electronice a datelor, astfel au fost create
baza de date integrate: efectiv studenţi/ masteranzi, efectiv doc-
torat; efectiv resurse umane; orarul lecţiilor; planificarea orelor
didactice; gestionarea finanţelor; gestionarea contabilă. Este gata
spre implementare softul de accesare liberă a bazei de date integra-
te de către utilizatori (studenţi, profesori, părinţi).

- 45 -
Tacticele procesuale nu pot avea efectul scontat fără o trans-
parenţă şi monitorizare a deciziilor luate – în prezent ULIM ga-
rantează şi asigură accesul liber al studenţilor şi profesorilor la
curricula departamentală, planuri şi programe de studii, decizi-
ile Senatului ULIM, Codul ULIM (prin mediatecă, site-ul WEB
ULIM şi blogurile personale ale profesorilor ULIM).
Democratizarea proceselor interne la ULIM are loc prin
descentralizarea luării deciziilor, consultarea pe larg a opiniei pro-
fesorilor şi studenţilor, care este realizată atât pe verticală, cât şi pe
orizontala organigramei instituţionale.
Libertatea academică la capitolul iniţiative didactico-
ştiinţifice corelează cu responsabilitatea sporită şi discipli-
na personală, de care trebuie să dea dovadă cadrele profesora-
le ULIM, dacă îşi doresc respectivul statut pentru o perioadă
îndelungată. Calitatea presupune, în primul rând disciplină,
responsabilitate şi organizare.
Un element relevant al democratizării procesului educaţional
universitar este implicarea studenţilor în procesul de luare a de-
ciziilor – principiu important menţionat în documentele reglatoare
ale Procesului de la Bologna, care se materializează la ULIM
prin includerea studenţilor în componenţa Senatului, petrecerea
sondajului anonim în rândurile studenţilor referitor la calitatea
cursurilor predate de către profesori, analiza de către studenţi odată
pe an, la şedinţa Senatului din aprilie, a calităţii studiilor şi vieţii
studenţeşti. Studenţii ULIM aleg reprezentanţii în Senatul studenţesc,
participă la viaţa studenţească asociativă. Rezultatele sondajului
studenţesc anonim sunt procesate şi analizate în scopul identificării
fenomenelor pozitive, dar şi neajunsurilor. Concluziile sunt luate în
considerare lagestionarea corectă a resurselor umane - încheierea
contractelor de muncă cu profesorii pentru anul academic următor.
O notă medie negativă atribuită de către studenţi profesorului poate
duce la rezilierea contractului de muncă a acestuia.
Crearea sistemului de autoevaluare internă – este un
principiu al gestionării calităţii, indispensabil oricărui organism
economic. Universitatea este un organism economic, însă nu

- 46 -
trebuie echivalată cu întreprinderea, deoarece universitatea produce
şi promovează, în primul rând valori, modelând şi perfecţionând
factorul uman. Iată care sunt, deci, componentele auditului intern
al calităţii procesului educaţional, operate în prezent la ULIM:
•• Monitorizarea şi evaluarea reuşitei academice a studenţi-
lor;
•• Evaluarea calităţii predării cursurilor de către profesorii
ULIM;
•• Monitorizarea sondajul anonim al studenţilor;
•• Monitorizarea sondajul anonim al profesorilor;
•• Evaluarea calităţii procesului educaţional de către stu-
denţi;
•• Evaluarea calităţii curriculei;
•• Evaluarea reciprocă a facultăţilor;
•• Monitorizarea angajării absolvenţilor în câmpul muncii;
•• Evaluarea activităţilor ştiinţifice (cercetare, doctorat);
•• Evaluarea activităţilor internaţionale;
•• Evaluarea activităţilor extracurriculare.
Fiecare componentă a auditului intern este monitorizată de
Consiliul Educaţional ULIM, structură constituită din profesori
cu experienţă, care îşi asumă obligaţiunea evaluării calităţii
procesului educaţional. Pentru realizarea auditului au fost elabo-
rate seturi de grile evaluative pentru fiecare proces sau document
evaluat, ce includ parametri calitativi de performanţă (Codex
ULIM, ULIM, 2005, p.37). De exemplu, în sondajul anonim stu-
denţesc respondenţii apreciază următoarele realităţi: calitatea ser-
viciilor ULIM; capacităţile profesorilor precum: calitatea predării
cursurilor; obiectivitatea profesorilor; relaţia profesor-student etc.
Evaluarea calităţii cursurilor predate pe care o efectuează mem-
brii Consiliului Educaţional se efectuează în baza a zece criterii
de performanţă: disciplina personală a profesorului, corespunderea
conţinutului lecţiilor materialului de program, caracterul ştiinţific
al expunerii materialului de program, interactivitatea, măiestria
psiho-pedagogică, elocinţa, interdiscipliaritatea, obiectivitatea
evaluării răspunsurilor studenţilor, caracterul complex al evaluării,
utilizarea noilor tehnologii informaţionale.

- 47 -
Evaluarea reciprocă a facultăţilor este operată pe parcursul
anului academic în conformitate cu programul de activitate a
Senatului ULIM şi a Consiliului Educaţional. Lfinele anului
universitar catedrele, facultăţile elaborează rapoarte de autoe-
valuare în baza cărora se întocmeşte raportul de autoevaluare pe
universitate. Toate aceste activităţi de audit intern permit antrenarea
structurilor educaţionale ULIM într-un proces sistematic şi
complex de monitorizare a calităţii studiilor şi cercetării, celor doi
piloni ai învăţământului universitar.
La Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, instituţie
care şi-a câştigat autoritatea şi respectul pe segmentul educaţional
din RM prin competiţie intelectuală loială şi corectă, a mers nu
de la formă spre conţinut (aplicarea unei structuri cu edificarea
ulterioară a conţinutului), ci de la conţinut spre formă. Pas cu pas
au fost implementate componentele gestionării calităţii, accentul
punându-se pe procesele interne şi rentabilitatea lor. Astfel, putem
afirma că la ULIM a fost instituit propriul sistem de gestionare
a calit ăţii procesului educaţional. Perfecţionarea sistemului dat
nu se opreşte nici pentru o clipă, ci este în permanentă dezvoltare
şi ameliorare.
ULIM a obţinut certificatul managementului calităţii în con-
formitate cu standardul SR EN ISO 9001: 2001 aplicabil instituţiilor
de învăţământ superior. În 2007 a văzut lumina tiparului cartea
„Sistemul de gestionare a calităţii procesului universitar”, în care
sunt prezentate criteriile, procesele, modelele de autoevaluare ma-
terializate la ULIM pe parcursul celor 20 ani de existenţă.
Dezideratele Procesului de la Bologna nu pot fi implementa-
te imediat, dar nici reformele nu pot fi realizate în mod trunchiat.
Interpretarea corectă a acestor reforme depinde în mare măsură de
gradul de sensibilizare a mediului universitar academic din Repu-
blica Moldova, iar realizarea reformelor sistemului învăţământului
superior ţine de responsabilitatea întregii societăţi”.
Implementarea judicioasă a principiilor educaţionale ULIM
a condiţionat augmentarea calităţii proceselor interne ale univer-
sităţii, şi în primul rând, al procesului didactico-ştiinţific. La ora
actuală, ULIM, a dezvoltat propriul sistem de gestionare a cali-
- 48 -
tăţii procesului educaţional, prin implementarea noilor tehnologii
informaţionale, monitorizarea şi auditul intern al calităţii predării
cursurilor, monitorizare realizată atât de structurile educaţionale,
cât şi de organizaţiile studenţeşti - Liga studenţilor, Senatul stu-
denţesc ş.a. Accesul studenţilor la procesul decizional constituie
un factor primordial în determinarea tacticilor procesuale ULIM.
Strategii de viitor
Universitatea Liberă Internaţională din Moldova tinde să
devină un veritabil templu al ştiinţei, cunoaşterii şi inovării. În
conformitate cu strategia sa de dezvoltare, ULIM se integrează
plenipotenţiar în spaţiul european al învăţământului superior. Ca-
litatea studiilor şi cercetării este aria de investiţie intelectuală şi
materială în care se vor focaliza iniţiativele la toate nivelele ULIM.
Pregătirea universitarilor tineri prin doctorat rămâne a fi mijlocul
privilegiat de obţinere a calităţii factorului uman, care asigură tran-
sferul de competenţe dintre generaţii.
Extinderea ULIM, cu preponderenţă în spaţiul Sud-Est
European, continental şi mondial va constitui în anii apropiaţi o
preocupare majoră, iar activităţile desfăşurate efectuându-se în
strictă conformitate cu legislaţia naţională şi normele de drept
internaţional.
Crearea centrelor de investigaţie ştiinţifică performantă cu
implicaţii internaţionale este un imperativ predilect al universităţii.
Numai prin integrarea cercetării fundamentale şi aplicative cu ne-
cesităţile specifice ale societăţii, universităţile în general şi ULIM
în particular, va putea influenţa dezvoltarea ei durabilă.
La 28.01.2009 Senatul ULIM a adoptat la Şedinţa sa lărgită,
Strategia de Dezvoltare a universităţii până în anul 2014. Acest
document a fost adoptat în baza Conceptului Educaţional ULIM.
În acest context, subsemnatul a prezentat spre aprobare Forului Su-
prem a universităţii, următoarele:
Rolul Universităţii Libere Internaţionale din Moldova în
contextul sistemului educaţional naţional, european şi mondial
ULIM îşi asumă un rol fundamental în promovarea civili-
zaţiei şi culturii, cercetării ştiinţifice, participarea activă la circui-
tul valorilor spirituale naţionale, europene şi mondiale, afirmarea
- 49 -
identităţii naţionale şi dezvoltarea societăţii în cadrul unui stat de
drept, liber şi democratic.
Universitatea are misiunea de:
•• A transmite cultura prin învăţământ şi cercetare, răspunzând
aşteptărilor specifice de formare profesională ale membrilor
societăţii (la nivel naţional, regional şi internaţional) întru
asigurarea dezvoltării durabile a acesteia;
•• formare a specialiştilor cu studii superioare pentru economia
naţională şi piaţa educaţională de peste hotare;
•• perfecţionare continuă a absolvenţilor în spiritul progresului
cunoaşterii şi al educaţiei permanente;
•• antrenare continuă la viaţa ştiinţifică şi culturală universală;
•• promovare a valorilor culturii şi spiritualităţii naţionale, eu-
ropene şi mondiale;
•• realizare a unui învăţământ flexibil şi dinamic bazat pe diver-
se niveluri educaţionale, adaptabil la solicitările ulterioare de
specializare;
•• realizare a învăţământului superior prin perfecţionare conti-
nuă a studiilor superioare - ciclul I, II şi III, studiilor avansate
şi aprofundate;
•• promovare a învăţământului la distanţă;
•• dezvoltare în cadrul universităţii a şcolilor ştiinţifice docto-
rale;
•• participare la realizarea proiectelor ştiinţifice de interes na-
ţional, european şi mondial;
•• organizare a vieţii sociale din spaţiul universitar astfel încât
Universitatea sa dobândească, pe lângă statutul de centru de
pregătire profesională şi de cercetare ştiinţifica, şi atributele
de centru principal de educaţie, civilizaţie şi cultură al co-
munităţii socio-economice din zona în care îşi desfăşoară
activitatea;
•• promovare şi perfecţionare continuă a extensiunii academice
prin centrele de consultanţă, selecţie şi orientare profesională
de peste hotare;
•• promovare şi perfecţionare continuă a extensiunii universita-
re prin filialele ULIM de peste hotare.

- 50 -
Obiective strategice de dezvoltare didactică a ULIM în
contextul conceptului educaţional
Liniile directoare de dezvoltare a procesului de învăţământ
superior în cadrul ULIM pentru perioada pînă la 2014 se bazează
pe Constituţia R.M., Codul Învăţământului, alte norme de drept
naţional, instituţional - Conceptul Educaţional, Carta universită-
ţii, Codexul ULIM, actele emise de organismele internaţionale,
care reglementează Procesul de la Bologna, etc. Toate acestea în
ansamblu, presupun o strategie de dezvoltare inedită a instituţiei
noastre.
Asigurarea procesului de studii şi realizarea acestuia prin:
•• Excelenţă în predare, cercetare ştiinţifică şi activităţi extra-
curriculare;
•• Aplicarea şi respectarea standardelor naţionale şi europene
în procesul de recrutare şi promovare a personalului didactic
şi de cercetare ştiinţifică, în concordanţă cu experienţa insti-
tuţională, naţională, europeană şi mondială;
•• Posturile didactice şi de cercetare ştiinţifica se vor ocupa prin
concurs, cât şi prin cumul cu statutul de cadru didactic şi şti-
inţific titular, asociat sau cumulard;
•• Criteriile stabilite de către Senatul Universitații vor fi eva-
luate sistematic, din cinci in cinci ani. Pe lângă standarde-
le Consiliului Naţional de Atestare şi Acreditare, Senatul
Universităţii stabileşte criterii suplimentare, pe domenii, în
funcţie de experienţa instituţională, naţională, europeană şi
mondială;
•• Comisiile de concurs vor fi alcătuite din 3 - 5 persoane, dintre
care cel puţin două sau respectiv trei din exteriorul Universi-
tăţii. Se va avea în vedere că, din 2009, unul dintre membrii
comisiei pentru concursul de ocupare a posturilor didactice
şi ştiinţifice să fie din străinătate;
•• Accesul la concursurile pentru ocuparea posturilor didactice
în Universitate este liber de orice discriminare vizând naţio-
nalitatea, genul, convingerile religioase şi politice;

- 51 -
•• Iniţierea anuală a unei oferte academice de cursuri pentru
atragerea celor mai proeminente personalităţi din ţară şi stră-
inătate sau teme de cercetare în cadrul institutelor ştiinţifice;
•• Crearea unui fond special pentru plata profesorilor sau sa-
vanţilor invitaţi din străinătate;
•• Ocuparea posturilor vacante cu statut de asociat sau cumu-
lard prin sistemul ofertei academice;
•• Planificarea resurselor umane, prin realizarea de previziuni
pe termen mediu şi de lungă durată, ţinându-se cont de: nu-
mărul angajaţilor care se pensionează, extinderea sau restrân-
gerea de specializări, modificări în planurile de învăţământ,
efectivul de studenţi, extensiuni academice prin centrele de
selecţie, consultanţă, orientare profesională şi filialele de
peste hotare.
•• Promovarea politicii de încurajare şi stabilizare a tinerilor
specialişti;
•• Întru selectarea celor mai notorii savanţi şi profesori, a atra-
ge un număr sporit de candidaţi la ocuparea posturilor didac-
tice şi ştiinţifice;
•• Atragerea în activitatea didactică prin atribuirea statului de
asociat a funcţionarilor din instituţiile publice, ministere, de-
partamente, cu care ULIM are semnat acorduri de colaborare;
•• Atragerea în activitatea didactică prin atribuirea statutului de
cadru didactic sau ştiinţific asociat a titularilor din centre-
le universitare sau ştiinţifice din ţară şi peste hotare cu care
ULIM cooperează în baza acordurilor de colaborare;
•• Promovarea şi realizarea studiilor superioare prin coodiplo-
mare la toate cele trei cicluri universitare.

Cointeresarea personalului didactic şi ştiinţific în scopul


orientării spre excelenţă în educaţie şi cercetare, activităţi extra-
curriculare sau de alt gen, conform statutului postului ocupat prin
diferenţierea individuală a salariilor şi suplimentelor.
•• Elaborarea unui mecanism de evaluare a cadrului didactic
şi ştiinţific. Extinderea competenţelor Departamentului Con-

- 52 -
trol Proces Educaţional privind prelucrarea performanţelor
cadrului didactic şi ştiinţific.
•• Principiile şi criteriile privind evaluarea activităţii didacti-
ce ştiinţifice vor fi bazate pe principiile TQM (Total Quality
Management) şi structurate după cum urmează:
-Evaluarea competenţelor şi contribuţiilor profesionale şi de
cercetare ştiinţifică (în baza fişei de autoevaluare, prin raportare la
criteriile şi standardele de evaluare elaborate de Consiliile facul-
tăţilor şi a situaţiei efective, confirmate de către şefii de catedră);
- Evaluarea prestaţiei didactice şi de consiliere a studenţilor
(în baza sondajului anonim efectuat de studenţi), folosinduse un
chestionar specific fiecărei facultăţi, aprobate de Senat;
- Evaluarea gradului de îndeplinire a sarcinilor didactice şi
a respectării prevederilor esenţiale ale Cartei ULIM referitoare la
prestigiul sau diminuarea imaginii Universităţii noastre şi ale co-
munităţii academice universitare, stabilite prin monitoringul Biro-
ului Senatului Universităţii sau în alte cazuri, prin deciziile Cole-
giului de Etică;
- Evaluarea gradului de îndeplinire a obligaţiunilor funcţio-
nale specifice catedrelor, facultăţilor, institutelor de cercetări ştiin-
ţifice stabilite, conform Codexului ULIM;
-Decernarea diplomei de excelenţa în predare şi activitate
ştiinţifică (pe facultate, institut de cercetări ştiinţifice şi universita-
te) şi a diplomei de performanţă în predare (pe catedre), acordate
anual, conform Conceptului Educaţional şi Codexului ULIM.
Evidenţierea şi promovarea celor mai avansate metode, cri-
terii şi principii didactice ale profesorilor ULIM întru extinderea
şi studierea experienţei vaste a acestora de către instituţiile de în-
văţământ superior din ţară, conform deciziei Colegiului Ministe-
rului Educaţiei şi Tineretului din Republica Moldova din 27 martie
2008, în baza raportului prezentat de către rector „Contribuţia
ULIM în promovarea reformei învăţământului superior naţional
din perspectiva Procesului de la Bologna”
•• Competenţa Departamentului Control Proces Educaţional va
fi extinsă prin monitorizarea pregătirii şi gradului prestaţi-

- 53 -
ei profesionale al personalului didactic şi cel ştiinţific. De-
partamentul nominalizat va iniţia programe de promovare a
metodelor moderne de predare în învăţământul superior. Re-
alizarea unei deplasări de pondere în metodologia de predare
de la formula tradiţională a “predării pasive” spre metode
moderne interactive;
•• Modernizarea formelor de comunicare şi transmitere ale cu-
noştinţelor în procesul de învăţământ prin:
-- dotarea sălilor de curs cu retroproiectoare, utilaj video şi
alte mijloace audiovizuale;
-- utilizarea mijloacelor şi tehnologiilor moderne în proce-
sul didactic;
-- susţinerea programelor de finanţare externă pentru învă-
ţământul la distanţă. Identificarea disciplinelor şi realiza-
rea cursurilor de formare prin INTERNET;
•• Redefinirea statutului juridic al studentului drept consuma-
tor/client, conform prevederilor Conferinţei Internaţionale
UNESCO pe problemele învăţământului superior, de la Paris
din 6-8 octombrie 1998 şi Conceptului Educaţional ULIM,
ceea ce înseamnă centrarea procesului instructiv-educativ pe
formarea şi dezvoltarea competențelor acestuia, precum şi
stabilirea unor standarde de calitate care să menţină succesul
pe termen lung şi să asigure încadrarea absolventului pe pia-
ţa locurilor de muncă din ţară şi peste hotare;
•• Realizarea unui proces educaţional bazat pe respectarea di-
versităţii formelor şi criteriilor de studii, indiferent de sursa
care o generează (particularităţi de vârsta, gen, etnie, calităţi
individuale sau fizice, etc);
•• Fundamentarea teoretică a predării şi cercetărilor ştiinţifice
în conformitate cu Conceptul Educaţional şi Codexul ULIM;
•• Realizarea unei predări care echilibrează discripanţa dintre
informaţiile academice şi contextul real prin abordări inter-
disciplinare şi transdisciplinare ale curriculumului, explicita-
rea utilităţii practice a conţinuturilor şi introducerea modali-
tăţii de învăţare în serviciul comunităţii naţionale, europene
şi mondiale;

- 54 -
•• Perfecţionarea continuă a sistemului de credite transferabile
(ECTS), întru individualizarea traseului educaţional al fie-
cărui student, la nivel de cursuri facultative şi eficientizarea
procedurii de echivalare a studiilor anterioare realizate în
cadrul altor centre universitare din ţară şi de peste hotare şi
viceversa.
Diversificarea programelor de studii în scopul racordării
acestora la rigorile Procesului de la Bologna, şi anume:
•• Racordarea organigramei instituţionale la cerinţele adoptate
de către Senatul universităţii stipulate în Conceptul Educa-
ţional şi regulamentele din Codexul ULIM şi funcţionarea
acesteia în scopul impulsionării procesului de europenizare
şi globalizare;
•• Întreţinerea sistematică a relaţiilor cu absolvenţii ULIM prin
intermediul proiectului „Absolvent”;
•• Realizarea studiilor universitare în următorii cinci ani în
strictă conformitate cu Sistemul ECTS;
•• Organizarea activităţii catedrelor, facultăţilor, institutelor de
cercetare ştiinţifică, rectoratului şi Senatului în strictă con-
formitate cu prevederile Procesului de la Bologna şi infor-
mare anuală a comunităţii universitare despre realizările în
acest sens;
•• Modernizarea şi perfecţionarea reţelei Intranet şi sistemului
computerizat ULIM.
Evaluarea anuală a subdiviziunilor instituţionale, curricu-
lei, prin racordarea acestora la rigorile naţionale şi europene de
evaluare şi acreditare academică, în funcţie de necesităţile pieţei
muncii din ţară şi peste hotare.
•• Evaluarea curriculei prin racordarea acesteia la cerinţele pre-
ferenţiale ale pieţei muncii naţionale şi europene;
•• Organizarea întâlnirilor cu managerii institutiilor/unităţilor
economice responsabili de gestionarea resurselor umane;
•• Îndeplinirea cu exigenţă a rigorilor educaţionale stabilite în
actele normative parvenite în documentele superiorilor euro-
peni şi directivelor Ministerului Educaţiei;
- 55 -
•• Adoptarea planurilor de studii şi programelor analitice pen-
tru cetăţenii UE şi celor din exteriorul spaţiului european,
în scopul reciclării sau aprofundării cunoştinţelor acestora la
ciclul I, în contextul dezvoltării economice durabile.
Iniţierea şi dezvoltarea învăţământului la distanţă, conform
Codului Învăţământului.
•• Elaborarea curriculei şi tehnologia învăţământului la dis-
tanţă;
•• Dezvoltarea de specializări la ciclul II – masterat în funcţie
de specificul învăţământului la distanţă;
•• Elaborarea tehnologiilor de evaluare a calităţii programelor
a învăţământului la distanţă la nivel instituţional şi ca model
pentru centrele academice din ţară;
•• Realizarea învăţământului la distanţă prin respectarea cu
stricteţe a normelor de drept specifice acestei forme de stu-
dii, în primul rând la nivel naţional şi racordarea acesteia la
cerinţele Procesului de la Bologna;
•• Stimularea cooperării cu centre de peste hotare specializate
în învăţământ la distanţă şi semnarea acordurilor de colabo-
rare cu universităţile partenere in vederea integrării in reţele-
le europene existente sau a iniţierii altora noi.
Optimizarea cifrei de înmatriculare la nivel instituţional,
in funcţie de orientările strategice ale dezvoltării social-
economice a Republicii Moldova, cât şi ofertei educaţionale
de peste hotare.
•• Admiterea la studii în ULIM pentru cetăţenii Republicii
Moldova se va efectua în funcţie de cota stabilită de către
instanţele superioare;
•• Admiterea la studii în ULIM pentru cetăţenii de peste hotare,
inclusiv filialele, centrele de selecţie, consultanţă şi orientare
profesională de peste hotare se va realiza conform capacită-
ţilor şi posibilităţilor instituţiei noastre;
•• Responsabilizarea cadrului didactic şi ştiinţific pentru pro-
movarea conţinutului planului de studii şi programelor ana-
- 56 -
litice şi sporirea interesului solicitanţilor faţă de aceste pro-
grame;
•• Întru sporirea atractivităţii faţă de curricula propusă, se va
pune la dispoziţia studentului programe de studii la aceeaşi
specialitate elaborate de diverşi autori, astfel oferind posi-
bilitatea tineretului studios să selecteze cele mai captivante
programe. În cazul, dacă prestaţia academică a profesorului
nu este apreciată pozitiv de studenţi sau masteranzi, acestuia
i se atribui un statul provizoriu pe un termen de 3 luni până
la perfecţionarea acestuia;
•• În condiţiile deficitului demografic şi luptei pentru fiecare
potenţial student, cadrul didactic şi ştiinţific urmează să-şi
determine locul şi rolul său în ULIM, în funcţie de condiţiile
stabilite în Codexul ULIM şi deciziile Senatului;
•• Întru sporirea atractivităţii tineretului studios faţă de ULIM
şi integrarea studenţilor în cercetare ştiinţifică, la fiecare ca-
tedră vor activa cercuri ştiinţifice studenţeşti, conform profi-
lului catedrei;
•• Mobilizarea studenţilor ca resursă strategică principală de
funcţionare a ULIM în desfăşurarea activităţii instituţionale;
Obiective strategice de dezvoltare ştiinţifică
Activitatea de cercetare ştiinţifica constituie una din compo-
nentele de bază desfăşurată în contextul cercetărilor ştiinţifice la
nivelul ciclurilor de studii superioare, cât şi în cadrul institutelor
specializate pe domenii.

Strategii de cercetare ştiinţifică


Cercetarea ştiinţifică va reprezenta în continuare, în con-
formitate cu misiunea şi obiectivele prevăzute in Planul Strategic
pentru perioada 2009-2014, una din componentele de baza ale ac-
tivităţii academice desfăşurate in cadru ULIM.
Activitatea de cercetare se va desfăşura în baza prevederilor
Codului cu privire la ştiinţă şi inovare, Codului Învăţământului şi
Codexului ULIM.

- 57 -
Coordonarea strategica a cercetării ştiinţifice va fi asigu-
rata prin Vice Rectorul pentru ştiinţă şi institutele de cercetări
ştiinţifice.
Obiective strategice ale cercetării ştiinţifice
Obiectivele strategice ale cercetării ştiinţifice ale ULIM ur-
mătoarele:
•• Crearea prin intermediul institutelor de cercetări ştiinţifice a
şcolilor doctorale;
•• Modernizarea continuă a managementului cercetărilor ştiin-
ţifice;
•• Încadrarea colectivelor de cercetare ştiinţifică ULIM în co-
munităţi ştiinţifice AŞM, altor centre ştiinţifice naţionale şi
internaţionale, cu crearea ulterioară a consorţiumurilor de
cercetare;
•• Susţinerea in continuare a activităţii de modernizare a bazei
materiale a cercetării;
•• Abordarea unor teme de cercetare orientate spre rezolvarea
unor probleme impuse de cerinţele actuale şi de perspectiva
privind dezvoltarea societăţii noastre şi de perspectivă, cu
antrenarea acesteia în procesul de europenizare şi globali-
zare;
•• Atragerea de fonduri financiare publice şi private pentru sus-
ţinerea activităţii de cercetare ştiinţifică;
•• Susţinerea financiară a perfecţionării pregătirii cadrelor di-
dactice şi ştiinţifice tinere, ce desfăşoară activităţi de cerce-
tare, prin stagii efectuate in cadrul unor centre de cercetare
din ţară şi peste hotare;
•• Susţinerea financiara a activităţilor de valorificare a rezulta-
telor cercetării ştiinţifice realizate de cadrele didactice, re-
spectiv pentru participarea la manifestări ştiinţifice de pre-
stigiu, publicarea de lucrări in reviste de prestigiu naţional
şi internaţional, editarea de cărţi in edituri naţionale şi inter-
naţionale;
•• Cointeresarea colectivelor de cercetare în desfăşurarea unor
activităţi competitive, prin utilizarea rezultatelor obţinute în

- 58 -
activităţile de valorificare a cercetării ştiinţifice drept criterii
de baza pentru evaluarea activităţilor la nivelul cadrelor di-
dactice şi ştiinţifice;
•• Stimularea interesului studenţilor, masteranzilor şi doctoran-
zilor faţă de activitatea de cercetare ştiinţifică prin integrarea
acestora in colectivele de cercetare ale cadrelor didactice, re-
organizarea cercurilor ştiinţifice studenţeşti;
•• Elaborarea unor tematici pentru tezele de licenţă şi master,
care sa includă şi activităţi de cercetare;
•• Participarea la competiţiile de obţinere a granturilor de cer-
cetare cu finanţare externă;
•• Participarea la concursuri de obţinere a granturilor de cerce-
tare;
•• Realizarea şi dezvoltarea colaborărilor în domeniul cerce-
tării cu colective de specialişti din cadrul universităţilor de
prestigiu din țară şi străinătate;
•• Realizarea de proiecte de cercetare aplicativa cu parteneri
economici din ţară şi peste hotare;
•• Orientarea publicaţiilor ştiinţifice ale cadrelor didactice spre
reviste ştiinţifice sau edituri recunoscute pe plan naţional şi
internaţional;
•• Orientarea participării cadrelor didactice la manifestări ştiin-
ţifice de prestigiu organizate la nivel naţional şi internaţional.
•• Organizarea de manifestări ştiinţifice de prestigiu, conform
calendarului de evenimente ştiinţifice instituţionale şi naţio-
nale. In acest context, vor fi organizate simpozioane ştiinţifi-
ce, seminare, congrese şi conferinţe cu participare colegilor
din ţară şi de peste hotare;
•• Îmbunătăţirea calităţii publicaţiilor ştiinţifice şi recunoaşte-
rea acestora pe plan naţional şi internaţional;
•• Introducerea sistemului referenţilor de prestigiu (peer review);
•• Crearea unui sistem informatizat de colectare/comunicare a
priorităţilor semnificative pe plan instituţional şi naţional in
vederea stabilirii direcţiilor prioritare de cercetare aplicativă;
•• Crearea şi actualizarea permanenta a unei baze de date cu-
prinzând rezultatele celor mai relevante cercetări;
- 59 -
•• Sporirea numărului publicaţiilor ştiinţifice publicate in revis-
te cu coeficient de impact ridicat;
•• Salarizarea diferenţiată a cadrelor didactice şi ştiinţifice in
funcţie de performantele ştiinţifice;
•• Adoptarea metodologiei de evaluare a centrelor de cercetare
ştiinţifică;
Realizarea cercetării ştiinţifice instituţionale prin încadrarea
în proiecte naţionale, europene şi mondiale
•• Constituirea comisiilor de evaluare a cercetărilor ştiinţifice.
Completarea comisiilor cu experţi din exteriorul Universi-
tăţii;
•• Evaluarea periodică a stadiului cercetării ştiinţifice, prin
rapoarte anuale, în scopul identificării potenţialului de cer-
cetare ştiinţifică, a direcţiilor prioritare, precum şi in scopul
restructurării strategiilor;
•• Crearea şcolilor doctorale, prin încurajarea formelor de co-
laborare cu unităţi economice sau alte organizaţii care pun la
dispoziţie laboratoare universităţii, utilaj necesar dezvoltării
cercetărilor solicitate, pe baza de contracte;
•• Stimularea cercetărilor ştiinţifice interdisciplinare de interes
instituţional şi naţional;
Direcţionarea procesului de cercetare ştiinţifică prin prisma
necesităţilor naţionale şi antrenarea catedrelor, institutelor
de cercetări ştiinţifice în programe de cercetare de interes
european şi mondial.
•• Cointeresarea cadrului ştiinţific şi didactic de a participa la
realizarea contractelor de cercetare ştiinţifică şi transfer teh-
nologic din surse private, publice, naţionale, internaţionale
şi mixte;
•• Motivarea cu preponderenţă a cadrului ştiinţific şi didactic
prin elaborarea proiectelor cu finanţare externă sau mixtă.
Oferirea de informaţii şi acordarea de asistenţă de speciali-
tate, prin intermediul Institutelor de cercetare ştiinţifică ale

- 60 -
Universităţii, in vederea întocmirii şi derulării proiectelor;
•• Extinderea formelor de participare la activitatea de cercetare
ştiinţifică la nivel de seminare ştiinţifice în cadrul catedrei,
institutului ştiinţific, facultăţii, universităţii, reuniuni acade-
mice naţionale şi internaţionale;
•• Diversificarea direcţiilor de cercetare ştiinţifică la nivelul ca-
tedrelor şi institutelor de cercetare ştiinţifică acreditate, cât
şi antrenarea acestora prin crearea şi dezvoltarea centrelor
de cercetare ştiinţifică în comun cu Academia de Ştiinţe a
Republicii Moldova, catedrelor, centrelor ştiinţifice similare
din ţară şi peste hotare;
•• Atragerea surselor de finanţare a proiectelor ştiinţifice şi tre-
cerea treptată a institutelor de cercetare ştiinţifică la autoges-
tiune şi autofinanţare;
•• Realizarea de proiecte de cercetare cu parteneri din ţară şi
peste hotare;
•• Dezvoltarea managementului cercetării la nivel de institut
ştiinţific prin formarea şi cooptarea celor mai valoroşi absol-
venţi şi cadre ştiinţifice notorii din ţară şi peste hotare;
•• Organizarea forurilor ştiinţifice cu participare internaţională
la nivel de catedră, institut ştiinţific, facultate şi universitate;
•• Stimularea prin extinderea grilei de salarizare a cadrului
ştiinţific şi didactic în baza evaluării activităţii academice
anuale;
•• Susţinerea financiară a activităţilor de valorificare a rezul-
tatelor de cercetări ştiinţifice realizate de cadrele ştiinţifice
şi didactice pentru participare la manifestări ştiinţifice de
prestigiu, publicarea de lucrări în reviste naţionale şi inter-
naţionale, recunoscute de CNAA, editarea de cărţi în edituri
notorii din ţară şi peste hotare;
•• Susţinerea studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor pen-
tru participare în cercetări ştiinţifice sau reuniuni ştiinţifice
naţionale şi internaţionale prin acordarea de burse, stagii de
specializare peste hotare, alte forme de încurajare;
•• Motivarea prin prime sau spor la salariu a celor mai activi

- 61 -
profesori şi conducători ştiinţifici ai tezelor de licenţă, mas-
ter şi doctorat;
•• Motivarea prin prime sau spor la salariu a celor mai notorii
profesori şi certători ştiinţifici pentru succese deosebite în
activitatea de cercetare.
Strategia calităţii
Unul din obiectivele strategice al ULIM îl reprezintă asigu-
rarea unei calităţi educaţionale de excepţie în strictă conformitate
cu rigorile Procesului de la Bologna.
Un rol deosebit in atingerea acestui obiectiv revine condu-
cerii academice - Senatul şi executivul - Rectoratul şi Consiliul de
Administrare.
Pentru aceasta, ULIM va acţiona în direcţia asigurării con-
diţiilor optime, la nivelul cerinţelor naţionale şi europene, prin
proceduri pe larg prezentate în capitolele anterioare ale Planului
Strategic 2009-2014.
Evaluarea şi acreditarea compartimentelor de activitate din
cadrul Universităţii se va face periodic – anual.
Prin evaluare, vor fi identificate compartimente performante,
a căror evoluţie va fi sprijinită favorabil de conducerea universi-
tăţii. Subdiviziunile neperformante vor fi reorganizate sau chiar
lichidate.
Obiectivele de bază ale strategiei calităţii sunt orientate spre:
•• Asumarea unor politici orientate spre calitate şi transparenţa
acestora;
•• Crearea sistemului de consiliere şi orientare profesională
pentru studenţi;
•• Sporirea exigenței în promovarea personalului ştiinţific, di-
dactic şi auxiliar;
•• Extinderea procesului de studii prin promovarea învăţămân-
tului superior continuu;
•• Evaluarea specializărilor universitare, a programelor de stu-
dii şi ierarhizarea lor;
•• Introducerea unui sistem de finanţare diferenţiată în raport

- 62 -
cu calitatea performanţelor la nivelul programelor de studii
specifice;
Implementarea judicioasă a principiilor educaţionale ULIM
a condiţionat augmentarea calităţii proceselor interne ale univer-
sităţii, şi în primul rând, al procesului didactico-ştiinţific. La ora
actuală ULIM a dezvoltat propriul sistem de gestionare a calităţii
procesului educaţional prin implementarea noilor tehnologii infor-
maţionale, monitorizarea şi auditul intern al calităţii predării cur-
surilor, monitorizare realizată atât de structurile educaţionale, cât
şi de organizaţiile studenţeşti - Liga studenţilor, Senatul studenţesc
ş.a. Accesul studenţilor la procesul decizional constituie un factor
primordial în determinarea tacticilor procesuale ULIM.
Relaţii Internaţionale
Dezvoltarea politicii de extindere a relaţiilor internaţionale
prin acorduri de colaborare cu universităţi de prestigiu, facultăţi,
catedre şi institute de cercetări ştiinţifice pentru a elabora progra-
me în coodiplomare şi contribui la sporirea mobilităţii cadrului
didactic, ştiinţific şi studenţilor, cât şi a acordurilor cu subiecţi de
drept internaţional.
•• Reorganizarea activităţii Departamentului Relaţii Externe în
Departamentul Studenţi Străini;
•• Consolidarea relaţiilor ULIM cu universităţile cu care deja
sunt semnate acorduri de colaborare şi readucerea acestora
la nivelul fiecărei catedre, facultăţi şi institut de cercetări şti-
inţifice;
•• Semnarea acordurilor bilaterale doar cu centre universitare şi
academice înrudite, capabile să funcţioneze conform preve-
derilor Procesului de la Bologna;
•• Semnarea de partineriate strategice cu universităţi din exte-
riorul spaţiului european, instituţii şi organizaţii naţionale şi
internaţionale (publice şi private) al căror domeniu de acti-
vitate direct sau indirect este educaţia şi cercetarea, pentru a
asigura:
-- stabilitatea şi continuitatea în activitatea cadrelor didacti-
ce şi ştiinţifice antrenate în aceste proiecte;
- 63 -
-- promovarea “brandului ULIM” în procesul de realizare a
partineriatelor strategice de dezvoltare;
•• Participarea activă în Programele internaţionale la nivel de
catedră, facultate, institut ştiinţific, subdiviziune, cât şi la ni-
vel de cadru didactic şi ştiinţific;
•• Extinderea academică prin consolidarea filialei ULIM din
Sudan şi alte state; consolidarea instituţională şi profesională
a centrelor de consultanţă, selecţie şi orientare profesională
de peste hotare, etc.
Baza tehnico-materială
Finanţarea

Îmbunătăţirea şi dezvoltarea fondului auditorial al Universităţii


în funcţie de conţinutul Conceptului Educaţional.
•• Modernizarea şi reamenajarea aulelor şi spaţiului de cerce-
tări ştiinţifice;
•• Reparaţia curentă şi capitală a aulelor şi spaţiului de cercetări
ştiinţifice;
•• Prevederea în conceptul contabilităţii a unui paragraf special
care să vizeze alocarea finanţelor pentru reparaţii curente şi
capitale ale spatiilor de învăţământ şi cercetare;
•• Dotarea spaţiului auditorial cu utilaj didactic, în concordanţă
cu sistemul de învăţământ participativ (table ecologice, teh-
nică de calcul, retroproiectoare, ecrane pentru proiecţii, etc.);
•• Extinderea şi construirea de noi spaţii destinate activităţii di-
dactice şi de cercetare ştiinţifică.

Modernizarea şi extinderea campusului universitar prin


construirea de noi blocuri de studii şi cămine, cât şi renovarea
spaţiului existent.
•• Dotarea şi modernizarea căminului existent şi transformarea
acestuia în hotel universitar;
•• Edificarea unui nou cămin cu capacitatea de 900 locuri;
- 64 -
•• Construirea unui complex sportiv format din: sala de sport;
bazin acoperit; săli de forţă;
•• Asigurarea colaboratorilor tineri cu locuinţe decente de ser-
viciu, în concordanţă cu activitatea desfăşurata.
Strategia Financiară
Strategia financiară se realizează în baza unui buget unic
compus din surse private, publice, granturi, fonduri, proiecte şi ve-
nituri complimentare.
Facilităţi şi servicii pentru studenţi şi profesori
Serviciile şi facilităţile care sunt oferite studenţilor sunt ur-
mătoarele:
•• Burse şi credite bancare preferenţiale;
•• Burse oferite de organizaţii non-guvernamentale;
•• Burse oferite de agenţi economici publici şi privaţi;
•• Burse de studii peste hotare, conform acordurilor de colabo-
rare semnate de ULIM);
•• Asistenţă medicală;
•• Facilităţi la admitere;
•• Servicii privind angajarea, consultarea şi orientarea profesi-
onală în colaborare cu ministerele, departamentele şi agenţii
economici privaţi semnatari ai contratelor de colaborare cu
ULIM;
•• Servicii de consultanţă, psihologică şi financiară;
•• Servicii prin intermediul Departamentului Informaţional Bi-
blioteconomic şi Mediateca, Centrul Sportiv, Bazelor sporti-
ve şi de odihnă cu care ULIM are semnate acorduri de cola-
borare;
•• Acordarea suportului logistic pentru apariţia revistei studen-
ţeşti de cultură şi informare ştiinţifică;
•• Extinderea canalului de difuzare al postului de radio ULIM;
•• Colaborarea pe bază de contract, cu un post de televiziune;
•• Stimularea implicării studenţilor in activitatea cotidiană;

- 65 -
Departamentul Informaţional Biblioteconomic
•• Dezvoltarea schimburilor de publicaţii universitare naţionale
şi internaţionale;
•• Realizarea bibliotecii virtuale şi a reţelei locale de acces pen-
tru majoritatea studenţilor care doresc sa folosească aceasta
cale de studiu;
•• Dezvoltarea şi diversificarea fondului de carte şi periodice de
specialitate din ţară şi de peste hotare;
•• Reorganizarea şi dezvoltarea Editurii universităţii şi a siste-
melor de multiplicare pentru asigurarea calitativa şi cantitati-
va a surselor de informare pentru studenţi şi profesori;
•• Informatizarea generală a bibliotecii universitare;
•• Modernizarea continuă a sălilor de lectură;
•• Achiziţionarea sistematică a surselor bibliografice;
Dezvoltarea învăţământului şi ştiinţei prin prisma valorilor
naţionale, general umane, libertăţii academice, integrării
europene şi mondializării
•• Fiecare subdiviziune a Universităţii îşi asumă responsabilita-
tea de a promova învăţământul şi ştiinţa prin prisma valorilor
naţionale, general umane, libertăţii academice, integrării eu-
ropene şi mondializării;
•• Actualizarea continuă a programelor de studii reieşind din
experienţa ULIM, tradiţiilor şcolii superioare naţionale, cen-
trelor universitare de prestigiu de peste hotare şi instituţiilor
semnatare a acordurilor de colaborare cu instituţia noastră.
V.CODEX ULIM
În activitatea sa, ULIM-ul se bazează pe respectarea necon-
diţionată a Legislaţiei naţionale şi internaţionale. În acelaşi timp,
în calitate de subiect de drept, ULIM-ul a promovat în cei 20 ani
de activitate norma de drept în învăţământul superior, la nivelul
universităţii şi provocând astfel impulsionarea conţinutului nor-
melor de drept naţional şi internaţional. Reieşind din necesităţile
activităţii cotidiene, ULIM a editat la centrul tipografic ce-i aparţi-

- 66 -
ne, colecţia de acte instituţionale car reglementează funcţionarea şi
activitatea cotidiană a universităţii. Toate aceste norme de drept in-
stituţional, care se încadrează plenar în conţinutul normei de drept
naţional şi internaţional, au fost adoptate la Şedinţa Lărgită a Sena-
tului ULIM şi Adunării generale a cadrelor didactice şi studenţilor
ULIM din 30 martie 2005. Aceste sunt:
•• ULIM în contextul procesului de europenizare;
•• Carta ULIM;
•• Regulamentul de organizare şi funcţionare a Senatului
ULIM;
•• Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Consiliu-
lui de administrare;
•• Regulamentul de activitate a Consiliului educaţional;
•• Regulamentul de organizare şi funcţionare a structurilor edu-
caţionale;
•• Regulamentul de organizare a procesului didactic în baza
ECTS;
•• Regulamentul Colegiului de etică;
•• Regulamentul de organizare şi desfăşurare a admiterii la studii;
•• Regulamentul de organizare şi funcţionare a învăţământului
la distanţă;
•• Regulamentul activităţii ştiinţifice;
•• Regulamentul de organizare şi funcţionare DIB;
•• Regulamentul de organizare şi funcţionare a Serviciului re-
surse umane;
•• Regulamentul drepturilor şi obligaţiilor cadrului didactic/an-
gajatului;
•• Regulamentul de conferire a distincţiilor, titlurilor onorifice,
menţiunilor şi diplomelor ULIM;
•• Regulamentul de acordare a nominalizărilor ULIM în do-
meniul literaturii, teatrului, artelor frumoase şi culturii mu-
zicale;
De la 2005 până în prezent, Senatul ULIM a adoptat alte
şapte regulamente ce dezvoltă cadrul instituţional a normelor de
drept, stabilite la universitatea noastră, reieşind din experienţa acu-
mulată. Acestea sunt:

- 67 -
•• Regulamentul de organizare şi funcţionare a filialelor, delo-
calizărilor, reprezentanţelor, centrelor de selecţie, orientare
profesională şi consultanţă ale ULIM de peste hotare;
•• Regulamentul cu privire la funcţionarea incubatoarelor edu-
caţionale şi inovaţionale;
•• Regulamentul ULIM cu privire la statutul şi atribuţiile cura-
torului/monitorului grupei academice;
•• Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea stagiilor
de practică;
•• Regulament privind distincțiile Universității Libere
Internaționale din Moldova .
•• Regulamentul de organizare și funcționare al departamentu-
lui informatizare ULIM .
•• Regulamentul cu privire la modul de salarizare a persona-
lului cu funcții de conducere, corpului profesoral-didactic,
personalului didactic auxiliar și administrativ-gospodaresc
în cadrul ULIM.
Toate aceste acte şi documente adoptate de Forul suprem
ULIM, constituie rodul activităţii universităţii noastre pe parcursul
a celor 20 de ani de funcţionare. Acestea dezvoltă Conceptul edu-
caţional şi Strategia de dezvoltare ULIM, adoptată în primele luni
de la fondarea universităţii.

VI.REALIZAREA ULIM-ULUI ÎN CONTEXTUL


ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SUPERIOR NAŢIONAL,
REGIONAL, EUROPEAN ŞI MONDIAL
În perioada activităţii sale, ULIM a depus eforturi conside-
rabile întru promovarea şi realizarea sa la nivel naţional, regional,
european şi mondial.
Încă pînă la producerea fenomenului de mare importanţă
– semnarea de către Republica Moldova a actului de aderare la
Procesul Bologna, subsemnatul împreună cu alţi colegi rectori şi
conducerea Ministerului Educaţiei, au depus eforturi considerabile
pentru ca ţara noastră să fie admisă în Procesul Bologna. Despre
aceasta ne-am pronunţat în mass-media şi în special, printr-o serie

- 68 -
de articole publicate în versiunea română şi rusă în ziare de o sem-
nificaţie majoră.
Cu regret, din mai 2005, adică după aderarea Republicii
Moldova la Procesul Bologna, au fost numiţi şi destituiţi mai mulţi
miniştri ai educaţiei, care, fie că din lipsă de competenţă, fie din
ignoranţă, au lăsat de izbelişte problema Procesului de la Bologna.
Ignoranţa foştilor miniştri ai educaţiei de la 2005 încoace (în spe-
ranţa că această greşeală nu va fi repetată de actuala conducere a
Ministerului Educaţiei - A.G.) a contribuit negativ la interpretarea
acestui fenomen, inclusiv de către mulţi demnitari din Administra-
ţia publică centrală.
Ţinem să menţionăm, că Procesul Bologna nu este un moft
al unui grup de persoane, ci o necesitatea stringentă de antrenare a
sistemului educaţional naţional în sistemul educaţional european.
În mai 2003, am fost martorii evenimentului de semnare a docu-
mentului de bază de către delegaţia Rusiei, procedeu după care, a
făcut ca delegaţia acestui stat mare să scandeze şi să aplaude cu
ovaţii îndelungate şi lacrimi în ochi acest eveniment. Remarcăm
reiterat acest fapt, pentru a atrage atenţia la problema abordată.
Cunoaştem că în Rusia continuă discuţiile aprinse în acest sens,
motivul principal fiind pierderea influenţei şi importanţei de altă
dată a sistemului universitar din Rusia, odată cu aderarea la Pro-
cesul Bologna. Cu regret, în Republica Moldova despre Procesul
Bologna se discută sporadic, la un nivel diletant. Uneori, se aud
voci care afirmă că Republica Moldova nu are nevoie de Procesul
Bologna. În mai 2005, fără exagerare, ne-am bucurat şi noi ca şi
colegii din Federaţia Rusă, doar că motivele de bucurie ale ce-
lor din Republica Moldova erau mai fundamentate – pentru prima
dată, consângenii noştri au fost admişi la procesul de constituire a
spaţiului european al învăţământului superior, un fenomen excep-
ţional, la care strămoşii noştri nici nu puteau să viseze.
Ar fi o eroare să spunem şi să criticăm dur foştii responsabili
în problema învăţământului, care au activat în Executiv şi Legisla-
tiv. Câte ceva s-a întreprins. La nivelul Consiliului rectorilor, a fost
pregătit proiectul Codului educaţiei, care apoi fusese aprobat de

- 69 -
către conducerea Ministerului Educaţiei şi elaborat conform cerin-
ţelor actelor normative adoptate la mai multe reuniuni ale miniştri-
lor educaţiei din Europa, conform prevederilor Procesului Bolog-
na. Deoarece Procesul Bologna se referă în cea mai mare parte la
învăţământul superior, au fost propuşi spre a-i acorda calitatea de
normă de drept următorilor piloni de bază: asigurarea dezvoltării
durabile a Europei în baza cercetării şi cunoaşterii, învăţământul
universitar pe trei cicluri – licenţă, masterat, doctorat; mobilitatea
academică; autonomia universitară; recunoaşterea titlurilor şi ca-
lificărilor, internaţionalizarea învăţământului superior, cât şi alte
aspecte. Însă, din păcate, conducerea supremă a anulat totul şi a
propus spre aprobare în Parlament un proiect incognito, care inclu-
dea doar aproximativ 40 procente din proiectul elaborat de către
Consiliul Rectorilor şi a promovat în două lecturi în Parlament, un
Cod al învăţământului, care era departe de noţiunea de reformă şi
autonomie instituţională.
Procesul Bologna – soluţie salvatoare sau povară
Nu-mi este nicio jenă să menţionez faptul că mă bucur ca un
copil, atunci când am posibilitatea de a discuta, şi mai mult, a par-
ticipa la nivel instituţional sau naţional la fenomene de importanţă
europeană şi mondială. Suntem conştienţi de faptul că, antrenarea
învăţământului superior din Republica Moldova în sistemul educa-
ţional european este un proces ireversibil. Dorim sau nu, aceasta se
va produce. Însă ar fi regretabil, dacă acest proces va fi încetinit. A
califica Procesul Bologna ca o povară sau un serviciu, înseam-
nă nu altceva decât, a da dovadă de o insuficienţă în cunoaşte-
rea problemei cauzate de prevalarea unor tendinţe de stopare
în promovarea sistemului educaţional naţional şi, care duc la
stagnarea dezvoltării societăţii în ansamblu. Dacă instituţiile de
învăţământ superior din Federaţia Rusă prin aderarea la Procesul
Bologna ar putea pierde câte ceva din tradiţiile de altă dată, apoi
noi, cei din Republica Moldova, avem cu adevărat posibilitatea de
a obţine un mare beneficiu moral, profesional şi spiritual. Procesul
Bologna presupune o trecere treptată de la conţinutul sistemului

- 70 -
educaţional naţional la cel european prin păstrarea concomitentă
a elementului naţional şi plasarea acestuia pe o treaptă superioară.
Astăzi, comunitatea universitară din ţară şi Europa este pu-
ternic influenţată de procese informaţionale, umane şi ştiinţifice,
cauzate de fenomenul europenizării şi globalizării. Unul din aceste
procese este moderat de către spaţiul de comunicare planetar unic,
care, la rândul său, influenţează toate aspectele fiecărui individ în
parte, cât şi toate componentele structurale ale societăţii umane.
Sistemul informaţional şi de comunicare contemporan atrage ine-
vitabil învăţământul superior într-un spaţiu unic, care la rândul său
impulsionează semnificativ dialogul dintre sistemele educaţionale
şi creează condiţii propice pentru elaborarea normelor de drept în
domeniul învăţământului superior, adecvate valorilor continentu-
lui european.
Despre rezistenţa faţă de Procesul Bologna
În unele centre universitare din Spania, Germania, Franţa
şi Italia rectorii celor mai vestite universităţi se referă la Procesul
Bologna cu mare atenţie şi anumită doză de suspiciune, insistând
asupra păstrării priorităţilor instituţionale şi naţionale în învăţă-
mântul superior. Iar în Franţa instituţiile de învăţământ superior,
care nu se subordonează Ministerului educaţiei, încearcă să sabo-
teze Procesul Bologna. În unele ţări scandinave, rectorii de ase-
menea au atitudine pasivă, consideră că această reformă este prea
dificilă şi evită eforturile exagerate în domeniu. Aceeaşi situaţie
este şi în Germania, ţară în care învăţământul superior a fost de
totdeauna bazat pe tradiţiile independenţei universitare susţinută
de landuri. De aceea, în majoritatea statelor puternic dezvoltate şi
centrele universitare europene cu tradiţii seculare, lansarea ideii
de creare a unui sistem educaţional superior continental unic, a
fost salutată cu puţin entuziasm. Nu întâmplător, iniţiativa creării
sistemului de studii europene - Procesul Bologna - a parvenit nu
de la rectorii instituţiilor de învăţământ superior, ci de la miniştrii
educaţiei. Prin urmare, conservatismul rectorilor a fost frânt de că-
tre viziunea miniştrilor educaţiei, care au răspuns la necesităţile

- 71 -
imperioase ale timpului semnalate de Consiliul Europei şi Comu-
nitatea Europeană. Este mai mult decât bizar să opui rezistenţă
principiilor fundamentale ale Declaraţiei Procesului Bologna,
care prevăd extinderea posibilităţilor de obţinere a studiilor
europene, mobilitatea studenţilor şi profesorilor – fenomen ce
urmează să finalizeze în ultimă instanţă cu formarea identităţii
europene.
Este cunoscut din cele mai vechi timpuri – elementul novator
de totdeauna a fost cu mare dificultate recepţionat şi aprobat. În
realitate, în mod deschis, nimeni din responsabili la nivel de stat
european nu se opune creării sistemului de învăţământ superior
european. Toţi înţeleg şi recunosc că crearea sistemului învăţămân-
tului superior european este posibilă odată cu dezvoltarea şi inte-
grarea în acest sistem a subsistemelor sau sistemelor educaţionale
naţionale.
De acea, este foarte important ca la nivel de gândire de stat,
să fie implementat modelul sistemul educaţional naţional prin
adoptarea unui cod de legi în domeniul educaţiei, care va promo-
va conceptul propriu naţional, capabil de a fi integrat în sistemul
european. Aidoma Codului de legi basarabene alcătuit în 1814 de
către juristul Andronache Donici, preluat integral în codificarea
rusă şi păstrată integral până la 1936 în Свод Законов Российской
Империй, aşa vedem noi acest cod de legi în domeniul educaţiei
în Republica Moldova. Spun aşa, deoarece noi, cei din Republica
Moldova avem o experienţă bogată în acest sens şi venim în Eu-
ropa nu doar ca şi consumatori de valori, dar şi ca generatori de
idei şi realizări demne de preluat de către contemporanii europeni,
ca, de exemplu, în domeniul educaţiei. Iată de ce este important
ca succesele noastre să fie posibil de îmbrăcat în norma juridică şi
de expus prin norma de drept. Este important să fim capabili de a
depăşi sindromul subestimării naţionale.
Ce este bine în Republica Moldova?
În majoritatea universităţilor europene la 20 studenţi revine
câte un profesor. La noi este alt model, au fost păstrate principii-

- 72 -
le vechi de tutelare şi lipsă de informaţie. În Republica Moldova
există un sistem puţin mai învechit, dar aprobat şi susţinut de so-
cietate, un sistem mai individualizat, când profesorul lucrează cu
8-12 studenţi în grupa academică. Doar în trei instituţii de învăţă-
mânt superior din Republica Moldova coraportul profesor-student
constituie 18-24. Refuzul de la un astfel de model ar perturba sis-
temul de pregătire al specialiştilor în Republica Moldova deoarece
apare efectul negativ al sistemului învăţământului preuniversitar
care este mai inferior decât cel occidental. Sunt şi alte exemple de
acest tip.
Ce este negativ în Republica Moldova?
În documentele de bază ale Procesului Bologna (Declaraţia
de la Berlin) se stipulează că studiile doctorale sunt considerate
drept treaptă a treia de studii superioare, la absolvirea cărora se
eliberează un document unic - gradul de doctor în ştiinţe. La noi a
fost continuată o moştenire nu prea reuşită, preluată din modelul
sovietic şi îmbrăcată în varianta veche de „habilitat” german.
Este normal şi logic ca studiile superioare să culmineze cu teza
de doctorat, iar dacă ţinem cont de învăţământul continuu, treapta
a treia continuă cu alte forme de studii superioare pe parcursul
întregii vieţi a omului. Tocmai datorită criticilor din partea mai
multor specialişti în domeniu, Conferinţa de la Berlin din 2003 a
miniştrilor educaţiei din Europa a consfinţit: „conştientizând
necesitatea creării unor relaţii mai fructuoase în sistemul învă-
ţământului superior european, cât şi importanţa cercetărilor
ştiinţifice ca parte componentă a învăţământului superior în
Europa, miniştrii au găsit de cuviinţă de recunoscut treapta a
treia în Procesul Bologna – doctoratul, suplinindu-l la treptele
inferioare: licenţa şi masterat. „Dornici” de integrare în Europa,
în Republica Moldova, au adoptat în 2004, contrar Declaraţiei de
la Berlin, Codul cu privire la ştiinţă şi inovare, prin care doctoratul
este scos în afara sistemului de învăţământ superior.
„Magna Charta Universitatum” de asemenea apreciază drept
o sinergie comună cercetarea ştiinţifică şi studiile universitare.

- 73 -
Misiunea de inovare a universităţilor
Activitatea inovaţională în universităţile clasice demonstrea-
ză că în condiţiile de liberalizare a pieţii de valori, instituţia de
învăţământ superior este impusă să reacţioneze adecvat la nece-
sităţile economiei, administraţiei, managementului, industriei,
domeniului social. Societatea contemporană este cointeresată în
utilizarea tehnologiilor moderne, capabile să asigure o dezvoltare
durabilă, de aceea universităţile clasice sunt receptive la procesele
din domeniul social, economic şi după statutul lor sunt integrate în
activitatea inovaţională.
Misiunea inovaţională a universităţilor este manifestată prin
contractele cu organele administrative publice locale, regionale şi
centrale, unităţilor industriale „businessului în domeniul progra-
mării dezvoltării regionale”. Unele universităţi în general antici-
pează cerinţele timpului, contribuind la pregătirea specialiştilor în
domeniul inovaţional mizând pe ziua de mâine.
Tendinţa universităţilor de a inova şi implementa tehnologii
contemporane contribuie nu doar la procesul de pregătire al spe-
cialiştilor, capabili de a crea noi locuri de muncă şi extinde piaţa
muncii.
Iată de ce, în acest sens urmează a fi revăzut conţinutul Co-
dului cu privire la ştiinţă şi inovare, care a fost adoptat în 2004 şi
vine în contradicţie cu prevederile organismelor europene specia-
lizate în învăţământul superior.
Globalizarea
În ce măsură învăţământul superior reacţionează la procesul
globalizării? În ce măsură este posibil ca universităţile să-şi
optimizeze activitatea? Ce strategii îşi propune universitatea în
sensul dezvoltării durabile?
Fenomenul globalizării nu este ceva ultramodern. În timp ce
unii afirmă că fenomenul globalizării este un fenomen relativ con-
temporan, apărut acum circa 10 ani, noi nu facem nicio descoperire
şi afirmăm că acest fenomen este de o vârstă cu istoria omenirii,
pur şi simplu, mulţi nu cunosc aceasta. Antrenarea comunităţii

- 74 -
mondiale în procese de globalizare a urmat sub diverse forme şi
metode pe parcursul mileniilor şi secolelor, şi de fiecare dată s-au
produs transformări radicale, la care strămoşii poporului nostru nu
au participat. Astfel, ca urmare a migraţiei popoarelor orientale a
apărut Drumul Mătăsii. Marele descoperiri geografice a atras după
sine concomitent mai multe fenomene - au fost incluse în circui-
tul valorilor umane popoarele Africii, Asiei, Oceaniei şi Americii,
apar imperiile coloniale; sunt puse bazele pieţii unice mondiale;
apar relaţiile noi capitaliste; băncile, etc. Nu mai puţin important
este că drept urmare a începutului globalizării în spaţiu şi timp – se
micşorează distanţa, popoarele şi ţările au devenit mai aproape şi
transparente.
Dacă în zorii începutului globalizării informaţia despre state
şi popoare era transmisă în câteva săptămâni, luni sau ani, astăzi
poşta electronică poate contribui la comunicarea rapidă dintre oa-
meni, în acest mod, a sporit considerabil intensitatea volumului şi
contactelor dintre oameni.
În acest sens, universităţile urmează să pregătească genera-
ţiile de tineri specialişti prin prisma perspectivei lumii din prima
jumătate a sec. XXI. Nu fac excepţie nici instituţiile de învăţământ
superior din Republica Moldova, care urmează a pregăti nu doar
specialişti prin prisma mentalităţii sec. XX, ci din perspectiva po-
sibilităţii viitorului specialist de a activa în condiţiile concurenţei
dure, a lumii fără hotare, a societăţii umane în care frontierele de
altă dată îşi pierd importanţa, iar integrarea regională domină.
Este foarte necesar să se înţeleagă că procesele contempo-
rane în care este antrenată Republica Moldova şi tendinţele ferme
de aderare la UE acordă învăţământului superior, şi prin urmare,
normelor de drept din noul Cod al educaţiei un conţinut relevant
care nu a fost sensibilizat până în prezent.
Aderarea la Procesul Bologna şi eventuala aderare a Repu-
blicii Moldova la UE necesită un conţinut juridic adecvat al normei
de drept din această perspectivă. Hotarele naţionale din Europa în
varianta veche vor dispărea. Menţiunile tradiţionale „Naţiune-stat”
vor căpăta o nouă conotaţie şi importanţă, ceia ce nu înseamnă
sfârşitul existenţei statelor naţionale, ci doar o transformare a lor.

- 75 -
Transformările menţionate capătă o conotaţie deosebită
atunci când sunt privite prin prisma învăţământului superior ca
obiect de consum. În acest sens, instituţiile superioare din Repu-
blica Moldova, indiferent de forma de proprietate, sunt obligate
să-şi unifice eforturile nu doar în promovarea sistemului educaţio-
nal superior european, ci în intensificarea şi dezvoltarea identităţii
culturale naţionale şi implementarea acesteia în cultura civică eu-
ropeană. De pe aceste poziţii este necesar ca în noul Cod să se ţină
cont de necesitatea antrenării instituţiilor de învăţământ superior în
colaborarea internaţională interuniversitară şi acordarea ajutorului
reciproc părţilor semnatare, cât şi în activitatea efectivă a acestora
la diverse nivele: local, naţional, regional, continental, şi desigur,
global. Astfel, structurile naţionale, ca de exemplu Ministerul Edu-
caţiei, devin mai puţin importante, în timp ce structurile macro-
regionale, ca de exemplu Asociaţia Universităţilor Europene etc.,
sau structurile globale, ca Asociaţia Internaţională a Universităţi-
lor, Agenţia Universitară Francofonă etc. devin tot mai importante.
Managementul şi finanţarea
Din perspectiva transformărilor radicale şi rapide, în noul Cod
al învăţământului urmează să se ţină cont de problemele manage-
mentului universitar, posibilelor schimbări în conducerea instituţiei
de învăţământ universitar, modificările din organigrama instituţiei.
De exemplu, atunci când se planifică bugetul universitar pe urmă-
torii cinci ani, inclusiv asigurarea anticipată pentru următorul an de
studii în întregime cu statele de funcţii, nu mai corespunde timpului.
Instituţiile de învăţământ superior au nevoie de a fi conduse de rec-
tori – manageri cu calităţi de antreprenor. Altfel spus, fiecare socie-
tate, stat sau comunitate are în frunte acei rectori pe care îi merită: fie
tradiţionali, fără cusururi şi care evită riscurile şi, respectiv, tradiţia
birocratică de cabinet, ori inventivi, creatori şi capabili de a-şi asuma
riscul şi efectele negative ale eventualelor eşecuri.
În unele ţări, ca de exemplu Republica Moldova, guvernul a
limitat substanţial autonomia universitară, atribuindu-şi dreptul de
a soluţiona probleme de ordin funcţional şi administrativ, ceea ce,
indiscutabil, a diminuat semnificator calităţile inovaţionale şi de
antreprenoriat ale rectorilor universităţilor.
- 76 -
Însă, în majoritatea statelor occidentale, SUA şi Japonia, si-
tuaţia este alta. În ultimii zece ani, chiar universităţile publice dis-
pun de o libertate şi autonomie mare. Despre aceasta ne confirmă
experienţa Japoniei. Dacă până nu demult, în această ţară 70% din
instituţiile de învăţământ reveneau sectorului privat şi doar 30%
sectorului public, astăzi toate instituţiile de învăţământ au statut
privat şi toate sunt finanţate egal din bugetul public. Aceeaşi situa-
ţie este întâlnită şi în alte ţări europene, spre exemplu Ungaria sau
Slovacia etc. De menţionat, că în Slovacia, patrimoniul instituţii-
lor de învăţământ superior este transmis comunităţii universitare,
formând astfel cea de a treia formă de proprietate - cea colectivă.
În acest mod, universitatea trebuie să se înveţe a supravieţui
în condiţii noi. Se formează o nouă mentalitate managerială, care
contribuie la modificări în regimul de finanţare, structură, princi-
piile şi criteriile de funcţionare. Astfel, universitatea se confruntă
la direct cu efectele crizei economice mondiale şi reacţionează în
alt mod, decât cel tradiţional. Desigur, o atare situaţie presupune o
formulă intrigantă, dar cu o mare răspundere personală şi colectivă.
Pe parcursul evoluţiei învăţământului universitar, instituţii-
le de învăţământ superior au avut de înfruntat multe obstacole şi
probleme pe care le-au depăşit cu succes. Şi de totdeauna, au adus
beneficiu societăţilor în care au funcţionat, datorită potenţialului
ştiinţific şi cadrelor didactice.
În general, universităţile diferă de la stat la stat, societate la
societate, civilizaţie la civilizaţie. Ele variază după structură, finan-
ţare, reglementare şi management, în funcţie de specificul istoric,
cultural şi tradiţiile instituţionale şi naţionale.
În această ordine de idei, este foarte important ca autorităţile
publice naţionale să ţină cont de recomandările organismelor eu-
ropene, şi anume:
1. De acordat instituţiilor de învăţământ superior statutul de in-
stituţie autonomă, indiferent de forma juridică de organizare.
De aici, rezidă răspunderea integrală faţă de obligaţiunile de
durată scurtă, medie şi lungă în problemele de finanţare, baza
tehnico –materială, utilaj, bazele pentru stagiile de practica,

- 77 -
potenţial logistic, etc. Statutul autonom al universităţii va
permite să distribuie adecvat finanţele şi să-şi planifice acti-
vitatea financiară în funcţie de necesităţile vitale, educaţio-
nale şi ştiinţifice, fără intervenţia autorităţilor publice.
2. Formarea la nivel de universitate a unui Consiliu de adminis-
trare alcătuit din cadrele didactice şi ştiinţifice ale instituţiei
de învăţământ cu calităţi în materie de management universi-
tar, inclusiv specialişti în controlul calităţii studiilor.
3. Întru utilizarea mai eficientă a spaţiilor şi utilajului
universităţii, transmiterea acestora în proprietate colectivului,
care îşi asumă în întregime răspunderea pentru păstrarea,
reparaţia şi finanţarea ritmică, după modelul instituţiilor din
Slovacia sau Olanda. Bugetul universităţii presupune drep-
tul instituţiei la vânzare şi procurare a imobilului, cât şi drep-
tul de a construi blocuri noi de studii sau ipoteci. Exemplu
benefic în acest sens îl avem în Republica Moldova – blocu-
rile de studii ale Universităţii de cultură fizică şi sport.
4. Promovarea politicii de identitate universitară naţională prin
diversificarea curriculei universitare. Formele multidiscipli-
nare de studii şi programele de cercetare urmează a fi apro-
bate doar prin concurs, în bază de finalităţi concrete, după
care urmează a fi modificate şi adaptate la condiţiile noi.
5. Transmiterea proprietăţii universitare colectivului instituţiei
de învăţământ pe viaţă, sau atâta timp cât cadrul didactic ac-
tivează în instituţia respectivă de învăţământ. Odată cu ple-
carea acestuia din instituţia de învăţământ sau pensionare,
dreptul acestuia se transmite automat noului angajat.
O atare situaţie poate provoca sporirea concurenţei. În cazul
dat, Ministerului Educaţiei îi revine dreptul de arbitru şi control
împreună cu alte instituţii de resort, a activităţii cotidiene şi a ca-
lităţii studiilor.
Conform recomandărilor Conferinţelor internaţionale
UNESCO, pe problemele învăţământului superior, care şi-au ţinut
lucrările la Paris în 1998 şi respectiv 2009, universităţilor li s-a re-
comandat să fie antrenate în activităţi antreprenoriale. Tradiţiile de

- 78 -
altă dată, în acest sens, inclusiv din R.M., nu permit universităţilor
acest drept. Pe când, conducerea nouă a Rusiei a adoptat în luna
iulie 2009 o lege, prin care se luase în consideraţie recomandările
UNESCO, acordând instituţiilor de învăţământ dreptul la activităţi
de antreprenoriat, prin urmare, atribuind acestor instituţii un regim
deosebit şi privilegiat. O astfel de politică în R.M. ar stimula con-
siderabil sistemul educaţional naţional.
Întru funcţionarea eficientă a oricărui sistem de conducere, o
importanţă majoră o are selectarea de noi talente – cadre de mana-
geri din mediul academic. În acest sens, este important ca instituţia
de învăţământ să aibă dreptul de a hotărî şi soluţiona acest dezide-
rat, inclusiv atragerea în conducerea instituţiei a cetăţenilor străini,
fără implicarea opiniei ministerului de resort.
Studiile superioare multigraduale (pe cicluri)
Modelul Bologna al studiilor superioare multigraduale este
deja cunoscut. Totul depinde la ora actuală de conţinutul realiză-
rii acestor studii. Pentru a compara situaţia din RM cu alte state,
de exemplu SUA, Anglia, Japonia, Corea de Sud ş.a. modelul de
realizare a studiilor superioare rămâne a fi unic şi inseparabil, fără
a-l delimita în studii superioare private şi publice. Aceasta depinde
doar de conţinutul şi calitatea lor.
Un alt aspect de importanţă majoră în instituţia de învăţă-
mânt superior îl constituie pilonul de bază - studentul. La răspântia
secolelor, interpretarea noţiunii de „student” capătă un alt conţi-
nut. De obicei studentul se asocia cu tânărul în vârstă de 18 – 22
ani, ocupat cu preponderenţă în procesul de studii şi care depindea
material de părinţi. Astăzi, baremul vârstei studentului a sporit. În
aule sau la examene poţi întâlni persoane de vârsta a treia, care
fie că doresc să-şi continue studiile, fie că doresc să-şi schimbe
profesia, sau putem întâlni mame cu mulţi copii, care nu a avut
posibilitatea să-şi facă studiile din motivul îngrijirii acestora, etc.
O mare parte din studenţii de astăzi sunt persoane cu familii,
care muncesc. Aceştia îşi fac studiile la forma de învăţământ cu
frecvenţa redusă, dar este necesară şi admiterea studiilor la distan-
ţă, aidoma experienţei Rusiei, SUA, Israelului ş.a.

- 79 -
În situaţia în care majoritatea covârşitoare a studiilor din in-
stituţiile de învăţământ sunt realizate contra plată este important de
a modifica cultura formelor şi metodelor de studii. Odată cu trece-
rea la sistemul de credite transferabile, dispare necesitatea duratei
perioadei de studii : 3-4 ani ciclul I licenţă; pentru ciclul II masterat
- 1-2 ani şi 3-4 ani pentru doctorat. Durata perioadei de studii de-
pinde, în mare parte, de capacitatea studentului, masterandului sau
doctorandului de a însuşi curricula. Ritmul de însuşire a studiilor
urmează să fie determinat de însuşi cel ce studiază.
Important este ca absolventul instituţiei de învăţământ să cu-
noască la ce loc de muncă poate pretinde, eventual, care îi va fi
salariul după ciclul I licenţă, după ciclul II masterat şi care va fi
după ciclul III doctorat. Ar fi bine ca sporul la salariu să fie accep-
tat în funcţie de volumul şi nivelul cunoştinţelor acumulate, ca de
exemplu în România.
În RM procesul de trecere la modelul european de studii a
început cu stângul. Spun aceasta, deoarece după modificările din
Legea Învăţământului din mai 2005 nu s-a mers mai departe, ci
s-a confundat noţiunea de specialitate, specializare şi profil. Ast-
fel, deţinătorul diplomei de ciclul I licenţă, fără specializare în do-
meniu, datorită imperfecţiunii legislaţiei a făcut ca absolventul să
nu obţină studiile universitare integre, specialistul nu dispune de
volumul cunoştinţelor necesare, apar probleme serioase cu anga-
jarea în câmpul muncii, patronii sau angajaţii au obiecţii la adresa
instituţiilor de învăţământ, în realitate cauza fiind norma de drept
imperfectă, care nu a prevăzut obligaţiunea absolventului ciclului I
licenţă de a continua studiile la ciclul II masterat. Doar după absol-
virea ciclului II masterat, devine specialist într-un domeniu anumit
cu o specialitate şi specializare în domeniul dorit.
De asemenea, ar fi corect de apreciat ratingul instituţiilor de
învăţământ superior şi dreptul fiecărei instituţii de învăţământ de a
realiza studiile la treapta respectivă, în funcţie de calitatea studii-
lor, calitatea cercetării, calitatea potenţialului ştiinţific şi didactic,
prezenţa bazei tehnico –materiale, experienţei, etc.

- 80 -
Tendinţa greşită în învăţământul din RM
Dezvoltând prin copiere conceptul educaţional din Rusia,
conducerea de odinioară din RM a încercat să accentueze extin-
derea studiilor vocaţionale sau a specialităţilor cu studii medii de
specialitate la nivelul şcolilor tehnice şi profesionale. Majoritatea
ţărilor, inclusiv Africa, nu promovează acest model. Dar care este
realitatea cu privire la învăţământul gradual în lume?
Studiile din domeniu demonstrează, că deja la începutul de-
ceniului doi al sec. XXI societatea postindustrială are nevoie de cel
puţin 20% din populaţie cu studii superioare, iar în condiţiile apro-
fundării economiei inovaţionale, ponderea specialiştilor cu studii
superioare va spori pînă la 80%.
Spre exemplu în SUA şi Olanda, 80% din populaţie sunt an-
trenaţi în sfera serviciilor, unde sunt strict necesare studiile superi-
oare şi doar 4% în agricultură, dar şi acolo 2% din aceştia au studii
superioare.
În Japonia însă, spre exemplu, muncitorii urmează a avea
studii superioare. Iar exemplul Coreei de Sud arată că 85% din
absolvenţii instituţiilor preuniversitare sunt admişi la studii în în-
văţământul superior.
Unele probleme de tactică şi strategie
a) Învăţământul şi ştiinţa nu pot fi tratate ca o simplă verigă
în structura economică şi socială a statului, ci ca un segment stra-
tegic – cheie de care depinde în mare parte viitorul acestui popor
şi stat. Reieşind din aceste deziderate, urmează ca în viitorul Cod
de legi să fie create condiţii întru stoparea procesului de emigrare a
viitorilor absolvenţi –specialişti şi revenirea în ţară a celor plecaţi.
În acest context, ne serveşte drept exemplu Rusia, care a adop-
tat o lege specială în acest sens. Criza mondială ne demonstrează
şi ne cere, ne impune să fie adoptat un management educaţional
multifuncţional la toate nivelele. Posibilităţi sunt, chiar reieşind
din situaţia creată. Dar pentru aceasta este nevoie ca Ministerul
Economiei, care tutelează Ministerul Educaţiei în sensul promo-
vării managementului (ceea ce nu este corect – A.G.), urmează să
pătrundă în problemă fără a repeta greşelile anterioare.
- 81 -
b) Luând în consideraţie experienţa unor state europene, spre
exemplu Franţa, sectorul privat în special, cât şi cel public trans-
feră în bugetul statului pentru învăţământ un impozit de până la
3% din venit. Spre comparaţie, în Republica Moldova, instituţiile
de învăţământ de toate nivelele pregătesc generaţia în creştere şi
specialiştii pentru economia naţională, care apoi sunt angajaţi în
câmpul muncii fără ca angajatorii să restituie statului anumite re-
compense. Este necesar ca acest viciu să fie înlăturat prin noul Cod
de legi.
c) Legislaţia în domeniul educaţiei trebuie adoptată, ţinându-
se cont de locul şi rolul învăţământului superior naţional în con-
text european şi mondial. Cazul ULIM-ului în antrenarea cadrelor
didactice şi ştiinţifice de peste hotare poate servi drept exemplu
pentru întreg sistemul educaţional superior. În acest sens, ţin să
menţionez despre antrenarea cadrelor didactice şi ştiinţifice de pes-
te hotare în procesul didactic. Pentru toţi stranierii ULIM urmează
să obţină periodic dreptul de angajare a acestora. Iar atunci când
ULIM doar dintr-o singură eroare nu a informat Ministerul Edu-
caţiei despre semnarea unui acord de studii MBA cu universitatea
din Ohio SUA a fost preîntâmpinată ca în timp de 24 ore să renunţe
la acest contract, în caz contrar va fi lipsită de licenţă. Iată de ce
instituţiile de învăţământ urmează să obţină prin lege o autonomie
reală.
d) Suntem de părerea că, pentru a adopta o decizie corectă
sau normă de drept în domeniul pareteneriatului universitate-agent
economic, e nevoie de recurs la experienţa din alte state. Spre
exemplu, în Kazahstan, Sudan, Republica Congo, (Chinsasa), In-
donezia ş.a. – investitorii de peste hotare, după expirarea termenu-
lui de scutire de impozite conform contractelor semnate, achită în
bugetul statului în care se investeşte, de rând cu alte impozite câte
2-3% impozite speciale pentru învăţământ şi medicina naţională.
Înţelegem foarte bine situaţia în care a fost adoptat bugetul, dar
vorba este că nimeni de la obţinerea independenţei RM şi până
astăzi nu au tratat învăţământul ca un domeniu strategic.
În nici într-un caz nu poate fi delimitat învăţământul public
de învăţământul privat în materie de normă legală. Ambele forme

- 82 -
de studii trebuie tratate egal. Forma de studii nu poate avea un alt
rezultat decât standardul educaţional adoptat.
e) Tot în acest sens, din miniştrii care au condus cu Minis-
terul Educaţiei, nici unul nu a izbutit să promoveze şi să adopte
strategia şi conceptul educaţional naţional. De aceea, concomitent
cu pregătirea noului Cod de legi în domeniul educaţiei, este strict
necesar de a adopta Strategia şi Conceptul Educaţional naţional
al RM, cât şi standardele educaţionale, la care s-a muncit şi s-au
cheltuit multe-multe milioane de lei, dar fără sens. Cine poartă răs-
pundere?
f) Printre problemele cheie care urmează să fie oglindite în
lege se regăsesc evaluarea şi acreditarea. În RM sunt comise mai
multe greşeli în acest sens şi anume: conform legii învăţământului,
sunt acreditate toate unităţile educaţionale. Este foarte corect. Pen-
tru instituţiile superioare, acreditarea este efectuată de Ministerul
Educaţiei. S-ar părea că totul este bine. Însă, nu este să fie aşa.
Codul cu privire la ştiinţă şi inovare prevede acreditarea suplimen-
tară – cea ştiinţifică - a instituţiilor de învăţământ superior. Este o
carenţă foarte mare strecurată în norma de drept. Ne confruntăm
cu activităţi realizate de superiori prin dublare şi centralizare
hiperbolizată. La această problemă vor reveni ulterior printr-un
material special.
Mai mult decât atât. Actele normative ale Procesului Bo-
logna prevăd crearea unui organ special Agenţia Naţională pentru
evaluare a calităţii, care poate fi separată de Ministerul Educaţiei,
dar poate fi şi în cadrul acestui minister. Dar acest organism până
astăzi încă nu există. Crearea acestuia de asemenea ar putea contri-
bui substanţial la dezvoltarea şi ameliorarea calitativă a educaţiei
şi ştiinţei.
g) Datorită imperfecţiunii normei de drept, un statut cu totul
bizar îl au unele instituţii din RM, ca de exemplu Universitatea
Cooperatist Comercială, care aparţine MOLDCOOP-ului. În anul
2007, Parlamentul a adoptat o modificare cu adevărat deplasată cu
privire la forma juridică de funcţionare a acestei instituţii, pe când
Codul civil, art.183-185 prevăd doar două forme de proprietate în
învăţământul din RM – publică şi privată. O altă formă ca cea co-

- 83 -
operatistă sau mixtă nu există în legislaţia noastră. De aceea, şi în
acest sens urmează să fie adusă realitatea în conformitate cu legea.
h). Deşi legislaţia existentă nu permite funcţionarea pe te-
ritoriul ţării a filialelor sau reprezentanţilor instituţiilor de învă-
ţământ din alte state, în RM se atestă funcţionarea nestingherită
a mai multor instituţii venite de aiurea, multe dintre care nu sunt
recunoscute chiar în ţara de origine. Ar fi corect ca în viitorul Cod
de legi să fie promovată politica protecţionismului în educaţie, căci
viitorii cetăţeni ai acestui stat nu pot fi educaţi la ei acasă în con-
diţii străine sau ostile realităţii socio-economice. La noi însă, sunt
instituţii străine, care activează, ba mai mult, şi eliberează acte de
studii în numele Ministerului Educaţiei din RM.
i) Este imperfectă legislaţia la capitolul condiţiile, drepturile
şi obligaţiile angajatului din învăţământ şi ştiinţă, în RM această
situaţie este reglementată de Codul Muncii, care s-a dovedit a fi
imperfect şi a preluat integral normele de drept ramural din timpu-
rile de altă dată. Iarăşi, datorită imperfecţiunii legii şi în special a
Codului Muncii (art. 96, alin. 3 şi art. 298), Codului cu privire la
ştiinţă şi inovare (art. 154(m)), cadrul didactic sau ştiinţific poa-
te activa ca titular în patru-cinci unităţi educaţionale concomitent.
Capacitatea intelectuală şi profesională a omului este de aşa na-
tură că nu poate fi extinsă de 4-5 ori. Prin urmare, dacă angajatul,
conform Codului muncii, prestează o activitate redusă de 35 ore
pe săptămână ca titular în unitatea educaţională sau ştiinţifică, nu
poate admite concomitent activitatea aceluiaşi angajat timp de 140
ore pe săptămână.
Această confuzie a fost descoperită la acreditarea instituţiilor
de învăţământ. Sunt cadre didactice şi ştiinţifice care activează în
calitate de titulari în instituţii de învăţământ superior şi centre ştiin-
ţifice din cadrul Academiei de Știinţe a Moldovei şi viceversa, sau,
tot ei, că în perioada acreditărilor migrează de la o instituţie la alta
pentru a ocoli legea. Iată de ce, este strict necesar ca prin acest Cod
de legi să fie prevăzută elaborarea la nivel de Minister al Educaţiei
– a registrului cadrelor didactice şi ştiinţifice, pentru a nu permite,
datorită imperfecţiunii legii, diminuarea calităţii muncii prestate
de către angajaţii în educaţie şi ştiinţă.

- 84 -
k). În aceeaşi ordine de idei, urmează a fi readus Nomencla-
torul calificărilor şi specialităţilor, adoptat de către Parlament şi
Executiv, în concordanţă cu cerinţele Codului calificărilor UNES-
CO, căci este ridicol atunci când în Codul Muncii, Codul cu privire
la ştiinţă şi inovare, Nomenclatorul calificărilor adoptat de Parla-
ment, etc. întâlnim funcţii şi calificări care nu sunt întâlnite în Eu-
ropa, iar în legislaţia R.M. sunt preluate ca moştenire din trecut.
(de exemplu: funcţia de laborant, etc).
Reieşind din cele relatate la capitolul „Realizarea ULIM-
ului în contextul învăţământului superior naţional, regional,
european şi mondial”, sunt de părerea că:
1. Este necesar de a modifica sau perfecta mai multe legi adop-
tate anterior, şi anume: Codul Civil art. 183-191; Codul
Muncii art. 96, alin. 3 şi art. 298; Codul cu privire la ştiinţă
şi inovare; Nomenclatorul calificărilor şi specialităţilor; alte
legi şi aducerea acestora în conformitate cu legislaţia euro-
peană şi actele normative ale Procesului Bologna. Suntem de
părerea că un model de tratare juridică a normelor de drept în
domeniul învăţământului şi ştiinţei, ar putea servi legislaţia
României - membru al Uniunii Europene, care în mare parte
s-a detaşat de mentalitatea şi cultura juridică a Europei Cen-
trale şi Orientale;
2. Este necesar de optimizat şi modificat managementul la nivel
instituţional şi domeniu în general;
3. Pentru adoptarea unor norme de drept corecte în domeniul
educaţiei şi ştiinţei, urmează să fie foarte bine studiată expe-
rienţa statelor din regiune, Europa şi lume;
4. Educaţia sau învăţământul nici într-un caz nu pot fi tratate ca
domenii separate, diriguite de legi separate. Acestea urmează
a fi tratate inseparabil;
5. Concomitent sau imediat după adoptarea Codului educaţi-
onal, Ministerul Educaţiei este obligat să pregătească apoi
aprobe Strategia şi conceptul educaţional naţional, cât şi
standardele educaţionale;

- 85 -
VII.GLOBALIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SUPERIOR
CONTEMPORAN. EXEMPLUL ULIM, REPUBLICA
MOLDOVA
În acest context, subsemnatul a susţinut un raport la Confe-
rinţa Internaţională a Rectorilor de la Shanghai, China, la 12 au-
gust 2011. Pentru a elucida mai amplu viziunea ULIM în contextul
globalizării, reproducem acest raport integral:
„Lumea contemporană, inclusiv, comunitatea universitară,
cu preponderenţă din Europa şi Continentul Nord – American, au
de soluţionat probleme foarte importante, cum ar fi eliminarea ur-
mărilor crizei economice mondiale.
Criza mondială a influenţat apariţia unor noi tendinţe în pro-
cesul de internaţionalizare a învăţământului superior, asupra for-
melor şi metodelor de globalizare. Astfel, în unele ţări puternic
dezvoltate, cum ar fi China, Coreea de Sud, Japonia şi altele, con-
comitent cu procesul de avansare a economiei, se produc inovaţii
radicale şi în conţinutul noilor tehnologii din universităţile aces-
tor ţări. Tehnologiile informaţionale precedente sunt depăşite, iar
pentru valorificarea unor direcţii noi mai dinamice, învăţământul
superior urmează să se impună cu impulsuri mai pronunţate, întru
accelerarea avântului economic naţional, continental şi mondial
După Conferinţa Mondială UNESCO pentru Învăţământul
Superior, care s-a desfăşurat la Paris în octombrie 1998, mai multe
universităţi din lume, în special, cele din ţările industrial dezvol-
tate, au demarat procesul de reformare a şcolii superioare cu mult
înainte de producerea efectului crizei.
Implementarea noilor tehnologii informaţionale, care con-
stituie o adevărată revoluţie în procesul evolutiv al savantului
contemporan şi includ nano şi biotehnologiile, televiziunea laser,
computerele optice şi cuantice depind în mare măsură de calitatea
resurselor şi cunoştinţelor tehnologice ale specialistului contem-
poran. În acest sens, absolvenţii specialităţilor din domeniul ştiin-
ţelor reale de la Universitatea Liberă Internaţională din Republica
Moldova (ULIM), cât şi de la Universitatea Tehnică din Republica
Moldova, nu sunt doar înalt apreciaţi în Statele Unite ale Americii

- 86 -
şi Canada, dar sunt privilegiaţi la angajare în centre universitare,
întreprinderi şi companii intercontinentale şi în special în centrele
de cercetări ştiinţifice.
Procesul de globalizare a modificat structurile economice,
politice şi culturale a lumii sporind importanţa strategiei de inter-
naţionalizare pentru învăţămîntul superior şi importanţa capitalu-
lui uman pentru competitivitatea ţărilor. În acest sens un rol impor-
tant are recunoaşterea actelor de studii superioare la nivel naţional,
regional, continental şi global.
Modelul de internaţionalizare al ULIM
Cel mai mare succes al unei universităţi îl constituie pregăti-
rea specialiştilor din alte state ale lumii şi recunoaşterea actelor de
studii ale acestora. Ţinem să remarcăm, în mod special, că anual,
în cadrul ULIM îşi fac studiile în mediu 3500 de studenţi, maste-
ranzi şi doctoranzi străini, iar la absolvire, diplome obţin peste 800
de tineri originari din Uniunea Europeană, Statele CSI, Asia, Afri-
ca şi Statele Americii de Nord. În sensul organizării managemen-
tului universitar pe dimensiunea internaţională, procesul nu este
atât de complicat. Pentru aceasta, am izbutit să semnăm acorduri
de colaborare interuniversitare, la nivel de universitate şi ministere
de resort din ţările de origine ale tineretului studios, acorduri de
colaborare cu diverşi agenţi economici pentru selectarea la studii,
cât şi insistenţa noastră către organismele administraţiei publice
centrale din Republica Moldova de a parafa şi semna documente
privind recunoaşterea actelor de studii, eliberate de către instituţi-
ile de învăţământ superior din Republica Moldova pentru cetăţe-
nii internaţionali. Cunoaştem, că este foarte complicat de realizat
acest mecanism, deoarece acesta variază în dependenţă de ţară,
regiune sau continent. Pentru noi, cei din Republica Moldova, în
general, şi cei de la ULIM, în special, a fost foarte complicat de
modelat şi realizat acest mecanism. Instituţia noastră, este aproape
de aceeaşi vârstă cu Republica Moldova. Este şi firesc, ca sistemul
relaţiilor internaţionale universitare şi educaţionale la nivel de ţară,
să pornească de la zero, dezvoltîndu-se odată cu stabilirea relaţii-

- 87 -
lor diplomatice şi oficiale ale ţării noastre cu statele lumii şi orga-
nismele internaţionale. Cu atât mai mult, actele de studii ale unei
instituţii de învăţământ superior din ţara noastră, cum ar fi ULIM,
sunt eliberate de instituţiile de învăţământ în numele Ministerului
Educaţiei. De aceea, responsabilitatea este dublă, nu numai la nivel
instituţional, dar şi naţional. Nu întâmplător, toată gama relaţii-
lor interuniversitare la nivelul ULIM-ului cu factori de decizie de
peste hotare, sunt coordonate cu Ministerul Educaţiei. În calitate
de instituţie de învăţământ privat – ULIM-ul, parte componentă
a sistemului educaţional naţional, a depus toate eforturile întru
stabilirea şi dezvoltarea multidimensională a relaţiilor internaţio-
nale educaţionale a Republicii Moldova cu statele lumii şi orga-
nismele internaţionale, fiind conştienţi de faptul că prin aceasta se
promovează deopotrivă imaginea ţării noastre şi imaginea ULIM.
Am depus eforturi considerabile pentru ca aceste relaţii să fie
consolidate şi dezvoltate în strictă conformitate cu normele de
drept naţional şi internaţional. În rezultat, la ULIM, îşi fac stu-
diile tineri din ţările Europei, Asiei şi Africii, fenomen puţin răs-
pândit în instituţiile din Europa Orientală. Această realitate nu este
o întâmplare, ci un rezultat a unei politici consistente în promova-
rea acestei forme de studii ce se desfăşoară în cadrul universităţii
noastre, ca pilon de bază. Conştientizînd impactul globalizării asu-
pra ţărilor, considerăm foarte important extinderea şi aprofundarea
procesului de internaţionalizare a învăţămîntului superior.
Activez în învăţământul universitar în calitate de profesor
şi apoi rector încă de la 1975. Am început activitatea în calitate
de cadru didactic al facultăţii de pregătire a studenţilor de peste
hotare, pentru pregătirea acestora la anul I al uneia din facultăţi-
le unei universităţi publice din fosta Uniune Sovietică. Experienţa
personală acumulată, cât şi cunoaşterea realităţii din Europa şi alte
state cu care am colaborat sau sunt în relaţii de colaborare, ne-a
oferit posibilitatea să modelăm o formă, să-mi fie iertată aprecie-
rea, puţin cunoscută. Şi anume modelul ULIM, care astăzi prezin-
tă un interes nu numai pentru instituţiile din Republica Moldova
dar şi din Europa. Experienţa noastră a fost studiată, apreciată şi

- 88 -
propusă ca model de bune practici pentru instituţiile din ţara noas-
tră, de către Colegiul Ministerului Educaţiei – Forul Suprem Con-
sultativ al instituţiei care monitorizează sistemul educaţional din
stat. Este semnificativ faptul că la 20-21 septembrie 2007, ULIM,
reprezentat de către Doamna Ana Guţu, prim-vicerector ULIM, a
semnat la Universitatea din Bologna, Italia, Magna Charta Uni-
versitatum, document important aprobat de către 660 universităţi
din 78 de ţări din întreaga lume, ULIM fiind unica instituţie din
Republica Moldova semnatară a acestui document. În calitate de
semnatar al Magna Charta Universitatum, ULIM pledează pentru
libertatea academică, exercitată plenipotenţiar atât pe dimensiunea
cunoaşterii, cât şi pe cea a cercetării. Or, universitatea este o en-
titate meritocrată, o comunitate de erudiţi, iar identitatea morală a
universităţii se bazează pe angajamentul învăţării şi cercetării, eru-
diţiei şi căutări adevărului, indiferent de aplicabilitatea imediată,
priorităţile politice sau beneficiile economice. Universitatea este
menită să servească societatea în ansamblu, contribuind la dezvol-
tarea ei durabilă.
ULIM-ul este una din puţinele instituţii din Republica Mol-
dova, care a devenit membru plenar şi plenipotenţiar a mai multor
organisme universitare academice: Asociaţia Internaţională a Uni-
versităţilor (IAU –International Association of Universities), Agen-
ţia Universitară a Francofoniei (AUF – Agence Universitaire de la
Francophonie), Asociaţia Universităţilor Europene (EUA – Euro-
pean Universities Association), Asociaţia Internaţională a Recto-
rilor (IAUP –International Association of University Presidents),
Asociaţia Europeană pentru Asigurarea Calităţi (EAQA- European
Association for Quality Assurance). În acest context ţinem să men-
ţionăm că, ULIM a fost certificat la 05.06.2008 cu calitatea europea-
nă, confirmat prin ISO 9001: 2001. În statutul şi activitatea acestor
organisme universitare internaţionale, un rol de seamă îi revine
implementării şi dezvoltării principiilor educaţionale regionale,
ca de exemplu: europenizarea şi internaţionalizarea. Cu acest
scop, pentru prima dată în Republica Moldova, ULIM-ul a căpătat
acordul şi sprijinul Consiliului Europei, Ministerului Educaţiei din

- 89 -
Republica Moldova, Consiliul Rectorilor din Republica Moldova,
de a organiza, în luna decembrie 2011, conferinţa internaţională,
pe problemele Procesului de la Bologna în Europa Orientală
şi regiunea din sud-estul continentului. Am avut în calitate de
oaspeţi, pe colegii rectori din cele peste 70 universităţi ale lumii,
plasate pe toate continentele, cu care avem o activitate fructuoasă
de colaborare.
ULIM-ul a izbutit într-o perioadă scurtă de timp să atingă
altitudinea cunoscută, graţie unui efort comun: Rectoratului şi Se-
natului universităţii, cadrelor didactice, sprijinului din partea auto-
rităţilor publice centrale, opiniei publice naţionale, partenerilor de
peste hotare şi absolvenţilor străini plecaţi ulterior pe toate meridi-
anele globului, în calitate de mesageri ai noştri. Suntem de părerea,
că toate acestea împreună cu alte succese, ne-au dat posibilitatea
ca astăzi, să fim clasaţi în prima treime a web topului universităţi-
lor din întreaga lume (locul 4398 Ranking Web of World Univer-
sity), depăşind cu mult colegii noştri din ţară şi Europa Orientală
cu o vârstă notorie de activitate. Experienţa noastră a impulsionat
Ministerul de resort să intreprindă o serie de acţiuni şi reforme
radicale a sistemului de învăţământ superior, culminând anterior
cu calitatea de membru activ la mai multe organisme internaţiona-
le universitare. Astfel, internaţionalizarea a devenit o prioritate nu
doar a universităţii noastre, ci a tuturor instituţiilor de învăţământ
superior din Republica Moldova, fiind tratată drept indicator esen-
ţial al competitivităţii internaţionale.
Studenţii, profesorii internaţionali şi finanţarea studiilor
Pentru ULIM, este important să mărim numărul de studenţi
străini, însă această strategie nu pare să fie una simplă. Analizând
în spaţiu şi timp, ofertele în acest domeniu ale mai multor univer-
sităţi din diverse ţări şi regiuni, se pare că singurul nostru avantaj
ar fi preţul scăzut al studiilor, cât şi serviciile ce ţin de statutul
studenţilor străini pe teritoriul Republicii Moldova. Iar pentru a
facilita procesul de însuşire a studiilor superioare, tinerilor străini
li se oferă cursuri de pregătire anterioare celor academice. Intere-

- 90 -
sul universităţii noastre pentru un influx de studenţi internaţionali,
înseamnă dezvoltarea şi restructurarea campusului, transpunerea
programelor şi activităţilor în limba engleză. Flexibilitatea şi au-
tonomia instituţională dezvoltate de către procesul de reformă, au
permis universităţii noastre să ofere profesorilor tipuri de contracte
variate cu beneficii crescute, fapt care a crescut competiţia şi a
atras în universitatea noastră mulţi profesori şi cercetători străini,
inclusiv China, Canada, Statele Unite ale Americii, Italia şi altele.
Desigur că profesorii şi savanţii de peste hotare sunt salarizaţi mai
bine, în funcţie de performanţele de activitatea profesională desfă-
şurată. Un alt avantaj pentru specialiştii străini îl constituie faptul,
că nu se cere cunoaşterea limbii române, având în vedere că aceştia
predau cursuri studenţilor de la cursurile superioare, masteranzilor
şi doctoranzilor în limbile de comunicare internaţională. În acelaşi
timp, gradul înalt al responsabilităţii profesionale şi a culturii ge-
nerale de care dau dovadă profesorii selectaţi de peste hotare, fac
ca aceştia, după o perioadă scurtă de timp să comunice şi în limba
oficială de stat din ţara noastră.
Ţinem să menţionăm, că procesul de internaţionalizare a în-
văţămîntului superior din Republica Moldova rămîne a fi puternic
reglementat de stat, fapt care limitează oportunităţile de interna-
ţionalizare a ULIM şi altor universităţi din ţară. Acest drept este
stabilit prin acordurile semnate de ţara noastră cu organisme inter-
naţionale, inclusiv respectarea rigorilor stabilite de către ONU şi
Consiliul Europei. Acestea monitorizând gama relaţiilor interna-
ţionale, lupta cu terorismul internaţional şi alte probleme globa-
le, reglementează procedura de admitere la studii în diverse ţări şi
regiuni, mecanism puţin cunoscut pentru ţările din grupul celor 20
sau alte state cu o influenţă mai mare în viaţa internaţională.
Noua paradigmă a internaţionalizării învăţămîntului superior
Astăzi, universitatea contemporană nu mai poate activa într-
un spaţiu limitat. Procesul de regionalizare şi globalizare, impu-
ne învăţământul superior să creeze un sistem educaţional de tip
nou, care ulterior ar putea să devină o treaptă nouă în dezvoltarea

- 91 -
inovaţională a economiei naţionale şi continentale. Contemplarea
acestui fenomen presupune necesitatea modernizării programelor
de studii şi a curriculei universitare în ansamblu, lansarea unor noi
discipline şi specialităţi. Fără aceste modificări, nu este posibilă
dezvoltarea unui învăţământ superior competitiv. În acest sens, la
ULIM este folosit Internetul cu posibilităţile sale multifuncţionale,
inclusiv conferinţele ştiinţifice on-line, la nivel instituţional şi in-
teruniversitar. La îndemnul ULIM-ului şi prin colaboratorii acestei
instituţii, care sunt reprezentaţi în administraţia publică centrală a
Republicii Moldova – executiv şi legislativ, a fost adoptată de că-
tre Parlamentul Republicii Moldova completarea Nomenclatorului
specialităţilor, cu noi specialităţi, precum Nanotehnologii, Securi-
tate Informaţională şi Ingineria Petrolului şi Gazelor. Deja a dema-
rat procesul de admitere la aceste noi specialităţi. Iar la specialita-
tea Securitatea Informaţională, urmează a fi realizat programul de
studii la Ciclul II Masterat, cu specialişti din centrele universitare
cu care instituţia noastră are acord de colaborare, cum ar fi Rusia,
Ucraina, România, Statele Unite ale Americii şi alte ţări. În aceste
contracte se preconizează nu doar realizarea procesului mobilităţii
academice prin schimb de profesori, ci şi asigurarea procesului de
studii la unele specialităţi sau domenii cu cadre didactice ştiinţifi-
ce din centre universitare avansate la domeniile puţin asigurate cu
specialişti de la universitatea noastră. Preconizăm, ca în viitorul
apropiat să antrenăm în acest proces, specialişti din centrele uni-
versitare orientale, cum ar fi Coreea de Sud şi China. În acest sens,
ULIM-ul adaptează modele de internaţionalizare universitară im-
plimentate cu succes la nivel regional şi continental.
În viziunea noastră, învăţământul superior trebuie să depă-
şească evoluţia societăţii şi relaţiile economice în ansamblu. No-
ile forme de pregătire ale specialistului contemporan, urmează a
fi implementate cât mai urgent şi flexibil. De aceea, universitatea
trebuie să depăşească evoluţia societăţii, şi nicidecum să o urmeze
pe aceasta. Internetul ne confirmă, că în curând ne vom confrunta
cu generaţii de tineri mai avansaţi, crescuţi în condiţiile unui învă-
ţământ preuniversitar timpuriu, atunci când tehnologiile informa-

- 92 -
ţionale deja sunt însuşite la vârsta de 4-5 ani. Deoarece Internetul
demult a internaţionalizat lumea, acesta presupune renovări radi-
cale în învăţământul superior din toate ţările lumii şi reformarea
şcolii superioare în ansamblu.
În această ordine de idei, ULIM-ul a dezvoltat o practică
mai amplă şi profundă, întâlnită în Statele Unite ale Americii şi
anume la Georgetown University. Încă în 1994, în timpul unei
vizite de serviciu, am întâlnit la această instituţie de învăţământ
americană, o formulă de internaţionalizare inedită, în tot cazul
pentru mine în acel timp. Este vorba de antrenarea în procesul
educaţional a ambasadorilor acreditaţi din mai multe state, prezenţi
în Washington. Dar atunci, aceştia veneau în faţa tineretului studios
cu diverse lecţii publice despre probleme stringente din lumea
contemporană sau prezentau o informaţie generală despre ţara pe
care o reprezentau. Această idee am îmbrăţişat-o şi implimentat-o
la ULIM, am preluat-o şi dezvoltat-o, alimentând-o cu un nou
conţinut în funcţie de fenomenele majore care se produc astăzi în
lume cum ar fi europenizarea, globalizarea şi internaţionalizarea.
Astfel, astăzi, ULIM-ul a izbutit să semneze acorduri de colaborare
cu toate ambasadele acreditate în Republica Moldova inclusiv Sta-
tele Unite ale Americii, China, Coreea de Sud, Indonezia, Franţa,
Germania, Rusia, Suedia, Finlanda, Bulgaria, Polonia, Cehia, Is-
rael, Cili, Sudan şi altele. Aceste acorduri de colaborare nu sunt
careva acte juridice cu un caracter formal, ci conţin importante
segmente de impulsionare a procesului de internaţionalizare. În
acest context, conform condiţiilor stipulate în aceste acorduri, se
prevede antrenarea ambasadorilor în procesul de studii, prin lecţii
publice specializate în volum de 2-4 ore academice, conform cur-
riculei universitare, facilitarea procedurii de realizare a mobilităţii
academice - studenţi, profesori şi nu în ultimă instanţă deschiderea
„aulelor” ţărilor cu care au fost semnate acorduri de colaborare.
Aceste aule reprezintă simbolul teritoriului statului respectiv în
incinta ULIM, fiind mobilate, înzestrate cu utilaj tehnologic, edu-
caţional de către ţările semnatare, materiale didactice, în interiorul
acestora sunt amplasate stemele şi drapele statelor respective, iar

- 93 -
pe uşa de la intrare în aulă este fixată o placă cu simbolurile spe-
cifice statului semnatar. În cadrul acestor auditorii se desfăşoară
diverse manifestaţii naţionale ale statului căreia aparţine conform
contractului semnat, aula în cauză. A fost elaborat Tezaurus Zile-
lor Naţionale şi a evenimentelor remarcabile a ţărilor semnatare.
Aceast Tezaurus este aprobat de către rectoratul universităţii de
comun acord cu ambasadorii. Prin aceste acţiuni ULIM a căpătat
imaginea unei instituţii autentic internaţională nu doar după for-
mă, dar şi conţinut. Astfel, lunar, în cadrul ULIM se petrec 5-6
manifestări internaţionale. La aceste evenimente participă nu doar
studenţii de la instituţia noastră, dar şi studenţii de la alte centre
universitare, inclusiv instituţiile preuniversitare şi societatea ci-
vilă cât şi reprezentanţii administraţiei publice centrale şi amba-
sadorii acreditaţi în Republica Moldova. De menţionat, că aceste
aule sunt incluse în circuitul procesului educaţional şi constituie o
parte componentă a fondului auditorial instituţional. În acest mod,
apropiem ţările şi popoarele, inclusiv cele plasate la extremităţi sau
celor din vecinătate, contribuind astfel la cunoaşterea reală şi mai
bună a popoarelor şi ţărilor din comunitatea mondială.
Concomitent cu aceste forme de colaborare, ULIM-ul a or-
ganizat cursuri de studiere extracurriculară a limbilor de circulaţie
internaţională cât şi a statelor la care ambasadele au solicitat. Ast-
fel, deja de mai mulţi ani, de rând cu studierea specialităţilor în
patru limbi de comunicare internaţională, admise la ULIM: limba
de stat a Republicii Moldova, rusa, engleza şi franceza – limbi de
circulaţie internaţională, se mai studiază limbile spaniolă, portu-
gheză, chineză, coreeană, arabă, turcă, germană, poloneză şi altele,
în total 28 de limbi în calitate de cursuri lingvistice preuniversi-
tare, mai bine zis cursuri de iniţiere în cunoaşterea limbilor vor-
bite menţionate. Aceste cursuri sunt ţinute de către profesori din
statele de origine, invitaţi la ULIM cu participarea ambasadelor
sau a universităţilor cu care avem acorduri de colaborare. ULIM-ul
alocă mijloace considerabile întru asigurarea profesorilor invitaţi
cu spaţiu de trai, care de obicei sunt asiguraţi cu odăi respective
în hotelul universitar „Europa” sau la dorinţă profesorilor invitaţi,

- 94 -
apartamente închiriate de către instituţia noastră, în oraş şi achita-
rea cheltuielilor de regie. Prin urmare, Universitatea Liberă Inter-
naţională din Moldova contribuie la impulsionarea procesului de
internaţionalizare şi prin acţiuni concrete, care necesită investiţii
considerabile.
O altă formă de internaţionalizare a procesului de studii la
ULIM, o constituie fondarea şi activitatea centrelor culturale şi şti-
inţifice ale multor state care funcţionează independent de conţinu-
tul acordurilor de colaborare semnate cu ambasadele. Astfel, a fost
fondat, încă 10 ani în urmă, Centrul Britanic, Filiala Institutului
Cervantes din Spania, Institutul Confucius din China, Centrul de
cultură şi limbă coreeană şi altele. Gama serviciilor educaţionale
prestate de aceste centre este vastă. În activitatea acestora este an-
trenat tineretul studios din instituţii preuniversitare din Republi-
ca Moldova, toate instituţiile de învăţământ superior, ONG-urile,
oamenii din business şi alţii. De rând cu activităţile educaţionale
extracurriculare, sunt organizate manifestaţii culturale, derulări de
filme după care urmează dezbateri asupra problemelor abordate şi
alte genuri de activităţi.
În acelaşi context, sunt organizate Comunităţile Studenţilor
Străini care includ, în temei, studenţii şi profesorii din ţările care
studiază sau activează în calitate de cadre didactice la ULIM.
Aceştia, prin intermediul unei structuri autonome din cadrul uni-
versităţii – Muzeul Prieteniei Popoarelor, organizează în timpul zi-
lelor sau sărbătorilor naţionale diverse manifestaţii culturale, care
includ lansarea şi familiarizarea cu obiceiurile şi tradiţiile ţărilor
reprezentate la ULIM. Aceste societăţi au fost mult mai numeroase
până la 2002, adică până la venirea altor forţe politice în fruntea
statului şi societăţii. Până atunci, în instituţia noastră îşi făceau stu-
diile tineri din peste 50 state ale lumii. După 2002, acest număr s-a
redus considerabil. Astăzi, la ULIM, îşi fac studiile la toate trei ci-
cluri universitare – Ciclul I Licenţă, Ciclul II Masterat şi Ciclul III
Doctorat, tineri şi tinere, cât şi persoane de vârsta a II-a şi III-a, din
36 de state – din ţările Uniunii Europene, Statele CSI, Africa, Asia
şi statele din America de Nord. Până când, nu am avut studenţi din

- 95 -
Australia şi Oceania şi America de Sud. În schimb, prin interme-
diul Asociaţiei Internaţionale a Studenţilor AISEC, am primit la
stagii de practică, masteranzi din Brazilia şi Venezuela.
Un segment de importanţă majoră în activitatea internaţiona-
lă îl are mobilitatea academică a cadrelor didactice. Anual, cadrele
didactice de la ULIM participă în activităţi didactice şi ştiinţifi-
ce cu colegii din mai multe state europene, printre care: Franţa,
Spania, Germania, Italia, România şi altele, cît şi Statele Unite ale
Americii şi Canada. Astfel anual circa 30 cadre didactice univer-
sitare participă în programe de mobilitate academică din cadrul şi
spre ULIM. Doar în anul de studii curent, la diferite catedre şi in-
stituţii de cercetări ştiinţifice de la ULIM au activat cadre didactice
şi ştiinţifice din Statele Unite ale Americii, Canada, Franţa, Turcia,
Bulgaria, Austria, Polonia, Germania, China, Coreea de Sud şi alte
state, conform acordurilor de colaborare cu centre universitare din
ţările menţionate.
ULIM, împreună cu alte centre universitare din Republica
Moldova ca Universitatea Tehnică (UTM), Academia de Studii
Economice (ASEM), Universitatea de Stat din Moldova (USM)
şi Ministerul Educaţiei, am depus eforturi enorme pentru ca Repu-
blica Moldova să adere în mai 2005 la Spaţiu Unic European de
Învăţămînt Superior – Procesul de la Bologna. Dacă alte ţări din
Europa, iniţiatoare a Procesului Bologna în 1999, au reprezentat
acest organism din oficiu, atunci ţările care au aderat ulterior au
fost acceptate în baza anumitor rigori şi criterii, iar Republica Mol-
dova, împreună cu alte cinci ţări, până a fi admişi la acest sistem,
în iunie 2005, au fost suspuse unor evaluări minuţioase. Astăzi,
ULIM-ul, împreună cu colegii din instituţiile susmenţionate, con-
tribuie în modul cel mai activ în promovarea valorilor sistemului
de învăţămînt superior naţional, european şi a valorilor comunităţii
mondiale internaţionale. În acest sens, purcedem la europenizarea
curriculei universitare, adică planul şi programul de studii, iar pe
segmentul unde sunt integrate alte centre universitare cu care con-
lucrăm, purcedem la internaţionalizarea programelor de studii la
nivel de specialitate apoi universitate.
În acest sens, ULIM-ul este o instituţie novatoare din Europa
- 96 -
Orientală în promovarea principiilor internaţionalizării. Dacă, în
condiţiile crizei economice, Statele Unite ale Americii şi Europa
au redus substanţial finanţarea învăţământului superior, ţările din
Asia Orientală, dimpotrivă, mai puţin lovite de criza economică
mondială, au investit masiv în învăţământ şi cercetare, în special
China, Coreea de Sud şi India. ULIM-ul, ca parte componentă a
Sistemului de Învăţămînt Supeior Naţional şi Sistemul de Învă-
ţămînt Superior European, în condiţiile unei crize economice pro-
funde a înregistrat o evoluţie economică pozitivă. Şi în general,
de la 1991 şi până astăzi, adică de la proclamarea Independenţei,
statul Republica Moldova continuă să rămână unul din ţările puţin
dezvoltate economic din Europa. În acelaşi timp, în învăţămîntul
superior din ţara noastră, s-a produs un miracol. În 1992, Guvernul
Republicii Moldova, prin hotărârea 692 din 16 octombrie, a decis
fondarea universităţii private ULIM. Majoritatea covârşitoare a so-
cietăţii civile au întâmpinat cu suspiciune acest document. Vorba
e că până atunci, pentru a crea o universitate se muncea asiduu
la nivelul conducerii de vârf şi administraţiei publice centrale, se
depuneau eforturi mari, iar în cazul nostru, un grup de profesori
entuziaşti, în pofida tuturor obstacolelor, au reuşit să realizeze un
fapt uimitor. Urmând modelul învăţământului superior american,
japonez, occidental şi naţional, fondatorii ULIM au creat o sim-
bioză educaţională inedită. Au utilizat cu preponderenţă creditele
preferenţiale acordate de către băncile din ţară, cât şi alte activităţi
financiare puţin importante, izbutind să creeze într-un termen re-
cord de la cota zero, întreaga infrastructură educaţională, care a
devenit astăzi una din cele mai importante instituţii de învăţământ
din ţară, şi în acelaşi timp, a devenit un exemplu de studiu pentru
mai multe centre universitare din ţară şi de peste hotare.
Studii universitare de doctorat
Pentru Senatul ULIM şi cadre didactice, valorile conceptu-
lui de internaţionalizare a învăţământului superior, nu sunt ceva
întâmplător, ci dimpotrivă, sunt principii educaţionale majore în
promovarea instituţiei noastre ca identitate spirituală şi de studii de

- 97 -
perspectivă. În acest scop, forma de realizare a studiilor superioare
universitare la Ciclul III – Doctorat, este realizată în strictă con-
cordanţă cu normele de drept educaţional, adoptate în Republica
Moldova. În această ordine de idei, ţinem să menţionăm că studiile
de doctorat în Republica Moldova, se realizează într-un mod puţin
diferit de cel stabilit în majoritatea ţărilor lumii. Dacă în statele
de peste hotare, studiile doctorale (ştiinţifice) sunt realizate în ca-
drul universităţilor, iar actele de studii sunt eliberate de instituţia
de învăţământ, apoi în Republica Moldova, dirijarea sistemului de
studii superioare prin doctorat, sunt reglementate nu de către Mi-
nisterul Educaţiei, ci de către Comisia Naţională de Acreditare şi
Atestare (CNAA). De menţionat, că Republica Moldova este una
din puţinele state din lume în care gradele ştiinţifice sunt de două
nivele: gradul I doctor în ştiinţă şi gradul II-doctor habilitat în şti-
inţă. Dacă pentru obţinerea studiilor prin doctorat şi a gradului de
doctor în ştiinţă, CNAA acordă acest drept pentru mai multe in-
stituţii acreditate ştiinţific, în funcţie de prezenţa cadrelor didacti-
ce ştiinţifice din instituţie, apoi pentru gradul II situaţia este mult
mai complicată. Cu acest scop, au fost create seminare ştiinţifice
specializate pe domenii, la care au participat specialişti de la mai
multe centre universitare. Întrucât, gradul superior ştiinţific - doc-
tor în ştiinţă, îl posedă un număr limitat de savanţi, a fost găsită o
soluţie adecvată - admiterea în Consiliile Specializate de susţinere
a tezei de doctor habilitat a specialiştilor în materii respective cu
preponderenţă din România, Ucraina şi Rusia, care sunt vorbitori
de limbă română şi rusă , şi care au foarte mult comun în organiza-
rea învăţământului superior de doctorat. ULIM a evoluat şi în acest
sens. Deoarece studiile superioare sunt realizate în patru limbi de
comunicare internaţională, Senatul ULIM s-a adresat către CNAA
cu o rugăminte de a permite includerea în componenţa Consiliilor
Specializate a profesorilor şi cadrelor ştiinţifice din universităţile
lumii cu care avem acord de colaborare, pentru a admite susţine-
rea tezelor de doctor şi doctor habilitat în ştiinţă, în special drept,
economie, limbi moderne, psihologie, inginerie şi alte domenii.
Solicitarea noastră a fost satisfăcută. În Consiliile Specializate

- 98 -
ULIM, sunt incluşi profesori din ţările europene şi Statele Unite
ale Americii. Susţinerea publică a tezelor de doctor şi doctor habi-
litat sunt realizate în cele patru limbi de comunicare internaţională
prin translator. Autoritatea instituţiei noastre, la acest capitol, este
apreciată în multe ţări din Europa - Germania, România, Franţa,
Italia; Asia - Turcia, Israel, Vietnam, Siria; Africa - Congo, Su-
dan, Egipt şi Statele Unite ale Americii. Actul de studii – diploma
de doctor în ştiinţă sau doctor habilitat, nu este eliberată de către
ULIM, ci de instituţia ierarhic superioară – CNAA. Diploma este
confirmată de conducerea universităţilor şi CNAA.
Un rol important în promovarea cercetărilor ştiinţifice, îl au
studiile ştiinţifice. Cercetările ştiinţifice se efectuează prin realiza-
re de granturi, proiecte şi studii planificate conform Direcţiilor de
Cercetare a ULIM-ului în conformitate cu necesităţile companiilor
şi firmelor din ţară şi de peste hotare cu care avem acorduri de
colaborare. Revistele ştiinţifice în care sunt plasate rezultatele cer-
cetărilor ştiinţifice, sunt organizate şi publicate conform cerinţelor
stabilite de CNAA. Colegiul de Redacţie este constituit atât din ca-
dre didactice şi ştiinţifice din instituţia noastră şi alte instituţii din
ţară , în volum de peste 50%, cât şi circa alte 50 % cadre didactice
şi ştiinţifice de peste hotare. Instituţia face schimb de publicaţii şi
ediţii ştiinţifice cu colegii din centrele universitare cu care colabo-
răm, cât şi cele mai prestigioase biblioteci din lume. Publicaţiilor
noastre ştiinţifice le sunt atribuite categoria de importanţă ştiinţifi-
că, în baza deciziei organelor ierarhic superioare abilitate cu acest
drept.
Extensiuni universitare
Exemplu elocvent în procesul de globalizare îl are şi extin-
derea academică. În colaborare cu agenţi economici privaţi de pre-
stigiu din ţară şi de peste hotare, care au misiuni de realizare a
afacerilor peste hotare, am semnat acord de colaborare cu două
companii petroliere din ţară şi Franţa, cu care am început procesul
de fondare şi construire a unei universităţi de tip european în Suda-
nul de Sud, în special în apropierea oraşului Juba. Noua instituţie

- 99 -
a fost fondată în colaborare cu autorităţile publice din Sudanul de
Sud. Au fost construite două campusuri universitare, iar procesul
de studii îl realizam cu colegi din instituţia noastră şi specialişti din
7 universităţi din Europa (Germania, Norvegia, Rusia, Italia etc.)
şi Statele Unite ale Americii, cu care colaborăm. Deşi este foarte
complicat de realizat un astfel de proiect, suntem foarte entuzi-
asmaţi prin faptul că putem participa cu acţiuni concrete la pro-
cesul de internaţionalizare şi globalizare printr-un sistem atât de
important, precum este educaţia şi pregătirea specialiştilor pentru o
societate unitară în viitor, mai bună şi mai dreaptă, pe care am pu-
tea-o lăsa drept moştenire pentru copii şi urmaşii noştri. Modelul
internaţionalizării învăţămîntului superior al ULIM a provocat un
interes deosebit la colegii şi factorii de decizie din China, Indone-
zia şi India. Nu excludem ca pe viitor să fie antrenaţi în proiectul
nostru din Africa Tropicală şi colegii din statele Asiei Orientale, cît
şi crearea în continuare a unui consorţiu euro-asiatic pe pământul
african. Întru realizarea acestui deziderat, ţinem cont de eforturile
depuse de statele din Asia de Sud-Est, care evoluează pe calea cre-
ării consorţiilor academice după domenii de interes. Astfel, sperăm
să ne aducem aportul la propăşirea unor state tinere, la fel cum am
fost ajutaţi şi noi, cei din Republica Moldova. Prin urmare, dorim
să intensificăm, prin acţiuni concrete, împreună cu colegii de bună
credinţă din alte universităţi ale lumii, procesul de internaţionali-
zare.
Concomitent, mizăm la crearea unui consorţiu universitar
naţional în Republica Moldova, care ar dezvolta relaţiile academi-
ce iniţiate cu universităţile Coreei de Sud şi China. Este un proiect
foarte îndrăzneţ, deocamdată la nivel de negocieri instituţionale,
dar posibil de realizat. Din câte cunoaştem, este posibil ca acesta să
fie unul din primele consorţii la nivel intercontinental.
Nu mai puţin important este planul comun moldo-coreean,
de a fonda o universitate mixtă pe teritoriul Republicii Moldova,
împreună cu consorţiul de universităţi din Coreea de Sud. Este
un plan tentant şi ambiţios dar realizabil, în condiţiile fructificării
unor acţiuni comune a două modele de învăţământ superior – eu-
ropean şi asiatic.

- 100 -
Strategii de internaţionalizare în viziunea ULIM
Experienţa Universităţii Libere Internaţionale din Republi-
ca Moldova, pe parcursul a ultimilor 20 ani de funcţionare, cât
şi experienţa personală a autorului, acumulată în multidimensio-
nalitatea relaţiilor universitare internaţionale în centre universitare
şi academice de pe Bătrânul Continent, cât şi din Africa, Asia şi
America Latină, ne impune să venim cu propuneri concrete în sen-
sul impulsionării conţinutului relaţiilor universitare internaţionale
prin prisma unor segmente şi structuri care ar putea îmbogăţi acest
fenomen, şi anume:
1. Promovarea diverselor tipuri de activităţi academice, prin
mobilitatea studenţilor şi profesorilor; modernizării curri-
culei universitare; schimburi de module academice – părţi
distincte a programelor analitice;
2. promovarea politicelor naţionale de susţinere a învăţământu-
lui superior internaţionalizat, prin finanţarea reţelelor profe-
sionale, co-finanţarea asociaţilor internaţionale de asistenţă
a mobilităţii academice, granturilor pentru dezvoltarea pro-
gramelor curriculare, co-finanţarea proiectelor de cercetare
internaţională cu participarea finanţelor publice şi sectorului
privat, facilitarea studiilor pentru studenţii străini şi dezvol-
tarea programelor de cooperare internaţională a celor trei ci-
cluri de studii universitare;
3. promovarea armonizării sistemelor de învăţămînt superior la
nivel regional şi continental, prin astfel de activităţi, precum
programele de susţinere a învăţământului superior din Euro-
pa, proiecte TEMPUS, TACIS, CEEPUS şi altele;
4. criterii şi principii academice comune întru promovarea con-
ţinutului învăţământului universitar, cum ar fi: asigurarea
calităţii, standardelor academice, modelarea unei identităţi
şi culturi universitare unice, stimularea cooperării internaţio-
nale, dezvoltarea reţelelor şi acordurilor internaţionale mul-
tidimensionale şi avansarea unei politici unice de selectare şi
înmatriculare a studenţilor străini;

- 101 -
Raţionamente şi motivări în sprijinul politicii de globalizare a
învăţământului superior
Personalităţi cu renume în învăţământul superior susţin ideea
procesului de globalizare a învăţământului superior, bazându-se pe
trei piloni importanţi, şi anume:
1. necesitatea consolidării securităţii naţionale prin intermediul
securităţii internaţionale;
2. promovarea în continuare a relaţiilor de piaţă şi menţinerea
competitivităţii economice;
3. consolidarea relaţiilor interumane, interstatale şi interconti-
nentale.

Pilonii de bază menţionaţi sunt susţinuţi de următoarele


argumente:
Argumentul economic - include obiectivele şi efectele de lun-
gă durată a economiei în care internaţionalizarea învăţământului
superior este tratată drept un aport considerabil la dezvoltarea ca-
pacităţilor umane atât de necesară competitivităţii internaţionale a
statelor şi popoarelor lumii. Absolvenţii internaţionali (străini) sunt
consideraţi nu doar simpli mesageri, ci o punte directă de legătură în
relaţiile economice internaţionale, relaţiile interstatale etc.;
Argumentul social – determină locul şi rolul limbii şi culturii
unei ţări în contextul posibilităţii de integrare într-o cultură străină
regională sau continentală;
Argumentul academic – include cerinţele recomandate la
nivel de regiune sau continent, în sensul respectării sarcinilor de
realizare a obiectivelor învăţământului superior, printre care conţi-
nutul calităţii studiilor şi standardelor academice internaţionale în
domeniul cercetării;
Argumentul educaţional - selectarea şi adoptarea unei struc-
turi educaţionale unice, care determină specificul sistemului edu-
caţional al regiunii sau continentului;
Argumentul politic – determină orientarea politică în apreci-

- 102 -
erea locului şi rolului ţării pe care o reprezintă în sensul promovării
unei politici comune de securitate, stabilitate şi pace, spiritualitate,
influenţă politică etc.;
Argumentul politicii de guvernare – determină politica mul-
tidimensională de guvernare a ţării în contextul unei strategii co-
mune regionale sau continentale. Promovarea prin intermediul
învăţământului, strategiilor de dezvoltare economică, socială, teh-
nologică etc., a esenţei fenomenului de internaţionalizare a lumii
contemporane;
Argumentul sectorului privat – susţine şi facilitează sectorul
privat în economia naţională, orientat spre dezvoltarea businessu-
lui tehnologic şi sistemului de prestare a serviciilor educaţionale
internaţionale. Racordarea normelor de drept naţional şi internaţi-
onal în sensul susţinerii procesului de internaţionalizare, prin cre-
area întreprinderilor mixte, extinderea comerţului intercontinental
şi dezvoltarea infrastructurii comune interstatale.
Reieşind din cele expuse în capitolul dedicat globalizări sun-
tem de părerea că:
1. ULIM-ul nu este doar un simplu consumator de valori, ci un
generator, creator şi producător de criterii şi forme novatoare
în educaţia universitară internaţională.
2. Modelul de internaţionalizare universitară al ULIM demon-
strează, că instituţiile de învăţămînt superior privat dintr-o
ţară mică cum este Republica Moldova pot deveni partenerii
egali la nivel global în procesul de internaţionalizare şi pot
contribui în egală măsură la sporirea efectului acestui feno-
men;
3. Internaţionalizarea prin sistemul educaţional universitar
constituie rodul creaţiei umane, atît de necesar prezentului şi
viitorului comunităţii mondiale;
4. La acest proces nu pot fi evidenţiate ţări şi popoare cu influ-
enţă mai mare sau mai mică. Toate ţările şi popoarele lumii
trebuie să-şi fructifice eforturile în mod egal întru atingerea
unui scop nobil comun – internaţionalizarea şi globalizarea;
5. Exemplul ULIM din Republica Moldova, vine să confirme

- 103 -
ideea despre promovarea unui nou model a managementului
universitar în materie de internaţionalizare, chiar în condiţii-
le unui deficit economic al societăţii democratice;
6. Internaţionalizarea şi globalizarea necesită adoptarea unui
program de activitate la nivel instituţional, naţional, regio-
nal, continental şi mondial;
7. Criza economică mondială, turbulenţele demografice de
pe mapamond şi schimbările mediatice impun comunitatea
mondială să adopte decizii imediate”.
VIII. ULIM ÎN SISTEMUL RELAŢIILOR UNIVERSITARE
INTERNAŢIONALE
Activitatea internaţională a Universităţii Libere Internaţio-
nale din Moldova este foarte complexă. În perioada celor 20 ani de
activitate , ULIM a semnat peste o sută de acorduri de colaborare cu
ambasadele acreditate la Chişinău, Bucureşti şi Kiev, cu instituţii
superioare de învăţămînt din Algeria (Universitatea „Tizi Ouzu“),
Belarus (Universitatea de Management, Minsk, Universitatea din
Veati, Universitatea de Stat de Informatică şi radioelectronică),
Belgia: (Universitatea Liberă din Bruxelles, Universitatea din Li-
ege, Universitatea Catolică din Louvain), Bulgaria: Universitatea
“Klement Ohridskii”, Sofia, Canada (Universitatea din Montreal,
HEC, Universitatea Laval, Quebec), Cehia: (Universitatea “Tomas
Bata”, Zlin), China (Institutul Confucius, Hanban, Pekin, Univer-
sitatea Normală din Nordvest, Lanzhou), Coreea de Sud (Univer-
sitatea “Sungkyul University”, Anyan, Universitatea “Nazarene
University”), Costa Rica (Universitatea Católică din Costa Rica,
San José), Federaţia Rusă (Universitatea de Prietenie Popoarelor
din Rusia,Moscova, Academia Diplomatică din Moscova, Aca-
demia de Drept, Moscova, Academia Rusă de Servicii de Stat pe
lângă Preşedintele Rusiei, Centrul Rus pentru Ştiinţă şi Cultură în
Republica Moldova), Franţa (Institutul de Înalte Studii Internaţi-
onale, Nisa, Universitatea Bordeaux 4, Institutul de Studii Politice
din Paris, Universitatea Paris-3, acord de co-tutelă, Universitatea
din Orleans, Université Lumiere Lyon II, Universitatea Rennes-

- 104 -
I, Universitatea din Poitiers, Institutul de Comerţ Superior, Metz,
Institutul de Studii Politice (IEP), Universitatea Rennes-1, Con-
venţia Filieră Francofonă, ULIM-Orleans-ASE Bucureşti – ASE
RM – Universitatea Rennes-1, Universitatea Champolion, Toulo-
use), Germania (Institutul Leipzig Moldova din Leipzig), Italia
(Universitatea Liberă din Roma, Universitatea Insubria, Centrul de
Consiliere a Raportului “Centro di Consulenza della Relazione”
(SHINUI), Bergamo, Universitatea “Universita del Salento”, Lec-
ce), Nicaragua (Universitatea Naţională Autonomă , León), Polo-
nia (Universitatea din Silezia), Republica Moldova (Universitatea
„A.Russo”, Bălţi, Universitatea din Comrat, Universitatea din Ca-
hul), România (Universitatea Hiperion, Bucureşti, Academia de
Studii Economice din Bucureşti, Universitatea „Vasile Goldiş” din
Arad, Universitatea din Craiova, Universitatea „Dunărea de Jos”,
Galaţi, Universitatea română de ştiinţe şi arte „Gheorghe Cristea”,
Bucureşti, Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava, Universita-
tea „Gheorghe Cristea”, Bucureşti, Universitatea „Dunărea de
Jos”, Galaţi, Şcoala Doctorală, Universitatea din Bucureşti), Spa-
nia (Universitatea din Cantabria, Universitatea Internaţională din
Andalucia), SUA (Virginia, Commonwealth University, Clemson
University, Bridgeport University, Tiffin University, Universitatea
din Florida), Sudan (Universitatea din Chartum), Syria (Univer-
sity of Aleppo), Tunis (Universitatea 7 Noiembrie, Tunis), Turcia
(Universitatea “Süleyman Demirel Üniversitesi”,Isparta, Univer-
sitatea Hacettepe din Ankara) Ucraina (Universitatea Naţională
“Iurii Fedkovici”, Cernăuţi).
ULIM beneficiază de diverse proiecte internaţionale, finan-
ţate de Comisia Europeană, reprezentanţe culturale, ambasade,
fundaţii. Beneficiarii acestor proiecte sunt profesorii şi studenţii
ULIM, care desfăşoară o amplă activitate didactică şi de cercetare
întru promovarea valorilor universitare.
La ULIM activează un număr considerabil de reprezentanţi
ai organizaţiilor internaţionale ca Österreich Kooperation, Austria
(Dr.Fabian Patrick Mair), Robert Bosch Stiftung (Mona Zeman),
Centrul de Cultură şi Limbă Coreeană “Se Jong” (Kim Won Sim),

- 105 -
Confucius Institute (Xiang Jilin Reuben, Zhao Huangai, Ma Lin-
juang), şi mulţi alţii, care la rândul lor ţin prelegeri academice ală-
turi de profesorii veniţi din Spania (Arturo Cobos Húmera, Fer-
nando Moline Royo), Colombia (Laura Riagño), Polonia (Jaroslaw
Kurp), Turcia (Ismail Onur), etc.
O premieră atât pentru ULIM cât şi pentru ţara noastră , unul
din obiectivele căruia fiind promovarea relaţiilor educaţionale,
economice şi culturale între Republica Moldova şi Republica Po-
pulară Chineză, a fost fondarea Institutului Confucius. La 29 sep-
tembrie 2009 a fost inaugurat în cadrul Universităţii Libere Inter-
naţionale din Moldova Acordul de iniţiere a Institutului Confucius,
semnat în martie 2009, ca rezultat al relaţiilor de parteneriat stabi-
lite între ULIM şi Northwest Normal University, Lanzhou, China.
Ulterior au demarat lucrările de amenajare ale acestuia. Graţie lan-
sării acestui proiect, Republica Moldova devine membră a reţelei
internaţionale „Confucius” de rând cu: Franţa, Spania, Germania,
Austria, Marea Britanie, Cehia, Ungaria etc.
Astăzi, Institutul Confucius din cadrul ULIM este dotat cu
două laboratoare lingofonice moderne echipate, un birou perfor-
mant, materiale didactice, toate sponsorizate de „Hanban Confu-
cius Institute Headquarters” şi „Northwest Normal University”,
China. Cadrele didactice sunt profesori chinezi cu o bogată expe-
rienţă de predare.
Mobilitatea academică este una dintre componentele de bază
ale activităţii internaţionale desfăşurate de către ULIM. Astfel, da-
torită colaborării cu Ambasada Republicii Coreea de Sud la Kiev,
în noiembrie 2008, în cadrul ULIM a fost deschis Centrul de Cul-
tură şi Limbă Coreeană “Se Jong”, care a marcat o nouă etapă
de dezvoltare în relaţiile dintre ULIM şi Republica Coreea. Un alt
pas important întru menţinerea relaţiilor a fost semnarea, în 2009,
a acordurilor de colaborare cu “Universitatea de Stat” din Seul şi
“Sungkyul University”, ceea ce a permis studenţilor ULIM să stu-
dieze, timp de un semestru, într-o universitate coreeană. Astfel, în
perioada 08.09.2009-15.02.2010, Inga Olari şi Natalia Screlea au
fost primele studente ULIM care au beneficiat de oportunitatea de

- 106 -
a petrece un semestru academic în Republica Coreea de Sud, fiind
reprezentantele Republicii Moldova în cadrul “Sungkyul Univer-
sity”. Următoarele beneficiare ale mobilităţii academice din ca-
drul ULIM au fost Maia Cuceaidze şi Ana Crăciun (martie – iu-
lie, 2010), iar în primul semestru al anului academic 2010 – 2011,
Marta Chirilov şi Ella Dunav au reprezentat ULIM în cadrul Uni-
versităţii din Sungkyul.
ULIM pe parcursul celor 20 de ani a fost şi rămâne în continu-
are foarte activ în valorificarea posibilităţilor oferite de organismele
culturale acreditate în RM. Prin proiecte internaţionale - sursă pro-
lifică de promovare a cercetării şi cunoaşterii în mediile academice
mondiale, au fost stabilite relaţii de colaborare cu Ambasada Germa-
niei în RM, Ambasada Marii Britanii în RM, Centrul DAAD, Insti-
tutele Cervantes şi Goethe cu sediul la Bucureşti, România. Astfel,
în cadrul Facultăţii Limbi Străine, şi-au deschis larg uşile Institutul
moldo-german (1997), Centrul britanic (2006), reprezentanţa In-
stitutului spaniol Cervantes (2010), fapt care a contribuit semni-
ficativ la realizarea mobilităţilor academice în centrele universitare
europene şi nord-americane, echiparea spaţiilor de studii, achiziţio-
narea literaturii didactico-ştiinţifice în domeniul filologiei romano-
germanice şi altor specialităţi. Totodată, prin activitatea lor, aceste
unităţi educaţionale promovează limbile şi cultura ţărilor respective
în Moldova şi a limbii române şi culturii moldoveneşti în Germania,
Marea Britanie şi Spania. Prin urmare, studenţii şi profesorii ULIM
au devenit organizatorii şi participanţii a numeroase manifestări cul-
tural-ştiinţifice, cluburi de discuţie, mese rotunde, lecţii deschise,
concursuri, olimpiade, dezbateri etc. la care sunt invitaţi personali-
tăţi notorii ai organismelor diplomatice şi culturale acreditate în ţară.
Spaţiile centrelor culturale menţionate sunt dotate cu echipament
performant unde se desfăşoară lecţii de limbă, civilizaţie, traininguri
de specialitate etc.
ULIM este un local excelent pentru vernisarea diferitor ex-
poziţii, desfăşurarea festivalelor internaţionale de film (“ULIM
International Lecturer’s Movie Festival 2010”, “Festival de Cine
Mexicano”, “German-Austrian Film Nights” etc.), cît şi altor ma-

- 107 -
nifestări culturale de ordin internaţional.
Anual, la ULIM au loc peste 100 de evenimente internaţi-
onale, organizate în cooperare cu ambasade sau organizaţii inter-
naţionale, s-au încheiat acorduri de colaborare cu misiunile diplo-
matice din Ţările de Jos, Germania, Georgia, Azerbaijan, Spania,
China, Coreea de Sud, SUA, Israel, Marea Britanie, Franţa, Chile,
care au rezultat în inaugurarea şi funcţionarea “Aulelor” statelor
respective în incinta ULIM-ului şi care au transformat universita-
tea într-o galerie internaţională şi anume:

Aula Federaţia Rusă 9 decembrie, 2009


Aula Polonia 11 mai, 2011
Aula Germania 17 iunie, 2009
Aula Georgia 6 noiembrie, 2009
Aula Azerbaijan 16 octombrie, 2009
Aula Israel 4 noiembrie, 2009
Aula China 29 septembrie, 2009
Aula Spania 29 octombrie, 2009
Aula Portugalia 1 martie, 2010
Aula Franţa 18 noiembrie, 2009
Aula Canada 12 mai, 2010
Aula Elvetia 20 octombrie, 2010
Aula Corea de Sud 5 noiembrie, 2009
Aula Ucraina 9 martie, 2010
Aula SUA 27 octombrie, 2009
Aula Chile 3 decembrie, 2009
Aula Indonezia 14 aprilie, 2011
Aula Austria 9 aprilie, 2010
Aula Slovacia 6 mai, 2010
Aula Suedia 15 februarie, 2010
Aula Ungaria 2 februarie, 2010
Aula Lituania 27 ianuarie, 2010

- 108 -
Aula Turcia 10 februarie, 2010
Aula Finlanda 10 martie, 2010
Aula Bulgaria 8 decembrie, 2009
Aula Cehia 14 mai, 2010
Aula Norvegia 14 mai, 2010
Universitatea Liberă Internaţională este membru titular al
Asociaţiei Internaţionale a Universităţilor (IAU), Asociaţia Inter-
naţională a Universităţilor Europene (EAU), Asociaţiei Internaţio-
nale a Preşedinţilor Universităţilor (IAUP), Agenţiei Universitare
a Francofoniei (AUF), Reţeaua Globală Universitară pentru Ino-
vare (GUNI).
De altfel, internaţionalizarea relaţiilor universitare este unul
din dezideratele principale lansate la Conferinţa Mondială pe pro-
blemele Învăţământului Superior ce a avut loc în 1998 la Paris,
UNESCO. În această ordine de idei, ULIM-ul promovează idei-
le regionalizării, internaţionalizării învăţământului superior, cât şi
imaginea sa şi a ţării pe care o reprezintă prin studenţii şi profe-
sorii săi, care s-au aflat în stagii şi la studii în centre universitare
peste hotarele ţării. Mai mult ca atât, studenţii străini absolvenţi ai
ULIM-ului sunt amplasaţi fără dificultate în câmpul muncii. Prin-
tre ei deja se numără funcţionari de stat suspuşi, ca de exemplu,
unul din Viceprim-miniştrii Siriei, funcţionari în diferite ministere
şi departamente din Sudan, Algeria, Maroc, România şi alte ţări.
Unii din absolvenţii ULIM-ului activează în corpul diplomatic al
ţărilor respective. În Parlamentul ţării vecine România, îşi desfă-
şoară cu succes activitatea doctorii în ştiinţă, pregătiţi la ULIM, iar
alţi deputaţi îşi continuă studiile prin doctorantură la ULIM.
Autoritatea ULIM pe arena internaţională se datorează şi
colaborării strânse cu organizaţii internaţionale precum: OSCE,
UNICEF, Consiliul Europei, Fondul Monetar Internaţional,
AEGEE, AIESEC, UNHCR, EUBAM, OIM, NORLAM, Lions
Club International, Uniunea Latină, etc.
Semnarea acordurilor de colaborare atât la nivel de universi-
tăţi cât şi cele la nivel de facultăţi, a contribuit enorm la dezvolta-
rea relaţiilor în domeniul învăţământului, educaţiei şi ştiinţei, pro-
- 109 -
movarea schimbului academic dintre instituţii. Acestea din urmă
presupun participarea profesorilor, savanţilor, cercetătorilor cât şi
studenţilor la diverse cercetări, conferinţe, şcoli de vară, proiecte,
mese rotunde, schimb de programe academice în domeniile de in-
teres comun şi alte activităţi didactice adecvate.
În luna mai, 2007, prin dicizia Senatului ULIM, a fost
instituit Centrul pentru Cooperare Internaţională (CCI), care,
la momentul actual, activează ca structură centrală în gestionarea
activităţilor internaţionale ale universităţii. Misiunea CCI ca Cen-
tru, este de a susţine strategia de internaţionalizare a Universităţii
şi totodată de a promova imaginea ULIM ca forum de educaţie,
ştiinţă şi cultură atât în ţara noastră, cât şi la nivel mondial. Activi-
tăţile CCI constau în:
•• Semnarea acordurilor de colaborare cu instituţii de învă-
ţămînt superior din diferite ţări.
•• Dezvoltarea relaţiilor bilaterale dintre Universitate şi mi-
siunile dipomatice acreditate în Republica Moldova. În
acest sens, activitatea CCI ţine de organizarea în comun a
diferitor evenimente, precum: lecţii publice, cursuri gratuite
de limbi străine, prezentări de film, seminare, mese rotun-
de, conferinţe. Evenimentele organizate până în prezent, în
cooperare cu ambasade sau organizaţii internaţionale s-au
încheiat cu acorduri de colaborare cu misiunile diplomatice
din Ţările de Jos, Germania, Georgia, Azerbaijan, Spania,
China, Coreea de Sud, SUA, Israel, Marea Britanie, Franţa,
Chile.
•• Asigurarea parteneriatului în cadrul proiectelor interna-
ţionale (Erasmus Mundus, Tempus, Campus etc.);
•• Participă în procesul de mobilitate academică a studenţi-
lor şi cadrelor didactice;
•• Monitorizarea, promovarea şi mediatizarea activităţilor
internaţionale din cadrul ULIM.
Dezvoltarea relaţiilor internaţionale în cadrul ULIM, este
semnificativă prin faptul că, la 20-21 septembrie 2007, în preajma
celei de a 15-a aniversare de la fondare, ULIM a semnat la Univer-
sitatea din Bologna, Italia, Magna Charta Universitatum, docu-

- 110 -
ment important semnat de către 660 universităţi din 78 de ţări din
întreaga lume (ULIM fiind unica instituţie din Republica Moldova
semnatară a acestui document) . În calitate de semnatar al Magna
Charta Universitatum, ULIM pledează pentru libertatea academică,
exercitată plenipotenţiar atât pe dimensiunea cunoaşterii, cât şi pe
cea a cercetării. Or, universitatea este o entitate meritocrată o comu-
nitate de erudiţi, iar identitatea morală a universităţii se bazează pe
angajamentul învăţării şi cercetării, erudiţiei şi căutări adevărului,
indiferent de aplicabilitatea imediată, priorităţile politice sau bene-
ficiile economice. Universitatea este menită să servească societa-
tea în ansamblu, contribuind la dezvoltarea ei durabilă.

Ascensiunea Universităţii Libere Internaţionale din Mol-


dova a fost posibilă pe parcursul acestor ani, şi, cu siguranţă,
va fi realizabilă şi în viitor, graţie prestaţiei corpului profesoral
de excepţie, care constituie fondul de aur nu numai a ULIM-
lui, ci a comunităţii intelectuale naţionale, cât şi sprijinului
acordat de către Conducerea R.M.
Sportul internaţional
Mens sana in corpore sano – este un dicton latin care sim-
bolizează armonia mult râvnită dintre corp şi suflet. Modernul
complex sportiv, pus la dispoziţia profesorilor şi studenţilor, com-
pletează paleta vastă a activităţilor didactico-ştiinţifice. Pe lângă
menirea de asanare, complexul sportiv realizează şi alte obiective:
antrenarea sportivilor de performanţă. Topul campionilor în diver-
se genuri de sport este impresionant la ULIM. Actualmente, circa
200 sportivi îşi fac studiile la facultăţile ULIM. Ei sunt membri ai
loturilor sportive la următoarele discipline: fotbal, şah, handbal,
atletism, lupte libere, judo, dansuri sportive etc. Printre ei sunt
34 maeştri în sport de categorie internaţională, 5 mari maeştri, 6
maeştri internaţionali (şah), 26 maeştri în sport. Toţi participanţii la
olimpiade sunt maeştri in sport de categorie internaţională. Spor-
tivii ULIM sunt în topul competiţiilor de anvergură, precum sunt
Campionatele mondiale şi europene, Jocurile Balcanice etc. Nu-
mai pe parcursul ultimilor cinci ani sportivii ULIM au cucerit 70
- 111 -
medalii de aur, argint şi bronz la Campionatele Europei, Cupele
europene, Jocurile Balcanice, Campionatele mondiale universita-
re etc. Ţinem să menţionăm în mod deosebit succesele repurtate
de echipa de fotbal ULIM care 7 ani consecutiv este Campioană
universitară. Echipa de Şah ULIM este mai mulţi ani la rînd
Campioană Universitară, iar echipa mixtă de şah este multiplă
campioană a Republicii Moldova. Echipa de Handbal feminin a
devenit recent campioana R.M.
La Jocurile Olimpice de la Sydney lotul naţional olimpic al
ţării noastre a fost reprezentat prin 25% din sportivii studenţi la
ULIM.
Pentru prima echipa de handbal feminin a RM a participat la
Campionatul Europei fiind reprezentată în exclusivitate de studen-
te sportive ale ULIM.
Tot pentru prima dată, studenta facultăţii drept al ULIM Ma-
ria Gaidarji a devenit campioana Europei la jocul de dame. Pentru
prima dată în istoria şahului european între cluburi o echipă uni-
versitară a reprezentat ţara la Campionatul de şah din Grecia. Acest
fenomen s-a produs cu echipa ULIM-ului în 2001, care a ocupat
locul 19 din cele 38 echipe participante la campionat şi constituite
din mari maeştri de clasă internaţională.
Astfel, în anul 2001, pentru prima dată lotul reprezentativ
al Republicii Moldova la Campionatul European de şah feminin
pe echipe a ocupat locul II, cedând locul I doar Franţei, dar depă-
şind astfel de echipe, precum cele ale Angliei, Germaniei, Rusiei,
Ukrainei, României şi altor state. Lotul a fost constituit în exclusi-
vitate din studentele ULIM, marele maestru de clasă internaţională
Elmira Scripcenco-Lotier, studenta Facultăţii Istorie şi Relaţii In-
ternaţionale şi Svetlana Petrenco, maestru de clasă internaţională,
studenta facultăţii de psihologie a departamentului medicină.
În general, în anul 2001 sportivii ULIM-ului au obţinut peste
250 medalii de aur, argint şi bronz la diverse competiţii naţionale,
regionale, europene şi mondiale.
Astfel, dictonul latin menţionat corespunde integral nu
doar formei, ci şi conţinutului procesului educaţional promo-
vat de către ULIM.

- 112 -
Merită tot respectul activitatea ULIM, experienţa inedită a
căreia a fost studiată şi apreciată de către Colegiul Ministerului
Educaţiei şi Tineretului în octombrie 2008 şi recomandată spre
examinare şi implementare tuturor instituţiilor de învăţământ su-
perior din ţară.
După trecerea în revistă a momentelor cheie din viaţa in-
teruniversitară internaţională a ULIM-ului, ţinem să remarcăm:
Universitatea Liberă Internaţională din Moldova promovează
consecvent idealurile democraţiei şi progresului educaţional -
ştiinţific ce se încadrează armonios în sistemul de relaţii interna-
ţionale universitare, deoarece o universitate modernă nu poate
pretinde la topul calităţii fără componenta internaţională prin
care trebuie să-şi promoveze genofondul intelectual.

- 113 -
- 114 -
ULIM: 2002-2012
СТРАНИЦЫ ИСТОРИИ

- 161 -
I. НАУЧНО – ПЕДАГОГИЧЕСКИЕ КАДРЫ
Любое высшее учебное заведение существует, опираясь
на несколько самых важных основ, и одной из важнейших,
безусловно, являются научно – педагогические кадры.
На протяжении 20 лет деятельности ULIM, здесь труди-
лись и продолжают трудиться видные деятели высшего обра-
зования и университетской науки. В большинстве своем это
преподаватели, проработавшие ряд лет в зарубежных универ-
ситетах, владеющие как иностранными языками (в особенно-
сти английским и французским), так и русским и румынским.
В последние годы мы принимаем на работу специалистов в
отдельных областях знаний, на период от 6 месяцев до одного
года, носителей немецкого, польского, болгарского, арабского,
турецкого, испанского, китайского и корейского языков.
Преподаватели ULIM
Хочу отметить, что преподаватели, работающие в ULIM,
это наши соотечественники, в большинстве своем имеющие
богатый профессиональный опыт в своей области знаний.
Многим из них довелось преподавать в различных высших
учебных заведениях нашей страны и за рубежом. Преподава-
тельский коллектив Международного Независимого Универ-
ситета Молдовы формировался из лучших преподавателей,
перешедших к нам из других молдавских вузов. Поэтому, как
следствие, коллектив нашего университета представляет со-
бой сочетание преподавательского и интеллектуального по-
тенциала Республики Молдова, за что мы благодарны учеб-
ным заведениям Молдовы, внесшим свой вклад в создание
преподавательского состава ULIM.
На начальном этапе создания нашего университета, мы
мечтали и надеялись создать исключительный образователь-
ный коллектив. Ректоратом и Сенатом ULIM были предприня-
ты ряд мер, преследующих цель экономически заинтересовать
преподавателей университета, в целях создания научно-педа-
гогического потенциала как основы университета. Заработная

- 162 -
плата в нашем университете была установлена на 50-100%
выше, чем в других вузах страны. Это при том, что Ректорат
и Сенат действовали в условиях отсутствия обязательного в
других вузах органа – Профсоюза преподавателей.
В данном контексте главная роль принадлежала ректо-
ру университета, который отказался от создания органа, об-
ремененного старым менталитетом. Речь идет о том, что кол-
лектив хотел создания профсоюза преподавателей, не желая в
то же время разделить с ректоратом ответственность за каче-
ство финального продукта – за содержание образовательного
процесса, за многочисленные и разнообразные двусторонние
отношения преподаватель-студент, возникающие в процессе
обучения и т.д. и т.п. в условиях общества, основанного на ры-
ночных отношениях. Иными словами, инициативная группа
по созданию профсоюза преподавателей видела в этом органе
лишь форму потребления материальных ценностей.
С другой стороны, предложения этих коллег соответ-
ствовали содержанию Трудового Кодекса Республики Молдо-
ва, который даже отдаленно не отвечал требованиям нового
общества, а представлял собой образец менталитета обще-
ства, основанного на коллективизме. Более того, еще в 2005
году руководство ULIM было предупреждено Президентурой
Республики о необходимости создания профессионального
союза преподавателей. Но у ректората хватило смелости про-
тиворечить, приведя соответствующие аргументы о бессмыс-
ленности создания в условиях современного общества и в
организации такого типа, как ULIM, такой устаревшей струк-
туры. Таким образом, нам удалось на протяжении всех 20 лет
деятельности ULIM просуществовать без профсоюза препо-
давателей. Но коллектив университета не пострадал. Полно-
мочия прежних профсоюзов взял на себя ректорат.
Считаю необходимым отметить, что не только образова-
тельная концепция ULIM или университет, как таковой, были
целью создания учебного заведения нового типа. Далеко не
всегда цели, определенные на первоначальном этапе создания

- 163 -
организации, компании, или даже государства, могут быть
осуществлены полностью, согласно задуманному плану.
По другому поводу мне уже приходилось высказываться
о содержании Университетской Хартии и в целом о механизме
функционирования университета, сочетающего в себе различ-
ные модели организации высших учебных заведений, включая
опыт советского высшего образования. Психология человека,
как и человеческий мозг, вещи немного известные современ-
ному обществу. Поэтому, до настоящего времени, исходя из
накопленного человеческого опыта, невозможно удалить без
следа навыки и поведение человека, присущие ему в про-
шлом обществе. Даже гениальные люди совершают ошибки,
не говоря об обычных людях, которые, безусловно, допускают
определенные ошибки в своем поведении. Так произошло и у
нас. Попробовав создать университет новаторского типа, мы
неизбежно совершили ряд нежелательных действий, обуслов-
ленных собственным преподавательским менталитетом со-
ветской эпохи. Так, например, в период первого десятилетия
существования Международного Независимого Университета
Молдовы, преподавателям было предоставлено 16 квартир
за счет университета. Эти квартиры бесплатно были переда-
ны заслуженным преподавателям. Не жалею об этом жесте,
совершенном ректоратом ULIM. Систематически ректорат
предоставлял премии преподавателям и сотрудникам универ-
ситета, льготы и надбавки к зарплате, материальную помощь
по поводу различных событий в семьях штатных сотрудни-
ков университета. А после принятия Парламентом страны
Закона об обязательном медицинском страховании и выплат
в Национальную компанию медицинского страхования, уни-
верситет ежегодно резервирует определенное число путевок в
медицинские учреждения, находящиеся в ведении этой компа-
нии. То есть, наши преподаватели пользуются и этим каналом
льгот и дополнительной материальной поддержки. К сожале-
нию, наша инициатива, как и многие другие дополнительные
меры по поддержке сотрудников ULIM, не достигли до сих

- 164 -
пор цели, поставленной нами в начале. В развитых странах,
где приватная модель представлена в национальной системе
высшего образования, таких как США, Великобритания или
Япония, такие меры неизвестны. Деятельность преподавате-
лей стимулируется университетами, но только не теми метода-
ми, что были указаны выше. Убеждены, что западные модели
могут быть în corpore внедрены в условиях Республики Мол-
дова лишь посредством преобразований и перемен, учитыва-
ющих многообразие нашей страны. К сожалению, эти реалии
не были восприняты нами на начальном этапе. Мы предоста-
вили эти 16 квартир, будучи движимы благородными идеями,
в то время как сам ректор в то время жил в весьма скромной
квартире. Более того, руководство университета, на собствен-
ном примере, продвигало скромный образ жизни. Ректор не
строил дворцов и вилл, а делал упор на создании материаль-
но-технической базы университета и определенного комфорта
для коллег, которые каждый день трудились в университете.
Так случилось, что многие из тех преподавателей, кото-
рым университет предоставил квартиры, использовав для это-
го из бюджета ULIM 30 млн. лей, уже не работают в нашем
университете. Но, как уже сказал, не жалею об этом. Сегодня
мы оказываем помощь преподавателям в приобретении жилья
путем участия в ипотеке. Эта форма поддержки преподавате-
лей и сотрудников широко распространена в Молдове именно
для преподавателей вузов.
На протяжении 20 лет педагогической деятельности, в
ULIM продвигаются различные модели и принципы взаимо-
отношений между людьми. Например, с первого года своего
существования, университет поддержал очень много талант-
ливых молодых людей из различных социальных слоев, в том
числе и детей преподавателей и сотрудников. Насколько нам
известно, этот принцип не распространен ни в одном высшем
учебном заведении страны. Сегодня в ULIM работают 12 се-
мей преподавателей (муж и жена), 18 семей (один или оба ро-
дителя и один из детей, который окончил ULIM). У них осо-
бый статус, повышенные зарплаты.
- 165 -
Так как ректорат взял на себя функции, ранее прису-
щие профсоюзу, а также для осуществления образовательной
концепции ULIM, руководство университета основало в рай-
оне Сынжерей научно-образовательную базу университета.
В этом подразделении университета, наряду с образователь-
ными задачами, реализуются и некоторые задачи продоволь-
ственной программы – выращиваются овцы, птица и другие
животные для продажи сотрудникам университета по ценам,
выгодно отличающимся от цен на рынках страны. Обязанно-
сти профессионального союза преподавателей, взятые на себя
руководством, подразумевают весьма нелегкое бремя. И опять
обращаемся к наглядному примеру. Для преподавательского
и студенческого коллектива была приобретена база отдыха в
Вадул-луй-Водах, площадью около 2,85 га и вместимостью
480 мест для отдыха студентов и сотрудников. Университет не
получает дотаций из госбюджета. Поэтому, в условиях рыноч-
ных отношений, для нас важно, чтобы каждый бануц приносил
доход ULIM. Отмечаем это потому, что база отдыха в Вадул-
луй-Водах, в которую было инвестировано 3,2 млн. лей и ко-
торая была одной из самых представительных и хорошо обо-
рудованных баз отдыха этой зоны, не использовалась нашими
преподавателями и студентами, за исключением иностранцев.
Такая же ситуация наблюдается и на базах отдыха других
молдавских университетов. В результате, так как база отдыха
была нерентабельна и использовалась только иностранными
студентами, руководство университета было вынуждено ее
продать, а полученные деньги использовать на другие нужды
учебного процесса. Было построено студенческое общежитие,
которое оборудовано и оснащено гораздо лучше, чем общежи-
тия других высших учебных заведений республики. В началь-
ный период в общежитии проживали как студенты, так и мо-
лодые преподаватели. Сейчас университет построил первую
университетскую гостиницу на 48 номеров, предназначенную
как для приглашенных из других университетских центров
преподавателей ULIM, так и для всех желающих.

- 166 -
В последние десять лет существования ULIM ректорат
преобразовал обязанности профсоюза преподавателей, при-
ведя свою деятельность в соответствие с моделями западных
университетов, а также университетов Юго-Восточной Азии.
Со временем роль посредника между сотрудниками,
преподавателями и исследователями с одной стороны и рек-
торатом, с другой стороны, станет выполнять Совет по Эти-
ке, основанный решением Сената ULIM 28 января 2005 года.
Этот коллегиальный орган действует согласно Статуту ULIM
и Университетской Хартии. Совет по Этике призван участво-
вать в организации основной деятельности университета,
способствуя сохранению атмосферы коллегиальности, со-
трудничества, терпимости между администрацией и членами
коллектива, между сотрудниками различных подразделений
ULIM. Исключение составляет деятельность Студенческого
Профсоюза – особого органа для учащейся молодежи, статус
которого сильно отличается от статуса аморфных организаций
советских времен. Эта структура носит только прежнее назва-
ние, в реальности же целью этой студенческой организации
является продвижение, осуществление и соблюдение прав и
обязанностей студентов в отношениях с ректоратом, Сенатом,
деканатами и кафедрами ULIM.
Человеческий ум: его бедность и богатство
Еще древние греки говорили, что богатство и слава
очень ненадежные ценности, если нет ума. Ум человека раз-
вивается, добавляем мы, в зависимости от условий, в которых
он существует и от того, что было унаследовано генетически.
Уровень и качество жизни в Республике Молдова есть продукт
творчества ума каждого из нас. Не надо много ума для того,
чтобы критиковать руководство страны, те или иные лично-
сти, бизнесменов, но давайте попробуем проанализировать, на
что способен каждый из нас. Какой вклад внес каждый из нас
в то, чтобы наше общество обладало лучшим качеством жиз-
ни, чем вчера.

- 167 -
То, что до сих пор удалось реализовать в ULIM, является
продуктом мудрости и ума наших сограждан и современни-
ков. Относительно легко стать олимпийским чемпионом или
победителем известных региональных или международных
соревнований, гораздо труднее сохранить свое место на сту-
пеньке победителей. Без преувеличения подчеркну, в который
раз, что одним из немногих фундаментальных достижений в
Республике Молдова за последние 20 лет было и остается ос-
нование и развитие ULIM. Успех ULIM является плодом твор-
чества ума как людей доброй воли, честных, благородных, так
и людей злой воли, наших противников. Если бы не существо-
вало этого равновесия ума нашей нации, провал был бы гаран-
тирован.
ULIM всегда поддерживали хорошие люди, стремящи-
еся продвигать идеалы более демократического и процве-
тающего мира. Чтобы лучше стало понятно то, о чем будет
сказано далее, я призываю тебя, читатель, попробовать быть
беспристрастным в оценке тех или иных ценностей, тех или
иных людей. Кроме Господа Бога, нет на этой земле идеаль-
ных людей. И все же, те, кто нас окружает, будучи ли во главе
государства, в кабинете, или за плугом, - они являются истин-
ными созидателями ценностей.
Говорю так, потому что подавляющее большинство со-
временников всех возрастов, разной политической ориента-
ции и юридического статуса, поддержали меня благодаря ду-
ховным ценностям, исповедуемым этими людьми. Не могу не
сказать о том, что ULIM был поддержан первым президентом
Республики Молдова, Его Превосходительством господином
Мирчей Снегуром и Руководителем Президентского аппарата,
профессором господином Ионом Боршевичем (ныне покой-
ным), а также другими представителями высшего руководства
Республики Молдова.
О каждом из этих людей злые языки говорили, что они
заинтересованы в поддержке ULIM, приводя самые удиви-
тельные «аргументы». Если ULIM удалось добиться для Ре-

- 168 -
спублики Молдова столь значимого успеха в области выс-
шего образования, создания положительного образа нашей
страны в мире, внести вклад в оживления международных
отношений государства Республика Молдова, то это являет-
ся, не в последнюю очередь, результатом мудрости, провид-
чества и ясности ума этих достойных представителей наше-
го народа. На начальном этапе, да и впоследствии, большая
роль в этом отношении принадлежит профессору, ректору
Иону Боршевичу.
Если следовать сказанному летописцем Ионом Некул-
че, что «Рождаются и в Молдове люди», надо признать, без-
условно, что профессор Ион Боршевич останется в истории
нашего народа не только как великий книжник, ученый, про-
фессор, ректор, но и как Великий Мудрец конца 20 века. Он
был и остается не только Ректором ректоров, но и символом
мудрости на рубеже веков. Он сумел обогнать эпоху, в которой
жил и работал, своим вмешательством в бытность свою пар-
ламентарием в тех случаях, когда сталкивались старая и но-
вая идеологии, прежние менталитет и духовность с ростками
демократии, порядочности и социальной справедливости. Он
был и остается одним из немногих культурных и ответствен-
ных людей в государственных органах, который не приобрел
богатства за счет государства, не имел выгоды от собствен-
ности государства для покупки ценностей, не продвигал сво-
их детей, не помогал бездарностям попасть на места, которых
те были недостойны, а напротив, продвигал в образовании
ценности и все лучшее, что есть у нашего народа. Профес-
сор и политик Ион Боршевич не имеет аналога в Республике
Молдова, если оценивать его деятельность в высшем образо-
вании, увенчавшуюся основанием и развитием трех высших
учебных заведений нашей страны: Государственного Педаго-
гического Института (Университета) им. А.Руссо в Бельцах,
Государственного Педагогического Института (Университета)
им. И.Крянгэ в Кишиневе и, конечно, ULIMа. Этот человек из
народа принес себя в жертву, посредством образования, сво-

- 169 -
ему народу. Он сгорел как факел для того, чтобы продвигать
новаторские идеи в образовании. Ясность его ума составляет
истинное духовное богатство румынской нации и останется
навсегда в нашей памяти, в истории высшего образования и
государственности Республики Молдова.
Вспоминается максима одной нашей писательницы по-
слевоенного периода, звучащая приблизительно так: «Люди
наши, люди хорошие. Они тебя возвысят, они тебя опустят, но
только не выгонят». Это народная жемчужина полностью от-
ражает нашу действительность периода основания ULIM.
У человека можно насильно отобрать, но насильно дать
ему что-либо невозможно
На основании двусторонних договоров, подписанных со
многими университетскими центрами, было направлено на
курсы переподготовки, пост-докторат много преподавателей,
среди которых и бывшие парламентарии, председатели пар-
ламентских комиссий, как, например, Михай Патраш. Будучи
направленными в зарубежные университетские центры, они
получали соответствующие стипендии с сохранением заработ-
ной платы в ULIM. Парадокс состоит в том, что почти никто
из них по возвращению не принес обола (образно говоря) для
того чтобы обогатить содержание учебного процесса. Слова-
ми Иона Крянгэ «Поехал в Париж…. и вернулся в Яссы…..».
Еще тогда я сделал вывод, что человеку можно дать на-
сильно, но если у него нет в генах особых качеств, дарованных
Богом, ничего не изменится. После подобных случаев я пере-
дал ответственность за подобную деятельность Сенату ULIM.
Каждый из нас, от рождения признан потенциальным
гением, однако гением можно стать, если эти качества
переданы по наследству и если созданы необходимые
условия для их развития
В 90-х годах один из проректоров ULIM, руководствуясь
личными мотивами, обратился к ректору с просьбой освобо-

- 170 -
дить от должности одного из продеканов. Более того, обусло-
вил в письменном виде его увольнение, в противном случае
грозился подать в отставку со своего поста. Я попробовал по-
мирить козу с капустой. Отправил в творческий отпуск про-
декана, послужившего причиной раздора, решив, таким обра-
зом, конфликт.
По прошествии определенного времени, бывший проде-
кан выполнил запланированное и вернулся на прежнюю долж-
ность. Вскоре после восстановления в должности вернувший-
ся продекан и проректор, ставивший условия, встретились в
коридоре, поздоровались и обнялись. Я был просто потрясен
этим случаем. Пригласил к себе проректора и попросил объ-
яснений, а он мне отрезал: «Вы для того и ректор, чтобы вы-
слушивать всех, а поступать так, как правильно». И тогда я
вспомнил решение Соломона в случае с ребенком с двумя ма-
терями, сказав себе, что мир велик и Господь послал нам раз-
ных людей.
Господи, пошли человеку в молодости ум его зрелости!
Любое явление, любое действие обусловлены законом
единства и борьбы противоположностей. В этом смысле хочу
отметить, что в высшем образовании Республики Молдова,
которое в сравнении со многими странами Европы более про-
грессивно, все же есть слабые звенья. Так, в качестве учреж-
дения высшего образования, продвинул, с большой душевной
болью, трех человек от ULIMа с постов доцентов на профес-
соров, хотя это должно было случиться позже или вообще не
случиться. Все трое до этого занимали высокие посты в выс-
шем руководстве страны: один был в прошлом заместителем
министра, второй председателем парламентской комиссии по
бюджету и финансам, а третий занимал высокую должность в
Счетной Палате. И хотя Сенат ULIMа был против этого реше-
ния, я, использовав свое положение, все же убедил Высший
орган университета дать положительный отзыв. Сожалею,
меня провели как ребенка. Воспользовавшись моей наивно-
стью, эти люди получили то, чего не заслуживали. Но, тем не

- 171 -
менее, желаю им на будущее здоровья. Постепенно все трое
были вынуждены покинуть ULIM, так как не соответствовали
занимаемым должностям. Для автора, как и для всего универ-
ситета, это послужило весьма поучительным уроком.
Только гениальные люди не совершают ошибок
У меня, как у менеджера, есть слабости, среди которых
числятся особое уважение и слишком большое доверие по от-
ношению к представителям законодательной, исполнительной
власти, и, особенно, к силовым ведомствам. Как следствие, в
ULIM были приняты в качестве преподавателей и научных со-
трудников, 43 бывших депутата, 24 бывших министра и вице-
министра, 16 ректоров и проректоров, а также 2 вице-прим-
министра. Большинство из них как пришли, так и ушли, не
будучи в состоянии влиться в образовательную концепцию
ULIM. Дорогой читатель, никому не пожелаю пройти через
«счастливые мгновения» принимать на работу, а потом уволь-
нять некоторых из них.
Я создал себе очень большие проблемы, пострадал, как
никто другой. Часто размышлял наедине с собой. Не мог най-
ти ответ на вопрос: «Как могло случиться, что люди, облада-
ющие научными степенями и званиями, занимавшие высокое
положение в обществе, не в состоянии освоить другой вид
деятельности?» Я чувствовал себя виноватым, пока в один
прекрасный день Господь меня не просветил и не доказал об-
ратное. Речь идет о том, что из преподавателей ULIM, при-
шедших из рядов высоких чиновников, депутатов, остался
лишь один – бывший министр. Из категории ректоров и про-
ректоров - только трое, а вице – прим - министры улетели на
места, соответствующие их профессиональной подготовке и
уму, которым их наградила природа. Важно, что ни один из
бывших чиновников, пришедших в ULIM, а затем уволивших-
ся, не сумели продвинуться в других высших учебных заве-
дениях хотя бы до уровня заведующего кафедрой. И тогда я
пришел к выводу: во время сильных наводнений на побережье
выносятся бетонные блоки, провалившиеся дома, деревья и

- 172 -
т.д., а также различные семена, которые, ближе к дельте, если
находят плодородную почву, углубляются, пускают корни, и
могут превратиться в плодоносящие деревья или хотя бы в
деревья, дающие тень. К сожалению, бывшие госчиновники,
а впоследствии преподаватели ULIM, случайно попавшие во
власть, а потом и в университет, были вынуждены уйти, до-
казав, что они есть разновидность сухих семян, без плодоно-
сящих свойств.
Важно, чтобы человек не стал жертвой своего характера
Коллегам прекрасно известно прошлое ректора ULIM.
Для особо любопытных отмечу, что в 1978 году не прошел
конкурс не замещение должности ассистента кафедры на под-
готовительном факультете для иностранных студентов в Го-
суниверситете. Втянулся в глубокий конфликт с коллегами с
кафедры русского языка. В 1991 году во время защиты мною
докторской диссертации (доктор хабилитат), мои «доброже-
латели» вновь приложили много усилий для того, чтобы на
голосовании был хотя бы один голос против. Но когда при-
шло время принимать их на работу в ULIM, я ни в коей мере
не затронул болезненной темы с коллегами, замешанными в
первом и во втором случаях. Более того, их поддерживали и
опекали, вплоть до того, что многие были награждены госу-
дарственными медалями и орденами, будучи представлены
к ним руководством ULIM, другие были оценены на уровне
университета. Всем им было известно, что руководство уни-
верситета информировано об их неоднозначном прошлом. Это
один из редких случаев, когда наивность победила в нас вре-
менное лицемерие.
Человек, жаждущий власти, не может
творить и создавать
Накануне выборов 2001 года, на уровне высшего руко-
водства Республики Молдова возникла идея создания блока
«Брагиш – Урекяну – Галбен». Беседовал на эту тему с госпо-
дином Д.Брагишем, господином С.Урекяном и господином
- 173 -
Петром Лучинским, президентом Республики Молдова. За 50
дней до выборов находился вместе с господином С.Урекяном
в командировке в Дамаске (Сирия). Во время визита, в ходе
короткой беседы, пришли к выводу о невозможности создания
подобного блока в условиях несовершенства Кодекса о вы-
борах. Договорились, что, по возвращении, А.Галбен проин-
формирует о принятом решении г-на Д.Брагиша, а С.Урекян
- г-на П.Лучинского. Тогда же г-н С.Урекян предложил создать
«Движение беспартийных». Других деталей и разговоров не
было.
После возвращения в Кишинев состоялось много встреч с
г-ном С.Урекяном, но проблема «Движения беспартийных» не
обсуждалась. Через некоторое время наш общий друг, покой-
ный писатель А.Коган, который занимал должность советника
Генерального примара, подготовил статью о ректоре ULIM. Из
содержания данной статьи следовало, что ректора ULIM сле-
дует провозгласить национальным героем. Более того, эта ста-
тья была написана А.Коганом по инициативе г-на Генерально-
го примара и под его подписью. Статья была опубликована в
один из понедельников в газете «Независимая Молдова». А в
конце недели, в субботу, должны были собраться в театре Опе-
ры и балета в Кишиневе беспартийные Республики Молдова,
для того, чтобы основать вышеназванное движение. Ректор
ULIM на это мероприятие никак не отреагировал. Тогдашний
вице-примар г-на С.Урекяна, г-н А.Ончану обратился к г-ну
С.Урекяну с просьбой заставить А.Галбена присоединиться
к этому движению, в противном случае весь медицинский и
педагогический мир займет враждебную позицию по отноше-
нию к Генеральному примару. Как следствие, со мной связался
г-н С.Урекян, который в ультимативной форме предложил мне
участвовать в этом мероприятии, в противном случае он вы-
нужден будет выступить с опровержением в газете «Незави-
симая Молдова». Ко мне обратился и редактор «Независимой
Молдовы» г-н Тищенко. Он одинаково уважительно отнесся к
обоим – и к автору статьи и к ее фигуранту. Г-н Тищенко на-

- 174 -
стаивал на понимании и помощи г-ну Генеральному примару.
Я не отказал, но и не согласился. Через четыре дня, в этом же
издании было опубликовано опровержение г-на С.Урекяна, в
котором он утверждал, что не является автором ранее опубли-
кованной статьи и не разделяет высказанного мнения. Откуда
такая наивность?
Власть и мы
Накануне выборов 2009 года, руководство ULIM подвер-
глось сильнейшему психологическому давлению под предло-
гом, что наши коллеги, прим-вице-ректор ULIMа г-жа Анна
Гуцу выступила публично и была включена в списки Либе-
ральной партии, а проректор М.Шляхтицкий, соответственно,
занял пост вицепредседателя ЛДПМ. Не считаю возможным
упоминать фамилии ответственных лиц из высшей государ-
ственной власти и КПРМ, которые настойчиво требовали ото-
звать названных коллег из партийных списков. Я ответил, что
не могу сделать этого, даже если бы захотел. Не позволяет
законодательство. Важно отметить, что в списках КПРМ фи-
гурировали фамилии некоторых ректоров. Как можно класси-
фицировать подобные действия: наивность, бесстыдство, хам-
ство, лицемерие или фарисейство?
Считаю необходимым отметить, что в последнее время
ULIM был и остается кузницей достойных кадров для органов
государственной власти и международных организаций. Так,
проректор ULIM Олег Серебрян, основал одну из политиче-
ских партий, объединившуюся впоследствии с Демократиче-
ской партией Молдовы (ДПМ), а сейчас он является послом
Республики Молдова во Франции.
Алексей Барбанягрэ, которого вырастил и продвигал
ULIM, стал советником Президента Республики Молдова.
Многие другие преподаватели ULIM, выделившиеся препо-
давательским трудом в университете, приняли впоследствии
участие в развитии органов публичной власти РМ.
Иначе говоря, ULIM всегда поддерживал хорошие отно-
шения с органами государственной власти. Эти отношения но-

- 175 -
сили официальный и ни в коем случае не приспособленческий
характер. Никогда не были рабами чужих идей и воздейство-
вали на органы государственной власти только содержанием
и качеством. Всегда переживали за действия органов государ-
ственной власти, независимо от политических взглядов.
Руководствовались только существующими реалиями.
В этом контексте есть два немного шокирующих случая
– в одном из них речь идет о Георге Постикэ, вице-ректоре
ULIM и в другом – о Викторе Попа. Без того, чтобы посовето-
ваться с нами или обратиться с просьбой, известные деятели
власти настояли на назначении г-на Георгия Постикэ на долж-
ность вице-министра культуры, таким же образом был вклю-
чен доктор хабилитат, профессор, г-н Виктор Попа в деятель-
ность политических партий, находящихся у власти. Хорошо
это или не очень? Я воздержусь от комментариев.
Уважаемый читатель! Очень хочу быть правильно поня-
тым, я очень много переживал об отсутствии способностей и
компетенции у тех, кого отметил в рубрике «Только гениаль-
ные люди не совершают ошибок», которые когда-то работали
в Парламенте, правительстве или в других органах государ-
ственной власти, но оказались не в состоянии соответствовать
жестким требованиям Национальной Системы образования.
Если из-за этих я сожалел, что их начальство не в состоянии
было компетентно подобрать кадры на ответственные посты
в органах государственной власти, то в случае с г-жой Анной
Гуцу, гг. М.Шляхтицкого, Олега Серебряна, Алексея Барбэня-
грэ, Георге Постикэ и Виктора Попы, как и других, не упомя-
нутых в этой книге, сожалею, что они перешли в политику,
оставив ULIM без лучших педагогических кадров высочайшей
подготовленности и опыта. В любом случае, в будущем ULIM
никогда не допустит приема на работу людей, работавших в
органах государственной власти, обладающих званиями и ти-
тулами, за исключением г-жи Анны Гуцу, гг. М.Шляхтицкого,
О. Серебряна, А.Барбэнягрэ, Г.Постикэ, В. Попы, для которых
двери ULIM всегда будут открыты.

- 176 -
II. НАУЧНО-ПЕДАГОГИЧЕСКИЕ КАДРЫ ИЗ-ЗА
РУБЕЖА
На протяжении 20 лет существования в ULIM трудились
многие преподаватели и научные сотрудники из зарубежных
университетов, с которыми у нас договоры о сотрудничестве,
а также те, кого к нам направили различные университеты и
профильные центры. Только за последние 10 лет в ULIM в ка-
честве преподавателей или научных сотрудников работали:
ЕВРОПА
Франция Профессор Piere Morel, научный со-
трудник Института Филологических и
Межкультурных Исследований в соста-
ве Филологического Факультета; Плея-
да преподавателей, прочитавших в на-
шем университете на Франкофонском
отделении циклы лекций по различным
дисциплинам: Ake Jean-Pierre Eby, Jean-
Marc Lauzanas, Dessislava Tocheva, Pierre
Labardin, Yannic Bineau, Abderahmane Rida
Rida и другие;

Германия Преподаватели: Мarina Dumbrav и Bernd


Schorb – факультет Экономических зна-
ний; Mona Zeman – преподаватель Фило-
логического факультета и др.

Италия Luigi Melica и Graciela Olga Fuentes – пре-


подаватели Факультета Экономических
знаний и др.

- 177 -
Испания Преподаватели: Fernando Moline Royo,
Celestino Parejo, Maria Rodrigues, Arturo
Cobos – Филологический факультет и дру-
гие;

Австрия Преподаватели: Larissa Schippel, Wolfgang


Benedek, Fabian Parick Mayr – с циклом
лекций на разных факультетах УЛИМа;
Турция Преподаватели: Ismail Onur, Demet Gencer
Kasap – с циклом лекций на Филологиче-
ском факультете и др.;

Литва Преподаватель Laurinas Bieksa – с циклом


внеучебных дисциплин;

Латвия Преподаватель Leva Kalve – Факультет


Экономических знаний;

Польша Преподаватель Jaroslav Kurp – Филологи-


ческий факультет и др.;

Чехия Преподаватель Chojnacka - с циклом внеу-


чебных дисциплин и др.;

Грузия Maia Cuceaidze – с циклом лекций на гру-


зинском языке и др;

Нидерланды Robert de Groof – с циклом лекций на Фи-


лологическом факультете и координатор
проекта Евросоюза;

Финляндия Leo Pekkala – преподаватель на кафедре


Журналистики;
Румыния Ionuţ Tarcea – с циклом лекций на кафедре
Журналистики;

- 178 -
СЕВЕРОАМЕРИКАНСКИЙ КОНТИНЕНТ
США 11 преподавателей, среди которых:Catherine
Douilett –Факультет Психологии и Со-
циальной работы; Judithanne Scourfield
McLauchen и Christopher R. Kelly-
Юридический факультет; Fern Greenwell и
Dirk Bretschneider – Филологический фа-
культет и др.
Канада Gilles Breton –организатор международ-
ной конференции в ULIM;
ЛАТИНСКАЯ АМЕРИКА
Бразилия Patricia Oda- преподаватель кафедры Жур-
налистики;
Колумбия Laura Riano – преподаватель Филологиче-
ского Факультета;
Венесуэла Francis Elena Uriana Portillo – с циклом
дисциплин на Филологическом факульте-
те;
ВОСТОЧНАЯ АЗИЯ
Китай Преподаватели: Zhao Huangai, Ma Linhuan,
Xiang Jilin Reuben, Sun Futing, Ma Li, Sun
Jang – Институт Confucius и др.;
Южная Корея Преподаватели: Han Ho Lin, Kim Won Sim,
Choi Zoung Hee, Pack Seung Ae – Центр
Корейской культуры и языка «Se Jong» и
др.;
Участие преподавателей из-за рубежа в учебной деятель-
ности ULIM очень важно, но носит двойственный характер. С
одной стороны, привлечение иностранных преподавателей в
ULIM и наоборот полезно для университета, но это не всегда
положительно воспринимается университетским коллекти-
вом, так как иностранные преподаватели получают заработ-
ную плату, в худшем случае, как у себя на родине, факт, весьма
чувствительный для бюджета нашего университета. С другой
- 179 -
стороны, эта инициатива ректората преследует цель мобили-
зовать научно-педагогические кадры ULIM для достижения
уровня подготовленности зарубежных коллег. С сожалением
должен отметить, что эта инициатива не принесла желаемого
результата.
Академическое расширение ULIM
В целях продвижения Образовательной стратегии наш
университет активно внедряет научное и образовательное
расширение за границы нашей страны, продвигая, таким об-
разом, имидж Республики Молдова и Национальную Образо-
вательную Систему.
Для этого были подписаны шесть договоров о сотрудни-
честве с культурными фондами из Румынии, посредством ко-
торых на территории соседней страны были открыты Центры
Селекции, Профессиональной Ориентации и Консульти-
рования. Эти центры были открыты в Олтении, Тыргу-Жиу;
Мунтении, Бузэу; Добрудже, Констанце, Хыршова и Чернаво-
да и в Молдове, в Яссах.
В 2008 году был открыт наш первый филиал в Южном
Судане (город Juba). Этот филиал был основан совместно с
нефтедобывающими компаниями «ASCOM – Grup» из Респу-
блики Молдова и «Shell» (Франция). В этом филиале работали
преподаватели, специально отобранные из различных универ-
ситетов Молдовы, США, Италии, Германии, Норвегии и Рос-
сии, с которыми у нас есть договоры о сотрудничестве. Пре-
подаватели, отобранные для работы в Южном Судане, прошли
строгий медицинский контроль, учитывающий особенности
тропической медицины и проведенный на высоком профес-
сиональном уровне. Сейчас мы работаем над открытием по-
добного же центра в Северном Ираке (провинция Курдистан).
Многие наши преподаватели побывали в командировках
в зарубежных университетах, с которыми ULIM сотрудничает,
с целью накопления опыта и внедрения его у нас, а также для
обмена положительным опытом, накопленным нами.

- 180 -
III. ГОСУДАРСТВЕННЫЕ НАГРАДЫ И ЗВАНИЯ
На протяжении 20 лет существования ULIM неодно-
кратно отмечались государственными наградами: дипломами
Правительства РМ и Министерства Образования и другими
государственными званиями и титулами, преподаватели и со-
трудники университета, достигшие успехов в области образо-
вания и научных исследований, участвовавшие в международ-
ных проектах, приглашавшиеся в качестве экспертов в области
национального оценивания или привлекавшиеся к разработке
национальных политик в различных областях. Большинство
сотрудников работают в ULIM с момента его основания, под-
готовив за этот период многие поколения молодежи нашей
страны и из-за рубежа, участвуя в организации и проведении
национальных и международных научных конференций, про-
двигая ценности национальной системы высшего образова-
ния. Вместе с тем, многие преподаватели, удостоенные раз-
личных государственных наград, в силу разных причин, ушли
из ULIMа.
Высокая оценка Министерства Образования Республики
Молдова, Правительства Республики Молдова и Президенту-
ры была дана за особые заслуги в продвижении национальной
системы высшего образования, внедрение новых форм и кри-
териев образования, продвижение имиджа Республики Мол-
дова, распространение образовательного бренда нашей стра-
ны за пределами наших границ.
Хотим подчеркнуть, что были отмечены:
1. Почетными грамотами Министерства Образова-
ния – 34 сотрудника ULIM;
2. Грамотами Правительства Республики Молдова –
30 сотрудников ULIM;
3. Званием «Заслуженный тренер» за особые заслуги в
продвижении университетского спорта – Николае Мадан
– старший преподаватель, зав. Кафедрой Спорта ULIM;
4. Почетного Звания «Om emerit» - в знак особой оцен-
ки успешной деятельности в модернизации образования,

- 181 -
высокого профессионализма в подготовке национальных
и зарубежных специалистов:
Андрей Смокинэ – доктор хабилитат, профессор,
Георге Мишкой - доктор хабилитат, профессор,
Михай Черненко – доктор наук, конференциар,
Антонина Галбен – преподаватель кафедры Превен-
тивной медицины и Экологии,
Людмила Коргенч – заместитель директора Библио-
теки ULIM,
Раиса Евсюкова – доктор, конференциар,
Натела Паша – заместитель директора Департамента
по работе с иностранными студентами;
5. Медалью «Михай Эминеску» - в знак высокой оцен-
ки огромной деятельности в области литературы и про-
движения национальных культурных ценностей:
Павел Параска – доктор хабилитат, профессор,
Зинаида Раду – доктор, конференциар,
Драгош Викол – доктор хабилитат, профессор.
6. Звания «Meritul civic» - в знак оценки вклада в мо-
дернизацию содержания высшего образования и разви-
тия методики подготовки национальных кадров в выс-
шем образовании, за накопленные научные достижения
в профессиональной области и успешного продвижения
национальной системы высшего образования Республи-
ки Молдова за рубежом:
Петру Рошка – доктор хабилитат, профессор,
Зинаида Сокиркэ – Директор Библиотеки ULIM,
Трофим Карпов – доктор, конференциар,
Людмила Коадэ – доктор, конференциар,
Виталий Гамурарь – доктор, конференциар,
Лилия Мэржиняну – доктор, конференциар,
Николае Сали – доктор, конференциар,
Октавиан Цыку – доктор, конференциар,
Нина Тэлэмбуца – доктор, конференциар,
Сергей Цуркану – доктор, конференциар;

- 182 -
1. Орденом «Gloria Muncii» - за выдающуюся педаго-
гическую деятельность, большую роль в обеспечении
качества учебного процесса, профессионализм и компе-
тентность в выполнении служебных обязанностей:
Андрей Галбен – ректор ULIM,
Анна Гуцу – прим-вицеректор ULIM, доктор, про-
фессор,
Алексей Барбэнягрэ – доктор хабилитат, профессор,
Николае Цыу – вицеректор ULIM, доктор хабилитат,
профессор,
Елена Прус – доктор хабилитат, профессор,
Георге Мишкой – доктор хабилитат, профессор, член
– корреспондент АН РМ,
Ион Маноли – доктор хабилитат, профессор,
Сильвестру Максимилиан – доктор хабилитат, про-
фессор,
Митру Гициу – доктор, конференциар,
Наталия Бурлаку – доктор хабилитат, профессор,
Светлана Руснак – доктор, конференциар,
Василий Соколов – доктор, конференциар;
2. Награда «Ordin de Onoare» - в знак высокой оценки
за вклад в продвижения интеграции образования Респу-
блики Молдова в Европейское Пространство Высшего
Образования и участие в модернизации и организации
высшего образования:
Виорелия Молдован – Бэтрынак – доктор, конфе-
ренциар,
Николае Цыу – доктор хабилитат, профессор, про-
ректор ULIM,
Рошка Петру – доктор хабилитат, профессор;
3. Награда «Bogdan Întemeietorul» - в знак высокой
оценки выдающихся успехов в области археологических
исследований, продвижения национального наследия и
составление перечня археологических памятников Ре-
спублики Молдова, за выдающуюся научную деятель-
ность:
- 183 -
Постикэ Георге – доктор хабилитат, профессор,
Попа Виктор – доктор хабилитат, профессор;
4. Орден «Ştefan cel Mare» - в знак высокой оценки в
деле защиты целостности, суверенитета и независимо-
сти Республики Молдова:
Михай Балан – ответственный представитель ULIM
в Анкаре и Стамбуле (Турция);
5. Государственная награда «Ordinul Republicii» - за
исключительные заслуги в развитии национального, ев-
ропейского и мирового высшего образования:
Андрей Галбен – ректор ULIM,
Гуцу Анна – прим – вицеректор ULIM,
Алексей Барбэнягрэ – доктор хабилитат, профессор,
Андрей Смокинэ – доктор хабилитат, профессор.
Присуждение наград, почетных званий,
знаков отличия и почетных дипломов ULIM
На всем протяжении существования ULIM, все успе-
хи и интеллектуальный вклад преподавателей и научных ис-
следователей университета, отмечались вручением наград,
почетных дипломов, в соответствии с хорошо продуманным
Регламентом, одобренным высшим органом университета
- Сенатом ULIM (см. Кодекс ULIM, стр.154). Данный Регла-
мент определяет награды, почетные звания, дипломы ULIM, а
также условия их присуждения самым достойным личностям
в области науки, педагогики, политической жизни, искусства
и культуры из Республики Молдова и из-за рубежа. Исходя
из этих условий, целая плеяда научно-педагогических кадров
ULIM была отмечена наградами: Медаль ULIM, Орден ULIM,
Университетская звезда.
Руководством ULIM, таким образом, было продемон-
стрировано особое признание заслуг достойных личностей
как из страны, так и из других государств, участвовавших в
развитии и продвижении имиджа Международного Независи-
мого Университета Молдовы.

- 184 -
В данном контексте Сенатом ULIM были присуждены
следующие почетные звания: Doctor Honoris Causa, Magna
cum Laudae, Почетный Сенатор ULIM, Заслуженный Про-
фессор ULIM.
Вот список удостоенных этих званий:
1. Galin-Corini Veronica – титул Magna cum Laudae, 2010
2. Nica Sarah Adriana - титул Magna cum Laudae, 2010
3. E.S. Dl. Isfaiyar Vahabzade (Чрезвычайный и Полномоч-
ный Посол Республики Азербайджан в Республике Мол-
дова, профессор, доктор филологических наук) – титул
«Почетный профессор», 2010
4. E.S. Dl. Longyhuang Shi (Чрезвычайный и Полномоч-
ный Посол Китайской Народной Республики в Респу-
блике Молдова) – титул Doctor Honoris Causa, 2010
5. Jeong Sang Un (доктор философии, профессор, Ректор
Университета Sungkyil, Сеул, Южная Корея - Doctor
Honoris Causa, 2010
6. Ramon Emilio Mandado Guttierez - титул «Почетный
профессор», 2010
7. Petre Roman – титул «Почетный профессор», 2010
8. Аllan Pease – эксперт в психологии общения, титул «По-
четный профессор», 2010
9. Stephane Curtois – профессор, французский историк, -
титул Doctor Honoris Causa, 2011
10. Bernard Cerguiglini – ректор AUF, титул Doctor Honoris
Causa, 2012г.
Бесспорным является и вклад наших студентов, участво-
вавших в студенческих конкурсах, симпозиумах, конференци-
ях, как в стране, так и за рубежом. Впечатляющее количество
студентов ULIM завоевало различные гранты и стипендии для
обучения в зарубежных университетах (США, восточные стра-
ны). На университетском уровне студенты, показавшие выда-
ющиеся успехи в учебе, завоевавшие премии на националь-
ных и международных конференциях, активно участвовавшие
в научном, образовательном и воспитательном процессе, при-

- 185 -
неся славу и продвинув имидж ULIM, были отмечены Дипло-
мами за заслуги, Дипломами признания, а также стипендиями
ULIM I, II, III степени.
IV. РАЗВИТИЕ ОБРАЗОВАТЕЛЬНОЙ КОНЦЕПЦИИ И
СТРАТЕГИЯ ULIM.
Международный Независимый Университет Молдовы,
дитя реформ, был основан 16 октября 1992 года решением
Правительства Республики Молдова. Будучи современным
динамичным университетским центром, ULIM выступает за
доступность и разнообразие университетского образования.
Сегодня ULIM внедряет в учебную и научную деятельность
самые новые образовательные и информационные техноло-
гии, суть которых направлена на качественное формирование
будущего специалиста, в строгом соответствии с требовани-
ями Болонского процесса, к которому Республика Молдова
присоединилась 19 мая 2005 года, а 23 сентября 2007 года
представители ULIM подписали в Болонье Magna Charta
Universitatum.
На протяжении предшествующих лет деятельности
учебный и научно-исследовательский процесс в ULIM был
организован на восьми факультетах, на которых занимаются
около 9 тысяч студентов, а именно: Права, Экономических
знаний, Биомедицины и экологии, Инженерии и информати-
ки, Истории и международных отношений, Психологии и со-
циальной работы, Иностранных языков, Журналистики и наук
коммуникации. На каждом факультете существуют специали-
зации в различных областях знаний.
Фундаментальные принципы Образовательной
концепции ULIM
Образовательная концепция ULIM была озвучена вме-
сте с созданием университета, что позволило прививать новое
содержание образования одновременно с развитием и ростом
университета и началом реформирования системы высшего
образования в Европе.

- 186 -
Будущее человечества в начале этого тысячелетия в
большой степени зависит от культурного, научного и техниче-
ского развития, обеспечиваемого университетами.
Основополагающие образовательные принципы ULIM
соответствуют требованиям национального и международ-
ного законодательства, таким как Закон об образовании РМ,
Magna Charta Universitatum, положениям Болонского процес-
са, Совета Европы, Парламентской Ассамблеи Совета Евро-
пы.
Университетский классицизм
Миссия ULIM, как и более старых университетов – Сор-
бонны (Париж), Саламанки (Испания), Болоньи (Италия), со-
стоит в распространении знаний и научных исследований, в
обеспечении будущим поколениям адекватного обучения и
профессиональной подготовки, которые позволят участвовать
в удержании великого равновесия в обществе и окружающей
среде. В ULIMе процесс обучения неразрывно связан с про-
цессом научного исследования. Свобода исследований, при-
обретения знаний и обучения является одним из основных
принципов университетской жизни.
В атмосфере терпимости, в процессе постоянного диа-
лога, ULIM представляет собой привилегированное место
встреч преподавателей, которые в состоянии передавать зна-
ния и методы развития посредством исследований и иннова-
ций со студентами, располагающими правом и возможностя-
ми духовно обогащаться, усваивая эти знания.
Благоприятные возможности для реализации доступны
в ULIM каждому члену коллектива, свобода в исследованиях
и образовании гарантирована. Подбор преподавательских ка-
дров, как и регламентирование их статуса, основан на принци-
пе неразрывности научных исследований и преподавательской
деятельности. ULIM гарантирует своим студентам защиту
свобод и необходимых условий для достижения культурных и
образовательных целей.

- 187 -
Интернационализация образовательного процесса
Определяющим принципом Болонского процесса явля-
ется академическая мобильность. Интернационализация на-
учного достояния является частью великого вызова третьего
тысячелетия.
Наследник традиций европейского гуманизма, постоян-
но стремящийся достигнуть высот науки, ULIM, для того что-
бы выполнить стоящие перед ним задачи, образно выражаясь,
игнорирует любые географические и политические границы,
подтверждая главенствующую необходимость культурного
взаимодействия и обмена знаниями.
ULIM, будучи университетом европейского типа, счи-
тает взаимный обмен информацией и документацией, как и
увеличение совместных научных инициатив, базовыми ин-
струментами постоянного прогресса знаний. Вот почему
международная составляющая представлена на всех уровнях
учебного и научного процесса. Сотрудничество со многими
университетскими центрами, инициирование международных
проектов, академическая мобильность – все это способствует
продвижению имиджа ULIM в мире.
Регионализация образовательной и научной деятельности
Республика Молдова представляет собой выражение
геополитического пространства Юго-Восточной Европы, так
как подверглась влиянию поликультурных традиций, сложив-
шихся на протяжении долгого времени. Исторический фактор
позволил усвоить позитивный опыт систем высшего образова-
ния, накопленный странами региона. ULIM успешно внедряет
современные элементы, формы, критерии, принципы высшего
образования Румынии, Польши, России и других стран При-
черноморского бассейна, элементы, связанные в основном
со структурой куррикулы, формами признания учебных про-
грамм и пр.
Главная роль в обмене опытом, безусловно, принадле-
жит академической мобильности.

- 188 -
Преподаватели и студенты имеют возможность научной,
учебной и профессиональной стажировки в других универси-
тетах. Результаты совместных исследований публикуются в
периодических изданиях как ULIMа, так и тех университетов
Юго-Восточной Европы, с которыми Международный Неза-
висимый Университет Молдовы подписал договоры о сотруд-
ничестве.
Изучение прикладных иностранных языков
Знание хотя бы двух иностранных языков, наряду с род-
ным, еще в 1998 году было признано желательным для граж-
дан Европейского Союза, как, впрочем, и для граждан стран,
мечтающих о присоединении к ЕС.
Конкурентоспособность современного специалиста на
рынке труда зависит в большой степени от его умения общать-
ся не только на родном языке, но и на языках международного
и регионального общения. Изучение специальных дисциплин
на иностранных языках является образовательным приорите-
том в ULIM.
Так, в составе существующих факультетов были откры-
ты франкофонское и англофонское отделения, где студенты
имеют возможность приобретать знания по специальности на
иностранных языках, проходить практику в международных
компаниях, представленных в Республике Молдова, а также -
за рубежом. Знание иностранных языков позволяет студентам
пользоваться информацией из мультимедийных источников в
Библиотеке ULIM.
Конечный результат обучения как основа
университетского куррикулума
На саммите министров образования европейских стран,
проходившем в г. Берген (Норвегия) в мае 2005 года, Республи-
ка Молдова была принята в Болонский процесс, - паневропей-
ский университетский форум, который предложил создать до
2020 года Европейское Пространство Высшего Образования.

- 189 -
Коротко принципы Болонского процесса можно выра-
зить в следующем:
Обеспечение устойчивого развития Европы на основе
знаний и исследований, структурирование европейского
университетского образования на трех циклах – лиценци-
ата, мастерата, доктората, обеспечение качества универси-
тетского образования, академическая мобильность, про-
зрачность, признание квалификаций и документов об
образовании, внедрение трансферабельных (переводных)
кредитов (ECTS). Эти принципы были положены в основу
стратегии развития ULIM.
Цикл I - лиценциат. Философия Болонского процесса
предполагает обеспечение подвижности высшего образова-
ния, которая позволила бы студенту покинуть любой из трех
циклов, чтобы включиться в рынок труда, а потом вернуться
в университет, чтобы продолжить обучение. Лиценциат – это
первый цикл университетского образования, на котором могут
обучаться выпускники лицеев, то есть обладатели дипломов
бакалавриата. В соответствии с принципами Болонского про-
цесса, куррикула ULIM основана на конечных результатах об-
учения, которые представляют собой изменение и переориен-
тирование мышления с системы, основанной на преподавателе
и ориентированной на вход (input) на систему, центрирован-
ную на студенте и ориентированную на продукт (output).
Согласно Дублинским дескрипторам, квалификация,
свидетельствующая о завершении первого цикла, присваива-
ется студентам, которые:
•• демонстрируют современные знания и компетенции в
одной из областей обучения,
•• могут профессионально применять знания, полученные
в одной из областей обучения,
•• демонстрируют способность аргументировать и решать
проблемы из их области обучения.
•• умеют собирать, анализировать, интерпретировать соот-
ветствующие данные (как правило, из области собствен-
ных исследований).
- 190 -
•• могут высказывать идеи, информацию, проблемы и ре-
шения, как в присутствии специалистов, так и в присут-
ствии неспециалистов,
•• развили те умения и навыки, которые необходимы для
продолжения обучения в самостоятельном режиме.
Цикл II – мастерат. На цикл мастерата принимаются
выпускники цикла лиценциата.
Мастерат предполагает углубленное изучение какой –
либо профессиональной области. Срок обучения составляет
1-2 года, на протяжении которых студент должен аккумули-
ровать 60-120 кредитов. Первый курс мастерата может быть
годом углубления профессиональных знаний и умений, а вто-
рой курс – это курс исследования, глубокой теоретической
подготовки, которая позволяет студенту поступить на третий
цикл – докторат.
•• Студенты обучаются по утвержденным учебным пла-
нам, сдают экзаменационные сессии, как и на цикле ли-
ценциата, а по завершению обучения, в конце второго
года, защищают работу на соискание степени мастера,
которая соединяет в себе результаты двухлетних иссле-
дований студента. Программы мастерата, предлагаемые
в ULIM, оригинальны не только своими формулировка-
ми предлагаемых специализаций, но и их содержанием.
По завершении цикла мастерата квалификации присваи-
ваются тем студентам, которые:
•• доказали знания и компетенции, накопленные и расши-
ренные за период первого цикла, знания, составляющие
основу и дающие возможность развития оригинальных
идей, применяемых, как правило в области исследова-
ния,
•• могут применять приобретенные знания при решении
сложных проблем, формулировать мнения, включающие
осознание социальной и моральной ответственности,
•• могут формулировать разумные выводы ясно и недвус-
мысленно в присутствии как специалистов, так и обыч-
ных людей,
- 191 -
•• обладают способностями продолжать обучение самосто-
ятельно.
Цикл III - докторат. На третий цикл можно поступить,
обладая дипломом мастера. Докторат – это университетский
цикл исключительно исследовательский. Срок обучения – 3
года на дневном отделении и 4 года – на заочном. На цикле
докторат не присваиваются кредиты. Докторанд допускается
к обучению на основе личного дела. По окончанию цикла док-
тората квалификации присваиваются студентам, которые:
•• доказали, что имеют системное представление об из-
бранной области знаний,
•• владеют умениями и навыками исследования, присущи-
ми соответствующей области знаний,
•• доказали умение составлять, проектировать, внедрять и
изменять процесс исследования,
•• внесли вклад, путем оригинальных исследований, в
расширение границ знания, развивая какой – либо су-
щественный раздел деятельности, результаты которых
заслуживают публикации на национальном или между-
народном уровне,
•• в состоянии осуществлять критический анализ, оценку и
синтез новых идей,
•• могут обмениваться знаниями с коллегами, с научной ау-
диторией, а так же с обществом в целом,
•• в будущем могут продвигать знания в академическом,
профессиональном, технологическом, социальном или
культурном контексте.
Слияние научно – теоретического элемента с
практицизмом рынка труда
Болонский процесс продвигает принцип, согласно кото-
рому будущий выпускник как цикла лиценциата, так и масте-
рата или доктората, должен стать не только соискателем рабо-
чего места на рынке труда, но пропагандистом и генератором
идей в своей специальности.

- 192 -
Содержание учебных программ ULIM постоянно обнов-
ляется и развивается, так как преподаватели призваны приво-
дить в соответствие материал, предлагаемый студентам для
освоения, с реальным положением дел в той или иной области
знаний. В целях оптимизации связей между ULIM и рынком
занятости, в учебном процессе участвуют представители тех-
нократической интеллигенции из различных областей нацио-
нальной экономики. Образовательные инкубаторы стали на-
стоящей кузницей будущих специалистов. Они представляют
собой настоящие преддверия рынка труда, где студенты заня-
ты профессиональной деятельностью, выполняя ряд практи-
ческих действий, присущих избранной области.
Менеджмент качества образовательного процесса
В регулирующих документах Болонского процесса ак-
цент делается на изменении философии оценки качества выс-
шего образования одновременно с созданием европейского
университетского форума, а именно, четкое определение пол-
номочий по качеству высшего образования, действующих в
различных организациях: университетах, министерствах, оце-
нивающих организациях. Процессы оценки качества требуют
широкого участия студентов и финансирующих организаций,
а результаты оценки должны в обязательном порядке публико-
ваться (см.: Framework for Gualifications of The European Higer
Education Area, Copenhagen, 2005, p.48).
Огромная роль в продвижении качества образовательно-
го процесса в ULIM принадлежит госпоже Анне Гуцу – прим-
вицеректору ULIM, доктору, профессору. Для того, чтобы пра-
вильнее осветить данный аспект, включаем в этот раздел статью
г-жи А.Гуцу «Внутренняя система управления качеством уни-
верситетского образования - опыт Международного Независи-
мого Университета Молдовы». Мы приводим наиболее важные
положения этой статьи, которые сводятся к следующему:
«Миссия ULIM, как и любого другого университета
классического типа, согласно Magna Charta Universitatum

- 193 -
(1988), состоит в том, чтобы передавать культуру через знания
и исследования, отвечая специфическим требованиям по про-
фессиональной подготовке членов общества (на националь-
ном, региональном и международном уровне) в целях обеспе-
чения его устойчивого развития».
Внешняя аккредитация на национальном уровне.
ULIM был аккредитован в 2002 году и реаккредитован в 2008
году Департаментом по оценке и аккредитации при Мини-
стерстве Просвещения. Не является секретом для тех, кого это
касается, что процесс аккредитации высветил многие пробе-
лы, касающиеся регулирующих документов и принципов ак-
кредитации.
Мы опишем опыт Международного Независимого
Университета Молдовы (ULIM) – для того, чтобы осветить
разработку и внедрение собственной системы управления
качеством. По нашему мнению, стратегии качества универ-
ситетского образовательного процесса подразделяются на два
направления:
•• внешняя составляющая (влияние общества) которая
предусматривает:
1). обеспечение качества конечного продукта – специ-
алиста с университетским образованием – способного
интегрироваться в рынок труда;
2). участие в устойчивом развитии общества путем вне-
дрения результатов университетских научных исследо-
ваний – как фундаментальных, так и прикладных;
•• и внутренняя составляющая, предусматривающая, в
свою очередь:
1). обеспечение качества внутренних процессов, ори-
ентированных на конечные цели внешней составляю-
щей;
2). внедрение собственной системы самооценивания
качества внутренних процессов (учебный процесс,
стратегическое управление, оперативный менед-
жмент).

- 194 -
Структурные тактики, принятые руководством ULIM,
особенно коснулись совершенствования органиграммы струк-
тур университета в целях децентрализации процесса при-
нятия решений и наделения существующих структур спец-
ифическими средствами руководства качеством внутренних
процессов. Независимость некоторых особых структур – важ-
ный принцип, влияющий на эффективность и оптимизацию
их деятельности.
Иными словами, ULIM не пошел по пути создания до-
полнительных структур в своей органиграмме, занятых наблю-
дением за качеством учебного процесса. Создание подобных
структур иногда приводит к изоляции их от преподавательско-
го коллектива и возведению понятия «качество» в ранг фети-
ша. То есть, качество учебного процесса должно постоянно
быть в поле зрения всего коллектива университета, начиная с
преподавателя, продолжая заведующим кафедрой, деканом и
кончая Сенатом и ректором.
Качество университетского образования – не фетиш,
не самоцель, не модное определение в угоду реформатор-
ской терминологии, а процесс.
Содержание процесса является фундаментальной осно-
вой в определении и обеспечении качества в целом. Вот по-
чему процессуальные тактики, к которым обратился ULIM,
были тщательно отобраны в соответствии с положениями Бо-
лонского процесса, хотя применялись задолго до присоедине-
ния Республики Молдова к этому движению.
Вот тактические приоритеты, внедренные на уровне
внутренних процессов:
•• Создание внутренней законодательной базы функцио-
нирования ULIM – принятие Кодекса ULIM, Кишинев,
2005 (комплекс положений, регулирующих внутренние
процессы и способствующих сохранению академиче-
ского единства и целостности университета).
•• Разработка и актуализация учебных планов и курри-
кулы по специальностям;

- 195 -
•• Внедрение новых информационных технологий в
управление внутренними процессами в ULIM по-
средством:
•• Разработки и внедрения образовательных софтов;
•• Внедрения систем мониторинга и управления учеб-
ным и научным процессом;
•• Информатизация Информационно-Библиотекономи-
ческого департамента (Библиотеки), доступ в Интер-
нет и Интранет.
ULIM организует деятельность в строгом соответствии
с законодательной базой в области образования на националь-
ном и международном уровне.
Все учебные планы разработаны в соответствии с рас-
поряжениями и нормативными документами Министерства
Просвещения. Процесс разработки куррикулы представи-
тельный, комплексный, динамичный и диалектичный, и
представляет собой интеллектуальный вклад деканов факуль-
тетов, заведующих кафедрами, известных преподавателей.
Содержание куррикул не является догмой, а представляет
собой симбиоз между исследованием и опытом. Они посто-
янно обновляются и перерабатываются. Качество куррику-
лы систематически мониторизируется и самооценивается.
Информатизация учебного процесса обусловила вне-
дрение электронного управления данными, таким образом
была создана интегрированная база данных: студенты/масте-
ранды, докторат, человеческие ресурсы, расписание занятий,
планирование учебной нагрузки, управление финансами,
управление бухгалтерией. Готов к внедрению софт свободно-
го доступа к интегрированной базе данных пользователей (ро-
дителей, студентов, преподавателей).
Процессуальные тактики не могли бы иметь успеха без
транспарентности и мониторинга принимаемых решений – в
настоящее время ULIM гарантирует и обеспечивает свобод-
ный доступ студентов и преподавателей к факультетским кур-
рикулам, учебным планам и программам, решениям Сената
ULIM, Кодексу ULIM (в Медиатеке, на веб – сайте ULIM, в
персональных блогах преподавателей).

- 196 -
Демократизация внутренних процессов в ULIM осу-
ществляется через децентрализацию принятия решений, ши-
рокое обсуждение с преподавателями и студентами, которое
осуществляется как по горизонтали, так и по вертикали уни-
верситетской органиграммы.
Академическая свобода в области научно-педагогиче-
ских инициатив соотносится с высокой ответственностью и
личной дисциплиной, которую должны демонстрировать пре-
подаватели ULIM, если хотят заслужить достойное положение
надолго. Качество предполагает, в первую очередь, дисци-
плину, ответственность и организованность.
Важным элементом демократизации учебного процесса
в университете является вовлечение студентов в процесс при-
нятия решений – важный принцип, отмеченный в основных
документах Болонского процесса, который материализуется в
ULIM путем включения студентов в состав Сената универси-
тета, проведение анонимного опроса среди студентов о каче-
стве преподавания предметов, анализ качества студенческой
жизни, подготовленный самими студентами и представляе-
мый один раз в год на Сенате ULIM. Студенты ULIM выбира-
ют своих представителей в Студенческий Сенат, участвуют в
общественной жизни. Результаты анонимного студенческого
опроса обрабатываются и анализируются с целью определе-
ния позитивных, а также негативных моментов и недостатков.
Выводы принимаются во внимание при подборе кадров и за-
ключении трудовых договоров с преподавателями на следую-
щий учебный год.
Создание системы внутреннего самооценивания – один
из принципов управления качеством, присущий каждому эко-
номическому организму. Университет – это экономический ор-
ганизм, но он не должен быть приравнен к предприятию, так
как университет производит и продвигает, в первую очередь,
ценности, преобразовывая и улучшая человеческий материал.
Итак, вот каковы составляющие внутреннего аудита качества
учебного процесса, используемые в настоящее время в ULIM:

- 197 -
•• Мониторинг и оценка академической успеваемости
студентов;
•• Оценка качества преподавания предметов преподава-
телями ULIM;
•• Мониторинг анонимного опроса студентов;
•• Мониторинг анонимного опроса преподавателей;
•• Оценка студентами качества учебного процесса;
•• Оценка качества куррикулы;
•• Взаимное оценивание факультетов;
•• Мониторинг трудоустройства выпускников на работу;
•• Оценка научной деятельности (исследования, док-
торат);
•• Оценка международной деятельности;
•• Оценка внеучебной деятельности.
Каждая составляющая внутреннего аудита монитори-
зируется Образовательным Консилиумом университета,
структурой, состоящей из опытных преподавателей, взявших
на себя обязательство оценки качества учебного процесса.
Для реализации аудита были разработаны оценочные схемы
для каждого процесса или документа, которые следует оце-
нить, куда включили качественные параметры эффективности
(Кодекс ULIM. ULIM, 2005, стр.37). Например, в ано-
нимном студенческом опросе респонденты оценивали следу-
ющие позиции: качество услуг ULIM, объективность препо-
давателей, отношения студент – преподаватель и т.д. Оценка
качества преподавания дисциплин, которую проводит Образо-
вательный Консилиум, осуществляется на основе десяти кри-
териев эффективности: личная дисциплина преподавателя,
соответствие содержания лекций программному материалу,
научный характер изложения программного материала, инте-
рактивность, психо-педагогическое мастерство, доступность
изложения, межпредметность, объективность оценивания от-
ветов студентов, комплексный характер оценивания, исполь-
зование новых информационных технологий.
Взаимооценивание факультетов проводится на протя-
жении учебного года в соответствии с планом работы Сената
- 198 -
ULIM и Образовательного Консилиума. В конце учебного года
кафедры и факультеты составляют отчеты по самооценива-
нию, на основе которых создается отчет по самооцениванию
университета. Все эти виды деятельности внутреннего аудита
позволяют образовательным структурам ULIM участвовать в
систематическом и комплексном процессе мониторинга каче-
ства обучения и научных исследований, этих двух основных
пилонов университетского образования.
В Международном Независимом Университете Мол-
довы, завоевавшем авторитет и уважение в образовательном
сегменте Республики Молдова благодаря интеллектуальной
конкурентоспособности, лояльной и корректной, пошли не от
формы к содержанию (внедрение структуры с последующим
определением содержания), а от содержания к форме.
Шаг за шагом внедрялись составные части управления
качеством, причем акцент делался на оптимизацию внутрен-
них процессов. Таким образом, можно утверждать, что в
ULIM была создана собственная система управления ка-
чеством учебного процесса.
Совершенствование этой системы не останавливается
ни на минуту, она постоянно находится в развитии и усовер-
шенствовании.
ULIM получил сертификат менеджмента качества в со-
ответствии со стандартом SR EN ISO 9001:2001, применяе-
мым к высшим учебным заведениям.
В 2007 году увидела свет книга «Система управления ка-
чеством университетского процесса», в которой представлены
критерии, процессы, модели самооценивания, осуществлен-
ные в ULIM на протяжении 15 лет существования.
Положения Болонского процесса не могут быть вне-
дрены немедленно, но и реформы не могут быть проведены
в урезанном виде. Правильная трактовка этих реформ в боль-
шой мере зависит от степени восприимчивости университет-
ским сообществом Республики Молдова, а ответственность за
реализацию реформ системы высшего образования лежит на
всем обществе».
- 199 -
Взвешенное внедрение образовательных принципов
ULIM обусловило улучшение качества внутренних процессов
в университете, и в первую очередь, научно-образовательного.
В настоящее время ULIM создал собственную систему управ-
ления качеством учебного процесса, путем внедрения новых
информационных технологий, мониторинга и внутреннего ау-
дита качества преподавания дисциплин, проводимого не толь-
ко образовательными структурами, но и студенческими орга-
низациями – Лигой студентов, Студенческим Сенатом и пр.
Участие студентов в процессе принятия решений составляет
основополагающий фактор в определении процессуальных
тактик ULIM.
Стратегии будущего
Международный Независимый Университет Молдовы
стремится стать настоящим оплотом науки, знаний и инно-
ваций. В соответствии со стратегией своего развития, ULIM
полноправно включается в европейское пространство высше-
го образования.
Качество обучения и научных исследований – поле для
интеллектуальных и материальных инвестиций, в котором
концентрируются инициативы на всех уровнях ULIM. Подго-
товка молодых преподавателей на докторате остается одной
из привилегированных возможностей для повышения каче-
ства научно-педагогических кадров, которая обеспечивает об-
мен опытом между поколениями.
Образовательное расширение ULIMа, преимущественно
в Юго - Восточной Европе, а также на континентальном и ми-
ровом уровне в ближайшие годы станет одним из основных
направлений нашей деятельности, а действия, предпринима-
емые нами, будут строго соответствовать национальному и
международному законодательству.
Создание центров эффективных научных исследований
с привлечением международного научного потенциала – один
из главных приоритетов университета.

- 200 -
Только сочетанием фундаментальных и прикладных ис-
следований с потребностями общества, университетского со-
общества в целом, и, в частности, ULIMа, можно оказать вли-
яние на устойчивое развитие социума.
28 января 2009 года Сенат ULIM, на своем расширен-
ном заседании, утвердил Стратегию развития университета до
2014 года. Документ был разработан в соответствии с Образо-
вательной Концепцией ULIM. Ректором было представлено на
утверждение Высшему органу следующее:
ULIM берет на себя фундаментальную роль в продвиже-
нии цивилизации и культуры, научных исследований, актив-
ном участии в распространении национальных, европейских
и мировых духовных ценностей, утверждении национальной
идентичности и развитии общества в рамках правового, сво-
бодного и демократического государства.
Миссией университета является:
•• Передача культуры через научные исследования и обра-
зование, отвечая потребностям членов общества в про-
фессиональной подготовке (на национальном, регио-
нальном и международном уровне) в целях обеспечения
устойчивого развития социума;
•• Формирование специалистов с высшим образованием
для национальной экономики и образовательного рынка
за рубежом;
•• Постоянное совершенствование выпускников в духе
прогресса знаний и непрерывного образования;
•• Постоянное участие в общей научной и культурной жизни;
•• Продвижение национальных, европейских и мировых
ценностей духовной культуры;
•• Осуществление гибкого и динамичного образования, ос-
нованного на разнообразных уровнях, способного при-
спосабливаться к последующим требованиям специали-
зации;

- 201 -
•• Организация высшего образования путем постоянного
совершенствования всех ступеней высшего образования
- I, II, III циклов, современного углубленного образова-
ния;
•• Продвижение и внедрение дистанционного обучения;
•• Развитие в составе университета научных школ доктор-
ата;
•• Участие в реализации научных проектов национального,
европейского и мирового уровня;
•• Организация социальной жизни университета таким
образом, чтобы ULIM, наряду со статусом центра про-
фессиональной подготовки и научных исследований,
приобрел и атрибуты главного центра воспитания, ци-
вилизации и культуры в том регионе, где проходит его
деятельность;
•• Продвижение и непрерывное развитие академического
расширения посредством центров консультирования, от-
бора и профессиональной ориентации за рубежом;
•• Продвижение и непрерывное совершенствование уни-
верситетского расширения посредством филиалов ULIM
за рубежом.
Стратегические задачи образовательного развития ULIM
в контексте Образовательной концепции, утвержденной в
обновленном варианте
Главные направляющие развития процесса высшего об-
разования в ULIMе на период до 2014 года основываются на
Конституции РМ, Законе об Образовании, других националь-
ных и международных правовых нормах – Образовательной
концепции, Университетской Хартии, Кодексе ULIM, доку-
ментах международных организаций, регламентирующих
Болонский процесс и т.п. Все это в комплексе предполагает
успешную стратегию развития нашей организации.

- 202 -
Обеспечение учебного процесса и его осуществление
посредством:
•• Образцового преподавания, научного исследования и
внеучебной деятельности;
•• Внедрение и соблюдение национальных и европейских
стандартов в процессе отбора и продвижения педагоги-
ческих и научно-исследовательских кадров и соответ-
ствие их университетскому, национальному, европейско-
му и мировому опыту;
•• Организации замещения педагогических и научных
должностей на конкурсной основе для штатных, ассо-
циированных сотрудников или совмещающих свою де-
ятельность с другой;
•• Критерии отбора устанавливаются Сенатом универси-
тета и переоцениваются каждые пять лет. Наряду с тре-
бованиями Национального Совета по аттестации и ак-
кредитации, Сенат университета вправе устанавливать
дополнительные критерии для различных областей, ис-
ходя из собственного, национального, европейского и
мирового опыта;
•• Конкурсные комиссии состоят из 3-5 человек, из кото-
рых как минимум двое или трое членов не являются со-
трудниками университета;
•• При рассмотрении дел, представленных конкурсной ко-
миссии, запрещается дискриминация по национальному,
половому, религиозному или политическому признаку;
•• Ежегодного предоставления образовательных предло-
жений для привлечения самых видных преподавателей
и ученых из страны и из-за рубежа, а также темы для ис-
следований в рамках научных институтов;
•• Создания особого фонда для оплаты труда приглашен-
ных из-за рубежа преподавателей и исследователей;
•• Зачисления на работу посредством академического пред-
ложения со статусом ассоциированного сотрудника или
совместителя;

- 203 -
•• Планирования кадрового потенциала путем разработ-
ки средне и долгосрочного прогнозирования, учитывая:
количество сотрудников, выходящих на пенсию, рас-
ширение или сокращение количества специальностей,
изменения в учебном плане, изменения в контингенте
студентов, академическое расширение через центры се-
лекции, профессиональной ориентации и филиалы за
рубежом;
•• Продвижения политики поддержки и сохранения моло-
дых специалистов;
•• В целях отбора лучших преподавателей и исследовате-
лей привлечение как можно большего числа претенден-
тов для участия в конкурсах на замещение должностей;
•• Привлечения к преподавательской деятельности в ка-
честве ассоциированных сотрудников представителей
органов государственной власти, министерств, департа-
ментов, с которыми ULIM заключил договоры о сотруд-
ничестве;
•• Привлечения к преподавательской деятельности в каче-
стве ассоциированных преподавателей и исследователей
сотрудников университетов Молдовы и из-за рубежа, с
которыми ULIM заключил договоры о сотрудничестве;
•• Продвижения и реализации обучения на двухсторонней
основе на всех трех университетских циклах.
Стимулирования научных и педагогических кадров в це-
лях повышения уровня исследований и обучения, развития вне-
учебной и другой деятельности, исходя из занимаемой долж-
ности, используя индивидуальный подход при определении
заработной платы и дополнительных выплат;
•• Разработки механизма оценки деятельности научно-пе-
дагогических кадров. Расширение функций Департамен-
та Контроля Учебного Процесса в целях повышения ква-
лификации научно-педагогических кадров;
•• Принципы и методы оценивания научной и педагогиче-
ской деятельности должны основываться на принципах

- 204 -
TGM (Total Guality Management) и структурированы сле-
дующим образом:
-- Оценивание профессиональных навыков и участие в
научных исследованиях (на основе листка самооце-
нивания, соотнесенного с критериями и стандартами
оценивания, разработанными Советами Факультетов
и реального положения дел, подтвержденного заве-
дующими кафедрами);
-- Оценивание педагогического вклада преподавателя и
его внелекционной работы со студентами (по резуль-
татам анонимного опроса, проведенного среди сту-
дентов), используя анкету, учитывающую специфику
каждого факультета;
-- Оценивание степени выполнения учебной нагрузки
и соблюдения основных положений Хартии ULIM в
части поддержания престижа или понижения имиджа
университета и университетского коллектива, прово-
димое на основе мониторинга Бюро Сената Универ-
ситета или, в отдельных случаях, Совета по Этике;
-- Оценивание степени выполнения функциональных
обязанностей на кафедрах, факультетах, в научно-ис-
следовательских институтах в соответствии с крите-
риями, установленными Кодексом ULIM;
-- Присуждение Почетной грамоты за успехи в препо-
давании и научной деятельности (на факультете, в
научно-исследовательском институте) и Диплома за
выдающиеся успехи в преподавании (на кафедрах)
ежегодно, согласно Образовательной концепции и
Кодексу ULIM.
Определение и продвижение самых современных обра-
зовательных методов, критериев и принципов, применяемых
преподавателями ULIM, в целях их расширения и широкого
изучения другими высшими учебными заведениями страны,
согласно решению Коллегии Министерства Просвещения Ре-
спублики Молдова от 27 марта 2008 года, на основе доклада

- 205 -
ректора «Вклад ULIMа в продвижение реформы националь-
ного высшего образования в свете положений Болонского про-
цесса».
•• Расширение полномочий Департамента Контроля Учеб-
ного Процесса посредством мониторинга подготовки и
степени профессионального участия педагогических и
научных кадров. Данный Департамент будет иниции-
ровать программы продвижения современных методов
преподавания в высшем образовании, осуществлять изу-
чение соотношения в методологии преподавания между
традиционной формулой «пассивного преподавания» и
современными интерактивными методами;
•• Модернизация форм общения и передачи знаний в про-
цессе обучения при помощи:
-- Оборудования учебных аудиторий видеопроектора-
ми и другими аудиовизуальными средствами;
-- использования современных средств и новейших
технологий в учебном процессе;
-- поддержки программ внешнего финансирования для
дистанционного обучения, разработки и осуществле-
ния образования с помощью ИНТЕРНЕТа;
•• Определение юридического статуса студента как потре-
бителя-клиента, согласно положениям Международной
конференции ЮНЕСКО по проблемам высшего образо-
вания, проходившей в Париже 6-8 октября 1998 года и
Образовательной концепции ULIM, что будет означать
центрирование образовательно-воспитательного про-
цесса на формировании и развитии компетенций студен-
та, а также установление стандартов качества, которые
позволят выпускникам сохранить высокий уровень под-
готовки на долгое время и стать участниками рынка тру-
да в стране и за рубежом;
•• Реализация образовательного проекта, основанного на
соблюдении разнообразия форм и критериев образова-
ния, независимо от источника, который их генерирует

- 206 -
(возраст, пол, национальная принадлежность, индивиду-
альные физические особенности);
•• Теоретическое обоснование обучения и исследований в
соответствии с Образовательной концепцией и Кодексом
ULIM;
•• Осуществление преподавания, исключающего противо-
речия между академическим содержанием и реальной
жизнью посредством междисциплинарности, наддисци-
плинарности учебных планов и программ, понимания
практической ценности их содержания и введения мето-
дов и форм обучения, использующихся национальным,
европейским и мировым сообществом;
•• Постоянное совершенствование системы трансфера-
бельных кредитов (ECTS) в целях индивидуализации
образовательного вектора каждого студента на уровне
факультативных дисциплин и улучшение процедуры
признания результатов обучения в других университет-
ских центрах в стране и за рубежом.
Разнообразие учебных программ в целях приведения их
в соответствие с положениями Болонского процесса, а
именно:
•• Приведение органиграммы университета в соответствии
с требованиями, утвержденными Сенатом ULIM и вклю-
ченными в Образовательную концепцию и регламенты
Кодекса ULIM, а также функционирование структуры
университета в целях ускорения процесса европеизации
и глобализации;
•• Систематическое поддержание связей с выпускниками
ULIM посредством проекта «Выпускник»;
•• Организация обучения в последующие пять лет в стро-
гом соответствии с Системой ECTS;
•• Организация деятельности кафедр, факультетов, науч-
но – исследовательских институтов, ректората и Сената
ULIM в строгом соответствии с положениями Болонско-

- 207 -
го процесса и ежегодное информирование коллектива
университета о достигнутых результатах;
•• Модернизация и развитие связи Интранет и компьтери-
зированных систем ULIM.
Ежегодное оценивание подразделений университета,
учебных планов и приведение их в соответствие с националь-
ными и европейскими требованиями оценивания и академиче-
ской аккредитации в зависимости от потребностей рынка
труда в стране и за рубежом.
•• Оценивание куррикулы и приведение ее в соответствие
с предпочтениями национального и европейского рынка
труда;
•• Организация встреч с менеджерами экономических
агентов, отвечающими за управление человеческими ре-
сурсами;
•• Строгое выполнение образовательных требований, вы-
двинутых в документах европейского руководства и ди-
рективах Министерства Просвещения;
•• Разработка учебных планов и аналитических программ
для граждан Европейского союза и неевропейских стран
с целью развития и углубления их знаний на первом ци-
кле высшего образования, в контексте устойчивого эко-
номического развития.
Инициирование и развитие дистанционного образования,
согласно Закону об образовании.
•• Разработка куррикулы и технологии дистанционного об-
учения;
•• Развитие специализаций на втором цикле – мастерате в
зависимости от специфики дистанционного обучения;
•• Разработка технологии оценивания качества программ
дистанционного обучения на университетском уровне
как модели для других университетов страны;
•• Осуществление дистанционного образования в строгом
соответствии с правовыми нормами, присущими данной

- 208 -
форме образования, в первую очередь на национальном
уровне, и приведение их в соответствие с требованиями
Болонского процесса;
•• Поощрение сотрудничества с зарубежными центрами,
специализирующимися на организации дистанционно-
го обучения и заключение договоров о сотрудничестве
с этими университетами для включения в европейскую
сеть подобных университетов или создания новых цен-
тров.
Оптимизация количества поступивших на
университетском уровне в зависимости от
стратегических ориентиров социально-экономического
развития Республики Молдова, а также от
образовательных предложений из-за рубежа.
•• Прием на учебу в ULIM для граждан Республики Молдо-
ва осуществлять в зависимости от плана, установленно-
го высшими органами;
•• Прием на учебу в ULIM для граждан из-за рубежа, вклю-
чая филиалы, центры селекции, консультирования и
профессионального ориентирования за рубежом, осу-
ществлять согласно возможностям университета;
•• Обязать научно-педагогические кадры продвигать со-
держание учебных планов и программ и привлекать ин-
терес кандидатов на учебу к этим программам;
•• В целях повышения привлекательности предлагаемых
программ, предлагать студентам программы по одному
и тому же предмету, разработанные разными авторами,
предоставляя, таким образом, учащейся молодежи воз-
можность выбора наиболее захватывающих вариантов.
В случае, если деятельность преподавателя не получает
положительной оценки со стороны студентов и мастеран-
дов, его переводят на статус временного сотрудника на 3
месяца для совершенствования качества своего труда;
•• В условиях демографического дефицита и борьбы за

- 209 -
каждого потенциального студента, научно-педагогиче-
ский сотрудник должен определить свое место в ULIMе,
исходя из условий Кодекса ULIM и решений Сената;
•• В целях повышения привлекательности ULIMа для уча-
щейся молодежи и включения студентов в научный про-
цесс, на каждой кафедре создавать студенческие науч-
ные кружки, в соответствии с профилем кафедры;
•• Мобилизовать студентов как главный стратегический
ресурс в деятельности ULIM и в его развитии.
Стратегические задачи научного развития
Научно-исследовательская деятельность является одним
из главных компонентов деятельности структур университета
как на уровне всех циклов обучения, так и в рамках специали-
зированных научных институтов.
Стратегии научного исследования
Научные исследования представляют собой один из ос-
новных компонентов академической деятельности ULIM, раз-
вивающийся в соответствии с задачами, предусмотренными в
Плане стратегического развития до 2014 года.
Научная деятельность основана на положениях Кодекса
о науке и инновациях, Закона об образовании и Кодекса ULIM.
Стратегическое координирование научных исследова-
ний обеспечивается проректором по науке и Научно – иссле-
довательскими институтами.
Стратегические цели научных исследований
Стратегические цели научных исследований ULIMа сле-
дующие:
•• Создание при участии научно-исследовательских инсти-
тутов школ доктората;
•• Постоянная модернизация менеджмента научных иссле-
дований;
•• Включение исследовательских коллективов ULIM в со-

- 210 -
ответствующие структуры Академии наук Молдовы,
других национальных и международных научных цен-
тров с созданием впоследствии научно-исследователь-
ских консорциумов;
•• Дальнейшая модернизация материальной базы исследо-
ваний;
•• Исследование научных тем, направленных на решение
актуальных проблем, а также задач перспективного раз-
вития нашего общества, с включением его в процессы
европеизации и глобализации;
•• Привлечение фондов публичного и частного финансиро-
вания для поддержания научно-исследовательской дея-
тельности;
•• Финансовая поддержка молодых преподавательских и
научных кадров с целью переподготовки и повышения
квалификации в исследовательских центрах страны и за
рубежом;
•• Финансирование деятельности по оценке результатов на-
учных исследований преподавателей, включая участие в
престижных научных конференциях, публикацию работ
в престижных национальных и международных науч-
ных журналах, издание книг в национальных и между-
народных издательствах;
•• Мотивирование исследовательских коллективов в разви-
тии соревновательности, используя результаты научной
деятельности в качестве критериев для оценивания дея-
тельности научно-педагогических кадров;
•• Стимулирование интереса студентов, мастерандов и
докторандов к научным исследованиям посредством
включения их в исследовательские коллективы препода-
вателей, реорганизация студенческих научных кружков;
•• Разработка тематики дипломных и мастерских работ,
включающей и научные исследования;
•• Участие в конкурсах на получение грантов с внешним
финансированием;
- 211 -
•• Установление и развитие сотрудничества в областях на-
учных исследований с престижными университетскими
центрами страны и зарубежья;
•• Ориентирование научных публикаций преподавателей
на издание в престижных национальных и международ-
ных журналах и издательствах;
•• Ориентирование преподавателей на участие в престиж-
ных научных форумах национального и международно-
го уровня;
•• Организация престижных научных конференций соглас-
но графику университетских и национальных меропри-
ятий. Приглашение на организуемые конференции, сим-
позиумы, семинары, конгрессы коллег из страны и из-за
рубежа;
•• Повышение качества научных публикаций и признание
их на национальном и международном уровне;
•• Введение системы престижного реферирования (peer
review);
•• Создание информационной системы отбора значимых
приоритетов на университетском и национальном уров-
не в целях определения приоритетных направлений при-
кладных исследований;
•• Создание и постоянная актуализация базы данных, вклю-
чающей результаты самых выдающихся исследований;
•• Увеличение количества публикаций во влиятельных на-
учных изданиях;
•• Дифференцированный подход к определению размера
заработной платы научно-педагогических кадров в зави-
симости от научных успехов;
•• Принятие методологии по оцениванию центров научных
исследований.

- 212 -
Реализация университетских научных исследований
посредством участия в национальных, европейских и
мировых проектах
•• Создание комиссий по оцениванию научных исследова-
ний. Участие в этих комиссиях экспертов со стороны;
•• Периодическое оценивание этапов научного исследова-
ния посредством годовых отчетов, в целях определения
научно-исследовательского потенциала, приоритетных
направлений, а также и с целью перепланирования стра-
тегии;
•• Создание школ доктората с поощрением форм сотрудни-
чества с экономическими единицами или другими орга-
низациями, с предоставлением университетских лабора-
торий, необходимого оборудования для осуществления
заказанных исследований на основе заключенных дого-
воров;
•• Стимулирование межпредметных научных исследова-
ний, представляющих интерес на университетском и на-
циональном уровне.
Организация процесса научных исследований сквозь призму
национальных потребностей и включение кафедр, научно-
исследовательских институтов в исследовательские
программы европейского и мирового значения
•• Стимулирование участия научно-педагогических кадров
в реализации контрактов научных исследований и обме-
на технологиями с частным, публичным, национальным,
международным и смешанным финансированием;
•• Ориентирование научно-педагогических кадров пре-
имущественно на разработку проектов с внешним или
смешанным финансированием. Предоставление инфор-
мации и оказание специальной помощи посредством на-
учно-исследовательских институтов университета, на-
циональных и международных конференций;
•• Расширение форм участия в научной деятельности на

- 213 -
уровне научных семинаров кафедр, научных институтов,
факультетов, университета, национальных и междуна-
родных конференций;
•• Диверсификация направлений научных исследований на
уровне кафедр и аккредитованных научных институтов,
а также их включение в исследования путем создания и
развития центров совместных исследований с Академи-
ей наук Республики Молдова, а также подобных кафедр,
научных центров из страны и из-за рубежа;
•• Привлечение источников финансирования научных про-
ектов и поэтапный переход исследовательских институ-
тов на самоуправление и самофинансирование;
•• Реализация исследовательских проектов с партнерами
из страны и из-за рубежа;
•• Развитие менеджмента исследований на уровне научно-
го института посредством подготовки и кооптирования
наиболее способных выпускников и научных кадров, как
национальных, так и зарубежных;
•• Организация научных мероприятий с международным
участием на уровне кафедр, научных институтов, фа-
культетов и университета;
•• Стимулирование научно-педагогических кадров по ре-
зультатам оценивания деятельности на протяжении ака-
демического года;
•• Финансовая поддержка апробирования результатов науч-
ных исследований, осуществленных научно-педагогиче-
скими кадрами, для участия в престижных научных ме-
роприятиях; публикация материалов в национальных и
международных журналах, признанных НКАО (CNAA),
издание книг в издательствах страны и за рубежом;
•• Поддержка студентов, мастерандов, докторандов для
участия в научных исследованиях или национальных и
международных научных мероприятиях путем предо-
ставления стипендий, стажировок по специальности за
границей, других форм стимулирования;

- 214 -
•• Поощрение самых активных преподавателей и научных
руководителей дипломных, мастерских и докторских ра-
бот премиями и надбавками к заработной плате;
•• Поощрение премиями и надбавками к заработной плате
известных преподавателей и научных исследователей за
особые успехи в научных исследованиях.
Стратегия качества
Одну из главных стратегических задач ULIMа представ-
ляет обеспечение высочайшего качества образования в стро-
гом соответствии с положениями Болонского процесса.
Особая роль в достижении этой цели принадлежит ака-
демическому руководству – Сенату университета и исполни-
тельному – Ректорату и Административному совету.
Для обеспечения качества ULIM движется в направле-
нии обеспечения оптимальных условий, на уровне националь-
ных и европейских требований, с помощью средств и проце-
дур, широко представленных в главах Стратегического плана
на 2009 – 2014 годы.
Оценивание и аккредитация составных частей деятель-
ности университета происходит ежегодно.
Путем оценивания определяются успешные подразделе-
ния, развитие которых поддерживается руководством универ-
ситета. Неуспешные подразделения реорганизуются вплоть
до ликвидации.
Основные цели стратегии качества направлены на:
-- Определение политики, направленной на качество, и
ее транспарентность;
-- Создание системы консультирования и профессио-
нальной ориентации для студентов;
-- Повышение требований в продвижении научного, пе-
дагогического, вспомогательного персонала;
-- Расширение учебного процесса путем продвижения
непрерывного высшего образования;
-- Оценивание и систематизация университетских спе-
циальностей, учебных программ;
- 215 -
-- Введение системы дифференцированного финанси-
рования в зависимости от качества достижений на
уровне учебных программ.
Продуманное внедрение образовательных принципов
ULIM обусловило улучшение качества внутренних процессов
университета и, в первую очередь, научно – педагогического
процесса. В настоящий момент ULIM создал собственную
систему управления качеством учебного процесса путем вне-
дрения новых информационных технологий, мониторинга и
внутреннего аудита качества преподавания дисциплин, осу-
ществляемого как образовательными структурами, так и сту-
денческими организациями – Лигой студентов, Студенческим
Сенатом и др. Участие студентов в процессе принятия реше-
ний составляет один из основополагающих принципов функ-
ционирования ULIM.
Международные отношения
Развитие политики расширения международных отно-
шений посредством заключения договоров о сотрудничестве с
престижными университетами, факультетами, кафедрами
и научно-исследовательскими институтами для разработки
программ сотрудничества и участия в повышении мобильно-
сти преподавателей, исследователей и студентов, а также
заключение договоров с субъектами международного права.
•• Реорганизация деятельности Департамента Междуна-
родных отношений и Департамента по работе с ино-
странными студентами;
•• Укрепление отношений ULIM с университетами, с кото-
рыми уже заключены договоры о сотрудничестве и до-
ведение их до уровня каждой кафедры, факультета и на-
учно – исследовательского института;
•• Заключение двусторонних договоров о сотрудничестве
только с университетами и академическими центрами
такого же уровня, способными функционировать в соот-
ветствии с положениями Болонского процесса;

- 216 -
•• Заключение стратегического партнерства с универси-
тетами за пределами европейского пространства, уни-
верситетами страны и зарубежья (публичными и при-
ватными), областью деятельности которых прямо или
косвенно является образование и наука, для того, чтобы
обеспечить:
-- стабильность и преемственность в деятельности на-
учно-педагогических кадров, задействованных в
этих проектах;
-- продвижение «бренда ULIM» в процессе реализации
стратегического партнерства по развитию;
•• Активное участие в Международных программах на
уровне кафедры, факультета, научного института, под-
разделения, а также на уровне научно-педагогического
сотрудника;
•• Академическое расширение путем укрепления филиа-
лов ULIM в Судане и других странах; организационное
и профессиональное укрепление центров консультиро-
вания, селекции и профессиональной ориентации за ру-
бежом и пр.
Материально – техническая база
Финансирование

Улучшение и развитие аудиторного фонда университета


согласно Образовательной концепции
•• Модернизация и переоборудование аудиторий и помеще-
ний для научных исследований;
•• Текущий и капитальный ремонт аудиторий и помещений
для научных исследований;
•• Включение в концепцию бухгалтерии особого пункта,
касающегося планирования средств для текущего и ка-
питального ремонта учебных и научных помещений;
•• Оснащение аудиторного фонда учебным оборудованием
в соответствии с требованиями учебного процесса (эко-

- 217 -
логические доски, компьютеры, светопроекторы, экра-
ны для проекций и пр.);
•• Расширение и строительство новых помещений, предна-
значенных для учебной деятельности и научных иссле-
дований.
Модернизация и расширение университетского кампуса
путем строительства новых учебных корпусов и
общежитий, а также обновление существующих
помещений
•• Оснащение и модернизация имеющегося общежития и
его преобразование в университетскую гостиницу;
•• Возведение нового общежития на 900 мест;
•• Строительство нового спортивного комплекса, состоя-
щего из спортивного зала, крытого бассейна, тренажер-
ных залов;
•• Обеспечение молодых сотрудников достойными рабочи-
ми местами в зависимости от вида деятельности.
Финансовая стратегия
Финансовая стратегия будет реализовываться исходя из
единого бюджета, состоящего из приватных, публичных ис-
точников, грантов, проектов и дополнительных доходов.
Льготы и услуги для студентов и преподавателей
•• Стипендии и преференциальные банковские кредиты;
•• Стипендии, предоставляемые негосударственными ор-
ганизациями;
•• Стипендии, предоставляемые публичными и приватны-
ми экономическими агентами;
•• Стипендии для обучения за рубежом, согласно догово-
рам о сотрудничестве, заключенными ULIM;
•• Медицинская помощь;
•• Льготы при поступлении в университет;
•• Услуги в связи с поступлением на работу, консультиро-

- 218 -
вание и профессиональная ориентация в сотрудничестве
с министерствами, департаментами и приватными эко-
номическими агентами, заключившими с университетом
договоры о сотрудничестве;
•• Услуги по психологическому и финансовому консульти-
рованию;
•• Услуги Информационно-Библиотекономического депар-
тамента и Медиатеки, Спортивного центра, спортивных
баз и баз отдыха, с которыми ULIM заключил договоры
о сотрудничестве;
•• Предоставление логистической помощи в создании сту-
денческого журнала, посвященного проблемам культуры
и научной информации;
•• Расширение канала вещания радиоточки ULIM;
•• Сотрудничество, на контрактной основе, с одним из те-
левизионных каналов;
•• Поощрение участия студентов в повседневной деятель-
ности университета.
Информационно – Библиотекономический Департамент
(Библиотека)
•• Развитие обмена публикациями с отечественными и за-
рубежными университетами;
•• Реализация виртуальной библиотеки и локальной сети
доступа для большинства студентов, желающих пользо-
ваться этим каналом обучения;
•• Развитие и разнообразие книжного фонда и коллекции
специальной периодической литературы (национальной
и зарубежной);
•• Реорганизация и развитие университетского издатель-
ства и множительной техники для качественного и коли-
чественного обеспечения источников информации для
студентов и преподавателей;
•• Полная информатизация университетской библиотеки;
•• Постоянная модернизация читальных залов;

- 219 -
•• Систематическое приобретение библиографических ис-
точников.
Развитие образования и науки сквозь призму
национальных и общечеловеческих ценностей,
академической свободы, европейской интеграции и
глобализации
•• Каждое подразделение университета обязано продви-
гать образование и науку сквозь призму национальных и
общечеловеческих ценностей, академической свободы,
европейской интеграции и глобализации;
•• Постоянно актуализировать учебные программы, учи-
тывая опыт ULIM, традиции национальной высшей шко-
лы, престижных зарубежных университетских центров
и организаций, с которыми наш университет заключил
договоры о сотрудничестве.
Постоянно актуализировать учебный и исследователь-
ский процесс в соответствии с издающимися нормативными
актами европейских организаций, Министерства Просвеще-
ния Республики Молдова.
V. Кодекс ULIM
В своей деятельности ULIM руководствуется неукосни-
тельным соблюдением национального и международного за-
конодательства. В то же время, в качестве субъекта права, в
последние 10 лет ULIM продвигал нормы права в области выс-
шего образования на уровне университета, которые привели к
пересмотру содержания и развитию национальных и между-
народных норм права. Исходя из потребностей повседневной
деятельности, ULIM опубликовал в собственной типографии
коллекцию внутренних нормативных актов, регламентирую-
щих функционирование всех систем университета. Все эти
положения внутреннего права, полностью отвечающие содер-
жанию национального и международного законодательства,
были утверждены на расширенном заседании Сената ULIM
и Общего собрания преподавателей и студентов университета
- 220 -
30 марта 2005 года. Вот эти положения:
•• ULIM в контексте процесса европеизации;
•• Хартия ULIM;
•• Регламент организации и функционирования Сената
ULIM;
•• Регламент организации и функционирования Админи-
стративного Совета;
•• Регламент деятельности Образовательного консилиума;
•• Регламент организации и функционирования образова-
тельных структур;
•• Регламент организации учебного процесса на основе
ECTS;
•• Регламент Совета по этике;
•• Регламент организации и проведения приемных экзаме-
нов;
•• Регламент организации и функционирования дистанци-
онного обучения;
•• Регламент научной деятельности;
•• Регламент организации и функционирования Библиоте-
ки (DIB);
•• Регламент организации и функционирования отдела че-
ловеческих ресурсов;
•• Регламент о правах и обязанностях преподавателя/со-
трудника;
•• Регламент присуждения наград, почетных званий, гра-
мот и дипломов ULIM;
•• Регламент присуждения номинаций ULIM в области
литературы, театра, изящных искусств и музыкальной
культуры.
С 2005 года и до настоящего времени Сенат ULIM ут-
вердил еще семь регламентов, которые развивают внутренние
нормы права, установленные университетом, учитывая нако-
пленный опыт. Это:
•• Регламент организации и функционирования филиалов,
отделений, представительств, центров селекции и про-
фессионального консультирования ULIM за рубежом;

- 221 -
•• Регламент о функционировании образовательных и ин-
новационных инкубаторов;
•• Регламент ULIM о статусе и обязанностях куратора/ру-
ководителя академической группы;
•• Регламент об организации и проведении производствен-
ной практики;
•• Регламенты и наградах Международного Независимого
Университета Молдовы;
•• Регламент об организации и функционировании Депар-
тамента Информатизации ULIM;
•• Регламент о порядке начисления заработной платы ру-
ководящему составу, научно-педагогическим кадрам,
вспомогательным и административно-хозяйственным
сотрудникам.
Все эти документы, принятые Высшим советом ULIM,
составляют результат деятельности нашего университета на
протяжении 20 лет существования. Они развивают Образова-
тельную концепцию и Стратегию развития ULIM, одобрен-
ную еще в первые месяцы после создания университета.
VI. РЕАЛИЗАЦИЯ ULIM В СИСТЕМЕ
НАИМОНАЛЬНОГО, РЕГИОНАЛЬНОГО,
ЕВРОПЕСКОГО И МИРОВОГО ВЫСШЕГО
ОБРАЗОВАНИЯ
На протяжении всей своей деятельности ULIM прило-
жил все свои усилия для продвижения и реализации на на-
циональном, региональном, европейском и мировом уровнях.
Еще до свершения события чрезвычайной важности – под-
писания Республикой Молдова протокола о присоединении к
Болонскому процессу, автор публикации совместно с другими
ректорами и руководством Министерства просвещения при-
ложили ощутимые усилия для того, чтобы наша страна была
принята в Болонский процесс. На эту тему нами была подго-
товлена и опубликована серия статей в средствах массовой ин-
формации, в частности, в крупнейших газетах на румынском
и русском языках.
- 222 -
К сожалению, с мая 2005 года, то есть с момента при-
соединения Республики Молдова к Болонскому Процессу,
назначались, а потом освобождались с должности многие ми-
нистры просвещения, которые, то ли по своей некомпетентно-
сти, то ли по безразличию, бросили на произвол судьбы про-
блему Болонского процесса. Невнимание бывших министров
просвещения с 2005 года до сегодняшнего дня (надеемся, что
эту ошибку не совершит нынешнее руководство министерства
– А.Г.), отрицательно повлияло на понимание этого феномена
со стороны многих руководящих работников центральных ор-
ганов власти.
Считаем необходимым отметить, что Болонский процесс
не есть каприз группы лиц, а насущная необходимость вклю-
чения национальной системы образования в европейское об-
разовательное пространство. В мае 2003 года мы были свиде-
телями того, как делегация Российской Федерации встретила
подписание основного документа долгими аплодисментами,
овациями и скандировала со слезами на глазах, приветствуя
включение в Европейскую систему образования. Мы особо
отмечаем этот факт, чтобы привлечь внимание к рассматрива-
емой проблеме. Известно, что в России на эту тему продолжа-
ются жаркие дискуссии, главным мотивом которых является
утрата влияния и важности прежней системы университетско-
го образования России в связи с присоединением к Болонско-
му процессу.
К сожалению, в Республике Молдова о Болонском про-
цессе говорят спорадически, на весьма непрофессиональном
уровне. Иногда слышны голоса, утверждающие, что Респу-
блика Молдова не нуждается в Болонском процессе. В мае
2005 года, без преувеличения, и мы радовались, как и наши
коллеги из России, но причины для радости у нас были более
основательные – впервые наши соотечественники были до-
пущены к процессу создания европейского пространства выс-
шего образования, исключительного явления, о котором наши
предки не могли даже мечтать.

- 223 -
Было бы ошибкой обсуждать и жестко критиковать лю-
дей, отвечавших за наше образование в предыдущих Прави-
тельствах и Парламентах. Все-таки кое-что было предприня-
то. На уровне Совета Ректоров был подготовлен проект Закона
об образовании, который должен был быть разработан и ут-
вержден в соответствии с требованиями нормативных актов,
принятых на Совещаниях Министров Просвещения европей-
ских стран и отвечающих требованиям Болонского процесса.
Так как Болонский процесс большей частью относится все же
к высшему образованию, были предложены для утверждения
в качестве юридических норм следующие основополагающие
понятия: обеспечение устойчивого развития Европы на осно-
ве исследований и знаний, трехступенчатое университетское
образование – циклы лиценциата, мастерата и доктората; ака-
демическая мобильность; автономия университетов; призна-
ние званий и квалификаций, интернационализация высшего
образования, а также и другие аспекты. Однако, к сожалению,
высшее руководство аннулировало все и предложило на ут-
верждение в Парламент инкогнито проект, включающий лишь
на 40 % проект, подготовленный Советом ректоров, и весь-
ма далекий от понятий реформ и академической автономии,
который, тем не менее, был одобрен Парламентом во втором
чтении.
Говорится о якобы созданной в рамках Министерства
просвещения рабочей группе, которая трудится над создани-
ем проекта закона об образовании. Выражаем сожаление по
поводу отсутствия прозрачности в том, что касается состава
рабочей группы, а также ее деятельности. Именно поэтому мы
и решили обратиться вновь к данной проблеме.
Болонский процесс - целительное средство или бремя
Мне не стыдно признаться, что я радуюсь, как ребенок,
когда имею возможность обсуждать, или тем более участво-
вать, на институциональном или национальном уровне в со-
бытиях европейской или мировой значимости. Мы осознаем,

- 224 -
что включение системы высшего образования Республики
Молдова в европейскую образовательную систему необрати-
мо. Хотим мы или нет, но это произойдет. Однако будет весьма
печально, если этот процесс будет замедлен. Оценивать Бо-
лонский процесс как бремя или обязанность означает не
что иное, как подтвердить недостаток понимания в при-
знании преобладания тенденций, тормозящих развитие
национального образования и ведущих к стагнации раз-
вития общества в целом. Если высшие учебные заведения
Российской Федерации путем присоединения к Болонскому
процессу могут утратить ряд традиций, то мы, в Республике
Молдова, можем приобрести колоссальное моральное, про-
фессиональное и духовное богатство. Болонский процесс
предполагает поэтапный переход от содержания националь-
ной образовательной системы к европейской путем одновре-
менного сохранения национальной специфики и перехода ее
на более высокую ступень.
Сегодня университетское сообщество страны, как и Ев-
ропы, испытывает очень сильное влияние информационных,
научных, гуманитарных процессов, обусловленных феноме-
нами европеизации и глобализации. Один из этих процессов
определяется единым планетарным пространством, которое,
в свою очередь, воздействует не только на каждого человека в
отдельности, но и на все структурные составляющие челове-
ческого общества.
Современные информационные системы и средства
коммуникации безусловно втягивают высшее образование в
единое пространство, которое существенно воздействует на
диалог между образовательными системами и создает условия
для выработки юридических норм в области высшего образо-
вания, адекватных ценностям европейского континента.
О сопротивлении Болонскому процессу
В некоторых университетских центрах Испании, Герма-
нии, Франции и Италии ректоры наиболее известных универ-

- 225 -
ситетов относятся к Болонскому процессу с большой осторож-
ностью и известной долей недоверия, настаивая на сохранении
национальных приоритетов в высшем образовании. Так, во
Франции университеты, не подчиняющиеся министерству
просвещения, пытаются саботировать Болонский процесс. В
некоторых скандинавских странах ректоры также пассивно
относятся к нему, считая, что реформа слишком сложна и тре-
бует слишком больших усилий. Такая же ситуация в Герма-
нии, стране, где высшее образование всегда основывалось на
традициях университетской независимости, поддерживаемой
правительствами федеральных земель (ландов). Поэтому в
большинстве экономически развитых стран и в европейских
университетских центрах с традициями независимости, идея
создания единого континентального образовательного про-
странства высшей школы была принята без особого энтузиаз-
ма. Не случайно идея создания системы европейского образо-
вания - Болонский процесс - пришла не от ректоров высших
учебных заведений, а от министров образования. Впослед-
ствии консерватизм ректоров был сломлен представлениями
министров, отвечающими насущным потребностям периода
создания Совета Европы и Европейского Сообщества. Более
чем странно сопротивляться фундаментальным принци-
пам Болонского процесса, которые предполагают расши-
рение возможностей в получении европейского образова-
ния, мобильности студентов и преподавателей – феномен,
который предполагает формирование, в конечном итоге,
европейской идентичности.
Издревле известно – все новое всегда воспринимается с
большими трудностями. На самом деле, никто из руководите-
лей европейского уровня не выступает открыто против созда-
ния европейской системы высшего образования. Все понима-
ют и признают, что создание системы европейского высшего
образования возможно одновременно с развитием и включе-
нием в эту систему субсистем или национальных систем об-
разования.
Поэтому очень важно, на уровне государственного мыш-
- 226 -
ления, внедрение модели национальной системы образования
путем принятия свода законов в области образования, которые
будут продвигать собственно национальную концепцию, ко-
торая может быть интегрирована в европейскую систему. Что-
то подобное Своду бессарабских законов, подготовленному в
1814 году юристом Андронаке Доничем, полностью включен-
ному в Свод Российской империи и сохранившемуся до 1936
– так мы видим этот свод законов в области образования в Ре-
спублике Молдова. Я позволяю себе говорить это, так как мы
обладаем большим опытом в этой области и идем в Европу не
только как потребители ценностей, но и как создатели идей
и свершений, достойных подражания европейскими совре-
менниками, в том числе и в области образования. Вот почему
важно наши успехи облечь в юридическую форму и выразить
в нормах права. Для нас очень важно преодолеть синдром на-
ционального самоуничижения.
Что хорошо в Республике Молдова?
В большинстве европейских университетов на 20 сту-
дентов приходится один преподаватель. У нас другая модель,
в которой сохранились старые традиции опеки и отсутствия
информации. В Республике Молдова существует несколько
устаревшая, но, тем не менее, общепризнанная обществом,
система, когда преподаватель работает с 8-12 студентами в
академической группе. Только в трех высших учебных заве-
дениях соотношение преподаватель-студент составляет 18-24.
Отказ от подобной системы внесет беспорядок в систему под-
готовки специалистов в Республике Молдова, так как здесь
негативное влияние оказывает система доуниверситетского
образования, которая сильно отстает от западного. Имеются и
другие примеры подобного рода.
Что есть негативного в Республике Молдова?
В базовых документах Болонского Процесса (Берлин-
ская Декларация) докторат определен как третья ступень
университетского образования, после окончания которой вы-
- 227 -
дается единственный документ – диплом о присвоении сте-
пени доктора наук. У нас же продолжается унаследованная
от прежних времен не очень удачная традиция, при которой
советская модель просто была приодета в старый вариант не-
мецкого «хабилитата».
Нормально и логично, что высшее образование заверша-
ется докторской диссертацией, но если иметь в виду непре-
рывное образование, то третья ступень высшего образования
в тех или иных формах продолжается, по сути дела, на про-
тяжении всей жизни человека. Именно благодаря критике
многих специалистов из области образования, Берлинская
Конференция 2003 года министров образования Европы
узаконила следующее: «осознавая необходимость созда-
ния более плодотворных отношений в области европей-
ского высшего образования, а также важность научных
исследований как составной части высшего образования
в Европе, министры сочли необходимым признать третьей
ступенью в Болонском Процессе – докторат, дополнив им
первые два цикла: лиценциат и мастерат».
«Жаждущие» вхождения в Европу представители науки
и власти в Республике Молдова утвердили в 2004 году, вопре-
ки Берлинской Декларации, Закон о науке и инновациях, со-
гласно которому докторат был исключен из системы высшего
образования.
Заметим, что „Magna Charta Universitatum” также пред-
полагает неразрывность научных исследований и универси-
тетского образования.
Инновационная миссия университетов
Инновационная деятельность классических университе-
тов демонстрирует нам, что в условиях либерализации рынка
образовательных ценностей, высшее учебное заведение вы-
нуждено адекватно реагировать на потребности экономики,
управления, менеджмента, промышленности, социального
сектора. Современное общество заинтересовано в исполь-

- 228 -
зовании продвинутых технологий, способных обеспечить
устойчивое развитие, поэтому классические университеты
очень восприимчивы к процессам, происходящим в обществе,
экономике и в силу своего положения включены в инноваци-
онную деятельность.
Инновационная миссия университетов осуществляется
посредством заключения договоров с органами центральной,
региональной и местной публичной власти, промышленными
предприятиями «бизнеса в области программирования регио-
нального развития». Некоторые университеты вообще опере-
жают время, готовя специалистов в инновационных областях
с расчетом на завтрашний день.
Тенденция университетов к изобретениям и внедрению
новейших технологий содействует также подготовке специ-
алистов, способных создавать новые рабочие места и расши-
рять рынок труда.
Вот почему именно в подобном духе должно быть пере-
смотрено содержание Закона о науке и инновациях, который
был принят в 2004 году и противоречит положениям европей-
ских организаций в области высшего образования.
Глобализация
В какой степени высшее образование реагирует на про-
цесс глобализации? В какой степени университеты могут оп-
тимизировать свою деятельность? Какую стратегию может
предложить университет в смысле устойчивого развития?
Феномен глобализации не является чем-то ультрасо-
временным. В то время как одни утверждают, что феномен
глобализации относительно новый, появившийся не более 10
лет назад, мы не совершим открытия, если позволим себе ут-
верждать, что этот феномен одного возраста с историей чело-
вечества, просто многие этого не знают. Включение мирового
сообщества в процессы глобализации происходило в различ-
ных формах и различными способами на протяжении веков и
тысячелетий, и каждый раз происходили радикальные изме-

- 229 -
нения, в которых предки нашего народа не участвовали. Так,
в результате миграции восточных народов, возник Великий
Шелковый путь. Великие географические открытия повлекли
за собой много событий – были включены в процессы взаимо-
действия народы Африки, Азии, Океании и Америки, возник-
ли колониальные империи, были положены основы мирового
рынка, возникли новые капиталистические отношения, банки
и многое, многое другое. Не менее важным является и такое
последствие глобализации во времени и пространстве, как со-
кращение расстояний, народы и страны стали ближе и понят-
нее друг другу.
Если на заре начала глобализации информация о госу-
дарствах и народах передавалась в течение нескольких недель,
месяцев или лет, сегодня электронная почта содействует бы-
строму общению, что повлияло и на объем и интенсивность
контактов между людьми.
Таким образом, университеты должны готовить поко-
ление молодых специалистов сквозь призму перспектив ми-
рового сообщества первой половины XXI века. Не являют-
ся исключением и высшие учебные заведения Республики
Молдова, которые должны готовить специалистов не только
сквозь призму менталитета начала третьего тысячелетия, но и
в смысле умения будущего специалиста работать в условиях
жесточайшей конкуренции в мире без границ, в человеческом
обществе, в котором прежние представления о границах утра-
тили значение, в то время как идеи региональной интеграции
преобладают.
Очень важно осознать, что современные процессы, в
которые вовлечена Республика Молдова и твердое намерение
на вступление в Европейское Сообщество придают высшему
образованию, и как следствие, и правовым нормам нового За-
кона об образовании особый смысл, который до сих пор не
ощущался.
Присоединение к Болонскому Процессу и будущее всту-
пление Республики Молдова в ЕС требуют адекватного юри-

- 230 -
дического содержания правовых норм в этом направлении.
Национальные границы в Европе в их старом понимании ис-
чезнут. Традиционное определение «Нация-государство» по-
лучит новое звучание и значение, что не означает конец суще-
ствования наций, но лишь их трансформацию.
Указанные преобразования получают особое значение
тогда, когда рассматриваются сквозь призму высшего образо-
вания как объекта потребления. В этом смысле, высшие учеб-
ные заведения Республики Молдова, независимо от формы
собственности, обязаны объединить усилия не только в про-
движении европейского высшего образования, но и в интенси-
фикации и развитии национальной культурной идентичности
и внедрения ее в европейскую гражданскую культуру. С этих
позиций нужно, чтобы новый Закон об образовании учитывал
необходимость участия высших учебных заведений в между-
народном межуниверситетском сотрудничестве и оказания
сторонами взаимной помощи друг другу, а также эффектив-
ную деятельность университетов на различных уровнях: мест-
ном, национальном, региональном, континентальном и, безус-
ловно, глобальном. Таким образом, национальные структуры,
например Министерство просвещения, становятся менее важ-
ными, в то время как структуры макрорегиональные, такие
как Ассоциация европейских университетов, или глобальные
структуры, как Международная Ассоциация Университетов,
Международное Агентство Франкофонии, приобретают все
большее значение.
Менеджмент и финансирование
В целях радикальных и быстрых изменений, в новом За-
коне об образовании необходимо учитывать и проблемы уни-
верситетского менеджмента, возможности смены в руковод-
стве учебных заведений, изменений структуры университетов.
Например, ситуация, когда планируется бюджет университета
на следующие пять лет, включая обеспечение университета в
полном объеме штатными единицами, уже не соответствует
требованиям времени. Высшие учебные заведения нуждаются
- 231 -
в ректорах – менеджерах, обладающих качествами предпри-
нимателя. Иными словами, каждое общество, государство
или организация возглавляются теми руководителями, кото-
рых заслуживают: или традиционными, безупречными, ко-
торые исключают риск и продолжают традиции кабинетной
бюрократии, или творческими, созидательными, способными
рисковать и нести ответственность за отрицательные послед-
ствия возможных неудач.
В некоторых странах, таких, например, как Республика
Молдова, правительство существенно ограничило автономию
университетов, присвоив себе право решать проблемы адми-
нистративного и функционального порядка, что, без сомне-
ния, существенно сократило инновационные и предпринима-
тельские возможности ректоров университетов.
Однако в большинстве западных государств, США и
Японии, ситуация другая. В последнее десятилетие именно
государственные учебные заведения обладают большой сво-
бодой и автономией. Это видно на примере Японии. Если до
недавнего времени в этой стране 70% университетов были
частными и лишь 30% государственными, то сейчас все учеб-
ные заведения имеют статус приватных и все в равной мере
финансируются из государственного бюджета. Такую же си-
туацию встречаем и в европейских странах, например, Вен-
грии или Словакии и т.п. Отметим, что в Словакии имущество
высших учебных заведений передано в собственность универ-
ситетского сообщества, формируя третий вид собственности
– коллективную.
Таким образом, университет должен научиться выживать
в новых условиях. Возникает новый управленческий ментали-
тет, который способствует изменениям в режиме финансиро-
вания, структуре, принципах и критериях функционирования.
То есть, университет напрямую сталкивается с последствиями
мирового экономического кризиса и реагирует не так, как уни-
верситет традиционного уклада. Конечно, подобные ситуации
выглядят довольно интригующе, предполагая и большую
долю личной и коллективной ответственности.

- 232 -
На протяжении эволюции университетского образова-
ния университеты боролись со многими препятствиями и про-
блемами, которые преодолели с успехом. И как всегда прино-
сили пользу обществам, в которых существовали, благодаря
научному потенциалу и уровню преподавательских кадров.
В целом, конечно, университеты в разных обществах,
государствах и цивилизациях отличаются друг от друга. От-
личия касаются структуры, финансирования, регламентиро-
вания и менеджмента, в зависимости от исторических, куль-
турных особенностей, традиций данной организации, а также
национальной специфики.
Исходя из вышесказанного, предлагаем, чтобы в новом
Законе об образовании в главах, относящихся к внутреннему
менеджменту и финансированию, учитывались бы рекоменда-
ции международных организаций, а именно:
1. Предоставление высшим учебным заведениям статуса
автономных учреждений, независимо от юридической
формы организации. Из этого следует полная ответ-
ственность в том, что касается краткосрочных, средне-
срочных и долгосрочных обязательств по финансиро-
ванию, материально-технической базе, оборудованию,
обеспечению базами для прохождения практики, орга-
низационный потенциал и т.д. Автономный статус уни-
верситета позволит адекватно распределять финансы и
планировать финансовую деятельность в зависимости от
жизненной необходимости, потребностей учебного и ис-
следовательского процессов, без вмешательства органов
государственной власти.
2. Формирование, на уровне университетов, Администра-
тивных советов, составленных из научных и педагоги-
ческих кадров учебных заведений, обладающих спо-
собностями в области университетского менеджмента,
включая специалистов в области проверки качества об-
разования.
3. В целях более эффективного использования учебных

- 233 -
площадей и оборудования, передать их в собствен-
ность коллективов, которые будут нести полную от-
ветственность за сохранение, ремонт и равномерное
финансирование, по образцу Словакии или Голландии.
Бюджет университета предполагает право организации
покупать и продавать недвижимость, как и право строить
новые учебные корпуса или ипотеку. Полезный пример
в этом смысле есть и в Республике Молдова – учебные
корпуса Университета физической культуры и спорта.
4. Продвижение национальной университетской идентич-
ности путем диверсификации университетских про-
грамм. Многообразные формы обучения и программы
должны утверждаться только на конкурсной основе,
на основе конкретных результатов, после чего должны
быть переработаны и адаптированы к новым условиям.
5. Передача университетской собственности в собствен-
ность коллектива пожизненно или на то время, что пре-
подаватель работает в данном университете. Одновре-
менно с его увольнением из учебного заведения или
уходом на пенсию, право данного преподавателя автома-
тически переходит к вновь принятому на работу.
Подобные ситуации могут вызвать оживленную конку-
ренцию. В таком случае, Министерство просвещения имеет
право исполнить роль арбитра и контролера, вместе с другими
вышестоящими организациями, ежедневной деятельности и
качества учебного процесса в университете.
Согласно рекомендациям Международных конференций
ЮНЕСКО по проблемам высшего образования, состоявшихся
в Париже в 1998 и, соответственно, в 2009 годах, университе-
там было рекомендовано участвовать в предпринимательской
деятельности. Прежние традиции, в том числе и в Республике
Молдова, не позволяют подобного.
Когда в июле 2009 года новое руководство России при-
няло закон, в котором рекомендации ЮНЕСКО было учтены,
и высшим учебным заведениям было предоставлено право
заниматься предпринимательской деятельностью, оно созда-
- 234 -
ло этим университетам и особый привилегированный режим.
Подобная политика в Республике Молдова существенно сти-
мулировала бы национальную образовательную систему.
Для успешного функционирования любой системы
управления важное значение имеет отбор новых талантов –
кадров менеджеров из академической среды. В этом смысле
важно, чтобы учебное заведение имело право принимать ре-
шения в этом направлении, включая привлечение в руковод-
ство университета иностранных граждан, без консультаций с
вышестоящим министерством по данному вопросу.
Многоступенчатое высшее образование (по циклам)
Болонская модель многоступенчатого высшего образо-
вания известна.
На данном этапе все зависит от качества выполнения
этой модели. Чтобы сравнить ситуацию в Республике Мол-
дова с ситуацией в США, Англии, Японии, Южной Корее и
других странах, действующая модель обучения должна оста-
ваться единой и неделимой, без разграничения на приватное и
государственное высшее образование. Различия связаны толь-
ко с содержанием и качеством образования.
Другой очень важный момент в высшем учебном заве-
дении, являющийся главным пилоном – это студент. На ру-
беже тысячелетий толкование определения «студент» приоб-
рело новое содержание. Как правило, студент ассоциируется
с молодым человеком 18-22 лет, преимущественно занятым
учебным процессом и материально зависящим от родителей.
Сегодня возрастная планка студента поднялась. В учебных ау-
диториях или на экзаменах можно встретить людей третьего
возраста, которые или хотят продолжить обучение, или изме-
нить профессию, часто встречаем многодетных матерей, кото-
рые не имели возможности учиться, пока ухаживали за детьми
и др.
Большая часть студентов сегодня – это работающие, се-
мейные люди. Они учатся на заочных отделениях, но необхо-

- 235 -
димо допустить и дистанционное обучение, учитывая опыт
России, США, Израиля и др.
В условиях, когда подавляющая часть образования осу-
ществляется на платной основе, важно улучшить формы и
методы обучения. Одновременно с переходом на систему
трансферабельных кредитов, отпадает необходимость дли-
тельности обучения: 3-4 года на I цикле – лиценциате; на II
цикле мастерата – 1-2 года и 3-4 года для доктората. Длитель-
ность периода обучения зависит в большей степени от способ-
ностей студента, мастеранда или докторанда усвоить учебную
программу. Длительность этого периода должен определять
сам обучающийся.
Важно, чтобы выпускник учебного заведения знал, на
какое рабочее место он может впоследствии претендовать, ка-
кова будет заработная плата после первого цикла (лиценциа-
та), после второго цикла (мастерата) и после третьего цикла
– доктората. Было бы хорошо, чтобы надбавка к заработной
плате зависела от уровня и качества полученных знаний, как,
например, в Румынии.
В Республике Молдова процесс перехода на европей-
скую модель образования начался с левой ноги. Говорю это,
потому что после изменений в Законе об образовании, приня-
тых в мае 2005 года, не было движения вперед, спутали опре-
деления специальности, специализации и профиля. Таким об-
разом, обладатели дипломов первого цикла – лиценциата, без
специализации в своей области, из-за несовершенства законо-
дательства, оказались без полного высшего образования, пред-
полагающего определенный необходимый объем знаний, что
создает проблемы при устройстве на работу, руководители и
работники высказывают претензии учебным заведениям, а на
самом деле причина в несовершенном законодательстве, кото-
рое не предусмотрело обязательность для выпускников перво-
го цикла продолжения обучения на втором цикле высшего об-
разования - мастерате. Только после окончания второго цикла
– мастерата, можно стать специалистом в определенной об-

- 236 -
ласти, получив необходимые знания и пройдя специализацию.
Таким образом, было бы корректным определить рейтинг выс-
ших учебных заведений и право каждого из них заниматься
подготовкой специалистов на соответствующем уровне, в за-
висимости от качества образования, качества научных иссле-
дований, качества научного и преподавательского потенциала,
наличия материально-технической базы, опыта и т.п.
Ошибочная тенденция в образовании
Республики Молдова
Развивая, путем копирования, образовательные стандар-
ты России, прежнее руководство Республики Молдова попы-
талось сделать акцент на развитии профессионального или
среднеспециального образования на уровне технических и
профессиональных школ. Большинство стран, включая Аф-
рику, не продвигают эту модель образования. Но какова ситу-
ация с многоступенчатым образованием в мире?
Исследования в этой области показывают, что уже в на-
чале второго десятилетия XXI века постиндустриальное об-
щество нуждается в минимум 20% населения с высшим обра-
зованием, а в условиях углубления инновационной экономики,
доля специалистов с высшим образованием возрастет до 80%.
Например, сегодня, в США и Голландии 80 % населения
вовлечены в сферу услуг, где обязательно необходимо высшее
образование и только 4 % населения заняты в сельском хозяй-
стве, но и здесь около 2 % имеют высшее образование.
В Японии даже рабочие обязаны иметь высшее образо-
вание. А пример Южной Кореи показывает, что 85 % выпуск-
ников доуниверситетских учреждений поступают в высшие
учебные заведения.
Некоторые проблемы тактики и стратегии
а) образование и наука должны быть истолкованы не как
обычное звено в экономической и социальной структуре госу-
дарства, а как стратегический сегмент – ключ, от которого за-

- 237 -
висит в большой степени будущее этого народа и государства.
Исходя из этих устремлений, в будущем Законе об образова-
нии необходимо создать условия для приостановки процесса
эмиграции будущих выпускников-специалистов и возвраще-
ния в страну тех, кто уехал. В этом контексте ярким примером
является Россия, принявшая особый закон в этом направлении.
Мировой кризис демонстрирует и требует, вынуждает принять
многофункциональный образовательный менеджмент, на всех
уровнях. Даже в нынешних условиях для этого есть все воз-
можности. Но для этого необходимо, чтобы министерство эко-
номики, которое опекает министерство образования в смысле
менеджмента (что не является правильным – А.Г.), вникло в
проблему, не повторяя ошибок прошлого.
б) Как показывает опыт некоторых европейских госу-
дарств, например, Франции, частный сектор экономики, наря-
ду с государственным, перечисляет в бюджет государства на
нужды образования налог до 3% от прибыли. Для сравнения,
в Республике Молдова учреждения образования всех уровней
осуществляют подготовку подрастающего поколения и специ-
алистов для национальной экономики, которые потом устра-
иваются на работу без того, чтобы работодатель возместил
учебным заведениям хотя бы какую – то часть затрат. Этот не-
достаток должен быть устранен путем закрепления в новом
законе.
в) Законодательство в области образования должно быть
принято с учетом места и роли национального высшего об-
разования в европейском и мировом контексте. Опыт ULIMa
в привлечении научных и преподавательских кадров из-за ру-
бежа может послужить примером для всей системы высше-
го образования. В этой связи считаю необходимым указать
на участие научных и педагогических кадров из-за рубежа в
учебном процессе. Для всех иностранцев ULIM периодиче-
ски должен получать право на работу. Но когда ULIM из-за
несущественного упущения не информировал Министерство
Просвещения о подписании договора об обучении МВА с уни-

- 238 -
верситетом Ohio США, мы были предупреждены о том, что
должны в течение 24 часов отказаться от этого контракта, в
противном случае будем лишены лицензии. Вот почему учеб-
ные заведения должны посредством закона получить реаль-
ную автономию.
г) считаем, что для принятия верного решения или пра-
вовой нормы в области партнерства на уровне университет
- экономический агент необходимо обратиться к опыту дру-
гих стран. Например, в Казахстане, Судане, Республике Конго
(Киншаса), Индонезии и др. – зарубежные инвесторы, после
истечения срока освобождения от налогов согласно подпи-
санным договорам, платят в бюджет государства, в экономику
которого вкладывают средства, около 2-3 % особых налогов
на образование и национальную медицину. Мы очень хорошо
понимает ситуацию, в которой принимался бюджет, но речь
идет о том, что с момента завоевания Республикой Молдо-
ва независимости никто не рассматривал образование как
стратегическую отрасль.
Ни в коем случае не следует разделять государственное
образование и приватное в том, что касается правового поло-
жения. Обе формы образования должны рассматриваться как
равные. Форма обучения не может иметь другого результата,
кроме утвержденного образовательного стандарта.
д) кстати, ни один из министров, руководивших Мини-
стерством Просвещения, не потрудился внедрить и утвердить
стратегию и концепцию национального образования. Поэто-
му, одновременно с подготовкой нового Свода законов об об-
разовании, очень важно утвердить как Стратегию и Концеп-
цию национального образования РМ, так и образовательные
стандарты, над которыми работали и потратили многие и мно-
гие миллионы лей, но безрезультатно. Кто несет за это ответ-
ственность?
е) Среди ключевых проблем, которые следует отразить
в Законе, находится и проблема оценки и аккредитации учеб-
ных заведений. В Республике Молдова в этой области было
совершено много ошибок, а именно: согласно закону об обра-

- 239 -
зовании, аккредитации подвергаются все учебные заведения.
Очень правильно. Аккредитацию высших учебных заведе-
ний проводит Министерство Просвещения. Кажется, что все
правильно. Однако, это не так. Закон о науке и инновациях
предусматривает дополнительную аккредитацию – научную
– высших учебных заведений. Это очень большая ошибка,
проникшая в правовую норму. Сталкиваемся с дублированием
действий вышестоящих органов, что приводит к гиперцентра-
лизации. Но к этой проблеме мы обратимся в одной из сле-
дующих публикаций.
Более того. Нормативные документы Болонского Про-
цесса предусматривают создание специального органа – На-
ционального Агентства для оценки качества, которое может
быть отделено от министерства просвещения, но может быть
и в составе этого министерства. Но подобного организма до
сих пор у нас не существует. Создание подобного органа су-
щественно повлияло бы на развитие и качественное улучше-
ние образования и науки.
ж) Из-за несовершенства правовых норм некоторые
учреждения РМ имеют вообще странный статус, как, в част-
ности, Кооперативно-Торговый Университет, который при-
надлежит МОЛДКООПу. В 2007 году Парламент утвердил
изменения, касающиеся юридической формы существова-
ния данной организации, в то время как Гражданский кодекс,
ст.183-185 предусматривает лишь две формы собственности
в образовании РМ – государственную и частную. Такая фор-
ма, как кооперативная или смешанная не существует в нашем
законодательстве. И в данном вопросе необходимо привести
реальность в соответствие с законом или наоборот.
з) Хотя нынешнее законодательство не позволяет функ-
ционирования на территории страны филиалов или пред-
ставительств учебных заведений других стран, в Республике
Молдова наблюдается свободное функционирование многих
организаций, непонятно откуда появившихся, непризнанных
даже в своих странах. Было бы правильным, чтобы в будущем
Законе продвигалась политика протекционизма в образова-
- 240 -
нии, так как будущие граждане этого государства не могут по-
лучать образование у себя дома в чуждых условиях или усло-
виях, не соответствующих нашим социально-экономическим
реалиям. У нас, однако, есть иностранные заведения, которые
не только действуют, но, более того, выдают дипломы от име-
ни Министерства просвещения РМ.
и) Несовершенно законодательство и в части, касаю-
щейся условий, прав и обязанностей работника образования
и науки. В Республике Молдова эти положения регламенти-
руются Кодексом о труде, который также несовершенен и
полностью перенял правовые нормы в области образования
из предыдущего устаревшего законодательства. Опять-таки,
из-за несовершенства закона и, в частности, Кодекса о труде
(ст. 96, часть 3, и ст.298), Закона о науке и инновациях (ст.154)
(m)), научный сотрудник или преподаватель может работать
как штатный в четырех-пяти образовательных организациях
одновременно. Интеллектуальные и профессиональные воз-
можности человека таковы, что он не может разорваться на
4-5 частей. Следовательно, если работник, согласно Кодексу
о труде, работает 35 часов в неделю как штатный сотрудник в
одной научной или образовательной организации, нельзя до-
пустить в то же время работу этого же сотрудника в другой
организации – то есть он должен работать 140 часов в неделю
в нескольких организациях одновременно.
Этот беспорядок был обнаружен при аккредитации учеб-
ных заведений. Есть преподаватели и научные сотрудники, ко-
торые работают в качестве штатных сотрудников и в высших
учебных заведениях и одновременно в научных центрах Ака-
демии наук Молдовы и наоборот, или они же в период аккре-
дитаций мигрируют из одной организации в другую, чтобы
обойти закон. Вот почему необходимо, чтобы в новом Зако-
не была предусмотрена разработка на уровне Министерства
Просвещения Регистра преподавательских и научных кадров,
для того чтобы не допустить, из-за несовершенства закона,
снижения качества труда работников в образовании и науке.

- 241 -
к) Также следует привести Перечень квалификаций и
специальностей, утвержденный Парламентом и исполнитель-
ной властью, в соответствие с требованиями Кодекса квалифи-
каций ЮНЕСКО, так как вызывает недоумение, что в Кодексе
о труде, Законе и науке и инновациях, Перечне квалификаций,
утвержденных Парламентом, мы находим должности и про-
фессии, которые давно не встречаются в Европе, а в законода-
тельстве Республики Молдова являются наследием прошлого
(например, должность лаборанта и т.п.) Исходя из всего, что
было затронуто в главе «Реализация ULIM в контексте наци-
онального, регионального, европейского и мирового высшего
образования», считаю что:
1. Необходимо модифицировать или доработать многие
законы, принятые ранее, а именно: Гражданский кодекс
ст.183-191; Кодекс о труде ст.96, п.3 и ст.298; Закон о на-
уке и инновациях; Перечень квалификаций и специаль-
ностей; другие законы, и привести их в соответствие с
европейским законодательством и нормативными доку-
ментами Болонского Процесса. Считаем, что образцом
юридической интерпретации правовых норм в области
образования и науки может стать законодательство Ру-
мынии – члена Европейского Союза, страны, которая во
многом выражает юридический менталитет и культуру
Центральной и Восточной Европы.
2. Необходимы оптимизация и изменение менеджмента на
уровне организаций и в целом.
3. Для того чтобы принять правильные правовые нормы в
области образования и науки, следует очень вниматель-
но изучить опыт стран региона, Европы и мира.
4. Воспитание или образование ни в коем случае не мо-
гут рассматриваться как отдельные области, руководи-
мые разными законами. Они должны рассматриваться в
единстве.
5. Одновременно или непосредственно после утвержде-
ния Закона об образовании, Министерство Просвещения

- 242 -
обязано подготовить и утвердить Стратегию и концеп-
цию национального образования, а также образователь-
ные стандарты.
VII. ГЛОБАЛИЗАЦИЯ СОВРЕМЕННОГО ВЫСШЕГО
ОБРАЗОВАНИЯ, ПРИМЕР ULIM, РЕСПУБЛИКА
МОЛДОВА
На эту тему автором был подготовлен доклад на Между-
народной Конференции ректоров в Shaghai, Китай, 12 августа
2011. Для того, чтобы как можно более полно освятить пози-
цию ULIM в контексте глобализации, воспроизводим здесь
весь доклад.
Перед современным миром, включая университетское
сообщество, преимущественно из Европы, а также североаме-
риканского континента, в настоящий момент стоит исключи-
тельно важная задача ликвидации последствий мирового эко-
номического кризиса.
Мировой кризис способствовал появлению новых тен-
денций в процессе интернационализации высшего образова-
ния, воздействовал на формы и методы глобализации послед-
него. Так, в некоторых высокоразвитых странах, таких, как
Китай, Южная Корея, Япония и других, одновременно с про-
цессом обновления экономики, начались радикальные обнов-
ления и в содержании новых технологий в университетах этих
стран. Информационные технологии предыдущего периода
устарели, а для освоения новых, более динамичных направ-
лений высшее образование должно прилагать более настойчи-
вые усилия в целях ускорения национального, регионального
и мирового экономического роста.
После Всемирной Конференции ЮНЕСКО, посвящен-
ной высшему образованию, проходившей в Париже в октябре
1998 года, многие университеты мира, особенно из наиболее
индустриально развитых стран, начали процесс реформиро-
вания высшего образования задолго до того как разразился
кризис. Внедрение новых информационных технологий, ко-

- 243 -
торое представляет собой настоящую революцию в процессе
становления современного ученого и включает нано и био-
технологии, лазерное телевидение, оптические и квантовые
компьютеры, в большой степени зависит от качества ресурсов
и технологических знаний современного специалиста. В этом
смысле выпускники Международного Независимого Универ-
ситета Республики Молдова (ULIM) в области естественных
наук, как и выпускники Технического Университета Респу-
блики Молдова, не только высоко оценены в Соединенных
Штатах Америки и Канаде, но и пользуются приоритетом при
поступлении на работу в университетские центры, междуна-
родные предприятия и компании, особенно в научно-иссле-
довательские центры. Процесс глобализации изменил эконо-
мические, политические и культурные мировые структуры
увеличив значение стратегии интернационализации высшего
образования и значимость человеческого капитала для повы-
шения конкурентоспособности страны. В этом смысле особую
роль приобретает взаимное признание документов о высшем
образовании на национальном, региональном, континенталь-
ном и глобальном уровне.
Модель интернационализации ULIMа
Самый большой успех любого университета составляет
подготовка специалистов из других стран мира и признание
документов об образовании этих стран. Считаем необходи-
мым отметить, что ежегодно в ULIMе обучается в среднем
3500 студентов, мастерандов и докторандов из других стран,
а по окончанию обучения дипломы получают более 800 пред-
ставителей Европейского Сообщества, стран СНГ, Азии, Аф-
рики и США. С точки зрения университетского менеджмента
этот процесс не слишком сложен. В этих целях мы добились
подписания договоров о межуниверситетском сотрудниче-
стве, на уровне университетов и соответствующих мини-
стерств в странах, откуда к нам приезжает на учебу молодежь,
были заключены договоры о сотрудничестве с экономически-

- 244 -
ми агентами об отборе кандидатов на учебу, также по нашему
настоянию, органы центральной государственной власти Ре-
спублики Молдова подтверждают и подписывают докумен-
ты о признании дипломов, выдаваемых высшими учебными
заведениями Республики Молдова иностранным гражданам.
Мы осознаем, что реализовать этот механизм очень сложно,
так как он варьирует в зависимости от страны, региона или
континента. Для Республики Молдова в целом и особенно для
ULIMа в частности, было очень сложно создать и осуществить
этот механизм. Наш университет почти одного возраста с Ре-
спубликой Молдова. Естественно, что система международ-
ных университетских и образовательных отношений в нашей
стране началась с нуля, одновременно с установлением дипло-
матических и официальных отношений нашего государства
со странами мира и международными организациями. Более
того, документы о высшем образовании любого университета
в нашей стране, например, ULIMа, выдаются от имени Мини-
стерства Просвещения. Поэтому ответственность двойная, не
только на университетском уровне, но и на национальном. Не
случайно вся гамма межуниверситетских отношений ULIMа с
влиятельными зарубежными образовательными учреждения-
ми координируется Министерством Просвещения. В качестве
приватного учебного заведения ULIM, являющийся состав-
ной частью национальной образовательной системы, прило-
жил немалые усилия для создания и развития многосторон-
них международных образовательных отношений Республики
Молдова со странами мира и международными организация-
ми, так как мы осознавали, что таким образом продвигается
имидж нашей страны и имидж ULIMа . Мы приложили су-
щественные усилия для того, чтобы эти отношения скла-
дывались и развивались в строгом соответствии с норма-
ми национального и международного права.
Именно благодаря этому в ULIMе обучается молодежь
из крупнейших стран Европы, Азии и Африки, явление, не
очень распространенное в учебных заведениях стран Восточ-

- 245 -
ной Европы. Эта реальность не случайность, а результат на-
стойчивой политики, проводимой для распространения этой
формы образования в нашем университете в качестве основ-
ного пилона. Осознавая влияние процессов глобализации на
мировое сообщество, считаем исключительно важным расши-
рение и углубление процесс интернационализации в высшем
образовании.
Работаю в университетском образовании в качестве пре-
подавателя, а потом ректора с 1975 года. Начал деятельность
как преподаватель Подготовительного факультета для ино-
странных студентов первого курса в одном из университетов
бывшего Советского Союза. Накопленный личный опыт, как
и знание реальностей Европы и других стран, с которыми со-
трудничал или сотрудничаю, дал мне возможность создать
модель, пусть мне простят эту нескромность, малоизвестную.
А именно - модель ULIMа, которая сегодня представляет ин-
терес не только для университетов Республики Молдова, но и
для Европы. Наш опыт был изучен, оценен и предложен как
пример для подражания для учебных заведений нашей стра-
ны Коллегией Министерства Просвещения – Высшим Кон-
сультативным Органом учреждения, которое руководит об-
разовательным процессом в стране. Знаменателен тот факт,
что 20-21 сентября 2007 года, ULIM, в лице г-жи Анны Гуцу,
Первого вицеректора ULIM, подписал, в Университете г. Бо-
лонья (Италия), Magna Charta Universitatum, важный доку-
мент, утвержденный 660 университетами из 78 стран мира, бу-
дучи единственным высшим учебным заведением Республики
Молдова, присоединившимся к этому акту. В качестве подпи-
санта этого документа, ULIM выступает за академическую
свободу, осуществляемую в полном объеме как в направлении
знаний, так и исследований. То есть университет есть сообще-
ство достойнейших, эрудитов, при этом моральная идентич-
ность университета основывается на обязательстве обучения
и исследования, поиска истины, независимо от конъюнктуры,
политических приоритетов или экономической выгоды. Уни-

- 246 -
верситет призван служить обществу в целом, участвуя в его
устойчивом развитии.
ULIM является одной из немногих организаций в Ре-
спублике Молдова, которая стала полноправным членом мно-
гих академических университетских организмов: Между-
народной Ассоциации Университетов (IAU – International
Assotiation of Universities), Университетского Агентства
Франкофонии (AUF – Agence Universitaire de la Francophonie),
Ассоциации Европейских Университетов (EUA – European
Universities Assotiation), Международной Ассоциации Рек-
торов (International Assitiation of University Presidents), Ев-
ропейской Ассоциации по Обеспечению Качества (EAQA –
European Assotiation for Quality Assuranse).Здесь уместно будет
отметить, что ULIM с 05.06.2008 года является обладателем
международного сертификата качества ISO 9001:2001. В ре-
гламентирующих документах этих международных универси-
тетских организмов и в их деятельности важная роль принад-
лежит внедрению и развитию региональных образовательных
принципов, например: европеизации и интернационализации.
С этой целью, впервые в Республике Молдова, ULIM добил-
ся согласия и поддержки Совета Европы, Министерства Про-
свещения Республики Молдова, Совета Ректоров Республики
Молдова в организации, в декабре текущего года, междуна-
родной конференции по проблемам Болонского процесса в
Восточной Европе и юго-восточном регионе европейского
континента. Намерены пригласить на эту конференцию рек-
торов более 70 университетов мира, расположенных на всех
континентах, с которыми мы плодотворно сотрудничаем.
ULIMу удалось в короткий срок достичь известного всем
положения, благодаря общим усилиям: Ректората и Сената
Университета, профессорско-преподавательского коллектива,
поддержки высшей государственной власти, национального
общественного мнения, зарубежных партнеров и выпускни-
ков - иностранцев, разъехавшихся по всем меридианам зем-
ного шара в качестве наших вестников. Считаем, что все это

- 247 -
вместе с другими успехами, дает нам сегодня возможность
находиться в первой трети мировой топ - классификации уни-
верситетов (4398 место в Ranking Web of World University),
намного опережая наших коллег из страны и Восточной Ев-
ропы с опытом деятельности более солидным, чем наш. Наш
опыт, увенчавшийся активным членством во многих между-
народных университетских организмах, стимулировал Ми-
нистерство Просвещения инициировать серию мероприятий
и радикальных реформ системы высшего образования. Таким
образом, интернационализация стала приоритетом не только
для нашего университета, но и всех высших учебных заведе-
ний Республики Молдова, являясь существенным индикато-
ром международной конкурентоспособности.
Иностранные студенты и преподаватели,
финансирование обучения
Для ULIMа важно увеличить количество иностранных
студентов, но эта стратегия не может считаться простой. Ана-
лизируя ситуацию в пространстве и времени, предложения в
этой области многих университетов из различных стран и ре-
гионов, проходишь к выводу, что единственным нашим аргу-
ментом может стать более низкая плата за обучение, а также
те выгоды, которые касаются статуса иностранных студентов
на территории Республики Молдова. Также для того, чтобы
облегчить получение высшего образования, для иностранных
студентов организуются подготовительные курсы, предше-
ствующие обучению той или иной специальности. Интерес
нашего университета в притоке иностранных студентов озна-
чает развитие и реконструкцию кампуса, разработку программ
и занятий на английском языке. Гибкость и университетская
автономия, к которым привели реформы, позволяют нашему
университету предлагать преподавателям разнообразные кон-
тракты с повышенной выгодой, что привело к увеличению
нашей конкурентоспособности и привлечению в наш универ-
ситет многих иностранных преподавателей и исследователей

- 248 -
из таких стран как Китай, Канада, США, Италия и многих
других. Конечно, преподаватели и исследователи из-за рубежа
оплачиваются лучше, в зависимости от успехов в их деятель-
ности. Другой выгодой для иностранных специалистов явля-
ется то, что от них не требуется знание румынского языка, так
как курсы, преподаваемые ими для студентов, мастерандов и
докторандов преподаются на языках международного обще-
ния. В то же время, высокий уровень профессионализма и об-
щей культуры, который демонстрируют преподаватели, ото-
бранные из-за рубежа, способствует тому, что спустя короткое
время они могут общаться и на государственном языке нашей
страны.
Считаем необходимым отметить, что процесс интерна-
ционализации высшего образования Республики Молдова по-
прежнему жестко регламентируется государством, что огра-
ничивает возможности интернационализации как ULIMа, так
и других университетов страны. Это право установлено дого-
ворами, подписанными нашей страной с международными ор-
ганизациями, включая требования, установленные ООН и Со-
ветом Европы. Эти международные организмы, посредством
мониторинга широкого спектра международных отношений,
борьбы с международным терроризмом и другими глобальны-
ми проблемами, регламентируют процедуру принятие на уче-
бу в различных странах и регионах, о чем меньше известно в
странах большой двадцатки или в других странах, оказываю-
щих заметное влияние на международную жизнь.
Новая парадигма интернационализации высшего
образования
В настоящее время ни один университет не может суще-
ствовать в ограниченном пространстве. Процесс регионализа-
ции и глобализации заставляет высшее образование создавать
образовательную систему нового типа, которая впоследствии
может стать новым этапом в инновационном развитии нацио-
нальной и континентальной экономики. Изучение данного фе-

- 249 -
номена предполагает необходимость модернизации учебных
программ и университетского куррикулума в целом, включе-
ние новых дисциплин и специальностей. Без этих преобразо-
ваний невозможно развитие конкурентоспособного высшего
образования. В этом смысле ULIM использует Интернет во
всем многообразии его возможностей, включая научные он-
лайн – конференции на внутриуниверситетском и межуни-
верситетском уровнях. По настоятельному призыву ULIMа и
при помощи его сотрудников, представленных в высших ор-
ганах власти, включая законодательную и исполнительную ее
ветви – Парламентом были приняты дополнения к Перечню
специальностей и внесены новые, такие как нанотехнологии,
информационная безопасность и инженерия нефти и газа. В
текущем учебном году уже начался процесс зачисления сту-
дентов на эти новые специальности. На специальности Ин-
формационная безопасность будет реализовываться Учебная
программа на втором цикле – Мастерате, где будут препода-
вать специалисты из университетских центров стран, с кото-
рыми наш университет имеет договоры о сотрудничестве –
США, Россия, Украина, Румыния и другие. В этих договорах
предусмотрен не только процесс академической мобильно-
сти посредством обмена преподавателями, но и обеспечение
учебного процесса по некоторым специальностям или обла-
стям преподавателями из университетов, где эти специально-
сти получили большее развитие, чем в нашем университете
и где, соответственно, лучшее обеспечение специалистами.
Предполагаем, что в самом ближайшем будущем мы включим
в этот процесс специалистов из университетских центров та-
ких стран как Южная Корея и Китай. Таким образом, ULIM
адаптирует и внедряет модели интернационализации высшего
образования, которые уже успешно функционируют на регио-
нальном и континентальном уровнях.
На наш взгляд, высшее образование должно опережать
развитие общества и экономические отношения в целом. Но-
вые формы подготовки современных специалистов должны

- 250 -
внедряться как можно скорее и наиболее гибко. Поэтому уни-
верситет должен опережать развитие общества, и ни в коем
случае не наоборот. Интернет доказывает нам, что в самое
ближайшее время мы столкнемся с поколением более про-
двинутым, выросшим в условиях раннего доуниверситетского
образования, тогда, когда информационные технологии уже
осваиваются в 4-5 лет. Так как Интернет давно интернацио-
нализировал мир, это предполагает радикальное обновление в
высшем образовании во всех странах мира и реформирование
высшей школы в целом.
В этом направлении ULIM внедрил более широкую
и глубокую практику, существующую в США, а именно в
Georgetown Universyti. Еще в 1994 году, во время рабочего
визита, автор обратил внимание на существующую в этом
американском университете уникальную формулу интернаци-
онализации, во всяком случае, на мой взгляд в то время. Речь
идет об участии в образовательном процессе послов из других
стран, аккредитованных в Вашингтоне. Но тогда послы при-
ходили к учащейся молодежи с различными публичными лек-
циями о важнейших проблемах современности или знакоми-
ли студентов с основной информацией о стране, которую они
представляли. Эту идею восторженно восприняли в ULIMе,
переняли, развили, наполнив новым содержанием в зависи-
мости от главнейших феноменов современного мира, таких
как европеизация, глобализация и интернационализация. Та-
ким образом, сегодня ULIMу удалось подписать договоры о
сотрудничестве со всеми посольствами, аккредитованными
в Республике Молдова, включая миссии таких стран как Рос-
сия, США, Китай, Южная Корея, Индонезия, Франция, Гер-
мания, Швеция, Финляндия, Болгария, Польша, Чехия, Изра-
иль, Чили, Судан. Эти договоры о сотрудничестве не являются
юридическими документами формального характера, но со-
держат важные сегменты продвижения процесса интернацио-
нализации. В данном контексте, согласно условиям договоров,
предусматривается вовлечение послов в учебный процесс по-
средством специализированных публичных лекций в объеме

- 251 -
2-4 академических часа, согласно учебному плану, облегчение
процедуры академической мобильности студентов и препо-
давателей, а также, не в последнюю очередь, открытие ауди-
торий стран, с посольствами которых заключены договоры о
сотрудничестве. Эти аудитории представляют собой символ
территории соответствующего государства в здании ULIMа,
они оборудованы мебелью, современной образовательной тех-
никой, дидактическими материалами страной, с посольством
которой подписан договор, в аудитории установлены гербы и
знамена соответствующего государства, а на входной двери
вывешены таблички с государственной символикой страны.
В этих аудиториях проводятся различные национальные ме-
роприятия стран, которым, согласно договору, принадлежат
аудитории. Был создан Тезаурус Национальных Праздников
и других знаменательных дат каждой из стран, подписавших
договоры. Этот Тезаурус утвержден Ректоратом по согласова-
нию с главами всех дипломатических миссий. Этими действи-
ями ULIM завоевал имидж действительно международного
университета не только по форме, но и по содержанию. Таким
образом, в ULIM ежемесячно проводится 5-6 мероприятий
международного звучания. На этих мероприятиях присутству-
ют не только студенты нашего университета, но и студенты из
других высших учебных заведений, школьники из доунивер-
ситетских учреждений, представители гражданского обще-
ства, а также представители центральных государственных
учреждений и послы, аккредитованные в Республике Молдо-
ва. Необходимо отметить, что аудитории различных стран ак-
тивно используются в учебном процессе и являются частью
аудиторного фонда университета. Таким образом, мы сближа-
ем страны и народы, как те, что находятся на краю земли, так
и те, что являются нашими соседями, участвуя в реальном и
лучшем познании народов и стран мирового сообщества.
Одновременно с этими формами сотрудничества ULIM
организовал курсы изучения языков международного обще-
ния вне рамок учебного плана. Изучаются и языки тех стран,
посольства которых настояли на этом. Таким образом, на про-
- 252 -
тяжении ряда лет, наряду с изучением специальностей на 4
языках международного общения, принятыми в ULIMе: го-
сударственном языке Республики Молдова, русском, англий-
ском и французском, изучаются также испанский, португаль-
ский, китайский, корейский, арабский, турецкий, немецкий,
польский и другие, всего 28 языков в качестве предметов на
лингвистических доуниверситетских курсах, правильнее го-
воря – курсах по начальному изучению названных языков.
Эти курсы обеспечивают преподаватели из соответствующих
стран, приглашенные в ULIM с помощью посольств или уни-
верситетов, с которыми у нас есть договоры о сотрудничестве.
ULIM инвестирует большие средства в обеспечение пригла-
шенных иностранных преподавателей жильем, как правило,
это университетская гостиница «Европа», или, по желанию
приглашенных, квартиры, арендуемые университетом в горо-
де, а также оплачивает расходы, связанные с обслуживанием
жилья. То есть Международный Независимый Университет
Молдовы участвует в активизации процессов интернациона-
лизации и посредством таких вот конкретных действий, свя-
занных с довольно существенными инвестициями.
Другой формой интернационализации процесса обуче-
ния в ULIMе является создание и деятельность культурных и
научных центров многих стран. Центры эти функционируют
независимо от содержания договоров о сотрудничестве, под-
писанных с посольствами. Так, еще 10 лет назад был создан
Британский Центр, Филиал Института Сервантеса из Испа-
нии, Институт Конфуций из Китая, Центр Корейского языка и
культуры и многие другие. Гамма образовательных услуг этих
центров весьма широка. В их деятельность вовлечена учаща-
яся молодежь из доуниверситетских учреждений Республики
Молдова, студенты всех высших учебных заведений, непра-
вительственные организации, бизнесмены и пр. Наряду с вне-
учебной образовательной деятельностью организовываются
культурные мероприятия, просмотр фильмов с последующим
обсуждением поднимаемых проблем и многие другие виды
деятельности.
- 253 -
В этом же направлении работают и созданные в уни-
верситете Землячества Иностранных Студентов, которые, как
правило, включают студентов и преподавателей из конкрет-
ных стран, которые учатся или преподают в ULIMе. Земля-
чества, посредством автономной структуры, существующей в
университете – Музея Дружбы Народов, - организуют в дни
народных или национальных праздников различные культур-
ные мероприятия, включающие знакомство с обычаями и тра-
дициями той или иной страны. Эти общества были гораздо бо-
лее многочисленны до 2002 года, то есть до прихода к власти
в обществе других политических сил. До этого в нашем уни-
верситете училась молодежь из более чем 50 стран мира. По-
сле 2002 года их число существенно сократилось. В настоящее
время в ULIMе учатся на всех трех циклах обучения – I цикле
лиценциата, II цикле мастерата и III цикле доктората не толь-
ко молодежь, но и представители второго и третьего возраста
(как теперь принято говорить), из 36 стран – это государства
Европы, СНГ, Африки, Азии и Северной Америки. Пока у нас
не было студентов из Австралии и Океании и Южной Амери-
ки. В то же время, при содействии Международной Ассоциа-
ции Студентов (AISEC), у нас проходят практику мастеранды
из Бразилии и Венесуэлы.
Чрезвычайно важным сегментом в международной де-
ятельности университета является академическая мобиль-
ность преподавательских кадров. Ежегодно преподаватели
ULIMа участвуют в образовательных и научных мероприяти-
ях совместно с коллегами из многих европейских стран, сре-
ди которых Франция, Испания, Германия, Италия, Румыния и
другие, а также из США и Канады. Таким образом, ежегодно
около 30 преподавателей университета участвуют в програм-
мах академической мобильности из ULIMа и в него. Только
в текущем учебном году на различных кафедрах и в научных
подразделениях нашего университета работали научные и пе-
дагогические кадры из США, Канады, Франции, Турции, Бол-
гарии, Австрии, Польши, Германии, Китая, Южной Кореи и
других стран, в соответствии с договорами о сотрудничестве с
университетскими центрами из вышеназванных стран.
- 254 -
ULIM, совместно с другими университетскими центрами
Республики Молдова, такими, как Технический Университет
Молдовы (UTM), Академия Экономических знаний (ASEM),
Государственный Университет Молдовы (USM) и с Мини-
стерством Просвещения приложили немало усилий для того,
чтобы в мае 2005 года Республика Молдова присоединилась
к Единому Европейскому Пространству Высшего Образова-
ния – Болонскому Процессу. Если другие страны Европы, ос-
нователи Болонского процесса в 1999 году, представляли этот
организм изначально, страны, не являющиеся основателями,
принимались в этот процесс согласно определенным требова-
ниям и критериям, а Республика Молдова, прежде чем, вместе
с 5 другими странами была принята в Болонский процесс в
июне 2005 года, была подвергнута строжайшему оцениванию.
Сегодня ULIM, вместе с вышеназванными университетами,
самым активным образом участвует в продвижении ценно-
стей как национальной так и европейской системы высшего
образования, а также ценностей международного сообщества.
Выступаем за европеизацию университетского куррикулума,
то есть учебных планов и программ, а в сегменте, где присут-
ствуют университетские центры, с которыми мы сотруднича-
ем, продолжаем выступать за интернационализацию учебных
программ на уровне вначале специальностей, а затем и уни-
верситетов.
В продвижении принципов интернационализации ULIM
является новаторским университетом в Восточной Европе.
Если, в условиях экономического кризиса, США и Европа
существенно сократили финансирование высшего образо-
вания, страны Восточной Азии, менее затронутые мировым
экономическим кризисом, наоборот, сделали крупные инве-
стиции в высшее образование, особенно Китай, Южная Корея
и Индия. ULIM, как составная часть Национальной, а также
Европейской Образовательной системы, в условиях глубоко-
го экономического кризиса, зарегистрировал положительное
экономическое развитие. В целом, с 1991 года и по настоящее

- 255 -
время, то есть с момента провозглашения независимости, го-
сударство Республика Молдова остается одним из самых эко-
номически слаборазвитых в Европе. В то же время в области
высшего образования в нашей стране произошло чудо. В 1992
году, Решением № 692 от 16 октября Правительством Респу-
блики Молдова был основан частный университет. Подавля-
ющее большинство гражданского общества приняло этот до-
кумент с подозрением. Речь идет о том, что до того времени,
для того, чтобы создать университет, надо было усердно ра-
ботать на уровне высшего руководства страны и центральной
публичной власти, прилагались огромные усилия, а в нашем
случае группа преподавателей-энтузиастов, вопреки всем
препятствиям, смогла добиться впечатляющего результата.
Следуя американским, японским, западным и национальным
моделям, основатели ULIMа создали неповторимый образо-
вательный симбиоз. Были использованы преимущественно
кредиты банков нашей страны, предоставляемые с преферен-
циями, а также результаты другой финансовой деятельности,
менее значимые, что позволило создать в рекордно короткий
срок, практически с нуля, полную образовательную структу-
ру, которая стала сегодня одним из самых значимых образова-
тельных учреждений страны, и, в то же время, стала примером
для подражания для многих университетских центров в стра-
не и за рубежом.
Докторат как высшая ступень университетского
образования
Для Сената и преподавателей ULIMа ценности концеп-
ции интернационализации высшего образования не являются
чем-то случайным, а, наоборот, они есть главные образователь-
ные принципы в продвижении нашего университета как ду-
ховной идентичности и центра образования будущего. В этих
целях III цикл высшего университетского образования – док-
торат - организуется в строгом соответствии с образователь-
ным законодательством и нормами, принятыми в Республике

- 256 -
Молдова. В этой связи хотелось бы отметить, что образова-
ние на докторате в Республике Молдова немного отличается
от тех форм, которые приняты в других странах мира. Если
за рубежом обучение на докторате (научном) организовано в
университетских центрах, а соответствующие документы об
окончании образования выдаются учебными заведениями, то
в Республике Молдова регламентированием обучения на док-
торате занимается не Министерство Просвещения, а Нацио-
нальная Комиссия по Аккредитации и Аттестации (CNAA).
Следует отметить, что Республика Молдова – одна из немно-
гих стран мира, где существует два уровня научных степеней
– I степень – доктора наук и II степень – доктора хабилитат
наук. Если для получения образования на докторате и полу-
чения первой степени – доктора наук, CNAA дает разрешение
на организацию обучения и создание специализированных
советов по защите многим научно аккредитованным органи-
зациям, в зависимости от наличия научных кадров в органи-
зации, то для получения второй степени – доктора хабилитат
наук – процедура гораздо сложнее. В этих целях были созданы
Специализированные Советы по направлениям, с привлече-
нием специалистов из разных учреждений и университетов.
Но так как количество докторов наук в определенной обла-
сти достаточно ограничено, было найдено адекватное реше-
ние - привлекать в Специализированные Советы по защите
работ на соискание степеней доктора наук и доктора хабили-
тат наук ученых и специалистов из других стран, владеющих
румынским и русским языками, преимущественно из Румы-
нии, Украины и России, системы образования которых име-
ют очень много общего в организации обучения на докторате.
ULIM и в этом пошел вперед. Так как образование на цикле
доктората организовано на 4 языках международного обще-
ния, Сенат ULIMа обратился в CNAA с просьбой разрешить
включать в состав Специализированных Советов профессоров
и научные кадры из зарубежных университетов, с которыми у
нас заключены договоры о сотрудничестве, для организации

- 257 -
защиты докторских диссертаций в области права, экономики,
современных языков, психологии, инженерии и других. Наша
просьба была удовлетворена. В Специализированные Советы
ULIMа включены профессора из европейских стран и США.
Публичная защита работ на соискание степени доктора наук и
доктора хабилитат наук проходит на четырех языках между-
народного общения посредством перевода. Авторитет нашего
учебного заведения в этой области по достоинству оценен во
многих странах Европы: Германии, Румынии, Франции, Ита-
лии; в Азии - в Турции, Израиле, Вьетнаме, Сирии; в Афри-
ке – в Конго, Судане, Египте, а также в Соединенных Штатах
Америки. Диплом об образовании – диплом доктора наук или
доктора хабилитат наук выдается не университетом, а высшей
инстанцией -CNAA. Диплом подписывается руководством
ULIMа и Национальной Комиссии по Аккредитации и Атте-
стации.
Важную роль в пропаганде научных исследований при-
надлежит научному образованию. Научные исследования
осуществляются путем реализации грантов, проектов и ис-
следований, планируемых в соответствии с Направлениями
научных исследований ULIMа и потребностями компаний и
фирм, как отечественных, так и зарубежных, с которыми за-
ключаются соответствующие договоры. Научные журналы, в
которых публикуются результаты исследований, организова-
ны и издаются согласно требованиям, установленным CNAA.
Редакционные коллегии составлены как из исследователей на-
шего университета и страны, так и из ученых из других стран
приблизительно в равной пропорции. Наш университет обме-
нивается публикациями и научными изданиями с коллегами
из университетских центров, с которыми мы сотрудничаем, а
также с самыми известными библиотеками мира. Нашим на-
учным публикациям присвоена категория научной значимо-
сти, на основании решения высших органов, наделенных этим
правом.

- 258 -
Академическое расширение университета
Красноречивым примером в процессе глобализации яв-
ляется академическое расширение. В сотрудничестве с пре-
стижными частными экономическими агентами из страны
и из-за рубежа, которые организуют предпринимательскую
деятельность за рубежом, ULIM подписал договоры о со-
трудничестве с двумя нефтяными компаниями из страны и из
Франции, с которыми начал процесс создания и строительства
университета европейского типа в Южном Судане, в частно-
сти, недалеко от города Джуба. Новый университет был ос-
нован в сотрудничестве с публичной властью Южного Суда-
на. Были построены два университетских кампуса, а учебный
процесс был организован преподавателями из нашего универ-
ситета и семи университетов стран Европы (Германия, Норве-
гия, Россия, Италия и др.) и США, с которыми мы сотрудни-
чаем. Хотя очень трудно осуществить подобный проект, мы
очень воодушевлены возможностью участвовать таким об-
разом в процессе интернационализации и глобализации при
помощи такой важной системы, какой является образование
и подготовка специалистов для единого общества в будущем,
общества лучшего и более правильного, которое мы могли бы
оставить в наследство нашим потомкам. Модель интернаци-
онализации высшего образования, внедренная ULIM-ом, вы-
звала особый интерес у коллег и факторов влияния в Китае,
Индонезии, Индии и других стран азиатско-тихоокеанского
региона. Мы не исключаем возможности, что в будущем к на-
шему проекту присоединятся коллеги из Тропической Афри-
ки и из государств Восточной Азии, не исключаем и создание
евроазиатского академического консорциума на Африканском
континенте. Для реализации данного желания мы учитываем
и усилия, прилагаемые государствами Юго-Восточной Азии,
которые развиваются по пути создания образовательных кон-
сорциумов по областям интересов. Таким образом, мы наде-
емся помочь процветанию молодых государств, так же, как в
свое время помогли нам, Республике Молдова. Впоследствии

- 259 -
хотелось бы интенсифицировать, посредством конкретных
действий, вместе с единомышленниками из других универси-
тетов мира, процессы интернационализации.
Одновременно мы предполагаем создать национальный
университетский консорциум в Республике Молдова, который
развил бы академические отношения, начатые с университе-
тами Южной Кореи и Китая. Это очень смелый проект, пока
на уровне внутренних дискуссий, но вполне осуществимый.
Насколько нам известно, он может стать одним из первых кон-
сорциумов межконтинентального уровня.
Не менее важным представляется общий молдо-ко-
рейский план, согласно которому предполагается основание
смешанного университета на территории Республики Молдо-
ва, вместе с консорциумом университетов из Южной Кореи.
Очень заманчивый и амбициозный проект, но вполне реали-
зуемый, в условиях совмещения успешных мероприятий двух
моделей высшего образования – европейской и азиатской.
Особую роль в развитии международных отношений
ULIMа занимает сотрудничество с Агентством Франкофон-
ских Университетов. ULIM организует обучение по специаль-
ности «Бизнес и управление» на цикле лиценциата в составе
франкофонского отделения еще с 1997 года, когда наш уни-
верситет присоединился к Международной Франкофонской
Организации во время встречи с руководством МФО в Ханое
(Вьетнам).
В течение 14 лет на франкофонском отделении было
подготовлено около 200 специалистов, которые, по окончании
обучения на первом цикле, продолжили обучение на мастера-
те в университетах Франции, Бельгии, Швейцарии, Румынии
и Болгарии. Многие выпускники франкофонского отделения
остались работать за границей, часть вернулась в Республику
Молдова, преуспев в карьере. Вклад франкофонского отделе-
ния ощутим в различных мероприятиях научного, педагоги-
ческого характера, организуемых на протяжении многих лет в
странах Центральной и Восточной Европы.

- 260 -
Например, в феврале-марте 2008 года ULIM, в сотруд-
ничестве с Бюро Агентства Франкофонских Университетов
(AUF) Центральной и Восточной Европы, организовал Меж-
дународный семинар «Внедрение Болонского процесса и его
влияние на университеты Центральной и Восточной Европы»,
в котором участвовало около 160 ректоров и проректоров из
45 университетов, представлявших 17 стран Центральной и
Восточной Европы.
На этом форуме был принят Программный документ,
определяющий франкофонскую деятельность в регионе – Ки-
шиневская Декларация, восстановившая деятельность Совета
Ректоров Франкофонских Университетов Центральной и Вос-
точной Европы (CONFRECO).Тогда же госпожа Анна Гуцу,
первый проректор ULIM, была избрана председателем Коми-
тета по пилотным проектам CONFRECO.
На Генеральном собрании Агентства Франкофонских
Университетов в мае 2009 года в Бордо (Франция), г-жа Анна
Гуцу была избрана членом Бюро и Совета по присоединению
AUF, став таким образом представителем франкофонских
университетов Центральной и Восточной Европы в руководя-
щих органах Агентства Франкофонских Университетов.
Важной составной частью интернационализации уни-
верситетских связей являются совместные учебные програм-
мы, а также совместное руководство докторскими диссерта-
ционными исследованиями. В ULIMе уже 5 лет развивается
совместная программа обучения на цикле лиценциата по спе-
циальности «Бизнес и управление» в сотрудничестве с Уни-
верситетом г. Орлеана (Франция) и Академией Экономиче-
ских Знаний – ASEM (Кишинев). Таким образом, студенты
франкофонского отделения ULIMа, без того, чтобы выезжать
во Францию, на основе договора о консорциуме и о взаимо-
признании программ обучения, а также благодаря предметам,
преподаваемым профессорами из Франции, в конце обучения
на цикле лиценциата получают два диплома – диплом ULIMа
и диплом Университета г. Орлеан (Франция). Это сотрудни-

- 261 -
чество поддержано AUF, финансирование осуществляется
ULIMом и ASEM.
Стратегии интернационализации в видении ULIM
Опыт Международного Независимого Университета
Молдовы за последние 20 лет существования, а также личный
опыт автора, накопленный в многосторонних взаимоотноше-
ниях с международным университетским сообществом, уни-
верситетскими центрами как Старого континента, так и стран
Азии, Африки и Латинской Америки, вынуждает выступить с
конкретными предложениями в целях активизации содержа-
ния международных университетских отношений сквозь при-
зму некоторых сегментов и структур, которые могли бы обо-
гатить это явление, а именно:
а) Продвижение разнообразных типов академической
деятельности посредством мобильности студентов и препо-
давателей; модернизация учебных планов (куррикул); обмен
академическими модулями – достойных частей аналитиче-
ских программ;
б)выработка общих академических критериев и принци-
пов, таких как: обеспечение качества, академические стандар-
ты, моделирование единой университетской культуры и иден-
тичности, стимулирование международного сотрудничества,
развитие многосторонних международных сетей и договоров,
продвижение единой политики отбора и зачисления на учебу
иностранных студентов;
в) продвижение гармонизации систем высшего образова-
ния на региональном и континентальном уровне посредством
таких мер, как программы поддержки высшего образования в
Европе, проекты TEMPUS, TACIS, CEEPUS и др.;
г)продвижение национальных политик по поддержке
интернационализованного высшего образования, путем фи-
нансирования профессиональных сетей, софинансирования
международных ассоциаций по помощи в академической мо-
бильности, грантов для развития куррикулярных программ,
софинансирование международных исследовательских проек-
- 262 -
тов с участием публичных финансов и приватного сектора, об-
легчение доступа к образованию для иностранных студентов
и развитие программ международного сотрудничества на всех
трех уровнях университетского образования.
Рассуждения и обоснования в поддержку политики
глобализации высшего образования
Личности, пользующиеся репутацией в высшем образо-
вании, поддерживают идею глобализации высшего образова-
ния, основываясь на трех важных постулатах, а именно:
1. необходимость консолидации национальной безопасно-
сти посредством международной безопасности;
2. постоянное продвижение рыночных отношений и сохра-
нение экономической конкуренции;
3. консолидация отношений между людьми, государствами
и континентами.
Вышеназванные обоснования поддерживаются следующи-
ми аргументами:
Экономический аргумент – включает цели и эффекты
длительного действия экономики, в которой интернациона-
лизация высшего образования трактуется как существенный
вклад в развитие человеческих возможностей так необходи-
мых для международной конкурентоспособности государств
и народов мира. Международные (иностранные) выпускники
воспринимаются не только как простые вестники информации
о том или ином высшем учебном заведении, но и как прямые
мосты в международных экономических связях, в межгосу-
дарственных связях и т.д.
Социальный аргумент – определяет место и роль языка и
культуры отдельной страны в контексте возможности интегра-
ции в другую культуру – региональную или континентальную;
Академический аргумент - включает требования, реко-
мендованные на региональном или континентальном уровне,
в целях соблюдения задач в реализации целей высшего образо-

- 263 -
вания, среди которых содержание и качество обучения, акаде-
мические международные стандарты в области исследований;
Образовательный аргумент – отбор и утверждение еди-
ной образовательной структуры, которая определяет специфи-
ку образовательной системы региона или континента;
Политический аргумент – определяет политическую
ориентацию в определении места и роли страны, которую
высшее учебное заведение представляет, в смысле продвиже-
ния единой политики безопасности, стабильности и мира, ду-
ховности, политического влияния и т.п.
Аргумент правительственной политики – определяет
многостороннюю политику руководства страны в контексте
общей региональной или континентальной стратегии. Продви-
жение посредством образования, стратегий экономического,
социального, технологического развития, сущности феномена
интернационализации современного мирового сообщества;
Аргумент приватного сектора – поддерживает и создает
благоприятные условия для приватного сектора в националь-
ной экономике, ориентирован на развитие технологического
бизнеса и системы предоставления международных образо-
вательных услуг. Приведение норм национального права к
нормам международного в целях поддержки процесса интер-
национализации, путем создания смешанных предприятий,
расширения межконтинентальной торговли и развитие общей
межгосударственной инфраструктуры.
Выводы:
1. ULIM с полным основанием можно назвать не только
потребителем ценностей, но генератором, творцом кри-
териев и форм новаторского международного универси-
тетского образования;
2. Модель университетской интернационализации, демон-
стрируемая ULIM-ом доказывает, что приватные высшие
учебные заведения из такой маленькой страны, какой яв-
ляется Республика Молдова, могут стать равными пар-

- 264 -
тнерами на мировом уровне в процессе интернациона-
лизации и в равной мере могут участвовать в успешном
продвижении этого феномена;
3. Интернационализация посредством образовательной
университетской системы является плодом человеческо-
го творчества, необходимым как настоящему, так и буду-
щему мировому сообществу;
4. С этой точки зрения и совместно руководимые научные
исследования являются интересным новшеством, не-
смотря на то, что они не получили широкого распростра-
нения, в том числе по причине несовершенного законо-
дательства. Оба вида деятельности – как обучение по
совместным программам и выдача двух дипломов, так
и совместно руководимые научные исследования – мож-
но считать оригинальным ответом на демографические
проблемы, с которыми сталкиваются все европейские
страны, включая Республику Молдова.
5. В этом процессе не может быть выделено более или ме-
нее влиятельных народов. Все страны и народы мира
должны пользоваться плодами усилий в равной степени
в целях достижения единой благородной цели – интер-
национализации и глобализации;
6. Пример ULIMа из Республики Молдова подтверждает
идею о продвижении новой модели университетского
менеджмента в области интернационализации, именно
в условиях экономического дефицита демократического
общества;
7. Интернационализация и глобализация требуют приня-
тия программы деятельности на внутриорганизацион-
ном, национальном, региональном, континентальном и
мировом уровнях;
8. Мировой экономический кризис, демографические ка-
таклизмы на планете и информационные изменения за-
ставляют мировое сообщество принять срочные, безот-
лагательные решения.

- 265 -
VIII. ULIM В СИСТЕМЕ МЕЖДУНАРОДНЫХ
УНИВЕРСИТЕТСКИХ ОТНОШЕНИЙ
Международная деятельность ULIM чрезвычайно мно-
гообразна. За период 20 лет своего существования Междуна-
родный Независимый Университет Молдовы подписал более
100 договоров о сотрудничестве: с посольствами, аккредито-
ванными в Кишиневе, Бухаресте и Киеве, а также со многи-
ми зарубежными университетами: из Алжира (Университет
«Tizi Ouzu»), Беларуси (Университет Менеджмента, Минск,
Университет Вяти, Государственный Университет Информа-
тики и радиоэлектроники, Бельгии (Свободный Университет
Брюсселя, Университет г. Льежа, Католический Университет г.
Louvain), Болгарии (Университет „Клемент Охридский», Со-
фия), Канады ( Университет г.Монреаль, HEC, Университет
Лаваль, Квебек), Чехии (Университет «Томас Бата», г.Злин),
Китая (Университет Коnfucius, Hanban, Pekin, Universitatea
Normală din Nordvest_ Lanzhou), Южной Кореи (Универ-
ситет «Sungkyul University», Anyan, Университет «Nazarene
University»), Коста Рики (Католический Университет Коста
Рики, Сан Хосе), Российской Федерации (Московский Уни-
верситет Дружбы народов, Московская Дипломатическая Ака-
демия, Московская Юридическая Академия, Российская Ака-
демия Государственной службы при Президенте Российской
Федерации, Центр Российской науки и культуры в Кишиневе),
Франции (Институт международных исследований, Ницца,
Университет Bordeaux – 4, Институт Политических исследо-
ваний, Париж, Университет Париж-3, Университет г.Орлеан,
Universite Lumiere Lyon II, Университет Rennes-I, Университет
Poitiers, Институт Comert Superior, Metz, Институт Политиче-
ских Исследований (IEP), Conventia Filiera Francofona, ULIM-
Orleans- ASE Bucureşti – ASE RM – Университет Rennes – I,
Университет Champolion, Toulouse), Германии (Институт
Лейпциг, г. Лейпциг), Италии (Свободный Римский Универси-
тет, Университет Insubria, Центр консультирования отношений
«Centro di Consulenza della Relazione» (SHINUI), Университет

- 266 -
«Universita del Salento”, Lecce), Никарагуа (Национальный
Автономный Университет, Leon), Польши (Силезский Уни-
верситет), Республики Молдова (Университет «А.Руссо»,
Бельцы, Комратский Университет, Кагульский Университет),
Румынии (Университет Гиперион, Бухарест, Академия Эко-
номических знаний, Бухарест, Университет «Vasile Goldiş»,
Арад, Университет г. Крайова, Университет „Dunărea de Jos”,
Галац, Румынский Университет науки и искусства «Gheorghe
Cristea», Бухарест, Университет «Spiru Haret», Бухарест, Шко-
ла доктората, Бухарестский университет), Испании (Универ-
ситет Кантабрия, Международный Университет Андалусии),
США (Virginia, Commonwealth University, Clemson University,
Bridgeport University, Tiffin University, Florida University), Су-
дана (Университет г.Хартум), Сирии ( Университет Алеппо),
Туниса (Университет 7 ноября, Тунис), Турции (Универ-
ситет «Suleiman Demirel Universitesi», Isparta, Университет
Hacettepe, г.Анкара), Украины (Национальный Университет
«Юрий Федькович», Черновицы).
ULIM является участником многих проектов, финанси-
руемых Европейской комиссией, культурными представитель-
ствами, посольствами, фондами. В этих проектах участвуют
преподаватели, студенты ULIM, которые своей деятельностью
в области научных исследований и преподавания продвигают
университетские ценности.
В ULIM работает внушительное количество предста-
вителей международных организаций, таких как Osterreich
Kooperation, Австрия (dr. Fabian Patrick Mair), Robert Bosch
Stiftung (Mona Zeman), Центр Корейской Культуры и Язы-
ка «Se Jong” (Kim Won Sim), Confucius Institute (Xiang Jilin
Reuben, Zhao Huangai, Ma Linjuang) и многих других, которые
преподают, наряду с представителями Испании (Arturo Cobos
Humera), Колумбии (Laura Riagno), Польши (Jaroslaw Kurp),
Турции (Ismail Onur).
Событием, ставшим настоящей премьерой не только
для ULIM, но и для Республики Молдова в целом, продвига-

- 267 -
ющей образовательные, экономические и культурные связи
между нашей страной и Китайской Народной Республикой,
явилось основание Института Confucius. 29 сентября 2009 г.
в Международном Независимом Университете Молдовы был
представлен Договор о создании Института Confucius, подпи-
санный в марте 2009 года и ставший результатом партнерских
отношений, установленных между ULIM и Northwest Normal
University, Lanzhou, Китай. Несколько позже начались работы
по его устройству. Благодаря этому проекту Республика Мол-
дова становится членом международной сети «Confucius»,
наряду с Францией, Испанией, Германией, Австрией, Велико-
британией, Чехией, Венгрией и др.
В настоящее время Институт «Confucius» распола-
гает двумя лингафонными лабораториями с современным
оборудованием, прекрасным офисом, учебными материа-
лами, предоставленными в качестве спонсорской помощи
«Hanban Confucius Institute Headquqrters” и „Nortwest Normal
University”, Китай. Работают здесь преподаватели из Китая с
богатым педагогическим опытом.
Академическая мобильность является одним из основ-
ных компонентов международной деятельности ULIM. Так,
благодаря сотрудничеству с посольством Республики Южная
Корея в Киеве, в ноябре 2008 года в ULIM был открыт Центр
Корейской культуры и языка «Se Jong», который ознамено-
вал собой новый этап в развитии отношений между ULIM и
Республикой Корея. Другим важным шагом в сохранении от-
ношений было подписание в 2009 году договоров о сотрудни-
честве с Государственным Университетом (Сеул) и «Sungkyul
University», позволившее студентам ULIM обучаться, в тече-
ние одного семестра, в корейских университетах. Так, в пери-
од 08.09.2009 – 15.02.2010 Инга Оларь и Наталия Скреля стали
первыми студентками нашего университета, которые получи-
ли возможность обучения в течение одного семестра в Южной
Корее, в «Sungkyul University», будучи одновременно и пред-
ставительницами Молдовы. Следующими студентками, вос-

- 268 -
пользовавшимися академической мобильностью, стали Майя
Кучаидзе и Анна Крэчун (март – июль 2010г.), а в первом се-
местре 2010-2011 учебного года представительницами ULIM
в Sungkyul University стали Марта Кирилова и Элла Дунав.
ULIM на протяжении 20 лет был и остается очень ак-
тивным в использовании образовательных возможностей,
предоставленных аккредитованными в Молдове культурными
организациями. Посредством международных проектов, кото-
рые являются эффективным источником продвижения знаний
и научных исследований в мировых академических кругах,
были установлены партнерские отношения с Посольством
Германии в РМ, Посольством Великобритании в РМ, Центром
DAAD, Институтами Сервантес и Гёте (Бухарест, Румыния).
Так, на Факультете Иностранных языков, широко распахнули
двери Молдо-немецкий Институт (1997), Центр Британи-
стики (2006), представительство испанского Института Сер-
вантес (2010), что серьезно способствовало осуществлению
академической мобильности в европейские и североамерикан-
ские вузы, оснащению учебных классов, приобретению науч-
ной-методической литературы в области романо-германской
филологии и других специальностей. В то же время, своей
деятельностью эти образовательные структуры продвигают
язык и культуру своих стран в Молдове, а также румынский
язык и молдавскую культуру в Германии, Великобритании и
Испании. Вследствие этого, студенты и преподаватели ULIM-a
стали организаторами и участниками множества научно-куль-
турных мероприятий, дискуссионных клубов, круглых сто-
лов, публичных лекций, конкурсов, олимпиад, дебатов и т. д.,
куда приглашаются известные личности из дипломатических
и культурных организаций аккредитованных в нашей стране.
В помещениях перечисленных культурных центров, оснащен-
ных современной техникой, проводятся уроки по языку, по ци-
вилизации, различные тренинги и т.д.
Благодаря отношениям тесного сотрудничества с по-
сольствами, аккредитованными в Республике Молдова таких

- 269 -
стран, как Румыния, Украина и не только, а также плодотвор-
ному академическому обмену, студенты как ULIM, так и дру-
гих учебных заведений, могут посещать бесплатные курсы не-
мецкого языка (продвинутый уровень), испанского, польского,
турецкого, китайского, корейского, болгарского, грузинского,
иврита.
ULIM представляет собой прекрасное место для прове-
дения экспозиций, международных фестивалей кино („ULIM
International Lecturers Movie Festival 2010”, „Festival de Cine
Mexicano”, „German-Austrian Film Nights” и пр.), а также дру-
гих культурных мероприятий международного характера.
Ежегодно в ULIM проводится около 100 международных
мероприятий, организованных в сотрудничестве с посоль-
ствами и различными международными организациями, были
заключены договоры с дипломатическими миссиями Нидер-
ландов, Германии, Грузии, Азербайджана, Испании, Китая,
Южной Кореи, США, Израиля, Великобритании, Франции,
Чили, согласно которым учреждены аудитории (Aula), каж-
дой из этих стран в зданиях ULIM и которые преобразовали
университет в настоящую международную галерею.

Российская федерация 9 декабрь, 2009


Польша 11 май, 2011
Германия 17 июнь, 2009
Грузия 6 ноябрь, 2009
Азербайджан 16 октябрь, 2009
Израиль 4 ноябрь, 2009
Китай 29 сентябрь, 2009
Испания 29 октябрь, 2009
Португалия 1 март, 2010
Франция 18 ноябрь, 2009
Канада 12 май, 2010
Швейцария 20 октябрь, 2010
Южная Корея 5 ноябрь, 2009

- 270 -
Украина 9 март, 2010
США 27 октябрь, 2009
Чили 3 декабрь, 2009
Индонезия 14 апрель, 2011
Австрия 9 апрель, 2010
Словакия 6 май, 2010
Швеция 15 февраль, 2010
Венгрия 2 февраль, 2010
Литва 27 январь, 2010
Турция 10 февраль, 2010
Финляндия 10 март, 2010
Болгария 8 декабрь, 2009
Чехия 14 май, 2010
Норвегия 14 май, 2010
Международный Независимый Университет Молдовы
является действительным членом Международной Ассоциа-
ции Университетов (IAU), Международной Ассоциации Евро-
пейских Университетов (EAU), Международной Ассоциации
Президентов Университетов (IAUP), Агентства Франкофон-
ских Университетов (AUF), Глобальной Университетской Ин-
новационной Сети (GUNI).
Интернационализация университетских связей являет-
ся одним из главных положений Всемирной конференции по
проблемам высшего образования, проведенной ЮНЕСКО в
1998 году в Париже. В этом контексте ULIM продвигает идеи
регионализации, интернационализации высшего образования,
а также имидж не только университета, но и страны посред-
ством студентов и преподавателей, побывавших на стажи-
ровке в зарубежных университетах. Более того, иностранные
студенты, выпускники ULIM без труда находят работу. Среди
них много высокопоставленных государственных служащих,
как, например, один из заместителей премьер – министра Си-
рии, сотрудники различных министерств и ведомств Судана,

- 271 -
Алжира, Марокко, Румынии и др. Некоторые из выпускников
ULIM работают в дипломатическом корпусе своих стран. В
Парламенте соседней Румынии с успехом трудятся доктора
наук, подготовленные в нашем университете, а также те, кто
еще продолжает учиться в докторантуре.
Авторитет ULIM укрепляется и благодаря тесному со-
трудничеству с такими международными организациями,
как: OSCE, UNICEF, Совет Европы, FMI, AEGEE, AIESEC,
UNHCR, EUBAM, OIM, NORLAM, Лионский Международ-
ный Клуб, Латинский Союз и др. Подписание договоров о со-
трудничестве, как на уровне университетов, так и на уровне
факультетов, чрезвычайно помогло развитию отношений в об-
ласти образования, воспитания и науки, продвижению акаде-
мического обмена между учебными заведениями.
Все это предполагает участие преподавателей, студен-
тов, ученых в различных исследованиях, конференциях, лет-
них школах, проектах, круглых столах, а также обмен акаде-
мическими программами в области общих интересов и многое
другое.
В мае 2007 года решением Сената ULIM был создан
Центр Международного Кооперирования (CCI), который
сегодня является центральным звеном в управлении между-
народными отношениями университета. Миссия Центра как
такового состоит в поддержании стратегии интернационали-
зации ULIM и, в то же время, продвижении имиджа универ-
ситета как центра образования, науки и культуры как в нашей
стране, так и на мировом уровне. Основные направления дея-
тельности Центра следующие:
•• Подписание договоров о сотрудничестве с высшими
учебными заведениями из разных стран;
•• Развитие двусторонних отношений между Университе-
том и дипломатическими миссиями, аккредитованны-
ми в Республике Молдова (В этом смысле деятельность
Центра состоит в организации совместных мероприятий,
как: публичные лекции, бесплатные курсы иностранных

- 272 -
языков, показы фильмов, семинары, круглые столы, кон-
ференции. Мероприятия, проводившиеся до сих пор,
завершались заключением договоров о сотрудничестве
с посольствами Нидерландов, Германии, Грузии, Азер-
байджана, Испании, Китая, Южной Кореи, США, Изра-
иля, Великобритании, Франции, Чили);
•• Обеспечение партнерства в международных проектах
(Erasmus Mundus, Tempus, Campus и др.);
•• Участие в процессах академической мобильности сту-
дентов и преподавателей;
•• Мониторинг, продвижение и медиатизация международ-
ной деятельности ULIM.
В развитии международных отношений ULIM отмече-
но знаменательным событием – 20-21 сентября 2007 года, на-
кануне 15-летия со дня основания, ULIM подписал в Болон-
ском Университете (Италия) Magna Charta Universitatum,
документ исключительной важности, подписанный 660
университетами из 78 стан мира (ULIM был единственным
учебным заведением из Республики Молдова, подписав-
шим этот документ). В качестве подписанта Magna Charta
Universitatum, ULIM выступает за академическую свободу,
полноценно используемую как в обучающей, так и в исследо-
вательской направляющей университетского развития. Итак,
университет - это сообщество достойнейших, эрудитов, мо-
ральная идентичность которого основана на обязательстве
обучения и исследований, эрудиции и поиска истины, неза-
висимо от сиюминутных потребностей, политических при-
оритетов или экономических выгод.
Восхождение Международного Независимого Уни-
верситета Молдовы стало возможным на протяжении этих
лет, и, безусловно, будет возможно и в будущем, благодаря
усилиям выдающегося преподавательского коллектива,
который составляет золотой фонд не только ULIM, но и
национального интеллектуального сообщества, а также
благодаря поддержке руководства Республики Молдова.

- 273 -
Международный спорт
Mens sana in corpore sano – эта латинская поговорка
символизирует гармонию между телом и духом, к которой мы
так стремимся. В распоряжение наших преподавателей и сту-
дентов предоставлен современный спортивный комплекс, до-
полняющий богатую палитру разнообразных видов учебной и
научной деятельности. Наряду с оздоровительными задачами,
комплекс выполняет и другие: подготовка спортсменов – ре-
кордсменов. Количество чемпионов в разных видах спорта в
ULIM впечатляет. В настоящее время около 200 спортсменов
обучаются на факультетах университета. Они члены команд
в следующих видах спорта: футбол, шахматы, гандбол, атле-
тика, вольная борьба, дзюдо, спортивные танцы и др. Среди
них 34 мастера спорта международной категории, 5 мастеров
высшей категории, 6 международных мастеров (шахматы), 26
мастеров спорта. Все участники олимпиад являются мастера-
ми спорта международного класса. Спортсмены ULIM всегда
в числе призеров крупнейших соревнований, таких как Чем-
пионаты мира и Европы, Балканские Игры и др. Только на
протяжении последних пяти лет спортсмены ULIM завоевали
70 золотых, серебряных и бронзовых медалей на Чемпиона-
тах Европы, Европейских Кубках, Балканских Играх, Миро-
вых Университетских Чемпионатах и др. Особенно хотелось
бы отметить успехи футбольной сборной ULIM, которая 7 лет
подряд завоевывала звание Чемпиона на Универсиаде Молдо-
вы. Команда университета по шахматам на протяжении ряда
лет также является чемпионкой Универсиад, а смешанная ко-
манда – многократная чемпионка Республики Молдова. Жен-
ская сборная по гандболу недавно стала чемпионкой страны.
На Олимпийских Играх в Сиднее национальная олим-
пийская команда на 25% состояла из спортсменов ULIM.Пер-
вая команда Республики Молдова по женскому гандболу, уча-
ствовавшая в Чемпионате Европы, состояла исключительно
из студенток ULIM.
- 274 -
Также впервые чемпионкой Европы в женских шахматах
стала студентка юридического факультета ULIM Гайдаржи
Мария. Впервые в истории европейских соревнований по шах-
матам между клубами, университетская команда представляла
нашу страну на Чемпионате по игре в шахматы в Греции.
Это произошло в 2001 году, когда команда ULIM заняла
19 место из 38 команд-участников чемпионата, большинство
из которых состояли из мастеров международного класса.
Прошу извинить мне употребление выражения «в пер-
вый раз», но этот феномен заслуживает внимания. Так, в 2001
году, впервые команда Республики Молдова по командным
женским шахматным соревнованиям на Европейском чемпио-
нате заняла второе место, уступив первое место только Фран-
ции, обогнав команды таких стран, как Англия, Германия, Рос-
сия, Украина, Румыния и многих других. Команда состояла
исключительно из студенток ULIM: мастера международного
класса Эльмиры Скрипченко – Лотьер, студентки факультета
Истории и Международных отношений и Светланы Петренко,
мастера международного класса, студентки факультета Пси-
хологии.
В общей сложности, студенты ULIM в 2001 году заво-
евали более 250 золотых, серебряных и бронзовых медалей на
различных соревнованиях национального, регионального, ев-
ропейского и мирового уровней.
Таким образом, латинская поговорка, упомянутая
вначале, полностью соответствует не только форме, но и
содержанию образовательного процесса, продвигаемого
ULIM.
Деятельность и богатый опыт ULIM получили достой-
ную оценку в 2008 году, когда Министерство Просвещения,
изучив результаты, достигнутые университетом, рекомендо-
вало их для изучения и внедрения во всех высших учебных
заведениях страны.

- 275 -
После обзора ключевых моментов международной жиз-
ни ULIMа, считаем необходимы отметить: Международный
Независимый Университет Молдовы постоянно продви-
гает идеалы демократии и научно - образовательного про-
гресса, гармонично включаясь в систему международных
университетских отношений, так как современный уни-
верситет не может претендовать на ведущее место в
качественном образовании, без международной составля-
ющей, посредством которой должен продвигать интел-
лектуальное достояние.

- 276 -
ULIM în imagini

ULIM в фотографиях
Delegaţia Republicii Moldova la Conferinţa Miniştrilor din Bergen, Norve-
gia 2005 / Делегация Республики Молдова на конференции министров в
Бергене (Норвегия), 2005

Reprezentanţii Băncii Mondiale în vizită la ULIM, 2005 / Представители


Всемирного Банка вместе с Ректором ULIM, Андреем Галбеном, 2005

- 116 -
Lansare de carte la ULIM, 2006 / Презентация книги в ULIMе, 2006

Seminarul „Reforma sistemului învăţământului superior din Republica


Moldova în lumina Procesului de la Bologna”, 2006 / Семинар «Реформа
системы высшего образования Республики Молдова в свете Болонского
процесса», 2006

- 117 -
Ana Guţu, prim-vicerector ULIM, semnează Magna Charta Universitatum,
Bologna, 23 septembrie 2007/ Анна Гуцу, Прим-вице-ректор ULIM, подп
исываетMagnaChartaUniversitatum, Bologna, 23 сентября 2007

Renumitul actor din Hollywood, Steven Seagal în vizită la ULIM, 2007/


Известный голливудский актер Стивен Сигал посетил ULIM, 2007

- 118 -
Zilele francofoniei la ULIM, 2007 / Дни Франкофонии в ULIM, 2007

Promoţia filierei francofone „Gestionarea şi administrarea întreprin-


derilor”, 2008/ Выпуск Франкофонского отделения «Управление и
администрирование предприятий», 2008

- 119 -
Inaugurarea anului academic la ULIM, 1 septembrie 2008, Palatul Naţional
„Nicolae Sulac”/ Открытие учебного года в ULIM, 1 сентября 2008
года, Национальный дворец „Николай Сулак”;

Decernarea Distincţiei «Ordinul Republicii Moldova », rectorului ULIM,


Andrei GALBEN, decembrie 2008 /

- 120 -
Inaugurarea Institutului Confucius, cu participarea Excelenţei Sale, Ambasadorul
Republicii Populare Chineze Shi Longzhuang şi Rectorul ULIM, Andrei GALBEN,
2009/ ОткрытиеИнститута Confucius, с участием Его Превосходительства
Посла Китайской Народной Республики господина Shi Longzhuang и ректора
ULIM, Андрея Галбена, 2009

Celebrarea festivă consacrată fondării Institului Confucius din cadrul ULIM


/ Торжественное мероприятие, посвященное открытию Института
Confucius в ULIM

- 121 -
Inaugurarea Aulei Bulgaria in cadrul ULIM cu participarea rectroului ULIM
Andrei Galben si Excelenţa Sa, Ambasadorul bulgar George Panaiotov, 2009 /
Открытие аудитории Болгарии в ULIM с участие ректора ULIM Андрея
Галбена и Его Превосходительства, Посла Республики Болгария г-на Георгия
Панайотова, 2009

Deschiderea oficială a “Aulei Chile ”, prezidată de către rectorul ULIM, Andrei


Galben si Excelenţa Sa, ambasadorul chilian la Bucuresti, Ivan Vejar, 2009 /
Официальное открытие Аудитории Чили, с участием ректора ULIM,
академика Андрея Галбена и Его Превосходительства, чилийского посла в
Бухаресте г-на Ivan Vejar, 2009

- 122 -
Semnarea declaraţiei comune de cooperare de către Fernec Banfi, şeful Misiunii
Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră în Moldova şi Ucraina (EUBAM) şi
Andrei Galben, Rectorul ULIM, 2009/ Подписание совместной декларации
о сотрудничестве между господином Fernec Banfi , главой Миссии
Европейского союза по приграничному сотрудничеству между Молдовой и
Украиной(EUBAM) и Андреем Галбеном, Ректором ULIM, ULIM, с2009

Delegaţia ULIM, în frunte cu rectorul Andrei Galben într-o deplasare de


serviciu în Coreea, 2009 / Делегация ULIM во главе с ректором Андреем
Галбеном, во время рабочей поездки в Корею, 2009

- 123 -
Vladimir Voronin, preşedintele Republicii Moldova, în vizită de lucru la
ULIM, 2009 / Президент Республики Молдова, господин Владимир
Воронин во время рабочего визита вULIM, 2009

Preşedintele-interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu în vizită la


Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, 2009/ Исполняющий
обязанности Президента Республики Молдова господин Михай Гимпу во
время визита Международный Независимый Университет Молдовы, 2009

- 124 -
Oaspetele de onoare, Dl. Jeong Sang-Un, rectorul Sungkyul University, Co-
reea în vizită la ULIM, 2009/ Почетный гость, господин Jeong Sang-Un,
ректор Sungkyul University, во время визита в ULIM, 2009

Lecţie publică cu titlul “Moldo-American Relations”, organizată de Ambasada Statelor


Unite ale Americii în Republica Moldova, ţinută de către ambasadorul Extraordinar şi
Plenipotenţiar al SUA la Chişinău, Excelenţa Sa, dl Asif J. Chaudhry, 2009/ Публичная
лекция «Молдо-американские отношения», организованная Посольством США,
прочитанная Чрезвычайным и Полномочным послом США в Кишиневе, Его
Превосходительством, господином AsifJ. Chaudhry, 2009

- 125 -
Lansarea cărţii „Fereşte-mă, Doamne, de prieteni. Războiul clandestin al blocului
sovietic cu România” a istoricului american Larry L. Watts cu participarea Dl Ion
Hadîrcă – deputat, 2009/ Представление книги „Fereşte-mă, Doamne, de prieteni.
Războiul clandestin al blocului sovietic cu România” американского историка
Larry L. Watts с участием господина Иона Хадырки, депутата, 2009

Prim-ministrul Letuaniei în vizită la ULIM, 2010 / Премьер – министр


Латвии во время визита в ULIM, 2010;

- 126 -
Inaugurarea Aulei Suedia prezidată de către Rectorul ULIM, Andrei Galben şi Excelenta
Sa, Ambasadorul Extraordinar si Plenipotentiar al Suediei la Bucureşti, Dl Mats Aberg,
2010 / Открытие аудитории Швеции с участием ректора ULIM, академика
Андрея Галбена и Его Превосходительства, Чрезвычайного и Полномочного
Посла Швеции в Бухаресте, г-на Mats Aberg, 2010

Domnul Emil Constantinescu, Doctor Honoris Causa ULIM, 1995, în vizită


la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, 2010/ Господин Эмил
Константинеску, Doctor Honoris Causa ULIMб 1995, во время визита в
Международный Независимый Университет Молдовы, 2010

- 127 -
Delegaţia ULIM în vizită oficială la Universitatea Salento (Lecce) Ita-
lia, în scopul semnării unui acord de colaborare între universităţi, 2010 /
ДелегацияULIMво время официального визита в Университете
Саленто (Lecce), 2010

Şedinţa de inaugurare a Aulei Ungaria, prezidată de către rectorul ULIM, Andrei GAl-
ben şi Excelenţa Sa, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Ungaria
în Republica Moldova, Domnul GyörgyVarga, 2010/ Заседание послучаю открытия
аудитории Венгрии. Председательствуют Андрей Галбен, ректор ULIMи Его
Превосходительство, Чрезвычайный и полномочный Посол Республики Венгрия
в Республике Молдова господин Gyorgy Varga, 2010

- 128 -
Inaugurarea Aulei Slovacia cu participarea Ministrului Afacerilor Externe
al Republicii Slovacia, dl Miroslav Lajcak, 2010/ Открытие аудитории
Словакии с участием министра Иностранных дел Республики
Словакия, господина Miroslav Lajcak, 2010

Inaugurarea Aulei Finlanda cu participarea Rectorului ULIM, Andrei Galben şi


Excelenţa Sa, Ambasadorul Finlandei în Romania şi Republica Moldova,Doamna Irmeli
Mustonen, 2010 /Открытие аудитории Финляндии с участием ректора ULIM,
Андрея Галбена и Его Превосходительства, Чрезвычайного и Полномочного посла
Финляндии в Румынии и Республике Молдова, госпожи Irmeli Mustonen, 2010

- 129 -
Inaugurarea Aulei Cehia cu participarea rectorului ULIM, Academician Andrei
Galben şi Excelenţa Sa, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii
Cehe în Republica Moldova, dl Jaromir Kvapil, 2010 / Открытие аудитории
Чехии с участием ректора ULIM, Андрея Галбена и Его Превосходительства,
Чрезвычайного и Полномочного посла Республики Чехия в Республике
Молдова, господина Jaromir Kvapil, 2010

Inaugurarea Aulei Norvegia cu participarea rectorului ULIM, Andrei Galben şi Excelenţa Sa,
Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Regatului Norvegia în România şi Republica
Moldova, dl Øystein Hovdkinn, 2010/ Открытие аудитории Норвегии с участием ректора
ULIM, Андрея Галбена и Его Превосходительства, Чрезвычайного и Полномочного
посла Норвегии в Румынии и Республике Молдова господина Øystein Hovdkinn, 2010

- 130 -
Excelenţa Sa, Ambassador Extraordinar şi Plenipotenţar al Republicii Populare
Chineze in Republica Moldova Fang Li în vizită la Muzeul Prieteniei din cadrul
ULIM, 2010 /Его Превосходительство Чрезвычайный и Полномочный посол
Китайской Народной Республики в Республики Молдова господин FangLi во
время посещения Музея Дружбы в ULIM, сентябрь 2010 года

Vizită oficială la Universitatea „SULEYMAN DEMIREL UNIVERSITY”,


ISPARTA, Turcia, 2010 / Официальный визит в Университет „SULEY-
MAN DEMIREL UNIVERSITY”, ISPARTA, Турция, 2010

- 131 -
Semnarea acordului de colaborare între ULIM şi Universitatea din Cernăuţi,
Ucraina cu prezenţa Rectorului ULIM, Andrei Galben si Rectorul Universităţii
Naţionale “Iurii Fedkovici” Dr.Stepan Melnychuk, 2010 / Подписание договора
о сотрудничестве между ULIM ректор Андрей Галбен) и Национальным
Университетом «Юрий Федькович», г. Черновцы( Ректор доктор Stepan Mel-
nychuk), 2010

Ceremonia de conferire a titlului Doctor Honoris Causa ULIM Excelenţei Sale, Am-
basadorul Republicii Populare Chineze în Republica Moldova, Dlui Shi Longzhuang,
2010/ Церемония присуждения титула Doctor Honoris Causa ULIM Его
Превосходительству, Послу Китайской Народной Республики в Республике
Молдова господину Shi Longzhuang, 2010

- 132 -
Ceremonia de conferire a titlului Doctor Honoris Causa ULIM Dlui Jeong Sang-Un,
profesor, doctor în filozofie, Rector al Universităţii Sungkyul, Republica Coreea de Sud,
2010 / Церемония присуждения титула Doctor Honoris Causa ULIM профессору,
доктору философии господину Jeong Sang-Un, ректору Университета Sungkyul,
Республика Южная Корея, 2010

Ceremonia de decernare a diplomelor de licenţă absolvenţilor Facultăţii Ştiinţe


Economice, promoţia 2010, de către Universitatea din Orleans (Franţa) cu partici-
parea Dl Jean Pierre Matiere, Universite d’Orleans /Церемония вручения дипломов
лиценциатов выпускникам Экономического факультета, выпуск 2010 года,
Университетом г. Орлеан (Франция) с участием господина Jean Pierre Matiere,
Universite d’Orleans;

- 133 -
Dna Sibel SAKA, preşedintele “Turkish International Cooperation and
Development Agency” Moldova în vizită la ULIM, 2010 /ГоспожаSibel
SAKA, председатель“Turkish International Cooperation and Development
Agency”Молдова, вовремявизитавULIM, 2010

Seminarului Intercultural “Spania-Republica Moldova: două frontiere a


latinităţii” cu participarea Domnului Petre Roman, ex prim-ministru al
României, 2010 / Межкультурный Семинар «Испания – Республика
Молдова: две границы латинского мира» с участием господина Петре
Романа, экс-премьер- министра Румынии, 2010

- 134 -
Seminarului Intercultural “Spania-Republica Moldova: două frontiere a
latinităţii” 2010 / Межкультурный Семинар «Испания – Республика
Молдова: две границы латинского мира» 2010

Ambasadorul Suediei la Bucureşti, Dl Mats Aberg lecturind un articol


publicat de către rectorul ULIM, Andrei Galben, 2010 / Посол Швеции в
Бухаресте, господин MatsAberg, за чтением статьи ректора ULIM
Андрей Галбен, 2010

- 135 -
Întilnirea oficială intre conducerea ULIM si Dl Yashar Hassan Abbas
Helmy, preşedinte de onoare al Asociaţiei Egiptenilor din România, 2010
Официальная встреча руководства ULIM и г-на Yashar Hassan Abbas
Helmy , почетного президента Ассоциации Египтян Румынии, 2010;

Echipa de fotbal ULIM la cea de-a 10 victorie consacrată turneului „Cupa


Consiliului Rectorilor”, Ediţia XIII, 2011/ Футбольная команда ULIM, 10
–я победа, на кубок «Совета Ректоров», 13 издание, 2011 год;

- 136 -
Rectorul ULIM, Andrei Galben înmânează premii şi distincţii celor mai
buni studenţi sportivi / Ректор ULIM Андрей Галбен, вручает премии и
награды лучшим студентам-спортсменам;

Echipa de handbal feminin ULIM, multiplă Campioană a RM / Женская


команда по гандболу ULIM, чемпионка Молдовы

- 137 -
Inaugurea Aulei Elveţia la ULIM cu participarea rectorului ULIM, Andrei Galben, Excelenţa
Sa, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Elveţiei la Kiev, Dl Georg Zubler, directorul
rezident al Biroului de Cooperare al Elveţiei la Chişinău, Dna Georgette Bruchez, Prim-vice-
rector ULIM, Dna Ana Guţu, 2010; Открытие аудитории Швейцарии в ULIM с участием
ректора ULIM, Андрея Галбена, Его Превосходительства, Чрезвычайного и Полномочного
посла в Киеве, г-наGeorg Zubler, директора-резидента Шведского Бюро Сотрудничества в
Кишиневе, г-жи Georgette Bruchez, Прим-вице-ректора ULIM г-жи Анны Гуцу, 2010

Excelenţa Sa., Ambassador Extraordinar şi Plenipotenţar al Republicii Populare Chineze in Repub-


lica Moldova Fang Li şi Ion Negrei Vicepremier Republicii Moldova în cadrul vizitei la Centrul
Confucius din cadrul ULIM, 2010 / Его Превосходительство, Чрезвычайный и Полномочный
Посол Китайской Народной Республики в Республике Молдова г-н Fang Li и г-н Ион Негрей,
Вицепремьер Республики Молдова, с визитом в Институт Confucius в ULIM, 2010

- 138 -
Ambasadorul Statului Israel în Republica Moldova în vizită oficială la
ULIM, 2011; Посол Государства Израиль в Республике Молдова Его
превосходительство господин Oren David с официальным визитом в
ULIM, с посещением аудитории Израиля, 2011

Inaugurarea Aulei Portugalia prezidată de către Rectorul ULIM, Andrei Galben şi


Excelenţa Sa, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Portugaliei în România şi
Republica Moldova, Dl Alexandre Vassalo / Открытие Аудитории Португалии, при
участии ректора ULIM, Андрея Галбена и Его Превосходительства, Чрезвычайного
и Полномочного Посла Португалии в Румынии, господина Alexandre Vassalo

- 139 -
Şedinţa a patra a forumului „Rusia-Moldova: dialog în numele viitorului” cu ge-
nericul „Rusia şi Moldova: provocările modernizării”, 2011 /Четвертое заседание
форума «Россия – Молдова: диалог во имя будущего» с названием «Россия и
Молдова: вызовы модернизации», 2011

Ceremonia de conferire a titlului Doctor Honoris Causa ULIM Dlui Stéphane Courtois (Franţa)
pentru contribuţii esenţiale la elucidarea fenomenului comunismului, 2011 /Церемония
присуждения титула Doctor Honoris Causa ULIM г-ну Stéphane Courtois (Франция), за
существенный вклад в освещение феномена коммунизма, антигуманной политики,
продвигаемой тоталитарными коммунистическими режимами на европейском
континенте, а также в других регионах планеты, 2011;

- 140 -
Inaugurarea zilelor Francofoniei la ULIM, 2011 / Открытие дней Франкофонии
вULIM, 2011

Vizita Secretarului de Stat al Carolinei de Nord, Statele Unite ale Americii, Dna
Elaine F. Marshall la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova 2011 / Визит
Государственного секретаря Северной Каролины (США), госпожи Elaine F.
Marshall в Международный Независимый Университет Молдовы, 2011

- 141 -
Prezentarea filmului documentar “Osoboe naznacenye” dedicat vieţii şi activităţii liderului naţional
azer Heydar ALIEV, la ULIM, cu participarea E.S. dl Namik ALIEV – ambasador Extraodinar
şi Plenipotenţiar al Republicii Azerbaidjan, E.S. Valerii KUZMIN - ambasador Extraodinar şi
Plenipotenţiar al Federaţiei Ruse, dl Petru LUCINSCHI – ex-preşedinte al Republicii Moldova,
2011 / Презентация документального фильма «Особое назначение», посвященного жизни
и деятельности национального азербайджанского лидера Гейдара Алиева, в ULIM, в Aula
Magnifică с участием, Его Превосходительства, г-на Намика Алиева, Чрезвычайного
и Полномочного посла Республики Азербайджан в Республике Молдова, Е.С.Кузьмина
, Чрезвычайного и Полномочного Посла Российской Федерации , господина Петра
Лучинского, экс президента Республики Молдова, 2011

Lecţia publică “American Diplomacy: How the State Deprtment Works?”, prezentată de E.S.,
Ambasadoru Extraordinar şi Plenipotenţiar al Statelor Unite în Republica Moldova, dl Wil-
liam H. MOSER, 2011 /Публичная лекция “American Diplomacy: How the State Deprtment
Works?”, прочитанная Чрезвычайными Полномочным Послом США в Республике
Молдова, г-номWilliam H. MOSER, 2011

- 142 -
Conferinţa internaţională „Paradigme ale culturii chineze – fond valoric şi imagine
civilizaţională”,cu participarea E.S. Fang Li, Ambasador al Republicii Populare Chineze în RM,
Mihai Şleahtiţchi, Ministru al Educaţiei; Gheorghe Postică, Viceministru al Culturii; Andrei Gal-
ben, Rector ULIM; Victor Borşevici, Ex-Ambasador al RM în Republica Populară Chineză; Elena
Prus, director ICFI, 2011 /Международная конференция «Парадигмы китайской культуры
– фонд ценностей и цивилизационный образ» с участием Его Превосходительства, г-на
Fang Li, Послом Китайской Народной Республики в РМ, г-на Михаила Шляхтицкого,
Министра Просвещения РМ, Георгия Постикэ, вице-министра культуры, Виктора
Боршевича, экс-посла Республики Молдова в КНР, Елены Прус, Директора ICFI, 2011

Seminarul de perfecţionare pentru managerii departamentelor resurselor umane cu genericul:


Reforma sistemului de învăţământ superior din Republica Moldova: colaborarea Facultăţii Limbi
Străine şi Ştiinţe ale Comunicării cu partenerii sociali 2011 /Семинар повышения квалификации
для менеджеров департаментов человеческих ресурсов под названием «Реформа системы
высшего образования Республики Молдова: сотрудничество Факультета Иностранных
языков и Наук коммуникации с социальными партнерами», 2011

- 143 -
Sediul principal al EUBAM (Misiunea Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră în Moldova
şi Ucraina) din Odessa, unde au fost decernate certificatele de participare pentru 10 studenţi
ULIM pentru frecventarea cursului extracurricular EUBAM, 2011 /Главное бюро EUBAM в
Одессе, где были вручены сертификаты 10 студентам ULIM, принимавшим участие в
курсах организованных EUBAM, 2010

Semnarea acordului de colaborare între Universitatea Gimcheon din Coreea de Sud


reprezentată de Excelenţa Sa, Dna Kang Sung-Ae – Rectorul Universităţii şi Universitatea
Liberă Internaţională din Moldova, 2011 /Подписание договора о сотрудничестве между
Университетом Gimcheon, Южная Корея, представленным г-жой Kang Sung-Ae,
ректором университета и Международным Независимым Университетом Молдовы,
2011

- 144 -
Bundestagul german la prezentarea Bursei Parlamentare Internaţionale,
2011 / Немецкий бундестаг во время предоставления Международной
Парламентской Стипендии, 2011

Vizita Dlui S.V. Lavrov – ministru de externe al Federaţiei Tuse la Universi-


tatea Liberă Internaţională din Moldova, 2011 /Визит г-на С.В. Лаврова –
министра Иностранных дел Российской Федерации в Международный
Независимый Университет Молдовы, 2011

- 145 -
Conferirea titlului “Profesor de onoare” Domnului Allan Peace, renumitul psiholog,
maestrul al comunicării, 2011 / Присвоение звания «Почетный профессор» г-ну
Алану Пизу, известному психологу, мастеру в коммуникации, 2011

Conferinţa Internaţională din Moldova „Implementarea Spaţiului European al


Învăţământului Superior în Republica Moldova” Realizări. Provocări. Acţiuni de vii-
tor. Agenda 2020, 2011 /Международная конференция «Внедрение Европейского
Пространства Высшего образования в Республике Молдова. Свершения.
Вызовы. Пландействий. Повестка дня 2020», 2011

- 146 -
Seminarul ştiinţific Activitatea de traducător: calitate, eficienţă şi constrângeri, prilejuit de Ziua
Internaţională a Traducătorilor şi împlinirea a 18 ani de la fondarea Facultăţii Limbi Străine (ac-
tualmente Facultatea de Litere), 2011 / Деятельность переводчика:качество, эффективность
и проблемы, посвященная Международному Дню Переводчика и 18-летию со дня основания
Факультета Иностранных языков (сейчас Филологический Факультет), 2011

Inaugurarea Bibliotecii Hispanice Miguel Hernandez, 2011 / Открытие


Испанской библиотеки Miguel Hernandez, 2011

- 147 -
Conferinţa Internaţională din Moldova „Implementarea Spaţiului European al Învăţământului
Superior în Republica Moldova” Realizări. Provocări. Acţiuni de viitor. Agenda 2020 2011
/ Международная конференция «Внедрение Европейского Пространства Высшего
образования в Республике Молдова. Свершения. Вызовы. Пландействий. Повестка дня
2020», 2011

Excelenţa Sa Dl Christian SCHOENENBERGER – Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar


al Elveţiei în Ucraina şi Republica Moldova la ULIM, 2012 / Его Превосходительство,
господин Christian SCHOENENBERGER, Чрезвычайный и Полномочный посол
Швейцарии в Украине и Республике Молдова с визитом в ULIM, 2012

- 148 -
Colocviul Internaţional cu genericul „ Interculturalitatea prin prisma traducerii,
lingvisticii şi literaturii”. în contextul zilelor francofone, 2012/ Международный
Коллоквиум «Межкультурность сквозь призму перевода, лингвистики и
литературы», в контексте дней Франкофонии, 2012

Excelenţa Sa Dl Lauri LEPIK, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii


Estonia a efectuat o vizită la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, 2011 /Его
Превосходительство г-н Lauri LEPIK, Чрезвычайный и Полномочный посол Республики
Эстония в РМ во время официального визита в Международный Независимый
Университет Молдовы, 2012

- 149 -
Ceremonia de Donare de Carte, organizată de Institutul Confucius din cadrul ULIM, pen-
tru participanţii la „Programul de Formare al Materialelor de Predare pentru Profesorii
Locali de Limbă Chineza” susţinut de Cartierul General al Institutului Confucius, 2012 /
Церемония Дарения книг, организованная Institutul Confucius в ULIM для участников
«Программы формирования материалов для преподавания китайского языка местными
представителями», организованная Cartierul General al Institutului Confucius, 2012

Excelenţa Sa Dl Berthold Johanes - Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al


Republicii Federale Germane în Republica Moldova în vizită la ULIM, 2012 / Его
Превосходительство, г-н Berthold Johanes – Чрезвычайный и Полномочный
посол Федеративной Республики Германии с визитом в ULIM, 2012

- 150 -
Seminarului Internaţional ULIM-BECO, 2012 /Международный семинар
ULIM-BECO, 2012

Conferinţa internaţională „Moldova-Ucraina: 20 de ani de relaţii diploma­


tice”, 2012; Международная конференция «Молдова – Украина: 20 лет
дипломатических отношений, 2012

- 151 -
Colocviul Internaţional cu genericul „ Interculturalitatea prin prisma traducerii, lingvis-
ticii şi literaturii”. în contextul zilelor francofone, 2012 / Международный Коллоквиум
«Межкультурность сквозь призму перевода, лингвистики и литературы», в контексте
дней Франкофонии, 2012

Universitatea Liberă Internaţională din Moldova şi Biroul pentru Europa Centrală şi de Est
(BECO) al Agenţiei Universitare a Francofoniei (AUF), a organizat, Sub Înaltul Patronaj al
Preşedinţiei Republicii Moldova, seminarul internaţional „Exodul de creieri: cum să-i facem pe
tinerii absolvenţi să revină în ţara de origine? Strategii şi experienţe”, 2012 /Международный
Независимый Университет Молдовы и Бюро по Центральной и Юго-Восточной Европе
(BECO) Университетского Франкофонского Агентства ((AUF), организовали, под
Верховным Патронатом Президентуры Республики Молдова международный семинар
«Утечка мозгов: что делать, чтобы молодые специалисты вернулись в родную страну?
Стратегия и опыт», 2012

- 152 -
Dna Ana Guţu, prim-vicerector ULIM, la prezentarea unei prelegeri în cadrul
colegiului Şcolilor doctorale ale universităţii din Strasbourg, Franţa, 2012 /
Госпожа Анна Гуцу, прим-вице-ректор ULIM с публичной лекцией в колледже
Докторальной школы Университета г. Страсбург, Франция, 2012;

Rectorul Andrei Galben – laureat al premiului național ”Galex” ediția


2012/ Андрей Галбен – лауреат премии национальной ”Galex” 2012

- 153 -
Inaugurarea Aulei Indonezia cu participarea Excelenţei Sale, Dna Marianna Sutadi, Ambasa-
dorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Indonezia în România, 2012 / Открытие
аудитории Индонезии при участии Его Превосходительства Чрезвычайного и
Полномочного Посла Республики Индонезия в Румынии госпожи Marianna Sutadi, 2012

Muzeul prieteniei din cadrul ULIM / Музей Дружбы ULIM

- 154 -
Lecţie publică „Relaţiile Moldova - Uniunea Europeană” susţinută de Excelenţa Sa Dl Dirk
Schuebel, şeful delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, 2012 / Публичная лекция
«Отношения Молдова- Европейский союз», прочитанная Его Превосходительством,
г-ном Дирком Шубелем, главой делегации Европейского Союза в Республике Молдова,
2012

Analist politic, Igor Boţan în cadrul unei prelegeri la Universitatea Liberă


Internaţională din Moldova 2012 / Политический аналитик Игорь Боцан во
время лекции в Международном Независимом Университете Молдовы 2012

- 155 -
Ceremonia de înmânare a diplomelor absolvenţilor facultăţii Limbi Străine şi Ştiinţe ale
Comunicării / Церемония вручения дипломов лиценциата выпускникам Факультета
Иностранных языков и наук коммуникации

Ziua Uşilor deschise 2012 / День Открытых дверей 2012

- 156 -
Lansarea Şcolii de vară în domeniul Politicilor Sociale, organizată de City University of
New York, 2012 / Открытие работы летней школы в области Социальной политики,
организованной City University of New York, 2012

Conferinţa internaţională ştiinţifico-practică cu genericul „Managementul în siste-


mele sociale şi economice”, Minsk, Belarus cu participarea Domnului Nicolae Ţâu,
vicerector relaţii internaţionale, 2012 / Международная научно-практическая
конференция «Менеджмент в социальных и экономических системах», Минск
(Беларусь) с участием г-на Николае Цыу, проректора по международным
отношениям, 2012

- 157 -
„Primăvara europeană a poeţilor” celebrată la ULIM, 2012 / «Европейская весна поэтов» в
ULIM, 2012

Colocviul “cultură şi comunicare: interferenţe, confluenţe”, 2012 / Коллоквиум


«Культура и общение: смешение, слияние», 2012

- 158 -
Festival de film organizat de Ambasadele statelor membre ale „Grupului Vîşegrad”, 2012 /
Фестиваль фильмов, организованный Посольствами стран, участников «Вышеградской
группы», 2012

Conferinţa “Evoluţia funcţiei de comunicare în societăţile dezvoltate”, susţinută


de profesorol Jean-Luc Michel, Universitatea Jean Monnet (Franţa), 2012/
Конференция «Развитие коммуникативной функции в развитых обществах»,
проведенная профессором Jean-Luc Michel, Университет Jean Monnet
(Франция), 2012

- 159 -
Delegaţia Naţională la Conferinţa Miniştrilor, al 3-lea Forum politic Bologna, Bucureşti, 2012
/ Национальная делегация на Конференции министров, на 3 политическом Форуме
Болонья, Бухарест, 2012

Lecţia publică susţinută de E.S., Ambasadorul Franţei în Republica Mol-


dova, Gerard Guillonneau, 2012 / Публичная лекция, прочитанная Его
Превосходительством, Послом Франции в Республике Молдова, г-ном Gerard
Guillonneau, 2012

- 160 -

S-ar putea să vă placă și