RMM 14 Final PDF

S.S.M.
ROMÂNIA - Filiala Mehedinți 2014
SOCIETATEA DE ȘTIINȚE
MATEMATICE DIN ROMÂNIA
Filiala Mehedinți
REVISTA DE MATEMATICĂ MEHEDINȚEANĂ
R.M.M.
Nr.14-2014
1 REVISTA MEHEDINȚEANĂ DE MATEMATICĂ NR. 14

S.S.M.ROMÂNIA - Filiala Mehedinți 2014
SOCIETATEA DE ȘTIINȚE
MATEMATICE DIN ROMÂNIA
Filiala Mehedinți
COMITETUL DIRECTOR- 2010–2014

Prof.Dr. Căiniceanu Gheorghe PREȘEDINTE
Prof. Dr. Prajea Manuela VICEPREȘEDINTE
Prof. Dr. Stretcu Daniel SECRETAR
Prof. Grecu Vasile CASIER
Prof. Nănuţi Dan MEMBRU
Prof. Nedeianu Dan MEMBRU
Prof.Săceanu Victor MEMBRU
Prof.Ungureanu Mihai Octavian MEMBRU
Prof.Gimoiu Iuliana CENZOR
Prof.Giugiuc Constantin CENZOR
Expert contabil Borugă Ion CENZOR
COMITETUL DIRECTOR- 2015–2020

Prof.Daniel Sitaru PREȘEDINTE
Prof.Dr. Căiniceanu Gheorghe VICEPREȘEDINTE
Prof. Dan Nedeianu VICEPREȘEDINTE
Prof. Emilia Răducan SECRETAR
Prof. Grecu Vasile CASIER
Prof. Leonard Giugiuc MEMBRU
Prof. Claudia Nănuți MEMBRU
Prof. Ovidiu Ticuși MEMBRU
Prof. Dan Nănuți MEMBRU
Prof. Iuliana Gimoiu CENZOR
Prof.Ionela Răducan CENZOR
Expert contabil Ion Borugă CENZOR

MEMBRII S.S.M.R.-Filiala Mehedinți:

Nr.crt. Numele și prenumele Nr.crt. Numele și prenumele
1 Prof. Drinceanu Anda 45 Prof. Răducan Ionela
2 Prof. Filip Ștefania 46 Prof. Achimescu Florian
3 Prof. Preşneanu Doru 47 Prof. Andrei Ionică
4 Prof. Dăniasă Cora Ionela 48 Prof. Bălășoiu Daniela
5 Prof. Chirfot Carmen 49 Prof. Bondoc Lucian
6 Prof.Dr. Căiniceanu Gheorghe 50 Prof. Cernovici Ileana
7 Prof. Nedeianu Dan 51 Prof. Chiriţă Mircea
8 Prof. Ticuşi Ovidiu 52 Prof. Cioarec Radu
9 Prof. Giugiuc Leonard 53 Prof. Coadă Carmen
10 Prof. Paponiu Dana 54 Prof. Constantin Magdalena
11 Prof. Pașov Nicoleta 55 Prof. Diaconescu Roxanda
12 Prof. Sitaru Daniel 56 Prof. Drulă Ileana
13 Prof. Şuţă Marian 57 Prof. Farago Alexandru
14 Prof. Nănuţi Dan 58 Prof. Fluerașu Anghel
15 Prof. Pătuleanu Magdalena 59 Prof. Fluerașu Gabriela
16 Prof. Dr.Stretcu Daniel 60 Prof. Fritea Eugen
17 Prof. Căpraru Dorel 61 Prof. Giugiuc Constantin
18 Prof. Teiș Alina 62 Prof. Gorun Sanda
19 Prof. Dr. Tomiţă Vasile 63 Prof. Hinoveanu Sorin
20 Prof. Dr. Lupu Adrian 64 Prof. Ionică Constantin
21 Prof. Bălu Nicoleta 65 Prof. Irimia Constantin
22 Prof.Bondoc Gabriela 66 Prof. Jugănaru Ion
23 Prof. Răducan A. Emilia 67 Prof. Mălineanu Gabriela
24 Prof. Draga Tătucu Mariana 68 Prof. Marica Ștefan
25 Prof. Gimoiu Iuliana 69 Prof. Moclea Adriana
26 Prof. Șimandan Gileta 70 Prof. Osăin Victoria
27 Prof. Grecu Vasile 71 Prof. Pandioniu Aristia
28 Prof. Nițoiu Angela 72 Prof. Piț-Rada Marica
29 Prof. Dr. Prajea Manuela 73 Prof.Piț-Rada Ionel-Vasile
30 Prof. Ungureanu Mihai Octavian 74 Prof. Popescu Eleodor
31 Prof. Bejenaru Laviniu 75 Prof. Popescu Marcel
32 Prof. Vasilcanu Florentina 76 Prof. Popescu Virgil
33 Prof.Ciucă Ionel 77 Prof. Pupăză Ecaterina
34 Prof. Cristel Ecaterina 78 Prof. Rîmniceanu Elena
35 Prof. Bădescu Emilia 79 Prof. Semen Valentin
36 Prof. Dr. Grecu Luminița 80 Prof. Șerbănescu Ileana
37 Prof. Lădaru Daniela 81 Prof. Simionescu Loredana
38 Prof. Nănuţi Claudia 82 Prof. Stancu Oana
39 Prof. Ionescu Adela 83 Prof. Tomoescu Loredana
40 Prof. Chilea Ion 84 Prof. Tudose Elena
41 Prof. Dan Daniel 85 Prof. Tudosie Virginia
42 Prof. Grecu Adela 86 Prof. Untaru Ilie
43 Prof. Antonie Rodica 87 Prof. Ușurelu Ionela
44 Prof. Mariș Marinela 88 Prof. Pop Veronica

AUTORII MATERIALELOR DIN R.M.M.-14

1 Prof. Bondoc Gabriela 15 Prof. Piț-Rada Marica
2 Prof. Dr. Căiniceanu Gheorghe 16 Prof.Piț-Rada Ionel-Vasile
3 Prof. Chirfot Carmen 17 Prof. Preșneanu Doru
4 Prof. Dăniasă Cora Ionela 18 Prof. Pupăză Ecaterina
5 Prof. Draga Tătucu Mariana 19 Prof. Rîmnicianu Elena
6 Prof. Giugiuc Leonard 20 Prof. Șimandan Gileta
7 Prof. Grecu Adela 21 Prof. Dr. Stretcu Daniel
8 Prof. Grecu Vasile 22 Prof. Sitaru Daniel
9 Prof. Heuberger Dana 23 Prof. Ticuși Ovidiu
10 Prof. Ionică Constantin 24 Elev Bușe Iasmina
11 Prof. Nănuți Claudia 25 Elev Ceaușene Patricia
12 Prof. Nedeianu Dan 26 Elev Grecu Bogdan
13 Prof. Nițoiu Angela
14 Prof. Palașcă Vladimira
COLECTIVUL DE REDACȚIE
1 Prof. Dr. Căiniceanu Gheorghe 11 Prof.Octavian Mihai Ungureanu
2 Prof. Dan Daniel 12 Prof. Popescu Eleodor
3 Prof. Sitaru Daniel 13 Prof. Săceanu Victor
4 Prof. Paponiu Dana 14 Prof. Grecu Vasile
5 Prof. Răducan Emilia 15 Prof. Dr. Prajea Manuela
6 Prof. Nănuți Claudia 16 Prof. Nănuți Dan
7 Prof. Rîmniceanu Elena 17 Prof. Nedeianu Dan
8 Prof. Draga Tătucu Mariana 18 Prof. Dr. Stretcu Daniel
9 Prof. Antonie Rodica 19 Prof. Dr. Lupu Adrian
10 Prof. Giugiuc Leonard 20 Prof. Ionică Constantin

CUPRINS
Cuvânt înainte din partea colectivului redacţional ............................................................. 6
În sprijinul participanților la concursurile școlare.................................................................... 7

Foşti elevi mehedinţeni ......................................................................................................... 8
Note matematice - O aplicație a Teoremei lui Milnor .......................................................... 10
Teme pentru grupele de performanţă................................................................................ 11
Clasa a V-a ......................................................................................................................... 11
Probleme de mișcare............................................................................................................. 11
Clasa a VI-a ........................................................................................................................ 18
Divizorii unui număr natural ................................................................................................. 18
Principiul „cutiei” ................................................................................................................. 19
Clasa a IX-a ........................................................................................................................ 21
Generalizarea unei probleme de Olimpiadă........................................................................... 21
Relaţii de recurenţă generate de bisectoarea unui unghi ........................................................ 23
Clasa a X-a .......................................................................................................................... 25
Convexitate Jensen ............................................................................................................... 25
Asupra numărului de permutări fără puncte fixe .................................................................. 29
Clasa a XI-a ........................................................................................................................ 31
Calculul limitelor unei clase de șiruri.................................................................................... 31
Puncte laticiale în plan și spațiu ............................................................................................ 33
Clasa a XII-a ....................................................................................................................... 35
Teoremele lui Lagrange și Cauchy în algebra superioară ...................................................... 35
Transport de structură .......................................................................................................... 42
Probleme propuse .............................................................................................................. 44
Ciclul primar ...................................................................................................................... 44
Clasa a V-a .......................................................................................................................... 46
Clasa a VI-a ........................................................................................................................ 47
Clasa a VII-a ....................................................................................................................... 49
Clasa a VIII-a ..................................................................................................................... 51
Clasa a IX-a ........................................................................................................................ 53
Clasa a X-a .......................................................................................................................... 55
Clasa a XI-a ........................................................................................................................ 57
Clasa a XII-a ....................................................................................................................... 59
Subiecte Olimpiadă ............................................................................................................ 62
Premianții concursurilor din 2013-2014 ............................................................................ 69

Cuvânt înainte…
Și în această toamnă grupul de profesori entuziaști care formează

colectivul redacțional al revistei de Matematică a Mehedințiului vă propune
dragi cititori un nou număr al revistei noastre care a ajuns la 14.
Ca de fiecare dată, simțim nevoia să precizăm că revista noastră se dorește
un fel de completare de tip local a Gazetei Matematice, publicația de prestigiu a
Societății de Știinte Matematice din România. Filiala Mehedinți a SSMR vă
propune în paginile acestei reviste: situația membrilor cu cotizația la zi la
31.12.2013, teme pentru cercuri de elevi, probleme propuse pentru clasele 4-12,
listele de onoare cu numele elevilor care s-au remarcat în cadrul concursurilor de
matematică, subiectele olimpiadei municipale din 2014, clasele 5-12.
În sprijinul viitorilor colaboratori revista noastră vă pune la dispoziție o
listă cu temele pentru grupele de performanță ce nu au apărut încă în primele 13
numere. Este vorba despre programa suplimentară a OJM si ONM .
Cu ocazia pensionării dorim si din paginile acestei reviste să aducem
mulțumiri colegilor Antonie Rodica, Saceanu Victor, Băloi Valeria colaboratori
activi ai Filialei și ai R.M.M. Totodată le adresăm rugămintea de a ne fi alături
în continuare și le dorim sănătate și pensie lungă.
Și în acest an cu prilejul „Zilei copilului” Filiala Mehedinți a SSMR a
acordat premii elevilor care au obținut rezultate bune la Olimpiada Națională de
matematică: Lungu Vlad, Crăciunescu Emanuel, Marghescu Bogdan la
Concursul Național de Matematică Aplicată “Adolf Haimovici”: Dorobanțu
Adina, Pîlșu Georgiana precum și la Olimpiada Națională de Lingvistică: Bușe
Iasmina, Grecu Bogdan, Raicu Iulia (concurs interdisciplinar de limba română și
matematică).
Dorim tuturor cititorilor noștri un an plin de satisfacții.
Președinte Filiala Mehedinți a SSMR

Profesor Dr. Gheorghe Căiniceanu

În sprijinul participanților la concursurile școlare

Prof. Nedeianu Dan , C.N. ,,Gh.Țițeica”
Prin efortul remarcabil al profesorilor și elevilor colaboratori ai revistei R.M.M, în
toate cele 13 reviste anterioare, au fost publicate diverse articole de specialitate, apărute în
deja tradiționala rubrică ,,Teme pentru grupele de performanță”.
Întrucât se apropie perioada olimpiadelor școlare, prezentăm în cele ce urmează o
sinteză a titlurilor acestor teme, publicate în numerele anterioare (nr.9-2009, nr.10-2010,
nr.11-2011, nr.12-2012, nr.13-2013). Lista de mai jos se dorește a fi o continuare a unei
prezentări similare apărută în R.M.M. nr.9-2009, ce cuprinde titluri de articole publicate în
primele opt numere ale revistei R.M.M (2002-2009).
Pentru fiecare temă publicată anterior, încadrată pe nivel corespunzător, se face
referire (trimitere) la numărul revistei, de unde se poate studia, aprofunda tema respectivă:
CLASA a-V-a
*Compararea puterilor *Cuburi perfecte *Probleme de perspicacitate *Probleme de mişcare
*Metoda reducerii la absurd *Partiții
CLASA a-VI-a
*Proprietăţi ale relaţiei de divizibilitate în N, Z (cele din programa specifică olimpiadei)
*Numere raţionale (pozitive şi negative) -periodicitate, operaţii, ecuaţii
*Probabilităţi *Linia mijlocie în triunghi (teorema directă şi teorema reciprocă)
CLASA a-VII-a
*Proprietăţi ale modulului unui număr real
*Calcul algebric: formule pentru ± , par sau impar, identitatea Lagrange,( + ) = +
*Teorema medianei *Probleme de maxim şi de minim (algebră) *Teorema sinusurilor
*Teoremele lui Ceva, Menelaus (cu reciproce) *Formule pentru aria triunghiului, aplicaţii
*Patrulater ortodiagonal *Patrulatere inscriptibile (condiţii necesare şi suficiente)
*Dreapta Simson, cercul Euler *Probleme elementare de loc geometric
CLASA a-VIII-a
*Patrulater ortodiagonal *Patrulatere inscriptibile (condiţii necesare şi suficiente)
*Arc capabil de unghi dat *Poziţiile relative a două cercuri
*Inegalităţi geometrice (inegalitatea triunghiului, oblica în relaţie cu perpendiculara, etc.)
*Construcţii simple cu rigla gradată şi compasul *Probleme elementare de loc geometric
*Perpendiculara comună a două drepte *Teorema lui Menelaus, teorema lui Thales în spaţiu
*Corpuri care admit axe de simetrie, simetria faţă de un plan
CLASA a-IX-a
*Densitatea în ℝ a mulțimilor ℚ și ℝ − ℚ, teorema lui Kronecker *Funcţii injective, surjective, bijective
*Teoremele Euler, Fermat, Wilson *Indicatorul lui Euler
*Teorema împărţirii cu rest in ℤ *Principiul includerii şi excluderii
*Recurenţe liniare de ordinul I şi II, recurenţe omografice *Congruenţe modulo *Relaţii metrice
*Teoreme clasice (Van Aubel, Stewart, Steiner), dreapta Euler, dreapta Simson, etc.
*Teoreme de concurenţă şi coliniaritate *Puncte şi linii importante
CLASA a-X-a
*Convexitate în sensul lui Jensen, inegalități.
*Polinoame (c.m.m.d.c., c.m.m.m.c., algoritmul lui Euclid, teorema fundamentală a algebrei, teorema lui Bezout,
rădacini multiple, polinomul Taylor, polinoame ireductibile, polinom minimal, relaţiile lui Viete).
CLASA a-XI-a
*Descompunerea unei permutări în produs de cicli disjuncţi, respectiv transpoziţii
*Determinanţi de ordinul *Rangul unei matrice, inegalitatea lui Sylvester
*Mulţimi dense în ℝ, lema Cantor *Puncte limită pentru şiruri, limită inferioară, limi superioară
*Mulţimi numărabile, mulţimi nenumărabile *Formula lui Taylor cu restul Lagrange
*Lema Cesaro-Stolz;Criteriul Cauchy-d'Alembert *Discontinuități de prima și a doua speță , funcții Darboux
*Teorema lui Cauchy
CLASA a-XII-a
*Grupuri finite, teorema lui Cauchy *Grupuri finit generate *Orice corp finit este comutativ
*Sume Darboux, sume Riemann, integrabilitate *Mulţimi neglijabile Lebesgue, criteriul lui Lebesgue

ȘERBAN COSTEA-prezentare de Prof. Dr. Gheorghe Căiniceanu

Numele Costea are o legătură lungă cu Colegiul Național Traian. „Bătrânul” Costea a
fost profesor al CNT, fiul său Nicu Costea a fost o perioadă profesor de fizică al Liceului
Traian și apoi profesor de fizică la Liceul Domnul Tudor, fiind mulți ani director al acestui
liceu. Soția lui Nicu Costea, Dorina Costea a funcționat ca să zic așa o viață ca profesor de
limba franceză în CNT. Ultimul Costea care a pășit pe coridoarele CNT a fost Șerban Costea,
în anii 1989-1993. Participant la 5 editii ale ONM în perioada 1987-1993, a obținut de mai
multe ori premiul I pe județ și premii la Concursul interjudețean „Gheorghe Țițeica”. În liceu
am avut plăcerea să-i fiu profesor. Profunzimea în raționament, ușurința cu care făcea calcule
mintale, înclinația spre însușirea limbilor străine, sunt câteva din lucrurile care l-au făcut
„vedetă” în școala. Pasionat de matematică, a urmat o carieră în domeniu și arătăm în
continuare CV- ul său așa cum ni l-a trimis.


O aplicație a Teoremei lui Milnor

Prof. Claudia Nănuţi, Colegiul Naţional Economic „Theodor Costescu”
TEOREMĂ:
Pentru orice ∈ notăm ={ ∈ |‖ ‖ = 1}. O funcție continuă : → se
numește câmp de vectori tangenți la sfera dacă ∙ ( ) = 0, pentru orice ∈ . Fie
∈ . Dacă este par atunci câmpul de vectori tangenți la sfera se anulează în cel puțin
un punct.
APLICAȚIE:
Să se arate că în orice moment la suprafața Pământului există un punct unde nu bate vântul.
(Un astfel de punct se numește „ochi de ciclon”).
Demonstrație:
Identificăm suprafața Pământului cu sfera = { ∈ |‖ ‖ = 1} și definim pe câmpul de
vectori dat de viteza vântului la suprafața Pamântului la un moment dat. Aplicația : →
este continuă.
Vom demonstra că există ∈ încât ( ) = 0.
Fie = ∈ ≤ ‖ ‖ ≤ și = /{0}.
În ipoteza că este de clasa presupunem prin absurd că există un câmp de vectori tangenți
la cu proprietatea că este continuu diferențiabil și nu se anulează pe .
( )
Înlocuim în pe cu ‖ ‖ (normăm) și în acest caz ‖ ( )‖ = 1, pentru ‖ ‖ = 1.
Deoarece este de clasa rezultă că = ∈ ‖ ( )‖ < +∞.
Fie : → ; ( )= ‖ ‖∙ ‖ ‖
; ∈ .
Pentru orice ∈ ; | |< = , definim : → ; ( )= + ( ), pentru
∈ . Pentru orice > 0, notăm (0, ) = { | ∈ }.
Demonstrăm că pentru | | < și > 0, avem:
( (0, )) = (0, √1 + ) (1)
( )= + ( )= + ‖ ‖ = + ‖ ‖ =
‖ ‖ ‖ ‖
= + ( )= ( ).
Pentru a demonstra (1) este suficient să arătăm că:
( ) = (0, √1 + ) (2)
Dacă ∈ rezultă: ‖ ( )‖ = ‖ + ( )‖ = ‖ ‖ + 2 ( ) + ‖ ( )‖ =
= ‖ ‖ + 2 ∙ 0 + ‖ ‖ = (1 + ) ∙ ‖ ‖
‖ ( )‖ = √1 + ∙ ‖ ‖ ⟹ ( ) ⊆ 0, √1 + (3)
Invers: Fie ∈ . Definim ℎ : → ; ℎ ( ) = − ( ); ∈ .
‖ℎ ( )‖ = ‖ − ( )‖.
Deducem: 1 − | | ∙ ‖ ‖ ≤ ‖ℎ ( )‖ ≤ 1 + | | ∙ ‖ ‖
3 3
1 − | | ≤ ‖ℎ ( ) ‖ ≤ 1 + | |
2 2
Din | | < ⇒ ≤ ‖ℎ ( )‖ ≤ ; ∈ , de unde ℎ ( ) ⊆ .
Dacă | | < ⟹ | | ∙ < 1. ‖ℎ ( ) − ℎ ( )‖ ≤ | | ∙ ∙ ‖ − ‖ ; , ∈ .
Rezultă că ℎ este o contracție și atunci există un unic ∈ ; ℎ ( ) = .

‖ℎ ( )‖ = ‖ − ( )‖ ⇒ ‖ ‖ = − ∙‖ ‖
‖ ‖
( )= + ( )= ; √1 + = √1 + ∙ .
Din (3) rezultă că: ‖ ‖
( ) = √1 + ∙ ‖ ‖ ⟹ ‖ ( )‖ = √1 + ∙‖ ‖⟹
⟹ ‖ ‖ = √1 + ‖ ‖ ⟹ ( ) ⊇ 0, √1 + (4)
Din (3), (4) ⟹ ( ) = 0, √1 + .
Fie = ∈ √1 + ≤ ‖ ‖ ≤ √1 + ; ∈ .
Din (1) deducem că | | < ⟹ ( ) = , de unde
1+ ( ) = ( ( ))
Am notat cu măsura Lebesgue în .
Admitem cunoscut următorul rezultat:
Dacă este o mulțime compactă din cu frontiera de măsură nulă,
: → o funcție de clasă și = ∈ ‖ ( )‖ și dacă
∈ , : ⟶ , ( )= + ( ) atunci funcția ⟶ (( )) este o funcție
polinomială într-o vecinătate a originii.
Datorită faptului că funcția ⟶ (( )) , √1 + ( ) = ( ( ))
nu este polinomială rezultă că presupunerea este falsă. Prin urmare există ∈ încât
( ) = 0. Punctul se numește „ochi de ciclon”.
Bibliografie:
1. Daniel Sitaru, Claudia Nănuți - Probleme de concurs – Editura Ecko-
Print - Drobeta Turnu Severin - 2011
2. Daniel Sitaru, Claudia Nănuți - Matematici pentru olimpiade – Editura
Ecko - Print-Drobeta Turnu Severin - 2014
3. Sorin Rădulescu, Marius Rădulescu - Teoreme și probleme de analiză
matematică – EDP - București
Temă pentru grupa de performanță la clasa a V-a

PROBLEME DE MIŞCARE
Notă metodică pentru Cercul de Matematică - gimnaziu
Prof. Ecaterina Pupăză, Colegiul Național „Traian”
O adevarată „piatră de încercare” în concursurile de matematică o reprezintă

problemele de mişcare. Acestea îi ajută pe elevi să îşi dezvolte creativitatea, modalităţile de
rezolvare, fiind variate (metode aritmetice sau abordări algebrice).
Deși apar începând cu ciclul primar, continuă cu cel gimnazial si liceal, au enunțuri familiare,
cu autoturisme, trenuri, autobuze, biciclete, ambarcațiuni ş.a. care se deplasează în diverse
direcţii, dar oricum, în linie dreaptă, cu viteze constante sau cu o anumită viteză medie, într-
un timp dat sau ce trebuie aflat, problemele din această categorie aduc totdeauna provocarea
gradului lor de dificultate .Prezenta Notă metodică se adresează elevilor de gimnaziu care

indrăgesc matematica ,profesorilor de matematică și îşi propune o sistematizare a diferitelor
tipuri de probleme legate de mişcare, însoțite de probleme propuse la concursurile şcolare.
De regulă, problemele de mișcare vizează,în gimnaziu, mişcarea rectilinie uniformă a unui
mobil, caracterizată prin cei 3 parametri(distanţă, viteză, timp) ce variază după formula:
= .
Problemele de mişcare pot fi clasificate în 3 categorii, eventual combinate:
1 - determinări de parametri specifici - distantă, viteză, timp (în care se dau valori pentru
două dintre ele şi se cere cea de-a treia);
2 - probleme de „urmărire” (mobile care se deplasează în acelaşi sens);
3 - probleme de „întâlnire” (mobile care se deplasează în sens contrar);
1. Probleme cu determinări de parametri specifici – distanță, viteză, timp
Dată fiind relaţia care leagă cele 3 mărimi ( = ), sunt posibile 3 tipuri de probleme
simple, însoțite sau nu de transformări în unități de măsură standard: se cunosc şi şi se
cere ( = ) sau şi şi se cere ( = ⁄ ), sau şi şi se cere ( = ⁄ ).
Exemple:
1. Un biciclist străbate cu viteza constantă o distanţă de 9 km în 30 min. Cu ce viteză s-a
deplasat?
2. Printr-o localitate , in acelaşi moment, trec: un automobil cu viteza constantă de 12 m/s, o
motocicletă cu viteza constantă de 72 km/h şi un autobuz cu viteza constantă de 900 m/min.
Care dintre cele trei vehicule va ajunge primul în următoarea localitate?
3. În cât timp va ajunge la destinaţie o maşină care se deplasează rectiliniu cu viteza
constantă de 30 m/s pe un traseu de 102 km?
În general, problemele din aceasta categorie pot fi reductibile la una dintre cele 3
scheme de mai sus, doar după succesiuni de raţionamente .
Ex:1
Un motociclist pleacă de la cabana unde inoptase spre un canton silvic, pe un drum forestier,
mergând cu aceeaşi viteză. După două ore de mers, constata ca nu ajunsese la cantonul
silvic. Mai avea până acolo 14 km. După 5 ore de mers, trecuse de acel canton şi era la 25
km de el.
Care este distanţa dintre cabana şi canton?
Rezolvare:
Situaţia prezentată în enunţ:
A B
I____________I_____I_______I
D 14km C 25km
Motociclistul pleacă din , după două ore ajunge în punctul , situat la 14 km de (canton).
După 5 ore de mers a trecut de , ajungând într-un punct , aflat la 25 km de . Lungimea
drumului este evident 39 km, pentru parcurgerea distanţei a avut nevoie de 3 ore.
Dacă distanţa este de 39 km şi timpul de 3 ore, atunci viteza este de 13 km/oră, iar distanţa
cerută este 40 km.
Ex:2
Un biciclist urcă cu 6 km/h şi coboară aceeaşi pantă cu 20 km/h. Ştiind că drumul urcat şi
coborât a durat 3h şi 15 minute, să se afle lungimea drumului.
Rezolvare(metoda falsei ipoteze):
Dacă lungimea pantei este de 60km, spre exemplu,timpul de urcare va fi
= 60 :6 /ℎ = 10 ore iar timpul de coborâre va fi
= 60 ∶ 20 ⁄ℎ = 3 ore, timpul total fiind = 13 ℎ.
Comparăm timpul total presupus cu cel real din problemă şi avem
⁄
= = .
Cum este de patru ori mai mic decât timpul presupus rezultă că drumul real este mai mic
de patru ori decât drumul presupus (60 ) adică = 15 .
Probleme propuse 1(cu determinari de parametri specifici):
1. Un tren, mergând uniform, fără oprire, parcurge 60 , în 50 minute. Azi, a fost oprit 5
minute la jumătatea drumului. Cu ce viteză trebuie să meargă în continuare, pentru a ajunge la
destinație fără întârziere?
2. Un autoturism pleacă din localitatea spre localitatea , mergând cu o viteză medie de
40 ⁄ ă. Ajungând în , se întoarce, fără oprire şi, mergând cu o viteză medie de
60 ⁄ ă, ajunge în după 5 ore de la plecare. Să se afle distanţa dintre cele două
localităţi.
3. Un ciclist urcă o pantă cu viteza de 4 ⁄ ă şi coboară aceeaşi pantă cu viteza de
16 ⁄ ă. Ştiind că drumul, urcat şi coborât, adurat două ore, aflați lungimea drumului.
Problemele de mișcare de tipul 2 și 3(probleme de „urmărire” pentru mobile care se
deplasează în acelaşi sens sau probleme de „întâlnire” pentru mobile care se deplasează în
sens contrar) au un algoritm de rezolvare:
a) Identificarea modului de mișcare, a locului și momentului plecării.
Pot apare situațiile:
2.1 - mobilele se mișcă în același sens și pornesc simultan în mișcare
Modelul: Notăm: = distanța între și , = timpul de întălnire și folosim relația: =
( − ), , − vitezele constante ale celor două mobile.
2.2 - mobilele se mișcă în același sens și pornesc într-un interval de timp unul după altul
Modelul: Notăm: = distanța între și , = timpul de întâlnire față de plecarea
mobilului 2 = ( − ) și folosim relația: ( − ) = , unde , sunt vitezele
constante ale celor două mobile
3.1- mobilele se mișcă în sens contrar și pornesc simultan în mișcare
Modelul: Notăm: = distanța între și , = timpul de întâlnire și folosim relația:
= ( + ), , - vitezele constante ale celor două mobile
3.2 - mobilele se mișcă în sens contrar și pornesc într-un interval de timp unul după altul
Modelul: Notăm: = distanța între și , =timpul de întâlnire față de plecarea
mobilului 2, = ( − )și folosim relația: = ( + ) + , unde , sunt vitezele
constante ale celor două mobile
b) Reprezentarea pe o semidreaptă a pozițiilor mobilelor la diferite
momente cu obiectiv: corelarea lor.
c) Stabilirea expresiilor algebrice/legăturilor între distanțe și timpii
corespunzatori
d) Rezolvarea matematică/grafică a problemei
Exemplificăm problemele de mișcare de tipul 2 si 3
2.Probleme de „urmărire”/întâlnire a mobilelor care se deplasează în
acelaşi sens
2.1 Mobilele pornesc (în acelaşi moment), în același sens „urmăritorul” se
apropie de „urmărit”, într-o oră, cu o distanţă egală cu diferenţele

vitezelor. distanţa ce-i separă va fi „recuperată” de „urmăritor” într-un timp egal cu câtul
dintre această distanţă şi diferenţa vitezelor, acesta fiind timpul cerut, necesar „urmăritorului”
pentru a-l ajunge.
Din aceeaşi categorie fac parte problemele în care două mobile, mergând în acelaşi sens,
străbat un acelaşi drum, cunoscându-se timpul de parcurs al fiecăruia şi diferenţa de viteză şi
cerându-se lungimea drumului.
Ex1
Două mobile au pornit (în acelaşi moment) din A spre B. Primul mobil face distanţa AB în 12
ore, iar cel de-al doilea în 15 ore. Ştiind ca viteza celui dintâi este cu 10 km/oră mai mare
decât a celui de-al doilea, să se afle distanta AB
Rezolvare
I______________________I__________I
A O B
După 12 ore de la plecarea din a primului mobil, al doilea se află undeva pe drum (în punctul
) şi mai are de mers15 − 12 = 3 ore. În fiecare oră, primul mobil a luat un avans de 10
faţă de al doilea deci în cele 12 ore, avansul a fost de 12 × 10 = 120 . Cei
120 reprezintă chiar distanţa pe care o mai are de parcurs cel de-al doilea mobil cu
viteza de 120 ÷ 3 = 40 ⁄ ă.
În cele 15 ore, distanţa este de 15 × 40 = 600 .
2.2 Mobilele se deplasează în acelaşi sens, astfel încât primul (a cărui viteză
estecunoscută), plecând cu un timp dat înaintea celui de-al doilea, este ajuns
de cel de-al doilea după un alt timp dat şi se cere viteza celui de-al doilea.
Ex 2
La 4 ore de la plecarea dintr-un port a unui vapor care se deplasează cu viteza de 25 km/oră,
porneşte o şalupă care ajunge vaporul după 5 ore. Care este viteza şalupei?
Rezolvare
În cele 4 ore de la plecare, vaporul parcurge4 × 25 = 100 (avansul faţă de şalupa).Salupa
ajunge vaporul după 5 ore, înseamnă că, în fiecare oră de mers, acesta a recuperat 100 ÷ 5 =
20 , adică viteza sa este cu20 ⁄ℎ mai mare decât viteza vaporului,adică viteza
şalupeieste 25 + 20 = 45 ⁄ ă.
Ex 3
Un motociclist pleacă din oraşul A cu o viteză medie de 30 km/h. După 4 ore pleacă din
acelaşi oraş şi în acelaşi sens un autoturism care are o viteză medie de 60 km/h. După cât
timp autoturismul va ajunge din urmă motociclistul?
Rezolvare: (metoda aritmetică)
 moto v1=30km/h
A auto v2=60km/h B C
I I 
Motociclistul în cele 4 ore parcurge4 × 30 = 120 (se află în punctul ). Pentru ca

autoturismul să ajungă motociclistul, el trebuie să recupereze distanţa de 120 km.Când
autoturismul pleacă la drum, motociclistul îşi continuă mişcarea spre punctul .Autoturismul
recuperează într-o oră 60 − 30 = 30 ⁄ ă. Cei 120 km vor fi recuperați în 120 ÷ 30 = 4
ore.

Rezolvare:(metoda algebrică)
Se ştie că = . Deci = 60 , = 30 de unde
− = 60 − 30 = 4 × 30 de unde = 4ℎ.
Probleme propuse 2-Probleme de „urmărire”/întâlnire a mobilelor care se
deplasează în acelaşi sens
1. Un tren pleacă din oraşul la ora 12, cu viteza de 35 ⁄ℎ, iar altul pleacă tot din , la ora
12 şi 30 min, cu viteza de 70 ⁄ ă. Când va ajunge trenul al doilea pe primul şi la ce
distanţa de oraşul ?
2. De pe un aeroport a decolat un avion ce se deplasează cu viteza de 240 ⁄ ă. După
două ore, decolează un alt avion, care-l ajunge pe primul după 4ore. Care este viteza de zbor a
celui de-al doilea avion?
3.Distanţa dintre localităţile şi este de120 ⁄ℎ.Din pleacă spre un motociclist cu
viteza de 40 ⁄ℎ .După o oră şi jumătate pleacă din o maşină care ajunge în în acelaşi
timp cu motociclistul.Aflaţi viteza maşinii.
4.Un tren mergând cu o viteză constantă, parcurge distanţa de 300 km între oraşele şi
în 5ore. După o oră, pleacă din un alt tren care îl ajunge pe primul într-o staţie intermediară
aflată la120 km de .Aflaţi viteza celui de-al doilea tren.
3.Probleme de „întâlnire” a mobilelor când deplasarea se face în sens
contrar
3.1 Mobilele au pornit (în acelaşi moment), mergând în sens contrar, se apropie unul de altul,
într-o oră, cu o distanţă egală cu suma vitezelor. Distanta ce-i separa va fi„acoperită” într-un
timp egal cu câtul dintre acestă distanţă şi suma vitezelor.
Ex 1
Distanţa dintre două localităţi A si B este de 160 km. Din A si B pleacă, în acelaşi timp, unul
spre celălalt, un motociclist, care merge cu viteza medie de 30 km/oră şi respectiv un
automobilist, care se deplasează cu viteza medie de 50 km/oră. După cât timp se întâlnesc cei
doi?
Rezolvare:
La momentul iniţial, între cele două mobile este o distanţă de160 km.După fiecare oră,
distanţa dintre ei se micşorează cu 30 + 50 = 80 ,până când, la întâlnire, distanţa
va fi 0. Deci, după fiecare oră, din cei 160 km se scad 80 km adică, cei doi se întâlnesc după
două ore(160 ÷ 80 = 2).
Ex 2
Din oraşele A şi B aflate la o distanţă de 210 km, pornesc unul spre altul în acelaşi timp, doi
3
motociclişti. Viteza medie a motociclistului care pleacă din A este din viteza celuilalt.
4
După două ore de la pornire, cei doi mai aveau de parcurs, până la întâlnirea lor, 70 km.
Aflaţi viteza medie a fiecărui motociclist.
Rezolvare:(metoda aritmetică):
A v1  70 km  v2 B
I I I I I I I I I
d 1  2v1 d 2  2v 2
   
Deoarece = ⇒ = , timpul fiind acelaşi. Reprezentarea grafică a distanţelor

parcurse:

d2 I I I I I
 210 km
d1 I I I I
Cele 7 părţi, fiecare parte fiind egală cu din reprezintă 210 − 70 = 140 .
Primul în două ore a parcurs140 ÷ 7 × 3 = 60 (km), al doilea în două ore a parcurs140 ÷
7 × 4 = 80(km),sau × = 60 km⇒ = 60 ÷ 3 × 4 = 80(km).
Viteza medie a motociclistului care a plecat din ,a fost 60 ÷ 2 = 30 (km/h),viteza medie a
motociclistului care a plecat din ,a fost 80 ÷ 2 = 40(km/h) sau = 30km/h⇒ = 30 ÷
3 × 4 = 40(km/h).
Rezolvare: (metoda algebrică)
Dacă =2 şi = 2 , iar = ⇒ 2 + 2 + 70 = 210 ⇒2 +
2 = 140 ⇒3 + 4 = 2 × 140 ⇒ 7 = 280 ⇒ = 40 ⁄ℎ ⇒ =
30 ⁄ ℎ.
3.2- mobilele se mișcă în sens contrar și pornesc într-un interval de timp unul după altul
Ex 1
La ora 12 si 35 minute pleacă trenul personal care se deplasează din A spre B cu viteza de 40
km/oră. La ora 17 si 45 minute pleacă un tren accelerat, din B spre A, cu viteza de 72 km/oră.
La ora 18 si 35 minute,ele se încrucişează. La ce oră ajunge personalul în B?
Rezolvare:
situaţia din problemă:
p a
I__________________I________I
A I B
Iniţial, personalul se află în , iar acceleratul în , fiind viitorul punct de întâlnire.În
momentul întâlnirii, personalul mai are de străbătut distanţa parcursă de accelerat.
Deplasarea sa a durat de la ora 17 şi45 minute până la ora 18 şi 35 minute, adică 50 min
= 5⁄6ore.Deci,distanţa parcursă de accelerat, până la punctul de întâlnire, a fost de 72 ×
5⁄6 = 60 km.
Trenul personal mai are de străbătut până în , o distanţă de60 km, cu viteza de 40km/oră.
Deci, timpul necesar este 60 ÷ 40 = 3⁄2 ore, adică 1 oră și 30 min.
Din punctul de întâlnire , unde se afla la ora18 și 35 minute,personalul mai are de mers1 oră
şi 30 minute, deci ora la care ajunge în este:18 ore şi 35 minute+1 oră şi30minute= 20 ore
5 minute.
Probleme propuse -3 Probleme de „întâlnire” a mobilelor când deplasarea
se face în sens contrar
1. La ora 12 şi 35 minute, pleacă un tren din spre , cu viteza de 60 km/oră, iar la ora14 și
5 minute pleacă din spre un alt tren, cu viteza de 80 km/oră.Distanţa dintre gările și
este de 398 km. La ce oră şi la ce distanţă de se întâlnesc cele două trenuri?
2. Pe autostrada dintre două oraşe, la aceeaşi oră, pornesc unul către altul doi motociclişti.
După 2 ore și 40 minute de la plecare, primul motociclist a parcurs 7⁄10 din drum, al
doilea3⁄5, iar distanţa dintre ei era de 60 km. Se cere:
a) distanţa dintre cele două oraşe;
b) distanţa parcursă de fiecare motociclist;
c) viteza fiecărui motociclist.

3.Distanţa dintre două localităţi şi este de 60 km.Din pleacă un pieton cu viteza de 5
km/h şi în acelaşi timp pleacă din un biciclist cu viteza de25 km/h, mergând unul spre
celălat.După cât timp se întâlnesc pietonul cu biciclistul? Care este distanţa faţă de localitatea
a punctului de întâlnire?
4.O barcă cu motor mergând în sensul apei străbate distanţa de la la în 8 ore, iar în contra
apei de la la în 10 ore. În câte ore va străbate distanţa de la la o plută care este luată de
curentul apei?
Probleme propuse pentru concursurile şcolare
1) Din Bucureşti și Ploieşti pleacă simultan, unul spre celălalt, câte un autobuz cu
vitezele constante = 60 ⁄ℎ şi respectiv = 40 ⁄ℎ. În acelaşi moment, dintr-unul
din autobuze îşi ia zborul spre celălalt autobuz un porumbel călător, care continuă să zboare
neîntrerupt, între cele 2 autobuze, de la unul la celălalt, cu viteza constantă = 70 ⁄ℎ ,
până la întâlnirea autobuzelor. Ce drum total străbate porumbelul? Distanța Bucureşti- Ploieşti
este de 60 km.
2) Un biciclist calculează că dacă va merge cu 35 ⁄ℎ va ajunge la timp la
destinaţie.El parcurge jumătate de drum cu 40 ⁄ℎ.A ajuns cu o oră mai devreme.Să se afle
lungimea drumului.
ONM , clasa a VIII-a , 1980
Cezar se antrenează pentru un concurs de atletism.În
fiecare zi parcurge un traseu asemănător cu cel din figură ,
dus-întors , în total 5 ore.Ştiind că viteza pe drum drept
este 4 ⁄ℎ şi că la urcare este de 3 ⁄ℎ iar la coborâre de
6 ⁄ℎ să se afle câţi kilometri parcurge elevul zilnic.
Concursul Interjudeţean „Florica T. Câmpan”
3) Trei persoane , , şi trebuie să parcurgă o distanţă
de10 între două localităţi.Viteza lor de deplasare , mergând pe jos, este de 5 ⁄ℎ. are
o motocicletă cu două locuri, a cărei viteză este de 25 ⁄ℎ. Ei pornesc în acelaşi
moment, şi pe motocicletă, iar pe jos.Într-un punct al traseului, opreşte, iar coboară
şi îşi continuă drumul pe jos, spre destinaţia lor. se întoarce şi când se întâlneşte cu , acesta
urcă pe motocicletă şi ambii pleacă spre destinaţie.Interesant este că cei trei sosesc simultan la
destinaţie.(Se neglijează timpii necesari opririi motocicletei, coborârii sau urcării unui
pasager).Care este distanţa parcursă de cu motocicleta?Care este timpul în care cei trei au
ajuns la destinaţie?
Bibliografie:
1) „Probleme de mişcare”- Dan Gurgui, Ed. Sitech, 2010
2) „Concursul de matematică Florica T. Câmpan”, Ed. Taida, 2007
3) Olimpiade şi concursuri şcolare
4) Cherata V., Voicilă J., Mîndruleanu S., „Metode şi tehnici de
rezolvare a problemelor de aritmetică”, Editura Sibila, 1997
5) Roşu M., „Matematică pentru formarea profesorilor din
învăţământul primar”, Editura Meteor Press, 2005

Temă pentru grupa de performanță la clasa a VI-a

DIVIZORII UNUI NUMĂR NATURAL
Prof. Draga Tătucu Mariana, Colegiul Național „Gheorghe Țițeica”

INTRODUCERE
Tema propusă: ,,Divizorii unui număr natural” constituie o extindere a programei analitice
obligatorii de matematică și parcurgerea ei este necesară pentru abordarea unor probleme mai
dificile. O categorie aparte de probleme, ignorată de manualele unice din anii precedenți și
prezentată sumar în actualele manuale alternative, problemele de numărare apar destul de des
în ultimul timp ca subiecte de olimpiadă, concursuri.
NUMĂRUL DIVIZORILOR UNUI NUMĂR NATURAL
Fie un număr natural compus ce are următoarea descompunere în factori primi: = ∙
∙ …∙ ,unde , , … , sunt numere prime, iar , , … , ∈ ℕ (forma canonică a lui
). Pentru a obține numărul divizorilor lui , formăm tabelul:
…………… + 1 termeni
……………………………………………………………
Observăm că fiecare număr din tabel este un divizor pentru ; linia conține + 1 termeni.
Dacăînmulțim fiecare număr din prima linie cu fiecare număr din a doua linie, obținem
( + 1)( + 1)divizori ai lui . Înmulțim apoi fiecare din aceste numere cu fiecare număr
din linia 3 și obtinem
( + 1)( + 1)( + 1)divizori ai lui . Continuând raționamentul obținem ( + 1)( +
1) … ( + 1) numere care sunt divizori ai lui . În numărul acestor divizori este inclus și
divizorul 1. Am obținut astfel următoarea
Teorema: Numărul divizorilor numărului = ∙ ∙…∙ este
( ) = ( + 1)( + 1) … ( + 1).
Pentru număr natural, vom nota cu ( )- numărul divizorilor naturali ai lui .
Exemple.
1) Determinați numărul divizorilor lui360.
Soluție: 3600 = 2 ∙ 3 ∙ 5 . Rezultă (4 + 1)(2 + 1)(2 + 1) = 45 divizori.
2) Câți divizori în mulțimea numerelor naturale are numărul 2 ∙ 5 + 2 ∙ 5.
Soluție: Numărul dat se poate scrie2 ∙ 5 ∙ 3 .
Rezultă (8 + 1)(1 + 1)(3 + 1) = 72 divizori.
3) Determinați toate numerele de forma = 2 ∙ 3 , unde și sunt numere naturale care au
exact7 divizori.
Solutie:( + 1)( + 1) = 7; rezultă numerele3 , 2 .
4) Să se determine toate numerele scrise în baza 10 care sunt divizibile cu 15și au14 divizori.
Soluție:
15| ⇒ = 3 ∙ 5 ∙ ∙ … ; , ≠ 0.
( ) = ( + 1)( + 1)( + 1)( + 1) …

Cum + 1 ≠ 1 și + 1 ≠ 1 ⇒ + 1 = 2 și + 1 = 7 sau + 1 = 7 și + 1 = 2. Deci =
1 și = 6 sau = 6 și = 1. Numerele care satisfac condiția problemei sunt = 3 ∙ 5 sau
= 3 ∙ 5.
SUMA DIVIZORILOR UNUI NUMĂR NATURAL (σ(n)).
Sa calculăm mai întâi suma
S =1+x+x2 +………………….xn. Se știe că S= ( x n+1 -1 )/ ( x – 1 ) ; cu x≠1.
Scriem produsul de n sume având termenii pe cele n linii din table și obținem
(1+p1+p12………+p1α1)(1+p2+p22+……….+p2α)……….(1+pn+pn2+……………p nα)=
p 1α1+1 - 1 · p 2α2+1 -1 …………· p nαn -1
P1 - 1 p2 – 1 p n -1
Am obținut astfel teorema : suma divizorilor numărului a=p1α1 · p2α ·……..p nαn este
S = p1α1 -1 - p 2α2 - 1……….pnαn - 1

p1 -1 p2 - 1 pn - 1
Exemplu .Fie S suma divizorilor naturali ai nr 2001. Să se arate că 5S este un număr natural
pătrat perfect.
Soluție: 2001 = 3· 23 ·29 de unde σ(n)=3² - 1 . 23² - 1 . 29² - 1 = 4·24·30
3-1 23 – 1 29 - 1
Atunci 5S=(2³ · 3 · 5 )² = 120² , deci 5S este pătrat perfect.
Lemă. Dacă d1 ,d 2,…..dk sunt toți divizorii naturali ai numărului n atunci avem relația :
( d1 · d2 · ………….dk )2 = nk.
Soluție.Considerăm d1< d 2<…….<dkși obținem d 1=n/dk ,d2 = n/dk-1…. dk= n/d 1 ,relații care
înmulțite membru cu membru dau d1.d2 ……dk =(n/d1 )(n/d 2)……..(n/dk), de unde ( d1 · d2
·….dk)2= nk .
Exemplu. Să se calculeze produsul tuturor divizorilor naturali ai numărului 2001.
Soluție.2001= 3.23.29 , iar numărul divizorilor este (1+1)(1+1)(1+1)=8 ;rezultă relația
( d1· d2··….d 8 )2 =2001 8 și d 1 · d 2 · ….d8 = 2001 4
Bibliografie
 ,,Probleme de numărare”-Amalia Romilă; Editura EduSoft
 ,,Matematică pentru grupele de performanță”-Gheorghe Lobonț;
Editura Dacia Educațional
 Revista „Arhimede” ,Gazeta matematică, Internet
Temă pentru grupa de performanță la clasa a VI-a

Principiul „cutiei”
Elevii Bușe Iasmina, Grecu Bogdan, Ceaușene Patricia

Îndrumător Prof. Dr. Căiniceanu Gheorghe
Acest principiu este mai mult o observaţie de bun simţ care, de-a lungul timpului s-a
dovedit foarte utilă în rezolvarea unor probleme. Se pare că pentru prima oară a fost utilizat
de către matematicianul german Dirichlet. Din acest motiv i se mai spune și principiul lui
Dirichlet.
Dar care este acest principiu? Pentru a-l înţelege bine vom porni de la un exemplu foarte
simplu.Dacă aveţi trei mere pe care trebuie să le puneţi în două coşuri, atunci va trebui ca

într-un coş să puneţi două mere. Despre aceasta este vorba; dacă am mai multe obiecte de
aşezat în mai puţine cutii, atunci într-o cutie trebuie să aşez mai multe obiecte.
Iată însă cum se enunţă acest principiu la modul general:
Dacă avem un număr N de cutii si un număr N+1 de obiecte, atunci cel puţin într-o cutie vor
fi două obiecte.
Să numerotăm cutiile cu: , , … … … şi obiectele cu: , , … … … ,
Să presupunem că în cutia se afla obiectul , în cutia obiectul şi aşa mai departe, în
cutia se află obiectul . În acest fel am terminat cutiile, dar ne-a mai rămas un obiect. Ce
facem cu el ? Îl introducem într-o cutie unde se mai află deja un obiect. Aşadar, într-o cutie se
vor afla două obiecte.
Prezentăm în continuare câteva exemple interesante. Vom vedea că cel mai important
aspect legat de aplicarea acestui principiu constă în a descoperi de fapt care sunt cutiile şi,
respectiv, care sunt obiectele.
Începem cu o problemă foarte simplă dar utilă pentru a înţelege mecanismul după care
funcționează principiul cutiei.
Problema 1 : Dacă întrebăm la întâmplare 367 de persoane care este ziua lor de
naștere vom găsi cel puţin două persoane născute în aceeaşi zi.
Soluţie: În aceasta problemă "cutiile" sunt zilele anului. Înseamnă că avem 365 sau
366 de "cutii". Obiectele sunt cele 367 de persoane. Se observă că avem mai multe obiecte
decât cutii. Atunci, conform principiului cutiei, vom avea cel puţin o cutie cu două obiecte.
Aşadar, vor fi cel puţin două persoane născute în aceeaşi zi.
Problema 2: La o lucrare de matematică, cei 25 de elevi ai unei clase au luat note
de la 5 la 10, inclusiv. Arătaţi că există cel puţin 5 elevi care au luat aceeaşi notă .
Soluţie: Elevii puteau obţine notele: 5, 6, 7, 8, 9 sau 10. Acestea vor fi cutiile; în
total avem 6 cutii. Obiectele sunt reprezentate de cei 25 de elevi. Dacă în fiecare cutie vom
pune câte 4 obiecte înseamnă că am fi folosit 6*4 = 24 (obiecte). Dar erau 25 de elevi
(adică de obiecte), aşadar într-o cutie vor fi 5 obiecte (elevi). În concluzie, cel puţin 5 elevi au
obţinut aceeaşi notă.
Problema 3. Demonstraţi că, printre 81 de numere naturale ai căror divizori primi
se află în mulţimea {2, 3, 5}, există 4 al căror produs este puterea a patra a unui număr
natural.
Soluţie: Observăm că numerele sunt de forma: n = 2 ∙ 3 ∙ 5
Se caută 4 numere , ∈ {1,2,3,4} astfel încât:
∙ ∙ ∙ =2 ∙3 ∙5 =
⇔ + + + =4∙ , + + + = 4 ∙ şi + + + = 4 ∙
Putem identifica fiecare număr n cu tripletul puterilor la care se ridică factorii săi
primi, adică cu tripletul ( , , ). Oricărui număr îi corespunde un unic triplet şi orice triplet
determină un singur număr. Deci avem 81 triplete. Printre acestea trebuie să demonstrăm că
există 4 astfel încât ( + + + , + + + , + + + ) =(4 ∙ , 4 ∙
,4 ∙ )
Împărţim numerele în 9 grupe de câte 9 elemente. Tripletului (a,b,c) îi asociem
tripletul ( , , ) , pe care îl denumim tipar, format cu resturile la împărţirea cu 2 ale lui
a,b,c.
Avem în fiecare grupă nouă tipare care pot lua 8 forme diferite. Conform principiului
cutei, vor exista două cu acelaşi tipar. Tripletele corespunzătoare acestor tipare au
componentele care se corespund de aceeaşi paritate. Adunându-le obţinem un triplet cu toate
componentle pare de forma: (2 ∙ , 2 ∙ , 2 ∙ ).

Acest lucru se va întâmpla în toate grupele. Găsim astfel 9 triplete cu componente
pare.
Asociem fiecărui triplet astfel obţinut câte un tipar, considerând că acum tiparul este
tripletul format cu resturile la împărţirea cu 4.
Cum resturile nu pot lua decât valori pare: 0 sau 2, avem doar 8 variante diferite de
astfel de tipare. Cum sunt 9 numere, vom obţine două cu acelaşi tipar. Adunând tripletele
corespunzătoare, obţinem un triplet ce are toate elementele multiplii de patru, deci găsim
patru numere ce respectă cerinţa problemei.
Problema 4. Se consideră 25 de numere naturale care divid pe 2014 . Să se
arate că există patru printre acestea având produsul pătratul unui pătrat perfect.
Soluţie: 2014 = 2 ∙ 19 ∙ 53
Fiecare din cele 25 de numere va avea forma 2 ∙ 19 ∙ 53 , cu , , ℕ şi , , ≤ 2014.
Exponentul fiecărui număr prim poate fi par sau impar. Avem 8 posibilităţi: 2 ∙ 19 ∙
53 , 2 ∙ 19 ∙ 53 , 2 ∙ 19 ∙ 53 , 2 ∙ 19 ∙ 53 , 2 ∙ 19 ∙ 53 , 2 ∙ 19 ∙ 53 , 2 ∙ 19 ∙ 53 , 2 ∙
19 ∙ 53 .
Considerăm 9 numere din cele 25. Aplicând principiul cutiei, din cele 9 numere
naturale oarecare, există cel puţin două care au aceeaşi formă a exponenţilor.
Fie si cele două numere. Rezultă că există pătrat perfect, astfel încât = ∙
Separăm cele două numere ş , le păstrăm pe celelalte 7 şi mai adăugăm două din
cele 25-9=16 numere rămase, obţinând din nou 9 numere.
Aplicând principiul cutiei si procedând analog de încă 7 ori, obţinem
= ∙ , = ∙ , … , = ∙ .
Formăm grupa , , … … , . Toate cele 9 pătrate perfecte au fiecare din cei trei
exponenţi (corespunzători bazelor 2, 19, şi 53 ) de forma 4 sau 4 + 2.
Aplicând principiul cutiei, există două pătrate perfecte ş cu aceeaşi formă a
exponenţilor. Atunci produsul ∙ = = ∙ ∙ ∙ , ceea ce trebuia demonstrat.
Temă pentru grupa de performanță la clasa a- IX -a

O generalizare a problemei nr.3 propusă la clasa a IX-a pentru
Olimpiada de Matematică –Etapa locală 2014
Prof. Preșneanu Doru - Colegiul Național Pedagogic „Ștefan Odobleja”
Enunţ: Se consideră ABC , oarecare , ( ), ( ) si ( ), astfel încât

BM   MC , CN   NA unde  ,   R date. Ştiind că AB=c, AC=b, BC=a, AM, BN si CP
concurente și MD  NE  PF  0 , unde D, E si F sunt punctele de intersecţie a cercului
circumscris ABC cu AM, BN și respectiv CP, atunci are loc relaţia:
a 2 b 2
AM + BN +
c 2 (1   )   (1   )b 2  a 2 a 2 (1   )   (1   )c 2  b 2
 c 2
CP = 0 .
a 2 (1   )   (1   )b 2   c 2

Rezolvare: Cum  ADC   ABC ,  AMB   DMC , rezultă că AMB  CMD deci
AM BM
  AM  MD  CM  BM . Dar BM   MC , atunci BM  MC . Avem şi
CM MD
a
BM  MC  a , deci MC  . Cum A, M, D coliniare , rezultă
1 
MD  x AM  MD  xAM . Avem
  a2   a2   a2
AM  MD    MC 2   x  AM 2
  x   (1).
(1   ) 2 (1   ) 2 (1   ) 2  AM 2
Cum BM   MC  AM 
1
1
 
AB    AC  AM 
1 
1
AB    AC 
1  AB 2   2  AC 2  2  AB  AC    . Dar AB 2  c 2 , AC 2  b 2 ,
AM 2  2  
(1   )  
1
AB  AC  AB  AC  cos  . Deci AM 2   
c 2   2  b 2  2  c  b    cos A . Din
(1   ) 2
teorema cosinusului avem 2bc cos A  b 2  c 2  a 2 , deci
1
AM 2 
(1   ) 2

c2   2  b2    b2    c 2    a 2  
c 2 (1   )   (1   )b 2  a 2
AM 2  (2).
(1   ) 2
  a2 (1   ) 2
Din (1) si (2) avem x   
(1   ) 2 c 2 (1   )   (1   )b 2  a 2
  a2
x
c 2 (1   )   (1   )b 2  a 2
a 2 (1   )   (1   )c 2  b 2
Analog se calculează BN 2  . Dacă NE  y  BN , atunci
(1   ) 2
  b2  b2
y  y 
(1   ) 2  BN 2 a 2 (1   )   (1   )c 2  b 2
b 2 (1   )   (1   )a 2  c 2
Analog se calculează CP 2  , unde AP    CB .
(1   ) 2

1
Conform teoremei lui Ceva, avem       1    , deci
 
b 2 (1   )  (1   )a 2   c 2   c2
CP 2  . Dacă PF  z  CP , atunci z  
(1   ) 2 (1   ) 2  CP 2
    c2
z . Cum MD  NE  PF  0 
a 2 (1   )   (1   )b 2   c 2
x  AM  y  BN  z  CP  0 , de unde rezultă ceea ce trebuia demonstrat.
Relaţii de recurenţă bine definite, generate de bisectoarea

interioară a unui unghi într-un triunghi
Prof. Carmen - Victoriţa Chirfot - Colegiul Tehnic „Domnul Tudor”
Fie triunghiul dreptunghic isoscel ABC, dreptunghic în B

şi catetă a, a  0 . Construim bisectoarea  AM1 interioară
unghiului BAC, M 1  ( BC ) . Bineînţeles, ipotenuza BC  a 2


şi m BAM ˆ
1  
8
. Fie BM 1  x1 , 0  x1  a şi M 1C  y1 ,
0  y1  a .
x1
Vom scrie tangenta unghiului BAMˆ . Deci, tg BAM
1
ˆ 
1 
a
. 
Aplicând teorema bisectoarei interioare corespunzătoare
ˆ , avem a  a 2 , adică a  a 2  a  a 2 
unghiului BAC
x1 y1 x1 y1 x1  y1
aa 2

a 1 2  
 1  2 . Deci,
1 a a 2
   1 2 
a a    x1 y1
tg  
8
  1
tg   
 8  1 2
 2  1 , x1  a  
2  1 şi y1  a 2     
2  1  a 2  2 . Deci, un prim
 
rezultat dedus este că tg    2  1 . Să calculămşi lungimea segmentului  AM 1  . Evident,
8
2
AM 12  AB 2  BM 12  a 2  x12  a 2  a 2  
2  1  AM 1  a 4  2 2 .
ˆ , pe care o notăm
Construim, în continuare bisectoarea interioară unghiului BAM 1
 AM 2 , M 2  ( BM 1 ) şi fie AM 2  x2 , 0  x2  x1 şi M 2 M 1  y2 , 0  y2  x1 . Avem

  x2
ˆ
tg    tg BAM
 16 
2 
a
  ˆ , avem
şi aplicând teorema bisectoarei interioare unghiului BAM 1
a a 4  2 2 a  a 4  2 2 a  a 4  2 2 1 4  2 2
şi     . Deci,
x2 y2 x2  y2 a 2 1 2 1  
x2 
a  2 1  , adică x2 
a  2 1 4  2 2 1  
4  2 2 1  4  2 2 1  4  2 2 1 
x2 
a  2 1  4  2 2 1    x  a 2
2 1  4  2 2 1 
3 2 2 3 2 2
x2 
a  2 1  4  2 2 1   x  a 2
4  2 2 1 
2
 2 1  2 1
 
 x2  a  4  2 2 1
 16 
 
2  1  tg    4  2 2  1 2  1 .   
ˆ
Construim din aproape în aproape bisectoarele unghiurilor BAM ˆ
2 , BAM 3 , …,
ˆ
respectiv BAM , şi anume,  AM ,  AM , …,  AM , unde M , M , ..., M  ( BC ) , şi
n 1 3 4 n 3 4 n
*
notăm segmentele BM i  xi , M i M i 1  yi , i  N , i  2 (notaţie folosită şi pentru segmentele
deja construite; pentru i  1 avem BM 1  x1 şi M 1C  y1 ) şi i  n . Aplicând teorema
bisectoarei pentru bisectoarea  AM n în triunghiul BAM n 1 , deducem relaţia
AB AM n 1 a AM n 1
   (1). Dar, AM n 12  AB 2  BM n 12 , în triunghiul ABM n1
BM n M n M n 1 xn yn
dreptunghic în B. Deci, AM n 12  a 2  xn 12  AM n 1  a 2  xn12 . Revenim în relaţia (1) şi
a a 2  xn 12 a  a 2  xn 12
găsim   . Evident că xn  yn  xn 1 , deci
xn yn xn  yn
a a 2  xn 12 a  a 2  xn 12
  . Dacă luăm primul şi ultimul termen al egalităţii, obţinem
xn yn xn 1
2 2
a a  a  xn 1
relaţia de recurenţă  , n  N * , n  2 , cu primul termen
xn xn 1
a 1 

x1  a 2  1 , a  0 . Dar, 
xn tg 
 xn  a  tg n  2 .
2
2n  2
Probleme propuse:
  
1) Să se calculeze tg , tg şi tg , folosind teorema bisectoarei într-un triunghi.
12 10 5

2) Se dă a  yn  xn a 2  xn12 , a  0 şi xn  yn  xn 1 , n  N * , n  2 şi x1  a  
2  1 . Să se
găsească formula termenului general al şirului  xn n1 , respectiv al şirului  yn n1 . Să se
cerceteze monotonia celor două şiruri!
3) Să se găsească formula termenului general al şirului  zn n1 definit prin recurenţa
zn  zn1  z n1 1  zn21 , n  N * , n  2 , unde z1  1 . Care este formula termenului dacă
   
z1  ctg ,    0,  . Dar dacă z1  tg ,    0,  ?
 2  2
4) Să se găsească formula termenului general al şirului  zn n1 definit prin recurenţa
zn  zn 1  
zn21  1  zn 1 , n  N * , n  2 , unde z1  a  0 (ce se întâmplă dacă a  0 ?) şi să
se studieze monotonia şirului.
Bibliografie:
[1]. Colecţia Revistei de Matematică din Mehedinţi.
[2]. Colecţia Revistei de Matematică din Timişoara.
[3]. Colecţia Gazetei Matematice.
Temă pentru grupa de performanță la clasa a- X -a

Convexitate Jensen
Prof.Dr. Gheorghe Căiniceanu
1.ABSTRACT
Convexitatea și convexitatea în sens Jensen vor fi prezentate, urmărind cu predilecție
tehnici prin care se pot deduce diverse inegalități implicate adesea în probleme de concurs.
Articolul conține prezentarea noțiunilor, teoreme de „propagare” a convexității prin
compuneri și aplicații.
2.CONVEXITATE
Din punct de vedere intuitiv, o funcție
este convexă pe intervalul I dacă pe acest interval B
reprezentarea sa grafică se află „sub” coarda AB
a capetelor
A(a,f(a)), B(b,f(b)), C((1-t)a+tb,(1-t)f(a)+tf(b)), C
D((1-t)a+tb, f[(1-t)a+tb]), t[0,1]. A
Avem , de fapt yD<yC . Se folosește adesea
exprimarea ca un astfel de grafic “ține apa”.
OBSERVAȚIA 1 Un punct arbitrar al D
intervalului [a.b] se obține prin expresia
(1-t)a+tb, luând un t arbitrar în [0,1]
DEFINIȚIA 2 Spunem că funcția
f : [ a, b]  R este convexă dacă a u b
t  [0,1], x, y  [ a, b]  f [(1  t ) x  ty ]  (1  t ) f ( x)  tf ( y)
.

În articolul de față vom considera pentru început o formă mai slabă a conceptului de
funcție convexă și anume convexă în sens Jensen:
DEFINIȚIA 3. Fie I un interval închis de numere reale. O funcție f : I  R , cu
proprietatea
ab f ( a )  f (b )
a, b  I  f ( )
2 2
se numește funcție convexă (Jensen). În cazul schimbării sensului inegalității spunem că avem
o funcție concavă.
TEOREMA 4.Fie f : I  R o funcție convexă.Atunci :
a  ...an f ( a1 )  ... f (an )
(1) a1 , a2 ,...an  I  f ( 1 )
n n
Demonstrație: Se găsește într-o formă amănunțită și accesibilă în [3], dar voi puncta o parte
din ea pentru învățăturile ce se pot extrage în practica rezolvării de probleme.
In prima fază se arată că dacă (1) este adevărată pentru n numerate, atunci este adevarată și
pentru 2n numere
a1  a2 a a a  a2 a a
 ...  2 n 1 2 n f( 1 )  ....  f ( 2 n 1 2 n )
a1  ...  a2 n
f( ) f( 2 2 ) 2 2 
2n n n
f (a1 )  ...  f (a2 n )

2n
În a doua fază vom face demonstrarea că dacă (1) este adevărată pentru n+1 numere, va fi
adevarată și pentru n numere.În limbajul de la școală am putea sa-i spunem “varianta a III-a
de inducție”. (In [2] metoda se numește Inducție Cauchy).
Doresc să arăt că (1) este adevărată pentru numerele a1,a2,…an. Voi folosi că este adevărată
a  ...  an
pentru n+1 numere și anume a1,a2,…an, 1 .Scrierea efectivă a relațiilor este un bun
n
exercițiu pentru tinerii noștri cititori la cercul de matematică.
În mod analog se poate demonstra și :
PROPOZIȚIA 5.Dacă funcția f : [a, b]  R satisface condiția
f ( x)  f ( y)  2 f ( xy ), x, y  [a, b], a  0
atunci pentru oricare x1 , x2 ,...xn  [ a, b] avem:
f ( x1 )  ....  f ( xn )  nf ( n x1...xn ) .
Nu vom încheia paragraful dedicat cunoașterii funcțiilor convexe înainte de a preciza
că pentru o funcție convexă în sensul definiției 2 este cunoscută :
TEOREMA 6.Fie a1, a2 ,..., an  R cu suma 1 și x1 , x2 ,..., xn  [a, b] , f : [a , b]  R .
Inegalitatea:
a1 f ( x1 )  ...  an f ( xn )  f ( a1 x1  ...  an xn )
este adevărată pentru orice n număr natural nenul dacă și numai dacă este adevărată pentru
n=2.
3. CONVEXITATEA ÎN COMPUNERI DE FUNCȚII
Vom începe acest paragraf cu o listă de funcții convexe necesară în primul rând
elevilor de clasa a X-a mai puțin familiarizați cu noțiunea de funcție convexă.
1. f : [0, )  R, f ( x)  x n , este convexă și crescătoare

2. f : R  (0, ), f ( x)  a x , a  1 este convexă, crescătoare pentru a supraunitar și

descrescătoare convexă pentru a subunitar

3. f : ( 0, )  R , f ( x)  tgx convexă, crescătoare
2
4. f : [0,  )  R , f ( x )  n x , concavă, crescătoare

5. f : [ 0,  ]  [ 1,1] ,f(x)=sinx ,concavă, crescătoare pe [ 0, ] si descrescătoare pe cealaltă
2
jumătate de domeniu
6. f : (0, )  R, f ( x)  log a x convexă, descrescătoare pentru a subunitar și concavă
crescătoare pentru a supraunitar
 
7. f : [ 1,1]  [  , ], f ( x )  arcsin x ,concavă, crescătoare pe [-1,0] și convexă, crescătoare
2 2
pe [0,1]
1
8. f : (0,  )  R, f ( x )  n , n  N * , convexă, descrescătoare.
x
Toate aceste funcții pot fi analizate prin lectura grafica, graficele lor fiind studiate la clasă.
TEOREMA 7. Dacă f , g : I  R sunt convexe iar g este crescătoare, atunci compunerea
lor ℎ: → ℝ, ℎ = ∘ este convexă.
Demonstrație:
f ( x)  f ( y ) x y x y
h( x )  h( y )  g ( f ( x))  g ( f ( y))  2 g ( )  2g( f ( ))  2h( ).
2 2 2
Următoarele propoziții nu le vom mai demonstra, ele fiind un bun exercițiu la cercul de mate
sau ca muncă individuală.
PROPOZIȚIA 8.Dacă f este convexă iar g este concavă descrescătoare, atunci ℎ = ∘
este concavă.
PROPOZIȚIA 9.Dacă f și g sunt concave iar g este crescătoare, atunci ℎ = ∘ este
concavă.
PROPOZIȚIA 10. Dacă f este concavă, g este convexă descrescătoare atunci ℎ = ∘
este convexă.
PROPOZIȚIA 11.Dacă f : [a, b]  [c, d ] este bijectivă, atunci:
a) f convexă, crescătoare implică f-1 concavă, crescătoare
b) f concavă, crescătoare implică f-1 convexă, crescătoare.
OBSERVAȚIA 12.Pentru demonstrații și alte rezultate asemănătoare se poate consulta [1].
4 . APLICAȚII
PROBLEMA 1. Într-un triunghi ABC are loc inegalitatea
3 3
sin A  sin B  sin C  .
2
Soluție. Folosim funcția din exemplul 5 și aplicăm inegalitatea lui Jensen pentru n=3:
sin A  sin B  sin C A BC 3
 sin  .
3 3 2
PROBLEMA 2. Dacă a1 , a2 ,..., an  0 și au suma n, atunci
1 1 n
 ...   .
1  a1 1  an 2

1
Soluție. f : ( 1,  )  R, f ( x )  ,este convexă, fiind o translație a exemplului 8.
1 x
1 1 1 n
f (a1 )  ...  f (an )   ...  n 
1  a1 1  an a  ...an 2
1 1
n
PROBLEMA 3.Fie x1 ,..., xn  R , xi  1, i  1, n . Să se arate că
1 1 n
 ...   .
1  x1 1  xn 1  x1...xn
n
IMO,Shortlist
Soluție. Conform Teoremei 6 este suficient să demonstrăm pentru n=2. Funcția este
1
f : ( 1,  )  R, f ( x )  , și o aplicăm numerelor a2, b2 mai mari sau egale cu 1:
1 x
1 1 2
2
 2
  ( a  b) 2 (1  ab)  0
1 a 1 b 1  ab
Evident adevărată.
a b c
PROBLEMA 4.Fie a, b, c  R . Arătați că 2    1.
a  8bc b 2  8ac c 2  8ab
IMO,2001
1
Soluție. Asumăm fără a restrânge generalitatea că a+b+c=1, folosim f ( x )  , convexă
x
(compuneri între exemplele 4 si 8). Din inegalitatea lui Jensen:
af(a2+8bc)+bf(b 2+8ca)+cf(c2+8ab)f(M) unde M=  a(a 2  8bc)  24abc   a 3
Rămâne de arătat că f(M)1 sau că 1M sau că 24abc   a3  ( a)3   c(a  b)2  0 .
Aceasta este evidentă. Egalitatea are loc pentru a=b=c.
PROBLEMA 5.Dacă triunghiul ABC este ascuțitunghic, atunci
3
sin(cosA)+sin(cosB)+sin(cosC)<
2
Soluție. Funcția f(x)=cosx este concavă pe [0,] iar g(x)=sinx este concavă, descrescătoare;
deci ℎ = ∘ este concavă. Avem:
A B C  1  3
h( A)  h( B )  h (C )  3h( )  3h( )  3 sin  3 sin  .
3 3 2 6 2
PROBLEMA 6. Dacă triunghiul ABC este ascuțitunghic, atunci:
A B C 3 3
cos cos cos  .
2 2 2 8
Soluție.h(x)=g(f(x))=lncosx
A B C A BC 3 3
ln cos  ln cos  ln cos  3 ln cos  ln .
2 2 2 3 8
PROBLEMA 7. În triunghiul ascuțitunghic ABC are loc inegalitatea
A B C 1
sin sin sin  .
2 2 2 8
Indicație h(x)=lnsinx este concavă.
PROBLEMA 8. În triunghiul ascuțitunghic ABC are loc inegalitatea

tg2A+tg2B+tg2C9.
Indicație.h(x)=tg2x este convexă.(f(x)=tgx si g(x)=x2 ).
PROBLEMA 9. Cu notațiile obișnuite, în orice triunghi avem:
ha  hb  hc  9r .
1
Indicație. f ( x )  este convexă. Notăm
x
a b c 1 1 1
q1  , q2  , q3  ., x1  , x2  , x3  .
abc abc abc ha hb hc
Bibliografie:
[1]PantelimonG.Popescu, I.V.Maftei, Jose Luis Diaz-Barrero, Mariana
Dinca – “Inegalitati Matematice - Modele inovatoare”, EDP-2007
[2] Phan Kim Hung - “Secrets in inequalities”, vol.1, Basic Inequalities,
Ed.Gil 2007
[3] M.Becheanu, B.Enescu - “Inegalitati elementare si mai putin
elementare”, Ed. Gil 2002
Asupra numărului de permutări fără puncte fixe
Prof. Daniel Sitaru, Colegiul Naţional Economic „Theodor Costescu”
Definiție: Fie permutarea :

∗ 1 2 …
: {1,2, … } → {1,2, … }; ∈ ; =
(1) (2) … ( )
Spunem că permutarea admite o coincidență în ; ∈ {1,2, … }
dacă: ( ) = .
Numărul cu această proprietate se numește punct fix al permutării .
Prin ! -(left factorial) vom nota numărul de permutări fără puncte fixe al mulțimii {1,2, … } .
Prima demonstrație a faptului că:
(−1)
! = !∙
!
a fost dată în 1713 de P.R.de Montmort și găsită independent de L.Euler în 1753. În cele ce
urmează prezint o demonstrație a acestei relații bazată pe principiul includerii și excluderii
urmată de câteva proprietăți și aplicații.
Proprietatea 1:
(−1)
! = !∙
!
Demonstrație:
Fie mulțimea celor ( − 1)! permutări care admit un punct fix în .
Din principiul includerii și excluderii avem:

| ∪ ∪ …∪ |= | |− ∩ + ⋯ + (−1)
Pe de altă parte:
∩ ∩ …∩ = ( − )!
deoarece o permutare din mulțimea:
∩ ∩ …∩
prezintă în pozițiile , , … , puncte fixe în număr de ( − )! .
Astfel poziții , , … , pot fi alese din mulțimea celor poziții în moduri , deci :
= ( − 1)! − ( − 2)! + ⋯ + (−1)
Numărul permutărilor fără puncte fixe se obține scăzând din ! −numărul tuturor
permutărilor, numărul permutărilor care admit măcar un punct fix:
! = ! − ( − 1)! − ( − 2)! + ⋯ (−1) ( − )! … + (−1)
1 1 1 (−1) (−1)
! = ! 1− + − + ⋯+ +⋯
1! 2! 3! ! !
(−1)
! = !∙
!
Proprietatea 2:
∗
Pentru orice ∈ avem:
! = ∙ ! ( − 1) + (−1)
Demonstrație:
(−1)
∙ ! ( − 1) + (−1) = ( − 1)! ∙ + (−1) =
!
(−1) (−1) (−1)
= ( − 1) ! ∙ + (−1) = ! + =
! ! !
(−1)
= !∙ =!
!
Proprietatea 3:
Pentru orice ∈ ; ≥ 2 avem:
! = ( − 1) ∙ [! ( − 1) + ! ( − 2)]
Demonstrație:
( − 1) ∙ [! ( − 1) + ! ( − 2)] = ( − 1) ∙ ! ( − 1) + ( − 1) ∙ ! ( − 2) =
(−1) (−1)
= ( − 1) ∙ ( − 1)! ∙ + ( − 1) ∙ ( − 2)! ∙ =
! !
(−1) (−1) (−1)
= !∙ − ( − 1)! ∙ = !∙ + (−1) =
! ( − 1)! !
(−1) (−1) (−1)
= !∙ + = !∙ =!
! ! !

Valorile lui ! (numite și numărul de deranjamente al unei permutări cu " " elemente sau
numerele lui Montmart) pentru ∈ {1,2,3, … ,10} sunt:
! 1 = 0 ; ! 2 = 1 ; ! 3 = 2 ; ! 4 = 9 ; ! 5 = 44 ; ! 6 = 265 ; ! 7 = 1854 ;
! 8 = 14833 ; ! 9 = 133496 ; ! 10 = 1334961
Aplicația 1:
În câte moduri pot fi aranjate pe un raft patru cărți în așa fel încât nici o carte să nu își
păstreze locul inițial?
Soluție:! 4 = 9
Aplicația 2:
În câte moduri pot fi dispuși cinci operatori pe o linie de asamblare astfel încât nici un
operator să nu repete operația efectuată?
Soluție: ! 5 = 44
Bibliografie:
1. N.Teodorescu, V.Mangu, A.Negru, C.Cărbunaru, M.Trifu: “Matematica
în gimnaziu și liceu”-EDP-Bucuresti-1989
R.L.Graham, D.E.Knuth, O.Patashnik: “Concrete Mathematics”-Addison-
Wesley, Reading,MA,USA-1994
Temă pentru grupa de performanță la clasa a- XI -a

Calculul limitelor unei clase de șiruri cu ajutorul limitelor de funcții
Prof. Dr. Stretcu Daniel,Colegiul Național ”Gheorghe Țițeica”

O clasă specială de șiruri se rezolvă cu ajutorul următoarei proprietăți:
PROPRIETATE: Fie , ∶ ( , )\{0} → ℝ , < 0 < ,
( )
( ) > 0 , ∀ ∈ ( , )\ {0 }ș lim = 1..
→ ( )
Dacă , este un șir, ≠ 0 și lim , = 0 ,∀ ≤ , , ∈ ℕ,
n→∞
atunci lim ∑ , = lim ∑ , ,dacă ultima limită există.
n→∞ n→∞
DEMONSTRAȚIE:
Folosim proprietatea inegalitaților:
⋯
Dacă < < , > 0 , = 1, atunci < < (1)
⋯
( )
Din lim ( )
= 1 și lim , = 0 , folosind definiția limitei unei funcții rezultă:
→ n→∞
,
1− < < 1 + ,∀ > 0 (2)
,
∑ ,
Folosind (1) și (2) , obținem : 1− <∑ < 1+ ,∀ > ( )
,
De unde rezultă proprietatea cerută.
Exemplu rezolvat:
Să se calculeze: lim ∑
n→∞

Soluție: Fie , = şi : ℝ∗ → ℝ, ( ) = , : ℝ∗ → ℝ, ( ) =
( )
Avem: lim = 1şi lim , = 0.
→ ( ) n→∞
Aplicând proprietatea demonstrată obţinem : lim ∑ = lim ∑ ( , )=
n→∞ n→∞
( )
lim ∑ ( , ) = lim ∑ = lim ∑ = lim = .
n→∞ n→∞ n→∞ n→∞
Exerciţii propuse:
Să se calculeze următoarele limite:
1) lim ∑ ;
n→∞
2) lim ∑ ;
n→∞
3) lim ∑ ;
n→∞
4) lim ∑ ;
n→∞
5) lim ∑ ;
n→∞
6) lim ∑
n→∞
7) lim ∑
n→∞
1
8) lim ∑nk=1 sin ;
n→∞ n2 +k
1
9) lim ∑nk=1 tg ;
n→∞ n2 +k
1
10) lim ∑nk=1 arcsin ;
n→∞ n2 +k
2
11) lim ∑nk=1 arctg ;
n→∞ n2 +k
12) lim ∑nk=1 ( -1);

n→∞
Observație: Pentru exercițiile 14-21, se transformă produsele în sume folosind: =

( )
și se utilizează :lim =1
x→0
Bibliografie:
Revista Preuniversitară, București , 1990, pg. 46-47 ,autor Conf. dr. I.
Bacalu

Puncte laticiale în plan și spațiu
Prof. Daniel Sitaru, Colegiul Naţional Economic „Theodor Costescu”
Definiție: Se numește punct laticial în plan orice punct care are ambele coordonate
exprimate prin numere întregi. Analog, se definesc punctele laticiale din spațiul
tridimensional. Notăm:
= {( , )| , ∈ } ; = {( , , )| , , ∈ } .
Proprietatea 1: Orice triunghi din plan cu toate vârfurile puncte laticiale are dublul ariei
număr întreg.
Demonstrație : Dacă ( , ); ( , ); ( , ) ∈ ; [ ] = | ∆| ;
1
∆= 1 ; 2 [ ] = |∆ | ∈
1
Proprietatea 2: Nu există nici un octogon regulat în plan, cu latura ∈ cu toate vârfurile
puncte laticiale.
Demonstrație :
1
[ … ]=8∙ [ ]=8∙ ∙ ∙ =
2 4 4
=8∙ ∙ = 2 ∙ (√2 − 1)
4 8
∈ ⟹ [ … ] ∈ ⟹ √2 − 1 ∈ . FALS!
Proprietatea 3: Fie mulțimea formată din toate dreptele din plan care trec prin cel puțin
două puncte din mulțimea . Pe orice dreaptă din mulțimea se află o infinitate de puncte
din mulțimea .
Demonstrație :
Dacă ∈ trece prin ( , ) și ( , ) , atunci (2 − , 2 − ) simetricul lui
față de se află pe dreapta . În acest fel pe există o infinitate de puncte din mulțimea . (
raționamentul se repetă cu simetricul lui față de ... )
Proprietatea 4: Orice punct din plan care are ambele coordonate numere raționale se află
pe o dreaptă din mulțimea .
Demonstrație :
Fie , punct cu ambele coordonate raționale (dacă coordonatele nu au același numitor,
găsim numitorul comun și îl notăm cu “n”). Punctul se află pe dreapta : = care trece
prin (0,0) și ( , ) deci este din mulțimea .
Proprietatea 5: Există puncte în plan care nu se află pe nici o dreaptă din mulțimea .
Demonstrație :
Fie ( , ); ( , ) puncte de pe o dreaptă
∈ ; , , , ∈ ; ≠ sau ≠ .
Fie (√5, √7). Daca , , coliniare atunci:

1
1 = 0, de unde:
√5 √7 1
− + √5( − ) + √7( − ) = 0,
− = 0 ; − = 0. FALS!
Punctul verifică proprietatea.
∗
Proprietatea 6: Pentru orice ∈ există în plan un cerc care conține în interiorul său
exact " " puncte laticiale.
Demonstrație :
Fie ( , ); ( , ); , ∈ ; ≠ . Arătăm că , nu se pot afla la aceeași distanță de
punctul (√3 , ) .
Presupunem prin absurd că = . Rezultă:
( − √3) + ( − ) = ( − √3) + ( − ) ,
+ − − − + − 2√3( − ) = 0 ,
− =0
+ − − − + =0,
( − )− ( − )=0,
( − ) + − =0,
Dar + ≠ ; , ∈ ⟹ = . FALS! deoarece ≠ .
Fie punctul laticial cel mai apropiat de , următorul (ș.a.m.d.) .
Din raționamentul de mai sus ≠ ≠ ≠⋯≠ ≠ ≠ ⋯.
Cercul cu centrul în punctul și de rază cuprinsă strict între distanțele de la la și
conține în interiorul său exact punctele , , … , .
Proprietatea 7: Pentru orice ∈ ∗ există în spatiul tridimensional o sferă care conține în
interiorul său exact " " puncte laticiale.
Demonstrație :
Fie ( , , ); ( , , ); , ∈ ; ≠ . Arătăm că , nu se pot afla la aceeași distanță
de punctul (√3, √5 , ) .
Presupunem prin absurd că = . Rezultă:
( − √3) + ( − √5) + ( − ) = ( − √3) + ( − √5) + ( − ) ,
+ + − − − − + − 2√3( − ) − 2√5( − ) = 0 ,
− =0
− =0 ,
+ + − − − − + =0
= , = ,( − ) + − = 0,
Dar + ≠ pentru că , ∈ .
Rezultă : = , = , FALS! deoarece ≠ .
Fie punctul laticial cel mai apropiat de , următorul (ș.a.m.d.) .
Din raționamentul de mai sus ≠ ≠ ≠⋯≠ ≠ ≠ ⋯.
Sfera cu centrul în punctul și de rază cuprinsă strict între distanțele de la la și
conține în interiorul său exact punctele , , … , .
Bibliografie:
1.Daniel Sitaru,Claudia Nănuți - Probleme de concurs – Editura Ecko-Print,
Drobeta Turnu Severin-2011
2.Daniel Sitaru,Claudia Nănuți - Matematici pentru olimpiade – Editura
Ecko-Print, Drobeta Turnu Severin-2014
3. Dumitru Bușneag, Ioan Maftei - Teme pentru cercurile și concursurile de
matematică ale elevilor - Editura Scrisul românesc-Craiova-1983
Temă pentru grupa de performanță la clasa a- XII –a

Teoremele lui Lagrange și Cauchy în algebra superioară
Prof. Dana Heuberger, Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai”- Baia Mare
Abstract: In this paper we’ll solve some interesting contest problems in the group theory,
using Lagrange’s theorem and Cauchy’s theorem.
În acest articol vom evidenţia rolul teoremelor lui Lagrange şi Cauchy, două dintre
cele mai cunoscute teoreme de teoria grupurilor, în problemele de concurs cu structuri
algebrice. Cu ajutorul lor vom afla mai multe informaţii despre ordinele elementelor şi
subgrupurilor unui grup oarecare, nu neapărat comutativ şi le vom aplica apoi în probleme de
concurs.
1.1. Definiţie. Fie H un subgrup al grupului  G,  .
Definim relaţiile de echivalenţă  H ,  H (la stânga, respectiv la dreapta) pe G , astfel:
x  H y  x 1 y  H şi x  H
 y  yx 1  H .
Mulţimile xH şi Hx se numesc clasa de echivalenţă la stânga, respectiv la dreapta a lui x
în raport cu H , deoarece:
y  xH   h  H , y  xh  x 1 y  H  x  H y
şi y  Hx   h  H , y  hx  yx 1  H  x  H  y
Mulţimile G /  H   H , xH , yH ,  şi G /  H   H , Hx, Hy ,  se numesc
mulţimile claselor de echivalenţă la stânga, respectiv la dreapta în raport cu H .
Mulţimea I  G se numeşte sistem de reprezentanţi pentru  H dacă I este formată din câte
un reprezentant al fiecărei clase de echivalenţă.
1.2. Observaţii.
1 ) Ca de obicei, dacă  G ,  este un semigrup (adică operaţia este o lege de compoziţie
asociativă pe G ), H   este o submulţime a lui G şi a  G , notăm
aH   ah h  H   G şi Ha   ha h  H   G .
not
2) Funcţia f : G /  H  G / H , f  xH   Hx 1 este bijectivă, iar G /  H  G / H  G : H 
şi se numeşte indicele subgrupului H în grupul G .
3) xH  yH    xH  yH .

Într-adevăr, dacă a  xH  yH , atunci  h1, h2  H , astfel încât a  xh1  yh2 .
Atunci, x  yh2 h11 şi cum h2 h11  H , rezultă că x  yH , aşadar xH  yH .
Incluziunea cealaltă se demonstrează analog.
1.3. Teorema lui Lagrange. Fie  G ,  un grup finit şi H un subgrup al lui G . Atunci:
a) ord  H   ord  G  ;
b) ord  G   ord  H   ord  G / H  .  cu altă notaţie, G  H   G : H 
Demonstraţie: Fie  H relaţia de echivalenţă la stânga din definiţia 1.1. şi I un sistem de
reprezentanţi pentru  H . Conform observaţiei 1.2., mulţimea claselor de echivalenţă la stânga
în raport cu H este o partiţie a mulţimii G , adică  xH  G şi clasele sunt disjuncte două
xI
câte două. Mai mult, funcţia f : H  xH , f  h   xh este bijectivă.
Rezultă că  x, y  G , xH  yH  H . Aşadar, ord  G   ord  H   ord  G / H  , unde G /  H e

mulţimea claselor de echivalenţă modulo H , numită şi mulţime cât a lui G în raport cu
relaţia de echivalenţă H .
1.4. Consecinţe.Fie  G ,  un grup finit şi H un subgrup al lui G . Atunci:
1) pentru orice x  G , xH  H ;
2) pentru orice x  G , ord  x   ord  G  ;
3) pentru orice x  G , x ordG   e , unde e  G este elementul neutru al grupului;
4) orice grup de ordinul ∈ ℕ, cu p prim, este ciclic, deci este izomorf cu ℤ , + .
1.5. Teorema lui Cauchy. Fie  G ,  un grup finit cu elementul neutru e  G şi p un
p
număr prim, p  ord  G  . Atunci, numărul soluţiilor ecuaţiei x  e este un multiplu nenul al
lui p .
O demonstraţie elementară a teoremei lui Cauchy se poate studia în lucrarea [1].
1.6. Consecinţă.Dacă  G,  este un grup finit şi p este un număr prim, cu p  ord  G  ,
atunci există x  G , astfel încât ord  x   p .
1.7. Consecinţă.În condiţiile consecinţei 1.6., numărul subgrupurilor de ordin p ale lui G
este congruent cu 1  mod p  .
Demonstraţie: Din teorema lui Cauchy, există elemente de ordinul p ale grupului G .
∗
Notăm cu ∈ ℕ numărul subgrupurilor de ordinul p ale lui G . Numărul p fiind prim,
acestea sunt ciclice. Avem H i  xi ,  i  1, k şi H i  H j   e  ,  i, j  1, 2, , k  , i  j .
Fie H mulţimea soluţiilor ecuaţiei x p  e .
Rezultă H  H1  H 2    H k , deci ord  H   ord  H1  H 2    H k   k  p  1  1 .
Din teorema lui Cauchy, deoarece numărul soluţiilor ecuaţiei x p  e este un multiplu nenul
al lui p , rezultă k  p  1  1  0  mod p  , deci k  1  mod p  .
1.8. Observaţii.
1. Numărul elementelor de ordin diferit de 2 ale unui grup finit este impar.


Într-adevăr, elementele de ordin  3 ale grupului se cuplează în perechi g , g 1 , deci sunt în 
număr par. Lor li se mai adaugă elementul neutru, care este de ordin 1.
2. În orice grup finit de ordin par, există elemente de ordin 2.
Pentru argumentare, se poate folosi observaţia anterioară sau consecinţa 1.6.
1.9. Propoziţie. Fie  G,  un grup finit, astfel încât  x  G , x 2  e . Atunci:
a)  G ,  este grup comutativ;
b) există ∈ ℕ, astfel încât ord  G   2k .
Demonstraţie: Prima parte a propoziţiei este un exerciţiu foarte cunoscut, prezent în
manuale, care este adevărat şi pentru cazul în care grupul G nu este finit.
Presupunem că ordinul grupului G nu este o putere a lui 2.
Atunci ∃ ∈ ℕ un număr prim, p  3 , astfel încât p  ord  G  . Atunci, din consecinţa 1 a
teoremei lui Cauchy, rezultă că există a  G cu ord  a   p . Avem a p  e şi cum a 2  e ,
obţinem a  p, 2   a1  e , fals. Aşadar ∃ ∈ ℕ astfel încât ord  G   2n .
1.10. Generalizare. Fie  G,  un grup finit şi ∈ ℕ un număr prim astfel încât
 x  G , x p  e . Atunci ordinul lui G este o putere a lui p .
Iată acum câteva probleme interesante care ilustrează rezultatele anterioare:
E.1.Fie  G,   un grup finit şi H1 , H 2 subgrupuri ale lui G .
Fie mulţimea H1H 2   x  y x  H1 , y  H 2  .
1
Dacă max ord  H1  , ord  H 2   ord  G  , demonstraţi că H1 H 2  G .
2
n
Soluţie: Presupunem că ord  H1   ord  H 2  , deci ord  H1  
, unde ord  G   n .
2
Atunci, deoarece din teorema lui Lagrange avem că ord  H1   ord  G  , rezultă că ord  H1   n ,
deci H1  G . Aşadar H1H 2  GH 2   x  y x  G, y  H 2  . Elementul neutru e al grupului
G se află şi în H 2 , deci,  x  G , x  x  e  GH 2 , aşadar G  GH 2 şi cum şi GH 2  G ,
rezultă că G  GH 2  H1H 2 .
E.2.Fie  G,   un grup cu n elemente, ∈ ℕ, 
≥ 2 şi mulţimea H  x p x  G  G . 
Arătaţi că  p, n   1  H G.
Soluţie: „  ” Presupunem că există x, y  G , x  y , astfel încât x p  y p .
Din  p, n   1 rezultă că există ℎ, ∈ ℕ, astfel încât p  h  n  k  1 .
h
Atunci, deoarece x ord G   e , obţinem:  
x  x ph nk  x ph  x nk  x ph  x p .
h
Analog rezultă y  y p   şi cum x p  y p , deducem că x  y , fals.
Aşadar H este o submulţime cu n elemente a grupului G . Cum G are n elemente, rezultă
H G.
„  ” Deoarece mulţimea G este finită, afirmaţia H  G este echivalentă cu faptul că funcţia
f : G  G , f  x   x p este bijectivă.
Presupunem că  p, n   1. Atunci, există numărul prim q astfel încât q   p, n  .

Din teorema lui Cauchy, există x  G cu ord  x   q . Atunci, deoarece p  q  t , cu ∈ ℕ ,

t
 
avem f  x   x p  x q  e  f  e  şi cum f este injectivă, rezultă că x  e ,
contradicţie cu faptul că x are ordinul q . Rezultă că  p, n   1 .
Observaţie. Problema se poate reformula astfel:
Fie  G,   un grup cu n elemente, ∈ ℕ, ≥ 2 şi funcţia f : G  G , f  x   x p .
Atunci,  p, n   1  f este bijectivă.
E.3. Fien un număr natural liber de pătrate şi G un grup neabelian de ordinul n .
Demonstraţi că există două elemente din G , de acelaşi ordin, care nu comută.
Marian Andronache
Soluţie: Presupunem că orice două elemente ale grupului care au acelaşi ordin comută.
Pentru fiecare factor prim p al lui n notăm H p   x  G x p  e  .
Deoarece am presupus că  u, v  H p , uv  vu , rezultă că H p este închisă faţă de operaţia
grupului. Deoarece H p este finită, rezultă că H p este un subgrup abelian al lui G . Fie p, q
doi factori primi distincţi ai lui n şi fie x  H p , y  H q . Notăm a  xyx 1 y 1 .
q
Avem  xyx 1   xy q x 1  xx 1  e , deci xyx 1  H q şi cum y 1  H q , rezultă că a  H q .
Analog arătăm că a  H p . Aşadar a  H p  H q   e  , deci xy  yx .
Fie n  p1  p2    pk , unde p1 , p2 ,  , pk sunt factorii primi distincţi ai lui n .
Din teorema lui Cauchy rezultă că există a1 , a2 , , ak  G care au respectiv ordinele
p1 , p2 ,  , pk . Deoarece elementele a1 , a2 ,  , ak comută două câte două, rezultă că
ord  a1  a2   ak   n , deci grupul G este ciclic. Cum orice grup ciclic este comutativ, aceasta
contrazice ipoteza. Aşadar există două elemente de acelaşi ordin ale grupului care nu comută.
E.4. Fie ∈ ℕ, > 2 şi G un grup finit astfel încât  x  G \  e  , ord  x   m .
Arătaţi că G nu se poate scrie ca o reuniune de m subgrupuri proprii ale sale.
Soluţie: Să presupunem că există subgrupurile proprii ale lui G , H1 , H 2 , , H m , astfel
încât G  H1  H 2    H m . Deoarece există xi  H i cu ord  xi   m , rezultă că pentru
orice i  1, m avem H i  m . Fie ti  G : H i  indicele lui H i în G , adică numărul claselor
de echivalenţă (la stânga) determinate de subgrupul H i . Deoarece H i  G , avem că ti  1 ,
 i  1, m . Pe de altă parte, deoarece elementul neutru aparţine oricărui subgrup, avem:
G  H1  H 2    H m . Fie t  min  t1 , t2 ,  , tm  .
Deoarece t  1 , putem alege un divizor prim p al său. Din teorema lui Lagrange, p  ord  G 
şi din teorema lui Cauchy, există g  G cu ord  g   p .
Din ipoteză rezultă că p  m , deci  i  1, m , ti  m .
Din teorema lui Lagrange ştim că  i  1, m , G  ti  H i .
1 1 1
Rezultă: 1 
t1
  
tm G
 H1  H 2    H m   1 , contradicţie.
E.5. Fie G un grup finit cu elementul neutru e .

a ) Arătaţi că dacă grupul G este abelian şi are un număr impar de elemente, atunci produsul
tuturor elementelor sale este egal cu e .
b) Arătaţi că dacă pentru ∈ ℕ grupul G este abelian şi are 4n  2 elemente, atunci produsul
tuturor elementelor sale este diferit de e .
Ion Savu
Soluţie: a) Deoarece ordinul oricărui element al grupului divide ordinul grupului, care este
impar, rezultă că  a  G , a 2  e , deci  a  G \  e  , a  a 1 . Împărţim elementele diferite
de e ale grupului în perechi disjuncte de tipul  a, a 1  . Deoarece grupul este comutativ,
obţinem că produsul tuturor elementelor sale este egal cu e .
b) Fie G   e, x1 , x2 , , x4n 1 . Presupunem că produsul tuturor elementelor sale este egal cu
e . Din teorema lui Cauchy, există un element a  G \  e  de ordinul 2.
Împărţim cele 4n  2 elemente ale lui G în perechile disjuncte  e, ae  ,  x1 , ax1  ,  ,  x2 n , ax2 n  .
Alegem câte un element al fiecăreia dintre perechile anterioare şi obţinem astfel o mulţime
A  G cu 2 n  1 elemente. Avem G \ A  a  A .
Obţinem: e   x   x   x   x    ax   a 2n1  x 2 , deci a   x 2  y 2 , unde am
xG xA xA xA x A xA x A
notat cu y   x . Fie d = ord  y    4n  2   ord  G  .

xA
Dacă d este impar, atunci a d  y 2 d  e , contradicţie cu ord  a   2 .

Dacă d  2l , cu l impar, atunci al  y 2l  y d  e , contradicţie cu ord  a   2 .
Aşadar presupunerea făcută este falsă, de unde rezultă concluzia.
E.6. Fie  G ,   un grup de ordinul G  p  q , cu p, q numere prime, p  q .
Arătaţi că nu există subgrupuri distincte de ordinul q ale lui G .
Soluţie:Deoarece q este prim, din teorema lui Cauchy rezultă că există cel puţin un
subgrup de ordinul q al lui G . Presupunem că ar exista două subgrupuri distincte de ordinul

q ale lui G . Deoarece q este prim, acestea sunt ciclice: G1  e, a, a 2 ,  , a q 1 , 
 2
G2  e, b, b , , b  . Presupunem că există
q 1 k
k  1, q  1 astfel încât a  G2 . Atunci avem
a k  G2 . Cum ord  a   q , rezultă că a
k k
 G1  G2 şi deoarece G1 şi G2 au acelaşi
număr de elemente, obţinem că G1  G2 , fals. Aşadar G1  G2   e  .
Considerăm mulţimile G2 , a  G2 , a 2  G2 , , a q 1  G2 .
Presupunem că există k , t  1, 2,  , q  1 , k  t şi b1 , b2  G2 cu a k  b1  a t  b2 .
Atunci a k t  b2  b11  G2  a k t  e  q   k  t  , fals.
Aşadar mulţimile anterioare sunt disjuncte două câte două, au câte q elemente şi sunt incluse
în G , de unde: q  q  ...  q  q 2  p  q , fals (din ipoteză avem că p  q ).
 
q ori
Deducem că grupul G are un singur subgrup de ordinul q .

E.7. Se consideră ∈ ℕ, ≥ 4 şi grupul  G ,  cu n elemente, având elementul neutru e .
Fie subgrupurile H1 şi H 2 ale lui G , astfel încât H1  H 2  e .

n
Dacă mulţimea H1  H 2 are cel puţin    2 elemente, demonstraţi că H1  G sau H 2  G .
2
Dana Heuberger
Soluţie: Presupunem că H1  G şi H 2  G . Notăm H1  a şi H 2  b .
n
Dacă a  1 , atunci subgrupul H 2  H1  H 2 are cel puţin    2 elemente şi din teorema lui
2
Lagrange rezultă că H 2  G , contradicţie. Aşadar a  2 . Analog rezultă că b  2 .
n n n
Din ipoteză deducem: H1  H 2  a  b  1     2   1 , deci ab2 1
2 2 2
Cum H1  H 2  e , notând H i  H i \ e , i 1, 2 , obţinem: H1 H 2   a  1 b  1 .
n
Mai mult, H 1 H 2  G \  H1  H 2  , deci H1 H 2  1.
2
n
De aici, folosind şi relaţia 1 , deducem că  a  1 b  1 
1  a  b  3 ,
2
deci ab  2  a  b   4  0 , adică  a  2  b  2   0 , fals, deoarece a  2 şi b  2 .
Aşadar H1  G sau H 2  G .
Observaţii:1. Problema anterioară este o generalizare a unei probleme a aceleiaşi autoare,
apărută pe lista scurtă a Olimpiadei Naţionale din anul 2005.
n
2. Enunţul nu rămâne adevărat în situaţia în care în H1  H 2 sunt cel puţin    1 elemente,
2
deci nu se poate îmbunătăţi. Într-adevăr, pentru n  6 , considerând grupul σ3  e, σ, τ, ε, φ, θ
cu ord  σ   ord  τ   ord  ε   2 şi ord  φ   ord  θ   3 , putem alege subgrupurile H1  e, σ ,
n
H 2  e, φ, θ , cu H1  H 2  e şi H1  H 2     1  4 .
2
E.8. Considerăm în grupul  S999 ,  un subgrup abelian G de ordinul 1111.
Arătaţi că există i 1, 2, , 999 astfel încât   G să avem   i   i .
Berkeley, Preliminary Exams
Soluţie:Avem G  11  101 şi folosind teorema lui Lagrange deducem că elementele
grupului pot avea unul dintre ordinele 1, 11, 101 sau 1111.
Presupunem că G nu este ciclic. Din teorema lui Cauchy rezultă că există x, y  G cu
ord  x   11, ord  y   101 . Deoarece xy  yx , rezultă că ord  x  y   11  101  1111 , deci G este
ciclic, contradicţie cu presupunerea făcută.
Aşadar grupul G este ciclic, deci există σ  G cu G   e, σ, σ 2 ,  , σ1110   σ .
Arătăm că există i 1, 2, , 999 pentru care σ  i   i .
Considerăm descompunerea lui σ  S999 în cicluri disjuncte de lungime  1 , σ  c1  c2    ck .
Avem: ord  c1   ord  c2     ord  ck   999
şi c.m.m.m.c.  ord  c1  , ord  c2  ,  , ord  ck    1111 .
Presupunem că  i 1, 2, , k  , ord  ci   lungimea  ci   1.
Aşadar 1< ord  ci   999 şi ord  ci   1111 , deci  i  1, 2,  , k  , ord  ci  11,101 .
Presupunem că există a cicluri de lungime 11 şi b cicluri de lungime 101.
Obţinem 11a  101b  999 , deci 101   999  11a  , adică

999  11a 101, 202, 303, 404, 505, 606, 707, 808, 909  ,
de unde rezultă că ∉ ℕ, fals. În concluzie, există cel puţin un ciclu de lungime 1, adică un
punct fix al permutării σ , deci şi al permutărilor e, σ 2 , , σ1110 .
n
E.9. Dacă grupul necomutativ  G,  are n elemente, atunci Z  G   .
4
Ca de obicei, Z  G    g  G  x  G , gx  xg  este centrul grupului G .
Marian Andronache
Demonstraţie: Fie a  G \ Z  G  şi C  a    g  G ag  ga  comutatorul său.
Ştim că Z  G  şi C  a  sunt subgrupuri ale lui G . Deoarece a  Z  G  , avem C  a   G .
Aşadar C  a  este un subgrup propriu al lui G . Din teorema lui Lagrange obţinem că
G
C a  . Deoarece a  Z  G  şi a  C  a  , avem Z  G   C  a  , deci Z  G  e un subgrup
2
propriu al lui C  a  .
C a G
Din teorema lui Lagrange deducem că Z  G    .
2 4
n
Observaţie. Există grupuri necomutative, cu n elemente, care au Z  G   .
4
De exemplu, pentru n  8 , cele două grupuri necomutative de ordinul 8 – cel diedral şi cel al
cuaternionilor – verifică cerinţa.
n
E.10. Fie grupul  G ,  cu n elemente, unde ∈ ℕ,≥ 5. Dacă oricum am alege k     3
2
elemente ale sale, printre acestea există două elemente din Z  G  , atunci grupul G este
comutativ.
Dana Heuberger
Soluţie: Fie M  G \ Z  G  . Presupunem că M   şi M conţine cel puţin k  1 elemente.
Adăugând elementul neutru la k  1 elemente ale lui M , obţinem k elemente ale grupului,
printre care, din ipoteză, găsim două care fac parte din Z  G  . Aşadar mulţimea M conţine
cel puţin un element din Z  G  , fals. În concluzie, mulţimea M are cel mult k  2 elemente,
deci mulţimea Z  G  are cel puţin n  k  2 elemente.
n n n
Dar k     3   3 , aşadar în Z  G  avem cel puţin n  k  2   1 elemente.
2 2 2
n n n n
Folosind E.9. obţinem:  Z  G   n  k  2   1 şi apoi   1 , deci n  4 , fals.
4 2 4 2
n
Observaţie. Pentru n  8 şi k     4  8 , grupul cuaternionilor
2
H  1,  1, i,  i, j ,  j , k ,  k  , cu i  j 2  k 2  1 , ij   ji  k , jk   kj  i şi ki  ik  j
2
verifică ipoteza problemei, dar nu şi concluzia acesteia, deoarece Z  H     1, 1 şi grupul nu

este comutativ. Aşadar enunţul problemei nu poate fi îmbunătăţit.

Bibliografie:
[1] Heuberger D., Pop V.,Matematică de excelenţă, pentru concursuri,
olimpiade şi centre de excelenţă, Clasa a XII-a, volumul I: ALGEBRĂ,
Editura Paralela 45, 2014
[2] Heuberger D., „Sisteme maximale de elemente ale unor grupuri finite”,
Argument, nr. 12, 2010, Editura Ceconii, Baia Mare, 2010, pp. 27-31
[3] Ion I.D., Radu N, Algebră, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1981
[4] Lăduncă L.G., Borne pentru matematicieni. Algebră-Analiză. Clasele
IX-XII, Editura Taida,
Iaşi, 2010
[5] Pop V. (coord), Băeţica C., Mincu D., Pletea A., Pop V. Roman
M., Teme şi probleme pentru concursurile internaţionale studenţeşti de
matematică, vol. I. Editura Studis, Iaşi, 2013
Transport de structură
Prof. Angela Niţoiu - Colegiul Tehnic “Decebal”
Scopul acestei teme este de a furniza o metodă mai simplă de a demonstra că o mulţime
are structură de grup în raport cu o operaţie oarecare, decât metoda verificării efective a
axiomelor din definiţie. Pentru aceasta, va fi suficient să identificăm o funcţie bijectivă
convenabilă de la mulţimea respectivă la un grup cunoscut, datorită următorului rezultat:
Teoremă: Fie ( ,∗) un grup, M o mulţime nevidă şi : → o funcţie bijectivă. Atunci:
a) există o unică lege ,,o ” pe M astfel încât ∀ , ∈ , ( ∗ ) = ( ) ( );
b) (M, o) este un grup izomorf cu (G, ∗ ).
( Spunem că legea ,,o ” este obţinută prin transportul legii ,,∗” de la G la M, prin funcţia f).
Demonstraţie: Fie , ∈ . Definim = ( )∗ ( ) .
( )∈ , ( )∈ ⇒ ( )∗ ( )∈ ⇒ ∈ , deci ,,o ” este lege de
compoziţie.
Asociativitatea: Fie , , ∈ ,( ) = ( )∗ ( ) = ( )∗
∗
( ) ∗ ( ) = ( )∗ ( ) ∗ ( ) = ( )∗( ( )∗
.
( )) = ( )∗ ( ) ∗ ( ) = ( ( )∗ ( )) =
( ).
Elementul neutru: Dacă ∈ este elementul neutru, notăm = ( ) ∈ . Fie ∈
. = ( )∗ ( ) = ( ( )∗ ) = ( ) = . Analog ⇒ = şi
deci este elementul neutru al lui (M, o).

ă
Elemente simetrizabile: Fie ∈ ∃! ∈ , ( ) = .Notăm = ( ), unde
este simetricul din G al lui x. Avem: = ( ) ∗ ( ) = ( ∗ )= ( )=
şi analog obţinem = , deci este simetricul din M al lui .
În concluzie, (M, o) este grup.
Mai mult, ∀ , ∈ , ( ) ( ) = ( ) ∗ ( ) = ( ∗ ).
Demonstrăm acum că ,,o ” este unica lege cu proprietatea din enunţ.
Fie ,,  ” o lege de compoziţie pe M astfel încât ( ∗ ) = ( )  ( ), ∀ , ∈ .
Pentru , ∈ , ∃! , ∈ astfel încât ( ) = , ( ) = .
Avem:  = ( )  ( ) = ( ∗ ) = ( )∗ ( ) = , deci legile coincid.
Observaţii
a) Dacă grupul ( ,∗) este comutativ, atunci şi grupul (M, o)este comutativ.
b)f este un izomorfism de la G la M.
c) Dacă pentru grupul ( ,∗) şi mulţimea nevidă M avem funcţia bijectivă : → , atunci
există o unică lege ,,o ” pe M astfel încât ∀ , ∈ , ( ) = ( ) ∗ ( ), şi anume:
∀ , ∈ , = ( ( ) ∗ ( )) iar (M, o) este un grup izomorf cu grupul ( ,∗).
Exemple:
1) a) Să se arate că funcţia : (−1,1) → , ( ) = este bijectivă.
b) Să se înzestreze mulţimea = (−1,1) cu o structură de grup comutativ.
Soluţie:
a)f este strict crescătoare, deci injectivă. f e continuă pe (-1, 1) şi
lim ( ) = −∞ , lim ( ) = ∞,
↘ ↗
deci, f e şi surjectivă.
b) Conform observaţiei c), considerând grupul comutativ (R, +) şi definind legea „o” astfel:
= + , ∀ , ∈ (−1,1), obţinem că (G,o) este grup abelian şi (G,o)≈
( , +).
2) Determinaţi grupul ( ,∗) ştiind că funcţia : (0, ∞) → , ( ) = + 1 este un izomorfism
de grupuri de la ( ∗ , ∙ ) la ( ,∗).
Soluţie: f bijectivă ⇒Im f = G ; dar Im f = (1, ∞) şi deci G = (1, ∞).
Grupul ( ,∗) se obţine prin transport de structură al grupului ( ∗ , ∙ ) prin funcţia f şi deci
legea este: ∗ = ( ( )∙ ( )), ∀ , ∈ (1, ∞).
Avem ( ) (
: 1, ∞ → 0, ∞ , ) ( ) = − 1 şi deci
∗ = ( − 1)( − 1) = ( − 1)( − 1) + 1 = − − + 2, ∀ , ∈ (1, ∞).
Bibliografie:
Dana Heuberger, Vasile Pop, Gheorghe Boroica, Nicolae Muşuroia, Adrian
Magdaş, Ioana Magdaş, Viorel Lupşor- Matematică pentru grupele de
performanţă- clasa a XII-a, ed. Dacia Educaţional, Cluj- Napoca, 2004

PROBLEME PROPUSE
Elevii vor rezolva probleme de la clasa pe care o urmează şi de la clasa inferioară.

Se pot rezolva şi problemele date la Etapa Locală a Olimpiadei de matematică.
Soluţiile redactate pe foi format A4 se vor preda profesorului îndrumător.
Ciclul Primar
P.1. Deschizând manualul de matematică la întâmplare , constatați că suma numerelor ce

indică cele două pagini succesive este 297. Aflați numerele înscrise pe cele două pagini.
Prof. Șimandan Gileta
P.2. Fie numerele a= 69 și b= 56 . Determinați x și y astfel încât:
a) a = b b) a > b c) a < b.
Prof.Cora Ionela Dăniasă
P.3. Câte pagini are o carte dacă pentru numerotarea ei s-au folosit 444 cifre ?
Prof. Șimandan Gileta
P.4. Optimea unui număr este egală cu treimea altui număr. Aflati numerele dacă diferența
lor este 20.
Prof. Dr.Gheorghe Căiniceanu
P.5. 9 stilouri şi 8 pixuri costă 69 RON şi 3 stilouri şi 5 pixuri costă 30 RON.
Cât costă un stilou? Dar un pix?
RMM -7-2007
P.6. Într-o ogradă sunt raţe şi oi, în total 16 capete şi 44 picioare.
Câte raţe şi câte oi sunt în ogradă?
RMM- 7-2007
P.7. Mă gândesc la un număr din care scad 350, apoi triplez rezultatul, scad 2350,
înjumătăţesc rezultatul şi obţin 925. La ce număr mă gândesc?
RMM-7-2007
P.8. Micşoraţi de 9 ori suma dintre triplul numărului 96 mărit de 7 ori şi jumătatea sfertului
numărului 8 888 micşorat cu 346. Ce rezultat aţi obţinut?
RMM-7-2007
P.9. Pe fiecare dintre primele 4 cărți numărul de jos este într-o aceeași legătura ascunsă cu
numărul de sus. Oare care este al doilea număr scris pe cea de-a 5-a carte ?
32 25 53 63 74
6 10 15 18 ? RMM-7-2007
P.10. Executând un panou pentru cabinetul de matematică Flavius constată că îi lipsesc șase
etichete reprezentând aceeași cifră. Ce cifră îi lipsește,dacă el a putut scrie doar șirul :
1 2 + 1 7 + 2 = 2
RMM-7-2007
P.11. Suma a trei numere este 418.Să se afle numerele știind că primul este de două ori mai
mare decât al treilea,iar al doilea este cu 2 mai mic decât sfertul primului.
RMM-7-2007
P.12. O gospodină a cumpărat 10 Kg prune și 5 Kg struguri plătind în total 20 000 lei. Câți
lei costă 1 Kg de prune și câți lei costă 1 Kg de struguri, dacă prețul unui Kg de prune este de
3 ori mai mic decât al unui Kg de struguri ?
RMM-7-2007
P.13. Află cele trei numere a, b, c, ştiind că a : b = 4 rest 2, b : c = 4 rest 2, iar a – c = 880.
RMM-7-2007
P.14. Suma a cinci numere consecutive pare este de 6 ori mai mare decât primul număr şi cu
100 mai mare decât el. Află cele cinci numere.
RMM-7-2007
P.15. Dacă se împarte un număr x la 8, atunci numărul se micşorează cu 245. Află valoarea
lui x.
RMM-7-2007
P.16. Elena rezolvă 24 de probleme într-o săptămână, Mihai rezolvă cu 8 mai multe, iar Ana
cu 12 probleme mai puţin decât Elena şi Mihai la un loc.
- află câte probleme vor rezolva, în acelaşi ritm, în primul semestru ( 17 săpt.).
- scrie rezolvarea problemei printr-un singur exerciţiu cu mai multe operaţii şi rezolvă.
RMM-7-2007
P.17. Aflaţi numerele naturale a, b, c care îndeplinesc simultan condiţiile:
a) al doilea număr este de trei ori mai mare decât primul,
b) al treilea număr este jumătatea celui de-al doilea,
c) suma numerelor este mai mare decât 7 şi cel mult egală cu 44.
RMM-6-2006
P.18. Vlad are un număr de bile. El observă că le poate grupa câte 6 dar şi câte 10, iar
diferenţa dintre grămezi este 2. Câte bile are Vlad?
RMM-6-2006
P.19. Două veveriţe consumă rezerva de alune în 6 luni. În cât timp vor termina rezerva trei
veveriţe?
RMM-6-2006
P.20. Radu are de 7 ori mai multe timbre decât colegul său. Dacă ar fi avut cu 48 de timbre
mai puţine, iar colegul său cu 36 de timbre mai multe, atunci Radu ar fi avut de trei ori mai
multe timbre decât colegul său. Câte timbre are fiecare?
RMM-6-2006
P.21. La concursul „Cangurul” pentru fiecare problemă din cele 20 de probleme propuse,
rezolvată corect, se acordă 10 puncte, iar pentru fiecare problemă nerezolvată se scad 5
puncte. Ana a obţinut 125 puncte. Câte probleme a rezolvat corect ?
RMM-6-2006
P.22. Aflaţi numerele naturale a, b, c care îndeplinesc simultan condiţiile:
a + c = 20, a – b = 5, b – c = 5.
RMM-6-2006
P.23. Diferenţa a două numere este 226 iar primul mărit cu 2 este de 8 ori mai mic decât al
doilea. Care sunt numerele?
RMM-6-2006
P.24. Răsturnatul semisumei a două numere este 24, iar a patra parte din primul este egală
cu a treia parte din al doilea. Care sunt numerele?
RMM-6-2006
P.25. Tatăl are 46 de ani iar fiul are 19 ani. Cu câţi ani în urmă tatăl era de patru ori mai în
vârstă decât fiul ?
RMM-6-2006
P.26. Produsul vârstelor a trei fraţi este 72, iar suma vârstelor este mai mică decât 15. Câţi
ani are fiecare, ştiind că nu sunt gemeni ?
RMM-6-2006

Clasa a V-a
V.1. Arătați că numărul 35 ∙ 55 ∙ 77 este pătrat perfect.

Prof. Elena Rîmnicianu
V.2. Să se rezolve ecuațiile:
a) (x+2x+3x+...+403x):202=2015 b) (x-1)+(x-2)+...+(x-403)=2015
V.3. Produsul a două numere naturale consecutive este mai mic decat dublul numărului x cu 4028.
Să se determine cele două numere știind că x =1+2+3+…+2014.
V.4. Arătați că există un multiplu al lui 2015 care să nu aibă nici o cifră nenulă.
Prof. Daniel Sitaru
V.5. Să se scrie în ordine descrescătoare și să se determine termenii din mijloc ai șirului de fracții:
9 10 11 295
; ; ;……;
14 21 28 2016
Prof. Daniel Sitaru
V.6. Câte numere = 7 sunt divizibile cu 3? Dar cu 7? Dar cu 21?
Prof. Daniel Sitaru
V.7. Să se scrie numărul 7 ca sumă a șapte numere naturale consecutive.
Prof. Daniel Sitaru
V.8. Numerele 1,2,3, … ,64 se dispun pe o tablă de șah în așa fel încât pe fiecare coloană suma
numerelor să fie aceeași și numărul 7 să fie pe un pătrat alb. Se cere suma numerelor de pe pătratele
negre.
Prof. Daniel Sitaru
V.9. Să se arate că numerele si nu pot fi simultan pătrate perfecte.
Prof. Daniel Sitaru
∗
V.10. Să se arate că există ∈ încât numărul scris cu “n” cifre de 1 să se dividă cu 2017.
Prof. Daniel Sitaru
V.11. Fie = ; = ; = . Să se arate că dacă oricare dintre numerele
, , este divizibil cu 41 atunci + + este divizibil cu 41 .
Prof. Daniel Sitaru
V.12. Să se arate că numărul: =2 ∙3 + 1 este divizibil cu 17 .
Prof. Claudia Nănuți
V.13. Să se determine toate numerele naturale de maxim șase cifre care au cifrele direct
proporționale cu rangul lor de la dreapta spre stânga.
V.14. Câte perechi de numere naturale (m; n) există, astfel încât 2m+3n=2015 și câtul împărțirii lui
m la n este 9?
Prof. Ionică Constantin
V.15. Determinați suma tuturor resturilor împărțirilor a 100 de numere naturale consecutive la 19,
știind că cel mai mic se împarte exact la 19.
V.16. Numerele naturale a, b, c și d împărțite la 5 dau câturi numere impare consecutive și resturi
nenule diferite.
a) Arătați că (a + b + c + d) ⋮ 10.
b) Determinați valoarea minimă a sumei (a + b + c + d).

V.17. Aflați numerele naturale x, y și z astfel încât 4072 + 1 ⋅ 2 ⋅ 3 ⋅ … ⋅ x = y .
Prof. Palașcă Vladimira
V.18. Să se rezolve în mulțimea numerelor naturale ecuația:
(1 + 4 + 4 + ⋯ + 4 +4 ) ⋅x = 4 +4 + 4 + ⋯+ 4 +4 .
V.19. Se dă numărul a=1234567891011......20142015 .
a)Stabiliţi care este a 2015-a cifră a numărului a.
b)Verificaţi dacă a este pătrat perfect.
Prof.Bondoc Gabriela
V.20. Arătaţi că numărul A=1!+2!+3!+4!+....+2014! nu este pătrat perfect.
V.21. Se dă mulţimea A={ 2 n  3  5 n  3 | n  N }
a)Aflaţi n pentru care 8003 A . b)Arătaţi că A nu conţine pătrate perfecte.
V.22. Să se determine cel mai mic număr natural care nu este nici număr prim nici pătrat perfect și
care nu are niciun factor prim mai mic decât 30.
V.23. Determinați numerele naturale de forma A=2015abc , care împărțite la 201 dau restul 15.
Prof. Dan Nedeianu
Clasa a VI-a
VI.1. Să se arate că numerele 491007  7 2014 și 251007  2  5 2014 sunt prime intre ele.
VI.2. Aflați numărul natural x știind că: 2016 x - 2016 x-1 = 2015.
A 35  2015
VI.3. Știind că unghiul A ia valoarea din proporția:  , să se afle
2016 1  2  3  ...  2015
suplementul complementului unghiului A.
VI.4. Să se determine toate numerele naturale cu proprietatea =
Prof. Daniel Sitaru
VI.5. Fie , , , ∈ ℤ și
2a  3b  5c  7 d 3a  5b  7c  2d 5a  7b  2c  3d
A ;B  ;C  ;
20 20 20
7 a  2b  3c  5d
D .Să se arate că dacă oricare trei dintre numerele , , , sunt
20
întregi atunci și cel de-al patrulea număr este întreg.
Prof. Daniel Sitaru
°
VI.6. Fie ( bisectoarea unghiului ∢ cu măsura de 128 32 16 .
( este bisectoarea ∢ ,( este bisectoarea ∢ ....( este bisectoarea
∢ . Aflați cel mai mic pentru care (∢ )<1
Prof. Daniel Sitaru
VI.7. Să se arate că oricum am alege 2015 numere întregi există unele dintre acestea cu suma
dintre ele divizibilă cu 2015 .
Prof. Daniel Sitaru

1 2 1 3 2 1 4 3 2 1 5 4
VI.8. Să se determine al 26-lea termen al șirului: , , , , , , , , , , , , 
1 1 2 1 2 3 1 2 3 4 1 2
Prof. Daniel Sitaru
VI.9. Să se arate că diferența pătratelor a două numere prime mai mari decât 3 este divizibilă
cu 12.
Prof. Daniel Sitaru
VI.10. Să se arate că nu există , , ∈ ℕ încât: + + = 2029
Prof. Daniel Sitaru
VI.11. Fie , , , ∈ ℕ. Să se arate că dacă:

− 3 + 2 ≥ 0, − 3 + 2 ≥ 0, − 3 + 2 ≥ 0, −3 +2 ≥0
atunci = = = .
VI.12. Să se afle un număr natural astfel încât restul împărțirii numărului = 7
la și restul împărțirii sumei cifrelor sale la să coincidă.
VI.13. Astăzi este ziua de naștere a unui copil, dar și a bunicului său. Bunicul are atâția ani
câte luni are nepotul său, iar suma vârstelor lor este de 78 ani. Câți ani are fiecare?
VI.14. Determinați numerele de forma 42xyz pătrate perfecte și divizibile cu 5.
VI.15. Fie x, y, z ∈ ℕ astfel încât 4(2x − 3z) = 5(x + y).Să se demonstreze că produsul
y(x + z) este divizibil cu 15.
VI.16. Într-o clasă sunt x fete și y băieți, numerele x și y fiind direct proporționale cu
numerele 2 și 3. Urmează ca un elev sau o elevă să se transfere în altă clasă și astfel numărul
fetelor va reprezenta 60% din cel al băieților. Câți elevi sunt acum în clasă?
VI.17. Să se rezolve în ℤ ecuația: xy + 2x = 3y + 9.
VI.18. Se consideră numărul B=2015+20152+20153+....+20152015.
a) Calculaţi numărul B.
b) Determinaţi restul împărţirii lui 20152015 la 2014.
VI.19. Să se determine cel mai mic număr natural de trei cifre care are exact 5 divizori .
VI.20. Determinați toate perechile (a,b) de numere naturale, cu 0 ≤ a ≤ b ≤ 30, a + b este

număr prim și a + b divide ab + 4.
Prof. Dan Nedeianu
VI.21. Pe un cântar se află ciuperci. Fiind proaspăt culese, 99% reprezintă apă. După o perioadă, o
parte din cantitatea de apă s-a evaporat, procentul de apă devenind de 98%. Dacă inițial cântarul
indica 1kg, ce greutate va indica după evaporare?
Prof. Piț-Rada Marica

Clasa a VII-a
131313132  121212122
VII.1. Arătați că numărul: este număr rațional.
70707072  60606062  20202022
VII.2. În paralelogramul ABCD, măsura unghiului B este egală cu suplementul unghiului de 600,
AB = 12 cm, iar BC este egal cu două treimi din AC. Dacă M este mijlocul laturii AB, să se afle
DM, perimetrul şi aria paralelogramului.
VII.3. Știind că 2 < < 4, arătați că < <
VII.4. Arătați că dacă numerele raționale a și b îndeplinesc condițiile: a + b < 4 și
ab − 2a − 2b + 4 > 0, atunci a < 2 și b < 2.
VII.5. Demonstrați că dacă numerele întregi x, y, z verifică relația: xy + 2z(x − y) = 4z + 7,
atunci |x + y| = 8.
VII.6. Să se determine n ∈ ℕ pentru care √n + 101 + √n + 10 ∈ ℚ.
VII.7. Aflați elementele mulțimii A = x ∈ ℤ / ∈ℤ

 2 x  1  3n  4
VII.8. Aflați n  N și x  Z astfel încât   .
 3  n  2
VII.9. Să se arate că 7 are un multiplu care se scrie numai cu cifre de 9. Generalizare : arătați că
orice număr prim mai mare sau egal cu 7 are un multiplu care se scrie numai cu cifre de 9.
Prof.Dr.Gheorghe Căiniceanu
∗
VII.10. Să se arate că dacă ∈ ; ∈ atunci ∈ .
Prof. Daniel Sitaru
VII.11. Fie , b, c, d ∈ (0 , ∞) ; a + b + c + d = 2. Să se arate că:
( + + )+ ( + + )+ ( + + )+ ( + + )≤4
Generalizare: Fie , , … , ∈ (0, ∞) ; + + ⋯ + = 2 ; ∈ ℕ.
În aceste condiții:
( + +⋯+ )+ ( + + ⋯+ ) + ⋯+ ( + +⋯+ )≤
Prof. Daniel Sitaru
VII.12. A) Să se determine , , , , , ∈ ∗ astfel încât:
2014 = + − ; 2015 = + − .
B) Să se arate că dacă ∈ , ≥ 7 există , , ∈ ∗ încât = + − .
Prof. Daniel Sitaru
VII.13. Fie ′ mediană în triunghiul ; ′ ∈ ( ). Fie ∈ ( ′)
; ∈ ( ′ ). Paralela prin
la ′ intersectează şi în , respectiv . Paralela prin la ′ intersectează şi
′
în ′, respectiv ′.Să se arate că: + = + ′
Prof. Daniel Sitaru

VII.14. Se dă un trapez de baze = 17 , =8 și ∥ ;
BN
M   AD  ; N   BC  ;  3 . Să se calculeze .
CN
Prof. Daniel Sitaru
VII.15. Determinați toate numerele de trei cifre cu proprietatea că modulul diferenței dintre număr
și inversatul său este număr par.
Prof. Daniel Sitaru
VII.16. Arătați că dacă media aritmetică a primelor “n” zecimale ale numărului √3 − 1 este
cuprinsă între 4 si 4 atunci și media aritmetică a primelor “n” zecimale ale numărului
2 − √3 are aceeași proprietate.
Prof. Daniel Sitaru
VII.17. Să se determine , ∈ ℕ∗ încât:
+ + + ⋯+ = 3789
0, ( ) 0,0( ) 0,00( ) 0, 000 … 0( )
"n-1"
Prof. Daniel Sitaru
VII.18. Să se arate că dacă , , ∈ ℝ și
1 − 4 + 3 ≥ 0, − 4 + 3 ≥ 0, − 4 + 3 ≥ 0, − 4 + 3 ≥ 0
atunci: = = = 1 .
6
2
VII.19. Fie ∈ ; ∈ 1,6 ; x
i , j 1
i  1 . Să se arate că:
i j
6
2
 x  x 
i , j 1
i j  105  mini , j 1 ( xi  x j ) 2
i j
i j

VII.20. Fie = 9 ∙ 111 … 1 … … + 8 .Să se afle , ∈ ℕ încât să fie un cub
perfect.
Prof. Daniel Sitaru
VII.21. Se dă triunghiul ABC ascuțitunghic și punctele A’ ϵ [BC], B’ ϵ [AC], C’ ϵ [AB] astfel încât
AA’∩BB’∩CC’={M},iar MA '  MB '  MC '  1. Să se calculeze MA + MB + MC – MA ∙ MB ∙
MC.
Prof. Dan Nedeianu
VII.22. Calculaţi suma : ( + + …+ .
√ )√ √ ∙ (√ √ ) √ (√ √ )
Prof. Draga Tătucu Mariana
VII.23. Determinaţi , ∈ cu ≥ 0 astfel încât are loc √3 ∙ − 2 + 2√3 − 5 + =
2015 .
VII.24. Aflaţi cea mai mică valoare a numărului
= | − 5 + 2 | + |8 − 3 + | + |2 + + 2 | + | + 2 + 4| , unde , ∈ .
VII.25. Fie triunghiul echilateral cu = 12 . Fie punctele , , astfel ca
∈ ( ), ∈ ( ) şi ∩ = { } . Calculaţi , stiind ca AN = CM = 12 cm.

VII.26. Fie trapezul cu || . Dacă > şi , sunt invers proporţionale cu
1 si 3, iar + = 20 . Aflaţi aria trapezului ştiind că =6 şi = 8 .
VII.27. Rezolvați ecuația în ℝ ∶ [ + 4] + 2[ − 2] − = [2 + ] .
Clasa a VIII-a
VIII.1. Fie x,y,z,t numere reale pozitive astfel încât xy=zt=2014. Să se demonstreze că :
1
(1+x)(1+y)(1+z)(1+t) 2014.
16
4 4 4 4
VIII.2. Stabiliți dacă numărul a=    …+ 
504  508 508  512 512  516 2008  2012
4 1 1
aparține intervalului ( ; ).
2012  2016 1008 504
VIII.3. Dacă x, y R și x (-3;1006), y (-5 ;1008), arătați că numărul
a  ( x  y  2014) 2  ( x  y  8) 2 este natural.
VIII.4. Să se determine elementele mulțimii A={x∈ / ∈ }
VIII.5. Demonstrați că:
a) |1007 + 1| + 1007|2 − | ≥ 2015 , ∀ ∈
b) |504 − 2| + 504|4 − | ≥ 2014, ∀ ∈
și calculați valorile întregi ale lui x pentru care se realizează egalitatea.
VIII.6. Să se afle numerele naturale pătrate perfecte de forma: 25 − 2016.
VIII.7. Determinați soluțiile naturale ale ecuației:
4√x + 1 + 8 y − 1 + 12√z − 2 = x + y + z + 54
VIII.8. Să se arate că + + ≥ 82, ∀x, y, z ∈ (2, ∞).
VIII.9. Aflați x, y ∈ ℝ astfel încât √x − 1024 + y − 1024 = .
VIII.10. Să se rezolve în mulțimea numerelor întregi ecuația:
√x − 55 + √68 − x = |2x + 11|.
VIII.11. Determinați numerele a și b știind că există numerele reale x și y astfel încât :
x + y + 2ax − 10y + a + 26 + x + y − 8x − 2by + b + 20 = 3 .
VIII.12. A) Un poliedru este format prin reunirea punctelor unei prisme și ale unei piramide care
au o față comună. Câte muchii are poliedrul dacă se știe că are 9 fețe și 9 vârfuri?

B) Pentru un poliedru format dintr-o prismă triunghiulară regulată cu înalțimea 3 și un
tetraedru regulat de muchie 3, care au o bază comună, aflați aria totală.
VIII.13. Fie VABCD şi V’ABCD piramide patrulatere cu aceeaşi bază şi vârfurile de o parte şi de
alta a planului (ABCD). Pe cele opt feţe laterale se înscriu numerele de la 1 la 8, o singură dată pe
fiecare faţă. Să se studieze dacă este posibil ca suma numerelor de pe cele patru feţe care se întâlnesc
într-un vârf să fie aceeaşi pentru orice vârf.
Prof. Daniel Sitaru
VIII.14. Punctele unei sfere de rază 4 cm se colorează cu trei culori diferite. Să se arate că există
două puncte pe sferă, de aceeași culoare și aflate la o distanță de 6, 6√2 sau 3√6 cm unul de altul.
Prof. Daniel Sitaru
VIII.15. Fie ( ,( ,…,( ; ≥ 2 ; ∈ semidrepte astfel încât:
(∢ ) = 2 , ∀ ∈ 1, − 1 ; ∈ (0°, 90°)
Să se arate că: A1 A2  A2 A3  An1 An  An A1  2sinx(OA1  OA2  OAn )
Prof. Daniel Sitaru
VIII.16. Fie , plane paralele cu baza a unei piramide patrulatere regulate , duse
1 4
la , respectiv la din înălțimea piramidei față de vârf. Se cere raportul dintre volumul trunchiului
5 5
de piramidă cu bazele situate în planele , și volumul piramidei inițiale.
Prof. Daniel Sitaru
VIII.17. Fie o piramidă triunghiulară regulată. Se ridică într-un punct al bazei o
perpendiculară pe planul bazei care intersectează planele fețelor laterale în , , . Să se
demonstreze că suma + + este constantă.
∗
VIII.18. Să se afle , , , ∈ ℕ încât:
+ + + + + + + = 8√
Prof. Daniel Sitaru
VIII.19. Fie , , ∈ (0 , ∞). Să se arate că:

+ +
+ + ≥ + +√ −
+ + + 2
Prof. Daniel Sitaru
VIII.20. Fie = 20 + 20 + ⋯ + √20 ; = 42 + 42 + ⋯ + √42 .

" " " "
 3x  4   3x  1
Rezolvați ecuația:  x      b   [a ] , unde[ ]este partea întreagă a numărului
 3   3 
real .
Prof. Daniel Sitaru
2 2 2 2 14
VIII.21. Să se demonstreze că:    
99 143 195 4056195 15
Prof. Daniel Sitaru
2 2 2
VIII.22. Fie , , ∈ (0, ∞). Să se arate că: 5a  3b  4c  2( 2ab  3bc  2ac)
Prof. Daniel Sitaru
1 1
VIII.23. Fie ∈ (0,2). Să se arate că: 2015  2
 2015   24 14
a (2  a ) 2

Prof. Daniel Sitaru
VIII.24. Triunghiul având centrul de greutate se proiectează pe un plan în triunghiul
′ ′ ′ cu centrul de greutate ′. Dacă: = ; = ; = ; = , să se arate că:
+ + ≥
3
Prof. Daniel Sitaru
VIII.25. Să se afle , , , ∈ (0, ∞) astfel încât + + + + = 1 și suma
+ + + să fie maximă.
Prof. Daniel Sitaru
VIII.26. Să se arate că există două mulțimi disjuncte A și B astfel încât
 1 1 1 1 1 
A B   , , ,..., ,  ,iar suma
 50  51 51  52 52  53 160  161 161  162 
elementelor lui A să fie egală cu suma elementelor lui B.
Prof. Dan Nedeianu
VIII.27. Să se determine , ∈ ℤ astfel încât (x2 –y2 )2-3y=1.
Prof. Dan Nedeianu
VIII.28. Să se demonstreze că are loc inegalitatea:

a 2  b2  a  b  b 2  c 2  b  c  c 2  a 2  c  a  a  b  c
cu egalitate pentru a = b = c, oricare ar fi numerele reale a, b, c.
Prof.Piț-Rada Ionel-Vasile
Clasa a IX-a
IX.1. Fie x1 , x 2 ,..., x 2014  0,   astfel încât x1  x 2  ...  x2014  1 . Să se arate că
1
x12  x 22  ...  x 2014
2
 , k  2015,   .
k
Prof. Ovidiu Ticuși
IX.2. Se dau numerele reale pozitive nenule a,b,c astfel ȋncȃt abc=1 şi a+b+c˃(1 /a)+(1/b)+(1/c).Să
se arate că cel puţin unul din numerele a,b,c este strict mai mare decȃt 1.
Prof.Dr.Tomiţă Vasile
2
IX.3. Sa se determine toate numerele întregi k pentru care ecuația x  kx  2  0 admite rădăcini
raționale.
IX.4. Să se rezolve ecuațiile:
a) + + + = 4, [ ]= î ă .
b) + + +⋯+ = , , ∈ℕ ≤ ;
Prof.Adela Grecu
1
IX.5. Fie A,B,C măsurile, în radiani, ale triunghiului ABC. Să se arate că: A2  B 2  C 2 
3
IX.6. Fie =1 +2 + ⋯+ ; ∈ ℕ∗ . Să se arate că: 1 + 2 + ⋯ + divide
.
Prof. Daniel Sitaru

IX.7. Să se determine numerele naturale a , a , … , a ; n ∈ N ∗ știind că:
( )= + ∗
+ +⋯+ + ;∀ ∈ .
Prof. Daniel Sitaru
IX.8. Să se demonstreze că există în plan un cerc care conține în interiorul său exact 2014 puncte
laticiale. ( Prin punct laticial se înțelege un punct care are ambele coordonate exprimate prin numere
întregi).
Prof. Daniel Sitaru
IX.9. Să se determine funcțiile : ℝ → ℝ cu proprietatea:
( )+ ( ) = 2014 ( ); ∀ , ∈ℝ
Prof. Daniel Sitaru
 xyz  1

IX.10. Să se rezolve sistemul:  x  yz  1
 xy  z  1

IX.11. Fie : ℝ → ℝ , astfel încât :  f  f  f  x   2  f  f  x   3 f  x   4 x  0, x  R
Să se arate că funcția este injectivă.
Prof. Daniel Sitaru
IX.12. Fie un triunghi echilateral înscris într-un cerc de rază și un punct pe cercul
circumscris triunghiului. Să se arate că: MA  MB  MC  3r 2
IX.13. Fie un pătrat înscris într-un cerc de rază 1 și un punct pe cercul circumscris
pătratului. Să se arate că: MA  MB  MC  MD  4 2
IX.14. Să se arate că oricum am alege cinci puncte de coordonate întregi există cel puțin un punct
de coordonate întregi situat în interiorul unui segment determinat de două dintre punctele date.
Prof. Daniel Sitaru
IX.15. Să se compare numerele: ( 2015) și ( 2015).
Prof. Daniel Sitaru
IX.16. Să se arate că nu există nici un triunghi în care să fie adevărată relația:
= + +
2 2 2
Prof. Daniel Sitaru
IX.17. Să se demonstreze că:
1° + 2° + ⋯ + 44° + 1° 44° + 2° 43° + ⋯ + 22° 23° = 22
Prof. Daniel Sitaru
IX.18. Fie , , , ∈ (0, ∞). Să se arate că:
1+ + 1+ + 1+ + 1+ ≥ 16
Prof. Daniel Sitaru
IX.19. Fie , , ∈ [1,3]. Să se arate că:

1 1 1
( + + ) + + ≤ 81
Prof. Daniel Sitaru

IX.20. Fie = {1,2,3, … ,2015}. Să se afle probabilitatea ca alegând o progresie aritmetică de trei
termeni, cu rație strict pozitivă, cu elemente din aceasta să conțină numărul 2015.
Prof. Daniel Sitaru
sin2015  tg 2015
IX.21. Să se demonstreze că: 0
cos 2015  ctg 2015
IX.22. Să se rezolve ecuația = 3 ; ∈ℤ

unde  x  este partea întreagă a numărului real x . Prof. Dan Nedeianu
IX.23. În ∆ABC, de ortocentru H se construiesc punctele A’,B’,C’ care sunt simetricele punctului
   
H față de mijloacele segmentelor [BC], [AC], respectiv [AB]. Dacă AA '  BB '  CC '  0 ,să se
  
determine ∈ ℝ astfel ca AB  AC  k AH .
Prof. Dan Nedeianu
Clasa a X-a
1
X.1. Să se arate că log 2015 2  log 2015 2014!   0,1
2014
Prof. Ovidiu Ticuși
x x
 2 1   2 1 
X.2. Să se arate că dacă ∈ [0,1] atunci: 2   2  1     ( 2  1)    2 2
 2 1   2 1 
Prof. Daniel Sitaru
X.3. Fie: = {( , )|2 + 2 + 5 +2 + =6; , ∈ }
Câte soluții are ecuația = ∪ ∪ ∪ ?
Prof. Daniel Sitaru
X.4. Fie , , , ∈ (1 , ∞) încât: ≥ ≥ .Să se arate că : ≥
Prof. Daniel Sitaru
0 1 1 2 n 1 n n
X.5. Să se arate că: C C  C C  C C  2  1 ; n  N
n n n n n n
Prof. Daniel Sitaru

X.6. Să se arate că dacă , , ∈ (0,1) atunci: ≤ ∙ ∙
Generalizare pentru , , … , ∈ (0,1).
Prof. Daniel Sitaru
X.7. Să se arate că dacă ∈ (0,1) ∪ (1 , ∞) atunci:
1 1 1 2014 1
+ +⋯+ =
log 3 ∙ log 9 log 9 ∙ log 27 log 3 ∙ log 3 2015 log 3
Prof. Daniel Sitaru
X.8. Să se determine , , , , ∈ ℕ astfel încât: !+ !+ !+ ! = !
Generalizare: Să se determine , , … , , ∈ ℕ astfel încât: ! + ! + ⋯ + != !
Prof. Daniel Sitaru
X.9. Să se demonstreze că: + + + ⋯+ < 7! + 8! + 9! + ⋯ + 100!

Prof. Daniel Sitaru
X.10. Să se rezolve ecuația: 1 + 2 + ⋯ +2015 = ( )
X.11. În câte moduri pot fi stocate 7 fișiere a câte 520MB pe 4 hard-discuri având fiecare 2GB și
astfel încât fiecare hard-disc să conțină cel puțin un fișier?
Prof. Daniel Sitaru
1  2  3  2015!
X.12. Să se arate că:  N*
1! 2! 3! 2015!
X.13. Să se demonstreze că: ∙ > ; ∀ ∈[ , ]
Prof. Daniel Sitaru
√
X.14. Fie , ∈ [0, ∞). Să se arate că ∀ , ∈ℝ: ∙ ≤
Prof. Daniel Sitaru
64 3
X.15. Fie ∈ (1, ∞); ∈ (0, ∞). Să se arate că: log a  a b  1 log a  a b  1 log a  a 2 b  1  b
27
X.16. Fie ∈ (1, ∞); ∈ (0, ∞); ∈ ℕ∗ . Să se arate că:
( ( )
− 1) ( + 1) ( + 1) ∙ … ∙ +1 <2 ∙
+1
Prof. Daniel Sitaru
X.17. Să se rezolve ecuația: 5 + 12 =
Prof. Daniel Sitaru
n
 10 
2
X.18. Fie ∈ ℕ∗ și ∈ , 10 ; ∈ 1, . Să se arate că: lg xi
 xilgxi  20n
i 1
Prof. Daniel Sitaru
X.19. Să se determine ecuația perpendicularei duse din punctul de afix = 3 + 4 pe dreapta:
(−1 + 3i) + (−1 − 3 ) + 5 = 0 . Să se determine afixul piciorului perpendicularei.
Prof. Daniel Sitaru
X.20. Să se determine puterea punctului de afix z = 4 + 2i
față de cercul de ecuație : (z − 3 + i)(z + 3 − i) = 9 .
Prof. Daniel Sitaru
X.21. Să se determine ecuația axei radicale a cercurilor de ecuații:
+ (1 + ) + (1 − ) + 3 = 0 ; + (3 − 2 ) + (3 + 2 ) + 5 = 0
Prof. Daniel Sitaru
X.22. Să se determine ecuația dreptei determinate de punctele de afixe = 2+ ; =3−2 .
X.23. Să se determine ∈ ℝ încât punctele de afixe
= 1+ ; = +2 ; = 6 − să fie coliniare.
X.24. Să se afle aria triunghiului determinat de punctele de afixe
= 3− ; =4+ ; =5−7
X.25. Să se determine unghiul format de dreptele de ecuații:
(2 + ) + (2 − ) + 3 = 0 ; (1 − ) + (1 + ) − 1 = 0
X.26. Să se determine ∈ ℝ încât dreptele de ecuații:

3 − 3 + 1 = 0 ;( − 2 ) + ( + 2 ) − 1 = 0 să fie paralele.

X.27. Să se determine distanța de la punctul de afix = 5 − la dreapta
de ecuație: (−4 + 2 ) + (−4 − 2 ) + 3 = 0 .
X.28. Fie , , , ; , , , ∈ (1, ∞) lungimile laturilor consecutive ale unui
patrulater inscriptibil. Să se arate că:
≤[ ( )∙ ( )]
Prof. Daniel Sitaru
p
X.29. Să se rezolve ecuația: C k
p Axk Anxpk  An2015
k 0
Prof. Daniel Sitaru
X.30. Fie numerele reale a, b, c, x, y, z cu a, b, c>0 si + + ≥ 0.
Demonstrați inegalitatea: a  2014  1  b  2014  1  c  2014 z  1  0.
x y
Prof.Leonard Giugiuc (Prelucrare după Cristinel Mortici)

X.31. Fie ∈ ℂ un număr complex cu proprietatea că + ≤ 3.
1 1
| z 2  2 | 3 . Sa se arate ca | z  | 5 .
z z
X.32. Să se demonstreze că, dacă , , ∈ (0,1) < , < , < , :
log + log + log ≤ log √ + log √ + log √
Prof. Vasile Grecu
X.33. Să se rezolve ecuația lg(30+lg x) = lg 4 + lg (lg ) , ∈ .
Prof. Dan Nedeianu
∗ 2 2 2
X.34. Dacă z1,z2,…,z2014∈ ℂ astfel ca |z1| +|z2| +…+|zn| + z12+z22+…+z20142=0 . Să se arate că
z1z2z3…z2014∈ ℝ
Prof. Dan Nedeianu
Clasa a XI-a
XI.1. Fie ∈ (ℤ); = . Să se afle ∈ (ℤ) încât = și = .

Prof. Daniel Sitaru
XI.2. Fie , ∈ (ℂ). Pentru = ( ) , notăm =( ) , .
Să se arate că dacă ∙ ≠ 0 atunci + = (( ) +( ) )
Prof. Daniel Sitaru
XI.3. Fie ( ) un șir de matrici din (ℂ) astfel încât există un șir de numere reale nenule
( )
cu proprietatea: = + ; ∈ 1,
Să se arate că toate matricile șirului au același rang.
Prof. Daniel Sitaru
XI.4. Să se demonstreze că ecuația = are exact 13 soluții.
Prof. Daniel Sitaru
XI.5. Să se calculeze:
lim + +⋯+ , ∈ ℕ, ≥2
→
Prof. Daniel Sitaru

XI.6. Fie , , ∈ (ℝ); ≠ 0 și = .
Să se determine ∈ (ℝ)încât = .
Prof. Daniel Sitaru
XI.7. Fie , , , ∈ (ℂ); + = + ; + = + ; = și = .

∗
Să se arate că: + = + ; ∀ ∈ℕ
XI.8. Fie , : (0, ∞) → ℝ; ( ) = ; ( )= . Să se arate că:
∗ ( ) ( )> ( ) ( −
∀ ∈ ; + 1)

XI.9. Să se determine formula termenului general și limita șirului:
= ; = ; ∙ = ; ≥2.
Prof. Daniel Sitaru
1 1 1 1
XI.10. Să se arate că șirul: an  2  2  2   ; n  1 este convergent.
2 5 8 (3n  1)2
Prof. Daniel Sitaru
XI.11. Să se compare numerele: a = (100!) și b = (4!)
Prof. Daniel Sitaru
XI.12. Fie : [0 , 2] → ℝ , o funcție continuă astfel încât: (0) = (2) .
Arătați că există ∈ [0 ,1] încât ( ) = ( + 1).
Prof. Daniel Sitaru
5
  7 
log 3 log 5  log 7 
  cosx  
XI.13. Să se calculeze: lim
x 0   35  
log 7 log 5  log 3 
  cosx  
Prof. Daniel Sitaru
XI.14. Să se arate că dacă: , ∈ 0, și ( ) +( ) ≤ 2 , ∀ ∈ ℝatunci = .

XI.15. Fie , , ∈ (0,1) ∪ (0, ∞); , , ∈ ℝ încât:
1 1 −
= ; = ; = și = 1 − 1 .Să se arate că nu este inversabilă.
− 1 1
Prof. Daniel Sitaru
XI.16. Să se calculeze limita șirului:
1 1 1
x = −
2 − 2√2 − 1 2 + 2√2 − 1
 1 1 1 
XI.17. Să se arate că există ∈ ℕ∗ încât:      2015
 sin1 sin 2 sinn 
unde [ ] ,reprezintă partea întreagă a numărului real .
Prof. Daniel Sitaru

n
1 1 lnxn
XI.18. Fie xn   1  2
 2 . Să se calculeze: lim
k 3 (k  1) k n  n
Prof. Daniel Sitaru

n
1 k  cosk
XI.19. Să se calculeze: lim
n  n 2
 k  1  cosk
k 1
Prof. Daniel Sitaru
XI.20. Fie , ∈ (ℂ) încât:
( + 2013 ) = ( + 2013 )
( + 2014 ) = ( + 2014 )
( + 2015 ) = ( + 2015 )
Să se arate că: = .
XI.21. Fie numerele reale , , > 0 + + = 3.
2014 2014 2014
a b c 3
Demonstrați inegalitatea: 2013 2013
 2013 2013
 2013 2013  .
b c c a a b 2
Prof.Leonard Giugiuc
XI.22. Să se arate că șirul ( an ) n  2 ,dat de an  log n ( n  1) este monoton și mărginit .Să se
determine limita șirului.
XI.23. Să se arate că dacă , , ∈ (0,1) atunci:
a) log + log +log ≥ 3
log log log
b) log log log ≥ 9(log + log + log )
log log log
Prof. Vasile Grecu
1 1 1 1 1 
XI.24. Calculați : lim     ...  .
n n 3 3
 n 1
3 3
n 2 3 3
n 3 n 1 
Prof.Dan Nedeianu
2
XI.25. Determinați matricea ∈ (ℤ) astfel încât A  I 3  A .
Prof. Dan Nedeianu
Clasa a XII-a
XII.1. Fie , : ℝ → ℝ ; , continue pe ℝ și , ∈ ℝ . Știind că:

∀ ∈ ℝ , ( ) = ( − ) si ( ) + ( ) = să se calculeze:
( )+ ( )
=
( )+ ( )+
Prof. Daniel Sitaru
(ℤ); ∗
XII.2. Fie , ∈ ≠0; = . Să se arate că + ≠0.
Prof. Daniel Sitaru
XII.3. Fie ( ,∙) un grup și , ∈ astfel încât = și = .
∗
Să se arate că: =( ) ; ∈ .
Prof. Daniel Sitaru

XII.4. Fie : [−1,1] → ℝ, ( ) = ( ) + ( ( ))

Să se calculeze: = ∫ ( ) (1 + )
Prof. Daniel Sitaru
00
XII.5. Fie = ( ) ( )= 0 0 ; ∈ℝ .
0 0
00
Să se arate că ( ,∙) este grup abelian și ( ,∙) ≅ (ℝ , +) .
Prof. Daniel Sitaru
00
XII.6. Fie = ( ) ( )= 0 0 ; ∈ ℝ∗ .
0 0
00
Să se arate că ( ,∙) este grup abelian și ( ,∙) ≅ (ℝ∗ ,∙) .
Prof. Daniel Sitaru
XII.7. Fie = ℝ/ − ; ∗ = + + 2015 .
Să se arate că ( ,∗) este grup abelian și (ℝ∗ ,∙) ≅ ( ,∗).
3
arctg ( x  1)
XII.8. Să se arate că: I  dx  1
1 arctg
2
( x  2)2
Prof. Daniel Sitaru
∫
XII.9. Să se calculeze: lim →

1 n
x
XII.10. Fie I n   dx ; ax  b  0 ;  x   0,1 ; n  N *
0
ax  b
Să se calculeze:
lim ( ∙ )
→
XII.11. Fie polinoamele ( ) = 1 ; ( )=∫ ( ) ; ∈ℝ; ≥1.

Să se arate că polinomul: ( )=∑ ( ) nu poate avea rădăcini multiple.
XII.12. Să se demonstreze că:
2015 2015 ≥1
Prof. Daniel Sitaru

+ =
XII.13. Să se rezolve în (ℂ)Χ (ℂ) sistemul:
+ =
Prof. Daniel Sitaru
√
XII.14. Fie un subgrup cu șase elemente al grupului (ℂ∗ ,∙) . Arătați că: = ±1 , ± ±

XII.15. Fie ∈ ℤ. Notăm ℤ = { | ∈ ℤ}. Fie , ,…, ; ≥ 2 numere prime distincte.
n
 n 
Să se arate că:   pi Z     pi  Z
i 1  i 1 
XII.16. Să se calculeze: I  x9 1  x5 dx
0 a
XII.17. Fie > 0 și : [− , ] → ℝ o funcție Rolle cu proprietatea că:  f  x  dx   f  x  dx
a 0
Să se arate că ∃ ∈ (− , ); ( )=0
2 +1 0 6
XII.18. Fie = ( )= 0 0 0 ∈ ℝ/ − .
0 3 +1
Să se arate că ( ,∙) este grup abelian și (ℝ∗,∙) ≅ ( ,∙) .
Prof. Daniel Sitaru

XII.19. Să se demonstreze că: Aut  Z ,    f f : Z  Z ; f  f  x  y   xy  2 f  x   f ( y) 
Prof. Daniel Sitaru
XII.20. Considerăm inelul unitar ( , +,∙).Știind că A are exact 7 elemente inversabile și mai puțin
de 7elemente neinversabile ,demonstrați că A este corp.
Prof.Leonard Giugiuc (Prelucrare dupa Marcel Țena)

XII.21. Fie f ( x)  e  sin x , f : [0, ]  R . Să se arate că:
2

 
1) f este descrescătoare 2)  4 f ( x)dx  .
12e 6 12 e
Prof. Dr. Gheorghe Căiniceanu
XII.22. Să se arate că: ∫ (1 + x + x )(e +e +e )dx ≥ (e − 1)

Prof.Vasile Grecu
2
  x   x  1  x  2   x  9 
XII.23. Să se calculeze: a)             dx
1
10   10   10   10  
1
  x   x  1  x  2   x  19  
b)             dx
0
10   10   10   10  
Prof. Adela Grecu
XII.24. Să se calculeze: ∫ dx
Prof. Adela Grecu
( )
XII.25. Să se calculeze: ∫ dx
Prof.Vasile Grecu
2
XII.26. Să se calculeze: 
 x  1 sin x
dx .
3
cos x
Prof. Dan Nedeianu

XII.27. În grupul (G,∙) elementele a,b  G satisfac relațiile a5=e și ab=b2a. Determinați ordinul
elementului b în grupul G (adică să se determine ∈ ℕ∗ mimin astfel încât bp=e).
Prof. Dan Nedeianu
Concursul naţional de matematică aplicată „Adolf Haimovici”-2014

Clasa a IX-a Servicii
1. Să se rezolve ecuaţia 1  8  15  ...  x  204 .

Prof.Claudia Nănuți
1 1 1 1 1 1 1 1
2. Să se demonstreze că 1     ...      ...  .
2 3 4 2013 2014 1008 1009 2014
Prof.Daniel Sitaru
 x1  x1  x2  ...  xn   1
 3
 x2  x1  x2  ...  xn   2

3. Fie n  N , n  2 . Să se rezolve în mulţimea R sistemul  x3  x1  x2  ...  xn   33 .
.....................................

 xn  x1  x2  ...  xn   n3

Prof.Claudia Nănuți-RMM13- 2013
4. Fie ABCDEF un hexagon convex, iar M, N, P, Q respectiv punctele de intersecţie ale segmentelor
ce unesc mijloacele laturilor opuse în patrulaterele ABCD, ABDE, ABEF, ABFC. Să se arate că
patrulaterul MNPQ este paralelogram.
GM 11-2013
Clasa a X-a Profil Servicii

1. Să se rezolve ecuaţiile:
3
a) x  1  2  x  1 . b) x 1  3 2  x  1
 1 1 1  81
2. Să se arate că dacă x , y , z  e, e 2  , atunci     ln  xyz   .
 ln x ln y ln z  8
Prof.Daniel Sitaru-RMM13- 2013
 1
 x1 x2 x3 x4  ...  xn  2

 x x x x  ...  x  2
 2 1 3 4 n
3
 3

3. Fie n  N , n  2 . Să se rezolve în mulţimea R sistemul:  x3 x1 x2 x4  ...  xn 
 4
.................................

 xn x1 x2 x3  ...  xn 1  n
 n 1


2
n2  f (n)  1
4. Să se determine funcţia f : N *  N * , ştiind că 12 f (1)  22 f (2)  ...  n 2 f (n)  ,
4
 n N* .
GM 11-2013
Clasa a XI-a Profil Servicii
x11 1x1 11x

1. Să se rezolve ecuaţia 1x1 11x x11  0 .
11x x11 1x1
sin  ax  sin bx  ln 1  arctgax 
2. Să se calculeze lim 2
, lim a, b  R * .
x 0 x x 0 ln 1  tg bx 
Prof.Daniel Sitaru
2014 2014
3. Fie A, B  M 2 (C ) astfel încât Tr ( AB )  0 . Să se arate că  AB    BA  .
Prof.Daniel Sitaru-RMM-13- 2013
x
4. Să se determine asimptotele graficului funcţiei f :  ,  1  1,    R , f ( x)  .
x2 1
Clasa a XII-a Profil Servicii
1. Fie f n :  0,    R , n  2 , f n ( x)  log 2 x  log 3 x  ...  log n x . Să se calculeze

1 e
f n ( x) dx .
n n 1
lim
2. Să se calculeze:
a)  x x dx , x   0,   .
sin x  
b)  sin x  cos x dx , x   0, 2  .
Prof.Daniel Sitaru
3. Fie G1   0, 1 . Definim pe G1 legea de compoziţie x * y   x  y , unde  x este partea
fracţionară a lui x. Fie G2  cos t  i sin t | t   0, 2  . Să se arate că  G1 , * şi  G2 ,  sunt
grupuri abeliene izomorfe.
Prof.Daniel Sitaru-RMM13- 2013
4. Definim pe R legea de compoziţie x * y  xy  2 x  2 y  6 . Să se rezolve ecuaţiile:
a) x * x  x . b) x * x * x  x . c) x * x * x * x  x .

Clasa a IX-a Profil Ştiinţe ale naturii
1 4 2015
1. Să se determine x   0,   dacă x  x
2
 x 2
 ...  x  1  .
2014 2014 2
1 2 n 1
2. Se dă Sn    ...  , unde n!  1 2  3  ...  n . Să se arate că Sn  1  ,
2! 3! (n  1)! (n  1)!
 n N* .
 
3. Fie triunghiul ABC şi punctele M şi N pe laturile AB şi AC, astfel încât AB  5MA , MN || BC .
 
Să se determine x real, ştiind că CN   3x  7  AN .
4. Fie ABCD un patrulater ortodiagonal, M mijlocul laturii  AB  , N mijlocul laturii  BC  , P
mijlocul laturii CD
şi Q mijlocul laturii  AD  . Dacă AC  8 cm , BD  6 cm , iar
   
MP  NQ  O , aflaţi modulul vectorului v  MN  2014 MO  MQ .
Clasa a X-a Profil Ştiinţe ale naturii

3
x 1 x 2 3 y 1
1. Se consideră expresia E ( x, y )     x 2 y  4 . Calculaţi E (2, 16) .
3 2
x x3 y
log 2 x  log 4 x  log 8 x  log16 x
2. a) Arătaţi că expresia este constantă pentru orice
log 3 x  log 9 x  log 27 x  log81 x
x   0,    1 .
b) Dacă a  log12 3 şi b  log12 5 , calculaţi log15 20 în funcţie de a şi b.
z2 1
3. a) Fie z  C astfel încât  1 . Calculaţi z12 .
z
z1  z2
b) Fie z1 , z2  C , z1  z2 . Arătaţi că dacă z1  z2 , atunci  iR* .
z1  z2
b c ca a b
4. Arătaţi că dacă 3 a
3 b
3 c
 27 cu a, b, c   0,   , atunci a  b  c .
Clasa a XI-a Profil Ştiinţe ale naturii
1.a) Fie X  M 2 ( R ) . Să se demonstreze că X 2  Tr ( X )  X  det( X )  I 2  O2 , unde Tr ( X ) este

suma elementelor de pe diagonala principală.
b) Fie Y  M 2 ( R ) astfel încât Y 2  t  Y , t  R * . Să se arate că Y n  t n1  Y ,  n  N * .
 2014 2013 
c) Să se determine X  M 2 ( R ) astfel încât X 2014   .
 2014 2013 
2. Fie A, B  M n  R  două matrice distincte astfel încât B 2  B  A . Este matricea A  B  B 2
inversabilă?

2014 x 5
 sin 2014 x arcsin x   2014 x  1 
3. Calculaţi: a) lim   . b) lim   .
x 0
 tg2015 x arctg2015 x  x 
 2014 x  3 
4. Fie funcţia f : R  R cu proprietatea că f ( x)  x3  2014 x 2 ,  x  R .
a) Să se arate că f (0)  0 . b) Să se arate că lim f ( x)  0 .
x 0
Clasa a XII-a Profil Ştiinţe ale naturii
2 2
1. Se consideră matricea A    şi mulţimea G   X (a)  I 2  aA | a  R  1 .
 1 1 
a) Să se demonstreze că X (a ) X (b)  X (ab  a  b) ,  a, b  R  1 .
b) Să se demonstreze că mulţimea G formează grup abelian în raport cu înmulţirea matricelor.
c) Să se calculeze X (1) X (2)  ...  X (2014) .
 x  y, x  y  2

2. Pe mulţimea H  0, 1, 2, 3, 4 definim legea de compoziţie x  y   x  y, x  y .
 y  x, x  3 şi y  2

Precizaţi proprietăţile acestei legi de compoziţie.
ln x
3. Se consideră funcţia f : 1,    R , f ( x)  .
x
a) Să se calculeze  f ( x )dx . b) Să se calculeze  x 3 f 2 ( x ) dx .
4. Fie funcţia f : R  R , f ( x)  1  sin x .
a) Să se arate că orice primitivă a funcţiei f este crescătoare pe R.
b) Să se calculeze  f ( x ) f (  x ) dx .
O l i mp i a d a d e M a te m a t i c ă
- fazalocală2014-
Clasa a-V-a
Subiectul I. Determinaţi
1.Se consideră mulţimile A  1, 2, 3, ..., 100 şi B  5n  3 | n  N  .
a) Să se determine numărul elementelor mulţimii A  B .
b) Să se calculeze suma elementelor mulţimii A  B .
c) Câte elemente din mulţimea A  B sunt pătrate perfecte?
Prof.Dana Paponiu
2.Un elev a rezolvat 28 de probleme în cinci zile. În ziua a cincea a rezolvat de şase ori mai multe
probleme faţă de prima zi. Să se afle câte probleme a rezolvat elevul în ziua a patra, ştiind că în
fiecare zi a rezolvat un număr de probleme cel puţin egal cu cel din ziua precedentă.
Prof.Dan Nedeianu – RMM- 2013

3.Se împarte la 11 numărul 7 n 1  4  7 n  17 , unde n este un număr natural.

a) Să se determine câtul şi restul împărţirii.
b) Să se determine ultimele două cifre ale câtului dacă n este un număr natural multiplu de 4.
Prof.Dana Paponiu
ab cd n
4. Se consideră numerele naturale n, ab şi cd care satisfac relaţia 2  2  4 .
a) Arătaţi că ab  cd şi ab este un număr impar.
b) Să se determine valorile posibile ale lui n şi să se precizeze câte dintre acestea satisfac, în plus,
 
condiţia 2 n  1 este divizibil cu 5.
Prof.Dana Paponiu - GM 11-2013
Clasa a VI-a
1. a) Aflaţi numărul abc ştiind că abc  bca  cab  1332 şi a, b, c sunt numere prime diferite două
câte două. Prof. Angela Niţoiu –RMM- 2013
3 n 2 3n 1
b) Arătaţi că numărul A  6  6  1 se divide cu 43,  n  N .
GM-6-7-8-2013
* 2014
2. Să se determine m, n  N astfel încât 1  1  2  1  2  3  ...  1  2  3  ...  n  m .
Prof.Daniel Sitaru
3. Pe o dreaptă d se consideră punctele A 0 , A 1 , A 2 , …, A 2014 astfel încât A 1 este mijlocul
segmentului  A 0 A 2  , A 2 este mijlocul segmentului  A 0 A 3  , A 3 este mijlocul segmentului
 A 0 A 4  , ..., A 2013 este mijlocul segmentului  A 0 A 2014  . Ştiind că lungimea segmentului
 A 2013 A 2014  este 22012 cm, aflaţi lungimile segmentelor  A 0 A 1  ,  A 0 A 2014  şi verificaţi dacă
lungimea segmentului  A 2010 A 2014  este divizibilă cu 15.
***
4. Avem la dispoziţie un raportor care are o singură gradaţie la 19 . Să se arate că utilizând acest
raportor putem construi orice unghi având măsura 1 , 2 , 3 , ..., 359 . De câte utilizări ale
raportorului este nevoie pentru a desena un unghi de 60 ?
Prof.Daniel Sitaru – GM- 11-2012
Clasa a VII-a
1. a) Să se arate că 2014  2015  N .
b) Determinaţi un număr raţional p  Q astfel încât 2014  2015  p  Q .
Prof.Emilia Răducan
1 1 1 2014
2. Să se rezolve în Z ecuaţia   ...   .
x( x  1) ( x  1)( x  2) ( x  2013)( x  2014) 2015
Prof.Elena Râmniceanu –RMM- 2013
3. În triunghiul dreptunghic ABC, cu m ( Aˆ )  90 , bisectoarea unghiului A intersectează pe BC în
M, iar N este mijlocul lui AB.
AB
a) Demonstraţi că dacă MN  , atunci triunghiul ABC este isoscel.
2
1
b) În condiţiile de la punctul a), arătaţi că AMNB  AABC .
4
GM 9-2013

4. Se dă pătratul ABCD şi fie E şi F mijloacele laturilor [ AB ] , respectiv [ AB ] . Să se arate că:
a) CE  DF .
b) Dacă P este simetricul lui E faţă de A, arătaţi că CDPE este paralelogram.
c) Dacă CE  DF  M  , arătaţi că AD  AM .
***
Clasa a VIII-a
1 1 1
1.Fie Sn    ...  , n  N * . Să se calculeze
3  2 1 2 5  2 23 2n  1  2 n  ( n  1)
1  S 2014 .
Prof.Daniel Sitaru –GM12-2013

2. Fie A   n 2  n  N *
 şi B    2  2  n n N *
 , unde  x reprezintă partea întreagă
a lui x. Calculaţi A  B .
Prof.Daniel Sitaru -GM9-2013
3. Aflaţi aria totală a unei piramide patrulatere regulate VABCD în care muchia laterală VA are
lungimea de 12 cm şi măsura unghiului VAC este de 30 .
Prof.Daniel Sitaru
4. Pe planul triunghiului OBC se ridică în O, o perpendiculară pe care se ia un punct A. Fie M şi M1
ortocentrele triunghiurilor ABC, respectiv OBC, AD şi BE înălţimi în triunghiul ABC şi BE1 înălţime
în triunghiul OBC.
a) Să se arate că MM 1  ( ABC ) .
b) Dacă OB  5 cm , OC  4 2 cm , BC  7 cm şi OA  2 21 cm , să se calculeze AD.
Clasa a IX-a -M1
1.a) Se consideră mulţimea M   x  N | x  2014 şi mulţimile A  2a  1 | a  N   M ,
B  3b  1 | b  N   M şi C  5c  1 | c  N   M . Să se calculeze cardA , cardB şi cardC .
b) Fie a, b, c şi d numere reale pozitive astfel încât a  b  c  d  1. Să se arate că
1
a 2b 2  c 2 d 2  .
16
Prof.Daniel Sitaru
2. Să se rezolve ecuaţia  x   4  x   3  0 , unde  x  reprezintă partea întreagă a numărului real x.
2
Prof. Daniel Sitaru

3.Fie ABC un triunghi cu AB  c , BC  a , AC  b . Medianele AM, BN şi CP taie cercul
   
circumscris triunghiului în punctele D, E respectiv F. Ştiind că MD  NE  PF  0 , să se arate că
a2  b2  c2  
2 2 2
AM  2 2 2
BN  2 2 2
CP   0 .
2b  2c  a 2 a  2c  b 2a  2b  c
GM 12-2013
4. Se dă ABC , M  [ AB ] , N  [ AC ] şi P  BC , astfel încât C  [ BP ] . Dacă  ,  ,   R
     
astfel încât AM   MB , BP   CP , CN   NA , să se arate vectorial că dacă M, N, P coliniare,
atunci       1 .
Prof.Doru Preşneanu- RMM13- 2013

Clasa a X-a M1
3
1 32 34 a
1. a) Determinaţi a  N astfel încât 3    3
.
9 9 9 2 1
1 32 34 33
b) Să se arate că 3    2 1 .
9 9 9
Prof.Carmen Chirfot
2
2. a) Determinaţi a  R , ştiind că (t  1)(t  2)(t  3)(t  4)   t 2  5t  a   1 , pentru orice t  R .
b) Să se rezolve ecuaţia 10 x  110 x  2 10 x  3 10 x  4   1  0 .
Prof.Claudia Nănuţi -RMM13- 2013

3. Să se rezolve ecuaţia 1  log 5 x  log 3 4  5 x . 
GM12-2013
4. Considerăm numărul complex z  cos10  i sin10 .
z14  1 7
a) Să se arate că 7
 2cos .
z 18
 2014  z 2  1   2014  z 4  1   2014  z 6  1 
b) Să se calculeze suma      ... 
 z   z2   z3 
 2014  z 36  1 
  , unde [t ] reprezintă partea întreagă a numărului real t.
 z18 
Prof.Dan Nedeianu
Clasa a XI-a M1
 100 10 1  x 1 1
   
1.Fie matricile A, B , C  M 3 ( R ) şi x cifră nenulă, A   10 1 100  , B   1 x 1  ,
 1 100 10  1 1 x
   
 x11 1x1 11x 
 
C   1x1 11x x11 .
 
11x x11 1x1 
a) Să se arate că A  B  C .
b) Să se rezolve ecuaţia det(C )  0 .
Prof.Claudia Nănuţi -RMM13- 2013
2. Fie a  R şi n  N , n  2 .
 1
a) Să se arate că  a    a     2 a  .
 2
1 n  k
b) Să se arate că şirul  xn n1 , xn    a   este convergent. ( [ a ] reprezintă partea întreagă a
n k 1  n
lui a).

3. Fie A  M 2 ( R ) şi propoziţiile p: Tr ( A)  1 ( Tr ( A) este suma elementelor de pe diagonala

principală a matricei A) şi q: det( A)  2 , r: det  A  I 2   4 . Să se arate că dacă două dintre
propoziţii sunt adevărate, este adevărată şi a treia.
Prof.Dr.Daniel Stretcu
  
4. Fie    ,  . Considerăm şirul  an  n1 definit prin a1  tg şi an 1  an2 cos 2   sin 2  ,
4 2
n  1. Să se calculeze lim n  an  1 .
n
GM 11- 2013
Clasa a XII-a M1
2015
1. Pe mulţimea R definim legea de compoziţie x * y   2015
x  2015 y  . Să se arate că  R, * este
grup abelian şi că  R, *   R,   .
Prof.Claudia Nănuţi
2sin x  3cos x  
2. Calculaţi  dx , x   0,  fără a utiliza o schimbare de variabilă.
3sin x  2cos x  2
GM11-2013
 1 2 2012 
3. Fie G  0, , , ...,  . Definim pe G legea de compoziţie x * y   x  y , unde
 2013 2013 2013 
 x este partea fracţionară a lui x. Să se arate că  G, * este grup abelian şi că  G, *   Z 2013 ,   .
Prof.Daniel Sitaru -RMM 13-2013
3 n 1
 k
4. Fie n  N , n  3 şi I n     x   dx .
2 k 1 
n
a) Să se calculeze I 3 .
5n  6 5n  4
b) Să se arate că  In  ,  n  3.
2 2
Olimpiada de matematică- etapa judeţeană, 8 martie 2014
Clasa a IX-a Clasa a X-a

Lungu Vlad C.N. “Traian” I Popescu Cristiana C.N. “Traian” I
Chivără Diana C.N. “Traian” II Burtea Catalin C.N. “Traian” II
Peleașă Teodora C.N. “Traian” II Ghilicică Vlad C.N. “Traian” III
Radu David C.N. “Traian” III Florea Bianca C.N. “Traian” M
Calagiu Andreea C.N. “Traian” M Badea Simona C.N. “Titeica” M
Munteanu Alexandru C.N. “Traian” M Opranescu Veronica C.N. “Titeica” M
Fleancu Ingrid C.N. “Traian” M Meterez Alexandru C.N. “Titeica” M
Zanfir Mihaela C.N. “Traian” M Socolescu Andrei C.N. “Traian” M
Chesoi Andi C.N. “Traian” M
Clasa a XI-a Paleacu Cosmin C.N. “Traian” M
Neciu Denisa C.N. “Titeica” I Rusu Ștefania C.N. “Titeica” M
Glăvan Steliana C.N. “Titeica” II
Andreescu Roxana C.N. “Traian” III Clasa a XII-a
Nicolicioiu Armand C.N. “Titeica” III Măgăreață Georgiana C.N. “Titeica” I
Dîrpes Iulian C.N. “Titeica” M Mema Serban C.N. “Traian” II
Bănica Teodor C.N. “Traian” M Pîrvulescu Loredana C.N. “Titeica” III
Iloaia–Pîrvulescu Bianca C.N. “Traian” M Stoican Theodor C.N. “Traian” M
Bărzuică Alexandru C.N. “Titeica” M Dobrescu Maria C.N. “Titeica” M
Buligă Alexandru C.T.” Dl.Tudor” M Mareși Cristian C.”M.Basarab” M
Pleșa Bianca C.N.”T.Lalescu” M
Clasa a V-a Clasa a VI-a

Șoșea Miruna C.N. “Traian” I Bușe Iasmina C.N. “Traian” I
Vasile Marian C.N. “Traian” II Crăciunescu Ion E. Șc.”P.Dumitriu” II
Semen Valentin Ion C.N. “Traian” III Jianu Diana C.N. “Titeica” III
Tătucu Miruna Maria C.N. “Traian” III Grecu Bogdan C.N. “Traian” M
Dumitru Alexandra C.N. “Traian” M Gardner Benjamin C.N. “Traian” M
Țuțurigă Cristina C.N. “Traian” M Pâlșan Bianca Șc.”A.Voinescu” M
Apetri Anastasia C.N. “Traian” M Tudor Bogdan C.N. “Traian” M
Ispas Andrei C.N. “Traian” M Ceaușene Patricia C.N. “Traian” M
Vlăducu Marius Șc.”A.Voinescu” M Curea Minodora Șc.”P.Sergescu” M
Parvan Andreea Șc.”P.Dumitriu” M Petolea Andreea Șc.”P.Sergescu” M
Raicu Iulia C.N. “Traian” M Semen Andrei Șc.”P.Șeicaru” M
Paraschiv Ivona C.N. “Traian” M Tîrîși Claudiu L. Șc.Gen.Nr.14 M
Purcaru Carol C.N. “Titeica” M Chiriță Medeea C.N. “Traian” M
Sîrbu Maria C.N. “Titeica” M Guran Sarah C.N. “Traian” M
Alicsandroniu Dragos C.N.”Odobleja” M Munteanu Cătălina Șc.Vînju Mare M
Lunguleasa Eugen C.N. “Traian” M Sărăcin Răzvan C.N. “Titeica” M
Popa Alexandra Șc.”P.Sergescu” M Bușe Iasmina C.N. “Traian” M
Cismaru Ioana Maria C.N. “Traian” M
Copilu Ștefan C.N. “Titeica” M
Dorobanțu Andrei C.N. “Traian” M
Filip Vladimir C.N.”Odobleja” M
Răchitan Maria C.N. “Traian” M
Clasa a VIII-a Clasa a VII-a

Marghescu Bogdan C.N. “Traian” I Șeitan Radu C.N. “Traian” I
Giurescu Malina C.N. “Traian” II Paicu Madalina Șc.”P.Sergescu” II
Iloaia Pirvulescu C.N. “Traian” II Fulga Fabian C.N. “Traian” III
Antonescu Denis C.N. “Traian” III Gîndacu Elvis C.N. “Traian” M
Bobîrsc Laura Șc.”P.Sergescu” III Rogobete Ana C.N. “Traian” M
Burdescu Alexandru C.N. “Traian” M Dumitrache Francesca C.N. “Traian” M
Mareș Andrei C.N. “Traian” M Popescu Răzvan C.N. “Traian” M

Nețoiu Andrei C.N. “Traian” M Croitoru Robert C.N. “Traian” M

Mazilescu Andru C.N. “Traian” M Drugă Ana Maria C.N. “Titeica” M
Iacobescu Florea Șc.Gen.Nr.6 M Bucă Adina Șc.”A.Voinescu” M
Sbîrcea Anidora Lic.”V.Gomoiu” M Ianculovici Isabela C.N. “Traian” M
Andrei Eliza C.N. “Traian” M Lăcătușu Roxana C.N. “Traian” M
Schverin Christian Șc.”P.Șeicaru” M Voinicu Anastasia C.N. “Traian” M
Sbîrcea Vlad C.N. “Titeica” M Vuc Daria Șc.”P.Șeicaru” M
Socolescu Cristian C.N. “Traian” M
Moraru Andrei C.N. “Traian” M
Rovența Robert C.N. “Traian” M
Concursul Național de Matematică aplicată ”Adolf Haimovici”

Etapa Județeană-8.03.2014
Clasa a IX-a Clasa a X-a

Lupu Aurel C.N.”Odobleja” M Butaru Daniel C.N.”Odobleja” I
Năstăsie Sergiu C.N.”Odobleja” M Cîrneci Natalia C.N.”Odobleja” M
Costăchioiu Andreea C.N. “Traian” M
Lupșescu Valeriu C.N.”T.Lalescu” M
Clasa a XI-a Clasa a XII-a

Strhăianu Raluca C.N.Economic II Trăilescu Liliana Nela C.N.Economic I
Budencea Iozefina C.N.Economic III Brebu Agnana C.N.Economic II
Trinca Irina Mădălina C.N.Economic III Pena Lavinia C.N.Economic II
Ioancea Alexandra C.N.Economic M Țuțunel Oana Roxana C.N.Economic III
Scarlat Mariana C.N.Economic M Răescu Adelina C.N.”Odobleja” I
Lunguleasa Ionela C.N.”Odobleja” III Cismaru Mădălina C.N.”Odobleja” II
Bușoi Gabriela C.N. “Titeica” M Pîlsu Georgiana C.N.”Odobleja” II
Dorobanțu Adina C.N.”Dierna” I Popa Mihaela C.N.”Odobleja” III
Mladinovici Ionela C.N.”Odobleja” II Nărămzoiu Claudia Lic.Cujmir III
OLIMPIADA NAȚIONALĂ DE MATEMATICĂ-2013 – 2014-Brașov

Lungu Vlad X C.N. “Traian” ARGINT Prof.Dr.Căiniceanu Gheorghe
Crăciunescu Emanuel VI Șc.Orsova ARGINT Prof. Vasilcanu Teodor
Marghescu Bogdan VIII C.N. “Traian” BRONZ Prof. Dr.Prajea Manuela

CONCURSUL “Lumina Math”-2013-2014
C.N.
Antonescu Denis VIII
“Traian”
M Marghescu Bogdan VIII
C.N. “Traian”
I
Bolocan Monica C.N.
VII M Mazilescu Andru VIII III
Alexandra “Titeica” C.N. “Traian”
C.N.
Bușe Iasmina VI
“Traian”
II Ofițeru Cristian VII
C.N. “Titeica”
M
C.N.
Ceaușene Patricia VI
“Traian”
M Picior Cătălin VII
C.N. “Traian”
III
C.N.
Croitoru Robert VIII M Pîlșan Bianca VI III
“Traian” Șc.”A.Voinescu”
Dănoiu Constantin C.N.
VI M Popa Delia VII M
Eugen “Traian” C.N.”Odobleja”
C.N.
Dumitrache Francesca VII
“Traian” III Șeitan Radu VII
C.N. “Traian” M
C.N.
Florea Andrei Bogdan VII III Semen Valentin Ion V III
“Titeica” C.N. “Traian”
C.N.
Fulga Fabian VII
“Traian”
M Șoșea Miruna V
C.N. “Traian”
M
C.N.
Giurescu Mălina VIII
“Traian”
III Ștefan Bogdan VII
C.N. “Traian”
M
C.N.
Grecu Bogdan VI
“Traian”
II Stretcu Cătălin VII
C.N. “Titeica”
M
Ilioaia-Pîrvulescu C.N.
VIII II Tudor Bogdan VI M
Andreea “Traian” C.N. “Traian”
Iordăchescu Anca VIII Sc.Nr. 5 M Vasile Marian V C.N. “Traian” M
C.N.
Jianu Diana VI
“Titeica”
M Vițian Denis VI
Șc.”A.Voinescu”
M
C.N.
Mareș Călin VIII
“Traian”
II Vladu Cristina VII
Șc.”A.Voinescu”
M
CONCURSUL “CANGURUL”- 2014
Popescu Cristiana C.N. “Traian”

Radu David Alexandru C.N. “Traian” Diplome de onoare la Barajul Național
Grecu Bogdan C.N. “Traian”
CONCURSUL “VIITORI OLIMPICI”- 2014
Bușe Iasmina C.N. “Traian” VI I – AUR Prof.Dr.Căiniceanu Gheorghe

Grecu Bogdan C.N. “Traian” VI III Prof.Dr.Căiniceanu Gheorghe
Puiu Mihaela Șc.Gen.3 IV III Prof. Florica Vasile
Puiu Maria Șc.Gen.3 IV III Prof. Florica Vasile
Șeitan Radu C.N. “Traian” VII M Prof. Paponiu Dana
Vasile Marian C.N. “Traian” V M Prof. Dr.Prajea Manuela

OLIMPIADA NAȚIONALĂ DE LINGVISTICĂ
Bușe Iasmina C.N. “Traian” VI III Prof.Dr.Căiniceanu Gheorghe

Grecu Octavian C.N. “Traian” VI M Prof.Dr.Căiniceanu Gheorghe
Raicu Iulia C.N. “Traian” V M Prof. Dr.Prajea Manuela
CONCURSUL “MICUL ARHIMEDE” –Craiova- 2013
Dumitrache VII M Prof. Paponiu Dana

Francesca C.N. “Traian”
CONCURSUL “PURPLE COMET”- UNIVERSITATEA WISCONSIN- 2014
Sc.gen.5,Coordonator Prof. Piț-Rada Marica Echipa VIP formată din elevii: Iordăchescu Anca,
Neagoe Ramona, Stoianovici Bianca, Savu Teodora, Paulescu Andrei "Honorable Mention -
Middle School, 1-400"
CNT,Coordonator Prof. Paponiu Dana Echipa: Dumitrache Francesca, Fulga Fabian, Gândacu
Elvis, Picior Cătălin, Tabacu Teculescu Andra, Popescu Răzvan „Honorable Mention”, Midle
School, 400-1000

RMM 14 Final PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RMM 14 Final PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.S.M.

ROMÂNIA - Filiala Mehedinți 2014

REVISTA DE MATEMATICĂ MEHEDINȚEANĂ

1 REVISTA MEHEDINȚEANĂ DE MATEMATICĂ NR. 14

COMITETUL DIRECTOR- 2010–2014

COMITETUL DIRECTOR- 2015–2020

2 REVISTA MEHEDINȚEANĂ DE MATEMATICĂ NR. 14

MEMBRII S.S.M.R.-Filiala Mehedinți:

3 REVISTA MEHEDINȚEANĂ DE MATEMATICĂ NR. 14

AUTORII MATERIALELOR DIN R.M.M.-14

4 REVISTA MEHEDINȚEANĂ DE MATEMATICĂ NR. 14

În sprijinul participanților la concursurile școlare.................................................................... 7

5 REVISTA MEHEDINȚEANĂ DE MATEMATICĂ NR. 14

Și în această toamnă grupul de profesori entuziaști care formează

Președinte Filiala Mehedinți a SSMR

6 REVISTA MEHEDINȚEANĂ DE MATEMATICĂ NR. 14

În sprijinul participanților la concursurile școlare

7 REVISTA MEHEDINȚEANĂ DE MATEMATICĂ NR. 14

ȘERBAN COSTEA-prezentare de Prof. Dr. Gheorghe Căiniceanu

8 REVISTA MEHEDINȚEANĂ DE MATEMATICĂ NR. 14

9 REVISTA MEHEDINȚEANĂ DE MATEMATICĂ NR. 14

O aplicație a Teoremei lui Milnor

10 REVISTA MEHEDINȚEANĂ DE MATEMATICĂ NR. 14

Temă pentru grupa de performanță la clasa a V-a

O adevarată „piatră de încercare” în concursurile de matematică o reprezintă

11 REVISTA MEHEDINȚEANĂ DE MATEMATICĂ NR. 14

1. Probleme cu determinări de parametri specifici – distanță, viteză, timp

13 REVISTA MEHEDINȚEANĂ DE MATEMATICĂ NR. 14

Motociclistul în cele 4 ore parcurge4 × 30 = 120 (se află în punctul ). Pentru ca

14 REVISTA MEHEDINȚEANĂ DE MATEMATICĂ NR. 14

Deoarece = ⇒ = , timpul fiind acelaşi. Reprezentarea grafică a distanţelor

15 REVISTA MEHEDINȚEANĂ DE MATEMATICĂ NR. 14

16 REVISTA MEHEDINȚEANĂ DE MATEMATICĂ NR. 14

17 REVISTA MEHEDINȚEANĂ DE MATEMATICĂ NR. 14

Temă pentru grupa de performanță la clasa a VI-a

Prof. Draga Tătucu Mariana, Colegiul Național „Gheorghe Țițeica”

18 REVISTA MEHEDINȚEANĂ DE MATEMATICĂ NR. 14

S = p1α1 -1 - p 2α2 - 1……….pnαn - 1

Temă pentru grupa de performanță la clasa a VI-a

Elevii Bușe Iasmina, Grecu Bogdan, Ceaușene Patricia

19 REVISTA MEHEDINȚEANĂ DE MATEMATICĂ NR. 14

20 REVISTA MEHEDINȚEANĂ DE MATEMATICĂ NR. 14

Temă pentru grupa de performanță la clasa a- IX -a

Prof. Preșneanu Doru - Colegiul Național Pedagogic „Ștefan Odobleja”

Enunţ: Se consideră ABC , oarecare , ( ), ( ) si ( ), astfel încât

21 REVISTA MEHEDINȚEANĂ DE MATEMATICĂ NR. 14

22 REVISTA MEHEDINȚEANĂ DE MATEMATICĂ NR. 14

Relaţii de recurenţă bine definite, generate de bisectoarea

Prof. Carmen - Victoriţa Chirfot - Colegiul Tehnic „Domnul Tudor”

Fie triunghiul dreptunghic isoscel ABC, dreptunghic în B

23 REVISTA MEHEDINȚEANĂ DE MATEMATICĂ NR. 14

24 REVISTA MEHEDINȚEANĂ DE MATEMATICĂ NR. 14

Temă pentru grupa de performanță la clasa a- X -a

25 REVISTA MEHEDINȚEANĂ DE MATEMATICĂ NR. 14

26 REVISTA MEHEDINȚEANĂ DE MATEMATICĂ NR. 14

2. f : R  (0, ), f ( x)  a x , a  1 este convexă, crescătoare pentru a supraunitar și

27 REVISTA MEHEDINȚEANĂ DE MATEMATICĂ NR. 14

28 REVISTA MEHEDINȚEANĂ DE MATEMATICĂ NR. 14

Asupra numărului de permutări fără puncte fixe

Prof. Daniel Sitaru, Colegiul Naţional Economic „Theodor Costescu”

Definiție: Fie permutarea :

29 REVISTA MEHEDINȚEANĂ DE MATEMATICĂ NR. 14

= ( − 1)! − ( − 2)! + ⋯ + (−1)