Sunteți pe pagina 1din 31

ROMANTISMUL

APARITIA ROMANTISMULUI
Romantismul este un amplu curent artistic care

se dezvolta in Franta , Anglia, Germania la inceputul secolului al XIX-lea, raspandindu-se ulterior in restul Europei. Se defineste adesea prin opozitie cu clasicismul curent artistic specific secolului al XVII-lea, caracterizat prin reguli stricte de creatie( stil inalt, personaje nobile, inspiratia din Antichitate, regula celor trei unitati in teatru)

Caracteristici ale romantismului


1.primatul eului accentuarea
prezentei eului liric in text,subiectivitate, particularizare a trairilor multe dintre curentele si ideologiile anterioare accentuau rolul ratiunii, romantismul acorda prioritate exprimarii sensibilitatii, a sentimentului

2.primatul sentimentului daca

Calderon, Juraminte incalcate

Calderon,

Julieta

3.libertatea creatiei . Clasicismul

impunea reguli stricte de creatie( surse de creatie, dimensiuni, stil tipuri de personaje), romantismul isi propune o arta eliberata de orice constrangeri, o arta care sa urmeze fantezia creatoare, inspiratia. nivel lexical cu arhaisme, regionalisme, neologisme care ofer expresivitate operei si la nivel stilistic cu anumite procedee : antiteza, metafore, simbolul

4.imbogatirea limbajului poetic la

5. literatura reflecta specificul national. Clasicismul

tinde catre generalizare , doreste sa surprinda aspecte general-valabile ale existentei. Romantismul doreste o particularizare a literaturii nationale, care sa reflecte specificul poporului. Astfel literatura romantica se inspira din:

natura. Natura nu mei este un simplu decor ci devine stare de spirit, transmite trairi umane. istoria. Tendinta romantica este de idealizare a trecutului, de glorificare a eroilor, a luptei pentru libertate. In proza si teatru se cauta reconstituirea atmosferei epocii, prin descrieri. folclor. Romanticii descopera valentele artistice ale literaturii populare, preluand imagini, motive, credinte, ritmuri specifice

Shelley, Filosofia dragostei


Trec izvoarele in rauri, Raurile curg spre mare, Nevazute, limpezi brauri Lega boarea de-alta boare. Muntii-astern pe cer saruturi. Val cu val se-mbratiseaza. Orice floare fara fluturi Si pe noi ne-ndeparteaza. Soarele in brate strange Globul. Luna-n mari se scalda. Ce e viata mea? se frange Fara sarutarea-ti calda.

Nu-i nimic stingher in fire, Toate tind sa se imbine Intr-o tainica iubire De ce nu si eu cu tine?

Turner,

Ultimul drum al Temerarului

Heinrich Heine, Amurg


La palid, tarmul marii Dus pe ganduri si singur sedeam, Se lasa mai jos si-arunca Peste valuri, fasii ca jeraticul soarele Si albe, largi, impunse De talazuri, valurile Spumegau si fosneau tot mai si mai aproape (...)

Casper

David Friedrich

George Byron, LOCH NA GARR

Departe de mine gradini inflorite, Bogatii luxosi sa va treaca pe-alei. Vreau munti cu omaturi, pe stanci troienite, Ce tin libertatea si dragostea-n ei. Tu-nalti Caledonie culmi minunate, Cu care stihia se lupta-n zadar, Cu limpezi izvoare, curgand inspumate, Suspin dupa tine carunt Loch na Garr.(...)

C. D. Friedrich,

Doi barbati contempland luna

6.aspiratia spre absolut este o


atitudine specifica romanticului, un idealist cautand iubirea perfecta, cunoasterea totala, libertatea deplina.

7.critica realului este rezultatul


antitezei ideal-real si conduce la doua mari atitudini: revolta eroul promoveaza valori, indeamna la
revolta care sa schimbe lumea

melancolia- este atitudinea pasiva, pesimista a


celui care si-a pierdut speranta, incredearea in forta de regenerare a lumii. Rezultatul este izolarea, inadaptarea, evadarea in vis, natura, imaginatie-arta

Delacroix,

Libertatea conducand poporul

Friedrich,

Manastirea Graveyard in zapada

M. Eminescu, Melancolie
Parea ca printre nouri s-a fost deschis o poarta, Prin care trece alba regina noptii moarta. O, dormi, o , dormi in pace printre faclii o mie Si in mormant albastru si-n panze argintie In mausoleu-ti mandru, al cerurilor arc, Tu adorat si dulce al noptilor monarc! (...) Si tintirimul singur cu strambe cruci vegheaza O cucuvaie sura pe una se aseaza, Clopotnita trosneste, in stalpi izbeste toaca.(...) Biserica-n ruina Sta cuvioasa, trista, pustie si batrana, Si prin ferestre sparte, prin usi tiuie vantul Se pare ca vrajesti si ca-i auzi cuvantul.(...)

8.personajul romantic este o figura de

exceptie , cu sensul de neobisnuit, marcat de excese,dar nu neaparat exemplar, figura care evolueaza in situatii neobisnuite.

Teme si motive romantice

natura, istoria, creatia, societatea, aspiratia spre absolut motive

teme: timpul, viata, moartea, geniul, iubirea,

noaptea, apa, copacul ocrotitor, luna, ( alte elementa naturale care capata redundanta in opera unui scriitor) visul, reveria,somnul, singuratatea, melancolia, amintirea, uitarea iubita moarta, femeia inger, femeia demon,
iubirea interzisa/imposibila inspiratia, muza,

trecerea ireversibila a timpului


Prometeu, Moise, Satana(Lucifer), magul

Calderon,

Pe firul apei

Alphonse de Lamartine
O. lac sfant! Abia anul in scurgerea-i inceata Trecu, si langa unda cea linistita-a ta M-asez ca si-alta data pe aceeasi piatra , iata Pe care si ea sta!

(...) Tii minte intr-o seara? Vasleam noi in tacere: Nu se-auzea departe de netedu-ti cuprins Decat zgomot de vasle ce-ncet simteam cum piere Cand luciul ti-a intins
Si-un glas cum nu fu n lume vreodata, in clipita Aceea rasunat-a, iar tarmul a raspuns Inmarmurit de farmec si vraja cand rostit-a In soapta scumpu-i glas O timpule, te-opreste! Si voi grabite ore, Lasati al vostru zbor; Crutati pe-aceia care voiesc sa se adore Tot timpul vietii lor(...)
-

Gricault,

Pluta meduzei

Friedrich,

Copacul cu corbi

Stand candva la miez de noapte, istovit, furat de soapte Din oracole cetoase, carti cu talc tulburator, Piroteam, uitand de toate, cand deodata-aud cum bate Cineva parea ca bate bate-n usa mea usor. E vreun trecator - gandit-am si-a batut intamplator. Doar atat ,un trecator.

Edgar Allan Poe, Corbul

O, mai pot uita vreodata? Vant, decembrie cu zloata, Jaru-agoniza, cu-n straniu dans de umbre pe covor, Beznele-mi dadeau tarcoale si niciunde n carti vreo cale Sa-mi aline greaua jale jalea grea pentru Lenore Fata fara-asemuire ingerii ii spun Lenore Nume-n lume trecator. (...) Geamul l-am deschis o clipa si c-un fosnet grav de-aripa, A intrat un Corb, stravechiul timpului stapanitor. N-ancercat vreo plecaciune de salut sau sfiiciune, Ci faptura-i de taciune si-a oprit solemn, din zbor, Chiar pe bustul albei Pallas ca un Domn stapanitor, Sus, pe bust, se-opri din zbor. (...) Si-am simtit deodata-o boare, din catiu aromitoare, Nevazuti pluteau cu-n clinchet, pasi de inger pe covor; Tie ,ca sa nu mai sangeri, iti trimite domnul ingeriEu mi-am spus sa uiti de plangeri, si de dusa ta Lenore. Bea licoarea de uitare, uita gandul la Lenore! Spuse Corbul: Nevermore.(...)

Delacroix, Ofelia

Edgar Alen Poe,


(...) Iubirea-mi doarme! Somnul sau, Pe cat de lung, fie de greu! Lin umble viermii-n jurul sau! Departe, -ntr-o padure nvolta, Desfaca-se o nalta bolta, Bolta ce-nchise adeseori Aripa negrilor usciori Biruitori pe funerare Steme-ale neamului sau mare... O bolta-ascunsa, -ndepartata, Pe care-a arucat in poarta, Copil jucandu-se o piatra, Mormant sonor din care ea Un sunet nu va mai putea, De-a pururea si-n veci sa scoata. Infiorata fiica-a Sortii! Ca-n fundul lui horcaiau mortii.

Adormita

Genuri si specii literare


liric: meditatia,elegia,poemul,romanta
epic: povestirea fantastica, romanul sentimental, confesiunea dramatic: drama romantica( specie noua caracterizata prin inspiratia din istorie, conflict puternic social, personaje provenind din toate mediile sociale, eroul revoltat, culoarea locala

Reprezentanti
Anglia: Byron, Shelly, Wordsworth, Young, Coleridge Franta: Lamartine, Hugo, Musset, Vigny, G. Sand, Chateaubriand Germania: Hlderlin, Hoffmann, Heine, Novalis Rusia: Lermontov, Puskin America: E. A. Poe

Francois Rude, Napoleon visand la nemurire

Realizat de prof. Simona Achimescu, Liceul Teoretic Adam Mller Guttenbrunn Arad