ALEXANDRU GHEORGHE MUZA MAFTEI TUDOR DEACONU

IONEL MAN CRISTEA GHEORGHE GRIGORE CATAN

EMIL PÂRVULESCU ANGHEL PETRESCU SILVIA ROTARU

DIRIGENIA I CONSILIEREA
LUCRARE DE SPECIALITATE PENTRU ÎNVMÂNTUL PREUNIVERSITAR
ÎN ACTIVITATEA EDUCATIV
CUPRINDE:
- Aspecte metodologice ale implementrii ariei curriculare: “Consiliere i orientare”;
- Coninutul activitilor de Consiliere i orientare;
- Mijloace de realizare a obiectivelor ariei curriculare “Consiliere i orientare”;
- Opiunea elevului pentru carier - relaia consiliere i orientare cu alte discipline colare;
- Evaluarea activitilor din cadrul orelor de Consiliere i orientare;
- Parteneriat în activitatea de Consiliere i orientare;
- Introducere în activitatea dirigintelui: proiectarea educaional la toate clasele gimnaziale i
liceu;
- Tematica orelor de dirigenie propus de programa curricular a Ministerului învmântului
i alte propuneri; colaborarea cu familia, cu ali factori educativi; fia psihopedagogic a elevului;
diagrama educativ atitudinal a elevului; despre caietul de observaii zilnice asupra elevilor i a
caietului dirigintelui aprobat de Ministerul învmântului;
- Proiecte de lecii la dirigenie la diferite clase etc.

CUI I SE ADRESEAZ LUCRAREA?

- Elevilor colilor normale, colegiilor i facultilor, educatoarelor, învtorilor i tuturor

profesorilor din gimnaziu i liceu.

EDITURA “GHEORGHE ALEXANDRU” - CRAIOVA

1
 - 2004 -

Mulumim inspectorilor colari care au trimis materiale, cu sugestii metodice, tipuri de planuri
de lecii, chestionare i teste de evaluare etc.:
Constantin Marcu insp. S.J.Dolj, Amelia Baciu insp. S.J. Baia Mare, Marin Curculescu insp.
S.J. Târgovite, Daniela Gherghescu insp. S.J. Alexandria, Mihaela Done insp. S.J. Alexandria, Elena
Simionic insp. S.J. Vaslui, Ecaterina Popescu ISJ Ialomia, Elena Mândru ISJ Miercurea Ciuc, Cecilia
Macii ISJ Constana, Marius Arbna ISJ Mehedini, Visan Mihai ISJ Cara Severin, E. Bjenaru -
Clrai, Prof. Felicia Murean - Liceul Pedagogic Arad, Prof. Pavelea Tudor Daniel - Dir. Colegiul
“George Cobuc” - Nsud, Prof. I. Sârbu - c. Norm. Craiova, Prof. Rodica Voiculescu - Se. Norm.
Craiova, Mria Npruiu - c. Norm. Craiova, Melania Sârbu - c. Norm. Craiova, Aurelia Istrate - c.
24 Craiova, Ursan Dorina CCD Clrai, Marieta Marancea - Cilieni Olt, Mandache Radu - Lic. de
Art Baia Mare, Prof. Albu Gabriela - Lic. Pedagogic Sibiu, Molnr Elena - Baia Mare, Prof. Brad
Mria - Colegiul Pedagogic Blaj, Prof. Dobrescu Aneta - Rm. Vâlcea, Tatiana Popa - Târgovite, Ana
Mria Petrescu -Târgovite, Prof. Pavelescu Marilena - Târgovite, Prof. Bltreu F. - c. Normal
Craiova, Alexandru Mitraiche - Se. Normal Craiova, Marcela Mihaela Pârvulescu - Rm. Vâlcea,
Mihaela Daniela Sseanu - Craiova, Nicu Marcu - Director c. 31 Craiova, Fran Ioan - Lugoj,
Anastasia Ghera - Caransebe, Radu Monica - Târgovite, Nedelcu Dan - Târgovite, Câlea Doru -
Târgovite.

Refent tiinific: Prof. Univer. Dr. Marin Stoica

Consilier literar al editurii: Prof. Dr. Radu Scorojitu

Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a României

Dirigenia i consilierea: lucrare de specialitate pentru
învmântul preuniversitar / Alexandru Gheorghe
Miza Maftei, Ionel Maan - Craiova: Editura
Gheorghe Alexandru, 2004
Bibilogr.
ISBN 973-8040-15-9
I. Gheorghe, Alexandru II. Maftei, Miza
III. Maan, Ionel IV. Emil Pârvulescu
V. Cristea Gheorghe VI. Anghel
Petrescu VII. Tudor Deaconu VIII. Grigore Catan
IX. Silvia Rotaru
371.213.2

CUPRINSUL
Cuvântul autorilor...............................................................................................................................7
CAPITOLUL 1....................................................................................................................................7
1.1. Introducere în activitatea dirigintelui...........................................................................................7
1.2. Proiectarea educaional..............................................................................................................9
1.3. Model conceptual al finalitilor educaiei..................................................................................9
1.4. Se poate planifica activitatea educativ?.....................................................................................10
1.5. Idealul i componentele activitii educative...............................................................................11
1.6. Intenia prezentului ghid este:.................................................................................................... 11
1.7. Ce cuprinde dirigenia?..............................................................................................................12
1.8. Documentele i sarcinile muncii dirigintelui.............................................................................12
1.9. Precizri cu privire la documentele aflate în atenia dirigintelui...............................................13
1.10. Un model al caietului dirigintelui............................................................................................13
1.11. Planificarea activitii educative..............................................................................................14
1.12. Colaborarea cu familia.............................................................................................................15
1.13. Fiele psihopedagogice ale elevilor.........................................................................................16
1.14. Colaborri ale dirigintelui........................................................................................................18
2
A. Colaborarea dirigintelui cu consiliul de administraie al colii....................................................18
B. Colaborarea dirigintelui cu profesorii clasei................................................................................19
C. Colaborarea dirigintelui cu familia elevului................................................................................19
1. Comitetul cetenesc de prini.....................................................................................................19
2. Adunrile cu prinii.....................................................................................................................19
3. Lectoratele cu prinii...................................................................................................................20
4. Vizitele la domiciliu.....................................................................................................................20
5. Când i cum facem aceste vizite?.................................................................................................21
6. Consultaiile pedagogice acordate prinilor................................................................................20
7. Corespondena cu prinii.............................................................................................................21
8. Colaborarea cu ali factori............................................................................................................21
CAPITOLUL II
VARIANTE ÎN CONCEPEREA UNOR SCENARII EDUCATIVE..............................................21
2.1. Proiectul orei de dirigenie........................................................................................................21
2.2. Componenta educaional.........................................................................................................22
2.3. Scenariul propriu-zis al activitii............................................................................................... 23
2.4. Cunoaterea de sine = condiie a succesului..............................................................................24
2.5. A. Componenta - Educaia pentru sntate...............................................................................25
2.6. B. Componenta - Educaia prin i pentru cultur......................................................................26
2.7. Clasa a X-a - Pregtind vacana de Crciun - scenariu propriu-zis..........................................27
2.8. C. Componenta - Educaia bunului cetean.............................................................................28
2.9. Activitile extracolare.............................................................................................................29
2.10. Proiect de animaie 1...............................................................................................................31
2.11. Proiect de animaie 2...............................................................................................................32
CAPITOLUL III
ANEXE............................................................................................................................................32
Anexa 1
3.1. Criterii în evaluarea activitii dirigintelui.................................................................................32
Anexa 2
3.2. Fia psihopedagogic a elevului................................................................................................34
Anexa 3
3.3. Fia psihopedagogic a elevului................................................................................................36
Anexa 4.............................................................................................................................................39
Anexa 5.............................................................................................................................................39
3.4. O posibil planificare a orelor de dirigenie pe un semestru.....................................................39
3.5. în loc de încheiere pentru dumneavoastr dragi editori.............................................................41
Anexa 6
3.6. Sugestii practice pentru asigurarea succesului în munca educaional cu colarul...................43
3.7. “Caietul de observaii zilnice asupra elevilor”..........................................................................43
3.8. Metode, procedee i tehnici de instruire pentru realizarea obiectivelor pedagogice.................45
3.9. Fia de caracterizare psihopedagogic a elevului (Elena Joia).................................................45
3.10. Diagrama educativ-atitudinal a elevului................................................................................49
3.11. Testarea elevului de clasa I la început de an colar.................................................................52
3.12. Chestionar pentru prini nr.1..................................................................................................52
3.13. Chestionarul nr. 2 - Cum îndrum familia lectura elevilor?...................................................53
3.14. în atenia domnului învtor (regimul zilnic al elevului în familie).......................................54
3.15. Sfaturi pedagogice pentru învtori i prini.........................................................................55
Anexa 7
3.16. Proiect didactic la dirigenie clasa a IX-a................................................................................56
3.17. Proiect didactic la dirigenie clasa a XII-a...............................................................................57
3.18. Proiect didactic la dirigenie clasa a IX-a................................................................................58
3.19. Maxime i cugetri despre educatori.......................................................................................60
3.20. i acum suntei un posibil “Bun diriginte”?............................................................................61
3.21. Câteva activiti ale dirigintelui...............................................................................................61
PARTEA A DOUA
CAPITOLUL IV
IDEALUL EDUCAIONAL...........................................................................................................61
4.1. Importana educativ.................................................................................................................61
4.2. Principii (principiile activitii educative).................................................................................62
3
4.3. Principiile programei i aplicrii ei............................................................................................62
4.4. Componentele educaiei i repartiia anual a orelor de dirigenie............................................63
4.5. Obiectivele generale pentru fiecare component a educaiei.....................................................63
A. Managementul grupului educat...................................................................................................63
B. Educaia pentru sntate..............................................................................................................63
C. Educaia bunului cetean............................................................................................................64
D. Educaia prin i pentru cultur i civilizaie.................................................................................64
E. Educaia pentru timpul liber.........................................................................................................64
F. Educaia pentru viaa de familie....................................................................................................65
G. Cunoaterea psihopedagogic, autocunoaterea în vederea dezvoltri carierei...........................65
CAPITOLUL V
Obiective particulare pentru fiecare component educativ pe nivele de învmânt......................65
5.1. Managementul grupului educat.................................................................................................65
5.2. Educaia pentru sntate............................................................................................................66
5.3. Educaia bunului cetean..........................................................................................................68
5.4. Educaia prin i pentru cultur i civilizaie..............................................................................69
5.5. Educaia pentru timpul liber......................................................................................................70
5.6. Educaia pentru viaa de familie.................................................................................................71
5.7. Cunoaterea psihopedagogic, autocunoaterea în vederea dezvoltri carierei.........................71
5.8. Ore la dispoziia educatorului....................................................................................................73
CAPITOLUL VI
Propuneri de teme i obiective pe clase pentru fiecare component educativ................................73
6.1. A. Managementul grupului educat - clasa a V-a...........................................................,...........73
B. Clasa a VI-a “Îmi plac colegii mei, am nevoie de ei!”.................................................................73
C. Clasa a VII-a “Suntem unii. De ce? Când?”...............................................................................74
D. Clasa a VIII-a “Colegii mei mi se potrivesc?”.............................................................................74
E. Clasa a IX-a Organizarea colectivului clasei, distribuirea sarcinilor...........................................75
F. Clasa a X-a Dirigintele, colegul nostru........................................................................................75
G. Clasa a XI-a Ce ne unete? Ce ne desparte?................................................................................75
H. Clasa a XII-a Conflicte în grup....................................................................................................76
6.2. A. Educaia pentru sntate - Clasa a V-a Sntatea i igiena individual................................76
B. Clasa a VI-a: Boli infecioase i contagioase...............................................................................77
C. Clasa a VII-a: Am mai crescut? (Pubertatea - tem difereniat pentru fete i biei)................78
D. Clasa a VIII-a: Sntatea mea i a grupului................................................................................79
E. Clasa a IX-a: Regimul de via i activitate al elevului de liceu.................................................80
F. Clasa a X-a: Igiena muncii intelectuale......................................................................................80
G. Clasa a XI-a: întâlnirile biei - fete. Prietenia i iubirea..........................................................81
H. Clasa a XII-a: Cum m pregtesc pentru viaa de familie?.......................................................82
6.3. A. Educaia bunului cetean; clasa a V-a; Drepturile i îndatoririle elevului.........................83
B. Clasa a VI-a: Buna cuviin sau arta convieuirii.......................................................................84
C. Clasa a VII-a: Prinii i profesorii prietenii notri....................................................................84
D. Clasa a VIII-a: Manifestri pe care le acceptm i manifestri pe care le respingem................85
E. Clasa a IX-a: Drepturile i îndatoririle de liceu...........................................................................86
F. Clasa a X-a: Legile i democraia...............................................................................................87
G. Clasa a XI-a: Tineretul i lumea contemporan.........................................................................88
H. Clasa a XII-a: ONU i drepturile omului...................................................................................88
6.4. A. Clasa a V-a: Educaia prin i pentru cultur: Frumosul în fiecare zi lâng noi, prin noi.... 89
B. Clasa a VI-a: Tradiii locale......................................................................................................90
C. Clasa a VII-a: Sunt cu crile nu sunt singur.............................................................................91
D. Clasa a VIII-a: Zestrea spiritual a familiei mele......................................................................92
E. Clasa a IX-a: Orae i sate (zestrea lor peste ani)......................................................................92
F. Clasa a X-a: Cltoria i descoperirea marilor frumusei...........................................................93
G. Clasa a XI-a: Universiti celebre..............................................................................................93
H. Clasa a XII-a: Pe marile drumuri ale lumii i vieii...................................................................94
6.5. A. Educaia pentru timpul liber, Clasa a V-a: Regimul zilnic al elevului...............................95
B. Clasa a VI-a: Ce este timpul liber i cum îl folosim?................................................................95
C. Clasa a VII-a: Timpul liber în natur......................................................................................... 95
D. Clasa a VIII-a: Atenie la detalii................................................................................................ 96
E. Clasa a IX-a: Gimnastica în timpul liber....................................................................................96
4
F. Clasa a X-a: Timpul prieten sau duman?..................................................................................97
G. Clasa a XI-a: Timpul mai preios ca aurul.................................................................................98
H. Clasa a XII-a: Loisirul, element al stilului de via...................................................................98
6.6. A. Educaia pentru viaa de familie, Clasa a V-a: Familia mea...............................................98
B. Clasa a VI-a: Istoricul familiei...................................................................................................98
C: Clasa a VII-a: Activiti casnice................................................................................................98
D. Clasa a VIII-a: Vârste i sexe în familie....................................................................................99
E. Clasa a IX-a: Microgrupul familiei............................................................................................99
F. Clasa a X-a: Problemele mele i problemele familiei................................................................100
G. Clasa a XI-a: Cum mi-a construi o cas?.................................................................................100
H. Clasa a XII-a: Cauze i perioade de criz în familie...................................................................100
6.7. A. Cunoaterea psihopedagogic, autocunoaterea în vederea dez. carierei, Clasa a V-a:
Eu cine sunt, cum sunt?..................................................................................................................101
B. Clasa a VI-a: îmi place, nu-mi place..........................................................................................101
C. Clasa a VII-a: De ce înv eu?...................................................................................................102
D. Clasa a VIII-a: Eu cred c sunt.................................................................................................103
E. Clasa a IX-a: Timpul i energia mea. Cum le valorific?............................................................103
F. Clasa a X-a: Unde i cum a vrea s triesc?.............................................................................104
G. Clasa a XI-a: Linia vieii mele...................................................................................................104
H. Clasa a XII-a: Valoarea mea......................................................................................................105
6.8. ore la dispoziia educatorului...................................................................................................106
CAPITOLUL VII
ACTIVITI EDUCATIVE EXTRA COLARE I ÎN AFAR DE CLAS............................106
7.1. Timpul liber al elevului...........................................................................................................106
7.2. Cercuri cu caracter artistic.......................................................................................................107
CAPITOLUL VIII
Colaborarea cu ali factori educaionali..........................................................................................108
CAPITOLUL IX
Alte forme ale activitii dirigintelui..............................................................................................109
9.1. Colaborarea cu consiliul de administraie al colii..................................................................109
9.2. Colaborarea cu familia.............................................................................................................109
PARTEA A TREIA
Niveluri ale consilierii
CAPITOLUL X
CONSILIEREA..............................................................................................................................110
10.1. Consilierea.............................................................................................................................110
10.2. Caracteristicile relaiei de consiliere......................................................................................110
10.3. Chestionar: “Cât de bine îmi organizez timpul”.....................................................................111
10.4. Rezolvarea conflictelor..........................................................................................................111
10.5. Definirea i clasificarea problemei........................................................................................112
10.6. Lrgirea perspectivei...............................................................................................................112
10.7. Formularea scopurilor generale i intermediare....................................................................112
10.8. Elaborarea unui plan de aciune i programarea lui...............................................................113
10.9. Modaliti noi de a gândi planul vieii...................................................................................113
10.10. Evaluare i revizuire............................................................................................................113
10.11. Chestionar de evaluare........................................................................................................116
10.12. Abiliti de comunicare.......................................................................................................116
10.13. Activitate.............................................................................................................................117
10.14. Chestionar practic: “Înva s priveti mai departe”...........................................................118
10.15. Chestionar practic: “Construiete-i încrederea în tine însui”............................................119
10.16. Chestionar practic: “Cum cred c sunt i cum m vd alii”...............................................119
10.17. Chestionar practic: “Eu acas, la coal, pe strad”............................................................120
10.18. Chestionar practic: “Ce înseamn a fi politicos?”...............................................................120
10.19. Chestionar practic: “Cum mi-ar plcea s fiu?”..................................................................121
10.20. Chestionar practic: “Cum m vd colegii?”........................................................................121
10.21. Chestionar practic: “Cât de bine m cunosc?”....................................................................123
10.22. Chestionar practic: “Care sunt calitile i defectele mele?”...............................................123
10.23. Chestionar practic: “Tot despre biei i fete”.....................................................................124
10.24. Chestionar practic: “Gânduri despre noi”............................................................................124
5
10.25. Chestionar practic: “Stilul de via”....................................................................................125
Fie de munc independent...........................................................................................................126
- Fia 15 - Fumatul i dependena de nicotin...............................................................................127
- Fia 16 - Consiliere educaional: “Careul”..................................................................................127
- Fia 17 - Consecine....................................................................................................................127
- Fia 18 - Alcoolul i dependena de alcool..................................................................................127
- Fia 19 - Drogurile i dependena de droguri..............................................................................127
PARTEA A PATRA
CAPITOLUL XI
CÂTEVA ASPECTE GENERALE PRIVIND CONSILIEREA I ORIENTAREA....................130
CAPITOLUL XII
ASPECTE METODOLOGICE ALE IMPLEMENTRII ARIEI CURRICULARE - Consiliere i
Orientare.........................................................................................................................................131
CAPITOLUL XIII
CONINUTUL ACTIVITII DE CONSILIERE I ORIENTARE..........................................134
CAPITOLUL XIV
MIJLOACE DE REALIZARE A OBIECTIVELOR ARIEI CURRICULARE – „Consilierea i
Orientarea”......................................................................................................................................135
CAPITOLUL XV
RELAIA CONSILIERII I ORIENTRII CU ALTE DISCIPLINE COLARE......................136
CAPITOLUL XVI
EVALUAREA ACTIVITILOR DIN CADRUL ORELOR DE CONSILIERE I ORIENTARE 137
CAPITOLUL XVII
AUTOCUNOA TEREA................................................................................................................139
CAPITOLUL XVIII
PARTENERIAT ÎN ACTIVITATEA DE CONSILIERE SI ORIENTARE.................................139
Anexa 8
a) Proiect de activitate didactic Consiliere i Orientare clasa a VI-a: Alcoolul i tutunul duneaz grav
sntii...................................................................................................................................140
b) Proiect de activitate didactic clasa a X-a: Adolescen fr drog!............................................143
- Fia nr.2, Cazul nr.1 i Cazul nr. 2...............................................................................................145
c) Proiect de activitate didactic clasa a X-a: Traficul de fiine umane..........................................145
d) Proiect de activitate didactic clasa a VI-a: Conflicte ce sunt i cum le putem preveni............147
e) Proiect de activitate didactic clasa a IV-a: Valori care-mi ghideaz viaa................................149
CAPITOLUL XIX
Repere metodice pentru aria curricular.........................................................................................150
Consiliere i orientare în gimnaziu i liceu.....................................................................................150
Învmântul gimnazial..................................................................................................................150
Tematic 1. Lumea în care trim....................................................................................................150
2. Metode i tehnici de învare eficient.......................................................................................151
3. Comunicarea...............................................................................................................................152
4. Autocunoaterea.........................................................................................................................152
5. Rezolvarea conflictelor...............................................................................................................152
6. Socializarea................................................................................................................................153
7. Alimentaia.................................................................................................................................153
Învmântul liceal.........................................................................................................................154
1. Autocunoaterea - intercunoaterea........................................................................................... 154
2. Comunicarea............................................................................................................................... 154
3. Educarea copiilor..........................................................................................................................155
4. Alimentaia................................................................................................................................. 155
5. Comportamente indezirabile.......................................................................................................156
6. Elemente de educaie antreprenorial.........................................................................................156
7. Piaa muncii................................................................................................................................156
8. Rezolvarea conflictelor...............................................................................................................157
9. Metode i tehnici de învare eficient.......................................................................................157
10. Gospodrirea clasei...................................................................................................................158
11. Orientarea carierei....................................................................................................................158
12. Autoorganizarea activitii........................................................................................................159
13. Utilizarea surselor de informaie..............................................................................................159
6
Anexa 8
a) Planificri ale activitii educative anuale i semestriale............................................................160
b) Plan managerial - Comisia diriguiilor clasa a IX-a...................................................................163
c) Planificarea calendaristic la dirigenie clasa a IX-a..................................................................165
Bibliografie.....................................................................................................................................167

Cuvântul autorilor

Lucrarea “Dirigenia i Consilierea” o considerm ca fiind necesar la data actual în

învmântul preuniversitar, întrucât domeniul educaiei mai ales dup Revoluia din decembrie 1989,
se afl într-o criz, ce se manifest printre altele i prin confuzii i dificulti principiale, organizatorice
i chiar metodice.
Lipsa unor obiective clare i a unor coninuturi adecvate etapei, precum i penuria tematic în
proiectarea programelor educative cu clasa de elevi, impune o încercare de clarificri, de rigurozitate i
orientare mai ferm spre formarea tinerei generaii în acord cu imperativele sociale actuale i de
perspectiv.
Imprecizia conceptelor i a obiectivelor cere o claritate a acestora i asigurarea unei mai bune
informri asupra inteniilor educative, întrucât este necesar s se tie încotro se îndreapt acest proces
de educare.
Ministerul învmântului înc din 1994, a elaborat o nou program curricular a activitii
educative în învmântul preuniversitar, care reprezint cadrul de realizare a întregii activiti
educative cu obiective generale i particulare, cu o tematic precis pentru diriginte i consilierul
colar.
De aceea, autorii prezentei lucrri au respectat aceste documente oficiale ale Ministerului
învmântului care au fost trimise în coli i pe marginea acestor documente, noi am amplificat
aciunile programei curriculare cu o planificare model în activitatea educativ, dar mai ales în
activitatea consilierului colar, care are sarcina de orientare colar i profesional a viitorului cetean
al României.
Am elaborat scenarii didactice la diferite clase, atât în cadrul orelor de dirigenie, chestionare
pentru elevi i prini, am anexat dou fie psihopedagogice elaborate de specialitii din domeniul
pedagogiei (Ion Holban i Elena Joia); am indicat în atenia dirigintelui cum s foloseasc mai întâi
“Caietul de observaii zilnice” asupra elevului i a “Caietului Dirigintelui” iniiat de Ministerul
învmântului; a fost elaborat diagrama educativ-educaional a elevului pe care trebuie s-o
completeze dirigintele iar în anex am expus mai multe documente necesare atât dirigintelui, cât i
Consilierului colar.
Prin publicarea acestei lucrri dedicat tuturor cadrelor didactice care îi desfoar activitatea
în învmântul preuniversitar, oferta educativ va câtiga prin rigurozitate i operativitate, tinzând
spre formarea personalitii libere, capabil s se integreze fr dificulti prea mari într-o societate
aflat în profunde i rapide transformri economice, politice, sociale i culturale.
Lucrarea este interesant nu numai pentru cadrele didactice care lucreaz la catedr, dar i
elevilor colegiilor pedagogice i studenilor din faculti, viitoare cadre didactice.

Autorii

CAPITOLUL I
1.1. INTRODUCERE ÎN ACTIVITATEA DIRIGINTELUI
Paginile ce conin aceste contribuii se doresc un sprijin concret pentru toi dasclii care caut
soluii mai bune în munca de conductor al unei clase, adresându-se în egal msur:
- celor cu mai puin experien, pentru a se orienta mai repede i mai uor în complexitatea
muncii educative;
- celor care au întrerupt sau au neglijat o perioad aceast activitate;
- celor care au o bun experien, pentru a face comparaii i pentru a-i incita la gsirea unor
soluii noi.
7
 Dac cele prezentate v satisfac, e bine: ai gsit un sprijin sau poate o confirmare a propriei
munci. Dac nu v satisfac, vei analiza , vei judeca, vei respinge i poate vei veni cu ameliorri.
Argumente pentru un ghid al dirigintelui.
Ca reacie pozitiv la un conservatorism de neîneles i la o recesiune pgubitoare în planul
muncii dirigintelui, au început s apar atât la nivel central cât i în judee, numeroase materiale
teoretice i practice, care, pornind de la o valoroas bibliografie român i mondial, încearc s
relanseze i s revigoreze un subsistem esenial: EDUCAIA, ca tip particular de aciune social. Din
pcate, aceste materiale ajung foarte greu sau nu ajung deloc în mâna celor care au nevoie de ele.
Preocuprile pentru formarea i devenirea individului spre esena condiiei umane au
reprezentat întotdeauna un efort special al societii. Interesul pentru instrucie i educaie a fost
prezent în toate timpurile i societile, ca o necesitate de rangul întâi; afirmaia o putem susine i prin
câteva opinii consacrate:
“ Dac omul n-a primit decât o educaie
defectuoas sau rea, el devine cel mai
îngrozitor animal pe care l-a produs
pmântul. De aceea legiuitorul trebuie
s fac din educaia copiilor prima i
cea mai serioas din preocuprile sale.”
Platon
“Peste tot unde educaia a fost neglijat, statul
a primit o lovitur funest”.
Aristotel
“Pe drumul spre anul 2000, educaia este mai
urgent decât însi hrana”
Mircea Malia
Educând , ne propunem formarea unor oameni cu virtui caracteristice perioadei istorice, cci a
educa “... înseamn a conduce, deci a îndruma pentru un scop” .... iar “aciunea de a conduce i
noiunea de nicieri (s.n.) se exclud reciproc. A conduce undeva nu e de ajuns: destinaia educaiei este
prin definiie pozitiv. Educm inând spre adevr, spre bine, spre frumos - i nu spre neadevr, spre
ru, spre urât” (V. de Landsheere, 27, p.7).
Este un truism afirmaia c actul educativ, privit sub aspectul importanei, al implicaiilor i
perspectivelor este deosebit de dificil i complicat, în care nu se pot impune abloane, reguli i norme
rigide (reguli i norme dar nu rigide). O astfel de prere implic, în aparen, o contradicie de
coninut, ades formulat i dezbtut:
- dei nu se pot impune “constrângeri” de programare, planificare i operaionalizare,
specialitii (teoreticieni i practicieni), propun recomandri, orientri i chiar soluii...;
- dac actul educativ este dificil de cuantificat i evaluat, exist totui prea mult reticen i
rezisten în abordarea concret a diverselor posibiliti i soluii, mcar ca ghid orientativ ce ar putea
fi preluat creativ (nu limitat);
- dac o “planificare” dintr-o zon a rii nu se “potrivete” în alt zon, comportamentul i
virtuile ateptate la un moment dat de societate, ar trebui s se potriveasc oriunde...
I DAC suntem de acord cu cele formulate mai sus, atunci nu ne rmâne decât s-i dm
dreptate lui G. de Landsheere ca “a lsa pe profesori s lupte absolut singuri cu dificultile sub cuvânt
c le respectm independena i creativitatea, înseamn a dovedi lips de realism (27 p. 266).
i într-adevr, socotim (poate i dumneavoastr suntei de acord) c nu ni se submineaz i nu
ni se tirbete autonomia dac:
- la întocmirea planificrii semestriale ni se ofer o list orientativ cu teme adecvate pentru
fiecare nivel de clas i pentru fiecare obiectiv (pentru c am intrat în “criza” i ne-am repetat fiind
autoconstrâns de lipsa momentan de imaginaie , de faptul c nu ne-am consultat cu elevii clasei, etc.)
- am avea la dispoziie seturi de scenarii sau coninuturi dup care s ne putem orienta i cu
care s ne putem compara.
- am dispune de materiale ca studiul de caz sau roll-play;
- am putea consulta (prin cabinetul metodic al colii) o bibliografie corespunztoare
coninuturilor informaionale propuse de temele ce urmeaz s le realizm;
8
 Din sondajele efectuate într-un mare numr de coli ale unor judee, reiese c o parte dintre
dirigini nu prezint interes pentru perfecionarea teoretic în domeniul educativ, iar o alt parte
renun cu uurin chiar la propria experien acumulat în planul practicii, ajungând la concluzia
demolatoarea a gratuitii i inutilitii unui program coerent de educaie (la nivel de jude, coal,
clas). Acetia se prefac a cuta nouti i soluii într-o libertate lipsit de orice obligaii, fr îns a le
gsi.
Categoria - evident majoritar - de dirigini care a ars înainte de '89, ard i acum în creuzetul în
care se distileaz valorile umane, duce o sisific, dar contient i acceptat “povar” în perimetrul
dificultilor de autoperfecionare, gsind soluii, care îns nu o mulumesc. i caut în continuare...

1.2. PROIECTAREA EDUCAIONAL

E. Planchard definete educaia drept o aciune sistematic exercitat de aduli asupra copiilor
i adolescenilor cu scopul de a-i pregti pentru viaa pe care vor trebui i vor putea s o triasc într-
un mediu dat.
Etimologic, cuvântul provine din latinescul educare, cu sensul de a crete, a îngriji, a conduce
de la o stare la alta.
Aceast definiie demonstreaz ca educaia vizeaz o finalitate. Sunt apoi selecionate valorile
ce urmeaz a fi transmise, sunt alese metodele i mijloacele cele mai potrivite, se asigur o organizare
corespunztoare a activitii, procedându-se în conformitate cu o anumit comand social i
respectându-se anumite principii i norme cunoscute într-o msur mai mic sau mai mare (i aplicate
cu un anumit grad de relativitate).
Unii autori (8, 34, 27) sintetizeaz finalitile aciunii educaionale ca fiind:
a) - ideal educaional, concretizat în tipul de personalitate solicitat de condiiile sociale ale
unei etape;
b) - scopul, ca o anticipare pe plan mintal a desfurrii i a rezultatelor ce urmeaz a fi
dobândite; el vizeaz finalitatea unui complex de aciuni educaionale determinate; (ex. formarea
sentimentelor de respect fa de alii i fa de sine, respectul fa de munc, formarea deprinderilor i
obinuinelor igienico-sanitare etc.);
c) - obiectiv educaional, care este o reflectare anticipat a rezultatului învrii (actului
educativ), ce se produce în cadrul unei secvene educaionale, concentrându-se asupra
rezultatului la care va trebui s se ajung i care va putea fi detectat, msurat i evaluat.
Orice experien educativ ne va conduce spre aceeai concluzie formulat de Ion Nicola (32,
pag. 72), c “numai anticipând în cele mai mici detalii obiectivele unei aciuni educaionale vom reui
s precizm cile ce vor trebui urmate pentru a le realiza”.
în ultimul timp definirea obiectivelor operaionale devine o problem cotidian i deosebit de
necesar pentru toate disciplinele de învmânt, constituind un reper i pentru orele de dirigenie.
E drept c nu totul poate fi direct observabil i msurabil, i deci eficiena în aceast zon se
sustrage posibilitilor de cuantificare imediat, explicit i implicit, ceea ce nu trebuie s descurajeze
eforturile de cutare/gsire a modalitilor tiinifice de evaluare.

1.3. MODELUL CONCEPTUAL AL FINALITILOR EDUCAIEI

1. La nivelul sistemului educaional
a. Ideal pedagogic;
b. Scopuri pedagogice;
c. Obiective pedagogice generale;

2. La nivelul procesului de învmânt

a. Obiectiv pedagogic general (reflect obiectivele generale ale sistemului de învmânt)
b. Obiective pedagogice specifice (intermediare);
- pe laturi ale educaiei;
- pe niveluri, trepte, cicluri de colarizare;

9
 - pe discipline (module interdisciplinare) de învmânt;
c. Obiective pedagogice concrete (operaionale);
- pe capitole (în cadrul activitii didactice, leciei etc.)
- pe activiti didactice.
În activitatea concret pornim de la cunoaterea idealului i scopurilor pedagogice, dar
identificm i formulm obiectivele cu cel mai sczut grad de generalitate, obiectivele operaionale.
În funcie de aceste obiective operaionale derulm formularea unui scenariu de desfurare a
orei i selectm coninuturi informaionale adecvate.
Pornind de la aceste considerente, se sintetizeaz ideea c proiectarea educaional presupune
trei parametri fundamentali:
a) - precizarea finalitilor ce vor fi urmrite la nivelul sistemului de învmânt, al unei verigi
a acestuia sau a unei activiti educative concrete; deci: ideal, scopuri, obiective. Astfel educaia
rmâne sub semnul improvizaiei i spontaneitii. (CE VREM S REALIZM?)
b) - elaborarea tehnologiei de realizare a obiectivelor stabilite, ca rezultat al analizei multiplelor
variante posibile (i nu prin descurcare la faa locului), ceea ce presupune un plan (orientativ) (CUM
PUTEM REALIZA?)
c) - stabilirea instrumentelor de evaluare a eficienei (ca “proces de apreciere a calitii
sistemului educativ sau a unei pri”) (CU CE EVALUEZ?)
Aadar, proiectarea presupune: stabilirea obiectivelor, a temelor, a modalitilor i resurselor
sub form de proiect, toate activitile încadrându-se în sistemul curriculum-ului. Totodat se are în
vedere organizarea, desfurarea i evaluarea orei de dirigenie prin prefigurarea demersului în funcie
de rezultatele finale ateptate. Este vorba despre discutata planificare, împotriva creia s-au auzit i se
mai aud unele voci.

1.4. SE POATE PLANIFICA ACTIVITATEA EDUCATIV?

Este o întrebare (voit retoric) ce se dorete un semnal ca “în esena ei planificarea nu include
numai ideea unei ordonri sistematice i a unei selecii de prioriti, ci i ideea desfurrii în timp a
unui proces” (14. pag. 65)
Referindu-se la întregul proces de formulare a personalitii, planificarea educaiei este nu
numai posibil, dar i necesar, fiind un ir de aciuni izolate, ci un sistem unitar i cu perspectiv,
reclamând serioase i profunde cunotine specializate. Poate tocmai lipsa acestor cunotine i abiliti
genereaz o anumit respingere fa de caiete, planuri, fie, caracterizri, care - dac sunt fcute
superficial i neprofesionist - sunt denumite scriptologie i birocraie fr eficien i deci inutile. S
mai socotim i unele modele, foarte complicate, produse de o parte dintre specialiti i practicieni,
modele care descurajeaz pe cea mai mare parte a diriginilor, în principal pe cei care nu au beneficiat
de o pregtire corespunztoare.
Herbart spunea:
“Exist o pregtire a artei prin tiin; o pregtire a inteligenei i inimii, care preced practica
educativ. i numai graie acestei pregtiri experiena - ce ne-o putem dobândi numai în cursul
activitii practice, devine instructiv pentru noi. Numai prin aciune, prin practic, învm arta i
dobândim tactul, talentul...
Dar în practic, înva arta numai acela care a ptruns mai înainte tiina, care i-a asimilat-o i
care astfel a determinat dinainte impresiile viitoare, pe care experiena le va face asupra lui”
Deci suntei diriginte. Suntei adeptul ideii c activitatea educativ este un act irepetabil,
spontan, creativ i deci orice anticipare, programare, planificare ar afecta specificul ei? i c
imaginaia, improvizaia, inspiraia, talentul ar fi suficiente pentru a asigura reuita unei activiti
educative? Dac da, atunci mai citii odat paragraful introductiv i nu uitai: enunul aparine
pedagogului Herbart i a fost scris cu mult înaintea apariiei termenilor de “tehnologie didactic”,
“design instrucional”, “proiectare”, “curriculum”.
Fr a fetiiza rolul proiectrii (aa cum adesea s-a întâmplat) trebuie s-i precizm locul în
contextul general al activitii dirigintelui ca demers prospectiv-anticipativ, continuat firesc prin
realizarea propriu-zis a activitii i finalizat prin autoevaluarea dirigintelui.

10
 1.5. IDEALUL I COMPONENTELE ACTIVITII EDUCATIVE
Scopul i idealul educaional a cunoscut o mare varietate de identificri de-a lungul timpului.
Astfel, Platon atribuia drept scop educaiei capacitatea de a da sufletul i corpului întreaga frumusee i
perfeciune de care sunt susceptibile. Pentru I. Kant, educaia urmrea realizarea întregii perfeciuni de
care natura omului este capabil. J. Dewey aprecia c educaia nu trebuie s fie o pregtire pentru via
ci educaia este viaa însi, iar Montaigne susine c a educa însemn a forma oameni, nu specialiti.
La rândul su, Durkheim definete drept scop al educaiei, trezirea i dezvoltarea la copil a unor stri
fizice, intelectuale i morale impuse de societatea politic i mediul social.
Idealul educaional al colii româneti este întemeiat pe tradiiile umaniste, pe valorile
democraiei i pe aspiraiile societii româneti i contribuie la pstrarea identitii naionale. Idealul
educaional al colii româneti const în dezvoltarea liber, integral i armonioas a individualitii
umane, formarea personalitii autonome i creative.
În vederea atingerii acestui ideal,educaia este conceput ca o rezultant a aciunii sistemice,
interdisciplinar, în sensul:
a) managementului grupului;
b) educaia pentru sntate (sntatea ca stare de “bine”);
c) educaia bunului cetean;
d) educaia prin i pentru cultur i civilizaie;
e) educaia pentru timpul liber;
f) educaia pentru viaa de familie;
g) cunoaterea psihopedagogic, autocunoaterea în vederea dezvoltrii carierei.
în conformitate cu principiile “Conveniei cu privire la drepturile omului”, educaia trebuie s
dezvolte:
- Respectul fa de semeni ca valoare interiorizat, solid ancorat în structura
personalitii;
- Respectul i stima fa de sine;
- Planificarea existenei personale;
- Convingerea c orice comportament îi are consecinele sale;
- Rezistena la presiunile sociale.
Personalitatea matur, eficient trebuie s dovedeasc:
- extensia simului Eu-lui, printr-o participare activ la toate domeniile vieii (economic, social,
politic, distractiv, etc.);
- depirea egocentrismului, capacitatea de a dovedi toleran, compasiune;
- echilibru emoional, autocontrol, toleran la frustrare, autoacceptare;
- perceperea, gândirea i acionarea în conformitate cu realitatea extern;
- capacitatea de a fi ea însi, de a dovedi simul umanului, intuiie, autoobiectivitate;
- trirea în armonie cu o filosofie de via unificatoare, o concepie clar, un ideal.

1.6. INTENIA PREZENTULUI GHID ESTE:

1. s faciliteze realizarea unei proiectri adecvate în plan educaional;
2. s sprijine diriginii în operaiunea de încadrare a orelor de dirigenie pe obiective educative
în planul anual i de perspectiv:
3. s suplimenteze nevoia de informaii a dirigintelui privind cunoaterea obiectiv a elevilor
în primul rând i chiar a oricrui individ cu care intr în contact;
4. s stârneasc dorina de a stpâni metodele cunoaterii i autocunoaterii, precum i cele de
modelare a personalitii umane;
5. s cultive dorina diriguiilor de a avea atitudine critic i de a depi sugestiile i soluiile
oferite, propunând variante îmbuntite;
6. s prezinte proiecte model pentru o posibil structur i desfurare a orelor de dirigenie;
7. s aduc, în atenia diriginilor o bibliografie selectiv de un real sprijin în perfecionare;
11
 8. s conving despre necesitatea unui Caiet al dirigintelui, simplu, , operaional, eficient i
util.

1.7. CE CUPRINDE DIRIGENIA?

Realizarea activitii dirigintelui presupune cunoaterea problemelor legate de:
- organizarea, conducerea i realizarea sintalitii colectivului de elevi;
- metodele de cunoatere i studiere a personalitii copilului;
- metodele de stimulare i intervenie modelatoare a personalitii;
- design instrucional;
- noiuni clare de moral;
- cunotine de sociologie;
- bun-sim i integritate caracterial;
- metode i procedee de organizare i realizare a orelor educative i extracolare;
- imagine clar asupra componentelor educaiei i a interdisciplinaritii în realizarea lor;
- cunotine privind particularitile psiho-anatomico-fiziologie ale copilului i
adolescentului.
Fr a intra în detalii, se recunoate c este vorba despre o activitate dificil, complex i din
pcate insuficient cunoscut i ca atare prea adesea organizat într-un mod neprofesional. Dirigenia se
constituie într-un “subsistem al activitii educative în ansamblu i se desfoar sub conducerea
dirigintelui cu aportul elevilor unei clase i al factorilor educativi - familie, instituii de educaie
extracolar, de stat i particulare, de cultur i sociale de la nivelul localitii” (11,).
Activitatea dirigintelui nu se poate reduce doar la o or de dirigenie (stabilit prin planul de
învmânt), ci cuprinde totalitatea aciunilor i operaiunilor care vizeaz obiective i sarcini precise.
În sintez, dirigenia trebuie s cuprind:
a. organizarea clasei i a colectivului de elevi ca microgrup cu particulariti distincte;
b. organizarea estetic a clasei, pregtirea, meninerea ordinei i cureniei;
c. organizarea comitetului de prini, atragerea acestora spre a sprijini activitatea clasei i a
colii;
d. aciuni educative directe în planificarea, organizarea i desfurarea unor teme i activiti
specifice;
e. îndrumarea prinilor i elevilor în cazuri de: criz de personalitate, afeciuni diverse,
abandon colar, insucces colar, abateri grave, stri conflictuale etc.
f. armonizarea influenelor educative la nivelul colectivului pedagogic al clasei, prinilor i
altor factori educativi.
g. cunoaterea personalitii fiecrui elev i întocmirea fiei psihopedagogice, la sfârit de ciclu
elaborând pe aceast baz caracterizarea final.
h. asigurarea unitii relaiei elevi-prini-diriginte.

1.8. DOCUMENTELE I SARCINILE MUNCII DIRIGINTELUI

A. Documentele ce trebuie completate de diriginte sunt:
- catalogul clasei;
- fia psihopedagogic a fiecrui elev;
- caracterizarea final;
- caietul dirigintelui;
B. Documentele ce trebuie consultate de diriginte:
Legea învmântului;
Statutul cadrelor didactice;
Regulamentul colar;
Convenia cu privire la drepturile omului / Convenia cu privire la drepturile copilului.
C. Sarcinile dirigintelui (selectiv):

12
 - organizeaz, conduce i desfoar activiti educative cu clasa la care a fost numit de ctre
directorul colii (consiliul de administraie);
- se preocup de cunoaterea elevilor i a microgrupului pentru realizarea sintalitii;
- urmrete cum se asigur ordinea, curenia i atmosfera general în sala de clas ce i s-a
repartizat;
- ine legtura cu profesorii care predau la clas, în scopul armonizrii i optimizrii eforturilor
acestora;
- realizeaz evaluarea comportamental, acord notele i stabilete mediile la purtare; când e
cazul, supune situaia disciplinar dezbaterii consiliului pedagogic;
- întocmete mediile generale ale elevilor, ine legtura cu familia prin vizite, edine, lectorate,
invitaii la coal;
- propune la nevoie soluii asigurând consultan psihopedagogic, în calitatea sa de specialist
în domeniul educaiei;
- organizeaz diverse aciuni cu clasa de elevi, în funcie de necesiti, posibiliti, solicitri
(srbtorirea unor evenimente din viaa elevilor, excursii, vizite, programe artistice, aciuni publice
i/sau umanitare etc.);
- sprijin orientarea colar, încurajeaz i stimuleaz participarea elevilor la cercuri,
concursuri, olimpiade, întreceri etc.
- comunic familiei periodic situaia disciplinar a elevilor (adeseori confidenial). Orice
diriginte care se respect, ar trebui ca la începutul fiecrui an colar s aib în atenie urmtoarele:
a. starea, dotarea i organizarea slii de clas, ce îi propune s realizeze în sala respectiv în
anul colar pe care îl începe, folosindu-se de bugetul colii, comitetul de prini, îndemânarea i simul
gospodresc al clasei, sponsori, alte ajutoare.
b. ce îi propune pe linie educativ, metodic, psihopedagogic pentru îmbuntirea activitii
sale ca diriginte: (ameliorarea situaiei la învtur, performanele i starea disciplinar,
cercetri psihopedagogice, sondaje, chestionare, comunicri, programe artistice, sondaje, vizite,
excursii, lecii deschise, publicaii, cercuri, simpozioane etc.).

1.9. PRECIZRI CU PRIVIRE LA DOCUMENTELE AFLATE

ÎN ATENIA DIRIGINTELUI
a) CATALOGUL este un document oficial, tipizat, ce se completeaz la începutul anului colar
conform instruciunilor de pe prima pagin. La aceste instruciuni mai trebuie adugate urmtoarele
îndatoriri ale dirigintelui:
- pstrarea i completarea în condiii grafice, estetice i igienice corespunztoare;
- completarea situaiei statistice la sfâritul fiecrui semestru i la sfâritul anului colar;
- calcularea mediilor generale ale fiecrui elev;
- completarea mediilor dup examenele de corigente;
- legarea, nuruirea i parafarea; pe ultima pagin se lipete un triunghi de hârtie pe care se
scrie: prezentul catalog al clasei ... pentru anul colar... conine un numr de ... file i un numr de ...
elevi. Data i semnturile directorului i ale dirigintelui dup încheierea anului colar i completarea
corect a catalogului;
- urmrete scrierea mediilor în Registrul matricol, atât la sfâritul anului colar cât i dup
examenele de corigent.
b) REGISTRUL MATRICOL este un alt document oficial în care sunt înscrise mediile elevilor
pe discipline i clase. El se completeaz de ctre secretarul colii, sau un cadru didactic împuternicit.
Numrul matricol al fiecrui elev trebuie s corespund cu numrul din catalog.
c) FI A PSIHOPEDAGOGICA a fiecrui elev este un instrument sistematic de cunoatere a
elevului. Se completeaz la sfâritul unui ciclu colar, la transferul elevului sau în alte cazuri când e
solicitat.
d) CAIETUL DIRIGINTELUI este instrument - pivot al activitii dirigintelui. Caietul trebuie
întocmit la începutul unui ciclu colar, completat constant i în mod expres, transmis de la un diriginte
la altul atunci când continuitatea activitii educative a unui profesor nu poate fi respectat.

13
 1.10. UN MODEL AL CAIETULUI DIRIGINTELUI
Caietul dirigintelui poate avea urmtoarea structur:
I. Date generale despre colectivul de elevi:
1. Catalogul clasei
Cap tabel:
Nr. crt. Nume Data Locul Numele Ocupaia Adresa Obsv.
prenume naterii naterii prinilor loc de
munc
1.
2.

2. Orarul clasei (pt. un ciclu colar V-VIII sau IX-XII)

3. Catalogul profesorilor clasei
Cap tabel:
Nr. crt. Obiect Numele profesorilor Obsv.
Cls. V IX Cls. VI X Cls. VII XI Cls. VIII XII
1.
2.

4. Responsabilitile elevilor în colectiv

Cap tabel:
Nr. crt Responsab Numele elevului Obsv.
ilitatea Cls. V Cls. VI Cls. VII Cls. VIII
1.
2.

5. Caracterizarea psihosocial a clasei.

1.11. PLANIFICAREA ACTIVITII EDUCATIVE

1. Planul general al activitii educative - va cuprinde obiectivele generale ale activitii
educative propuse la clasa respectiv pentru un ciclu colar (vezi planificarea activitii educative în
anex).
Cap tabel:
Nr. crt. Obiective Perioada de timp Msuri/Aciuni Obsv.
propuse propuse
1.
2.

O variant detaliat a aceluiai plan general poate cuprinde activiti raportate la obiectivele
propuse:
Cap tabel:
Nr. Obiectiv Tip de ORA de Colaborri Activiti Obsv.
crt. propus activitate dirigenie extracolare
educativ
propus

14
1.
2.

Obiectivele fundamentale propuse în planul general trebuie identificate printre componentele

activitii educative prevzute în program (ex: educaia bunului cetean, educaia pentru sntate,
etc.).
Dac din analiza situaiei clasei rezult obiective imperative care nu-i gsesc corespondena
printre cele prevzute de programa, se poate apela la orele la dispoziia profesorului.
2. Planul anual al activitii educative conine caracterizarea clasei sub aspectul schimbrilor
survenite în anul colar precedent i obiectivele specifice ce decurg din situaia existent.
Cap tabel:
Nr. crt. Obiectiv Repartiia orelor de dirigenie Alte Colaborri Obsv.
propus activiti
educative
Semestrul I Semestrul II
1.
2.

3. Planul semestrial al orelor de dirigenie

Cap tabel:
Nr. crt. Tema propus Data Obsv.

1.
2.

1.12. COLABORAREA CU FAMILIA

1. Comitetul de prini de clas;
2. Graficul vizitelor la domiciliul elevilor;
3. Graficul edinelor, lectoratelor cu prinii, evidena întâlnirilor cu prinii.

IV. Colaborarea cu ali factori

1. Colaborarea cu conducerea colii;
2. Colaborarea cu profesorii clasei;
3. Graficul asistentelor la orele clasei;
4. Colaborarea cu persoane i instituii din afara colii.

V. Alte date despre elevi

1. Situaia la învtur
Cap tabel:
Clasa Total Promovai Amânai Corigeni REPETENI/
elevi TOTAL
ob. ob. ob.
a V-a
a VI-a
a VII-a
a VIII-a

2. Evidena elevilor cu probleme speciale

3. Situaia absenelor
15
 Cap tabel:
Clasa Total elevi Total Absene Absene Media Obsv.
absene motivate nemotivate abs./elev
a V-a
a VI-a
a VII-a
a VIII-a

1.13. FI ELE PSIHOPEDAGOGICE ALE ELEVILOR

VI. Însemnri
3. Cunoaterea psihopedagogic a elevilor

“Nu poi s-i învei pe alii ceea ce nu tii.

Nu ajunge s tii bine ceva pentru a-i înva pe alii
Trebuie s tii CUI te adresezi i CUM s o faci”
(P. Klapper)

Din perspectiva elementelor fundamentale ale instruirii (elevul, sarcinile de lucru, strategiile de
învare etc.), cunoaterea elevilor nu reprezint un scop în sine, ci o premis a desfurrii eficiente a
activitii difereniate de instruire-educare. Particularitile individuale ale elevilor determin
diferenieri în: modalitile de aciune, cerinele i rezultatele obinute.
Principiile cunoaterii psihopedagogice a elevilor sunt:
- educatorul cunoate elevul educându-l, îl educ cunoscându-l;
- cunoaterea elevului are ca finalitate o corect orientare colar i profesional ca indicator al
împlinirii personale;
- activitatea de cunoatere este un continuum pe tot parcursul vieii colare a elevului.
Ea presupune dou etape:
a) etapa de observare, de documentare i explorare;
b) etapa de discriminare a informaiilor culese, de interpretare, de comparare.
Metodele cunoaterii psihopedagogice a elevilor
Dintre metodele empirice de cunoatere a individualitii umane atragem atenia asupra celor
mai uzuale:
a) fiziognomia sau cunoaterea bazat pe extrapolarea unor trsturi de personalitate din
trsturile fizionomiei persoanei inspectate. S-a constatat experimental c exist anumite concordane
între aspectele fizionomice i anumite particulariti psihice, dar nu putem vorbi despre ele la vârsta
copilriei când atât constituia fizionomic cât i personalitatea sunt în plin formare, cristalizare.
b) grafologia sau cunoaterea psihologic prin analiza produciilor grafice. Acestea pot fi
relevante în diagnoza personalitii, dar prezenta metod presupune o pregtire suplimentar, de
specialitate în domeniu, Putem recomanda extrapolarea prin analiza produciilor grafice a unor
trsturi cum ar fi: simul ordinii, conformismul, disciplina intelectual, dar cu mult pruden la vârsta
colar întrucât i scrisul este în plin proces de cutare a stilului personal.
Metodele tiinifice de cunoatere psihopedagogic a elevilor cunosc o mare varietate i
diversitate. Recomandm utilizarea: observaiei, experimentului, a testelor i a anchetelor, a studiului
de caz.

A. OBSERVAIA - const în surprinderea manifestrilor tipice, constante, definitorii ale

comportamentului, utilizarea observaiei ca metod de cunoatere psihopedagogic presupune
respectarea unor condiii:
- observaia s fie programat;
- datele constante s fie consemnate imediat;
- observaia s surprind situaii cât mai variate;
16
 - s se apeleze la tehnici suplimentare de înregistrare (foto, audio, video,e te.)
- datele consemnate s fie corect interpretate psihopedagogie;
Observaia poate fi spontan: axat pe o tem, direct, asistat, participant (observatorul se
integreaz temporar situaiei, grupului). în ciuda unor neajunsuri, observaia rmâne metoda predilect
de colectare a informaiilor despre elevi, în activitatea curent instructiv - educativ. Recomandm
consemnarea imediat a informaiilor obinute prin observaie deoarece, pe de o parte, memoria ne
poate juca feste privind fidelitatea pstrrii informaiilor, iar, pe de alt parte, uitarea poate estompa
fapte semnificative. De asemenea, tiin i pruden în interpretarea datelor.

B. EXPERIMENTUL - îl definim ca o provocare intenionat a manifestrii

fenomenelor, concomitent cu varietatea condiiilor de manifestare, sau drept “metoda prin care
verificm o ipotez”
Experimentul const în producerea unor situaii în care factori relevani sunt pe rând verificai,
în timp ce ceilali factori rmân constani. El se poate desfura în dou forme: natural (în condiii
obinuite pentru subieci) i de laborator (în condiii artificiale). Organizarea unui experiment
presupune constituirea unor grupe de control i una sau mai multe grupe experimentale.

C. ANCHETA - prin aceast metod se culeg date de tipul întrebare - rspuns. Specificul
metodelor de tip anchet const în posibilitatea de cunoatere a copilului cu ajutorul lui însui i
exprimarea cantitativ a opiniilor, atitudinilor i impresiilor. Ancheta poate s ia forma: convorbirii,
interviului sau chestionarului, analiza biografic (anamnez), analiza produselor activitii.

D. TESTELE PSIHOLOGICE - sunt probe standardizate ce implic o sarcin de îndeplinit,

identic pentru toi subiecii examinai i o tehnic precis pentru evaluarea rezultatelor.
Testele psihologice se clasific în funcie de procesele i funciile psihice vizate: de inteligen,
de memorie, de interese, de aptitudini etc. Ele pot fi individuale sau colective, testele au un caracter
constatativ, iar pentru un diagnostic complex, specialitii folosesc o grupare de teste denumit “baterie
de teste”. Este o metod de cunoatere care necesit cunotine de specialitate i de aceea este un
instrument al specialistului (psiholog).

E. STUDIUL DE CAZ - reprezint o metod de cunoatere complex, interdisciplinar

(apeleaz la informaii medicale, pedagogice, psihologice, sociologice) i se utilizeaz în analiza
elevilor problem. Numim elevi problem atât elevii care prezint diferite forme de inadaptare colar
cât i elevii supradotai. în cazul primilor, studiul de caz se folosete în scopul identificrii domeniului,
cauzelor care au indus situaia de inadaptare. Pentru elevii supradotai, metoda urmrete identificarea
adevratelor poteniale care solicit atenia suplimentar a educatorului precum i investigarea
eventualelor piedici, faciliti în calea performanei, în vederea acionrii adecvate.
Prin aceast metod comportamentul individual este cercetat în ansamblul cadrului general
(socio - psiho - medico - pedagogic) cu accent pe analiza informaiilor. Se utilizeaz în acest scop:
documente oficiale i personale, chestionare, teste psihologice, interviuri, observaii, etc.

În continuare, un astfel de model, dup R. Mucchielli:

Nr. crt. PREZENT TRECUT VIITOR
1. Problema: motivul pentru Istoricul problemei Proiect educativ
care este un caz preconizat
2. Starea pedagogic Istoricul situaiei colare Prevederea nivelului
maxim atins
3. Starea intelectual Istoricul dezvoltrii Prognoza nivelului
intelectual maxim atins
4. Starea fizic, sntatea Istoricul dezvoltrii fizice, Prevederea sntii
sntii

17
5. Nivelul de maturizare Istoricul dezvoltrii Prognoza dezvoltrii
(independena, ontogenetice ontogenetice
autonomia)
6. Personalitatea Istoricul dezvoltrii Prognoza dezvoltrii
(temperament, fire i personalitii personalitii
caracter)
7. Relaiile sociale (grup de Istoricul condiiilor sociale, Prognoza dezvoltrii
apartenen, poziie în relaiilor relaiilor sociale
grup)
8. Ocupaii extracolare Istoricul vocaiei Planuri profesionale
9. Relaiile familiale Istoria familiei Prognoza relaiilor
familiale

Not: În anexa 2 i 3 v prezentm dou modele de fie pedagogice, oferindu-v posibilitatea

alegerii modelului adecvat stilului dvs.

1.14. COLABORRI ALE DIRIGINTELUI

A. Colaborarea dirigintelui cu consiliul de administraie al colii
Dirigintele dispune de un întreg evantai de forme i posibiliti pentru realizarea sarcinilor
educative ce-i revin. Ora de dirigenie este numai una dintre ele. procesul complex de formare a
tânrului nu se poate realiza îns exclusiv prin munca dirigintelui. El este “obligat” s colaboreze cu
ceilali factori educativi. în aceast activitate de colaborare, dirigintele urmrete: unitatea obiectivelor
educative, claritatea i ierarhizarea lor (în funcie de vârsta elevilor, realitatea colar) etc. în acest sens
înelegem colaborarea cu Consiliul de administraie al colii, care îl poate sprijini pe diriginte în
probleme ca: colarizarea unor elevi, rezolvarea unor abateri grave de la disciplina colar, probleme
ale delicventei juvenile etc.
B. Colaborarea dirigintelui cu profesorii clasei
Profesorul - diriginte nu este singurul educator i unicul responsabil de creterea i educarea
elevilor dintr-o clas întrucât asupra lor se exercit atât influena familiei cât i a tuturor profesorilor
clasei. Contribuia i influena acestora trebuie corelat i orientat pentru realizarea obiectivelor
educaionale comune; deci raporturi de strâns colaborare între diriginte, profesorii clasei i familia
elevului. Realizatorul acestor raporturi este dirigintele.
La nivelul colii, dirigintele realizeaz o strânsa cooperare între toi profesorii care predau la
clasa respectiv. El stabilete contacte, dialog continuu cu acetia; el este animatorul i coordonatorul
activitilor lor educative.
Modalitile i cadrul realizrii acestor raporturi sunt: schimbul de impresii realizat în pauze,
dezbaterile în cadrul comisiei diriguiilor, discuiile cu prilejul asistentelor fcute de ctre diriginte la
profesorii clasei etc. în aceste situaii se realizeaz informarea reciproc asupra situaiei clasei, gsirea
unor soluii concrete pentru anumite probleme, explicaii pentru anumite situaii ale clasei, ale unui
elev, nivelul de pregtire la diferitele obiecte de studiu, înclinaii, preferine, comportare la lecii etc.
Dirigintele discut cu ceilali profesori:
- probleme legate de învtur i frecvena elevilor: notele primite, ritmicitatea notrii, nivelul
de pregtire într-un anumit moment, gradul de pregtire la un anumit obiect, olimpiadele colare,
absenele, cauzele acestora etc.;
- probleme organizatorice i educative: inuta elevilor, respectarea unor msuri stabilite de
diriginte, msuri luate pentru disciplina clasei etc.;
- probleme legate de activitile extracolare: serbri, excursii, competiii sportive, vizite,
discotec etc.;
Ce probleme soluioneaz?
- cunoaterea temeinic a clasei i a fiecrui elev de ctre toi profesorii;
- stabilirea obiectivelor activitii educative i evaluarea - periodic - a muncii educative;
18
 - cunoaterea modului în care elevii particip la lecii, îi formeaz deprinderi de munca
intelectual;
- tratarea unitar a elevilor de ctre toi profesorii clasei (frontul comun!).
C. Colaborarea dirigintelui cu familia elevului
“Familia este prima instituie social care se ocup de educarea copiilor i tinerilor, iar de
calitatea acestei educaii depinde deseori întreaga evoluie interioar a tânrului”. (Dicionar de
pedagogie, E.D.P. Bucureti 1979).
Funcia educativ a familiei const în formarea primelor deprinderi de via, transmiterea
primelor cunotine, sentimente sociale, a primelor virtui. Alturi de coal familia, exercit cea mai
mare influen asupra copilului. în aciunea comun a acestor doi factori, rolul conductor revine
colii. Scopul aciunilor lor este îns unitar.
Formele de colaborare ale dirigintelui cu familia
1. Comitetul cetenesc de prini - se constituie la nivelul fiecrei clase. Comitetul este
format din 3-5 membri (e bine s se roteasc) dintre care unul este dirigintele. Membrii comitetului îi
atribuie sarcini i responsabiliti: preedinte, vicepreedinte, casier etc.
Atribuiile comitetului:
- asigur unitatea de influene educative;
- sprijin informarea i pregtirea pedagogic i psihologic a prinilor pentru
participarea lor eficient la activitatea de educaie;
- antreneaz prinii la soluionarea unor probleme ale clasei: vizitarea unor elevi colarizai,
soluionarea unor probleme administrativ-gospodreti, sponsorizarea unor activiti organizate de
clasa sau coala etc.
Dirigintele stimuleaz activitatea comitetului de prini i cointereseaz pe toi prinii în
realizarea obiectivelor educative ale clasei precum i a celor social-gospodreti i cultural distractive.
El trebuie sa dovedeasc principialitate, demnitate, corectitudine i tact pedagogic.
2. Adunrile cu prinii - prin ele se asigur legtura cu prinii elevilor pe parcursul anului
colar, schimbul de experien, confruntarea opiniilor i cutarea soluiilor pentru activitile
educative. Astfel se realizeaz unitatea atitudinilor i aciunilor educative ale prinilor, relaiile de
colaborare între ei i influena educativ asupra copiilor.
Adunrile au o tematic precis, fixat la începutul anului colar. Tematica poate viza;
- analiza activitii instructiv-educative a clasei, evoluia fiecrui elev;
- depistarea cauzelor care determin rezultatele la învtur;
- probleme legate de frecvena elevilor, aspecte ale comportrii acestora, inuta etc.;
- iniierea prinilor în stimularea dezvoltrii personalitii copiilor lor. La începutul anului
colar, întrunirea cu prinii realizeaz;
- analiza activitii comitetului de prini pentru anul colar precedent, alegerea
comitetului de prini i desemnarea reprezentanilor în comitetul de prini al solii,
- precizri privind activitatea pentru întregul an solar.
De regul, întrunirile au loc o data pe semestru (sau de câte ori e nevoie). La adunarea curent
se anun tema pentru adunarea viitoare. Se pot programa adunri comune la care sa participe prini i
copii.
întrunirile cu prinii contribuie la ridicarea nivelului pedagogic al prinilor, la îmbuntirea
condiiilor de activitate educativ în scoal i în familie.
3. Lectoratele cu prinii - în cadrul lor se dezbat probleme de educaie a copilului în familie
i în coal.
Lectoratele se organizeaz o dat pe semestru cu prinii elevilor dintr-un ciclu de învmânt.
Ele sunt conduse de unul dintre directori, de un cadru didactic desemnat de consiliul de administraie
al colii, sau de responsabilul comisiei diriginilor.
Lectoratul îi poate alege un comitet format din: un responsabil cu problemele organizatorice,
unul cu probleme de secretariat i unul cu probleme financiare.
în cadrul lectoratelor cu prinii se prezint, se dezbat tematici pedagogice i de educaie. Ele
pot fi urmate de programe artistice, culturale, sportive.
Teme pentru lectorate:
- Copilul meu, o necunoscut;
19
 - O zi din viaa copilului meu (program de activitate);
- Cldura familiei - garania stabilitii emoionale a copilului;
- Ce-mi doresc pentru copilul meu;
- Sntatea psihic, moral i fizic a familiei;
- Examenele i copiii notri;
- Limbajul copilului - oglinda familiei;
- Cei apte ani de acas;
- Educaie - religie - moral;
- Prinii - model pozitiv pentru copii;
- Cine i cum trebuie s organizeze timpul liber al copiilor notri;
- coal i familia - concuren sau complementaritate;
- Respectul pentru cas (blocul), oraul (satul - cartierul) - ara mea;
- Norma - libertate i prejudecat în educaie;
- Cariera copilului;
- Convieuirea generaiilor - mod de via românesc;
4. Vizitele la domiciliu - constituie o form specific de colaborare. Prin ele se realizeaz
contactul nemijlocit al dirigintelui cu condiiile concrete de via i educaie ale copilului în cadrul
familiei. Astfel dirigintele poate cunoate:
- modul de organizare i petrecere a timpului de activitate i recreere;
- atmosfera din familie;
- date importante din viaa copilului;
- nivelul material i cultural al familiei;
- concepia prinilor despre instrucie i educaie;
- influena (felul i msura) educativ exercitat asupra copilului de ctre prini, bunici, frai
mai mari, rude, prieteni.
Pe lâng aceste date (consemnate în caietul dirigintelui) se pot lua msurile necesare pentru a
asigura copilului un climat educativ propice dezvoltrii personalitii sale. în urma acestor vizite,
dirigintele îi poate cunoate mai bine elevii, poate înelege multe din aspectele comportamentului lor,
rezultatele la învtur, unele manifestri comportamentale i poate lua msurile potrivite, adecvate
pentru dezvoltarea armonioas a personalitii copiilor.
5. Când si cum facem aceste vizite?
Vizitele pot fi spontane sau planificate. Este important ca dirigintele s se pregteasc pentru
ele. în situaii speciale pot fi antrenai unu-doi membri din consiliul de administraie al colii sau din
comitetul de prini.
Este potrivit ca:
- frecvena vizitelor s fie mai mare la începutul anului colar pentru o prim cunoatere a
familiei i a condiiilor de via;
- dirigintele viziteaz toi elevii (mai devreme sau mai târziu în funcie de problemele ce le
pun);
- dirigintele urmeaz s nu discute de fiecare dat aceleai probleme;
- în efectuarea vizitelor ine seama de programul prinilor i al elevilor;
- el poate anuna vizita sau poate merge neanunat.
6. Consultaiile pedagogice acordate prinilor - se pot desfura la coal, în familie, sau
de ctre psihopedagogul colar.
Situaiile în care se acord consultaii:
- la solicitarea prinilor;
- la domiciliul elevului;
- prinii sunt chemai la coal pentru a rezolva anumite probleme.
Consultaiile pot fi individuale sau în grup. Ele se rezuma de obicei la o singura problem.
Aceasta poate fi: situaia la învtur a copilului, cercetarea cauzelor ce au determinat o anumit
situaie i cutarea msurilor adecvate pentru îndreptarea ei, comportamentul elevului, manifestri
neateptate, o situaie special aprut în familie sau într-un grup de elevi, probleme biologice sau
psihologice specifice vârstei etc.

20
 Dirigintele trebuie sa se pregteasc pentru aceste consultaii, s studieze situaia concret care
va fi discutat, sa studieze materiale de pedagogie i psihologie. în realizarea consultaiei trebuie s
dovedeasc o atitudine plin de tact, înelegere, stim, respect i interes fa de problem, prini i
copii. Pentru documentare i realizare efectiv dirigintele poate consulta specialiti.
7. Corespondena cu prinii - se recurge la aceasta modalitate în cazul prinilor ce
domiciliaz la distan mare de coal, iar elevii locuiesc în internat sau în gazda sau s suplineasc
vizitele la domiciliu i consultaiile (în condiii speciale).
Dirigintele poate comunica prinilor:
- rezultatele la învtur i comportare (la fine de semestru sau an colar);
- invit prinii la coal pentru edina cu prinii sau pentru o situaie special;
- îi felicit pentru rezultatele deosebite obinute de elev la învtur, olimpiade colare, etc.
Mijloace de coresponden cu prinii mai sunt:
- însemnrile înscrise în carnetul de elev;
- observaiile fcute pe lucrrile sau caietele elevilor. Corespondena cu prinii nu substituie
colaborarea direct cu acetia.
8. Colaborarea cu ali factori
Din momentul în care a preluat clasa (grupul) - dirigintele (educatorul, învtorul) îi concepe
legturile cu:
- alte coli din ri i din alte ari;
- cu biserica (sau alte confesiuni);
- instituii din localitate sau jude (primrie, armat, tribunal, pres, radio, televiziune,
inspectorat silvic, centre de librrii, biblioteci, muzee, teatru, oper, inspectorate de cultur;
- dirigintele aduce spre clasa lui personaliti, reprezentani ai diferitelor instituii, prini care
s ajute la deschiderea elevilor spre tot ceea ce-i poate ajuta la setea de cunoatere, la dragostea pentru
tot ce e în jurul nostru ce s-a furit i trebuie pstrat, îngrijit, dezvoltat;
- sensibil la dorinele copiilor (serbri, excursii, cercuri etc.) dirigintele îi iniiaz în tainele
vieii ajutat de cei mai diveri factori (artiti, prini, oameni din stat sau din ora pasionai i talentai).

CAPITOLUL II
VARIANTE ÎN CONCEPEREA UNOR SCENARII EDUCATIVE
Teme sugerate în conformitate cu componentele activitii educative prevzute de
program
2.1. PROIECTUL OREI DE DIRIGENIE
1. Pregtirea anterioar a temei: cunoaterea temei de ctre elevi, documentare, distribuirea
de sarcini elevilor, procurarea mijloacelor necesare.
2. Desfurarea propriu zis: organizarea clasei i asigurarea atmosferei afectiv
atitudinale: - inductiv (de la particular), deductiv (de la general), analogic (de la cazuri similare sau
antitetice).
3. încheiere: - formularea concluziilor i anunarea temei viitoare.
Pentru orice modalitate, ora de dirigenie ar putea avea un pretext: un film, o oper literar, un
text, un caz cunoscut, un proverb, o caricatur etc.
Analizând i comparând diferite variante i modaliti ale proiectului orei educative, am ajuns
la o form care aplicat cu discernmânt ar putea constitui un ghid valabil, putând avea urmtoarea
structur:
Clasa:...
Componenta educativ: ...
Tema:...
I. Obiective operaionale:
II. Resurse: - materiale:
- mijloace tehnice necesare:
III. Metode
IV. Scenariul didactic
1. Captarea i orientarea ateniei
21
 2. Legtura cu tema i motivaia
3. Anunarea temei i a obiectivelor operaionale
4. Conducerea i desfurarea activitii
5. Asigurarea feed-beck-lui i evaluarea
6. Concluzii:
Alte modaliti de desfurare a orei de dirigenie:
a) vizite la muzeu, cas memorial, grdina botanic, acas la un sculptor, pictor, compozitor,
scriitor, etc.
b) invitarea unor specialiti, personaliti (medici, arhiteci, pictori etc.)
c) organizarea unei serbri, a unui medalion literar, activiti cultural artistice (8 martie,
concert de colinde etc.)
d) dezbateri
A. Componena educaional:
2.2. CUNOA TERE - AUTOCUNOA TERE
Tema: Autocunoaterea
OBIECTIVUL GENERAL: cunoaterea psihopedagogic în vederea autocunoaterii.
OBIECTIVE SPECIFICE:
- stabilirea propriei identiti;
- obiectivarea imaginii despre sine - identificarea calitilor, defectelor i a modalitilor de
echilibrare a personalitii.
Clasa a V-a
OBIECTIVE OPERAIONALE:
- s fie capabil s-i defineasc propria-i identitate (nume, prenume, vârst, roluri, statusuri);
- s-i cunoasc calitile personale i s le poat “exploata”;
- s-i identifice stilul de munca. TEMA: Eu, cine sunt, cum sunt? Obiective pe tema:
- stabilirea propriei identiti;
- cunoaterea trsturilor de caracter;
- stabilirea stilului de munc;
- identificarea relaiilor cu cei din jur. Clasa a VII-a
OBIECTIVE OPERAIONALE:
- s-i contientizeze calitile i defectele, talentele i inabilitile;
- s îneleag echilibrul dintre defecte i caliti;
- s-i promoveze calitile, talentele. TEMA: Talentele, calitile, defectele mele! Obiective
pe tem:
- s-i identifice talentele, calitile, defectele;
- s îneleag îmbinarea compensatorie a calitilor i defectelor;
- s-i promoveze talentele, calitile. Clasa a VIII-a
OBIECTIVE OPERAIONALE:
- s-i obiectiveze autoaprecierea;
- s-i contientizeze “atuu”- rile personale. TEMA: Eu cred c sunt...
Obiective pe tem:
- s realizeze autoaprecierea, observarea
- s-i contientizeze calitile, defectele, statutul, imaginea de sine
2.3. SCENARIUL PROPRIU-ZIS AL ACTIVITII
Clasa a V-a
1. Dirigintele cere fiecrui elev s-i scrie un autoportret pe care ar urma s-l trimit la o
asociaie (club, organizaii) i din care s i se poat deduce un portret fizic i moral. Se cere elevilor s
nu-i semneze cu numele real “autocaracterizarea” ci cu un pseudonim pe care s-l in minte. Li se
precizeaz sa-i schieze un portret fizic, psiho-moral (caliti specifice, defecte majore) i social
(roluri sociale - statutul în colectivul clasei i în familie, în cartier) astfel marcat, s poat fi mai uor
recunoscut.
2. Se adun toate autoportretele i se redistribuie elevilor într-o ordine aleatoare. Se cere
fiecrui elev s citeasc atent “portretul” pe care l-a primit i s încerce s-l identifice.

22
 3. Prin sondaj, se citesc câteva portrete cu posibilele identificri exprimate i se cere elevilor s
se autorecunoasc.
4. Se precizeaz “modelul” cel mai potrivit al unei autocaracterizri, cu indicarea reperelor;
- portret fizic: înlime, greutate, culoarea ochilor, prului, alte particulariti - portret psiho-
moral: caliti intelectuale, senzoriale, deprinderi bine însuite, talente, aptitudini, caliti morale
recunoscute, defecte ale comportamentului, ale caracterului;
- poziia în familie (fa de frai, prini, bunici, alte rude) în clas - raportat la prieteni,
adversari, la colectiv în general; poziia în microgrupul din cartier - vecini, prieteni.
5. Se recomand drept “tema de reflexie” autoportretul
Clasa a VII-a
Se precizeaz conceptele calitate-defect, talent;
1. Se cere elevilor s-i precizeze trei caliti i trei defecte pe care i le apreciaz. Notia pe
care se scrie se ascunde într-un buzunar.
2. Se monteaz pe spatele fiecrui elev o coal de hârtie (cu câte un ac de gmlie) împrii în
dou jumti: în jumtatea de sus se pune semnul plus pentru caliti i semnul minus pentru defecte.
Elevii se împart în dou grupe i se dispun în dou cercuri concentrice în faa clasei. Cei din cercul
exterior se vor perinda pe la fiecare coleg i-i vor scrie câte un defect i o calitate pe foaia de pe spate.
Când rotaia s-a epuizat, se schimb poziia celor dou cercuri. Atunci când fiecare a scris pe spatele
celuilalt, jocul se întrerupe.
3. Se trece la loc în banc i se confrunt lista “de la spate” cu lista întocmit de fiecare. Din
confruntare se poate deduce gradul de obiectivitate al autocunoaterii, adevratul portret compus din
caliti i defecte evidente.
4. Se subliniaz (eventual cu exemple din literatur, filme) c nu exist om doar cu defecte sau
doar cu caliti. Important este s ne autocunoatem pentru a ne cultiva calitile, sa le compensm
adecvat vârstei.
Clasa a VIII-a
1. Dirigintele ofer (multiplicat sau scris pe tabla) ase întrebri pentru a rspunde fiecare la
ele:
A. Cred c cei din jurul meu, cred despre mine c am.......ani.
B. în proprii mei ochi, eu m vd ca fiind de........ani.
C. Cred c gândurile i interesele mele sunt la fel cu cele ale cuiva de.........ani.
D. Poziia mea în societate este ca i a persoanei de.......ani.
E. Sincer, a prefera s fiu de........ani.
2. În interpretarea rspunsurilor se subliniaz urmtoarele aspecte: Vârsta este un indicator al
persoanei, al statutului social. în general, în preadolescenta i adolescena se manifest dorina de a
avea mai muli ani decât vârsta real. Odat cu trecerea anilor apare tendina de a “te simi” mai tânr.
De asemenea, la preadolesceni i adolesceni domin ideea c sunt subevaluai de cei din jur i c
adulii nu le ofer importana cuvenit.
Prima întrebare trebuie apreciat prin raportare la cea de-a doua deoarece sunt puse fa-n fa
imaginea autoperceput i imaginea pe care credem ca o au alii despre ceea ce ateptm i ceea ce ni
se ofer din partea celor din jur. întrebarea C i D relev proiecia subiectiv a imaginii despre sine.
Ultima, imaginea real despre sine.
Chestionarul ofer un prilej de reflexie asupra statutului dorit i perceput de fiecare, msurat
prin vârst.
3. În concluzie, se poate sublinia necesitatea stabilirii unui acord între vârsta cronologic i
vârsta afectiv, având în vedere ireversibilitatea timpului i nevoia de a tri deplin fiecare etap din
viaa omului. Se poate discuta i despre împrirea stadial a vieii.
Hipocrate - împrea în patru etape de vârst:
- COPILRIA - cald i umed;
- TINEREEA - cald i uscat;
- MATURITATEA - rece i umed;
- BTRÂNEEA - rece i uscat; Aristotel - consider:
- TINEREEA - plin de speran, viitorul este lung, trecutul este scurt = dimineaa vieii
curajoi, nestpânii
23
 - MATURITATEA - judec dup realitate: temperai, curajoi - ziua vieii
- BTRÂNEEA - puin înclinai spre speran; triesc din amintiri, trecutul este lung,
viitorul scurt = amurgul vieii:
STADII Clasificarea general CRIZE PSIHOLOGICE
acceptat este:
0-1 an = SUGAR..............................ÎNCREDERE/NEÎNCREDERE
1-3 ani = PRIMA COPILRIE........AUTONOMIE/RU INE
4-5 ani = VÂRSTA JOCULUI.........INIIATIVA/VINOVIE
6-11 ani = VÂRSTA COLII...........SÂRGUINA/INFERIORITATE
12-14 ani = PREADOLESCEA.....IDENTITATEA EU-lui/
CONFUZIA ROLURILOR
14-18 ani = ADOLESCEA.............IDENTITATEA EU-lui/
CONFUZIA ROLURILOR
18-35 ani = TÂNR ADULT..........INTIMITATE/IZOLARE
35-60 ani = MATURITATE............ALTRUISM/EGOCENTRISM
PESTE 60 ani = BTRÂNEE.......REALIZARE/DISPERARE
* Prin raportarea rspunsurilor la acest tabel rezult diferene de ani înregistrate la întrebrile
date ce reflect semnificaia social i afectiv diferit acordat vârstei.
2.4. CUNOA TEREA DE SINE = CONDIIE A SUCCESULUI
RESURSE La nivel individual În interaciune cu mediul
COGNITIVE - percepie de sine - perceperea situaiei celorlali
- imagine de sine - înelegerea sensurilor
- conceptul de sine semnificaiilor
- contiina de sine - concepia social

AFECTIVE - încrederea în sine - încrederea în alii

- stima pentru sine
- interesul pentru sine
- motivaia de autorealizare
- sentimentul demnitii
personale
- respect pentru alii
- dragoste pentru alii
- motivaii de : cooperare
progres, solidaritate

ACTIVE - organizarea conduitei - comunicarea cu ceilali

- selecia mijloacelor de - cooperarea activ
aciune - solidaritatea
- exprimarea de sine - echilibrarea
- utilizarea mecanismelor de - valorificarea activitii prin
adaptare adecvate situaiilor scopuri comune
- rezolvarea conflictelor
- valorificarea activitii

SUCCESUL ESTE - identificarea de sine = - obinerea unei valori

CONDIIONAT DE: CINE SUNT EU? - crearea unei valori
- consistena i meninerea - recunoaterea unei valori
sinelui = CUM SUNT EU?
- sntatea psihic =
ECHILIBRU

Cunoaterea de sine presupune antrenarea resurselor cognitive, afective i active, care se

concretizeaz în plan individual i în interaciune cu mediul.
24
 A. Componenta:
2.5. EDUCAIA PENTRU SNTATE
Clasa: a V-a
Tema: Curenia, cartea mea de vizit!
Scopul: S cunoasc i aprecieze importana cureniei oglindit în aspectul exterior.
Metode didactice: exemplificarea, dialogul, prelegerea.

Curenia devine un imperativ major în msura în care o situm în prim plan al activitilor
desfurate pentru întreinerea strii de sntate i în msura în care sntatea va deveni componenta
numrul unu, interesul pentru om. Putem vorbi despre curenie referindu-ne la diferite aspecte
precum:
- curenia spiritului, sufletului;
- curenia corporal;
- curenia vestimentara;
- curenia mediului ambiant (clas, camera de locuit, strada, cartier, ora, etc.).
Aceste aspecte la care raportm curenia, pot deveni puncte de reper în apreciere, în a ne
formula o impresie, o imagine despre una sau mai multe persoane.
Cu alte cuvinte, curenia nu este numai o condiie, un factor care asigur starea de sntate,
constituie i un mod de exprimare al educaiei atitudinale fa de cei din jur, fa de sine, sau de mediul
ambiant. Prin modelele însuite privind întreinerea cureniei prin atitudinile exprimate, completm
imaginea de sine cu funcia estetic, moral, pedagogic. Avem tendina deseori când întâlnim o
persoan s observam i s analizm:
- modul cum este îmbrcat;
- ce aspect au hainele i cât sunt de îngrijite;
- dac prul, faa, mâinile sunt îngrijite;
- dac în totalitate omul emana prospeime;
- ordinea general pe care i-o exprim persoana.
Exist persoane care manifest un spirit deosebit pentru întreinerea cureniei în mediul intim
(cas, familia), neglijând preocuparea fa de propria persoan. Exista elevi care acas îi însuesc
normele de curenie, le respect, uitând de ele la coala, pe strad etc. Acest lucru semnific o
educaie deficitar, care-i pune amprenta asupra judecilor ce se emit vis-a-vis de acel elev.
Sunt alii care pun un pre deosebit pe aspectul propriei persoane fie în totalitate fie parial -
îngrijesc curenia corpului su numai pe cea vestimentar (ceea ce se vede). Acetia pot fi vzui în
mediul familiei su al clasei cu comportamente surprinztoare, adesea cu indiferen fa de ceea ce
este în jurul lor. S nu uitm ca prin curenie:
- pstrm echilibrul minii noastre, împiedicând apariia diferitelor boli, infecii, precum i
dezvoltarea mediului favorizant lor;
- prin curenie ne crem un mediu ambiant plcut, confortabil, pstrându-ne un tonus optim
pentru activitatea ce o desfurm;
- întreinem o stare psiho-afectiv, suport al generrii strii de “bine” general - realizm prima
prezentare a propriei fiine spre lume - prin impresia creat, inducem celor din jur atitudini de respect,
apreciere, plcerea de a fi cu noi;
Aspectul neîngrijit, murdar, mirosurile neplcute, ca urmare a lipsei de igien corporal atrag
din partea colegilor, prietenilor refuzul de a colabora, dezvolta repulsie i chiar dispreul pentru
calitatea de a fi om. S nu uitm c la prima vedere când ne întâlnim cu o persoan, înainte de a purta o
convorbire care ne poate ajuta s emitem o apreciere privind preocuprile, nivelul intelectual, cultural,
social, etc., înainte de toate ne prezentm ca persoan fizic, întindem mâna. Putem fi purttori de
valori eseniale, dar care se vor descoperi în urma formrii primei imagini care ne-o d aspectul îngrijit
sau nu, curat su murdar. i tot ceea ce este valoros în noi prinde un gust amar dac prima imagine a
fost defavorabil.

Clasa: a VI-a
Tema: Relaiile mele cu colegii, familia i cei din jur sunt corecte?
25
 Scopul: Dezvoltarea capacitii de apreciere i autoapreciere; consolidarea relaiilor colegiale
bazate pe existen i principialitate.
Metode didactice: conversaia, lectura, chestionarul.

Bibliografie:
1)1. Dama, 1. Drgan i M. Iliescu, “Dirigenia în sistemul muncii colare”, îndrumtor
metodic, EDP, Bucureti 1983.
2) St. Nstsescu, “Mijloace educative folosite la orele de dirigenie în scopul îndrumrii
procesului de autoeducaie la elevi”, Rev. de pedagogie nr. 10/1963.
3) T. Kulcsar, “Factorii psihologici ai reuitei colare”, EDP, Bucureti, 1978.
Pregtirea prealabil a elevilor.
Elevii cunosc din timp tema i scopul vizat. Dirigintele le cere s întocmeasc, fiecare elev,
caracterizarea colegului de banc sau a unui prieten din clas.
Elevii vor alctui lucrrile dup un chestionar-ghid (compuneri sau rspunsuri la întrebri) i se
recomand s fie obiectivi, sinceri în caracterizarea colegului, dar s nu jigneasc.
Chestionar - ghid pentru Portretul colegului meu
1) Ce caliti are colegul tu? (privitoare la munc, învtur, comportare, clas, coala i în
afara ei). De unde tii?
2) Ce defecte are colegul tu? De unde tii?
3) Ce-i place mai mult la el?
4) Ce nu-i place?
5) La ce obiecte de învmânt este mai bun?
6) Ce aptitudini are?
7) Ce recomandri ai dori sa-i faci?

B. Componenta:

2.6. EDUCAIA PRIN I PENTRU CULTUR

(latura estetic)

Clasa: a V-a
Tema: Frumuseea costumului popular
I. Obiective operaionale: La sfâritul activitii, elevii:
- vor cunoate alctuirea costumului popular local i denumirea componentelor sale; - vor
remarca modele, aranjamente, culori;
- vor preui arta local autentic putând s sesizeze abaterile de la autenticitate; vor înelege ca
acceptarea i modernizarea fr discernmânt a unor modele strine este duntoare i denatureaz;
- vor valorifica i pstra specificul local în costumul popular.
II. Resurse:
1. Materiale necesare: costume populare vechi din localitate sau din zona, costume noi, poze,
casete video etc.
2. Mijloace tehnice necesare: retroproiector, epistar, diascol (dup materialele avute la
dispoziie).
III. Metode: explicaia, convorbirea, observaia
IV. Scenariul didactic
1. Captarea ateniei - se poate porni de la comentariul scurt al unei poze înfiând persoane în
costume populare locale sau din alte zone; Sau de la poza unui cântre de muzic popular etc.
2. Legtura cu tema i motivaia. Se arat preocuprile foarte vechi ale femeilor de a
confeciona costume frumoase, din materiale locale. Tradiia nu trebuie uitat, ceea ce impune
discutarea ei ca tem la dirigenie.
3. Enunarea obiectivelor operaionale
4. Desfurarea i dirijarea activitii
Folosindu-ne de materialele pregtite, vom avea ca suport informaional textul de mai jos.
26
 Privind portul nostru popular din orice zon, resimim o agreabil senzaie de frumos i
admiraie. O adevrat lume a frumuseii artizanale se perind prin faa ochilor, mai ales în lumea
satului: la biserica, la programe artistice locale, la nuni etc. în cele mai multe pagini ale rii oamenii
au rmas statornici în a purta mcar la srbtori, un costum popular scump i cu atât mai valoros. Din
Maramure, de pe Valea Someului i Valea Bârgului, din zona Sibiului i a Banatului, Moldova, din
Arge i Muntenia i pân în Dobrogea te întâmpin un port popular de o neasemuit frumusee, o
adevrat opera de art, o “construcie” material i de spirit care din timpuri foarte îndeprtate a
sintetizat prinosul de imaginaie i de creaie, îmbinând armonios utilul cu plcutul.
Simbolizat pân la perfeciune, actul creator al esturii i custurii populare, demonstreaz ca
producerea de bunuri pentru îmbrcat nu este numai un meteug, ci i o art: arta popular a
costumului popular.
Concretizarea specificului unui tip de costum popular pentru fiecare zon folcloric a evoluat
conform unui gust estetic particular al grupului ca un deziderat al raportului necesitate-elegan.
Competiiile folclorice zonale, interzonale i naionale evideniaz un gust estetic rafinat i
stilizarea motivelor florale, zoomorfe sau geometrice, demonstreaz diversitatea preferinelor pentru
individualizare.
Aplicaia 1
Privii cu atenie un costum popular din zon sau o poz reprezentativ (proiectate).
Desprindei elementele componente ale costumului brbtesc i femeiesc. Analizai forma, motivele i
culorile.
Evoluia economic, apariia unor produse industriale sintetice i mai ieftine a determinat i o
modificare la nivelul artei costumului popular apelându-se la fel de fel de înlocuitori sau la “podoabe”
iptoare i fr valoare estetic. Astfel unii creatori populari încep s se abat de la tradiie, de la
specific, de la spiritul dominant, atât prin introducerea înlocuitorilor cât i imitarea artei moderne sau a
altor zone. Aceast abatere este în fapt o poluare a gustului tradiional care în loc s înfrumuseeze,
deformeaz i urâete.
În programele colare cu coninut folcloric este bine i gsim i s îmbrcm numai costumele
populare autentice, fr parazii provenii din: centuri suplimentare, broe sclipicioase, custuri cu fire
sclipitoare i intens colorate, strine modelului original.
În manifestrile internaionale, formaiile folclorice româneti au cucerit lumea printre altele i
prin minunata frumusee a costumului popular românesc. Alturi de cântec i dans, costumul popular
constituie o adevrat mândrie a creatorilor români de frumos. i alte popoare îi etaleaz în diferite
împrejurri costumul local, mândrindu-se cu el. Fiecare are specificul su, frumuseea sa i dezvolt
mândria fireasc pentru valorile autentice.
Aplicaia 2
Cutai în localitatea natal persoanele care lucreaz cele mai frumoase costume populare.
Interesai-v de aceast art. Dac avei costum popular, comparai-1 cu altele. Dac nu avei,
împrumutai i facei-v poze. Vor fi amintiri foarte plcute.
5. Asigurarea feed back-ului i evaluarea sa. Printr-un exerciiu comparativ cu un costum
popular din alt zon, se va asigura c obiectivele au fost realizate.
6. Concluzii:
Portul nostru local ne individualizeaz i exprim durabilitatea fiinei umane. Trebuie pstrat,
respectat, preuit i cultivat.

Clasa: a X-a
2.7. TEMA: PREGTIND ACTIVITATEA DE CRCIUN
Obiective:
- S cunoasc semnificaiile Srbtorii Crciunului i Anului Nou pân la Boboteaz;
- S-i îmbogeasc viaa sufleteasc cunoscând tradiii, obiceiuri din toate zonele fr i s le
duc în familia lui;
- S îneleag viaa oamenilor care au reuit s pstreze asemenea obiceiuri prin cunoaterea
direct a manifestrilor de Crciun pe valea Marei i Izei;
- S îndrgeasc i s doreasc s apere comorile furite de înaintai.
27
 Scenariul propriu-zis:
- elevii aduc reviste vechi, almanahuri - însemnri despre obiceiuri de Crciun în lume, în rile
învecinate i apoi în diferite judee ale rii noastre;
- se ofer la epidiascop sau simplu, în bnci ilustrate cu obiceiuri de Crciun;
- putem invita un preot, un om din sat su un printe al unui elev care cunoate temeinic
semnificaia Srbtorii Crciunului i expune despre aceasta copiilor;
- dac exist condiii - se poate oferi un film didactic despre acest eveniment;
Elevii ascult colinde - la casetofon sau pick-up - apoi înva cu dirigintele (sau alt profesor)
una sau mai multe colinde.
Dac ei cunosc colinde - le repet acum în clas.
împreun cu dirigintele fixeaz problemele organizatorice pentru excursia într-o localitate
apropiat:
1. - inuta i îmbrcmintea, alimentele pentru excursie;
2. - trus sanitara;
3. - inuta, comportarea;
4. - relaia cu oferul, curenia în autocar;
5. - popasul în oraele prin care trec cu autocarul;
6. - comportarea, inuta (responsabilitile) - în hotel i la restaurant;
7. - cunoaterea oraului vizitat;
8. - seara de colinde de pe valea Izei - culegerea de material folcloric (filmri, înregistrri) -
Pomul de Crciun;
9. - participarea la slujba de Crciun;
10. - pregtirea mesei de Crciun;
11. - vizite la Ieud, Dragomiresti, Bogdan-Vod documentare istoric;
12. - participare la spectacolul cu Irozii;
13. - vizita la Valea Stejarului;
14. - sculptura i arta sculptural pe Valea Marei i ceramica din Slite-Scel;
15. - popas între maramureeni - defilarea i ziua obiceiurilor de iarn de la Sighet;
16. - vizitarea mnstirii Rohia i popas în lumea lui Nicolae Steinhardt;
17. - popas în Clujul cultural - o sear la Opera din Cluj;
18. - colindm i cântm în autocar cântece ardeleneti;
19. - popas la Râmei - vechea i noua mnstire;
20. - la Alba Iulia - vechi centru cultural i istoric;
21. - popas la Deva, apoi la Casa muzicienilor din Lugoj;
În plan organizatoric fiecare participant are cel puin o sarcin de îndeplinit pentru întregul
grup în fiecare moment important al excursiei.

C. Componenta:
2.8. EDUCAIA BUNULUI CETEAN
Clasa: a VII-a
Tema: Politeea nu cost bani, dar cumpra totul
“Florii i se cere parfum i omului politee!”
Zilnic se vorbete despre politee ca despre o nevoie a frumuseii vieii. Politeea nu este numai
o virtute moral, însemnând comportarea în conformitate cu un anumit ansamblu de reguli obligatorii
pentru toat lumea, ci este i o virtute estetic, o trstura a frumosului cotidian. Unii spun ca politeea
este baremul estetic al relaiilor dintre oameni. întrucât în fapte ce par mrunte i neimportante se
oglindete felul de a fi al unui om.
Filosoful englez Fr. Bacon spunea: “Politeea sporete mult reputaia unui om i a avea purtri
alese este ca i cum ai avea scrisori de recomandare permanente. A lsa cu totul deoparte politeea,
înseamn a-i înva pe alii s se poarte la fel cu tine i deci a micora respectul lor fa de tine”.
Aadar punctul de pornire al politeii se afl într-un firesc sentiment de respect fapt de cei din jur i
fa de tine însui. Nu putem cere numai altora s fie politicoi, ci i noi trebuie s dovedim politee,
exprimat prin gesturi, vorbe, atitudini, a ceea ce este mai bun i mai frumos în noi.
28
 Mereu auzim spunându-se: Fii politicos!
Cine poate fi denumit politicos? (se poate sintetiza cu elevii)
* cine salut frumos i respectuos;
* cine ofer locul su unuia mai în vârst sau unui bolnav;
* cine d sprijin celor în nevoie;
* cine face loc altora, permiând întâietatea la trecere;
* cine vorbete atent i respectuos;
* cine d cu plcere informaiile ce-i sunt cerute; etc. etc.
John Locke sintetizeaz c “politeea nu const în felul cum se scoate plria de pe cap sau
modul cum se face un compliment, ci în stpânirea corect a limbajului, a privirilor, a micrilor,
atitudinea, inuta corpului etc., dup persoane i împrejurri, lucru ce nu poate fi învat decât prin
exerciii i deprindere”.
Aadar, politeea se înva i se exerseaz. Deprinderile de politee se transmit prin învare în
familie, în coala i prin imitarea celor care ne pot fi modele plcute.
Poate ca Edmondo de Amicis (autorul volumului Cuore) exagereaz când afirm c “vzând
grosolnii pe strad eti sigur c le vei gsi i în cas”, dar este sigur ca “educaia unui popor se judec
dup inuta de pe strad” (acelai E. de Amicis).
Ca datorie elementar, politeea este o dibcie iar nepoliteea o prostie. E posibil s mai greim,
S fim în anumite împrejurri nepoliticoi, dar aceasta trebuie autoobservat. Omul de bun sim,
educat i politicos se jeneaz i se ruineaz atunci când îi d seama de nepoliteea lui. Numai
insensibilul, îngâmfatul, obraznicul nu simte jena i ruine când încalc regulile de politee.
Si-apoi, politeea nu se cumpr, nu cost nimic, dar ne face mai plcui, mai înelegtori, mai
buni. Cu politeea oricine ne primete în cas; cu obrznicia i nepoliteea ne d afar.
Aplicaie 1. Amintii-v o împrejurare în care n-ai fost politicos. Cum au reacionat cei din jur?
Ai simit un sentiment de ruine pentru fapta fcuta? Cum s-a exteriorizat acest sentiment?

2.9. ACTIVITILE EXTRA COLARE

Copilul râde:
“Înelepciunea i iubirea mea e jocul!”
Tânrul cânt:
“Jocul i-nelepciunea mea-i iubirea!”
Btrânul tace:
“Iubirea i jocul meu e-nelepciunea!”
Lucian Blaga

Activitile în afara de clas i extracolare constituie modalitatea neinstituionalizat de

realizare a educaiei. Grija fa de timpul liber al copilului, atitudinea de cunoatere a dorinelor
copiilor i de respectare a acestora trebuie s fie dominani preocuprii pentru activitile în afara de
clas i extracolare.
îndrumtorul (diriginte, profesor, învtor, animator, formator) trebuie s cread în ceea ce
afirma Oscar Wilde “Cea mai bun metod de a-i face pe copii buni - este s-i faci fericii” (“The best
was to make the children good is to make them happy”).
Timpul liber, desemnat uneori i prin termenul “loisir” se caracterizeaz prin:
1. alegerea liber i eliberarea de obligaiile instituionale;
2. caracterul dezinteresat al activitilor;
3. caracterul hedonist (genereaz satisfacie);
4. caracterul personal (încurajeaz virtuile dezinteresate).
Sociologul francez Joffre Dumazedier distinge trei funcii fundamentale ale timpului liber:
- de odihn (destindere);
- de distracie (divertisment);
- de dezvoltare a personalitii.

29
 Iar sociologul englez Stanley Parker introduce în discutarea conceptului de timp liber noiunile
de:
- schimbare
- flexibilitate
- spontaneitate
- autodeterminare
Funcia de relaxare (destindere) const în posibilitatea de refacere a organismului dup
activitatea de baz.
Funcia de distracie se realizeaz prin delectare i amuzament creând un tonus optimist.
Funcia de dezvoltare (educativ) se concretizeaz în: îmbogirea vieii spirituale i
dezvoltarea personalitii, formarea capacitii de autoorganizare a unui stil de via elevat, stimularea
capacitilor creatoare i a stilului participativ.
Timpul liber poate fi organizat în activiti care au ca scop atingerea performanei într-un
domeniu sau altul sau în ideea animaiei.
În organizarea activitilor extracolare exist o serie de dificulti i faciliti. Dificulti:
- materiale - absena bazelor adecvate (sli de sport, de club);
- absena competenelor în iniierea i desfurarea activitilor extracolare;
- învingerea reticenei fa de petrecerea timpului liber într-o form organizat (atât la elevi cât
i la prini);
- absena motivaiei cadrelor didactice pentru acest tip de activitate (lips încrederii în sine a
copiilor i a cadrelor didactice).
Faciliti'.
- disponibilitatea copiilor pentru activiti în grup;
- capacitatea dezvoltat a copiilor de a comunica spontan i liber;
- posibilitatea de cunoatere a copiilor.
Forumul metodologic coordonator al activitilor extracolare îl constituie Palatul Naional al
Copiilor din Bucureti, care cuprinde urmtoarele cercuri i cu care putei ine permanent legtura,
împreun cu reeaua judeean de palate i cluburi ale copiilor.
Activiti tehnico-tiinifice: electronic, tehnic de calcul, aparatur electrocasnic,
radiocomunicaii energetic, creaie confecii, design, creaie jocuri jucrii, mecanic fin i modelism
feroviar, cibernetic, informatic, matematic aplicat, astronomie, UNICEF, acvaristic, ecologie,
biochimie, fizic aplicat, colecionari, geografie, cartografie, stenodactilografie, cultura i civilizaie
spaniol, cultur i civilizaie francez, englez, drepturile omului, carturi, radioamatorism.
Activiti cultural-artistice: pictur, sculptur, ceramic, redacie de pres, balet clasic, foto,
balet contemporan, dans popular, estrada, orchestre de muzic uoar, popular, de suflat, pian, teatru,
teatru de ppui.
Club sportiv colar, atletism, fotbal, gimnastic (sportiv, ritmic), tenis, tir, badminton,
orientare turistic, arte mariale, patinaj artistic, tenis (de câmp, de mas), ah, navomodelism,
aeromodelism.
Activitile extracolare pot fi organizate în diferite forme:
a) jocuri (de micare) - activiti sportive, gimnastic, balet, badminton, jocuri cu mingea
(fotbal, volei, basket, handball), sporturi de iarn (Sniu, patinaj, ski, bob etc.), jocuri pe plaj.
b) ateliere - cercuri tehnico tiinifice - artistice-culturale, pe domenii de preferine:
informatic, electronic, electrotehnic, automatic, mecanic, telegrafie, foto, radio, carturi, filatelie,
protecia mediului, floricultur, prelucrarea lemnului, inveniei, design, Sanitarii pricepui, istorie,
geografie, turism, cultur i civilizaie, teatru, cerc literar, limbi modeme, limbi clasice, etnografie,
folclor, îngrijire i înfrumuseare (a monumentelor, parcurilor), animatori de cartier, cercul de limba
român, de creaie, dramatic, desen, sculptur, pictur, muzic.
c) activiti de finalizare: serate (literare, artistice, de distracie), spectacole, audiii,
medalioane, simpozioane, sesiuni tiinifice, întâlniri, concursuri, mijloace mass-media,
carnavaluri, excursii, tabere, expoziii.
Un loc aparte în cadrul activitilor extracolare, de timp liber i de vacan îl ocup activitile
de animaie, realizate de animatori atestai, care lucreaz pe baz de voluntariat.

30
 Animatorii au o pregtire polivalent i organizeaz activitile sub forma unor ateliere cu
caracter deschis, la care pot participa toate categoriile de copii, periodic, înscrierea la oricare activitate
având un caracter opional. Animatorul este un educator specializat în organizarea i însufleirea
activitilor de loisir, un factor complementar colii i familiei în munca de educare i formare a
copiilor i tinerilor i poate activa în coal, în perimetrul colii, în cartiere, în tabere sau în zona în
care locuiesc copiii (animaia de cartier).
Pe baza principiilor educaiei active, a interrelaiilor de cooperare între educator i educat, a
tehnicilor specifice muncii de animaie, a pedagogiei reuitei, animatorul asigur o mai bun
dinamizare a activitilor, o motivaie i o implicare real a participanilor, sporindu-le rolul formativ-
educativ.
Activitatea de animaie, prin larga sfer de cuprindere a copiilor vizeaz socializarea, integrarea
i adaptarea copilului sau tânrului la mediul su de via, având, în acelai timp, o funcie de educaie
permanent, o funcie ludic recreativ, cultural i de reglare social, realizând apropierea diverselor
categorii sociale.
Activitile de animaie sunt complementare activitilor cu caracter permanent care au loc în
coal (cercuri pe obiecte, formaii artistice, sportive etc.) sau activitilor din cadrul cluburilor i
palatelor copiilor care, prin numrul restrâns de locuri în cercuri, nu pot cuprinde numrul mare de
copii care ar dori s-si petreac timpul liber într-un mod plcut i util.
Caracteristici ale activitilor de animaie:
- activitatea se deruleaz pe baza proiectelor de animaie (a se vedea proiectul de animaie);
- se organizeaz sub forma unor ateliere cu caracter deschis care permit participarea oricrui
copil la aceste activiti;
- înscrierea copiilor este opional i permite aceluiai copil s frecventeze, pe rând, mai multe
ateliere în funcie de cerinele, înclinaiile., nevoile sale;
- în cadrul activitilor se cultiv munca în echip, crearea unor reguli de comportament
responsabil, a unor relaii de colaborare, de împrire a sarcinilor în funcie de posibilitile fiecruia
pentru a scoate din izolare pe cei timizi;
- activitile propuse rspund nevoilor i dorinelor copiilor de a petrece împreun timpul liber;
- folosesc cu precdere metodele de lucru active, participative care implic copilul în propria
lui formare, acesta devenind actorul propriei sale schimbri (autoformare, autoeducaie);
- permit libertatea de micare, de gândire i de exprimare a individului, respectând ritmul
propriu de dezvoltare a fiecrui copil;
- evit eecul i efectele sale negative asupra copilului preconizând pedagogia reuitei;
- stabilirea la nivelul grupei noi tipuri de relaii între copii, pe de-o parte, iar pe de alt parte,
între copii i animatori: relaii de colaborare, de prietenie, un climat de încredere i cldura sufleteasc
care favorizeaz comunicarea, o bun socializare i integrare în colectivitate i în viaa social.
Având în vedere faptul ca proiectele de animaie trebuie s rspund ateptrilor i cerinelor
copiilor, înainte de propunerea lor este necesar o investigare ampl, prin observaii, anchete,
interviuri, dialoguri, documentare atenta asupra situaiei de la care se pleac, urmrind apoi, etapa
proiectrii i realizrii activitilor alese.

2.10. PROIECT DE ANIMAIE 1

Locul: Tabra “Albatros” - Nvodari
Tema: ATELIER DE EXPRESIE
Subiectul: “Afie pentru atragerea copiilor spre activitatea de animaie”
Obiective: Stimularea imaginaiei, fanteziei, dezvoltarea puterii de creaie, atât plastic cât i
literar care s ilustreze emoii, atitudini, manifestat fa de anumite situaii.
Unde: în clubul “Albatros”.
Când: dup ora 18,30.
Cu cine: Copiii care îndrgesc aceste situaii de creaie plastic i literar.
Cu ce: Hârtie - diverse mrimi, acuarele, ceracolor, carioca, creioane, foarfec, lipici, deeuri
de hârtie.

31
 Desfurare:
Sensibilizare: Discuii în cantin, mici creaii spontane
Natere: S-au pregtit materialele, s-a creat cadrul afectiv creaiei.
Socializarea: Se contureaz ideea de a crea versuri într-o scurt prezentare de o strof, însoit
de elemente grafice care s ilustreze starea afectiv legat de serviciile la cantin, condiii de odihn,
mas, de distracie.
Construire: Se ajut copiii la realizarea grafic, se contureaz ortografia, se mai ajusteaz pân
la forma final, se hotrte numrul afielor i câi copii se fac din fiecare exemplar.
Naterea de noi interese: S fie apreciate, s creeze amuzamentul celor ce le citesc i s se
apropie cât mai mult de înelepciunea activitilor de animaie în centrele de vacan.

2.11. PROIECT DE ANIMAIE 2

Locul: Tabra “Albatros” - Nvodari
Tema: “GRAIE, RITM, ARMONIE”
Subiect: Orientarea copiilor spre unul din atelierele GRAIE - Atelier de coafuri i confecie
vestimentar RITM - Atelier de dans ARMONIE - Finalizarea celor doi în “CONCURSUL DE
DANS SPORTIV”
Obiective: Petrecerea zilnic a perioadei 17-18,30 i 19-20,30 într-un mod plcut dar i util
vârstei lor. Prezentarea condiiilor în care se desfoar aceste ateliere, atmosfera i finalitile lor.
Susinerea ideii ca în acest mod ei au posibilitatea s se prezinte pe scen i acest lucru pentru unii
reprezint o performan. Stimularea înelegerii corecte a noiunii de emulaie, învarea unor elemente
necesare în dobândirea acestor caliti necesare vârstei lor: GRATIE, RITM, ARMONIE.
Unde: în clubul Animatorilor.
Când: Zilnic, orele 17,00-18,30 i 19,00-20,30.
Cu cine: Grupele de copii din Bucureti, Sibiu, Basarabia, Arge.
Cu ce: Casetofon, magnetofon, ritm de rap, vals, tango, disco.
Desfurare:
Sensibilizare: Atragerea copiilor prin afie lipite în cantin pe geamul Clubului Animatorilor i
pe calea undelor la Radio - Vacana - Nvodari.
Natere: în club, muzic, atmosfer plcut, se discut pe micro-grupuri, individual cam ce
aciune i-ar interesa.
Socializarea: Cu un grup, Gabriela execut micri pe un ritm de RAP. Ritmul se schimb,
apare tangoul i se produc reacii total controversate.
Construire: Aici intervine rolul maxim al animatorului de a gsi fiecruia atelierul pentru care
are atracie mai mare, mai puternic, chiar dac nu cunoate micarea sau nu are înclinaii. Copilul care
a optat pentru a frecventa un Atelier trebuie s gseasc o posibilitate s învee, s fie încurajat, s se
simt bun, s cunoasc dezinvoltura pân când va descoperi c a realizat singur un progres.

CAPITOLUL III
Anexe
ANEXA 1
3.1. CRITERII DE EVALUAREA ACTIVITII DIRIGINTELUI
I. PROIECTAREA ACTIVITII DIRIGINTELUI.
1. Prezentarea documentelor de proiectare (conform caietului dirigintelui):
- caracterizarea psihologic a clasei;
- planul activitii educative pentru un ciclu de învmânt;
- planul anual al activitii;
- tematica orelor de dirigenie;
2. Concordane:
32
 - coninuturile proiectate cu programa;
- strategiilor (msurilor, activitilor) cu obiective propuse;
3. Feed-backul activitii:
- modaliti de evaluare;
- instrumente utilizate;
4. Proiecte ale orelor de dirigenie.
5. Completarea la zi adecvat a rubricilor funcionale.
6. Aspecte deosebite (creativitate, originalitate).
II. CUNOA TEREA ELEVILOR.
1. Completarea corect i la zi a documentelor:
- catalogul clasei;
- caietul dirigintelui (date personale fiierul de observaie);
2. Comunicarea diriginte
- elevi (individualizarea comunicrii, recuperarea, stimularea; egalitatea relaiilor).
3. Realizarea planului de colarizare i situaia frecvenelor la clas.
III. AMBIANTA SI CLIMATUL CLASEI.
1. Preocuparea pentru aspectul mobilierului i slii de clas.
2. Preocupri pentru curenia clasei.
3. Aspectul estetic al clasei.
4. inuta elevilor.
VI. ACTIVITI EXTRA COLARE.
1. Concordante dintre activitatea proiectat i cea realizat.
2. Modaliti deosebite de realizare.
3. Efecte ale activitilor desfurate.
V. COLABORAREA CU FAMILIA.
1. Respectarea activitilor proiectate.
2. Coninutul activitilor desfurate.
3. Asigurarea legturii cu familia elevului (vizite, coresponden, consultaii, .a.).
VI. ACTIVITATEA DE PERFECIONARE METODICA si TIINIFIC.
1. În cadrul comisiei metodice din coala:
- participarea la activiti;
- activiti realizate;
- materiale realizate;
2. În consiliile profesorale.
3. La lectoratele cu prinii.
4. La simpozioane locale, naionale, internaionale.
5. Articole, publicaii, cri.
VII. COLABORAREA CU ALI FACTORI.
1. Conducerea colii:
- rspuns corect la sarcini;
- comunicarea privind problemele clasei;
2. Cu profesorii colii:
- solicit participarea i rspunde la cererile colegilor;
- asigurarea unitii de cerine i opinii privind clasa;
3. Cu comitetul de prini.
VIII. CARACTERISTICI PERSONALE RAPORTATE LA ATRIBUTELE
DIRIGINTELUI MODEL:
1. cunotinele psihopedagogice i metodice;
2. capacitatea de relaionare social;
3. capacitatea de a comunica;
4. capaciti organizatorice;
5. capacitatea de decizie;
6. capacitatea de delegare;
7. nevoia de autoperfecionare;
33
 8. disponibiliti ludice;
9. caliti morale;
ANEXA 2
coala.....................................
Localitatea..............................

3.2. FI A PSIHOPEDAGOGIC
Numele i prenumele elevului ............................................................ nscut în anul
............luna.............................ziua........................în localitatea.....................................
Domiciliul prinilor:..............................................................
Aparine colii noastre din clasa..............................................
A absolvit clasele anterioare la colile:..................................................................
I. Date asupra mediului familial
1. Familia:
Cap tabel:
Numele Data Pregtirea Profesiunea Venituri Starea Obs.
naterii colar sntii

2. Atmosfera în familie
a) relaii în familie: - înelegere;
- conflicte mici;
- dezacord marcat;
- familie dezorganizat.
b) regim i climat educativ
3. Condiiile de munc, activitatea de învare a elevului.
4. Proiectele prinilor privind viitorul copiilor.

II. Date medicale semnificative

1. Antecedente personale (boli ale copilriei, alte tulburri organice i funcionale

semnificative).
2. Starea general a sntii (forte bun, bun, în general bolnvicios, sensibil - cu
enumerarea datelor mai semnificative)

III. Date asupra colaritii

1. Situaia colar:
Cap tabel
REZULTATE foarte bune bune slabe corigene repetenie
pe materii

pe clase: a V-a; a VI-a; a VII-a; a VIII-a; a IX-a; a X-a; a XI-a; a XII-a;

2. Succese deosebite la concursuri
3. Manifestri în timpul leciei (atenie, receptivitate, participare la discuii)
4. Modul de pregtire a leciilor (cu regularitate, din proprie iniiativ, prin efort propriu etc.)
5. Factorii explicativi ai succesului sau insuccesului (aptitudini, sârguin, interes, deprinderi de
munc, lacune în pregtirea colar, aspirai profesionale, stare de sntate, condiii de mediu).

34
 IV. Integrarea social a elevului

1. Conduita în familie:
a) fa de prini (ascultare, ataament, cooperare, independen, nesupunere, etc.)
b) relaiile cu fraii (ocrotire, înelegere, dominare, supunere etc.)
c) participare la activitatea familiei (autoservire, ajutorare, etc.)
2. Conduita în coal:
a) relaiile elev-profesor (disciplinat, politicos, cooperant, docil, rezervat, impertinent,
încpânat etc.)
b) relaiile cu colegii (solidaritate, colegialitate, prietenie, rezerv, tendin de dominare sau
supunere, egoism, apreciere, influena elevului asupra colectivului etc.)
3. conduita între prieteni (natura prieteniilor, tipul de relaii existente, rolul în grup, influena
grupului asupra elevului etc.)

V. Caracteristicile personalitii

1. Procese intelectuale (nivelul de dezvoltare intelectual, atenie, memorie, gândire,

imaginaie, creativitate, limbaj i tipul predominant specific fiecrei atitudini)
2. Trsturi ale afectivitii (reacii fa de succes i eec, sensibilitate, timiditate, echilibru
emotiv, tririle emoionale specifice unor situaii importante din viaa elevului)
3. Trsturi de temperament:
a) energie (capacitate de efort, rezisten la oboseal), mobilitate (ritm de activitate, adaptare la
situaii noi), echilibru psihic (stpânire de sine, explozivitate, impulsivitate); tip temperament: 1.
sangvinic, 2. coleric, 3. melancolic, 4. flegmatic
b) introversiune (închis, retras, puin cooperant); extroversiune (deschis, sociabil,
exploziv, cooperant etc.) mixt
4. Aptitudini, interese, aspiraii evideniate prin activitile colare i preocuprile din timpul
liber.
5. Trsturi de voin i caracter

Pozitive:
a) caracteristici generale (trie de caracter, principialitate, consecven, ambiie etc.);
b) atitudine fa de munc (contiinciozitate, sârguin, disciplin, iniiativ, perseveren, etc.);
c) atitudine fa de societate i oameni (comportare civilizat, solicitudine, solidaritate,
ataament fa de colectiv, onestitate, etc.);
d) atitudine fa de sine (demnitate, modestie, spirit autocritic, etc.);

Negative:
egoism, încpânare, impertinen, obrznicie, lene, minciun, etc.

VI. Aprecieri de ansamblu

1. Pregtirea elevului raportat la atitudini, starea de sntate i condiiile de munc (foarte

bun, bun, satisfctoare, nesatisfctoare).
2. Gradul de maturizare psihic (intelectual, afectiv, temperamental, comportamental
atitudinal):
a) normal vârstei;
b) depete specificul vârstei;
c) sub limitele vârstei.

VII. Recomandri psihopedagogice

35
 1. Aciuni în coal pentru corectarea unor aspecte deficitare (completarea volumului de
cunotine, disciplina gândirii, echilibrarea emotiv, corectarea unor aspecte, trsturi de caracter, etc.)
Cap tabel:
Aciunea Data Cine a realizat

2. Aciuni de colaborare cu familia (îndrumri speciale date prinilor, reglementarea

regimului de via al elevului, plasarea elevului în internat sau alte instituii cu caracter educativ i de
ocrotire).
3. Aciuni pregtitoare în vederea orientrii (cercuri de elevi, cultivarea talentelor deosebite,
orientarea lecturii, cultivarea anumitor interese, stimularea ateniei la unele materii etc.).
4. Recomandri pentru orientarea colar i profesional în funcie de:
- aspiraiile, dorinele i posibilitile elevului;
- dorinele i posibilitile prinilor. (Fia elaborat dup modelul lui Ion Holban)

ANEXA 3
coala.................................
Localitatea..........................

3.3. FI A PSIHOPEDAGOGIC
Numele i prenumele elevului ............................................................ nscut în anul
..........luna.............................ziua........................în localitatea.....................................
Domiciliul prinilor:...............................................................
Aparine colii noastre din clasa..............................................
A absolvit clasele anterioare la colile:
I. Date asupra mediului familial
1. Familia:
Cap tabel:
Numele Data Pregtirea Profesiunea Venituri Starea Obs.
naterii colar sntii

2. Atmosfera în familie
a) relaii în familie: - înelegere;
- conflicte mici;
- dezacord marcat;
- familie dezorganizat.
b) regim i climat educativ
3. Condiiile de munc, activitatea de învare a elevului.
4. Proiectele prinilor privind viitorul copiilor.
II. Date medicale semnificative
1. Antecedente personale (boli ale copilriei, alte tulburri organice i funcionale
semnificative).
2. Starea general a sntii (forte bun, bun, în general bolnvicios, sensibil - cu
enumerarea datelor mai semnificative)
III. Date asupra colaritii
1. Situaia colar: Cap tabel
REZULTATE foarte bune bune slabe corigene repetenie
pe materii

36
 pe clase: a V-a; a VI-a; a VII-a; a VIII-a; a IX-a; a X-a; a XI-a; a XII-a;
2. Succese deosebite la concursuri:

IV. Profilul psihologic:

Tabel:
Nr. Procese psihice foarte bun mediu slab Obsv.
crt. bun
1. Inteligena
2. Gândirea se preci-
zeaz tipul
de operaii
care pre-
domin
concret,
abstract, etc.

3. Limbajul
- scris
- oral (monologat, dialogat)
- bogat în semnificaii
- srac în semnificaii

4. Memoria
- mecanic
- logic
- de lung durat
- de scurt durat
- prin recunoatere
- prin reproducere

5. Imaginaia
- creatoare
- reproductiv
- artistic
- literar
- tehnic
- tiinific

6. Atenia
- distributiv
- concentrat
- voluntar
- involuntar
- flexibil

7. Deprinderi
- verbale
- de gândire
- senzorial perceptive
- motrice

37
8. Voina
- perseveren
- independen
- promptitudine
- decizie
- hotrâre
- rbdare

9. Motivaia
- ca o nevoie interioar
- orientare din exterior

10. Interese
- literare
- artistice
- tehnice
- tiinifice
- istorie etc.

11. Afectivitate
- dispoziii afective pozitive
- dispoziii afective negative
- sentimente
- pasiuni
- echilibru

12. Caracter
- pozitiv
- negativ
- atitudinea fa de învtur
- atitudinea fa de sine
- atitudinea fa de cei din jur
- combativitate
- hotrâre
- spirit de grup
- spirit de cooperare etc.

13. Echilibrul sistemului nervos

- fire, temperament
- rezistena la monotonie
- rezistena la stres
- rezistena la efort intelectual
susinut
- adaptabilitate
- introvert
- extrovert
- mixt
- coleric
- sangvinic
- flegmatic
- melancolic

38
 Not:
- Fiecare funcie psihic se noteaz cu o stelu în dreptul calificativului (aprecieri emise de
diriginte).
- Se unesc steluele, obinându-se profilul psihologic al elevului pentru fiecare an colar.
- Pentru o imagine final privind evoluia structural a personalitii elevului se pot realiza
profile psihologice pe aceeai fi psihologic, dar prin folosire de culori diferite pentru evideniere.
- Rubrica obsv. se adreseaz în mod special poziiilor 11, 12, 13. (Fi elaborat de prof. univ.
dr. Elena Joia)

ANEXA 4
Reuita colar;
Frecvent, cazurile de insucces colar sunt interpretate ca un efect al aciunii a doi factori:
influena educativ a familiei i / sau nivelul intelectual al copilului.
De aici rezult c, de fapt, reuita sau succesul colar este o rezultatnt a interaciunii unui
complex de factori. Elevul, alturi de profesor, de factorii sociali i de cei pedagogici sunt egal
rspunztori de succesul sau eecul colar.

ANEXA 5

3.4. O POSIBIL PLANIFICARE A ORELOR

DE DIRIGENIE PE UN SEMESTRU
Clasa a V-a
Cap tabel:
Nr. crt. TEMA DATA OBS.

1. Organizarea clasei i distribuirea responsabilitilor în grup

2. Drepturile i îndatoririle elevilor gimnaziti
3. Igiena individual
4. Regimul zilnic al elevului
5. Un cântec strbate lumea
6. Cum circulm?
7. Familia mea
8. Eu, cine sunt? Cum sunt?
9. Un salut politicos
10. Cum învm
11. Vine, vine Mo Crciun!
12. Cânt la Stupca o vioar...
13. Jocurile preferate
14. Bilanul muncii noastre

Clasa a VI-a
1. Organizarea clasei pentru un nou an colar
2. Sun telefonul!
3. Mens sana in corpore sano
4. Programul unei zile de coal i a sfâritului de sptmân
5. Opinia mea, opinia tuturor
6. Cum mâncm?
7. Ceramica româneasc

39
8. TV - este stpânul meu?
9. Banii familiei
10. Eu i prietenii mei
11. Cum îmi organizez timpul azi?
12. Coloana infinitului
13. Colinde de Crciun
14. Bilanul muncii noastre

Clasa a VII-a
1. Organizarea clasei pentru un nou an colar
2. Ambiana i sntatea mea
3. Muzeele României
4. Suntem unii. Când? De ce?
5. În vizit
6. Cântece patriotice româneti peste hotare
7. Timpul în mijlocul naturii
8. Fumatul este un semn al maturitii?
9. La Agapia cu Nicolae Grigorescu
10. Prietenia dintre biei i fete
11. Spunem cu cine te însoeti ca s-i spun cine eti!
12. O duminic în familie
13. Vine vacana!
14. Bilanul muncii noastre

Clasa a VIII-a
1. Organizarea clasei pentru noul an colar
2. Cum îmi organizez o zi de activitate. Dar weekend-ul?
3. Prin marile muzee ale lumii
4. Un posibil model uman
5. La telefon!
6. învm s ne distrm împreun
7. Alimentaia i sntatea mea
8. Ce vreau s fiu?
9. Moda, bat-o vina!
10. Acum fiecare minut e preios
11. Bugetul familiei
12. Icoane pe sticl
13. Unul pentru toi i toi pentru unul.
14. Bilanul unui semestru de activitate

Clasa a IX-a
1. Organizarea clasei. Stabilirea temelor pentru orele de dirigenie.
2. Drepturile i îndatoririle elevilor de liceu
3. Colectivul clasei noastre - o mic familie într-o coal mare
4. Familia tradiional în România
5. tim ce învm?
6. Care îmi este programul zilnic? Dar sptmânal?
7. Comentarii la stema rii
8. Motive superioare, motive inferioare ale colaborrii în grupul meu
9. Cafea, tutun, alcool - factori de autodistrugere
10. Dragostea de patrie de la Burebista pân aici
11. în pragul tezelor
12. Despre noi i vârsta noastr
13. Pot eu s fiu primul?
40
14. Rezultatele semestrului întâi - oglinda muncii mele i a tuturor.

Clasa a X-a
1. Organizarea clasei. Stabilirea tematicii orelor de dirigenie.
2. Legile i democraia
3. Personaliti ale muzicii româneti - George Enescu
4. Dirigintele, colegul meu
5. Igiena muncii intelectuale
6. Ce faci sâmbt?
7. Familia mea în comunitate
8. Cum sa înelegem arhitectura
9. Mica “afacere” a clasei noastre
10. Mâncm pentru a tri sau trim pentru a mânca?
11. Ce este dragostea de patrie i cum se poate exprima
12. Spunem ce-i doreti cel mai mult
13. Semnificaia srbtorilor de iarn
14. Bilanul semestrului întâi - cartea mea de vizit

Clasa a XI-a
1. Organizarea clasei. Fixarea tematicii orelor de dirigenie
2. Ce ne unete, ce ne desparte?
3. Stres i relaxare
4. Pardon, scuzai!
5. Prin marile muzee ale lumii
6. Timpul - mai preios ca aurul!
7. Exist o reet a succesului în via?
8. “Acas” la Constantin Brâncui
9. Politeea româneasc i a altor popoare
10. Avem oaspei!
11. Nedeea (ruga, hram) - obiceiuri i tradiii româneti
12. Cum s-mi construiesc o cas!
13. Despre demnitate
14. Bilanul unui semestru

Clasa a XII-a
1. Organizarea clasei. Stabilirea temelor pentru orele de dirigenie
2. ONU i drepturile omului
3. Grupul meu; poziia mea în grup
4. Ce tim despre viaa de familie?
5. Icoane pe sticl
6. Bugetul familiei mele
7. Nu trim pe o insula pustie!
8. Adevruri eterne în arta de a ne comporta
9. Omul i societatea secolului XX
10. La Milano cu Leonardo da Vinci
11. Cum îi “organizezi” timpul liber?
12. Cum va fi familia mea?
13. Bucuriile vieii mele
14. Bilanul semestrului I - o frumoas carte de vizit

3.5. ÎN LOC DE ÎNCHEIERE, PENTRU DUMNEAVOSTR

DRAGI CITITORI:

41
 Motto: “A scrie cu pensula mare pe pereii odii tale o porunc: iubete-i meseria”.
Tudor Arghezi
Activitatea educatorului trebuie s treac dincolo de memorie, dincolo de inteligena - “în
regiunea sufletului în care se formeaz principiile care dau natere voinei i aciunii”.
În aceti ani - grei - în care - LIPSA de EDUCAIE - este principalul repro ce se aduce
oamenilor, colectivitilor umane din ara noastr în activiti sociale, politice, culturale, economice,
fiecare educator va lucra cu rbdare, permanent în fiecare an colar - urmrind formarea deprinderilor
de comportare - limbaj civilizat în fiecare situaie ce se ivete în contactul cu oamenii:
1. - în familie - cu prinii, bunicii, rudele, vecinii, fraii
2. - în bloc i în jurul blocului
3. - la coal - în clas, pe coridoare, în curte, în laboratoare
4. - pe strad
5. - în instituiile publice
6. - în magazine
7. - la spectacole, la biserici
8. - ca oaspei, ca gazde
9. - folosirea unui limbaj potrivit
Salutul ca expresie a OMENIEI, a bunului sim pe strad
10. inuta adecvat în toate situaiile: la coal, pe strad, la serviciu, la spectacole, acas.
Dragostea pentru - îndeplinirea datoriei, cultul onoarei, respectul de sine însui,
indulgena i mila pentru cei slabi, dreptatea pentru toi, comportarea civilizat, cuvântul
simplu i calm - formeaz componente ale unui înalt ideal care îi va înva pe tineri s depeasc
grelele încercri, s nu se înele asupra valorii lucrurilor i îi va susine la înlimea marilor datorii i a
sacrificiilor necesare.
Puterea poporului st în “munc, curaj, credin” (E. Zola).
Educatorul adevrat urmrete clip de clip puterile copilului (tânrului) ce se deteapt
neîncetat - rânduindu-le, mrindu-le spre închegarea unui adevrat caracter.
Un bun lucrtor (tânrul, copilul) “se folosete de uneltele lsate de prini, nu înceteaz de a le
adapta mai bine nevoilor, pentru a câtiga timp i pentru a face lucrri mai bune i mai frumoase”.
Gândirea conduce lumea. Ideile de ieri conduc obiceiurile de mâine - supunând legile omeneti, fcând
viaa mai bogat, mai variat, ducând la armonia cu condiiile trebuincioase vieii i gândirii “tiina
trebuie s elaboreze o morala. Construciile intelectuale se traduc în construcii sociale”. (Ed. Perisot)
Educatorii (învtorul i dirigintele mai ales) - alturi de familie, biserica, armata - constituie
de-a lungul anilor factorii principali care formeaz i educa în spiritul respectrii normelor de conduit
moral în societate, a cultivrii unor trsturi morale pozitive - a ideilor de:
- demnitate uman
- egalitate
- toleran
- respect reciproc
- responsabilitate fa de actele personale
- libertate
- pace i înelegere între oameni.
Considerm aadar ca educatorul trebuie s acorde neîncetat importana educaiei civice
(juridice, ecologice, rutiere, religioase, etc.) pentru convieuirea civilizat cu ceilali oameni, pentru
progresul continuu al fiecruia i al celor din jur. Brutalitatea, trivialitatea, duritatea, - trebuiesc
înlturate din primii ani de coal i pân în ultimii.
Educaia cuprinde formarea unui stil de via civilizat prin programe complementare de
stimulare a comportamentului creativ în domeniul tehnico-tiinific, literar, sportiv, artistic, turistic.
Educaia pentru viaa de familie determin înelegerea responsabilitilor i a necesitii armoniei în
microgrup. De la viaa în familie la cea în coala sau în cetate (sat, ora) dirigintele (educator,
conductor de grup, animator, formator) se va ocupa de educaie - pentru înlturarea delicventei
juvenile i a violenei. Educaia pentru timpul liber urmrete identificarea i cultivarea
corespondenelor optime dintre interese, aptitudini, talente, cultivarea unui stil de via civilizat.
Descoperirea frumosului dorina de a fi pstrtor al valorilor culturii, de a deveni factori civilizatori ai
42
lumii, creeaz atitudini optimiste de via i îi pregtete pe tineri pentru viitor. Formarea capacitii de
cunoatere i autocunostere duce la dorina autoperfecionarii i alegerii potrivite a profesiei. Toate
acestea vor izvorî dintr-o imens dragoste de copii, din dorina ca ei s cunoasc i s înfrumuseeze
lumea. De la mica celul a familiei, la viaa “cetii” - de la ara în care triete la civilizaia omenirii -
copilului trebuie s-i fie sdii dorina de a ti, de a cunoate, de a înelege oamenii, viaa, natura -
având cultivat în el legea dreptii - a cinstei, a dragostei pentru locurile natale.
Popor puternic este poporul care lucreaz i “numai munca da curajul i credina”. La temelia
unei înalte educaii morale trebuie o credin un ideal; creând caractere, inteligente - învmântul
devine instituia de temelie a prezentului i viitorului.
Obiectivele tradiionale ale muncii educative (educaia estetic, intelectual, civic, etc.) se
regsesc în programa, ghid (i celelalte instrumente de lucru) din perspectiva interdisciplinar i
sistemic în noile componente ale educaiei. De la primele jocuri - de la primele rugciuni i cuvinte -
îi vom înva virtuile poporului nostru, dragostea de oameni - de viaa, buntatea i dreapta cugetare.
O program, un ghid i un caiet al dirigintelui - pot deveni nuclee i coloane de susinere ale unui
imens lca furit cu trud, perseveren, consecven - din care s porneasc spre viaa omul format
de noi. Cum este învmântul aa este ara. De noi depind toate sectoarele economiei, culturii,
jurisprudenei, aprrii. De aceea trebuie s întrim în toate instituiile, în fiecare loc EDUCAIA.
(Aceasta este ghidul pentru activitatea educativ publicat în 1995, în conformitate cu programa
activitii educative a Ministerului învmântului, nr. 10768/1994 având ca autori: Riana Calot, Titus
Hagiu, Adriana Rotaru, Dorina Mrginenu, Ileana Daraban, Mariana Corin, Virginia Ghergu).

ANEXA 6
3.6. SUGESTII PRACTICE PENTRU ASIGURAREA
SUCCESULUI ÎN MUNCA EDUCATIV CU COLARUL
1. Cunoatei copilul i apropiai-v cu afeciune de el!
2. Antrenai copiii în adoptarea deciziilor pentru probleme organizatorice, de disciplin
intern, de îmbuntire a vieii cotidiene în colectivele colare!
3. Satisfacei necesitatea de micare a copilului, prin:
a) organizarea participrii active la efortul de învare, observare, experimentare, aplicare a
cunotinelor, în timpul leciilor i, mai ales, al activitilor în natur, la muzee etc.
b) supravegherea relaiilor, în vederea prevenirii i eliminrii violenei i agresivitii.
4. Permitei copilului s exploreze universul din jur, s înfrunte riscul fr a se pune în pericol.
Adoptai soluia optim între interdicie i vigilen, pentru educarea libertii i autonomiei,
pentru asigurarea securitii individuale i colective.
5. Supunei ateniei copiilor “probleme” i testai capacitatea lor de subgestionare, în calitate
de parteneri la procesul de instruire i educare!
6. Acordai atenie funciei emoionale a limbajului i urmrii efectele produse în contiina
elevului de comportamentul verbal i nonverbal (gesturi, expresia feei, tonul vocii etc.)
7. Aplicai obiectiv i raional sistemul de recompense i pedepse.
8. Colaborai cu familia elevului pentru cunoaterea, evoluia, evaluarea i adoptarea celor mai
bune decizii.
9. Educai capacitatea de autonomie a copiilor, stimulându-le încrederea în forele proprii,
antrenând intelectul, afectivitatea i voina lor de aciune.
10. Oferii exemplul personal impecabil pentru copilul care v imit i v pstreaz în suflet
toat viaa.

3.7. CAIETUL DE OBSERVAII ZILNICE

Ministerul învmântului a editat “Caietul dirigintelui” în conformitate cu Progarma
Activitilor Educative nr. 10768 din 1994, considerându-1 i noi ca un util instrument de lucru al
dirigintelui. Dar, întrebarea se pune, de unde tie dirigintele ce-a fcut fiecare elev din clasa a V-a,
când i s-a repartizat c va rspunde ca diriginte de acest colectiv?
43
 Noi propunem ca din timpul activitii înc de la grdini, copilul s fie urmrit de educatoare
în manifestrile lui zilnice i notat pe “Caietul de observaii zilnice”, atât în dezvoltarea intelectual a
copilului, cât i în manifestrile lui temperamentele. Acest caiet s fie dat mai departe învtorului,
care îi va fi de un real folos în activitatea de instruire i educare, a fiecrui elev din colectivul clasei
respective, iar învtorul îl va preda dup terminarea ciclului primar, dirigintelui de clasa a V-a.
Dar s vedem de ce este necesar s aib educatorii acest caiet?
Practica pedagogic dovedete c este nevoie ca fiecare cadru didactic s consemneze într-un
document observaiile pozitive i negative asupra elevilor si. Dup opinia noastr, acest caiet este,
înainte de toate oglinda vie de cunoatere a elevului. Este, am putea spune, jurnalul de bord al
activitii didactice în care se consemneaz i se oglindete activitatea instructiv-educativ i
extracolar pe perioada anilor de studiu.
La ce ajut consemnarea observaiilor zilnice?
tiindu-se observai i notai în fiecare zi, elevii se corijeaz în manifestrile lor negative, îi
determinm s-i autodirijeze faptele i comportrile bune. Prin aceast notare, urmrim îndeaproape
rezultatele colare obinute de elevi pe parcursul semestrelor, înclinaiile i aptitudinilor lor de-a lungul
celor patru i opt ani de studiu, notaii care vor duce cu uurin la orientarea lor profesional. De
asemenea, prin aceste observaii cotidiene urmrim dezvoltarea normal a fizicului i intelectului
elevilor, în cadrul colectivului pe care-1 conducem. Ajungem, deci, s cunoatem cauzele reale de
rmânere în urm la învtur, prin depistarea lor la timp, s lum imediat msurile necesare în
ridicarea nivelului de pregtire al fiecrui elev.
Consemnrile zilnice constituie o eviden clar a activitilor extradidactice care duc, în final,
la descoperirea unor copii cu înclinaii în domeniul tiinei, tehnicii, artei, i firete la stimularea i
îndrumarea acestora pentru educarea aptitudinilor de ctre coal i prinii acestora.
Un asemenea “Caiet de observaii zilnice” ne ajut s completm cât mai corect “Caietul
Dirigintelui” introdus ca document oficial de Ministerul nostru i de aici, s completm cât mai fidel
fia psihopedagogic a elevului.
Prin aceste succinte observaii notate zilnic cu fidelitate pe caietul de observaii zilnice,
ajungem s-1 studiem pe elev în mod sistematic. Urmrind ateni modul lui de via, sesizm
problemele care frmânt colectivul clasei i facilitm luarea celor mai potrivite msuri de corectare i
îndreptare a acestora.
Necesitatea obiectiv a cercetrii elevului de ctre cadrele didactice, ce nu se rezum îns doar
la o simpl caracterizare sau la munca formal de a completa fia psiho-pedagogic, ci aceast testare
trebuie s oglindeasc cât mai pregnant personalitatea elevului. Deci, nu poate fi vorba de organizare,
îndrumare i supraveghere a procesului educativ, fr o notare obiectiv a tuturor manifestrilor
elevilor, atât în coal, pe strad, în familie, în societate, în general.
înainte de a completa fia psiho-pedagogic a elevului, se pune urmtoarea întrebare: pe ce i
cum l-am urmrit pe elev în dezvoltarea lui fizic i intelectual în cei 4, 8 i 12 ani de studii?
Ca s-1 cunoti bine pe elev trebuie s-1 studiez din toate punctele de vedere. Studiul se
bazeaz mai întâi pe o observaie atent. Apoi investigaii în rândul familiei, al colectivului în care
înva, al anturajului de prieteni, a manifestrilor lui. De aceea, pentru a înlesni completarea fiei
psiho-pedagogice a elevului este necesar notarea manifestrilor elevului începând chiar din clasa întâi
i bine ar fi, chiar din grdini!
Depistarea de ctre învtor i apoi de ctre diriginte a manifestrilor negative în rândul
elevilor i gsirea metodelor de eliminare a lor, cât i sesizarea prilor pozitive pentru a le valorifica i
dezvolta, sunt condiii optime de cunoatere a elevului din toate punctele de vedere. Fiindc “Elevul nu
este o noiune abstract - susine Alexandru Roea, într-o lucrare a sa - ci o realitate vie”; el vine la
coal nu numai cu inteligena sa ci cu întreaga sa personalitate, cu emoiile sale, sentimentele sale,
interesele sale etc.
Scopul studierii elevilor este acela de a gsi cele mai potrivite mijloace pentru a-i ajuta s-i
dezvolte în cât mai mare msur aptitudinile i înclinaiile, puterea de asimilare i însuire a
cunotinelor teoretice i practice etc. Cunoaterea elevului nu este un scop în sine, ci un mijloc pus în
slujba educrii sale. în acest sens, mai întâi învtorul i apoi dirigintele în colaborare cu toi factorii
din coal i din afara colii, îi vor canaliza eforturile în vederea cunoaterii particularitilor fizice i
psihice ale personalitii elevului.
44
 Din experimentele întreprinse în anii anteriori, s-a dovedit c folosirea acestui document
didactic - Caietul de observaii zilnice - asupra notrii elevilor, a îndreptat atitudinea nefast a multor
elevi, i-a corijat de unele manifestri negative, s-au descoperit noi talente în diferite îndeletniciri i
înclinaii, s-a inut o strâns legtur cu familia contribuind alturi de coal la educarea si instruirea
elevilor notri.

3.8. METODE, PROCEDEE I TEHNICI DE INSTRUIRE

PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR PEDAGOGICE
- Expunerea
- Conversaia i dialogul
- Demonstraia ilustrativ
- Demonstraia aplicativ (practica)
- Observarea dirijat
- Observarea nedirijat - liber
- Experiene (încercri) în clas i continuate acas
- Algoritmitizare
- Modelare
- Experimentare
- Activiti practice
- Învarea prin descoperire (descoperirea dirijat)
- Instruirea programat
- Exerciii
- Aplicaii prin repetiia succesiv: Spune tu! spune i tu!
- Informare independent
- Informare de conexiune invers
- Munca cu manualul
- Citirea în gând
- Citirea cu voce tare
- Citirea selectiv
- Citirea pe roluri
- Dramatizare
- Memorizare
- Jocul distractiv (didactic)
- Autodictarea
- Autoevaluarea
- Concurs de ghicitori, proverbe, zictori i alte concursuri
- Dezlegri de rebusuri
- Metoda grafic
- Metoda descriptiv
- Completarea rspunsurilor de pe fiele activitii independente
- Ilustrarea coninutului unor texte de proz prin desen
- Activiti de destindere

Iat un model de fi psihiopedagogic:

3.9. FI A DE CARACTERIZARE PSIHO-PEDAGOGIC

A ELEVULUI
I. Date personale
1. Numele i prenumele............................................................
2. Locul i data naterii.............................................................
3. Domiciliul.............................................................................
4. Scoal si clasa în care înva...............................................
II. Date familiale
45
 1. Ocupaia i locul de munc al prinilor
tatl ............................................................................................
mama.........................................................................................
2. Structura i componena familiei
a) tipul familiei
normal
tatl (mama) decedat/
prini decedai
prini vitregi
b) Frai (surori) mai mici, mai mari
Nr. Crt. Vârsta Ocupaia Nr. Crt. Vârsta Ocupaia

Alte situaii.........................................................................
Alte persoane (rude)..........................................................,
3. Atmosfera i climatul educativ
raporturi armonioase de înelegere între prini i copii
raporturi punctate de conflicte mici i trectoare
dezacorduri puternice în familie, conflicte frecvente
familie destrmat sau pe cale de destrmare
4. Condiii de via i de munc a elevului
foarte precare LI la limit
accesibile
bune
foarte bune
5. Influene din afara familiei (vecini, prieteni, colegi)
reduse D ample
frecvente
întâmpltoare
III. Dezvoltarea fizic i starea sntii
1. Caracteristici ale dezvoltrii fizice
.................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................

2. îmbolnviri
a) anterioare intrrii în coal
b) pe parcursul colarizrii

3. Deficiene, handicapuri (senzoriale, motorii)

.................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................

IV. Particulariti ale debutului colarizrii

1. Pregtirea copilului pentru a deveni colar
a) dezvoltarea motivelor i intereselor de cunoatere
.................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................

b) capacitatea de a efectua aciuni practice i mentale

.................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................

c) capacitatea verbalizrii reprezentrilor

.................................................................................................................................................
46
 .................................................................................................................................................

d) gradul de independen al proceselor intelectuale

.................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................

2. Simptomatologii ale conduitei

pozitiv, adecvat începerii colaritii
negativ, neadecvat începerii colaritii
3. Inseria în fluxul solicitrii colare
a) Caracteristici favorabile de integrare a copilului în activitatea colar
.................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................

b) Caracteristici nefavorabile de integrare a copilului în activitatea colar

.................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................

V. Rezultate obinute de elevi

I. Rezultate la învtur grafic global (pe clase):
Mediile Clasa I Clasa a II-a Clasa a III-a Clasa a IV-a
10
9
8
7
6
5
4

Calificat n/N
Clasa:
2. Cercuri frecventate de elevi
Clasa.......................................
Cercul......................................
Rezultate.................................
3. Participarea la concursuri colare i extracolare
Clasa ......
Cercul.....
Rezultate
4. Activitatea independent a elevului:
citete suplimentar din manual;
citete i alte cri
rezolv probleme în plus
alte ocupaii (plastice, muzicale, sportive, coregrafice)
VI. Procesele cognitive i stilul de munc intelectual
I. Caracteristici ale funciei
predomin mobilitate vizual de recepie a informaiei
predomin mobilitatea auditiv de recepie a informaiei recepie difuz superficial a
materialului de învare percepie complex, spirit de observaie
2. Nivelul de inteligen
Inteligen f. bun Inteligen bun Inteligen medie Inteligen sczut Inteligen sub
limit

47
 3. Memoria

f. bun bun medie sczut sub limit

4. Imaginaia
srac
reproductiv
ptr. activ, tehnic
bogat
reproductiv-creativ pentru activ, literar artistice
5. Limbajul
Vocabular bogat Exprimare uoar i Vocabular redus Vocabular f. greoi
exprimare frumoas i corect exprimare greoaie exprimare incorect
corect

6. Stilul de munc:
a) Cum lucreaz:
Sistematic, ritmic, organizat;
inegal cu fluctuaii în salturi;
neglijent, copiaz leciile de la alii;
ateapt s i le fac prinii;
mari lacune în cunoatere, rmâneri în urma la învtur i alte aciuni
alte meniuni.
7. Sârguin
f. sârguincios de obicei sârguincios puin sârguincios nesârguincios

VII. Autonomie, creativitate

inventiv cu manifestri de creativitate
manifest uneori iniiativ, independen;
se conformeaz de regul modelului, procedeaz rutinier D nesigur, dependent, fr

iniiativ alte caracteristici

VIII. Conduita elevului la lecie i în clas
1. Conduita la lecie:
atent, particip activ
atenia i interesul inegale, fluctuante
pasiv, ateapt s fie solicitat
prezent fizic cu frecvente distrageri
2. Purtarea în general
exemplar, ireproabil
corect, cuviincioas, bun
cu abateri de comportament frecvente, dar nu grave
abateri comportamentale grave, deviant
IX. Conduita în grup, integrarea social a elevului
1. Particip la viaa de grup:
mai mult retras, rezervat, izolat, puin comunicativ
particip la activiti de grup numai dac este solicitat
este în contact cu grupul, se integreaz, dar prefer sarcinile executive
48
 caut contactul cu grupul, sociabil, comunicativ, stabil, relaii, vine cu idei i propuneri
activ, sociabil, comunicativ, cu iniiativ, bun organizator i animator al grupului
2. Cum este vzut de colegi?
bun coleg, serviabil, te înelegi i te împrieteneti uor cu el
bun coleg, sritor la nevoie, te poi bizui pe el
preocupat mai mult de sine, individualist, egoist
3. Colegii îl apreciaz pentru: D rezultatele la învtur
performanele extracolare
pentru c este prietenos, apropiat
X. Trsturi de personalitate 1, Temperamentul:
puternic exteriorizat, impulsiv, nestpânit, inegal, iritabil, uneori agresiv, activ rezistent la
solicitri, cu tendine de dominare a altora
exteriorizat, energic, vioi, mobil, echilibrat, uor adaptabil, vorbre, guraliv, nestatornic;
calm, controlat, reinut, lent, uneori nepstor, mai greu adaptabil, rezervat la solicitrile
repetate
hipersensibil, interiorizat, retras, nesigur, anxios;
tip combinat;
2. Emotivitate
foarte emotiv, excesiv de timid, emoiile îi perturb activitatea
emotiv, fr reacii dezaptative
neemotiv, îndrzne
3. Dispoziie afectiv predominant:
vesel, optimist
mai mult trist, deprimat
4. Însuiri aptitudinale
lucreaz repede, rezolv uor i corect sarcinile de învtur
rezolv corect, dar consum mai mult timp i investete mai mult energie;
lucreaz greoi, cu erori, nu se încadreaz
5. Trsturi de caracter în revedere
a) Atitudini fa de munc
pozitive
negative
b) atitudini fa de alii
pozitive n negative
c) atitudini fa de sine
pozitive
negative
Coordonator tiinific dr. în pedagogie ELENA JOIA la Universitatea din Craiova.
COALA.......................................
JUDEUL.....................................
3.10. DIAGRAMA EDUCATIV-ATITUDINAL
A ELEVULUI.....................................DIN CLASA....................
ANULSCOLAR..........................
OBIECTIVE FORMATIVE
Manifestri specifice temperamentului SANGUINIC:
Este nelinitit?
Este vioi, mobil?
Se adapteaz la orice împrejurare?
Este bine dispus?
Stabilete cu uurin contacte cu alte persoane?
Nu are sentimente stabile?
Se poate stpâni cu uurin?

Manifestri specifice temperamentului FLEGMATIC:

49
Este calm în manifestri?
Reacioneaz vioi?
Are reacii emoionale?
Pare deseori indiferent?
Se impresioneaz mai greu?
Este înclinat spre sentimente stabile?
Se concentreaz puternic?

Manifestri specifice temperamentului COLERIC:

Este impetuos?
Uneori impulsiv?
Este nelinitit?
Îi iese repede din fire?
Este înclinat spre explozii afective
Are sentimente puternice i durabile?
Este inegal în manifestri?
Manifest stri de alarm sau furie?
Are stri de oboseal i indispoziie?
Poate s treac la suprasolicitatre?
Manifestri specifice temperamentului MALNCOLIC:
Este închis - interiorizat?
Are reacii afective?
Prezint încordare în aciune?
Este obosit când este suprasolicitat?
Are rbdare în aciune?
Manifest finee în tot ce face?
Manifest detaliu în activitate?

EDUCAIA INTELECTUAL
Este inteligent?
Cu intelect la limit?
Sub limit cu intelectul?
Are imaginaie bogat?
Memoreaz uor?
Judec si argumenteaz?
Are spirit de observaie?
Are vocabular bogat?
Are cursivitate în vorbire?
Vorbete cu deficiente?
Manifest interes de cunoatere?
Creeaz cu uurin compuneri?
Rezolv cu uurin probleme de matematic?
Are iniiativ?
Manifest sensibilitate motorie?
Manifest aptitudini practice?
Este ordonat?

EDUCAIA ESTETIC
Este neglijent cu el?
Dar cu lucrurile colare?
Are gust estetic?
Ocrotete mediul înconjurtor?
Este stimulat de mediul ambiant?
Coreleaz eticul cu esteticul?
Coopereaz la formarea estetic proprie?
Iubete florile?
Îi place muzica?
tie s danseze?
Îi place s citeasc?
50
Este curat, se îmbrac cu gust?
Aplic frumosul în via?

EDUCAIA FIZIC
Îi place sportul?
Influeneaz asupra dezvoltrii sale psihice?
Sportul pe care îl face, coordoneaz dezvoltarea motricitatii?
Coreleaz cu dezvoltarea capacitii cognitive?
Coreleaz cu dezvoltarea capacitilor morale?
Coreleaz cu formarea deprinderii pentru munc?

EDUCAIA SANITAR
Îi place curenia?
Vine curat la coal?
Are formate deprinderi igienico-sanitare?
Respect ritmul de munc?
Are format deprindere nutriional?
Menine curenia acas?
Îi îngrijete rechizitele, manualele?

FORMAREA EDUCAIEI MORAL-PATRIOTICE

Este sociabil?
Este invidios?
Este agreabil?
Este agresiv?
Se integreaz în grup?
Formuleaz opinie personal?
Are format deprinderea de munc?
Este atent la lecii?
Este indiferent?
Este disciplinat la scoal?
Pe strad?
Acas?
Fur?
Minte?
Jignete colegii?
Se manifest agresiv?
Are tendine dominante?
Este ferm în aciune?
Are spirit organizatoric?
Este ordonat?
Este punctual?
Are iniiativ?
Afirmare independent?
Are spirit creator?
Iubete limba român?
Iubete folclorul?
Înelege momentele istorice?
Apreciaz frumuseile naturii?
Dovedete ataamentul pentru familie i comunitate?
Iubete munca, este harnic?
Manifest interes la învtur?
tie s-i organizeze timpul liber?
Îi asum rspunderea îndeplinirii unei sarcini?
Dovedete perseverent în aciune?
Manifest deprinderi practice?
Are demnitate?
Manifest respect fa de prini bunici, învtor?
Apreciaz dreptatea?
51
 Iubete animalele?
Are prieteni?
Este critic obiectiv?
Este autocritic?
Apreciaz aciunile celorlali corect?
Este sensibil, fa de cei suferinzi?
Manifest vreo credin moral - religioas?

3.11. TESTAREA ELEVULUI

DE CLASA I LA ÎNCEPUT DE AN COLAR
(Rspunsul la itemuri se va completa cu “da” i “nu”)
1. A fost la grdini?
2. Prezint defecte de vorbire?
3. Vorbete frumos când este întrebat?
4. tie s rspund corect la întrebrile învtorului?
5. Este respectuos cu cei în vârst?
6. Respect pe colegi?
7. Este agresiv?
8. Este melancolic?
9. Are tendine maniacale?
10. este comunicativ?
11. Este ludros?
12. Exagereaz uneori, minte?
13. Spune tot timpul adevrul?
14. Este sensibil, plânge când este dojenit?
15. Este reinut în porniri nefaste?
16. Are vocabularul dezvoltat?
17. Prezint cursivitate în vorbire?
18. Cunoate literele alfabetului?
19. tie s le scrie?
20. Cunoate cifrele?
21. tie s numere pân unde?
22. tie s le scrie?
23. tie s povesteasc o întâmplare, o poveste audiat?
24. tie s recite o poezie i cum o recit?
25. Înelege sensul unor cuvinte i expresii din poezie?
26. tie s danseze dup o tem impus de învtor?
27. Dar dup natur?
28. tie s modeleze un obiect din plastilin?
29. tie s cânte un cântec?

CHESTIONARE PENTRU PRINI

3.12. CHESTIONARUL nr.1
(Acest chestionar se d prinilor în prima edin cu acetia spre completare sau acas i este
adus la coal dup ce se completeaz cu toate cerinele itemurilor).
Învtorul îl pstreaz în dosarul clasei i are prilejul s fac o cercetare psihopedagogic
concret asupra ajutorului ce-1 dau prinii copiilor în ceea ce privete aportul acestora la realizarea
sarcinilor colare.
1. Controlai zilnic activitatea elevului de pregtire colar în familie?
2. Care dintre prini se ocup mai mult de instruirea acestuia?
3. Cât timp afectai acestei sarcini?
4. Care este cea mai prielnic perioad de pregtire a leciilor în familie?
52
5. Elevul (a) v ascult ?
6. V reproeaz implicarea dumneavoastr în rezolvarea unor sarcini?
7. Avei un program organizat al timpului liber al elevului?
8. Ai verificat dac-1 respect?
9. Ce msuri ai luat pentru nerespectarea programului organizat de dumneavoastr?
10. La ce or se culc elevul?
11. Ai citit elevului vreo carte? Ce carte?
12. Comentai cu el crile citite?
13. Mergei cu el la teatru?
14. Elevul citete lectur în familie?
15. Cine-1 controleaz ce citete i cum citete?
16. îi place muzica i ce fel de muzic îi place?
17. V ajut în treburile casnice, la cumprturi?
18. E asculttor? V reproeaz?
19. În familie e vesel? E trist?
20. Are prieteni i ce fel de prieteni?
21. A întârziat vreodat, fr s anune acas?
22. Îi place s se joace i cât timp afecteaz jocului?
23. Îi place sportul i ce ramur sportiv îndrgete mai mult?
24. Înva poezii cu uurin?
25. L-ai pus vreodat s recite vreo poezie?
26. Ce obiect de studiu îi place mai mult?
27. Cum ai stimulat acesta plcere a lui?
28. Îi plac florile? Le îngrijete?
29. Se îmbrac cu gust? îi place s fie elegant?
30. V cere bani? i pentru ce v cere bani?
31. Când îi manifest iubirea fa de dumneavoastr mai mult?
32. L-ai btut vreodat? De ce?
33. Respect pe bunici, pe prini, pe fraii mai mari?
34. V-ai certat vreodat cu soul în prezena copiilor?
35. Cum a reacionat copilul?
36. Îi plac distraciile?
37. Practic jocuri de noroc?
38. A suferit vreo operaie? Ce anume?
39. Îi verificai periodic starea sntii, prin consultarea medicului?
40. V imit meseria, pasiunea profesional, înclinaiile?
41. E vrednic acas, sau delstor în aciune?
42. E lene câteodat i când?
43. E sensibil, plânge când îl certai?
44. Îi place s creeze? În ce domenii?

3.13. CHESTIONARUL nr.2

(tema “Cum îndrum familia lectura elevilor?”)
1. Dac avei bibliotec i cu câte volume?
2. Dac elevul are un raft al lui în cadrul bibliotecii?
3. Cu ce ocazie ai cumprat crile?
4. Cum ai organizat i amenajat crile în bibliotec, dup ce criterii?
5. Ce cri predomin în biblioteca dumneavoastr?
6. Ultima carte cumprat de dumneavoastr, titlul i autorul ei?
7. Ce gen de carte preferai?
8. I-ai citit vreodat seara o carte (povestire)?
9. Ai discutat cu copilul vreo carte (povestire)?
10. Îi plac poeziile?

53
 11. Cum l-ai determinat pe copil s îndrgeasc poezia?
12.I-ai stimulat dorina de a înva vreo poezie? Când? De cine este scris?
13. A învat-o cu uurin?
14. Are un poet (scriitor) îndrgit?
15. Cât timp efectueaz copilul lecturii în familie?
16. Care este timpul preferat de el pentru lecturarea crilor?
17. L-ai pus s citeasc cu voce tare vreodat?
18. Ai cronometrat câte cuvinte citete pe minut copilul dumneavoastr?
19. Cum apreciai calitatea citirii formate de copil?
20. Cum ai procedat în formarea unei deprinderi de citire expresive la copil?
21. Indicai cinci scriitori recomandai de programa colar pentru a fi studiai de elevi?
22. Avei în bibliotec lecturile recomandate de programa colar elevilor?
23. Dac nu le avei cum procedai s le procurai?
24. Îi plac copilului dumneavoastr crile de aventuri?
25. Îi plac crile de tiin? Scriei dou titluri de asemenea cri dac le avei în bibliotec?
26. Îi place teatrul? Ce pies ai vzut împreun?
27. Ce ai întreprins pentru cultivarea griji pentru carte?
28. Cum ai trezit curiozitatea pentru lectur la copil?

3.14. ÎN ATENIA DOMNULUI ÎNVTOR!

În prima edin cu prinii elevilor de clasa I se vor prezenta:
- “Regimul zilnic al elevului în familie” - aprobat de Ministerul Sntii i Ministerul
învmântului.
- “Drepturile i îndatoririle elevului”
- “Regulamentul de ordine interioar al colii”

Regimul zilnic al elevului în familie

Ministerul învmântului în colaborare cu Ministerul Sntii se preocup pentru organizarea

eficient a regimului zilnic de via al copilului în familie i în special, pentru colarul care este
determinat s se încadreze într-un program de instruire i educaie, dirijat de cadrele didactice cu
sprijinul familiei.
Sarcina principal a colii este de a populariza în rândul familiei regulamentul de ordine
interioar cu privire la ocrotire i creterea copilului, în perioada colaritii i de a sugera i antrena la
aplicarea unor msuri eficiente.
Înc din prima zi de coal, învtorul este dator de a prezenta prinilor regimul de munc i
odihn care trebuie aplicat organizat, îndrumat i controlat în primul rând de familie, în organizarea i
desfurarea procesului de învmânt: pentru realizarea cu uurin a sarcinilor colare; pentru
ocrotirea sntii micului colar în vederea programrii la ore fixe a timpului de lucru, a odihnei
obligatorii, a plimbrilor i a jocului în aer liber, a împletirii activitilor casnice cu lectura i cu alte
activiti distractiv-recreative.
Unele familii nu in legtura cu coala i neglijeaz complet oportunitatea unui program care
trebuie s jaloneze munca i odihna copilului. Cadrele didactice care au conceput un regim al elevului
în familie i au antrenat prinii în aplicarea lui au resimit consecinele benefice în activitatea de
predare învare.
a) Regimul zilnic al elevului (program asumat de copil, urmrit i controlat de prini)
1. Deteptarea la ora 7.00;
2. Înviorarea (gimnastica de diminea), igiena corporal;
3. Îmbrcatul i revizuirea ghiozdanului;
4. Servirea micului dejun;
5. Traseul ctre coal;
6. Programul colar 4-5 ore de curs;

54
 7. Înapoierea ctre cas;
8. Dezbrcatul i splatul pe mâini;
9. Servirea mesei de prânz;
10. Program de odihn 2 ore;
11. Pregtirea leciilor - pân la orele 17.00
12. Activiti libere (lectur, vizionare de programe T.V., joc în aer liber)
13. Servirea cinei - orele 20.00
14. Pregtirea ghiozdanului;
15. Igiena corporal de sear;
16. Lectura - cel puin un sfert de or;
17. Odihna de noapte, începând cu orele 21.00

3.15. SFATURI PEDAGOGICE PENTRU ÎNVTORI SI PRINI

- s examinai cum ai putea prezenta noul concept în momentul cel mai simplu;
- s prevedei interpretrile eronate pe care le-ar putea face copilul;
- s-1 dirijai evitând impulsurile;
- s corectai imediat eroarea, fcându-1 s îneleag ce demers propriu a adoptata care îl
conduce la eroare;
- s pretindei rspunsurile concrete, care corespund unei exigene practice, prin care se fixeaz
reguli: (exemplu câte zile are sptmâna? “Sptmâna are apte zile”. Nu se admite rspunsul eliptic:
apte).
- s cerei copilului numrul cel mai mare de rspunsuri posibile, profitând de avantajele
instruirii individuale.
- s evitai ocurile emoionale în procesul învrii, prin prevenirea rspunsurilor incorecte
prin corectarea celor greite, introducând cât mai puine elemente traumatizante posibile. Cuvintele
care caracterizeaz eecul (Nu-ul!) încetinesc învarea, crescând tensiunea emoional? Folosii-le cât
mai puin posibil!
- s terminai “lecia” pe un ton plcut, nu morocnos sau certre, deoarece ultima parte a
leciei las cea mai puternic impresie asupra copilului. Imprimai-i senzaia c a fost la înlime prin
efortul depus:
- s permitei copilului s învee la toate nivelurile de abstractizare. Explicaiile introductive
concise sunt mai uor urmrite de începtori.
- s-1 învai pe copil reguli eficace pentru relaiile interpersonale din cadrul familiei i din
afara acesteia i s se cunoasc pe sine.
- s fii consecveni, dar umani în educaia propriului copil;
- nu-1 minii pe copil, iar când pune întrebri irul DE CE-urilor”, strduii-v s-i artai c
absolut totul în lume poate fi pus în discuie, dar c exist limite chiar i în aciunea de a întreba,
atunci când acesta devine sâcâitor sau când întrerupe conversaia persoanelor adulte.
- s nu v predai iretlicurilor copilului, care prin întrebri repetate v determin la crize de
autoritate patern i la ameninri.
- nu v temei s v artai ignorana prin unele rspunsuri negative sau prin cutarea
lmuririlor necesare în enciclopedii, în dicionare chiar în prezena copilului.
- acordai-i copilului mult timp liber! dac interpretai afirmaia c mediul activ este favorizat
învrii ca pe o axiom i tutelai excesiv copilul, mai ales mamele, reducei dimensiunile mediului
înconjurtor la un mediu schematic, artificial, limitat de aspectul singular mam-copil! Lsai-1 s
învee pornind de la jucrii, de la jocurile cu copii, de la observaiile spontane asupra gâzelor,
plantelor, animalelor, din certurile i împcrile cu copii din grupul lui de egali. Leciile sau discuiile
propriu-zise n-ar trebui s depeasc o or i jumtate dou pe zi. Restul timpului, copilul trebuie
lsat s gândeasc, s se joace, s simt c este copil.
- ajutai copilul s-i formeze o prere pozitiv, dar realist, despre sine însui! Dai copilului
întotdeauna impresia c este inteligent i poate mai bine i mai mult. Nu-i spunei niciodat c este

55
prost i nu admitei nici frailor s sugereze acest lucru. Nu comparai propriul copil cu alii, deoarece
fiecare copil constituie o identitate.
- ajutai copilul s fie sociabil, modelai-i personalitatea i modul su de a se apropia în lume.
Prinii care se gândesc s-i scuteasc copilul de suferin permiându-i s necjeasc el anturajul prin
îmbufnare i obiceiuri urâte, greesc, deoarece în afara familiei aceste atitudini nu sunt rentabile.
- încurajai perseverena! îndemnuri de genul: “Tu eti insistent. Continu la fel, vei reui în tot
ceea ce întreprinzi!” N-au drept consecine îndeplinirea cu succes a unei sarcini, efort care trebuie
rspltit cu laude bine meritate. Perseverena este poate achiziia intelectual cea mai important pe
care o poate poseda o fiin uman, recompensai, de asemenea, umorul, delicateea, tolerana i orice
alt caracteristic ce-1 face sociabil pe copilul dumneavoastr!
- ajutai copilul s se dezvolte pe planul fizic, ca i pe cel intelectual! Dac un copil nu este la
înlime din punct de vedere al capacitilor fizice, nu se va asocia celorlali, se va retrage în sine. Cu
cât se va retrage mai mult, va fi mai în întârziere, fa de ceilali copii. Cu cât va fi mai în întârziere, cu
atât va fi mai greu acceptat de egalii si. Aptitudinile fizice îl ajut s fie acceptat i de aceea ele
trebuie cultivate printr-un program echilibrat.
- recunoatei-v propriile limite! Artai solidaritate fa de copil dar nu v identificai cu
acesta sufocându-1, i nici nu-1 tratai ca pe un duman, încercând s-1 stpânii. Dac îl mustrai
adeseori i îl pedepsii pentru orice greeal, copilul va deveni nesigur pe sine i un nefericit.

ANEXA 7
3.16. PROIECT DIDACTIC
Clasa: a IX-a
Locui. Colegiul Naional “Ctin. Cantacuzino” Târgovite
Obiectul: Dirigenie
Tema: Adevr, bine i frumos în literatura noastr popular
Scopul: De a descoperi trsturile neamului nostru!
Directive - educaia moral prin cunoaterea valorilor morale aa cum sunt exprimate la
literatura popular româneasc;
- înelegerea valorilor morale specifice românilor : înelepciunea, omenia, dreptatea;
- trezirea sentimentului de respect pentru acesta;
- convingerea asupra justeei concepiei etice a folclorului i transpunerea în comportamente i
atitudini;
Metode: dezvoltarea, comentariul pe text, explicaia
Bibliografie: Antologia de proverbe româneti realizat de Gheorghe Munteanu
Desfurarea orei:
Elevii au avut sarcina de a recapitula tot ceea ce au fcut despre basm. legende i au selectat
proverbe.
Se va explica conceptul de “literatur popular”. Voi apela la cunotinele dobândite anterior de
elevi apoi voi face completri. Literatura popular cuprinde: proverbe, zictori, snoave, basme, balade,
legende etc.
Aceasta exprim modul de a gândi a simi i aciona al poporului. Când se face referire la
raporturile dintre oameni, aceste producii literare au semnificaia unor norme de comportare, a unor
îndreptare morale, a unui cod de legi nescrise. Valori morale exprimate de proverbe i zictori:
- înelepciunea - este conceptul ce exprim culmea gândirii i atitudinea fa de via a
poporului nostru. Acesta însuire apare în proverbe:
- Frâul conduce calul, iar înelepciunea omul
Elevii vor prezenta i alte proverbe pe care le-au gsit.
Se concluzioneaz: trsturile omului înelept:
“Omul cu înelepciune face numai fapte bune”
Elevii au sarcina de a mai da exemple care s evidenieze aceast trstur
Se dau trsturile înelepciunii (notate pe o plan)
Acestea sunt: buntatea, prevederea, spiritul concesiv, cumptarea, reinerea, relaiile cu
semenii
56
 - O alt trstur este omenia:
“Omu-i dat s fie om, pomu-i dat s fie pom”
Completarea o vor face elevii cu alte proverbe.
Gsim i proverbe care arat ce nu este omenia:
“Omul fr omenie, e ca o cas pustie”
Elevii spun alte proverbe
Se vor descoperi virtui ce reflect relaii de munc (hrnicie, rbdare, cinste dar i reversul lor)
Se descoper relaiile interumane (sinceritate, respect, recunotin)
- virtui general umane: binele, adevrul ,dreptatea
- “adevrul lumineaz ca soarele” “adevrul umbl cu capul spart”
Completrile vin i din partea elevilor cu alte proverbe
Demonstrez elevilor c dreptatea este o noiune moral cu implicaii în sufletul poporului
nostru
“Cine dreptate nu are acela ip mai tare”
Acest proverb exprim o realitate istoric i social
“Dreptatea nu moare niciodat” - este o dreptate cu caracter permanent
Gsim proverbe care exprim necesitatea educaiei, acestea invit la aciunea de îndreptare
“Scoal face omul om / i altoiul pomul pom”
Legat de învtur se poate spune c acest om are aceeai eficien la toate vârstele
“Omul în copilrie/înva orice s fie”
În copilrie educaia se face mai uor:
“Ce învei la tineree, aia tii la btrânee”
Pe parcursul acestei secvene a leciei se precizeaz rând pe rând împreun cu elevii valorile
morale ale literaturii populare. Elevii vin cu completri, comenteaz pe scurt, iar dirigintele face dac
este cazul anumite completri.
În basme este conturat modelul uman aa cum 1-a vzut poporul nostru. Eroul tipic este Ft -
Frumos acesta apare în foarte multe ipostaze.
Basmul oglindete concepia despre om, formarea lui ce trebuie s fie i care este rostul lui în
lume.
Cu ajutorul basmului facem schema general a basmului anumite momente i situaii,
desprindem i semnificaia etic a acestora.
- Care este semnificaia constatrilor i peripeiilor eroului - a înfptuit binele i dreptatea
- Obstacolele trecute de elevi arat concepia poporului nostru, care spun c nimic nu obinem
fr efort, fr sacrificiu.
- Ft frumos este bun i generos i este epitet de col, corb, zgripuroaic, deoarece:
Protagonistul basmului este cel mai mic dintre frai. El învinge prin omenie, curaj generozitate.
- Eroul, înfrunt forele rului Eroul trebuie s asculte de sfaturile prinilor. Finalul basmului:
binele învinge rul. Este pedepsit rutatea, lcomia, invidia, indiferena fa de semeni.
Este evideniat încrederea poporului nostru în valorile morale i în triumful acestora.
Elevii au ca sarcin pentru ora urmtoare s comenteze trei proverbe i s caracterizeze un
personaj dintr-un basm.

3.17. PROIECT DIDACTIC

Clasa: a XII-a
Locul: Colegiul Naional “Ctin. Cantacuzino”
Obiectul: Dirigenie
Tema: Proba de autocunoatere prin intermediul colegilor
Scopul: posibilitatea de cunoatere i autocunoatere
Desfurarea orei:
T1. Dirigintele explic elevilor ce cuprinde proba. Prezint o list cu mai multe trsturi
personalizate pozitive i negative, care pot caracteriza orice tânr. Lista va fi scris pe un carton,
afiat pe tabl. Elevii vor trece în caiete:
- prietenos - dumnos;
57
 - inteligent - mediocru;
- vesel - trist;
- politicos - nepoliticos;
- glume - sobru;
- harnic - lene;
- apropiat - retras;
- atrgtor - respingtor;
- talentat - netalentat;
- discret - iscoditor;
- celebru - obscur;
- distins - grosolan;
- blând - aspru;
- fericit - nefericit;
T2. Fiecare elev trebuie s-i aleag trei trsturi pozitive i trei negative care consider c i se
potrivete. Acestea vor fi notate în caiet.
T3. Dirigintele trece apoi i citete catalogul, elevii clasei noteaz pe un bilet câte trei trsturi
pozitive i trei negative care consider c i se potrivesc cel mai bine colegului. Biletele sunt
anonime.
T4. Dup ce au fost strânse biletele de fiecare elev, trece la totalizarea atributelor de la cele cu
frecven mare la cele cu frecven redus, le ierarhizeaz. Prerile care reprezint majoritatea
vor fi considerate semnificative apoi se compar cu lista pe care a fcut-o elevul (elevul a
fcut-o la început). Fiecare elev are posibilitatea s constate concordana sau discordana dintre
prerea lui i aprecierile colegilor (Observaie) - dac o or nu ajunge se poate continua i în
alt or.
Deliberarea trebuie fcut bine nu presai de timp. Elevii trebuie s fie serioi când fac
aprecierile. în cazul în care nu pot realiza un lucru corect mai bine nu scriu nimic pe bilet. De la
început se cere seriozitate li se explic elevilor c nu este o glum, este un lucru serios.
T5. Dirigintele va comenta câteva situaii care pot aprea i spune elevilor c proba nu s-a
încheiat aici, ea conduce spre interpretri i autoanalize mai profunde din partea fiecrui elev.
Fiecare elev îi va analiza aprecierile lui i ale colegilor, iar dac discordana este prea mare el
trebuie s-i pun întrebarea: m cunosc suficient, este cazul s in cont i de prerile colegilor
i s se autoanalizeze mai mult. Elevul trebuie s-i analizeze comportamentul pe care 1-a avut
pân în acel moment i s-i dea seama când i unde a greit.
Dac se obin prea multe bileele necompletate, elevul în cauz trebuie s-i pun întrebarea
dac nu cumva este o fire prea închis, nu s-a lsat cunoscut, îneles suficient de colegi.
Trebuie s-i ia msurile de rigoare.
T6. în final dirigintele le poate cere elevilor, pentru a verifica notabilitatea probei, dar i
capacitatea de auto i intercunoatere a elevilor, s ridice mâna cel care a fost în concordan cu
colegii i care nu.
Concluzia va fi: elevii se cunosc ori nu se cunosc suficient.
Dirigintele va purta discuii cu elevii i vor mai face astfel de ore în care elevii s demonstreze
c se cunosc pe sine, dar i pe alii.

3.18. PROIECT DIDACTIC

Clasa: a IX-a
Locul: Colegiul Naional “Ctin. Cantacuzino” Târgovite
Obiectul: Dirigenie
Tema: Cum reuim s evitm o situaie dificil?
Scopul: Formarea i sudarea colectivului de elevi
Obiective:
- cunoaterea i respectarea normelor morale, a legilor convieuirii interumane
- cultivarea respectului i a responsabilitii fa de sine i fa de ceilali
- pregtirea tinerilor pentru via i integrarea social, cu pstrarea individualitii fiecruia
58
 - elevii au trebuit: s cunoasc principalele valori morale s aib posibilitatea de a le aplica în
toate întreprinderile;
- s dezvoltm sensibilitatea pentru adevr frumos, bine;
- fiecare s-i manifeste simul datoriei, al ordinei s contientizeze c sunt rspunztori pentru
munca lor, pentru faptele lor, iar când fac abateri vor fi pedepsii;
- s tie s respecte munca lor a altora i toate valorile create prin munc.
Material didactic: seturi de fie, fragmente literare, citate, maxime, cugetri, proverbe
Discuii preliminare: Elevii au fost anunai de tema pe care o supunem dezbaterii, titlul este trecut pe
tabl. Pentru a realiza un cadru propice desfurrii orei s-a stabilit de comun acord cu elevii câteva
principii eseniale ale dialogului:
- respectul reciproc
- dorina de a lucra împreun
- posibilitatea de a nu fi de acord cu opinia altcuiva, fr a leza acea persoan
- dorina de a participa activ la or
Desfurarea orei: S-a urmrit construirea împreun cu toi elevii, a anumitor strategii pentru
a evita situaiile dificile în care pot fi pui în anumite reprezentri care le pot aduce necazuri. S-a cutat
pe tot parcursul orei s existe modalitatea de a refuza sau de a iei din situaii dificile. Pentru ca
discuiile s se poat desfura s-a explicat sintagma “situaie dificil” ajungându-se la concluzia c ea
exprim tot ceea ce poate cauza probleme, neplceri, dureri, necazuri. Exemplele date de elevi au fost
deteriorarea bunurilor, chiulul, fumatul, inhalarea de substane diurice, vizite la necunoscui. Aceste
situaii sunt generatoare de stres, conduc la disconfort sufletesc i declaneaz o serie de sentimente:
frica, nemulumirea, suprarea, revolta, neîncrederea, dezgustul, dispreul, ignorana, ura, încordarea,
culpabilitatea. Elevilor li s-au distribuit fie, cuprinzând etapele destinate ale activitii 1.Adresai
întrebri: posibile ar fi: Ce vrei s faci? Unde vrei s te duci? De ce? Afl ce vrea prietenul tu.
2. Dai necazurilor “nume” legale sau reale!
(Spunând prietenului, colegului, colegei denumirea legal sau adevrat a situaiilor dificile îl
poate determina pe acesta s nu le mai provoace)
3. Gsete lucruri amuzante pe care s la faci! (Exist situaii când cel de lâng tine chiar are
nevoie de o sugestie în ceea ce privete posibilele activiti distractive pe care el poate desfura)
4. Ferii-v de situaiile dificile! (Cum procedm?)
5. S avem curajul s privim în ochi persoana cu care comunicm i în cazul în care se spun
lucruri adevrate dar care nu ar deranja
6. Este cazul s primeze numai prerea ta?
Dirigintele va asculta rspunsurile date de câiva elevi i le va comenta cu clasa. întrebrile vor
fi adresate de elevi punându-i interlocutorul în diverse ipostaze.
Elevii vor fi rugai s defineasc faptele reprobabile ca: furt, huliganism, tâlhrie, agresivitate,
uz de fals, fals, vandalism.
Angajarea în astfel de situaii creeaz consecine neplcute pentru cel implicat. Elevii au
semnalat o suit întreag de efecte: interdicia de a se mai sta cu prietenii, controlul riguros din partea
prinilor, excluderea din grupul prietenilor.
Elevii au fost solicitai s gseasc o alternativ pozitiv pentru a-i corija amicul (a) aa s-a
vzut cum petrece timpul liber plcut care genereaz sentimente pozitive. Când se gsete trebuie fcut
totul pentru a corecta pe cel ce alunec pe o pant greit.
Dirigintele concluzioneaz: în via trebuie s învm de la toi i de la toate, deoarece
oamenii sunt semenii notri. Se citete poezia lui R Kepling “Înva”
Se pornete de la portretul scris pe tabl care a fost motoul leciei “Prieten adevrat îi este cel
care te sftuiete la bine, nu cel care îi laud nebuniile” Anton Pann. Elevii au sarcina s mai .
spun alte proverbe, maxime, cugetri, pe tema dezvoltat.
Evaluarea s-a fcut printr-o prob practic.
S-au împrit fie din care, elevii trebuie s-i spun prerea despre colectiv, via în comun,
prietenul adevrat, omogenizarea clasei.
Registrul metodologic a fost notat, s-a folosit: conversaia, descoperirea, simularea, jocul de
rol, problematizarea, demonstraia, brainstorming-ul.
Au fost antrenai toi elevii, acetia au avut posibilitatea s-i spun punctele de vedere.
59
 Am încheiat ora cu ceea ce spunea Balzac: “a fi simplu, dar cinstit,e mai preios decât a fi
genial, dar necinstit”

3.19. MAXIME I CUGETRI DESPRE EDUCATOR

CONTINUAI A V CULTIVA......
Puin import ce studii preferai, principalul este c sufletul vostru s fie alimentat.
Înaintea clasei s avei mintea în activitate, dac voii s v facei datoria în timpul clasei.

NU ÎNCHIDEI OPERA DE EDUCAIE ÎN CLAS

“Opera noastr se prelungete dup clas. Obligaia de a continua educaia în afara clasei,
suntei liberi a o primi sau a respinge.... Dar, i spre cinstea voastr, contiina va vorbi mai tare i mai
poruncitor decât regulamentele i legile, i deci vei aduga i urmtoarele articole decalogului
dumneavoastr”

FORMAI CON TIINE LIBERE...

“Nu e de ajuns a le îndopa memoria cu sfaturi de bun purtare, care nu au nici o legtur. Noi
nu am fcut nimic dac aceste sfaturi nu sunt primite de inteligena lor, dac nu înflcreaz inima lor,
dac nu devin regula obinuit a voinei lor...”

FORMAI MINI ACTIVE I CHIBZUITE

“Trebuie s-i exercitai a gândi liber i a exprima cu claritate idei juste. S nu uitm, domnilor,
c avem de preparat ceteni liberi, nu oameni supui.”

FII SNTO I!
“S nu v închipuii c sntatea este numai un dar al norocului, unul din acele lucruri pe
care norocul ni-1 d; norocul ni-1 ia; în realitate, ea atârn de noi, dac nu în întregime, cel
puin în cea mai mare parte.”

FORMAI BUNI CETENI!

“Cultivai dragostea chibzuit de libertate i de egalitate, respectul demnitii persoanei
omeneti. Aceasta îi va împiedica a se înjosi, a-i înstrina libertatea.... Vor pstra cu dragoste
tot ce alctuiete patria.... Vor avea cultul gloriilor noastre, fr excepie i iubind ara cu o dragoste
nermurit, vor ti s o respecte...”

DESVÂR II LA ADULT DEZVOLTAREA INTELECTUAL ÎNCEPUT LA

COPII...
“Poate ai i creat în cea mai mare parte din colile voastre cursuri culturale, specificând
bucuroi clipele de rgaz datoriei ce v-ai impus, de a rspândi împrejurul vostru mai mult lumin i
fericire.”

CONTINUAI EDUCAIA CETENEASC A CONSTENILOR!

“În conferinele populare vei trata una din acele chestiuni care nu aparin politicii militante,
dar pe care trebuie s-o cunoasc toi membrii societii... Vei arta c sunt legi fixe de care omul se
poate servi i nu le poate înclca. Prin exemplele i vorbele voastre, prin atitudinea i învmântul
vostru, vei predica tolerana. Fr a abdica de la niciuna din convingerile altora.”

3.20. SI ACUM, SUNTEI UN POSIBIL “BUN DIRIGINTE”?

Rspundei la urmtoarele întrebri i din analiza rspunsurilor vei ajunge la concluzia ...
1. Care este motivul dumneavoastr pentru a lucra cu copiii?
2. Credei c a lucra cu copiii este dificil sau nu?
3. Care sunt elementele ce v atrag s lucrai cu copiii?

60
 4. Suntei de acord c un educator trebuie s-i sacrifice timpul liber pentru a rezolva situaiile
deosebite ivite?
5. Facei câteva observaii asupra felului în care ai fost educat în coal i în familie.
6. Ce condiii ai dori s asigurai copiilor dumneavoastr proprii (pe care îi avei sau îi vei
avea)?
7. Enumerai câteva dintre calitile pe care considerai c trebuie s le aib un educator.
8. Considerai c pe lâng aptitudini, unui educator îi este necesar i o formaie profesional
special/general?
9. Ce aptitudini i talente credei c avei dumneavoastr?
10. Ce experien de via credei c a avut importan covâritoare asupra dezvoltrii
personalitii dumneavoastr?

3.21. CÂTEVA ACTIVITI ALE DIRIGINTELUI

- Respectai i încurajai demnitatea uman!
- Luai copiii în serios, investii afectivitate, dovedii moralitate!
- Fii ateni cu aspectul dumneavoastr estetic!
- Fii capabili de contacte umane, dovedii rbdare cu ceilali!
- Bazai-v pe disciplin, dar stimulai imaginaia i entuziasmul.
- Admonestai, dar nu uitai s încurajai.
- Respectai înelegerile fcute!
- Dovedii c tii c suntei un model reproductibil pe scar social de ctre generaii întregi.
- Nu asociai corectarea cu pedepsirea!
- Tonul vocii, expresia feei, gestica s nu aib caracter punitiv.
- Accentuai comportamentele pozitive!
- Apreciai favorabil o realizare cât mai mic.
- Asigurai anse de succes fiecruia.

PARTEA A DOUA
CAPITOLUL IV
IDEALUL EDUCAIONAL
“Oamenilor, fii umani!
Aceasta este prima voastr datorie”
J. J. Rousseau

4.1. IMPORTANA EDUCATIV

Învmântul urmrete realizarea idealului educaional derivat din tradiiile umaniste, din
valorile democraiei i aspiraiile societii româneti i contribuie la pstrarea identitii naionale.
Idealul educaional al colii româneti vizeaz dezvoltarea liber, integral i armonioas a
individualitii umane, formarea personalitii autonome i creative.
Finaliti:
a) formarea personalitii prin însuirea valorilor culturii naionale i universale.
b) educarea în spiritul respectrii drepturilor i libertilor fundamentele ale omului, al
demnitii i toleranei.
c) cultivarea sensibilitii fa de problematica uman i de valorile morale i civice.
d) formarea capacitii intelectuale, a disponibilitilor afective i a abilitilor practice prin
asimilarea de cunotine umaniste, tiinifice, tehnice i estetice.
e) asimilarea tehnicilor de munc intelectual, necesare autoinstruirii pe parcursul întregii viei.

61
 f) dezvoltarea armonioas prin educaie fizic, educaie igienico-sanitar i practicarea
sportului.
învmântul asigur cultivarea dragostei fa de ar, de trecutul istoric i tradiiile poporului
român.
Finalitatea colii româneti se realizeaz prin strategii i tehnici moderne de instruire i educare
susinute de tiinele educaiei i practica colar, conform obiectivelor fiecrui nivel de învmânt.

4.2. PRINCIPII
PRINCIPIILE ACTIVITII EDUCATIVE

În activitatea educativ se cer respectate urmtoarele principii:

1. educaia s pregteasc copilul pentru a înelege complexitile vieii sociale i economice
ale timpului nostru i s apere libertatea de discuie prin dezvoltarea spiritului tiinific.
2. educaia s ajute copilul s se adapteze exigenelor sociale, înlocuind disciplina întemeiat
pe team cu dezvoltarea iniiativei personale, a simului propriei personaliti.
3. s primeze formarea, dezvoltarea personalitii copiilor i tinerilor prin prevenirea
comportamentelor indezirabile i nu în ultimul rând combaterea acestora;
4. dezvoltarea motivaiei conduitei bazate pe valori umane general valabile înscris în ordinea
universal a drepturilor omului;
5. procesul educativ trebuie conceput astfel încât s rspund exigenelor intelectuale i
afective ale unor copii cu temperamente variate, s le dea prilejul de a se exprima dup caracteristicile
lor personale;
6. procesul educativ s pregteasc copilul ca s preuiasc propria motenire naional, s
primeasc contribuiile originale ale oricrei naiuni la civilizaia modern.
7. înlocuirea principiului activitii educatorului cu principiul democratic bazat pe colaborare
i respect fa de cel educat;
8. exersarea comportamentelor sociale i practicarea moralei în locul teoretizrii i verbalizrii
moralizatoare;
9. imprimarea prioritar a caracterului participativ activ pentru interiorizarea valorilor.
10. aciunile educative nu trebuie s egalizeze, ci s individualizeze personalitile;
11. educaia trebuie s asigure anse egale de a ptrunde într-un cadru social dinamic, s
favorizeze colaborarea dintre toi membrii colectivului colar, pregtind profesorii i elevii s îneleag
valoarea diversitii caracterelor i a independenei de spirit;
12. aciunile realizate trebuie s aib la baz interdisciplinaritatea cognitiv i
interaciunea între componentele educaiei;
13. creterea statutului i valorii educatorului pe baza amplificrii competenei sale morale i
profesionale;
14. programarea i urmrirea progresiv a aciunilor conform spiralei obiectivelor;
15. principiul corelrii aciunilor factorilor educativi: coal, familie, biseric, instituii
extracolare.

4.3. PRINCIPIILE PROGRAMEI I ALE APLICRII EI

În alctuirea programei i pentru succesul aplicrii ei se are în vedere:
1. continuitatea demersului educativ;
2. principiul perfectibilitii obiectivelor, tematicilor i coninuturilor;
3. identificarea domeniilor care se preteaz abordrii interdisciplinare;
4. alegerea temelor adecvate rezolvrii activ participative, interactiv;
5. principiul normativitii minimale fa de educator i a creativitii maximale în organizarea
activitii de ctre aceasta;
6. determinarea unor nivele minimale specifice ciclurilor de vârst sub forma obiectivelor
particulare;

62
 7. aplicarea programei trebuie s asigure suplee, spontaneitate i independen în procesul
educativ;
8. conceperea programei asigur rigurozitate i consecven în munca educativ i pretinde
realizarea optim i integral a obiectivelor generale i particulare stabilite;
9. programa reflect obiectivele unor discipline de învmânt (Cultura civic, Religia,
Desenul, Muzica, Educaia fizic) fr s se suprapun cu acestea i preia obiectivele specifice
prevzute în documentele normative al învmântului precolar i primar;
10. coninutul programei este racordat la cerinele UNESCO i experiena european în
problemele educaiei la sfâritul mileniului II i începutul mileniului III.

4.4. COMPONENTELE EDUCAIEI I REPARTIIA ANUAL

A ORELOR DE DIRIGENIE
Ind. CLASA
Crt. Componenta V VI VII VIII IX X XI XII Total Obs.
A. Managementul gropului 4 3 3 3 4 2 2 2 23
educat
B. Educaia pentru sntate 4 6 6 4 4 5 5 6 40

C. Educaia bunului 6 6 6 6 6 5 5 5 45
cetean
D. Educaia prin i pentru 6 6 6 6 6 6 6 6 48
cultur
E. Educaia pentru timpul 3 3 3 2 3 3 3 2 22
liber
F. Educaia pentru viaa de 2 2 2 2 2 3 3 3 20
familie
G. Cunoaterea 6 6 6 9 6 7 7 7 54
psihopedagogic
autocunoaterea pentru
dezvoltarea carierei
H. Ore la dispoziia 3 2 2 2 2 3 3 3 20
dirigintelui
TOTAL 34 34 34 34 34 34 34 34 272

4.5. OBIECTIVELE GENERALE PENTRU FIECARE

COMPONENT A EDUCAIEI
A. MANAGEMENTUL GRUPULUI EDUCAT

1) cunoaterea, înelegerea i acceptarea semnificaiilor sociale ale convieuirii colective;

2) cunoaterea i dezvoltarea capacitilor i posibilitilor personale prin raportarea la
elemente componente i normele grupului;
3) dezvoltarea capacitii de percepie social;
4) dezvoltarea abilitilor specifice de orientare, cooperare, competiie i solidaritate;
5) identificarea i dezvoltarea sentimentului de “nevoie de” i de “apartenen la” grup;
6) acceptarea i aplicarea normelor de organizare a grupului i a mediului ambiant specific;
7) creterea potenialului creativ i competitiv prin cunoaterea de sine raportat la cunoaterea
i activitatea grupului.

B. EDUCAIA PENTRU SNTATE

63
 1) însuirea unor cunotine, norme de comportare specifice asigurrii echilibrului dintre
sntatea individului - sntatea societii i a mediului;
2) cunoaterea noiunilor legate de sntate i boal în vederea asigurrii dezvoltrii
armonioase a personalitii;
3) formarea i cultivarea interesului pentru problematica sntii, pentru cunoaterea
organismului uman, a funciilor sale vitale;
4) cunoaterea obiceiurilor, tradiiilor locale i naionale existente în vederea folosirii lor i
pentru a înelege importana sntii unui popor;
5) cunoaterea posibilitilor de ocrotire i conservare a naturii, a mediului, în vederea
cultivrii atitudinilor responsabile i implicate în protejarea mediului;
6) cultivarea interesului pentru promovarea strii de sntate a mediului (a clasei, a colii, a
internetului, a locuinei, a comunitii);
7) dezvoltarea premiselor pentru adresabilitate i accesibilitate informaional în
probleme de sntate;
8) optimizarea modelului de cultur fizic i psihic i cultivarea necesitii de practicare a
exerciiilor de meninere a strii de sntate;
9) formarea i consolidarea deprinderilor de igien a muncii, de alimentaie raional, de odihn
i recreere.

C. EDUCAIA BUNULUI CETEAN

1) cunoaterea i respectarea normelor morale, a legilor convieuirii interumane;
2) identificarea drepturilor i responsabilitilor individuale prevzute de conveniile i legile
societii umane în vederea aplicrii i respectrii lor;
3) cunoaterea problemelor lumii contemporane, a problemelor tineretului i cultivarea
înelepciunii i colaborrii pentru dezvoltare i pace;
4) însuirea normelor de protecie a muncii, a regulilor de circulaie, a normelor de prevenire a
incendiilor i formarea obinuinei de a le respecta în scopul aprrii vieii i sntii proprii i a
celorlali;
5) cultivarea respectului i responsabilitii fa de sine i fa de ceilali;
6) cultivarea respectului fa de valorile umane în general i fa de munc în special;
7) Dezvoltarea ataamentului, dragostei i spiritului de sacrificiu fa de patrie;
8) pregtirea tinerilor pentru via i înelegere social cu pstrarea individualitii;
9) formarea tinerilor în spiritul respectului fa de libertate, democraie, instituiile sociale i
valorile sale, a unor buni ceteni capabili s-i îndeplineasc îndatoririle civice.

D. EDUCAIA PRIN I PENTRU CULTUR I CIVILIZAIE

1) descoperirea frumosului în via, natur, creaia uman i statornicirea lui în lume;
2) înelegerea frumosului, binelui i adevrului ca probleme eseniale ale devenirii omului;
3) formarea i îmbogirea proceselor de cunoatere prin educarea în spiritul gsirii factorului
civilizator din societate;
4) descoperirea artei ca pstrtoare a celor mai înalte valori morale (hrnicie, dragoste de ar,
eroism, vitejie, buntate, prietenie, modestie);
5) dorina de a furi oameni pstrtori ai valorilor civilizaiei i culturii omenirii;
6) formarea capacitii de a simi i înelege factorul civilizator i estetic în natur i societate;
7) dezvoltarea deprinderi de a percepe i contempla obiectul estetic, întrirea fondului
aperceptiv pentru îmbogirea percepiei estetice, determinarea tririi emoiei estetice;
8) întrirea hotrârii de a deveni înii factori civilizatori ai lumii.

E. EDUCAIA PENTRU TIMPUL LIBER

1) cunoaterea i însuirea modalitilor diverse de organizare i petrecere a timpului liber;
64
 2) identificarea i cultivarea corespondenelor optime dintre interese, aptitudini talente i
posibiliti de exersare i dezvoltare a lor;
3) iniierea, susinerea i dezvoltarea comportamentului ludic;
4) cunoaterea unor modele i tehnici de planificare a vieii personale, în vederea dezvoltrii
sentimentului de “satisfacie a triri timpului”;
5) formarea unui stil de via civilizat;
6) cunoaterea specificului naional privind petrecerea timpului liber în vederea valorizrii
tradiiilor i obiceiurilor naionale;
7) identificarea surselor de stres i a modalitilor de evitare a lor i de relaxare;
8) cultivarea unei atitudini optimiste fa de via.

F. EDUCAIA PENTRU VIAA DE FAMILIE

1) cunoaterea aspectelor specifice organizrii i tririi vieii de familie;
2) asigurarea dobândirii informaiilor necesare bunei organizri i funcionri a vieii de
familie;
3) identificarea bugetului de timp i specificului rolurilor în familie;
4) cunoaterea elementelor componente ale bugetului financiar al familiei i a
modalitilor optime de administrare;
5) identificarea principalelor funcii ale familiei i importana ei în viaa social;
6) determinarea înelegerii i asumrii de roluri, responsabiliti în viaa de familie;
7) înelegerea necesitii respectrii fiecrui membru al familiei în condiiile convieuirii în
microgrup.

G. CUNOA TEREA PSIHOPEDAGOGIC, AUTOCUNOA TEREA

ÎN VEDEREA DEZVOLTRII CARIEREI
1) cunoaterea psihopedagogic a elevului în vederea formrii i susinerii capacitii de
autocunoatere;
2) cunoaterea informaiilor despre lumea profesiilor i universul colilor i a
modalitilor optime de dobândire a lor;
3) trezirea i dezvoltarea intereselor i aspiraiilor elevilor în vederea structurrii
corespunztoare a motivaiei sociale specifice lumii muncii;
4) formarea sistemului de atitudini realiste i valori adecvate fa de lumea profesiilor;
5) dezvoltarea capacitii de evaluare corect a personalitilor evenimentelor i situaiilor;
6) dezvoltarea capacitii decizionale;
7) cultivarea sentimentului responsabilitii fa de sine i fa de societate în legtur cu
cariera;
8) cultivarea nevoii de succes i a toleranei fa de frustrare;
9) stimularea interesului pentru afirmarea i valorizarea personal în vederea reciclrii,
policalificrii i autoperfecionrii continue;
10) stimularea necesiti proiectrii i adaptrii unui ideal de via.

CAPITOLUL V
OBIECTIVE PARTICULARE PENTRU FIECARE
COMPONENT EDUCATIV PE NIVELE DE ÎNVMÂNT

5.1. MANAGEMENTUL GRUPULUI EDUCAT

PRE COLAR - copilul trebuie ajutat:
- s fie contient de locul su în grupurile de copii înelegând sarcinile i drepturile pe care le
are;
65
 - s îneleag i s respecte regulile grupului în contactele cu copiii, în situaii zilnice i în
jocuri;
- s îneleag efectele actelor sale asupra altora;
- s-i dezvolte comportamentele adecvate diverselor situaii de interaciune zilnic cu ceilali
copii;
- s demonstreze o atitudine colegial fa de noii venii în grup;
- s exprime nevoia de a lucra i a se juca în grup;
- s sesizeze situaiile i s ofere ajutor, s fie capabil de cooperare cu întregul grup;
PRIMAR - copilul trebuie îndrumat:
- s aprecieze, prin criterii obiective, conduita proprie i a celorlali;
- s practice comportamente adecvate în raport cu grupul de apartenen;
- s-i adapteze comportamentul propriu fa de alii în împrejurri, locuri i situaii variate;
- s manifeste grij, interes, s participe activ la amenajarea i protejarea mediului ambiant;
- s-i dezvolte interesul pentru activitatea în grup pe baza nevoii de colaborare i cooperare;
- s-i recunoasc greelile i s accepte critica celorlali;
- s-i obiectiveze criteriile de apartenen la un grup;
GIMNAZIAL - preadolescentul trebuie format:
- s cunoasc importana calitii i aspectului mediului ambiant - o condiie de formare i
pstrare a grupului;
- s-i asume roluri i s se implice în viaa grupului;
- s dezvolte spiritul de grup s-i cultive exprimarea opiniei colective;
- s permit raportarea imaginii despre sine la profilul structural al unui lider;
- s contientizeze importana apartenenei la grup i poziia personal în ierarhia grupului;
- s îneleag “cooperarea în competiie”;
LICEAL - adolescentul trebuie cluzit:
- s cunoasc i s îneleag regulile de convieuire social;
- s dovedeasc comportamente de implicare atât din necesitate personal cât i la nevoile
grupului;
- s îneleag i s-i asume responsabilitatea întreinerii unui climat psiho-social armonios în
grup;
- s identifice i s evalueze corect strile conflictuale i efectele lor, în vederea reducerii i
evitrii acestora;
- s cunoasc efectele de grup asupra strii afectiv - emoionale a membrilor grupului, s
accepte efectele deciziei în grup;
- s opereze cu criterii obiective în evaluarea interpersonal;

5.2. EDUCAIA PENTRU SNTATE

PRE COLAR - copilul trebuie ajutat:
- s cunoasc i s reprezinte grafic schema corporal proprie;
- s cunoasc regulile de igiena i conduita sntoas;
- s le foloseasc uzual;
- s denumeasc i s utilizeze corect obiectele de igiena de uz personal;
- s cunoasc alimentele de baza din hrana omului, s le diferenieze dup însuirile
caracteristice;
- s manifeste curiozitate fa de mediul înconjurtor;
- s-i dezvolte nevoia de a avea i menine o ambiana plcut, sntoas;
- s dovedeasc prin comportament, atitudini favorabile ocrotirii mediului;
- s previn i s combat atitudinile negative de distrugere, de dezordine, de neglijen;
- s practice exerciii fizice de clire a organismului i de sporire a capacitii de efort i s
diferenieze aspectele caracteristice sexelor;
- s îneleag i s respecte igiena programului zilnic (somn, joc, activitate, etc.);
PRIMAR - copilul trebuie îndrumat:

66
 - s cunoasc noiunile fundamentale igienico-sanitare i de prim ajutor;
- s cunoasc elementele de baz ale igienei muncii în general i ale muncii intelectuale în
special;
- s-i dezvolte responsabilitatea pentru sntatea proprie i a celor din jur,
- s-i consolideze deprinderile de igiena individual (a pielii, a prului, a gurii, a ochilor, a
nasului, a urechilor, a îmbrcmintei, a înclmintei);
- s cunoasc consecinele nerespectrii normelor de igiena i curenie;
- s identifice principalele semne de boal (febra, tuea, etc.);
- s-i însueasc unele noiuni elementare de microbiologic epidemiologie (microbi, virui,
ci de transmitere, etc.) i intoxicaii;
- s cunoasc i s respecte normele de igiena în familie, în microgrup;
- s cunoasc i s evite posibilitile de accident (acas, pe strad, la coal);
- s-i formeze deprinderi de ocrotire a mediului (îngrijirea parcurilor, grdinilor, pomilor,
etc.);
- s manifeste intransigena fa de actele de distrugere a mediului;
- s cunoasc i s respecte normele de igiena a strzii;
- s identifice modalitile specifice de informare ca surse competente în probleme de sntate;
GIMNAZIAL - preadolescentul trebuie format:
- s cunoasc normele de întreinere a strii de sntate psihic i fizic;
- s cunoasc modificrile anatomo-fiziologice specifice diferitelor vârste i efectele lor asupra
strii de sntate;
- s dovedeasc însuirea unui comportament igienic contient;
- s fie capabil s acorde ajutor în caz de accidente;
- s îneleag importana igienei (fizice, morale) în pstrarea sntii;
- s-i însueasc principiile alimentaiei raionale i normele de igiena alimentrii;
- s-i cultive i dezvolte spiritul de întrajutorare uman;
- s îneleag efectele duntoare ale alcoolului i tutunului, drogurilor;
- s respecte un regim zilnic de via sntoas;
- s identifice specificul problemelor de igiena în mediul rural (folosirea surselor de ap, igiena
gospodriei, igiena creterii animalelor);
- s-si cultive atitudinea de ocrotire i conservare a naturii i mediului;
- s dovedeasc preocupri constante de protejare a mediului acas, în comunitate, în vacan;
- s identifice i s îneleag problemele vieii sexuale, prevenind tulburrile specifice;
LICEAL - adolescentul trebuie cluzit:
- s îneleag conceptele tiinifice implicate în starea de sntate i de boal;
- s respecte regimul raional de via i normele de igien personal;
- s cunoasc i s foloseasc - sursele i modalitile de informare tiinific în probleme de
sntate;
- s îneleag raportul dintre igiena corporal i vestimentar i starea de sntate, în contextul
diferitelor curente din mod;
- s îneleag efectul strii de sntate a mediului (social i fizic);
- s cunoasc principalele boli contagioase (transmisibile) prevenirea i profilaxia lor;
- s îneleag i s previn efectele toxicomaniilor uzuale (tutun, alcool, cafea etc.);
- s foloseasc factorii naturali ai mediului pentru clirea organismului;
- s-i formeze un stil de via corespunztor normelor igienei mintale;
- s cunoasc problemele legate de viaa sexual i igiena raporturilor sexuale;
- s respecte principiile etice ale vieii sexuale;
- s îneleag importana zestrei ereditare în actul procrerii;
- s-i asume responsabilitatea propriei stri de sntate i a sntii mediului (social, fizic);
- s dovedeasc i s pretind celor din jur atitudini i comportamente de protecie a mediului
înconjurtor;

67
 5.3. EDUCAIA BUNULUI CETEAN
PRE COLAR - copilul trebuie ajutat:
- s cunoasc principalele noiuni morale pozitive i coninutul lor (bine, adevr, frumos,
disciplinat, corect),
- s cunoasc i s aplice reguli elementare de comportament individual:
- s asculte i s respecte cerinele prinilor i ale educatorului;
- s foloseasc formulele de politee: “va rog”, “mulumesc”, “cu plcere” s salute frumos;
- s poat folosi obiectele proprii, iar ale altora numai dup ce i-au cerut voie;
- s ofere ajutor celor mai slabi sau celor care au nevoie;
- s aplice regulile de comportament în microgrup:
- s asculte când vorbesc cei mai mari sau / i colegii;
- s foloseasc un ton potrivit când vorbete;
- s aib rbdare, s poat amâna satisfacerea unor dorine;
- s participe la diferite activiti: repartizarea jucriilor, strângerea lor, curenia în clas i în
curte, etc.;
- s spun adevrul;
- s îneleag sensul pozitiv i negativ al actelor sale de comportament asupra sa i asupra
celorlali;
- s-i respecte pe prini, pe educatoare i pe toi semenii;
- s cunoasc, s respecte i s manifeste dragoste fa de casa proprie, grdinia, coala,
localitate în care triete;
- s cunoasc i s respecte regulile referitoare la circulaia pietonilor i la normele de
prevenire a oricror accidente;
- s dovedeasc buna cuviin în toate împrejurrile: familie, grdini, pe strad, în parc, la
cofetrie, în autobuz, etc.;
- s deosebeasc între “trebuie” i “nu trebuie”, “e voie” i “nu e voie”, între “se poate” i “nu
se poate”;
PRIMAR - copilul trebuie îndrumat:
- s cunoasc i s îneleag sensul i semnificaia valorilor i normelor morale care conduc
viaa oamenilor în comunitate;
- s îneleag necesitatea respectrii acestora; s se deprind a le respecta;
- s poat analiza fapte i întâmplri din via (reale sau posibile) pentru a aprecia corect
conduita proprie i a celorlali;
- s aprobe faptele i aciunile care sunt în concordan cu normele morale cunoscute i general
acceptate;
- s cunoasc principalele aspecte ale organizrii politice i sociale a rii precum i
principalele drepturi i îndatoriri ale cetenilor;
- s dezaprobe i s resping faptele i aciunile ce dovedesc necinste, lips de respect,
dezordine, lene etc.;
- s manifeste sentimente de dragoste fa de prini, învtori i profesori, fa de coala,
localitate i fa de patrie;
- s poat presta dialog civilizat cu cei din jur, respectând i apreciind corect opiniile lor;
- s fie prevztor fa de propria persoan i fa de ceilali prin cunoaterea i respectarea
regulilor de circulaie, de prevenire a incendiilor i de protecia muncii;
- s-i formeze i s exerseze deprinderi i obinuine morale pe care s le resimt ca trebuine
(s salute, i fie punctual, cinstit, cuviincios etc.);
GIMNAZIAL - preadolescentul trebuie format:
- s cunoasc principalele valori morale i s le poat utiliza în toate împrejurrile;
- s-i însueasc i s-i consolideze principalele deprinderi i comportamente sociale: salutul,
punctualitatea, respectul fa de semeni, politeea, corectitudinea, respectarea cuvântului dat, etc.;
- s respecte munca proprie, munca altora i valorile create prin munc;
- s manifeste sensibilitate pentru adevr, bine, frumos;
- s cunoasc i s respecte valorile i poruncile cretine, ca surs i suport a dreptii;
68
 - s îneleag corect drepturile, dar i obligaiile sale în postura de personalitate unic i liber;
- s manifeste respect fa de societate, fa de regulile i legile ei, precum i pentru
responsabilitatea exercitrii drepturilor democratice;
- s aib simul datoriei i al ordinei, înelegând c e rspunztor de faptele sale, de munca s
tie c poate fi pedepsit când svârete abateri;
- s exprime, prin conduit, o atitudine dezirabil fa de propria persoan i fa de ceilali
(demnitate, modestie, încredere în forele proprii, toleran, ruine când e cazul, etc.);
- s manifeste compasiune i solidaritate cu toi cei aflai în nevoie i suferin;
- s admire i s se mândreasc cu gloria trecut a patriei i s simt nevoia de a o continua;
LICEAL - adolescentul trebuie cluzit:
- s cunoasc i s aplice normele morale fundamentale i regulile prin care individul se poate
integra în viaa social;
- s îneleag c aspiraia spre autonomie i independen pe de o parte i manifestarea
libertii pe de alt parte, trebuie asociate cu sentimentul recunotinei i responsabilitii fa de cei ce
l-au ajutat i continu s-1 ajute;
- s se poat integra în societate ca personalitate distinct, capabil, de opinie proprie, dialog i
comunicare comportamental;
- s-i poat asuma roluri i s manifeste capacitate de analiz i apreciere obiectiv a
comportamentului propriu i a celor din jur;
- s gândeasc liber, creativ i s poat accepta ideile corecte ale altora;
- s poat susine dialog i comunicare interuman civilizat, evitând i respingând
manifestrile de violen i agresiune;
- s manifeste spirit de echip i de parteneriat;
- s respecte democraia i valorile sale;
- s îneleag c pentru înclcarea normelor de comportare civilizat i pentru fapte
antisociale, societatea i legile îl sancioneaz pentru aceasta trebuie s resimt ruine i dezonoare;
- s îneleag demnitatea persoanei umane i respectul ce i se cuvine;
- s dezaprobe i s nu accepte prejudeci de familie, de partid, de biseric, de etnie, de
naionalitate;
- s manifeste explicit respect i dragoste fa de patrie i fa de valorile sale geografice,
materiale i umane;
- s cunoasc i s îneleag problemele tineretului i ale lumii contemporane, asimilând
sentimente de solidaritate i înelegere global, de dezvoltare, colaborare i pace;
- s se poat integra i s poat contribui, în calitate de cetean informat i responsabil, la
rezolvarea problemelor sociale, economice, politice, ale comunitii sale i ale rii;
- s posede simul socialului;

5.4. EDUCAIA PRIN I PENTRU CULTUR I CIVILIZAIE

PRE COLAR - copilul trebuie ajutat:
- s fie contient de locul sau în grupul de copii i s-i pstreze hinuele, înclmintea,
mâinile, faa i prul curate, dorind s fie ordonat, curat, frumos;
- s apere obiectele din jur de murdrie - obiectele cu care mnânc, lenjeria în care se culc,
camera, covorul, dorind s fie curate i frumoase;
- s manifeste dorina de frumos alegând obiectele din jur în funcie de armonia de culori,
formându-i gustul pentru muzic, dans, culoare;
- s poat aprecia produciile artistice ale colegilor;
PRIMAR - copilul trebuie îndrumat:
- s-i construiasc conceptele fundamentale în timp;
- s se obinuiasc s apere frumosul: în cas, pe strad, la coal, în cartier, sat sau ora, în
mijloacele de transport;
- s-i lrgeasc aria de interese pentru viaa socio-cultural: la coal, la biseric, instituiile
de art, localuri (cofetrii);

69
 - s triasc sentimentul apartenenei la o colectivitate care respect cultura prin: comportare,
inut, limbaj, eluri;
- s manifeste dorina de a produce frumosul;
GIMNAZIAL - preadolescentul trebuie format:
- s cunoasc noiunile de cultur i dezvoltare pentru cultur i civilizaie;
- s-i formeze capacitatea de a apra civilizaia prin tot ce întreprinde;
- s-i susin gesturile, comportamentul, limbajul printr-o atitudine de împletire
armonioas i ferm;
- s doreasc s dobândeasc, s-i extind cunotinele în domeniile vieii publice pentru a le
putea apra i înfrumusea;
- s-i cultive aptitudinile i talentele;
- s perceap i s caute frumosul i armonia în sine i în jurul sau;
LICEAL - adolescentul trebuie cluzit:
- s cunoasc modalitile de apropiere i înelegere a culturii i civilizaiei;
- s-i formeze un stil de via civilizat i s fie un propagator prin exemplul propriu al acestui
stil;
- s-i educe spiritul spre o sete neîncetat de cunoatere a culturii i civilizaiei umane;
- s fureasc prin truda lui lucruri, obiecte, opere - expresie a dragostei de frumos;
- s fie capabil de emoii artistice;
- s doreasc s valorifice i s preuiasc patrimoniul cultural naional i universal.

5.5. EDUCAIA PENTRU TIMPUL LIBER

PRE COLAR - copilul trebuie ajutat:
- s îneleag aciunile ca orientare i cu succesiune în timp;
- s-i dezvolte simul timpului în asociaie cu activitatea obinuit;
- s achiziioneze elemente ale unor jocuri de micare, sportive i ale dansului, dovedind ca
înelege i respect regulile jocului i ale unei competiii;
- s capete abilitatea de a intra în relaie cu cei din jur, s se adapteze la diferite contexte
sociale;
- s-i satisfac nevoia de micare i manifestarea afectivitii;
PRIMAR - copilul trebuie îndrumat:
- s-i construiasc concepte fundamentale de timp;
- s se obinuiasc cu îndeplinirea regimului zilnic, ca mod de ordonare i economisire a
timpului;
- s se antreneze în diferite forme de odihn activ, recreativ, în aer liber,
- s-i lrgeasc aria i volumul de interese pentru lectura, pentru natur, pentru jocuri i sport,
pentru viaa artistic i social; s-i însueasc valorile de participare i responsabilitate;
- s triasc sentimentul apartenenei i bucuriei.
GIMNAZIAL - preadolescentul trebuie format:
- s cunoasc noiunea de timp liber, de hoby, de loisir,
- s dobândeasc informaii despre modalitile de petrecere a timpului liber,
- s-i formeze capacitatea de autoorganizare - a timpului liber,
- s-i stimuleze activitatea, iniiativa, originalitatea;
- s trezeasc sentimentul de satisfacie a tririi timpului;
LICEAL - adolescentul trebuie cluzit:
- s cunoasc modalitile diverse de organizare i petrecere a timpului liber,
- s-i consolideze deprinderile de utilizare raional a timpului liber
- s-i formeze un stil de via civilizat, elevat;
- s-i educe spiritul participativ, competitiv i cooperant;
- s-i cultive sentimentul responsabilitii fa de sine;
- s identifice unele surse de stres i modalitile de relaxare;
- s-i asigure un tonus afectiv optimist.

70
 5.6. EDUCAIA PENTRU VIAA DE FAMILIE
PRE COLAR - copilul trebuie ajutat:
- s-i cunoasc componena familiei;
- s-i identifice locul i rolul su în familie (fa de, prini, frai, bunici, alte persoane);
- s dovedeasc însuirea deprinderilor elementare specifice activitii casnice - ex: curirea,
splarea legumelor, fructelor, aranjarea mesei etc.;
- s se comporte civilizat, respectuos în familie
- s aib încredere în membrii familiei lui;
- s doreasc s participe activ la viaa familiei;
PRIMAR - copilul trebuie îndrumat:
- s cunoasc structura familiei, locurile i ocupaiile de baz ale membrilor familiei;
- s diferenieze activitile curente din viaa de familie i s le evalueze corect;
- s dovedeasc respect pentru munca fiecrui membru din familie;
- s participe activ la viaa familiei;
- s exprime respectul i cuviina ceruta fa de adulii din familie;
- s manifeste solidaritate fa de toi membrii familiei;
- s cunoasc evenimentele de baz din viaa familiei (nunta, botez, înmormântare, zile de
natere, aniversri);
GIMNAZIAL - preadolescentul trebuie format:
- s cunoasc ierarhizarea rolurilor în familie;
- s cunoasc istoricul instituiei sociale - familia;
- s-i asume obligaii i sarcini concrete în viaa de familie (ex. aprovizionarea cu pâine,
ducerea gunoiului, etc.);
- s-i cultive respectul pentru toi membrii familiei indiferent de vârst i sex;
- s accepte existena individual i colectiv în cadrul familiei;
- s se implice activ în problem familiei;
- s sesizeze locul familiei lui în comunitate;
LICEAL - adolescentul trebuie cluzit:
- s cunoasc funciile familiei;
- s cunoasc i s respecte tradiiile familiei;
- s identifice i s îneleag crizele din familie;
- s fie contient de limitele dependenei i independenei membrilor dintr-o familie;
- s protejeze i s-i doreasc integritatea familiei;
- s participe activ la problemele familiei, s iniieze soluii de rezolvare a crizelor;
- s cunoasc criteriile de evaluare social a familiei în comunitate;
- s doreasc s fie un factor de unitate al familiei.

5.7. CUNOA TEREA PSIHOPEDAGOGIC,

AUTOCUNOA TEREA ÎN VEDEREA DEZVOLTRII CARIEREI
PRE COLAR - copilul trebuie ajutat:
- s-i cunoasc i s-i reprezinte propriul corp;
- s dovedeasc însuirea deprinderilor fundamentale de autonomie personal, ex: hrnire,
îmbrcare, înclare, control sfincterian etc.
- s dovedeasc constana în reacii emoionale ca expresie a echilibrului emoional;
- s aib sentimentul securitii personale (de protecie i apartenena);
- s cunoasc profesiile i locurile de munc ale prinilor;
- s identifice coninutul i formele activitilor din viaa de familie (gtit, splat, curenie,
grdinrit, etc.);
- s dovedeasc însuirea unor deprinderi de munc fizic i intelectual elementare (s
coloreze, s coase, s deseneze, etc.);
71
 - s respecte munca i rezultatele muncii altora.
PRIMAR - copilul trebuie îndrumat:
- s-i cunoasc propria identitate (nume, adresa, vârst) i rolurile pe care le deine (colar,
frate, copil, nepot);
- s dovedeasc prin comportament perfecionarea autonomiei personale (independena,
autocontrol);
- s-i identifice dorinele i posibilitile reale;
- s-i exprime un ideal moral sub forma: “Cu cine vreau s fiu la fel?”;
- s cunoasc aspecte din munca oamenilor aduli din jurul lui - locuri de munc, profesii,
coninutul muncii;
- s sesizeze specificul zonal al activitii oamenilor (domenii de interes în zon: minerit,
agricultur, comer, etc.);
- s dovedeasc consolidarea deprinderilor implicate în activiti practic-aplicative i
intelectuale;
- s-i contientizeze raportul dintre aspiraii i posibiliti reale.
GIMNAZIAL - preadolescentul trebuie format:
- s se cunoasc pe sine atât în urma autoevalurii cât i prin raportarea la ceilali (prin
comparaie);
- s cunoasc cât mai variate modele de personaliti propuse drept ideale;
- s fie contient de rolul pe care îl deine;
- s descopere modelele i mijloacele adecvate exprimrii de sine (prin comportament, prin
vestimentaie, prin limbaj);
- s utilizeze flexibil mecanisme variate de adaptare la situaii concrete, autocontrolul
emoional;
- s-i depeasc egocentrismul, dovedind toleran i compasiune;
- s cunoasc i s descrie specificul zonal al activitii oamenilor (instituii, profesii, tradiii,
obiceiuri);
- s-i însueasc deprinderi generale tehnico-aplicative (conform programei analitice la
disciplinele tehnologice) i deprinderi fundamentale ale muncii intelectuale;
- s cunoasc posibilitile judeene, zonale i naionale de colarizare i profesionalizare;
- s-i dobândeasc autonomia personal sub aspect decizional;
- s-i identifice aptitudinile i deficienele;
- s-i recunoasc domeniile de interes i s acioneze în sensul cultivrii lor;
- s-i dezvolte capacitatea de autocontrol, de auto-evaluare i evaluare obiectiv. Not:
- Obiectivele decurg din structura sistemului colar naional, sistem în care elevii au obligaia
deciziei colare i profesionale la absolvirea gimnaziului.
LICEAL - adolescentul trebuie cluzit:
- s cunoasc complexitatea realitii social-economice locale i naionale;
- s cunoasc dinamica i specificul lumii profesiilor;
- s dobândeasc abiliti proprii de informare;
- s-i perfecioneze deprinderile de munc fizic i intelectual;
- s-i identifice domeniile de interese stabile;
- s poat opera o ierarhizare a motivelor determinante în decizia existenial;
- s-i contientizeze statusurile i rolurile;
- s îneleag i s interpreteze corect realitatea;
- s exprime în conduit motive de autorealizare;
- s dovedeasc sentimentul demnitii personale (respect fa de sine, fa de alii, fa de
omenire în ansamblu);
- s-i identifice obiectiv i realist propria personalitate;
- s fie capabil s-i rezolve conflictele personale i s adopte decizii adecvate situaiilor;
- s-i aleag i s fie capabil s susin e concepie de via;
- s-i stabilizeze idealul de via.

72
 5.8. ORE LA DISPOZIIA EDUCATORULUI
Dirigintele are latitudinea s stabileasc unele teme, activiti (propuse de elevi sau gândite de
el) precum i forma de desfurare.
Realizând armonios toate laturile educaiei, dirigintele va urmri problemele care preocup pe
educatorii din toate rile Europei cum sunt:
- dimensiunea european a culturii i identitatea naional,
- lupta împotriva violenei,
- tolerana interuman,
- UNESCO i problemele educaiei,
- educatorul, animator i formator,
- lupta împotriva delincventei juvenile,
- analiza diverselor sectoare de activitate ale clasei.

CAPITOLUL VI
PROPUNERI DE TEME I OBIECTIVE PE CLASE
PENTRU FIECARE COMPONENT EDUCATIV

6.1. MANAGEMENTUL GRUPULUI EDUCAT

A. Clasa a V-a
1. Organizarea i distribuirea responsabilitilor în grup:
- s realizeze rolul i locul pe care îl ocup clas din care face parte în ierarhia organizaional
a colii;
- s se asigure o repartiie corect i adecvat a responsabilitilor în grup i o implicare prin
cooperare;
- s se determine implicarea contient a fiecrui membru la viaa clasei potrivit capacitilor
psiho-fiziologice i a aptitudinilor existente;
2. Organizarea ambientului clasei:
- s-i însueasc normele tiinifice de organizare ambiental;
- s contientizeze nevoia respectrii acestor norme potrivit specificului activitii de învare;
- s sporeasc motivaia respectrii normelor ambientale cunoscând efectele psiho-fiziologice
asupra strii generale a organismului;
- s-i exprime instructiv opiniile privind calitatea i organizarea mediului;
- s urmreasc influena factorilor de mediu asupra strii de echilibru a întregului grup;
3. Cum i-ai dori s fie, ce crezi c ar trebui s fac grupul tu colar?
- s identifice “grupul ideal”;
- s perceap corect realitatea vieii grupului de apartenen;
- s disting diferena dintre grupul real i grupul ideal:
- s-i formeze un echilibru între ateptare i ofert;
4. Grupul tu ti se potrivete? - Tu îi corespunzi?
- s se raporteze adecvat la grupul de apartenen;
- s se acomodeze normelor impuse de grup;
- s se realizeze i s se pstreze permanent un echilibru optim al relaiei EU-GRUP, GRUP-
EU.
B. Clasa a VI-a
1. Îmi plac colegii mei, am nevoie de ei! - s perceap corect colegii (calitile i defectele
acestora);
- s fie capabil s-i exprime o atitudine fa de grup;
- s poat aprecia expansivitatea colegilor fa de problemele personale i s primeasc
ajutorul lor;
- s-i formuleze cu claritate elementele, trsturile comune personale i ale membrilor de grup;
2. Cooperare în competiie:
73
 - s se defineasc realizând înelegerea celor dou noiuni;
- s-i dezvolte nevoia cooperrii, solidarizrii în competiie;
- s-i poat aprecia potenialul competitiv, limitele acestuia;
3. M orientez: prefer sau resping obiectiv?
- s-i asume responsabilitatea exprimrii opiniei;
- s-i formuleze criterii corecte de referin prin care prefer sau respinge;
- s-i lmureasc dac expansivitatea personal este o nevoie intern sau rezultat al unor
interese;
4. Opinia mea, opinia noastr, opinia tuturor.
- s cunoasc importana formulrii unei opinii reale corecte;
- s cunoasc importana integrrii în opinia colectiv i momentele de necesitate ale acesteia;
- s-i dezvolte maleabilitatea fa de opinii noi individuale sau de grup i s foloseasc
constructiv elementele comune;
- s determine trirea sentimentului de comuniune de opinii;
- s îneleag i s accepte legea majoritii - opinia colecia de grup.

C. Clasa a VII-a

1. Suntem unii. De ce? Când?

- s poat realiza importana spiritului de echip;
- s-i dezvolte capacitatea de a discerne nevoia coeziunii de grup (pe situaii i probleme) i
coeziunea printr-un scop;
- s-i dezvolte nevoia de orientare spre grup prin solidaritate;
2. Acum, îmi ajut colegii - colegul;
- s perceap rapid i corect nevoia celor din jurul lui;
- s fie capabil s ofere ajutor fr condiionri;
- s contientizeze când, în ce situaii s intervin;
3. Pot fi eu lider?
- s se defineasc i s îneleag corect noiunea de lider i atributele ce-i revin acestei noiuni;
- s accepte nevoia necesitii unui lider de grup spre care s tind toi membri;
- s poat aprecia corect calitile colegilor ca viitori poteniali lideri;
4. Definiia clasei noastre:
- s recunoasc personalitatea clasei;
- s realizeze prin contientizare statutul clasei în sistemul colar din care face parte i s-i
identifice apartenena la clas;
- s contientizeze elementele definitorii specifice clasei care confer o not distinct,
personal.
D. Clasa a VIII-a
1. Colegii mei mi se potrivesc?
- s-i dezvolte capacitatea de apreciere corect a colegilor;
- s-i dezvolte capacitatea de autocunoatere raportându-se realist la colegi i s descopere
aspiraii comune;
- s perceap corect poziia colegilor fa de propria persoan i s o accepte;
2. Învm, ne distrm împreun!
- s-i dezvolte nevoia de a fi împreun în afara clasei;
- s descopere activitile care îi unesc;
- s descopere activiti de interes comun în scopul formativ al propriei personaliti;
3. Spiritul de solidaritate, suport al încrederii în mine;
- s îneleag sintagma “unde-s doi puterea crete”;
- s identifice nevoia grupului în autoformare;
- s tie s intervin cu discernmânt în situaii dificile sau decizionale;
4. Nevoia de a fi împreun mai departe;
- s aprecieze rolul pe care 1-a avut grupul în formarea i dezvoltarea personal i s evalueze
ansele de pstrare a realitilor formate;
74
 - s realizeze punctele de uniune care s-au format între ei;
- s contientizeze afectivitatea de grup ca suport al prieteniei.

E. Clasa a IX-a

1. Organizarea colectivului clasei, distribuirea sarcinilor:

- s cunoasc responsabilitile în cadrul grupului;
- s asigure funcionarea dinamic a acestora;
- s-i exprime fiecare disponibilitatea asumrii unor responsabiliti s mobilizeze potenialul
creativ-organizatoric;
2. Organizarea ambianei clasei:
- s perceap rolul mediului ambiant asupra vieii i activitii grupului;
- s-i însueasc noiunile necesare organizrii ambientale optime;
- s contribuie activ i cu soluii concrete la asigurarea unei ambiane plcute, stimulatoare;
3. Grupul - generator de emoii i sentimente puternice:
- s identifice strile afective pe care le genereaz grupul;
- s evalueze corect potenialul afectiv al grupului;
- s poat discerne emoiile i sentimentele cu încrctura pozitiv de cele negative;
4. Motive superioare, motive inferioare ale colaborrii de grup
- s recunoasc piramida motivaional a grupului;
- s identifice care sunt motivele care îl determina s colaboreze sau s refuze colaborarea în
grup;
- s-i formuleze direcii de centrare pe motivele superioar ale grupului din nevoia
colaborrii.

F. Clasa a X-a

1. Dirigintele, colegul nostru:

- s aprecieze obiectiv deschis statutul dirigintelui;
- s deschid calea optim în vederea unei comunicri reale diriginte - elev;
- s-i dezvolte nevoia de comunicare cu dirigintele considerindu-1 un bun prieten;
- s aib curajul exprimrii opiniei privind conduita relaional a dirigintelui;
2. Personalitatea clasei noastre:
- s realizeze imaginea individualitii clasei în raport cu alte clase;
- s fie stimulat sentimentul “mândriei clasei”;
- s creeze nevoia formrii imaginii despre personalitatea clasei - competitiv superioar -
(model) în ierarhia sistemului colar;
3. Decizia - obligaie exterioar sau nevoie interioar?
- s îneleag rolul, importana, deciziei;
- s disting între deciziile interioare i cele impuse de realitatea exterioar;
- s contientizeze situaiile în care este nevoie ca decizia interioar s interfereze cu decizia
exterioar;
4. Mica “afacere” pe care o poate întreprinde clasa noastr:
- s se descopere surse de obinere a unor venituri colective;
- s se iniieze “afaceri” care s contribuie la coeziunea i stabilitatea clasei;
- s dezvolte nevoia implicrii active în realizarea unui fond personal al clasei.

G. Clasa a XI-a

1. Ce ne unete? Ce ne desparte?
- s disting elementele care creeaz i întrein armonia în grup de cele care pot produce
disensiuni;
- s contientizeze nevoia solidaritii de grup;
- s perceap corect relaii, atitudini, comportamente care conduc la coeziunea grupului;
75
 2. Sacrificiul de grup - “complicitatea” grupului:
- s îneleag corect noiunea de sacrificiu i limitele acestei noiuni diferena între solidaritate
i complicitate;
- s contientizeze riscurile sacrificiului neadecvat;
- s-i formuleze cu “claritate” efectele actului de complicitate la nivelul grupului;
- s-i defineasc puterea de a fi complice al grupului - când i în ce situaii;
3. Minciuna colectiv - efectele ei asupra grupului:
- s îneleag “valoarea” moral a minciunii;
- s-i însueasc informaii privitoare la efectele minciunii colective i efectele culpei asupra
personalitii;
- s identifice cu discernmânt situaiile în care grupul se face parte la miciuna colectiv;
- s-i formeze capaciti de anticipare a efectelor minciunii colective i de a discerne i extrage
pe cele pozitive;
4. Imitaia: norm i modalitate de însuire a modelelor de grup:
- s contientizeze rolul i efectele imitaiei asupra comportamentului pe valoarea i limitele
imitaiei în învare;
- s identifice i s delimiteze situaiile; elementele tentante de a fi imitate;
- s diferenieze contientizând nevoia intern de a imita, de provocrile sociale ale imitaiei;
- s discearn caracteristicile, elementele cu efect pozitiv ale vieii grupului care pot fi însuite
prin imitaie.

H. Clasa a XII-a

1. Conflicte în grup:
- s defineasc noiunea de conflict;
- s identifice situaiile, factorii generatori de conflicte;
- s elimine elementele de confuzie cu privire la conflict, stare conflictual, stare tensional,
incident banal;
- s discearn efectele pozitive de cele negative ale conflictului de grup i s intervin în
ameliorarea conflictului;
- s cunoasc care pot fi consecinele negative ale conflictului din interiorul grupului asupra
elevului;
2. Locul, poziia mea în grupul meu:
- s-i perceap poziia real în grup;
- s-i formuleze criterii de estimare stabil a preferinelor;
- s-i delimiteze poziia formal de cea informal a grupului;
3. “Gaudeamus!”
- s reactualizeze, s aprecieze, existena în comun în timpul liceului;
- s dezvolte nevoia de a se cuta i a se retrage în situaii de excepie la colegii, prietenii din
liceu;
- s planifice organizarea i modul de desfurare a srbtorii de desprire i a reîntâlnirilor
viitoare;
- s formuleze nevoia cutrii în sine a imaginii dirigintelui.

6.2. EDUCAIA PENTRU SNTATE

A. Clasa a V-a
1. Sntatea i igiena individual:
- s îneleag noiunile de igien, sntate i importana lor în viaa omului;
- s-i însueasc un sistem de cunotine privind igiena personal ca fundament în formarea
deprinderilor adecvate;
- s cunoasc consecinele nerespectrii normelor de igien i curenie;
2. Trusa de igien personal:

76
 - s cunoasc obiectele de uz personal ce formeaz trusa intim, trusa care îi aparine în
exclusivitate;
- s cunoasc care sunt deprinderile elementare de igiena personal;
- s-i trezim interesul pentru utilizarea zilnic i corect a trusei personale;
- s cunoasc efectele negative asupra sntii ca urmare a absenei trusei i a nefolosirii
corecte;
3. Nu vreau s fiu bolnav!
- s identifice situaiile care determin anumite semne externe de boal,
- s cunoasc deosebirea între boal i sntate;
- s recunoasc expresiile emoionale specifice strii de boala i sntate;
- s poat corela rezultatele randamentului colar cu strile de disconfort psiho-fiziologic;
4. M odihnesc, m joc, mnânc;
- s îneleag necesitatea îmbinrii armonioase a diferitelor tipuri de activitate i s-i formeze
deprinderile de igien la mas, la joac, în odihn;
- s contientizeze efectul activitilor amintite asupra strii de “bine” i asupra sporirii
eficienei activitii colare;
- s cunoasc alimentele de baz i efectul lor asupra organismului.
5. Handicap, handicapai:
- s cunoasc noiunile de “handicap”, “persoan handicapat”;
- s-i formuleze posibiliti proprii de depire a consecinelor handicapului;
- s doreasc s ajute, dup posibiliti i împrejurri, persoanele handicapate;
- s cunoasc viaa i activitatea unor personaliti care au reuit s-i depeasc prin efort,
minim, creaie, handicapul (ex. Beethoven);
- s fie contient ei handicapul nu este un factor care s împiedice o activitate profesional i
nici integrarea social.
6. Grdina mea cu flori:
- s învee s iubeasc florile, s-i dezvolte nevoia de a le avea în preajm, pe masa de lucru;
- s îneleag frumuseea obiceiului de a cultiva i îngriji flori;
- s-i însueasc informaii cu privire la efectul psiho-fiziologic - prin cromatic - pe care o
ofer florile i aranjamentul floral.
7. Curenia - cartea mea de vizit:
- s îneleag importana cureniei în pstrarea sntii;
- s cunoasc modul de-apreciere a unei persoane dup aspectul igienic exterior i al obiectelor
personale (îmbrcminte, înclminte, ghiozdan, rechizite etc.)
- s realizeze “curenia” ca o oglind, ca un punct de pornire în aprecierile pe care le
realizeaz cei din preajm vis-a-vis de propria persoan.
8. Plantele medicinale i sntatea:
- s cunoasc principalele plante medicinale i utilizarea lor la pstrarea sntii;
- s îneleag necesitatea cultivrii i colectrii plantelor medicinale.

B. Clasa a VI-a

1. Boli infecioase i contagioase:

- s cunoasc principalele boli contagioase i infecioase;
- s identifice sursele i cile de transmitere a aeestor boli;
- s îneleag importana regulilor de igien pentru prevenirea i protejarea de aceste boli i s
cunoasc mijloacele de intervenie în caz de îmbolnviri.
2. “Mens sana în corpore sano”:
- s îneleag raportul dintre sntatea fizic i psihic;
- s adopte o conduita de viaa corect pentru a-i asigura un tonus optim;
- s îneleag necesitatea unui program organizat pentru evitarea supraîncrcrii, surmenajului
i a activitii în salturi.
3. Relaiile mele cu familia i cu colegii:
- s îneleag necesitatea promovrii unei atmosfere sntoase, armonioase acas i la coal;
77
 - s adopte o atitudine civilizat în mediile cu cei din jur bazat pe înelegere, respect,
bunvoin, întrajutorare.
4. Igiena i protecia mediului în drumeii i excursii:
- s cunoasc principalele reguli de igien în drumeii i excursii;
- i contientizeze consecinele nerespectrii acestor reguli;
- s preuiasc i s protejeze natura.
5. Frica - de cine i de ce?
- s identifice sursele i mecanismele de declanare a fricii;
- s cunoasc modaliti de dominare a fricii în vederea bunei adaptri;
- s-i cunoasc i s-i contientizeze resursele psiho-fiziologice i posibilitatea de antrenare a
acestora în situaii generatoare de fric.
6. Sunt un fricos?
- s-i cunoasc posibilitile de “alimentare” i “neutralizare” a strii de fric;
- s poat anticipa situaiile generatoare de fric pornind de la cunoaterea propriului potenial
psiho-fiziologic;
- s îneleag starea de echilibru emoional;
- s cunoasc efectele negative ale strii de fric.
7. Sntatea i frumuseea:
- s cunoasc efectele benefice ale strii de sntate fizic i psihic;
- s îneleag raportul dintre sntate intim, personal i aspectul de frumos;
- s îneleag ca sntatea psihic poate fi generatoare de frumusee.

C. Clasa a VII-a

1. Am mai crescut? (Pubertatea - tema difereniat pentru fete i biei)

- s cunoasc principalele transformri anatomo-fiziologice specifice vârstei i sexului i i
îneleag noiunea de pubertate;
- s cunoasc caracteristicile modificrilor psihice specifice acestei vârste;
- s tie, s îneleag, s accepte i s depeasc modificrile care apar sexului opus cu care
intr în contact.
2. Igiena intim: (Tema difereniat pentru fete i biei)
- s cunoasc regulile elementare de igien intim;
- s îneleag importana respectrii acestor norme pentru sntatea personal i a celor din jur;
- s contientizeze riscurile nerespectrii normelor de igien;
- s asocieze noiunea de igiena personal cu cea de respect pentru sine i pentru cei din jur.
3. Sntate fizic i mental - cerin a vieii:
- s deosebeasc cele dou stri i s perceap raportul dintre ele;
- s îneleag necesitatea pstrrii echilibrului între cele dou stri;
- s asocieze starea de sntate cu noiunea de “bine” de “via”.
4. Cui m adresez în probleme de sntate?
- s cunoasc sursele autorizate în probleme de sntate;
- s recunoasc nevoia informaiilor tiinifice i autorizate în probleme de sntate;
- s depeasc sentimentul de jen i teama în solicitarea i adresabilitatea ctre sursa
autorizat.
5. Munca fizic - generatoare de sntate:
- s realizeze rolul activitii fizice în meninerea strii de sntate;
- s îneleag rolul deprinderilor i obinuinelor de practicare a activitii fizice în dezvoltarea
armonioas a personalitii;
- s îneleag i s cunoasc posibilitile de punere în acord a activitii fizice cu resursele
individuale specifice.
6. Fumatul - iluzia maturitii:
- s realizeze efectul fumatului ca toxic uzual prin repercutarea asupra sntii;
- i identifice elementele care creeaz asocierea fumatului - statutului de adult;
- s îneleag necesitatea evitrii i eliminrii fumatului ca un factor important de igien;
78
 - s anuleze imaginea fals despre fumat ea fenomen sau suport al anumitor stri.
7. Ambiana i sntatea mea:
- s cunoasc semnificaia igienic i psihologic a ambianei;
- s realizeze necesitatea formrii unor deprinderi de asigurare i pstrare a unei ambiane
optime;
- s-i însueasc i s identifice principalele elemente, norme, de realizare a unei ambiane
plcute cu efect stimulator adecvat atât acas cât, i la coal.

D. Clasa a VIII-a

1. Sntatea mea i a grupului meu:

- s îneleag importana respectrii normelor de comportament igienic individual i efectele
asupra grupului;
- s-i propun i s doreasc protejarea grupului în sensul evitrii contactelor în caz de boal;
- s accepte dependena reciproc între sntatea grupului i sntatea individual.
2. Roesc, transpir, tremur. Când i de ce?
- s recunoasc semnele specifice tulburrilor emoionale;
- s îneleag relaia dintre manifestrile emoionale i tulburrile neuro-vegetative;
- s perceap mecanismele declanrii i autoreglrii acestor tulburri;
- s contientizeze necesitatea exprimrii adecvate a strilor emoionale.
3. Alimentaia i sntatea mea:
- s cunoasc noiunea de alimentaie raional;
- s-i însueasc informaiile necesare alimentaiei adecvate pentru vârsta i efortul pe care-1
depune;
- s îneleag raportul dintre alimentaie i sntate;
- s tie s depeasc nevoia de alimentaie ca o retragere a tensiunilor i stresului psihic.
4. Agresivitatea, un rspuns de neadaptare:
- s identifice formele de agresivitate verbal i comportamental i s identifice sursele
generatoare ale agresivitii;
- s diferenieze agresivitatea verbal i comportamental ca accident, ca excepie, de
agresivitatea generat de instabilitatea emoional;
- s îneleag i s depeasc strile de tensiune, de stres, strile conflictuale;
- s realizeze particularitile dezvoltrii psihice la preadolesceni;
- s cunoasc posibilitatea autoreglajului în ideea înlturrii agresivitii ca atitudine
comportamental patologic.
5. Organizarea timpului în condiii de examen, concurs, competiie:
- s îneleag importana organizrii raionale a timpului de odihna i munc, a constanei i
ritmicitii;
- s se formeze preocuparea de a-i cunoate limitele fiziologice i psihice la efort susinut
complex;
6. ansele i riscurile competiiei:
- s îneleag sensul corect al noiunii de competiie;
- s aib posibilitatea de autoreglaj a întregului potenial i comportament în situaii
competitive;
- s-i dezvolte mobilitatea capacitii de a accepta succesul i insuccesul cu aceeai demnitate,
eliminând eventualele efecte negative.
7. Emoii i timiditate. Succes i eec.
- s dezvolte capacitatea de înelegere a limitelor pân la care emoiile nu sunt duntoare;
- s realizeze efectul antrenant, stimulator al emoiilor în anumite situaii;
- s-i însueasc noiunile necesare pentru înelegerea diferenei noiunii de timiditate i
intimidare;
- s-i poat formula o imagine adecvat despre relaia timiditate-emoie i despre efectul nociv
asupra stabilitii psihice;

79
 - s realizeze o cunoatere de sine corect oferindu-i posibilitatea autoreglrii
emoionale.

E. Clasa a IX-a

1. Regimul de via i activitate al elevului de liceu:

- s cunoasc importana organizrii raionale a timpului;
- s îneleag modificrile specifice vârstei, raportate la cerinele activitii.
2. Primul ajutor în caz de accidente; S.O.S.!
- s-i cunoasc posibilitile de “alimentare” i “neutralizare” a strii de fric;
- s poat anticipa situaiile generatoare de fric pornind de la cunoaterea propriului potenial
psiho-fiziologic;
- s îneleag starea de echilibru emoional;
- s cunoasc coninutul noiunii de prim ajutor;
- s îneleag diferena dintre prim ajutor i ajutor propriu-zis;
- s-i determinm comportament de solidaritate.
3. Cafea, tutun, alcool -factori de autodistrugere:
- s cunoasc consecinele grave ale consumului de cafea, tutun, alcool, etc.;
- s realizeze riscurile dependenei de aceti factori;
- s îneleag diferena dintre “îmi place”, “am nevoie”, “vreau”, “îmi face bine”;
- s identifice elementele care determin consumul de cafea, alcool, tutun, pentru a le evita;
- s promoveze o atitudine atent fa de aceti factori;
4. Sentimentul de pericol i efectele lui:
- s îneleag noiunile de “pericol” i “team”;
- s cunoasc influena factorilor generatori de teama i pericol asupra randamentului colar i
în general asupra unui tonus psiho-afectiv optim;
- s poat diferenia sursele subiective de cele obiective în dezvoltarea sentimentului de pericol
i team;
- s posede elementele necesare de autoreglaj pentru depirea sentimentului de teama i
pericol.
5. Adolescena, vârsta marilor contradicii:
- s cunoasc problemele legate de diferenele de ritm ale dezvoltrii fizice, psihice, sociale
specifice adolescenei;
- s identifice interseciile vârstelor adult-adolescent;
- s dovedeasc toleran i înelegere fa de aduli;
- s-i formeze capacitatea de a identifica sursele obiective ale frmântrilor i
contradiciilor.

F. Clasa a X-a

1. Igiena muncii intelectuale:

- s îneleag specificul noiunii de “igiena muncii intelectuale”;
- s accepte necesitatea igienei muncii intelectuale;
- s cunoasc motivaia tiinific a igienei muncii intelectuale;
- s-i defineasc un regim propriu de munc intelectual în raport au nevoile i posibilitile
proprii.
2. Tulburri psihice la adolescentul normal:
- s i se ofere posibilitatea de a diferenia tulburrile specifice vârstei de adolescent de factura
tulburrilor psihiatrice;
- s li se ofere informaii în sensul formrii posibilitilor de intervenie i autoreglaj;
- s-i propun i s-i însueasc modele demne de conduit.
3. Mâncm pentru a tri sau trim pentru a mânca?
- s cunoasc importana alimentaiei pentru o dezvoltare armonioas a organismului;
- s perceap importana alimentaiei ca suport psiho-energetic al activitii;
80
 - s contientizeze efectele alimentaiei asupra aspectului exterior;
- s realizeze efectele supra-alimentaiei i ale carenei de alimentaie asupra strii de sntate
organic, fiziologic i psihic.
4. Aer, lumin, culoare în viaa mea!
- s cunoasc parametrii necesari - optimi - de a fi respectai în ambiana personal i
înconjurtoare;
- s contientizeze efectul psiho-fiziologic al respectrii optime a acestor parametri;
- s perceap necesitatea de a ajunge la o bun stare de sntate individual prin promovarea
sntii mediului;
- s cunoasc normele de igiena mediului.
5. Moda i sntatea:
- s stabileasc un raport optim între “moda” ca fenomen social, pe de o parte, i “sntatea
individual” i a colectivitii pe de alt parte;
- s fie contieni de efectele nocive ale unor obiecte vestimentare la mod: materiale sintetice,
purtarea bocancilor vara, etc.;
- s tie, s realizeze i s îneleag necesitatea evitrii bravurii i snobismului în mod;
- s-i realizeze modele de inuta vestimentara proprie, determinai de contextul social inând
seama de particularitile individuale i de nevoia de sntate.
6. Activitatea suport sau bariera a strii de sntate?
- s identifice rolul stresant sau benefic al emoiilor puternice sau prelungite;
- s aib posibilitatea dirijrii efectelor i sentimentelor spre scopuri i motivaii pozitive;
- s cunoasc modaliti de autoreglaj a afectivitii;
- s aib posibilitatea înelegerii i diferenierii elementelor afective potrivit structurii întregii
personaliti proprii sau a celor din preajm.

G. Clasa a XI-a

1. întâlnirile biei-fete. Prietenia si iubirea:

- s tie, s diferenieze coninuturile celor dou noiuni “prietenie” - “iubire”;
- s îneleag i s accepte elementele comune i stimulative pentru cele dou noiuni;
- s îneleag raportul dintre “prietenie” i “iubire”;
- s priveasc prietenia ca una dintre cele mai puternice i stabile trsturi de caracter i ca
unele elemente pot genera iubirea;
- s învee s îneleag c ateptrile sunt formulate potrivit propriei nevoi i structuri fr s
condiioneze partenerul care poate avea o alt structur i alte posibiliti de a oferi.
2. Stres i relaxare:
- s poat diferenia “starea de stres”, de tensiune permanen, de stresul i tensiunea provocat
de factori de moment;
- s fie capabil i îneleag i s depisteze momentul de intervenie prin relaxare;
- s cunoasc efectele negative ale stresului de durat;
- s dobândeasc puterea i cunotinele necesare pentru a depi stresul.
3. Sntatea - factor de cultur:
- s îneleag raportul “sntate”-”nivel cultural”;
- s contientizeze importana culturii în pstrarea strii de sntate;
- s realizeze faptul ca fiecare civilizaie implic un anumit tip specific de cultura a sntii;
- s realizeze o integrare contienta a noiunii de sntate în patrimoniul cultural individual i
social;
- s considere sntatea spiritual drept ideal de cultivare a spiritului.
4. Reclamele:
- s identifice “reclama” ca mijloc de informare în mas în scop comercial inând seama de
efectele pe care le poate avea asupra strii de sntate;
- s-i dezvolte puterea de discernmânt fa de reclamele care sunt tentante, dar pot atent la
starea de sntate;

81
 - s-i dezvolte capaciti de selectare potrivit nevoilor personale urmrind totodat o realitate
benefic a acestora.
5. Sntatea i viaa mea de familie:
- s îneleag importana sntii personale a fiecrui membru în întreinerea strii de sntate
familial;
- s îneleag efectele strii de sntate general a familiei asupra fiecrui membru;
- s perceap i s accepte boala unui membru din familie cu modificrile
comportamentale specifice;
- s contientizeze necesitatea pregtirii pentru viaa de familie, oferind modele optime
personale pentru starea de sntate i echilibru.
6. Partenerul ideal:
- s identifice i s-i formuleze imaginea partenerului ideal;
- s realizeze cu responsabilitate propria imagine;
- s-i dezvolte capaciti de acomodare a imaginii personale la partener precum i de ajustare
a imaginii formulate despre partener nevoilor sale;
- s fie capabil s îneleag c într-o relaie durabil i stabil (prietenie, cstorie), imaginea
partenerului “ideal” poate suferi modificri.
7. Sntatea comunicrii interumane:
- s recunoasc modelul optim de comunicare interuman;
- s cunoasc efectul diferitelor tipuri de comunicare i relaii interumane;
- s realizeze raportul dintre “vorba” i “fapta” - ca element al imaginii de sine;
- s cunoasc efectele pozitive i negative ale diferitelor modaliti de comunicare în grup
asupra strii de echilibru i sntate.
8. Medicina tradiional i practici alternative:
- s obin informaii corecte despre “practicile alternative”;
- s accepte contribuia i limitele medicinii tradiionale.

H. Clasa a XII-a

1. Cum m pregtesc pentru viaa de familie?

- s cunoasc funciile familiei;
- s fie pregtit pentru schimbarea de roluri decizionale;
- s-i poat clarifica atributele ca membru al familiei;
- s îneleag rolul familiei în sntatea comunitii.
2. Zestrea ereditar cu care intru în via:
- s cunoasc noiunea de “zestre ereditar”;
- s contientizeze intervenia factorilor de risc asupra zestrei ereditare;
- s cunoasc ansamblul de factori care acioneaz i modeleaz produsul zestrei ereditare;
- s cultive responsabilitatea fa de zestrea ereditar pe care o deine i o transmite:
- s accepte necesitatea, cunoaterea, zestrei genetice i decizia de procreare,
3. Tulburri ale comportamentului sexual:
- s-i însueasc i s dein cunotine corecte tiinifice despre sexualitate;
- s cunoasc noiunea de “comportament sexual normal”
- s-i însueasc câteva elemente necesare sesizrii eventualelor tulburri de sexualitate;
- s contientizeze factorii care pot genera anumite tulburri de sexualitate;
- s li se dezvolte curajul de a apela rapid la mijloacele i terapeutice de specialitate;
- s-i formuleze o imagine clar despre sexualitate în raport cu moralitatea sexualitii i cu
eventualele consecine.
4. Echilibrul naturii, echilibrul meu:
- s accepte reciprocitatea natur-om;
- s îneleag influenta factorilor de mediu asupra omului i a omului asupra mediutui;
- s dezvolte responsabilitatea fa de mediu i protecia de sine în raport cu acesta.
5. Pasul urmtor:
- s contientizeze atributele ce-i revin intrând într-o nou comunitate;
82
 - s identifice necesitatea pregtirii pentru via i a resurselor personale;
- sa-i asume responsabilitatea unui echilibru al situaiilor de cuplu oferind propriul model;
- s priveasc cu responsabilitate implicarea în viaa intim a “cuplului” ca mijloc de sntate
pentru viitorul partener.
6. Responsabilitatea procrerii:
- s cunoasc i s-i însueasc complexul de fenomene, atitudini i practici care concura la
apariia unui nou individ;
- s-i impun controlul contient asupra factorilor cu ansele cele mai ridicate
- pozitive privind produsul procrerii;
- s-i formuleze o imagine clar asupra responsabilitii ca viitor printe;
- s se înarmeze cu conduite pozitive în cazul unui rezultat-eec al actului de procreaie;
- s accepte procreaia drept posibilitate suprema de autorealizare. 7. Sntatea - o valoare
pentru individ i societate:
- s realizeze i s dezvolte nevoia de participare activ la asigurarea strii de sntate social;
- s fie capabil s discearn între binele “social” i “individual” subordonându-1 pe acesta din
urm.

6.3. EDUCAIA BUNULUI CETEAN

A. Clasa a V-a
1. Drepturile i îndatoririle elevului:
- s cunoasc i s-i însueasc articolele Regulamentului coal i ale Regulamentului de
ordine interioar;
- s îneleag necesitatea respectrii acestora;
- s dezvolte capacitatea de a solicita respectarea drepturilor prevzute, dar i de a observa i
respinge abaterile.
2. Respectul fa de prini i dascli:
- s îneleag corect noiunea de “respect”;
- s cunoasc modalitile de exprimare a respectului;
- s manifeste respect fa de prini i profesori, dar i fa de toi cei apropiai i fa de cei pe
care îi întâlnete;
- s dezaprobe atitudinile lipsite de respect.
3. “Te rog”, “mulumesc” i... “cu plcere”:
- s se obinuiasc cu folosirea acestor formule;
- s învee a le folosi cu sinceritate;
- s cunoasc efectele folosirii sau nefolosirii acestor formule.
4. Salutul - semn al omului educat:
- s cunoasc aspecte ale istoricului i semnificaiei salutului;
- s tie care sunt principalele formule de salut i condiiile exprimrii.
5. Cum ne exprimm respectul fa de coala i localitatea în care învm i trim?
- s afle informaii utile despre coala i localitate;
- s manifeste sentimente de mândrie fa de coal i localitate;
- s doreasc s le fac cinste.
6. De ce s învm?
- s îneleag c de învtur depinde calitatea uman a fiinei;
- s sesizeze specificul învturii fa de alte activiti;
- s-i organizeze cât mai raional i eficient activitatea de învare;
- s manifeste ordine, perseveren i ambiie de progres.
7. Punctualitatea - stpâna timpului:
- s îneleag necesitatea unui program zilnic al elevului, prinilor, agenilor economici,
instituiilor;
- s-i însueasc abilitatea de încadrare în program i de respectare a orelor stabilite;
- s se conving c punctualitatea este o dovad a respectului fa de sine i fa de ceilali.

83
 8. Focul - prieten i duman:
- s cunoasc rolul focului în viaa omului;
- s manifeste mare grij pentru a controla i stpâni focul provenit de la chibrituri, sobe,
aragaze, etc.
9. Regulile de circulaie ne protejeaz viaa:
- s cunoasc pericolele posibile pentru pietoni;
- s cunoasc regulile de prevenire a accidentelor;
- s respecte agenii de circulaie i munca lor;
- s participe, când e nevoie, la sprijinirea dirijrii circulaiei.

B. Clasa a VI-a

1. Buna-cuviin sau arta convieuirii:

- s cunoasc înelesul noiunilor “convieuire” i “bun-cuviin”;
- s consimt la un comportament bazat pe buna-cuviin;
- s dezaprobe comportamentul necuviincios.
2. Munca struitoare învinge toate greutile:
- s îneleag rolul muncii în satisfacerea trebuinelor individuale;
- s creasc interesul pentru hrnicie, sârguin, rbdare;
- s respecte munca i bunurile create prin munc.
3. CISICO: cinste, sinceritate, corectitudine:
- s poat aprecia calitile din titlu; s recunoasc necinstea, nesinceritatea i
incorectitudinea i s le dezaprobe, indiferent de vârsta sau poziia social a celor ce o manifest.
4. Cum ne adresm celor din jur?
- s cunoasc formule, reguli i modaliti de adresare;
- s se obinuiasc cu o adresare politicoas, respectuoas, în funcie de loc, timp i context.
5. Colegialitate i prietenie:
- s sesizeze asemnrile i deosebirile între coleg i prieten; - s stabileasc criterii valorice de
alegere a prietenilor;
- s manifeste solidaritate i sprijin fa de colegi;
- s deosebeasc adevrata de falsa prietenie.
6. S respectm bunurile publice; sau:
Al meu, al tu, al nostru - al nimnui?
- s îneleag rolul i valoarea bunurilor publice;
- s se obinuiasc a le pstra i îngriji;
- i dezaprobe pe cei care le distrug;
- s contribuie prin munca lor la realizarea unor bunuri comune (în clas, coal, parcuri etc.).
7. în vizit:
- s tie când, cui, unde facem vizite;
- s cunoasc reguli minimale de comportare în vizit conform împrejurrilor;
- s tie ce cadouri se pot duce;
- s aib simul timpului în vizit.
8. Ce e demn de vizitat în România?
- s cunoasc unele frumusei din zon sau mai îndeprtate, locuri interesante care merit s fie
vizitate;
- s simt mândrie pentru toate frumuseile i creaiile umane de pe teritoriul rii;
- s cunoasc i s respecte regulile de comportare în excursii;
9. Prevenirea accidentelor de circulaie:
- s tie care sunt principalele cauze care produc accidente; s poat da primul ajutor.

C. Clasa a VII-a

1. Prini i profesori, prietenii notri:

- s îneleag rolul prinilor i profesorilor în viaa copiilor;
84
 - s manifeste încredere fa de bunele lor servicii i intenii;
- s se destinuie i s le cear sprijinul când au nevoie;
- s dovedeasc dragoste i respect fa de prini i profesori;
2. “Politeea nu cost bani, dar cumpr totul”
- s se poat exprima politicos, pe un ton adecvat, în orice împrejurare;
- s dezaprobe atitudinile nepoliticoase;
- s îneleag de ce trebuie s fie politicoi;
3. Cum facem cunotin?
- s cunoasc modalitile i regulile de a face cunotin în raport cu vârsta, sexul, ierarhia,
locul;
- s tie cine, pe cine i cum prezint;
- s respecte i s fie politicoi cu noii cunoscui;
4. Convenia ONU cu privire la drepturile copilului
- s cunoasc preocuprile internaionale pentru drepturile copilului;
- s îneleag rolul ONU i al Conveniei cu privire la drepturile copilului;
- s resping orice informaie i materiale care duneaz sau vtmeaz în vreun fel starea lui
fizic sau moral;
5. Ce înseamn a fi tolerant?
- s cunoasc sensul noiunilor “toleran” i “demnitate”;
- s îneleag ce înseamn “i ne iart nou greelile noastre, precum noi iert greiilor
notri”;
- s delimiteze ce fapte pot fi i ce fapte nu pot fi tolerate;
- s manifeste sentimente de iertare i îngduin fa de cei din jur indiferent de limb, religie,
vârst, orientare politic;
- s dezaprobe manifestrile celor care au comportament intolerant;
6. A.B.C-ul comportrii civilizate:
- s cunoasc, s recunoasc i s foloseasc principalele reguli de comportare civilizat în
urmtoarele situaii: la telefon, în locuri publice, la dans, pentru salut, în vizit etc.;
- s dezaprobe gesturile cuvintele nepoliticoase
- s manifeste comportare civilizat.
7. Animatorii i activitatea de cartier
- s contientizeze c în cartier, în sat, în bloc, organizarea civilizat a timpului liber conduce
la împlinirea fiinei.
8. “Sunt român”, cetean al planetei “Pmânt”!
- s fie capabil s-i exprime sentimentul de apartenen naional, de mândrie patriotic;
- s îneleag necesitatea cultivrii specificului naional ca o contribuie unic la zestrea
omenirii.

D. Clasa a VIII-a

1. Manifestri pe care le acceptm i manifestri pe care le respingem:

- s sintetizeze principalele noiuni i norme morale;
- s îneleag polaritatea acestora;
- s accepte norme general valabile, ca valori umane superioare;
- s poat analiza comparativ valorile religioase i valorile laice.
2. Ce înseamn om educat?
- s îneleag i s poat explica noiunile: “educaie” i “om educat”;
- s gseasc exemple din literatur, film i viaa cotidian;
- s manifeste trebuina i dorina de autodepire moral i cultural.
3. Despre modestie i infatuare:
- s îneleag corect noiunile;
- s poat realiza analiza comparativ a celor dou tipuri de manifestare;
- s poat depi egoismul individual.
4. Prietenia i marea prietenie:
85
 - s stabileasc juste criterii pentru alegerea prietenilor;
- s îneleag de ce nu dureaz unele prietenii
- s sesizeze deosebirile dintre prieteniile adevrate i cele bazate pe interes;
- s-i propun realizarea de prietenii sincere, durabile.
5. Respect pe aproapele tu i pe tine însui:
- s îneleag ce înseamn “aproapele”;
- s dobândeasc sentimentele de înelegere, respect fa de toi oamenii, indiferent de poziie
social, limb, orientare politic etc.
6. Munca - surs de afirmare, de plcere sau de oboseal?
- s recunoasc faptul c nu exist munci demne i nedemne, ci oameni care tiu i oameni
care nu tiu s preuiasc munca i semenii;
- s cunoasc semnificaia muncii în istoria devenirii umane;
- s-i perfecioneze activitatea de învare;
- s îneleag c numai prin munc omul se poate afirma
7. Violena i agresivitatea - semne de primitivism:
- s descurajeze i s resping manifestrile de agresivitate fizic i verbal;
- s combat orice form de xenofobie;
- s dovedeasc un comportament atent, tolerant civilizat; 9. Valori româneti în lume:
- s fie informat despre: personaliti, activiti, produse româneti cunoscute în lume;
- s se mândreasc cu ele;
- s aib sentimentul demnitii naionale i al legalitii calitilor umane.

E. Clasa a IX-a

1. Drepturile i îndatoririle elevului de liceu:

- s cunoasc i s-i însueasc, prin dezvoltare Regulamentul colar i de ordine interioar;
- s îneleag necesitatea acceptrii i respectrii acestuia;
- s învee s uzeze de drepturile prevzute;
2. Pledoarie pentru respect:
- s sesizeze plurivalenta termenului;
- s dovedeasc prin comportament, respect fa de sine, fa de alii, fa de munc, fa de
valori, ca semn al maturitii i socializrii individului;
3. Societatea civil i democraia:
- s cunoasc i s poat explica termenii;
- s cunoasc principalele drepturi i îndatoriri ale cetenilor într-un stat democratic;
- s-i exprime deschis preri;
- s manifeste respect fa de instituiile statului;
4. Foti elevi ai liceului, cu care ne mândrim:
- s cunoasc personalitile i tradiiile colii;
- s se mândreasc cu coala, dasclii ei i fotii ei elevi;
- s manifeste interes pentru continuarea tradiiilor i meninerea (sau crearea) prestigiului
colii;
5. Manierele la dans:
- s cunoasc rolul dansului în societate;
- s cunoasc i s aprecieze dansul popular romanesc;
- s cunoasc dansurile modeme de societate;
- s îneleag ca e nevoie de maniere la dans;
- s accepte i s manifeste comportare decent la dans;
6. Despre extremism i xenofobie:
- s îneleag noiunile i domeniile de manifestare ale extremismului, xenofobiei, ca forme ale
intoleranei;
- s îneleag necesitatea dialogului i înelegerii între oameni;
- s manifeste respect i toleran fa de toi oamenii, indiferent de ras, neam, etnie, religie...
7. Cum este i cum trebuie cunoscut România în lume:
86
 - s cunoasc principalele frumusei i valori ale României;
- s poat recunoate i evidenia trsturile majoritii cetenilor români (ospitalitate,
inteligen...);
- s se comporte demn ca turist în ar i în strintate;
- s exprime preri i s se manifeste fa de denigrarea României i a valorilor sale;
- s exprime i s manifeste sentimente patriotice;
8. Respectul pentru regulile de circulaie, respect pentru via:
- s cunoasc regulile i semnele de circulaie pentru pietoni i bicicliti;
- s le respecte în mod contient.

F. Clasa a X-a

1. Legile i democraia:
- s îneleag rolul legilor în societatea civil;
- s îneleag raportul legi-democraie;
- s accepte c fr legi nu poate exista democraie;
- s dezaprobe dezordinea, haosul i înclcarea legilor;
- s îneleag c nerespectarea legilor trebuie pedepsit;
2. Arta dialogului:
- s cunoasc modalitile de relaionare interuman prin dialog, colocviu, seminar;
- s poat formula argumente logice în susinerea opiniilor;
- s-i poat controla interveniile;
- s accepte dreptul la alte opinii, chiar opinii opuse;
- s exerseze dialogul în clas, familie, aciuni publice;
3. Dependena i independena in via adolescentului:
- s îneleag statutul social, economic i cultural al adolescentului-elev;
- s aspire spre independena, fr a neglija respectul fa de prini i profesori;
- s aspire la formarea propriei identiti i a independenei în raport cu condiionrile
materiale i financiare ale familiei i cu propriile posibiliti;
4. Altruism i egoism:
- s îneleag corect noiunile;
- s deosebeasc “altruismul egoist” de “altruismul dezinteresat”;
- s poat compara “altruismul laic” cu “altruismul cretin”;
- s manifeste respect i ajutor, solidaritate cu semenii;
5. Duplicitatea în via:
- s manifeste corectitudine în relaiile interpersonale;
- s repudieze falsitatea i atitudinea duplicitar;
- s poat exemplifica i recunoate duplicitatea;
6. Punctualitatea, trstura a omului modern i civilizat:
- s îneleag rolul punctualitii i al respectrii cuvântului dat;
- s respecte timpul în cadrul programului propriu i al celorlali;
- s manifeste punctualitate în toate împrejurrile;
- s-i revizuiasc programul zilnic (dac e nevoie).
7. Valori morale (laice i religioase):
- s sistematizeze “tabloul” valorilor morale;
- s îneleag compatibilitatea dintre laic i religios;
- s respecte sistemul valorilor general-umane de conduit;
- s manifeste dorina de autodepire moral;
8. Ce este i cum se exprim dragostea de patrie:
- s poat defini noiunile de “patrie” i “patriotism”;
- s poat exemplifica i argumenta nevoia patriotismului;
- s manifeste sentimente sincere (!) fa de patrie, exprimate i susinute de fapte;
9. Problemele umanitii - problemele mele:
- s identifice marile probleme ale umanitii: malnutriia, rasismul, rzboaiele etc.;
87
 - s manifeste sentimentul de solidaritate i responsabilitate uman.

G. Clasa a XI-a

1. Tineretul i lumea contemporan:

- s cunoasc problemele tineretului i ale lumii contemporane;
- s cunoasc problemele româneti în context internaional;
- s poat analiza obiectiv ansele i lipsa de anse ale tineretului din România i din lume;
2. Manierele: o cerin exterioar sau un mod de a fi:
- s îneleag importana i necesitatea atitudinii manierate în relaiile interpersonale;
- s dovedeasc o comportare manierat, elegant, ca semn distinctiv al omului modern i
civilizat;
- s resimt necesitatea de comportare manierat ca pe o trebuin;
3. Demnitate i falsa demnitate: - s îneleag coninutul noiunii;
- s poat exemplifica din literatur, film, via;
- s fac distincie între respectul fa de sine i infatuare;
- s se manifeste demn în toate împrejurrile;
4. Competiie i fair-play:
- s îneleag competiia (i concurena), drept un mod de a fi al societii modeme i al
economiei de pia;
- s manifeste corectitudine în orice domeniu competiional;
- s poat exemplifica aspecte ale lipsei de fair-play; .
- s refuze neloialitatea i folosirea mijloacelor necinstite pentru a câtiga sau pentru a învinge;
- s manifeste solidaritate i sprijin fa de cei invitai;
- s manifeste respect i admiraie pentru învingtori;
5. Moral i imoral în via personal, în familie i în societate
- s deosebeasc ce este moral de ce este imoral sau amoral;
- s nu accepte duplicitatea (ca form a imoralitii);
- s nu trdeze interesele comune dezirabile;
6. A dezvolta spiritul pentru a dezarma mâna:
- s cunoasc principalele articole ale Conveniei UNESCO pentru pace internaional i
dezarmare;
- s îneleag c prin educaie se poate ajunge la înrdcinarea ideii pcii i înelegerii, dar i a
rzboiului;
- s îneleag c rzboaiele sunt expresia negrii idealului democratic al demnitii, egalitii
i respectului vieii;
- s dezaprobe orice neînelegeri care pot genera rzboaie sau dumnii i lupte fratricide
7. “Ubi bene, ibi patria?”
- s îneleag dezavantajele i riscurile emigrrii;
- s opteze pentru statornicie, patrie i neam;
8. Seducia i puterea banului:
- s îneleag c banii ne pot face s trim onorabil, dar i c pot deforma caracterul;
- s cunoasc existena banilor “curai” i a banilor “murdari”;
- s resping “valoarea” sprijinit numai pe ban;
9. Civilizaia la volan.
- s cunoasc cerinele comportrii civilizate la volan;
- s-i contientizeze necesitatea conducerii preventive.

H. Clasa a XII-a

1. ONU i drepturile omului:

- s cunoasc importana i principalele articole ale Declaraiei Universale ale
Drepturilor Omului;
- s aspire spre libertate, egalitate i demnitate;
88
 - s manifeste solidaritate cu toate popoarele;
2. Cetean al rii i om al lumii i culturii:
- s manifeste respect fa de ar i sentimentul egalitii cu toi oamenii din lume;
- s resping manifestrile xenofobe, a sentimentelor de superioritate, dar i a
complexelor;
- s susin necesitatea înelegerii i colaborrii între oameni;
3. Pacea - singura ans a lumii:
- s îneleag c secolul al XXI-lea “va fi panic sau nu va fi deloc”;
- s poat analiza situaiile conflictuale din lume;
- s fie contieni c dreptul la via se realizeaz prin pace;
4. Interesele omului i omul de interes:
- s îneleag corect raportul trebuine-interese;
- s cunoasc mijloacele cinstite de satisfacere a trebuinelor;
- s îneleag rolul relaiilor interumane i rezolvarea problemelor i afacerilor;
- s nu accepte ca omul s devin mijloc;
5. Onoarea i dezonoarea:
- s respecte raportul cuvânt de onoare - fapta de onoare;
- s manifeste un comportament care onoreaz personalitatea;
- s resping faptele care dezonoreaz;
- s poat aprecia corect i obiectiv comportamentul propriu i al altora;
6. Trsturi preferate la sexul opus:
- s îneleag c orice persoan are atât pri bune cât i rele;
- s cunoasc criteriile alegerii partenerului de sex opus;
- s opteze pentru frumuseea moral;
7. Dreptul la via i dreptul la moarte:
- s sesizeze implicaiile morale ale deciziei pe drept la via (avortul, condamnarea la moarte,
sinuciderea);
- s accepte i s promoveze “dreptul la via” a tuturor fiinelor;
- s îneleag perceptele moralei cretine legate de via i moarte;
8. Comportarea în caz de calamitate:
- s cunoatem regulile elementare de comportare ( în timp de cutremur, inundaie, incendiu);
- s îneleag importana evalurii reale a situaiei.

6.4. EDUCAIA PRIN I PENTRU CULTUR

A. Clasa a V-a
1. Frumosul în fiecare zi lâng noi, prin noi. (curtea, strada, camera, clasa.);
- s-i formeze deprinderea de a respinge dezordinea, mizeria, i de a dori s închege armonia,
curenia - frumosul în fiecare lucru simplu în universul ce ne înconjoar;
- s învee s aranjeze camera în care locuiete, anexele i s-i plac i le vad în armonie de
culori;
- s contribuie la ordinea din bloc, cartier, sat prin modul în care aranjeaz florile, muncete
pentru a înltura tot ce e urât.
2. Eroul, personajul meu preferat (povestea mea preferat);
- s caute cartea s doreasc s o citeasc;
- s gseasc în întâlnirea cu cartea o real bucurie;
- s priveasc cartea ca pe o hran necesar vieii lui;
- s învee cu rbdare s-i gseasc tainele i s-i fac plcere s comenteze o carte;
3. Teatrul, o lume a noastr:
- s doreasc neîncetat s ptrund în lumea plin de vraj a dramaturgiei;
- s îneleag teatrul ca pe un fenomen complex sinteza a artelor i a multor meserii -unite în
slujba unor mari idei (scenografie, recitare, balet, muzic, croitorie, pictur, coafor, design);
- s devin un împtimit al cultivrii acestei arte;

89
 - s îneleag c lumea teatrului este o lume a speranelor i idealurilor, a cutrilor noastre în
drum spre adevr.
4. Cântecul la el acas. Un cântec strbate lumea:
- s învee care sunt genurile i speciile muzicii vocale;
- s iubeasc cele mai diferite manifestri, nefiind cunosctorul doar a unei specii sau a câtorva
melodii;
- s devin un cunosctor al muzicii vocale naionale si a altor popoare - exprimat în muzica
popular, uoar, rock, coral, laica i bisericeasc;
- s îneleag muzica în legtura cu istoria omenirii;
- s ptrund cu migal i tenacitate în lumea fr de infinit a muzicii, ca limbaj universal;
5. Pornind de la cele apte minuni ale lumii antice - în fa marilor opere de art ale omenirii s
învee care au fost criteriile dintotdeauna ale aspiraiei omului spre absolut;
- s înceap s studieze marile arte: sculptura, arhitectura ca expresie a necontenitei sete de
iubire, frumos i perfeciune a omului pe pmânt;
- s doreasc s cunoasc probleme ale istoriei sculpturii i arhitecturii i a legturii lor cu
celelalte arte;
6. Radio-ul i televiziunea. Cum selectez un program?
- s învee de mic care sunt criteriile selectrii programelor pentru ca timpul liber s însemne
nu numai distracie, ci, necontenit cultivare;
- s învee de mic ca radio-ul i televiziunea pot fi mijloace de real educare întru civilizaie i
cultur, nu numai simple modaliti de trecere a timpului;
7. Natura ne cheam cu vraja ei:
- s înceap s cunoasc tainele naturii, s o iubeasc i s fie un aprtor al ei;
- s îneleag întreptrunderea între regnuri i viaa omului în mijlocul ei;
- s cunoasc natura firii, a plaiurilor natale i s o încorporeze vieii lui de zi cu zi.

B. Clasa a VI-a

1. Tradiii locale {costume, dansuri)

- s îneleag mai întâi ce este lâng el, de unde pornim în via, care este zestrea înaintailor
i cum trebuie ea continuat;
- s doreasc s cunoasc cat mai multe obiceiuri, tradiii;
- s devin un pasionat al cutrii, descoperirii celor mai semnificative taine ale artei populare;
- s învee comportarea în legtur cu întreaga participare la asemenea obiceiuri;
2. A fi spectator:
- s cunoasc în ce constau datoriile unui spectator, cum se realizeaz impactul spectator-opera
de art în condiiile slii de spectacol;
- s învee ce însemn pregtirea i toate regulile de comportare la spectacol
(vestimentaia, cunoaterea operei respectivului autor, regizor, dirijor, scenograf, compozitor), în
pauze;
3. Frumosul gest de fiecare zi:
- s învee cu bucurie ca frumosul exist în vorba, comportarea, gesturile, faptele noastre de zi
cu zi, în relaiile cu semenii;
- s cunoasc semnificaiile celor mai banale gesturi care pot i trebuie s înfrumuseeze
fiecare zi;
- salutul, comportarea cu cei din familie, solicitudinea cu oamenii din jur, în magazine,
instituii publice, în coal, în curte;
4. Filmul - spectacol de sunet i lumin:
- s încerce de acum s îneleag trsturile celei de a aptea arte - aspect complex al veacului
nostru în care tehnica vine spre a ajut arta;
- s încerce s cunoasc cele mai semnificative mijloace care mresc valoarea unui film;
- s aleag acele filme care îl ajut în cunoaterea omenirii i în drumul spre înelegerea
virtuilor i defectelor umane;

90
 - s doreasc s cunoasc istoria filmului, speciile acestuia, devenind un aprtor al adevratei
arte;
5. Bucuria muzicii:
- s ptrund în lumea muzicii, a genurilor muzicale, a instrumentelor;
- s cunoasc modalitile de realizare a melosului;
6. Idealurile poporului întrupate în bisericile i mnstirile din ar noastr:
- s dezvolte capacitatea de a corela fenomenele vieii spirituale cu discernmânt, de a apar i
înelege credinele religioase;
- s-i formeze gustul artistic pentru a descoperi frumosul în mnstirile noastre - întruchipare
a vieii i aspiraiilor de-a lungul istoriei;
7. Cum aleg un tablou:
- s-i formeze de mic un bun gust pe baza cunoaterii trsturilor picturii i a adevratelor
valori în arta plastic;
- s învee lumea culorilor, legile picturii i valoarea operelor marilor artiti;
- s viziteze muzee de pictur din ar i din lume, s cunoasc istoria artelor plastice.
8. Istoria, societatea i arta:
- s înceap s studieze relaia art-istorie, întruchiparea acesteia în toate formele de art;
- s tind spre o superioar înelegere a istoriei.

C. Clasa a VII-a

1. Sunt cu crile - nu sunt singur. (Prin biblioteci i librrii, standuri, expoziii i anticariate)
- s-i consolideze cunotinele i convingerile în legtur cu nevoia de carte bun, de
cunoatere a frumosului, binelui i adevrului prin ea;
- s învee relaia carte cititor, gingia comportrii cu cartea i rolul acesteia în via familial
i în pstrarea fiinei poporului nostru;
- s aprecieze valoarea crii ca pe un bun de pre, respectând-o, conservând-o;
- s studieze categoriile de cri, s le caute i s fie un propagator al crii de valoare;
2. La mine acas sau estetica vieii casnice - menajul:
- s înceap s cunoasc istoria omenirii prin casele pe care omul i le-a fcut, expresie a vieii
lui interioare;
- s cunoasc muzeele satelor, marile aezri umane i frumuseea vieii interioare;
- s doreasc un cmin frumos al crui furitor s fie;
- s încerce zilnic s fac din gospodria casnic un univers plin de via;
3. Natura i omul. De Ia pdure la arta în lemn:
- s îneleag graiul lemnului, via lui în lumea naturii;
- s aib bucuria de a urmri transformarea lui în mâna marilor artiti;
4. Voci celebre:
- s-i adânceasc cunotinele în domeniul artei prin cunoaterea acelora care au eternizat via
prin vocea lor prelungind aspiraiile noastre;
- s aprofundeze înelegerea muzicii vocale prin muzica de opera prin muzica vocal;
5. Navigând, navigând...:
- s îneleag istoria marilor cltorii i s încerce s o cunoasc în complexitatea ei;
- s vad în apele rii i ale lumii, râuri, lacuri, delta i mari, originea cutrii i a necontenitei
lupte a omului cu spaiul i timpul;
- s câtige an de an aspiraia spre sublim - prin preuirea frumosului în natura i art;
6. Prin muzeele noastre i din Europa:
- s îneleag întreptrunderea dintre arte i dintre aspiraiile popoarelor;
- s fie un aprtor al marilor opere de art a tot ce omul a furit din dragoste cu imense
sacrificii;
7. Istoria artei (prin slile de concert sau teatru sau oper):
- s cunoasc arta dirijoral, arta coral, i s îneleag sensul acestora;
- s nzuiasc s vad i s ptrund în taina acestor frumusei.

91
 D. Clasa a VIII-a

1. Zestrea spiritual a familiei mele:

- s apere (cunoscând i contientizând) valorile de generaii ale înaintailor;
- s dezvolte virtuile membrilor familiei i idealurile lor;
2. coli de renume (instituii de învmânt i cultur):
- s cunoasc coli din jude, din ar care se bucur de prestigiu prin marii dascli i elevi pe
care i-au avut;
- s devin un aprtor tenace al colii ca altar al oricrei colectiviti în drumul ei spre
progres;
- s-i cultive mândria de a fi elevii unor coli care se bucur de prestigiu;
3. Frumosul i limbajul folosit:
- s îneleag drumul vieii de zi cu zi ca pe un drum al cultivrii manierelor elegante spre
bucuria noastr, a tuturor,
- s fie aspri judectori fa de vulgaritate, injurii i orice este împotriva bunului sim;
4. O arip de cer - dânsul (baletul - dans modern, popular, tematic):
- s îneleag frumuseea uman prin frumuseea trupului, a micrilor ca expresie fr cuvânt
a visurilor omului;
- s vad unitatea dintre costumaie, muzic i micare;
- s-i cultive în acest sens dragostea de frumos i linite interioar - dincolo de cuvânt;
5. Invazia kitsch-ului:
- s tie s deosebeasc arta adevrat de cea comercial-vulgar, rod al viciilor i setei de
bunuri exclusiv materiale;
- s-i cultive dragostea de simplitate i adevr, întrupate în arta de valoare autentic;
- s trudeasc pentru a apar adevrata cultur, art i civilizaie;
6. De la tipar, la informatic, de la matematic i fizic, la poezie:
- s poat s rspund prin pregtire i bun gust la întrebri legate de interdependena între
tiin i art;
- s fie un propovduitor al frumuseii minii umane;
7. în faa vieii - cu colegii, familia, dasclii mei - purttor al virtuilor poporului meu:
- s cunoasc zestrea spiritual cu care pornete mai departe, aspiraiile lui; - s doreasc, în
sntate i bucurie s fie un continuator al înaintailor i un cunosctor al artei, tiinei i culturii;
- s tie s fie un absolvent demn prin tot ceea ce înfptuiete.

E. Clasa a IX-a

1. Orae i sate. (Zestrea lor peste ani):

- s tie cine sunt oamenii care au locuit în aceste aezri, îndeletnicirile, trsturile, virtuile i
realizrile lor;
- s doreasc s duc mai departe aceast “zestre” i s fie un promovator al valorilor locale;
2. De la istoria tiparului i a crii - la crile mele dragi:
- s ptrund semnificaia prieteniei cu cartea, revista, ziarul - tiparul în lumea tiinelor, artei,
jurisprudenei, economiei, fiind un aprtor al civilizaiei peste secole;
- s doreasc s cunoasc biografiile marilor inventatori români - fotii elevi ai colilor
noastre;
3. Copiii lumii i muzica:
- s cunoasc date despre copiii care s-au remarcat în lumea muzicii;
- s îneleag c copilria i adolescena sunt vârstele când te apropii de muzica i o
aprofundezi;
- s doreasc s cunoasc istoria muzicii prin copiii minunai ai pamântutui i ai rii i s se
apropie de acetia;
4. Arta de a dinui:
- s perceap c istoria marilor construcii - a celebrelor palate - este istoria gândirii,
simmintelor i idealurilor umane;
92
 - s vad lumea cu ochii omului iubitor de frumosul realizat de oameni;
- s doreasc s realizeze lucruri durabile în orice meserie si-ar alege;
5. Art i spiritualitate în ara mea:
- s analizeze problemele diverse ale vieii spirituale (credine, concepii, tradiii), înelegând
unitatea ca diversitate;
- s îmbine toate aceste cunotine cu convingerile personale i s devin un aprtor cotient
al spiritualitii umane;
- s contientizeze armonia dintre art i spirit pe teritoriul rii noastre;
6. Frumuseea femeii (în art, tiin i via):
- s îneleag rolul femeii ca dttoare de via i puterea ei de jertfa în tot ceea ce face;
- s devin aprtor al femeii ca furitoare de nepieritoare comori spirituale;
- s cunoasc rolul femeii în slujba frumosului i civilizaiei în contemporaneitate;
7. Identitatea naional:
- s fie un militant al toleranei, aprrii drepturilor omului i în acelai timp al pstrrii
identitii naionale.

F. Clasa a X-a

1. Cltoria i descoperirea marilor frumusei;

- s fac legtura între istorie, geografie, literatur, arta, economie, înelegând
semnificaia cltoriei pentru împlinire spiritual;
- s fie un sprijinitor al acestui mod de a cunoate omenirea i de a o aduce la tine acas;
2. Semnificaia srbtorilor.
- s gseasc în cunoaterea srbtorilor semnificaiile legate de evoluia moral i spiritual a
unei colectiviti”
- s poat analiza ritualul marilor noastre srbtori (Crciun, Boboteaz, Pati, Rusalii) în
legtur cu istoria acestor pmânturi, cu trsturile oamenilor de pe aceste meleaguri;
3. Prin ara mea de cântec i de dor.
- s iscodeasc, oriunde ar merge - dorind s cunoasc frumuseea naturii i a oamenilor prin
tot ce st mrturie peste ani;
- s perceap, s recepteze i s-i dezvolte dorina de a deveni însui un pstrtor al acestor
valori din art, meteuguri, tradiii, culturi;
4. Arta de a te îmbrca:
- s cunoasc istoria vestimentaiei ca expresie a însi firii i vieii oamenilor;
- s se bucure de via din jur promovând haina frumoas din toate timpurile, pentru toate
vârstele i ocaziile;
5. Locuri celebre regsite în opere de art - (orae, sate, ri, piscuri, ape, etc.):
- s îneleag ca întregul univers devine minunat prin OM;
- s doreasc s cunoasc legtura între locuri din întreaga lume i faptele oamenilor care le-au
fcut nemuritoare;
6. Cuceritorii aerului:
- s cunoasc evoluia minii umane spre cucerirea cosmosului (astronomie, aeronautic,
cosmonautic);
7. Curiozitii în setea de frumos:
- s cunoasc meteugurile deosebite (arta ceasornicarilor, scafandrilor, prelucrarea pietrelor
scumpe, etc.) ca expresie a neostoitei sete a omului de absolut;
- s învee s îneleag oamenii cu preocupri deosebite i s se cunoasc astfel mai bine pe
sine.

G. Clasa a XI-a

1. Universiti celebre:
- s învee s preuiasc instituiile de învmânt care au dat lumii valori;
- s apere coala, facultatea ca pe o comoar a eternitii noastre pe pmânt;
93
 - s cunoasc marile universiti din ar, Europa i alte continente;
2. Frumosul în familie:
- s-i formeze deprinderea de a aprofunda înelegerea codului vieii de familie, a relaiilor cu
cei dragi, fcând din fiecare zi o bucurie i o srbtoare prin comportare, arta culinar, via spiritual
(srbtorile familiale), munca în curte, grdin;
- s contientizeze înelegerea esteticului în fiecare obiect, gest, fapt cotidian;
3. Mândria de a-i scrie numele:
- s cultive dorina de a-i eterniza prin munca lor numele: acas, la coal, în localitate, în
ara, prin meteug, o oper de gospodar, o opera de tiina, de art, o construcie;
- s învee de la alii, cunoscând asemenea exemple din jur, din ar, din lume, din cri, din
întreaga istorie a culturii i civilizaiei;
4. Politeea - cultura i civilizaie:
- s învee ca politeea i toat arta comportrii i manierelor este o expresie a civilizaiei i
raportului om-societate;
- s doreasc s fie un om politicos, purttor al frumosului în fapte, limbaj, maniere;
5. “La masa umbrelor” :
- s contientizeze prezena în via noastr a scriitorilor, oamenilor de art, de tiin, ca fiine
care ne întregesc i ne înal;
- s cunoasc trecutul i oamenii minunai ca prieteni nepieritori;
- s cultive aprarea valorilor eternizate prin trud i talent;
6. Tinerii i vârstnicii, nepoii i bunicii - preocuprile lor civilizatoare:
- s îneleag raportul între generaii i rolul fiecreia în împlinirea idealurilor noastre;
- s cunoasc i s cultive specificul acelor relaii cum exist la poporul nostru;
7. Arta, i tiina la grania dintre milenii:
- s cunoasc aspectele eseniale ale fenomenelor economice, artistice, tiinifice, juridice i
rolul lor civilizator;
- s poat oricând susine în cunotin de cauz cultura i frumosul în slujba unui secol al
pcii i înelegerii între oameni.

H. Clasa a XII-a

1. Pe marile drumuri ale lumii i vieii:

- s analizeze destine umane din istoria tiinei ca modele pentru tinerii de astzi;
- s îneleag c istoria omenirii este istoria gândirii i a rolului civilizator al omului;
- s aspire spre o trire superioar a vieii;
2. Voci celebre, melodii de neuitat:
- s doreasc s pstreze cele mai frumoase melodii interpretate de soliti de muzic popular,
uoar, clasic, modern;
- s devin un iubitor permanent al limbajului universal al muzicii;
3. Cum sunt eu la sfârit de liceu - sunt un om educat?
- s realizeze exact care-i sunt trsturile fizice, psihice, intelectuale i raportul cu familia,
colegii, oamenii din jur - pentru a-i gsi drumul potrivit;
- s fac legtura între cunotinele acumulate de-a lungul anilor încercând o precis
autodefinire în vederea alegerii felului în via;
4. tim s descoperim frumosul i s-l aprm?
- s testeze corect i s observe frumosul îmbinându-1 cu comportamentul, morala, întreaga
etic a vieii;
- s preuiasc tot ce s-a furit prin truda, s învee înelegerea pentru oameni îmbinat cu
exigena fa de propria persoan;
5. Setea de absolut:
- s-i ia ca exemplu din orice domeniu acei oameni care au slujit cultura i civilizaia i s
duci idealul lor mai departe;
6. Sfârit i început de drum:
- s îneleag ca fiecare pas e un act contient al participrii noastre la civilizaia rii i a lumii;
94
 - s se hotrasc pentru o via în care s apere frumosul, binele i adevrul cu preul suprem al
jertfei de fiecare zi.

6.5. EDUCAIA PRNTRU TIMPUL LIBER

A. Clasa a V-a
1. Regimul zilnic al elevului:
- s cunoasc semnificaia regimului zilnic;
- s accepte respectarea lui ca mijloc pentru optimizarea folosirii timpului;
- s aprecieze timpul liber ca pe o surs de împliniri sau nemulumiri;
2. Cum ne petrecem timpul liber?
- s cunoasc munca de timp liber,
- s identifice resursele timpului liber;
- s aprecieze timpul ca prieten sau duman;
- s îmbunteasc organizarea i folosirea timpului liber,
- s-i dezvolte impactul fa de sine;
3. Jocuri i juctori:
- s recunoasc jocul ca activitate distractiv interesant i util pentru timpul liber,
- s identifice principalele categorii de jocuri;
4. Colecii i colecionari:
- s cunoasc noiunile de colecie i colecionar;
- s identifice calitile unui colecionar i a criteriilor de apreciere a unei colecii;
- s participe la prezentarea unor colecii i a felului cum se organizeaz o colecie.

B. Clasa a VI-a

1. Ce este timpul liber i cum îl folosim?

- s defineasc timpul liber, loisirul;
- s identifice funciile sale de baz: destindere, divertisment, dezvoltare i s le aprecieze;
- s aleag judicios formele de petrecere a timpului liber în zilele de coal, la sfârit de
sptmân i în vacane;
2. Lectura în viaa mea:
- s îneleag lectura particular ca mijloc de formare a culturii generale i de petrecere
minunat a timpului liber;
- s dobândeasc informaiile necesare despre criteriile de alegere a crii i despre “arta de a
citi” (cum citim);
- s se antreneze în protejarea i îngrijirea ei.
3. Reuita unei excursii:
- s identifice excursia i drumeia ca activiti de recreere i odihn activ;
- s învee ce înseamn relaxare i instruire;
- s defineasc i analizeze cele 3 etape: pregtirea, desfurarea i valorificarea excursiei;
- s-i trezeasc interesul pentru petrecerea activ i în natur a timpului liber i s resping
sedentarismul;
- s-i dezvolte spiritul de echip, participativ i competitiv;
4. Televizorul, stpânul timpului meu liber?
- s estimeze televizorul (televiziunea, ca surs important pentru informare, dezvoltare i
divertisment;
- s discearn în selectarea emisiunilor de televiziune pe baza unor criterii juste de valoare;
- s evalueze consecinele negative ale vizionrii excesive a programelor TV;
- s decid asupra ponderii pe care televizorul s-1 ocupe în timpul liber.

C. Clasa a VII-a

95
 1. Timpul liber în natura:
- s identifice legtura omului cu natura, ca prietenul sau dumanul su;
- s manifeste atitudinea de prieten, ocrotitor al naturii;
- s delimiteze aciunile de ocrotire a naturii în timpul liber (A.B.C. -ul ocrotirii naturii;
- s iniieze un jurnal (calendar, al naturii cu observaii ecologice în timpul liber,
- s hotrasc, pentru vacan, participarea la drumeii cu marcarea de trasee turistice;
- s activeze la clubul “Prietenii naturii”;
2. Estetica timpului liber:
- s aprecieze “frumosul”, “estetica” vieii cotidiene;
- s îneleag rolul artei în promovarea i protejarea gustului estetic;
- s identifice i s accepte normele comportamentului estetic în timpul liber;
- s manifeste preocupri practice de înfrumuseare a mediului ambiant;
- s-i cultive bunul gust autentic;
- s manifeste atitudine de respingere fa de kitsch;
3. Animaia în cartier i în sat:
- s aprecieze, pe baza criteriilor obiective, animaia din comunitatea sa;
- s se implice în animarea/iniierea unor aciuni care înfrumuseeaz via i împiedic
antrenarea tinerilor în acte antisociale;
- s-i dezvolte capacitatea de comunicare i cooperare, iniiativ i inventivitatea, respectul
reciproc i comportamentul civilizat;
4. Ce fac într-o vacan?
- s cunoasc cum se proiecteaz i se organizeaz timpul liber în vacana de iarn, de
primvar i în vacana mare;
- s dobândeasc informaii despre modalitile specifice de petrecere a timpului liber în
vacan;
- s aleag i s îmbine activitile distractiv-recreative cu cele intelectuale, cultural-artistice i
sportive i cu cele practic-productive;
- s cunoasc sentimentul satisfaciei tririi timpului.

D. Clasa a VIII-a

1. Atenie la detalii:
- s contientizeze faptul c orice lucru trebuie fcut temeinic;
- s-i analizeze obiectivele apropiate i îndeprtate (idealuri, hoby-uri aprofundând fiecare
amnunt;
2. Spune cum îi petreci timpul liber ca s-i spun cine eti!
- s evidenieze modul de organizare i utilizare a timpului în prag de absolvire a gimnaziului;
- s aprecieze contribuia timpului liber la dezvoltarea, destinderea i divertismentul propriei
persoane;
- s justifice enunul “spune cum îi petreci timpul liber ca s-i spun cine eti!”;
3. Ce sporturi practicm?
- s aprecieze practicarea sportului în timpul liber ca pe un mijloc important de dezvoltare i
destindere;
- s discearn asupra alegerii sportului potrivit i preferat i a posibilitilor de îmbinare
armonioas cu alte activiti (intelectuale, artistice)
- s ia atitudine de respingere fa de practicarea dezordonat, dezorganizat i ineficient a
sportului, mare consumatoare de timp;
- s se antreneze organizat în practica disciplinelor sportive alese i a dansului - ca mod plcut
i necesar de petrecere a timpului liber;
- s combat sedentarismul.

E. Clasa a IX-a

1. Gimnastica în timpul liber:

96
 - s estimeze sedentarismul ca o plag a epocii actuale;
- s cunoasc efectele exerciiilor fizice asupra organismului;
- s încurajeze antrenamentul de întreinere în timpul liber;
2. “Nu lsa pe mâine ce poi face astzi!”
- s disting unicitatea timpului ca valoare ireversibil, cu stocuri limitate;
- s dobândeasc informaiile despre posibilitile de extindere a timpului liber prin
organizarea i gospodrirea lui dup juste criterii de valoare;
- s identifice posibilitile adolescentului de a-i împlini propriile deziderate în timpul su
liber;
- s activeze exerciiul punctualitii i al promptitudinii;
- s hotrasc s nu fie îngduitor cu risipa orelor, cu sacrificarea momentelor unice, cu
moartea timpului;
3. Hobby-uri:
- s defineasc hobby-ul;
- s elaboreze diferite categorii de hobby;
- s identifice criteriile de alegere a hobby-ului;
- s se iniieze într-un hobby;
4. Vacanele mele!
- s îneleag valoarea unei vacane pentru intrirea echilibrului biologic uman, pentru a se
simi fericit;
- s dobândesc informaii despre pregtirea vacanei i despre modaliti specifice de
petrecere a timpului liber,
- s extind semnificaia comportamentului ludic.

F. Clasa a X-a

1. Timpul, prieten i sau duman?:

- s recunoasc valenele “timpului liber prieten” (iniiativa, invenia, inteligena,
creativitatea i a performanelor sale (dezvolta personalitatea i confer bucurie, echilibru i
originalitate;
- s identifice caracteristicile principale ale “timpului duman” (organizarea greit, poluarea,
rutina i a consecinelor sale (obosete, plictisete, risipete timpul, energia, sntatea, banii i uneori
altereaz personalitatea);
2. Timpul liber pentru dezvoltarea mea spiritual:
- s identifice sursele timpului liber pentru lrgirea orizontului cultural pentru
îmbogirea vieii spirituale;
- s cunoasc cerinele care asigur c participarea la spectacolul de teatru, film, concert sau
vizitarea unei expoziii sau a unui muzeu s fie o autentic manifestare spiritual;
- s stimuleze inteligena i umorul, comportamentul civilizat, elevat;
3. Muzica, timp regsit al bucuriilor noastre:
- s îneleag muzica ca cel mai ptrunztor (accesibil) gen al artei, ca prieten i susintor al
timpului liber;
- s dobândeasc informaii necesare despre genuri i forme de creaie în lumea muzicii;
- s pregteasc atitudini active pentru a asculta i înelege muzica;
- s dezvolte aptitudini muzicale în timpul liber,
- s se iniieze în alctuirea,”muzicii ideale”;
4. Spectacole, concerte, expoziii:
- s recunoasc spectacolele de teatru i film, concertele expoziiile ca resurse ale îmbogirii
vieii spirituale;
- s estimeze criteriile de selecie a spectacolului potrivit vârstei i preocuprilor;
- s pregteasc vizionarea unui spectacol;
5. Tentaia unui cerc, cenaclu, club sau asociaie:
- s le trezeasc trebuina vieii asociative;
- s opteze spre forma de activitate care îi este cea mai apropiat;
97
 - s-i cultive datoriile, talentul i s fie animatorul acestei activiti.

G. Clasa a XI-a

1. Timpul - mai preios ca aurul!:

- s contientizeze percepia timpului i a scurgerii lui ireversibile;
- s aib convingerea ca folosirea raional i utila a timpului se înva;
- s le stimuleze preocuprile pentru îmbuntirea disciplinei interioare;
- s evalueze lupta cu timpul în fapte, în bucuria reuitei, a evoluiei, i fericirea de a ti s
trieti;
2. Estetica în tot ceea ce ne înconjoar:
- s îneleag necesitatea folosirii timpului liber pentru dezvoltarea imaginaiei pentru a furi
ceva cu totul deosebit;
- s cunoasc faptul ca estetica bunurilor de consum, estetica industrial s-a nscut din
folosirea excepional a puterii de creativitate;
3. Cum s organizm o petrecere în grup?
- s aleag ocazia, locul i timpul, rolul i modul de organizare în manifestare;
- s stimuleze iniiativa (organizatoric, cultural, artistic, practic, etc.);
- s exerseze dialogul i comunicarea, codul manierelor elegante;
4. Jocuri de societate i jocuri de noroc:
- s îneleag extinderea semnificaiei “jocului de societate”, a coninutului i regulilor sale;
- s dobândeasc unele informaii despre “jocurile de noroc” i discernmântul în practicarea
lor;
- s cunoasc unele categorii de jocuri de societate;,
- s stimuleze inteligena i inventivitatea, perspicacitatea i spiritul competitiv.
H. Clasa a XII-a
1. Loisir-ul - element al stilului de via:
- s aprecieze folosirea timpului liber în anii de liceu;
- s identifice dominanta specific personalitii fiecruia drept criteriu opional pentru timpul
liber;
- s dobândeasc noi informaii despre alte domenii ale petrecerii timpului liber,
- s se antreneze la exerciii diverse pentru dezvoltarea i perfecionarea deprinderilor de
organizare i petrecere elevat a timpului liber, ca stil de via;
2. înelepciunea oamenilor la începutul unui mileniu:
- s aprecieze faptul ca oamenii se formeaz pentru o cultur i civilizaie a pcii, a
democraiei i a unei înalte etici;
- s învee ce-nsemneaz formarea trsturilor gândirii caracterului i comportamentului
pentru o convieuire în armonie cu a celor din jur;

6.6. EDUCAIA PENTRU VIAA DE FAMILIE

A. Clasa a V-a
1. Familia mea:
- s cunoasc rolurile dintr-o familie;
- s aprecieze rolul sau în propria familie;
- s se identifice afectiv i social cu propria familie pentru a avea sentimentul de securitate;
2. Cum îmi ajut familia?
- s-i recunoasc sarcinile ce-i revin în viaa familiei;
- s-i stimuleze nevoia de participare activ;
3. Frai mai mari, frai mai mici:
- s sesizeze percepia subiectiv a poziiei relative a frailor într-o familie;
- s identifice “starea de frustrare i gelozie” resimit la fiecare frate în raport cu ceilali;
- s accepte posibilitatea convieuirii amiabile între frai.

98
 B. Clasa a VI-a

1. Istoricul familiei:
- s cunoasc elementele de definire a familiei de-a lungul istoriei;
- s îneleag importana i funciile familiei;
2. Banii familiei:
- s aprecieze corect resursele financiare ale familiei, ce se cuvine fiecrui membru;
- s îneleag necesitatea planificrii cheltuielilor familiei;
3. Buna vecintate:
- s recunoasc raporturile familiei cu vecinii;
- s identifice condiiile bunei vecinti;
- s-i stimuleze interesul pentru a avea relaii bune cu vecinii.

C. Clasa a VII-a

1. Activiti casnice:
- s identifice principalele activiti casnice;
- s respecte activitatea celorlali membri ai familiei;
- s determine dorina, interesul de a-i asuma efectuarea unor activiti;
2. Aniversrile familiei:
- s descopere care pot fi aniversrile familiei lui;
- s cunoasc modalitile de a organiza i petrece o aniversare;
- s îneleag semnificaia unificatoare a petrecerilor în familie;
3. Serile în familie:
- s identifice modalitile de petrecere a serii în cadrul familiei (lectura, TV, joc, activitti
casnice);
- s respecte preferinele i gusturile celor din familie.
D. Clasa a VIII-a
1. Vârste i sexe în familie:
- s disting rolurile i statuturile diferite în funcie de vârst i sex;
- s accepte “favorurile” i “frustrrile” specifice rolului;
- s-i contientizeze propria poziie în familia sa.
2. Bugetul familiei:
- s cunoasc calculul bugetului unei familii (intrri, cheltuieli, ritmicitatea cheltuielilor);
- s îneleag necesitatea utilizrii raionale i planificate a resurselor financiare ale unei
familii;
3. Bucurii i necazuri în familie:
- s sesizeze momentele i elementele generatoare de bucurii i necazuri în familie;
- s aprecieze solidaritatea familiei în orice situaie;
- s îneleag suportul afectiv pe care îl ofer familia membrilor si.

E. Clasa a IX-a

1. Microgrupul familial:
- s sesizeze specificul familiei (funcii, roluri, relaii) ca microgrup;
- s îneleag rolul familiei ca microgrup la nivelul comunitii, al societii;
2. Familia tradiional în România:
- s cunoasc caracteristicile familiei la români (forma fundamental a vieii sociale,
importana i numrul copiilor etc.);
- s doreasc i cultive tradiiile familiei româneti;
3. Dialog prini-copii:
- s identifice dificultile de comunicare copii-prini \
- s accepte statutul diferit al prinilor i al copiilor,
- s îneleag valenele toleranei în dialog;
99
 4. Mese festive în familie:
- s descrie ocaziile i modalitile de organizare a meselor festive în familie;
- s cunoasc regulile de amenajare a unei mese festive în familie.

F. Clasa a X-a

1. Problemele mele i problemele familiei:

- s identifice rezonana problemelor personale în familie i modul în care recepteaz i
reacioneaz el la problemele familiei;
- s accepte ideea solidaritii familiei, a securitii pe care o ofer;
2. Familia mea în comunitate:
- s sesizeze poziia familiei proprii în comunitate( pe strad, în bloc, în cartier, în comun,
etc.);
- s-i exprime aprecierea personal asupra rolului i poziiei familiei în comunitate;
- s cunoasc criteriile de valoare dup care se evalueaz familia în comunitate;
3. Amenajarea ambientului familial:
- s descrie ambientul familial propriu;
- s cunoasc normele i cerinele design-ului ambiental;
- s-i proiecteze amenajarea ambientului familiei.

G. Clasa a XI-a

1. Cum mi-a construi o cas?:

- s cunoasc noiuni legislative i economice necesare demarrii unei afaceri imobiliare;
- s identifice sursele de consultan calificat;
- s-i stimuleze iniiative de a demara o afacere de acest gen;
2. O afacere familial:
- s cunoasc noiuni legislative i economice necesare demarrii unei afaceri;
- s identifice sursele de consultan calificat;
- s-i stimuleze iniiative de a demara o afacere de orice natur.
3. Week-end-ul i concediul familiei:
- s identifice modalitile de petrecere a week-end- ului, a concediului;
- s îneleag nevoia de odihn în familie, ca semn al respectului fa de sine i fa de
familie;
4. Compatibiliti între parteneri:
- s aprecieze care sunt elementele strict necesare în asigurarea compatibilitii
partenerilor;
- s-i proiecteze partenerul - pereche pe baza datelor personale.

H. Clasa u XII-a

1. Cauze i perioade de criza în familie:

- s sesizeze momentele nodale în existena unei familiei (primii ani, etapa de “uzur”,
plecarea copiilor, etc.);
- s propun posibiliti de depire a crizelor;
2. Familia - refugiu sau închisoare?
- s-i propun s participe la soluionarea crizelor,
- s exprime opinia proprie vis-a-vis de titlu;
- s îneleag necesitatea unei convieuiri normale, active, participative pentru toi membrii
familiei;
- s îneleag limitele dependenei i independenei;
3. Libertate i dependena economic în familie:
- s accepte participarea egal a tuturor membrilor familiei, indiferent de poziia fa de
procurarea banilor (salariat, pensionar, omer, minor);
100
 - s îneleag limitele financiare ale familiei;
- s accepte sacrificiul dorinelor personale în favoarea nevoilor familiei;
4. Copiii i btrânii în familie:
- s îneleag i, indiferent de statut, toi membrii familiei au drepturi i obligaii;
- s exprime respect i toleran pentru cei btrâni;
- s admit necesitatea ateniei sporite acordate copiilor.

6.7. CUNOA TEREA PSIHOPEDAGOGIC,

AUTOCUNOA TEREA ÎN VEDEREA DEZVOLTRII CARIEREI
A. Clasa a V-a

1. Eu. Cine sunt, cum sunt?

- s-i sesizeze i contientizeze notele personale caracteristice;
- s-i poat realiza un autoportret expresiv, complet;
- identitate;
- trsturi de caracter;
- stil de munc;
- relaii interpersonale;
- s observe i s descrie portretul colegului ales de fiecare;
- s opereze cu elementele eseniale ale caracterizrii psiho-sociale a unei persoane;
- s-i contientizeze pe copii asupra modului în care sunt percepui de ctre colegi;
2. Cum înv eu?
- s-i aprecieze nivelul deprinderilor intelectuale;
- s îneleag necesitatea formrii unui stil de munc intelectual corect;
3. Tradiiile profesionale din judeul nostru:
- s identifice specificul profesional din zon;
- s îneleag rostul anumitor profesii “clasice”, tradiionale;
- s se sensibilizeze fa de paleta profesiilor mai des întâlnite în jude;
4. “Munc cere minte, brae, inima”:
- s îneleag raportul dintre munc fizic i munc intelectual;
- s sesizeze rolul “pasiunii” i “druirii” în activitate;
5. Eroul meu preferat:
- s-i identifice un posibil model;
- s aprecieze calitile personajului ales;
- s îneleag noiunea de erou;
6. Bunicii mei:
- s identifice rolurile i statuturile membrilor familiei lui;
- s se raporteze corect la ceilali membri ai familiei;
- s învee cât de mult înseamn bunicii în armonia familial.

B. Clasa a VI-a

1. îmi place, nu-mi place:

- s-i identifice preferinele i s le poat motiva;
- s cunoasc criteriile de evaluare care trebuie s acioneze în preferin i respingere;
2. Vreau s tiu despre profesia...
- s-i identifice profesia care îi suscita interesul;
- s-i completeze cunotinele cu informaii relevante, autorizate;
3. Cum respect munc celor din jurul meu?
- s recunoasc rezultatele muncii celor din jur;
- s îneleag respectul cuvenit muncii;
- s se raporteze pe sine, la munc i la cei din jur;

101
 4. Obiectele mele preferate:
- s-i identifice obiectele de învmânt pe care le prefer;
- s-i contientizeze motivele care i-au determinat preferina;
- s-i însueasc criterii de preferin obiective în raport cu disciplinele colare;
5. Care este persoana care conteaz cel mai mult pentru mine?
- s identifice persoana-model la care se raporteaz;
- s-i motiveze alegerea “modelului”;
- s îneleag importana calitilor umane în viaa unui om;
6. Eu i prietenii mei:
- s-i aprecieze prietenii;
- s se raporteze corect la prietenii si;
- s identifice “câtigul” propriu rezultat din prietenie;
- s identifice “aportul” su în prietenie;
7. Eu m supr dac...
- s recunoasc situaiile care îi produc nemulumiri frecvent, uneori;
- s aprecieze justeea suprrii resimite;
- s îneleag necesitatea “micilor compromisuri” în existena oamenilor.

C. Clasa a VII-a

1. De ce înv eu?
- s îneleag motivele care îi determin activitatea;
- s-i raporteze motivele personale la grila de motive care ar trebui s-1 determine s învee;
- s-i contientizeze necesitatea motivaiei interioare a învrii;
2. Personaliti marcante ale judeului, oraului (comunei) noastre:
- s cunoasc viaa i activitatea unor personaliti de marca;
- s-i poat alege un “model” dintre personalitile cunoscute;
3. Talentele, calitile i defectele mele:
- s-i identifice obiectiv talentele, calitile i defectele;
- s îneleag ca specificul uman îl reprezint o îmbinare compensatoare a calitilor i
defectelor;
- s se mobilizeze pentru a-i promova talentele, calitile i s-i atenueze defectele;
4. Prietenul meu, prietena mea:
- s-i identifice s-i descrie prietenul, prietena;
- s îneleag valoarea relaiei de prietenie în formarea personal;
5. Cum m vd colegii?
- s descopere imaginea pe care o au colegii despre el;
- s raporteze propria imagine la imaginea lui oglindit de ceilali;
- s îneleag obiectivitatea aprecierii celorlali;
- s-i dezvolte capacitatea de toleran la frustrare;
6. Prejudeci despre anumite profesii:
- s sesizeze profesiile cu “renume” negativ;
- s îneleag c anumite aprecieri pot fi eronate, superficiale;
- s descopere c orice profesie are i partea ei favorabil i poate fi practicat cu interes;
7. De unde pot afla informaii despre colile i profesiile care m intereseaz?
- s cunoasc surse de informaii accesibile (coala, mass-media, Centrul de Asisten
Psihopedagogic, Cabinetele intercolare de consiliere colara i profesional, etc.);
- s identifice modalitile i formele de informare în vederea dobândirii autonomiei
decizionale;
8. Examenele i noi:
- s îneleag necesitatea “pregtirii psihologice” pentru reuita la un examen, alturi de
pregtirea specific;
- s cunoasc specificul diferitelor examene (de cunotine, de aptitudini, psihologice).

102
 D. Clasa a VIII-a

1. Eu cred c sunt...:
- s-i aprecieze calitile, defectele, aptitudinile, interesele;
- s îneleag care îi sunt “atu”-urile psihice pe care îi poate dezvolta personalitatea;
2. Ce mi-ar place s fiu?
- s sesizeze proiecia subiectiv asupra profesiei;
- s îneleag raportul dintre “ce-mi place” i “ce pot”;
3. colile din judeul nostru:
- s cunoasc reeaua colar i profesional judeean;
- s-si evalueze potenialul i aspiraiile;
4. Uniforma ne aseamn sau ne deosebete?
- s îneleag rolul uniformei ca element de “protecie”, dar i ca posibilitate de accentuare a
specificului unei colectiviti;
- s-i formeze o opinie proprie asupra temei;
- s cunoasc avantajele i dezavantajele uniformei;
5. Eu - acas, la coal, pe strad:
- s-i identifice cele trei ipostaze;
- s sesizeze asemnrile i deosebirile în vederea autoidentificrii;
- s-i contientizeze nevoia de consisten a EU-ului;
6. Rolul de adult:
- s cunoasc notele definitorii ale statutului de adult;
- s identifice responsabilitile incumbate acestui statut;
- s-i contientizeze poziia sa raportat la cea a unui adult;
7. Cartea mea de vizit:
- s identifice notele definitorii ale propriei persoane;
- s-i precizeze opiunea vocaional;
- s-i exprime “idealul de via”;
8. Scrie-i o scrisoare pe care s o citeti peste patru ani!
- s-i contientizeze identitatea de sine;
- s sesizeze responsabilitatea fa de sine în privina deciziilor pe care le ia la aceast vârst;
9. Ce atept eu de la prietenii mei?
- s identifice “portretul robot” al prietenului;
- s-i verifice ateptrile exprimate prin confruntarea cu prerea prietenilor;
- s-i corecteze imaginea despre sine;
10. Micul meu univers:
- s recunoasc elementele cu relevan pentru sine;
- s-i ordoneze un “sistem de valori”.

E. Clasa a IX-a

1. Timpul i energia mea. Cum le valorific?

- s identifice motivele intense care îi determin comportamentul;
- s cunoasc o “scar” valorica a motivelor;
- s determine propunerea unor motive superioare;
2. Sentimentele mele - stpânul meu?
- s-i recunoasc strile emoionale i efectele lor,
- s cunoasc unele modaliti accesibile de cretere a autocontrolului emoional;
3. Persoane de referin în via:
- s identifice reperele “personificate” din existena proprie;
- s evalueze aceste “repere”;
- s-i propun modaliti de urmare a modelelor identificate;
4. Pot eu s fiu primul?
- s evalueze realist i contient posibilitile;
103
 - s îneleag spiritul competiional;
- s sesizeze importana succesului în procesul dobândirii încrederii în sine;
5. Trsturile caracteristice definitorii ale unei persoane:
- s cunoasc elementele definitorii ale unui portret psihologic (trsturi de caracter, capaciti
intelectuale, afectivitate, motivaie, etc.);
- s-i schieze un autoportret;
6. Eu vreau.! Ajunge?
- s sesizeze diferena dintre dorine, aspiraii i posibiliti;
- s identifice modaliti de facilitare a acordului dintre aspiraii i posibiliti;
7. Biografii de urmat: - s cunoasc “modele” umane demne de urmat;
- s-i identifice idealul de via, modelul ales;
- s îneleag rolul tenacitii, perseverenei, încrederii în sine, în reuita în via.

F. Clasa a X-a

1. Unde i cum a vrea s triesc?

- s-i contientizeze idealul de via proiectat subiectiv;
- s îneleag posibilitile concrete oferite lui;
- s accepte distana dintre dorine, iluzii i realitate;
2. Ce-mi doresc cel mai mult?
- s-i identifice ateptrile, aspiraiile;
- s-i raporteze lucid capacitile, disponibilitile la condiiile realitii;
3. Caracterul i destinul unui om:
- s îneleag rolul nodal al caracterului în evoluia personalitii;
- s-i aprecieze propriile trsturi de caracter,
- s-i proiecteze viitorul existenei;
4. Cum poi reui în via? (“Cheia succesului”):
- s îneleag ca reuita în via depinde de câiva factori determinani (încrederea în sine,
asumarea riscului, creativitate, etc.)
- s-i propun “promovarea succesului” ca stil de vi;
5. Testarea psihologic. Admis - respins, apt - inapt:
- s cunoasc specificul unui examen psihologic;
- s accepte valoarea i relevana cunoaterii psihologice a personalitii;
6. Voina i educarea ei:
- s se consolideze cunotinele despre voina ca o calitate uman definitorie;
- s identifice metode i exemple de educare a voinei;
- s-i propun programe personale de educare.
7. Aptitudini, talente, deprinderi:
- s identifice rolul instrumentar al aptitudinilor, talentelor i deprinderilor în reuita în via;
- s-i cunoasc propriile aptitudini i deprinderi consolidate eficient.

G. Clasa a XI-a

1. Linia vieii mele:

- s-i identifice drumul parcurs i traiectoria lui;
- s-i mobilizeze energiile pentru asigurarea unui sens ascendent al liniei vieii;
- s accepte i s îneleag momentele de criz în existena uman;
- s identifice modaliti de depire a crizelor;
2. Deciziile mele sunt juste?
- s identifice momentele din existena proprie în care a fost nevoit s ia o decizie;
- s analizeze circumstanele i specificul deciziilor luate;
- s cunoasc modaliti eficiente de decizie;
3. Criteriile alegerii profesionale:
- s cunoasc criteriile obiective de alegere;
104
 - s identifice criteriile operante pentru sine;
- s determine adoptarea unor criterii corecte;
4. Cine m poate ajuta în alegerea profesiei?
- s identifice sursele autorizate de susinere a opiunii profesionale;
- s îneleag rolul i rostul consilierii în alegerea profesional;
5. Bucuria (dezamgirea) vieii mele:
- s-i identifice experiena de viaa cu relevan pentru mai târziu;
- s-i stimuleze capacitatea de a-i valorifica experiena anterioar;
- s îneleag efectul “timpului” i al raionalizrii asupra experienelor de viaa;
6. Eu - Propriul meu prieten sau duman?
- s-i identifice imaginea de sine autoperceput;
- s-i educe capacitatea de autodemisie;
- s îneleag importanta acordului cu sine pentru asigurarea echilibrului în via;
7. Succese i eecuri:
- s-i aprecieze succesele i eecurile;
- s îneleag efectul benefic, tonic, al succesului i gustul amar al trecului;
- s se mobilizeze pentru a-i favoriza succesele i a-i inhiba, descuraja, eecurile;
8. Personaliti marcante ale liceului nostru:
- s identifice motivele care au condus la propulsarea respectivelor personaliti;
- s-i determine acceptul unui model existenial;
- s-i contientizeze scara de valori cu relevan social.

H. Clasa a XII-a

1. Valoarea mea:
- s-i contientizeze calitile, defectele i efectele lor la nivelul personalitii;
- s-i precizeze propria scar valoric;
- s realizeze responsabilitatea autorealizrii personalitii;
2. Firea mea:
- s cunoasc elementele constitutive, subînelese noiunii de fire (dispoziie afectiv, orientare
interpersonal, dispoziii temperamentale, etc.);
- s-i identifice tabloul personal în scopul autocunoaterii;
3. Deviza mea în viaa este ...:
- s-i sesizeze scara personal de valori;
- s-i identifice motivele care îi genereaz aciuni;
- s-i contureze un ideal de via;
4. Profesia, garania siguranei de sine:
- s recunoasc importana social a diferitelor profesii;
- s identifice posibilitile de valorizare individual prin realizarea profesional;
- s îneleag importana alegerii profesionale adecvate;
5. Centre universitare, coli postliceale:
- s cunoasc sistemul naional universitar i postliceal;
- s decid pe baza unei informaii corecte;
6. Realitatea lumii profesionale: ieri, azi, mâine:
- s cunoasc informaiile necesare privind lumea profesiilor;
- s disting liniile directoare ale dinamicii lumii profesiilor;
- s-i trezeasc interesul pentru profesiile tradiionale, viabile ale poporului nostru;
7. Drumuri rtcite:
- s disting punctele nodale din calea deciziei carierei (alegerea profesiei, a colii, a
partenerului, etc.);
- s îneleag modalitile optime de rezolvare i preîntâmpinare a acestor “rtciri”;
8. Libertatea i responsabilitatea mea:
- s îneleag limitele i valenele adevratei liberti personale;
- s accepte necesitatea asumrii unor responsabiliti uneori chiar cu riscul îngustrii libertii.
105
 6.8. ORE LA DISPOZIIA EDUCATORULUI
Dirigintele are latitudinea s stabileasc unele teme, activiti (propuse de elevi sau gândite de
el) precum i forma de desfurare.
Realizând armonios toate laturile educaiei, dirigintele va urmri problemele care preocup pe
educatorii din toate rile Europei. Sugestii: - UNESCO i problemele educaiei,
- Educatorul - animator i formator,
- Dimensiunea european a culturii i identitatea naional,
- Lupte împotriva violenei i rolul tineretului,
- Anul 1995 - Anul Toleranei,
- Tolerana i preuire - aspiraie i moderaie,
- România în lume,
- Ce ar trebui s tim despre SIDA?
- Tineretul în rile vecine,
- Biblioteca - tezaur i via etern,
- O mângâiere pentru cei vârstnici i npstuii,
- Românii de pretutindeni,
- Interculturalitate i specific naional,
- Lupta împotriva delicventei juvenile. în funcie de realitile din coal i clas dirigintele îi
poate organiza ora cu:
- activiti ce in de analiza unor situaii deosebite,
- activitatea semestrial,
- un schimb de experien cu elevi din ar i strintate,
- comentarea unei probleme ce preocup în mod deosebit tineretul i pe elevii clasei.

CAPITOLUL VII

ACTIVITI EDUCATIVE EXTRA COLARE I ÎN

AFAR DE CLAS
7.1. Timpul liber al elevului
Activiti extra-clas i extracolare: Obiective:
A) - valorificarea potenialului fizic i psihic al fiecrui elev pentru a sprijini dezvoltarea
armonioas a personalitii prin:
- integrarea în viaa social i formarea unui comportament civilizat;
- lrgirea orizontului de cultur general i stimularea interesului pentru diferite domenii ale
tiinei, artei, tehnicii, culturii;
- îndrumarea i dezvoltarea înclinaiilor individuale, a aptitudinilor i talentelor;
- orientarea pentru pregtirea carierei;
- educarea unor înalte caliti moral-ceteneti i estetice;
- organizarea raional a timpului liber, cât mai plcut i util;
B) - formarea competenelor specifice unor domenii extracolare i definirea talentelor,
aptitudinilor;
- crearea unor abiliti i capaciti necesare orientrii în momentele de schimbare survenite în
existena individual i social;
- completarea lacunelor activitii instructiv-educative din cadrul strict al activitilor colare;
- recldirea interioar a personalitii pe o ax valoric individualizat; Forme ale activitilor
educative extra-clas i extracolare:
1) din punctul de vedere al implicrii personale - active:

106
 - elevul (tânrul), particip direct: fcând experiene, lucrând cu aparate, interpretând la un
instrument, lucrând manual (esând, cosând, pictând, modelând, sculptând).
- pasive: - elevul (tânrul) particip doar audiind, vizionând - ascultând deci, i vizând
spectacole, cercuri, serate, întâlniri.
2) din punctul de vedere al participrii i ambianei (în coal, în afara colii, etc.)
- individuale: - lectura, însuirea diverselor arte, creaie, alctuirea coleciilor, filatelie,
activiti practice, hobby-uri;
- în grup: - închis - clas, grup, ciclu colar, grupuri de clase;
- în colaborare cu alte grupuri, echipe, coli din ar sau din lume;
3) activiti organizate: în afar de clas, în afara colii, în timpul anului colar, în vacan.

7.2. Cercuri cu caracter artistic:

a) literar:
- cercul de literatur, de creaie, dramatic, de folclor-etnografie;
- societatea literar - cu mai multe secii;
- medalionul literar, seara literar, eztoare, simpozion, sear muzical-literar, serata literar,
proces literar, concurs literar, vizionare de spectacol, întâlniri cu scriitori sau oameni de art i cultur;
- vizionare de emisiune la televizor i comentarea ei;
- audierea de emisiuni radio i comentarea lor;
- expoziia i standul;
- vizita sau excursia literar;
- sesiunea, tiinific;
b) dramatic:
- teatru, recitare, pantomim;
c) etnografie i folclor:
- acas la creatorii populari, costumul popular, tradiii i obiceiuri, festivaluri populare, meserii
i tradiii (oierit, cioplituri în lemn, etc.), obiceiuri la natere, nunt, înmormântare, meteuguri, arta
construciei;
d) muzical coregrafic:
- formaii vocale sau instrumentale de: muzic popular, muzic uoar, simfonic, oper liric,
cvartete, orchestre de mandoline, chitare, acordeoane, viori, dans - popular, modern, balet, dansuri i
obiceiuri;
e) arte plastice:
- desen, pictur, sculptur, grafic, pictura pe sticl, pe zid, restaurare, decoraiuni, design,
modele, pirogravuri;
f) Sportive:
- ah, gimnastic, badminton, volei, fotbal, handbal, baschet, atletism, aruncri (cu discul, cu
sulia, cu ciocanul), tenis, înot, carting;
g) tiinifice:
- informatic, electrotehnic, electronic, aeromodele, astronomie, chimie, mecanic,
telegrafie, radio, automobilism, minitehnic, limbi modeme, limbi clasice, limbi orientale;
h) Jocuri:
- sportive, de perspicacitate, de micare; i) Arta manual:
- olrit, cioplit, esut, cusut, goblen, croitorie; j) Tradiii:
- ziua clasei, evenimente familiale, ziua onomastic si de natere, aniversarea colii, fii satului,
zile din istoria rii;
k) Activiti practice social-obteti:
- de curire i înfrumuseare a clasei i laboratoarelor colii;
- amenajarea unor baze sportive;
- îngrijirea monumentelor istorice, monumentele eroilor, morminte, edificii cultural-sociale;
- ajutorarea handicapailor, îngrijirea btrânilor, protejarea copiilor;
- sdirea florilor i pomilor,

107
 - îngrijirea parcurilor, strzilor, grdinilor,
- culegerea plantelor medicinale, activiti ecologice;
l) Activiti organizate în vacanele colare: (în coal, în cartier, la Palatul copiilor, cluburi):
a) - tabere locale, judeene, naionale, internaionale (de odihn, creaie, sportive, tiinifice) în
funcie de dorinele copiilor, aptitudinile lor, locul, spaiul i timpul afectat:
- cluburi de vacan;
- tabere cu finalizare prin festival, excursie, întâlnire cu copii din alte judee, ri, etc.;
- obteti, de îmbuntire i înfrumuseare a vieii celor din jur (cmine de btrâni, copii,
bolnavi), locuri din cartiere, sate sau orae;
b) - vizite de câteva ore în sat, ora sau în apropiere sau în cadrul unei excursii pe un itinerar
mai lung la:
- expoziii, muzee, parcuri, rezervaii, case memoriale, centre culturale, biserici, catedrale,
mnstiri, peteri, castele, palate, turnuri;
c) - cercuri de loisir - parcuri de distracii:
- centre naionale UNICEF / UNESCO;
- îmbinare între sport - cerc artistic - jocuri - distracie;
- pregtirea unor spectacole, serbri, festivaluri îmbinate cu excursia;
- reuniuni, focuri de tabr, o sear cu colegii, cu mai multe familii;
- galele UNICEF
m) Excursii:
a) de o zi - pe jos, cu bicicleta, cu trenul, cu autocarul, cu crua:
- în preajma unui monument, într-un parc sau pdure, pe malul apei;
- într-un sat de vacan;
b) de dou zile: - îmbinarea drumeiei cu vizitarea unor obiective, odihn, distracie;
c) de câteva zile, de o sptmân sau mai multe sptmâni cu urmtorul program:
- odihn;
- drumeie;
- vizitarea unor obiective:
- culturale (case memoriale, muzee, biserici, mnstiri, monumente),
- economice (instituii); n) întâlniri:
- cu bicicleta, autocarul, trenul, vaporul, avionul, iahtul, barca;
- cu personaliti;
- observarea obiceiurilor folclorice;
- participarea la momente deosebite ale vieii unei colectiviti (hram al unei biserici, srbtori,
comemorri);
- concerte, spectacole.

CAPITOLUL VIII
COLABORAREA CU ALI FACTORI
EDUCAIONALI
Instituii, organizaii, asociaii, fundaii, societi cu care se poate colabora pentru realizarea
activitilor educative.
1. Organizaii guvernamentale:
- Inspectoratele colare judeene;
- Palatul naional al copiilor - Bucureti;
- Palate, cluburi ale copiilor;
- Centre judeene de asisten psihopedagogic;
- Administraia taberelor judeene;
- Inspectoratul judeean pentru cultur;
- Inspectoratui judeean pentru activitatea sportiv;

108
 - Case de cultur i centre culturale;
- coli i cluburi pilot, asociate la UNESCO;
- Mitropolii, protopopiate, instituii cu caracter religios.
2. Organisme guvernamentale speciale:
- Comitetul Naional pentru Protecia Copilului;
- Comitetul Naional pentru Adopiuni;
- Secretariatul de Stat pentru Handicapai.
3. Organizaii neguvernamentale:
- Comitetul Naional Roman pentru UNICEF;
- Organizaia “Salvai Copiii”;
- Fundaia “Copiii Notri”;
- Societatea Român de Caritate;
- Organizaia “Drepturile Copilului”;
- Asociaia “Sperana”; - Asociaia de Ajutorare a Cminelor de Copii;
- SOS - Satele Copiilor - România “Concordia”;
- Liga Tineretului Ortodox Român;
- Liga Român pentru Sntatea Mondial;
- Asociaia Român Anti-SIDA;
- Fundaii pentru tineret;
- Cluburi sportive locale;
- Cenacluri literare, tehnice i tiinifice;
- Societi culturale;
- Alte societi sau fundaii.
4. Organe centrale ale administraiei publice:
- Ministerul Muncii i al Proteciei Sociale;
- Ministerul învmântului;
- Ministerul Culturii;
- Ministerul Sntii;
- Ministerul Justiiei;
- Ministerul Tineretului;
- Ministerul Telecomunicaiilor;
- Ministerul Transporturilor;
- Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare;
- Ministerul Aprrii Naionale;
- Ministerul de Interne;
- Departamentul pentru Administraiile Publice Locale;

CAPITOLUL IX
ALTE FORME ALE ACTIVITII DIRIGINTELUI
9.1. Colaborarea cu consiliul de administraie al colii, direciune, profesorii clasei, maitri,
pedagogi, comisia diriguiilor.
Obiective:
- asigurarea unui circuit optim i eficient al informaiei despre copil i clas;
- promovarea deciziei democratice în rezolvarea problemelor clasei;
- garantarea consensului demersului educativ.
9.2. Colaborarea cu familia. Convorbiri cu prinii. Consultaii, lectorate pe clas i coal,
corespondene cu prinii, vizite la domiciliul elevului (la internat, gazde, tutori). Activiti cultural-
distractive organizate cu prinii elevilor (serbri - excursii).
Obiective:
- asigurarea unitii i continuitii activitii educative;
- implicarea familiei în promovarea i respectarea valorilor fundamentale în personalitatea
copiilor prin activitile educative din coal;
109
 - oferirea consultaiilor calificate prinilor în probleme de educaie i cunoatere a copilului;
(Programa Activitii Educative în învmântului Preuniversitar)
Aprobat cu nr. 10708/23.09.1994
Comisia de elaborare: Riana Calot, Dorina Mrginenu, Mariana Corin, Ileana Daraban,
Virginia Ghergu, Titus Hagiu, Adriana Rotam.

PARTEA A TREIA

NIVELURI ALE CONSILIERII

PRIMUL NIVEL: parte a funciei didactice
AL DOILEA NIVEL: corelat cu funcia didactic, dar cu un anumit grad de specializare
AL TREILEA NIVEL: separat de funcia didactic i furnizat de specialiti

CAPITOLUL X

CONSILIEREA
10.1. CONSILIEREA
- este o relaie;
- este o form special de comunicare;
- implic ascultarea;
- previne situaiile de criz - rol proactiv;
- o persoan este ajutat de alta;
- o persoan ajut un grup de persoane;
- o form confidenial de a oferi ajutor;
- este bazat pe principiul dezvoltrii personale;
- înseamn a-i ajuta pe alii s-i clarifice problemele;
- este o activitate efectuat de profesioniti;
- se ghideaz dup anumite teorii i dup metode specifice domeniului.
Consilierea presupune existena unei persoane care are temporar sau permanent rolul de
consilier i care ofer sau accept în mod explicit s acorde timp, atenie i respect uneia sau mai
multor persoane, cu rolul temporar de client.
Sarcina consilierii este de a oferi clientului oportunitatea de a explora, descoperi i clarifica
moduri de a tri valorificându-i resursele, ceea ce conduce la sentimentul de bine interior. (Asociaia
Britanic pentru Consiliere, 1991)
Consilierea este o activitate care este iniiat de o persoan care caut ajutor. Ofer
oportunitatea clientului de a identifica ceea ce-1 perturb, de a se autoexplora i de a înelege.
Procesul de consiliere îl va ajuta s-i identifice gândurile, emoiile i comportamentele, care
contientizate fiind, îl fac s se simt plin de resurse i s hotrasc schimbarea. (Janice Russel,
Graham Dexter, Tim Bond, 1992)

10.2. CARACTERISTICILE RELAIEI DE CONSILIERE

- sunt într-adevr auzit - sentimentul c o alt persoan este real interesat de mine încearc s
m îneleag.
- cldura - m simt bine primit de cineva, ca i când ei ar fi bucuroi s m vad
- confidenialitate - este foarte important s m simt în siguran, s fiu sigur c altcineva nu va
afla ceea ce spun
- egalitate - îmi place s m simt pe picior de egalitate cu alte persoane. Astfel c el nu se
poart ca i cum mi-ar fi superiori, ca “expert” sau s aib putere asupra mea.
“Crede în tine însui, crede în menirea ta!” - Mark Twain
110
 10.3. CHESTIONAR
“Cât de bine îmi organizez timpul?”

Cerine:
Rspundei sincer i rapid la urmtoarele întrebri prin: DA sau NU.
R:DA/NU
1. Ai un program stabilit pentru ora de trezire, mas i culcare? R: DA / NU
2. Ai un loc numai al tu unde ii înregistrrile, lucrrile importante i motivaiile?
( R:DA/NU
3. Îi rmâne zilnic timp i pentru tine însui? R:DA/NU
4. Îi stabileti prioritile i respeci aceast schem? R:DA/NU
5. Îi faci liste cu ceea ce ai fcut? R:DA/NU
6. Îi rezervi timp în fiecare zi pentru a-i planifica ziua de mâine? R:DA/NU
7. Schema ta zilnic de activiti este suficient de flexibil? R: DA/NU
8. Ajungi la timp la întâlniri? R: DA / NU
9. Apelezi la alii s te ajute s termini problemele? R:DA/NU
10. Te simi adesea stresat pentru c nu ai timp s rezolvi problemele? R: DA / NU R: DA / NU
Modaliti de prelucrare:
1. Stabilirea scorului
Pentru fiecare DA acordai dou puncte.
Facei suma.
2. Evaluare:
0-7 puncte - pierzi mult timp liber, acord mai mult atenie schemei de management al
timpului;
8-11 puncte - ai încercat s-i planifici timpul eficient, dar încercrile nu au reuit. De aceea,
adesea eti frustrat c nu poi îndeplini tot ceea ce i-ai propus;
12-18 puncte - în general, îi foloseti cum trebuie timpul? Poi îmbunti situaia, acioneaz!
20 puncte - eti foarte organizat s-i consolidezi timpul mereu. îi termini treburile la timp,
conform planificrii i mai rmâne timp i pentru tine.

10.4. REZOLVAREA CONFLICTELOR

Ce este un conflict?
Un conflict se poate isca în multe feluri. Dac vrei s faci ceva i cineva te deranjeaz -
conflict. Când tu vrei linite, iar alii râd - conflict. Conflictele sunt dezacorduri în ceea ce privete
atitudinile , scopurile, ameninarea valorilor personale, stilului, lupta pentru putere, dezacord în
privina mentalitii, elementelor morale, plasarea responsabilitii, proceduri, scopuri, metode, roluri.
La ce bun un conflict?
Unele conflicte pot fi pozitive, ajut la accelerarea procesului de învare în echip (ce nu ar fi
posibil dac nu ar exista mai multe puncte de vedere). Sunt bune dac dup aceea echipa lucreaz mai
bine a creat încredere, a întrit prieteniile, a creat satisfacie. Ele pot redefini o problem, ajut la
cunoaterea de sine, creaz schimbri, energii noi, crete implicarea i participarea, pot fi amuzante,
dac nu sunt luate prea în serios, dezvolt creativitatea, ajut la defularea “deeurilor emoionale”.
Cum ne dm seama când a aprut conflictul?
Membrii se ceart i se jignesc în loc s discute, fac “bisericue”, se pune prea mult la suflet
câtigul i pierderea, beneficiul personal este mai important decât cel colectiv.
Mesaje la persoana I
Exprimarea sentimentelor i prerilor pozitive ale unei persoane sunt clare i uor îneles, reduc
controlul i pstreaz relaiile dintre oameni, exprimarea modului în care te simi, deschid o cale de
comunicare sincer, ducând la schimbarea persoanei.
Mesaje de exprimare

111
 când dorii s le comunicai ideile, raiunile, interesele, atitudinile, încearc s te pui în locul
persoanei creia i te adresezi.
Mesaje de rspuns
este rspunsul dat de d-voastr la mesajul celorlali i conin un “nu” hotrât, urmat de o
explicaie. Când mesajul este acceptabil se folosete un “da” clar. Se folosesc în cazurile de presiune a
timpului.
nu se folosesc propoziii de genul “nu pot”, “nu cred c voi reui”, ci vom spune clar “nu, nu
voi juca fotbal pentru c trebuie s-mi termin treaba”
Mesaje de prevenire îi informeaz pe ceilali despre ceea ce vrei, ce dorii i de ce (a dori
“fiindc”)
Mesaje de confruntare Exprim sentimentele fa de atitudinea unei persoane care ne afecteaz
Mesaje de apreciere Moduri de a exprima sentimente pozitive fa de o persoan
Cum construim un mesaj la persoana I?
Trebuie s te informezi asupra consecinelor, sentimentelor, alternativelor;
pe cât posibil s se descrie comportamentul;
dac vrei s artai c persoana v-a influenat spunei “eu simt”.

10.5. DEFINIREA I CLASIFICAREA PROBLEMEI

Problema va fi analizat i explicat vzând-o din punctul de vedere al clientului.
Orice activitate de consiliere trebuie s aib în vedere de la început faptul c cei doi:
Consilierul i Clientul, lucreaz împreun la descoperirea i clarificarea problemei / situaiei personale
unice a Clientului.
Insuficienta descriere a problemei poate complica sau chiar poate face imposibil procesul
Consilierii.
Cu cât mai clar i evident îi poate formula Clientul problema, cu atât va fi mai uoar gsirea
unei soluii adecvate.
Acest prim pas se va încheia cu o definire clar a problemei, definire obinut cu acordul
ambelor pri: Client - Consilier.

10.6. LRGIREA PERSPECTIVEI

Pentru a asista clientul în gsirea soluiei la problema sa este adesea necesar s deschidem noi
perspective.
Concepiile vechi acioneaz ca frâne
Pentru a putea schimba situaia, uneori sunt necesare noi abordri. Clientul poate fi asistat s se
priveasc în alt mod.
Consilierul poate interveni cu noi cunotine, restructurând i / sau corectându-le pe cele vechi.
Descrierea perspectivelor este o etap de sine stttoare în model i câteodat
absolut necesar de-a lungul întregului
proces de consiliere.

10.7. FORMULAREA SCOPURILOR GENERALE I

INTERMEDIARE
Noile perspective conduc la punctul în care începe s fie clar ce este de fcut.
Acum este important s se gseasc soluii alternative, s se analizeze consecinele pentru
fiecare, s se resping cele care conduc la consecine nedorite i s se ierarhizeze cele care au rmas.
Consilierul ajut clientul ca, în concordan cu dorina sa, s formuleze obiective ce pot fi
atinse i scopuri intermediare care s contribuie la soluionarea problemei sau la îmbuntirea
procesului de soluionare.
Dac PASUL 3 este bine pregtit, Clientul tie deja ce are de fcut, fr s tie înc cum s o
fac.
112
 10.8. ELABORAREA UNUI PLAN DE ACIUNE I
PARCURGEREA LUI
Unul din motivele pentru care Clientul nu-i poate atinge scopurile poate fi acela c nu a
examinat îndeajuns diferite ci de atingere a acestora.
Scopul PASULUI 4 este acela de a identifica diferite aciuni alternative i de a construi planuri
de aciune pentru fiecare dintre acestea, cu scopul de a construi planul întregii activiti.
Planul de aciune final trebuie s fie astfel conceput încât s permit atingerea scopurilor pas cu
pas.

10.9. MODALITI NOI DE A GÂNDI PLANUL VIEII

- Trecerea de la dependena fa de alii la independen.
- Trecerea de la planificarea carierei la planificarea vieii.
- Trecerea de la fixarea într-o slujb în viitor, la crearea carierei i a viitorului propriu.
- Trecerea de la delimitarea strict a rolurilor profesionale la flexibilizarea i redefinirea lor.
- Trecerea de la certitudini al acceptarea schimbrilor, crizelor i incertitudinii.
- Redefinirea crizei i incertitudinii ca potenial i oportunitate.
- Trecerea de la stilul de via individualist i bazat pe competiie la cel bazat pe
cooperare i activitate în reea
- Angajarea în proiecte de autodezvoltare i adoptarea unei atitudini deschise fa de învarea
pe termen lung.
- Trecerea de la loialitate i devotament la înelegere, creativitate i (re)valorare a muncii.

10.10. EVALUARE I REVIZUIRE

Evaluarea trebuie s fie un element prezent în toi paii procesului de Consiliere.
În evaluarea final, atât Consilierul cât i Clientul trebuie s reia paii procesului de Consiliere.
Au fost atinse scopurile propuse? etc.
Consilierul trebuie s se întrebe dac Clientul este pregtit s fac fa unor situaii similare în
viitor, pentru c activitatea de Consiliere este i un proces pedagogic.

Cazul I
“SUBIECTUL GRIGORE”

Motivaia pentru care a dorit s participe la consiliere individual a fost: “dorina de a scpa de
nelinite, pesimism i teama c nu va trece de proful de mate ca s intre în bacalaureat precum i
dorina de a-i organiza mai bine timpul”
Grigore are 18 ani, este elev în clasa a XII-a la matematic-fizic, profil ales de prini în clasa
a VIII-a, fr a fi consultat. El i-ar fi dorit s urmeze liceul militar.
În clasa a XI-a a optat pentru Academia de Poliie pentru care a i fcut nite teste i verificri
necesare. În clasa a XII-a a renunat la acest vis la insistenele familiei alege Academia de Studii
Economice din Bucureti. Lui îi este team c nu va promova la matematic deoarece domnul profesor
este foarte exigent, i în fiecare or îl amenin cu nepromovarea.
În prima parte a edinelor în grup contientizeaz prin rspunsurile la chestionarele întocmite
de consilier, c este un caz abuzat emoional atât de profesor cât i de prini care doresc s le
îndeplineasc propriile vise. “Cazul Mriei din testul aplicat a fost pentru mine relevant. Mi-am dat
seama c se cere de la mine prin for i supunere s fac ce doresc alii.”

PASUL I
PA I ÎN OBIECTIVE INSRUMENTE EVALUARE
113
 CONSILIERE URMRITE UTILIZATE
1 2 3 4
1. Definirea problemei: - exprimarea sincer, - desenul familiei; - participare intens;
- expectaii abuzive ale deschis a - metafora “zidul”; - contientizarea
prinilor privind sentimentelor fa de - ascultare activ; problemelor;
cariera; profesor i prini; - scrisoare adresat - “o raz de
- demolarea - vizualizarea ctre sine (teama). optimism”.
personalitii de ctre obstacolelor i
profesor; recunoaterea lor.
- atitudine de nelinite,
team, pesimism.
CONSTATRI
Aceast etap s-a realizat pe parcursul a trei edine a câte 25-30 de minute fiecare.
Desfurarea edinelor în cazul cabinetului colar de asisten psihopedagogic i de
consiliere, într-o atmosfer de calm, respect fa de elev, empatie i deschidere fa de problemele
enunate au permis identificarea problemei i au stimulat elevul s participe activ. edina i se pare
prea scurt.
Metafora “Zidul” 1-a ajutat s identifice aspectele eseniale ale “fricii fa de profesorul de
matematic i a stabilit puni noi de comunicare cu acesta” A reuit o corectare a imaginii de sine.
“DESENUL FAMILIEI” 1-a ajutat s accepte ca între el i tatl su nu exist comunicare, iar
fratele nu-1 respect, mama fiind singura care îl sprijin dar care îi impune propriile aspiraii
profesionale.
“Scrisoarea cum m vd peste 2 ani” îl face s accepte ideea c va fi student la A.S.E. la
Bucureti i nu la Craiova cum vor prinii, ceea ce 1-a determinat s cear informaii despre profilele
ocupaionale de economist, finanist i broker.

PASUL 2 LRGIREA PERSPECTIVEI

PA I ÎN OBIECTIVE INSRUMENTE EVALUARE
CONSILIERE URMRITE UTILIZATE
1 2 3 4
- Concepii vechi care - concepie realist - arborele profesional al - diminuarea nelinitii;
acioneaz ca o frân despre profesor dar face familiei; - eliminarea fricii fa de
“nu m trece dac nu diferena dintre - valiza cu caliti; profesor;
tiu foarte bine la exigent i ru sau - P.P.O.P.; - contientizarea c are
matematic, aa este rzbuntor; - linia vieii colare; caliti pentru meseria
când i se pune pata pe - identificarea - prezentarea profilelor de economist;
un elev” profilelor ocupaionale ocupaionale; - gânduri pozitive;
- noi perspective i a condiiilor de - casete video - managementul
privind oferta admitere ;”Meseriile viitorului” timpului liber.
Academiei de Studii - inventarierea - comoara din suflet.
Economice Bucureti gândurilor pozitive i
- Atitudine pozitiv negative, a calitilor, a
fa de propria oportunitilor i a
persoan persoanelor de suport
- Reconstruirea
imaginii de sine

Cele 5 edine ale acestei etape au consolidat relaia dintre elev i consilier prin sporirea
încrederii i acceptarea sincer a utilizrii instrumentelor de lucru.
114
 Am constatat cu entuziasm în completarea P.P.O.P. a valizei cu caliti.
Informaiile obinute prin filme i profilele ocupaionale i-au deschis noi perspective de broker,
economist si finanist.

PASUL 3. FORMULAREA SCOPURILOR GENERALE SI INTERMEDIARE

PA I ÎN OBIECTIVE INSRUMENTE EVALUARE
CONSILIERE URMRITE UTILIZATE
1 2 3 4
- obiectivul - dobândirea de - chestionarul - relaionare mai bun
intermediar este un abiliti de organizare “managementul cu profesorul;
ritm nou al activitii; i planificare a timpului liber”; - responsabilizare;
- gândurile negative timpului; - roata mea unica; - încredere.
eliminate i înlocuirea - consolidarea - gânduri pozitive,
lor cu cele pozitive; atitudinii pozitive fa negative i de viitor;
- scopul intermediar de scopurile propuse; - joc de rol inversat.
cum s trec la - gsirea de soluii
matematic i alternative.
bacalaureat.

CONSTATRI
Cu ocazia celor 5 edine ale acestei etape elevul a reuit s-i formuleze obiective i scopuri
intermediare.
Gândurile negative de genul “Nu este corect atitudinea profesorului de matematic fa de
mine” au trecut în gânduri pozitive de genul “În cele din urm dac voi înva voi depi toate
obstacolele”
Aceasta îi confer încredere în propria persoan.
Jocul de rol inversat în care elevul este profesor de matematic, a permis elevului s se
perceap pe sine în aciune i s devin neutru fa de problema sa.
Roata mea unica - ne-a ajutat s rezumm informaia pentru obiectivele propuse.

PASUL 4. ELABORAREA UNUI PLAN DE ACIUNE SI PARCURGEREA LUI

PA I ÎN OBIECTIVE INSRUMENTE EVALUARE

CONSILIERE URMRITE UTILIZATE
1 2 3 4
- examinarea - prezentarea unei - plan tip de aciune; - capacitatea de
atitudinilor pentru variante de plan de - contact personal; autoorganizare;
atingerea planului de aciune i a unui - dialog. - valorizarea sa.
aciune; contact personal;
- identificarea itemilor - stabilirea termenilor
de construire a unui de respectare a
plan de aciune. planului.

CONSTATRI
- Au fost necesare 4 edine.
- Acceptarea planului de aciune i a contractului personal, completarea lor cu seriozitate,
încredere i realism.
- Beneficiul personal al realizrii unui astfel de program considera Grigore ca este: “îmi
sporesc autorespectul i încrederea în mine”
Soluii:
115
 1. S m pregtesc mai atent
2. S înv mai mult
3. S respect cu strictee ce mi-am propus
4. Evaluare i revizuire

PASUL 5. EVALUARE SI REVIZUIRE

PA I ÎN OBIECTIVE INSRUMENTE EVALUARE

CONSILIERE URMRITE UTILIZATE
1 2 3 4
- ce a însemnat pentru - prezentarea fielor de - chestionar de - implicarea;
elev parcurgerea evaluare i discutarea evaluare; - iniiativa;
acestui program de influenei edinelor de - fia de evaluare. - deschiderea pentru
consiliere? consiliere asupra asumarea
- este pregtit Grigore imaginii de sine. responsabilitilor.
s persevereze în
atingerea scopului
propus?

CONSTATRI
A reda câteva rspunsuri ale lui Grigore care valideaz ipotezele de lucru ale studiului:
“Pentru mine edinele de consiliere individual privind cariera au fost ca: un colac de salvare în
mijlocul oceanului”
“ edinele de consiliere individual m-au ajutat s m regsesc, s cred în mine i în calitile
mele”

CONCLUZIE FINAL
În cazul lui Grigore procesul de consiliere a durat 4 luni i problema sa iniial s-a diminuat
considerabil.
A reuit s depeasc starea de fric fa de profesorul de matematic i a schimbat notele la
acest obiect de studiu.
În relaia cu prinii a reuit s stabileasc comunicarea i s-i fac s îneleag dorina i
justificarea de a merge la Facultatea de Studii Economice din Bucureti i nu la Craiova pentru c
numai acolo poate face meseria pe care i-o dorete.

10.11. CHESTIONAR DE EVALUARE

Completai urmtoarele enunuri printr-o metafor sau un “cuvânt cheie”
1. Pentru mine edinele de consiliere individual privind cariera au fost ca..................
2. edinele de consiliere individual m-au ajutat s-mi......................

10.12. ABILITI DE COMUNICARE

Introducere

Abilitile de comunicare sunt acele abiliti de care ne folosim pentru a construi relaiile cu
ceilali oameni. Dac ne însuim abiliti de comunicare corecte, ne vom îmbunti relaiile cu ceilali.
Obiectivele comunicrii: s fim receptivi, s fim înelei, s fim acceptai, s fim acceptai, s
provocm o reacie.
Activitate
Bariere în comunicare

116
 Obiectiv
Participanii înva s recunoasc barierele care intervin în comunicare.
Desfurarea activitii (1)
- Participanii sunt invitai s se aeze în cerc.
- Formatorul optete la urechea unuia dintre ei o fraz fr sens “Vin cal pur ben”, care la
rândul lui optete la urechea urmtorului . a. m. d.
- În final se discut de ce ultima persoan nu a îneles mesajul aa cum a fost transmis iniial.
Desfurarea activitii (2)
- Formatorul scrie pe o bucat de hârtie fr s-1 vad ceilali: “La Paris e primvar”.
- Formatorul spune grupului c are 5 secunde s citeasc propoziia apoi s scrie ce au vzut.
- Se discut de ce majoritatea au scris “La Paris e primvar”.
Not:
Când primesc o informaie nefamilial, oamenii au tendina de a-i schimba sensul astfel încât
s devin familiar.
Activitate
Bariere în comunicare
Obiectiv
Participanii identific barierele care împiedic o bun comunicare.
Desfurarea activitii
* Se împarte grupul în microgrupuri de 3-4 persoane. Se împarte fia intitulat “Bariere în
comunicare”
* Se aloc 5-10 minute pentru ca grupul s fac o list cu toate barierele care intervin în
comunicare.
* Se trec pe o list, se numeroteaz i se adaug alte bariere care lipsesc.
Lista ar trebui s cuprind: tonul vocii, modul de folosire al limbajului (cuvinte), trunchierea
cuvintelor, limbajul corporal, contactul vizual, zgomotul de fundal, mediul, factori de distragere a
ateniei, nivelul de interes, nervozitatea.
* Se discut cum pot fi îndeprtate aceste bariere.
Discuie
Pentru a putea comunic mai bine, e necesar s fim contieni de barierele poteniale i s
gsim moduri de a le depi. Ca emitor de mesaje, trebuie s pstrm suficient timp pentru a gândi
ceea ce avem de spus. Ca receptor, trebuie s cerem clarificarea mesajului sau s-i spunem
emitorului c n-am îneles bine. Aceste dificulti de transmitere sau de receptare a mesajului se
numesc bariere în comunicare.

Fia de activitate

Prima impresie

El/ea arat: cred c el / ea este:

………………………………………… …………………………………………
………………………………………… …………………………………………
………………………………………… …………………………………………
………………………………………… …………………………………………
………………………………………… …………………………………………
………………………………………… …………………………………………

10.13. Activitate
a) Trimiterea unui mesaj
b) Obiectiv
Recunoaterea diferitelor moduri de a trimite un mesaj i a modurilor variate în care oamenii îi
percep.
c) Introducere

117
 Oamenii rspund în mod diferit la situaii similare, în funcie de stilul de comunicare al
fiecruia i de situaie. Exist moduri diferite de a comunica, unele eficiente, altele ineficiente.
d) Desfurarea activitii
Se distribuie fia individual “Trimite mesajul” care este analizat cu grupul.
Se distribuie fia de activitate intitulat “Trimite mesajul” pe care o vor completa individual.
La fiecare scenariu din prima foaie li se cere rspunsul pe foaia de rspuns.
Se solicit apoi rspunsuri întregului grup.
Formatorul va pune grupului urmtoarele întrebri: ai avut vreodat ocazia s fii
agresiv/pasiv, pasiv/agresiv? Dac un participant la un exemplu propriu i se cere s-i exprime acordul
sau dezacordul. Gândii-v la o situaie când ai reacionat în unul din urmtoarele moduri, pasivitate,
agresivitate, ai regretat ulterior. Dac v-ai putea întoarce în timp, cum v-ai modifica rspunsul?
Gândii-v la un moment când cineva v-a rspuns într-un mod inadecvat. Cum v-ai simit? Cum ar fi
putut s v rspund mai bine?
* Se continu activitatea incluzându-se mesajele non-verbale. Se împarte grupul în dou,
fiecrui microgrup dându-i-se câte un scenariu din cele la care au rspuns anterior.
* Fiecare va veni în faa grupului i va “interpreta” rspunsurile folosindu-se de limbajul
corporal i de voce.
Exemplu:
Situaia în care profesorul subevalueaz lucrarea unui elev. Rspunsurile elevului pot fi: Pasiv:
“Nu sunt sigur, dar nu cred c lucrarea mea a fost evaluat corect” (privire în jos, vorbete încet, arat
speriat).
Agresiv: “M-ai furat! tiu c lucrarea asta merita mai mult!” (Privire ostil, vorbete tare,
trântete lucrarea pe mas) Pasiv-agresiv: Spune altui participant: “Profesorul m-a furat: O s regrete!”
Asertiv: “Am urmat instruciunile pe care ni le-ai dat în clas i cred c am rspuns corect. Nu
cred c nota aceasta reflect efortul meu. A aprecia dac ai revedea lucrarea” (Vorbete clar i
confidenial, privire înelegtoare)
Discuie
A fi asertiv înseamn c te exprimi în cel mai potrivit mod. Dac în mod curent rspunzi unei
situaii într-un mod sau altul (pasiv, agresiv, pasiv-agresiv), înva-te s te opreti i s gândeti înainte
de a reaciona. Aceste reacii nu îi aduc de obicei rspunsul pe care îl doreti de la ceilali. încearc s
te schimbi i s fii asertiv.
“Viitorul nu este rezultatul alegerilor între ci alternative din prezent, ci un loc care a fost creat
întâi de minte i voin i apoi în realitate. Viitorul nu este un loc ctre care mergem, ci un loc pe care
îl crem. Calea ctre viitor nu trebuie gsit ci creat, iar aciunile noastre schimb atât destinaia cât si
persoana”.

10.14. CHESTIONAR PRACTIC:

a) “ÎNVA S PRIVE TI MAI DEPARTE”
b) Cerine
Unde mi-a dori s fiu peste doi ani.
Imaginai-v pe dumneavoastr peste 2 ani (dup liceu).
Gândii-v i scriei o zi obinuit în detaliu. Ce vei face? (serviciu, familie, ambele)
Care ar fi aria dumneavoastr de munc sau studiu?
Care vor fi prietenii dumneavoastr?
Ce vei face în timpul liber?
Evaluare
1. Reinei ce ai scris i gândii-v dac:
- coincide sau nu cu visul dumneavoastr de perspectiv privind cariera i familia
- coincide cu posibilitile i aptitudinile dumneavoastr.
c) Apelai pentru interpretare la sfatul consilierului colar.
Pentru a-i atinge visurile:

CHESTIONAR PRACTIC
118
 10.15. “Construiete-i încrederea în tine însui”
Încrederea în abilitile i în viitorul tu este hotrâtoare pentru a depi obstacolele. Pentru
aceasta realizeaz inventarul punctelor tale tari, punctele slabe, oportunitile (ansele), pericolele.
Cerine:
Completai cu atenie i sinceritate urmtoarele:
PUNCTE TARI: OPORTUNITI:
Caliti - fizice; Materiale;
- psihice. Sprijinul unor persoane;
Deprinderi. Spirituale (acces la informaie).
Abiliti.
PUNCTE SLABE: PERICOLE:
Defecte fizice; Lipsa sprijinului familiei;
Trsturi negative de caracter; Apariia unor incidente (coal, etc.);
Abiliti. Conflicte, influene negative.
Axeaz-te pe punctele tari i oportuniti i elimin gândurile iraionale de genul:
1. Nici o nenorocire nu este mai mare decât aceea ca lucrurile s nu mearg cum îi doreti
2. Trebuie s ne ateptm în fiecare moment la apariia unor situaii neplcute i s fim
pregtii s le facem fa.
3. Este preferabil s evii dificultile i responsabilitile decât s te confruni cu ele.
4. Trecutul determin prezentul iar influena lui nu poate fi evitat.

10.16. CHESTIONAR PRACTIC

DATA:............................
TEMA: CUM CRED C SUNT SI CUM M VD ALII?
Cum te simi acum, la începutul orei? Alege chipul corespunztor.

REGULA ZILEI

Rspunde la urmtoarele întrebri:

- Ce crezi despre tine?
- Ce cred prinii despre tine?
- Ce cred colegii despre tine?
- Ce crede învtoare despre tine?
Exerciiu-joc:
Roag-1 pe colegul de banc s-i spun ce crede despre tine!
Spune-i apoi i ce crezi tu despre el. Dac vrei s-i reproezi anumite lucruri i s-i spui ce nu-
i convine la el, alege cele mai potrivite cuvinte, fr s-1 superi.
Rspunde sincer la urmtoarele întrebri:
- Te deranjeaz anumite lucruri pe care colegul de banc le-a spus despre tine? De ce?
- Crezi c este mai bine s tii ce cred alii cu adevrat despre tine, decât s te laude în fa i
s te vorbeasc de ru în spate?
Cum te-ai simit astzi în timpul activitii noastre?
Coloreaz csua corespunztoare.
nu prea bine Bine foarte bine excelent

10.17. CHESTIONAR PRACTIC:

119
 DATA:............................
TEMA: EU - ACAS, LA COAL, PE STRAD
Care sunt formulele de salut?

REGULA ZILEI

Rspunde la urmtoarele întrebri:

- Cum te compori în clas, în timpul orei?
- Cum te compori în pauz?
- Dar în drum spre cas, când te întorci de la coal?
- Cum îi respeci prinii?
Joc de rol:
S ne imaginm c eti pe strad i te întâlneti cu directorul colii. Cum te compori?
Dar dac te întâlneti cu un coleg de clas sau cu mama unei colege? Roluri: un elev, director,
un coleg, mama unei colege.

10.18. CHESTIONAR PRACTIC:

Ce înseamn a fi politicos?
Completeaz rândurile urmtoare:
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
Exerciiu-joc:
“Se sun de intrare. Urmeaz ora de englez. Este prima or de englez la clasa noastr. Ua se
deschide i intr profesorul. Elevii salut politicos i se aeaz linitii la bncile lor. DAN, LIVIU i
MIHAI îns continu s alerge i s se joace prin clas...”
* Continuai voi povestea i apoi realizai un joc de rol pe aceast tem.
Povestete o întâmplare care s-a petrecut la voi în clas când un elev nu a fost politicos fa de
doamna învtoare, fa de un profesor din coal sau fa de un coleg.
- Cum crezi c ar fi trebuit s se comporte acel elev pentru a nu fi nepoliticos?
- Arat cum ai fi procedat tu în aceste situaii (joc de rol)
Rspunde la urmtoarele întrebri:
- Spune cine este cel mai politicos elev din clas?
- Dar cel mai nepoliticos?
- Care este biatul care se comport cel mai frumos cu fetele?
- Exist i fete care se comport nepoliticos cu bieii?
Rspunde la urmtoarea întrebare i roag-i pe cei trecui în tabel s rspund, colorând csua
corespunztoare.
Eti un copil politicos? DA NU ÎN MIC MSUR
Aprecierea ta
Aprecierea prinilor
Aprecierea doamnei învtoare
Aprecierea colegului de banc

Stabilii o “ZI A POLITEII” în care elevii din clas s fii foarte politicoi, indiferent fa de
cine i în orice situaie!
120
DATA:

Cum te-ai simit astzi în timpul activitii noastre? Coloreaz caseta corespunztoare.
nu prea bine bine foarte bine excelent

10.19. CHESTIONAR PRACTIC:

DATA:............................
TEMA: CUM MI-AR PLCEA S FIU?
Exerciiu-joc: “Dac a fi....”
Imagineaz-i c eti o floare. Ce floare ai prefera s fii? Povestete-ne despre aceast floare.
Spune de ce ai ales-o?
REGULA ZILEI

Rspunde la urmtoarele întrebri:

- Eti mulumit de felul tu de a fi? De ce?
- Eti mulumit de felul în care te compori? De ce?
- Eti mulumit de înfiarea ta, de felul cum ari? De ce?
- Ai încredere în tine? De ce?
Exerciiu - joc:
S ne imaginm c la noi în clas a aprut “Zâna cea bun” care vrea s v ajute i v poate
îndeplini trei dorine.
Prima dorin: Dac ar fi s-i ceri zânei s te înzestreze cu trei caliti, pe care nu le ai, ce i-ai
cere? (Exemplu: “Eu a vrea s fiu mai cuminte”, “Eu a vrea s fiu mai silitor” etc.)
A doua dorin: Dac ar fi s-i ceri zânei s te ajute s te schimbi în bine, ce defecte i-ai cere ca
printr-o vraj s le fac s dispar? (Exemplu: “Eu a vrea s nu mai fiu..........”)
A treia dorin: Pentru a treia dorin cere-i zânei ce vrei tu.
Scrie în interiorul csuelor patru cuvinte care i-ar plcea s fie spuse despre tine.

- Ce i-ar plcea s spun despre tine doamna învtoare?

- Ce i-ar plcea s spun despre tine prinii ti?
Exerciiu-joc:
Scrie în fiecare balon o dorin care speri s i se împlineasc în viitor!

De cine depinde împlinirea fiecrei dorine în parte?

Ce crezi c trebuie s faci pentru ca dorinele s devin realitate?
Numeroteaz baloanele în ordinea importanei dorinelor! Discut împreun cu colegii de
echip despre dorinele voastre!
- Sunt diferite sau se aseamn între ele?
- Sunt uor sau greu de realizat?

10.20. CHESTIONAR PRACTIC:

DATA:............................
TEMA: CUM M VD COLEGII?
Cum te simi acum la începutul orei? Alege chipul corespunztor.

REGULA ZILEI
121
 Exerciiu-joc:
Se alege un elev din clas. Colegii trebuie s spun despre el:
- Dac ar fi o floare, ce floare ar fi?
- Dac ar fi o pasre, ce pasre ar fi?
- Dac ar fi o ap, ce ap ar fi?
- Dac ar fi un animal, sau dac ar fi un copac.
Trebuie s explicai de ce vi l-ai imaginat aa?
Rspunde cu sinceritate la urmtoarele întrebri:
- Consideri c în general colegii au o impresie bun despre tine?
- Sunt colegi care te cunosc foarte bine i te vd aa cum eti?
- Ce spun colegii despre tine i nu este adevrat?
- Ce spun colegii despre tine i este adevrat?
- Ai vrea s schimbi prerea pe care o are despre tine un anumit coleg? Cum anume?
Exerciiu - joc:
Gândete-te la un coleg de clas. Spune câteva lucruri despre acest coleg (i caliti, i defecte)
astfel încât ceilali s-1 recunoasc i s ghiceasc despre cine este vorba.
Anexa A
Exerciiul nr. 3. Retrage-te într-un loc linitit i ia-i rgazul de a rspunde unor întrebri de
genul:
Cum simt c sunt punctele mele cele mai tari?
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
Ce astfel de puncte forte au observat de la mine cei care m cunosc?
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
Ce anume îmi place s fac cel mai mult?
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
Ce trsturi de caracter apreciez cel mai mult la cei din jur?
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
Care este persoana care a avut cea mai mare influen pozitiv asupra vieii mele?
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
De ce a putut acea persoan s aib asupra mea un impact atât de semnificativ?
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
Care sunt principiile importante pe care se bazeaz existena i aciunile mele?
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
Rspunsurile la aceste întrebri s-ar putea s-i ofere excelente sugestii pentru redactarea
crezului tu.
Exerciiul nr. 4. Folosete-i ceasul pentru a face urmtorul exerciiu:
a) Rspunde într-un minut la urmtoarea întrebare: Dac a avea timp i resurse nelimitate,ce
a face?
122
 Nu-i fie team s visezi. Noteaz tot ce-i trece prin minte!
b) Scrie pe ceva, într-un minut, care sunt valorile pe care le apreciezi. Ai mai jos o list care ar
putea ajuta s te orientezi:
- linitea interioar,
- securitatea,
- bunstarea,
- sntatea,
- relaia strâns cu ...,
- recunoatere sau glorie,
- timp liber,
- fericire,
- prietenie,
- familie,
- longevitate,
- timp, cunotine i bani pentru a contribui la...........,
- cltorii,
- sentimentul împlinirii.

10.21. CHESTIONAR PRACTIC:

DATA:............................
TEMA: CÂT DE BINE M CUNOSC?
- Completeaz fraza:
“Nu vreau s m laud, dar...............................................................”
REGULA ZILEI

Rspunde la urmtoarele întrebri:

- Cu cine crezi c te asemeni cel mai mult?
- Cu cine i-ar plcea s semeni?
Spune colegilor de echip câteva lucruri despre tine:
Eu sunt..................................................
Eu nu sunt.............................................
Scrie câteva activiti pe care îi place s le faci la coal.
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
Scrie câteva activiti pe care îi place s le faci în vacan.
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
Completeaz urmtoarea list cu lucrurile preferate i cu lucrurile care nu-i plac.
Îmi place.......... Nu îmi place..........
Îmi place.......... Nu îmi place...........
Îmi place.......... Nu îmi place..........
Îmi place.......... Nu îmi place..........
Cum nu eti dar ai vrea s fii?

10.22. CHESTIONAR PRACTIC:

DATA:............................
TEMA: CARE SUNT CALITILE SI DEFECTELE MELE?
123
* Completeaz fraza:
“Pentru mine minciuna este ca..................................................”
REGULA ZILEI

Cât de bine te cunoti?

Subliniaz calitile i defectele pe care crezi c le ai
Caliti Defecte
* disciplinat, * indisciplinat,
* bun la învtur, * slab la învtur,
* respectuos, * obraznic,
* frumos, * urât,
* vesel, * ursuz, posomorât,
* asculttor, * neasculttor,
* politicos, * nepoliticos,
* ordonat, * dezordonat,
* modest, * ludros,
* sntos, * bolnvicios,
* bun coleg, * rutcios cu colegii,
* prietenos, * dumnos,
* împciuitor, * suprcios,
* harnic, * lene,
Rspunde la urmtoarele întrebri:
- Ce îi place mai mult la tine?
- Ce nu îi place?
- Ce crezi c ar trebui schimbat?
- Ce ai aflat astzi despre tine?

10.23. CHESTIONAR PRACTIC:

DATA:............................
TEMA: TOT DESPRE BIEI I FETE
Cum te simi acum la începutul orei? Alege chipul corespunztor.
REGULA ZILEI

Completeaz frazele:
“O fat este ca.............
“Un biat este ca.........
Completeaz urmtoarea list:
Rspunde la urmtoarele întrebri:
- Cum trebuie s se poarte bieii cu fetele?
- Dar fetele, cum ar trebui s se poarte cu bieii?
10.24. CHESTIONAR PRACTIC:
DATA:............................
TEMA: GÂNDURI DESPRE NOI
* Spune un cuvânt prin care exprimi starea în care te afli la începutul orei.
REGULA ZILEI
Fetelor le place s: Bieilor le place s:

124
 Completeaz urmtoarea list:

Fetelor nu le place s: Bieilor nu le place s:

Scrisoare ctre colegi

Aterne pe hârtie câteva rânduri în care s vorbeti despre tine, despre colegi, despre clasa
voastr: ce este bine, ce este ru, ce crezi c poate fi schimbat pentru ca lucrurile s mearg mai
bine.
Dragi colegi,
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
........................................................................................................................................................

10.25. CHESTIONAR PRACTIC:

STILUL DE VIA

Chestionarul cuprinde informaii i atitudini legate de stilul de via. în urma acestui chestionar
v putei evalua stilul dumneavoastr de via i v putei identifica comportamentele pe care trebuie
s le modificai. încercuii itemul care vi se potrivete sau notai în spaiile libere rspunsul adecvat.
Fumatul
a) Nu am fumat niciodat o igar
b) Obinuiesc s fumez câteodat
c) De obicei fumez între 1 i 10 igri pe zi
d) De obicei fumez între 10 i 20 igri pe zi
e) De obicei fumez mai mult de 20 de igri pe zi
Doresc s reduc numrul de igri pe care le fumez. DA / NU
Alimentaia
a) Cât de des servii micul dejun?..........................................................
b) Câte mese servii pe zi?.....................................................................
c) Câte gustri servii între mese?.........................................................
d) Cât de des mâncai carne? (vit, porc, cârnai)..................................
e) Cât de des mâncai fructe?................................................................
f) Cât sare adugai la mâncare?.........................................................
g) Facei eforturi s evitai alimentele care conin grsimi i colesterol?....................
h) facei eforturi s consumai alimente bogate în fibre vegetale?...........................
i) încercai s v meninei o greutate normal?....................................
j) Greutatea dumneavoastr este?..................
Somn
a) Câte ore dormii în medie pe zi?
Alcool
a) Cum v descriei referitor la consumul de alcool - neconsumator de alcool, consumator la
ocazii foarte speciale, consumator ocazional sau consumator regulat?
b) Dorii s reducei cantitatea de alcool consumat?
125
 Exerciiu fizic
a) Practicai în mod regulat vreun exerciiu fizic - sport, activitate fizic?
b) V-ai dori s intensificai activitatea fizic?............................................
Alte comportamente
a) Când stai la plaj, folosii creme sau loiuni protectoare de soare?......................
b) Când conducei sau mergei cu maina pe locul din fa, purtai centura de siguran?
c) In cazul în care conducei, respectai restriciile de vitez?.....
d) în ultimul an de câte ori ai condus dei ai consumat alcool?
e) V splai zilnic pe dini?........................................................
Numai femeile s rspund la aceste întrebri:
a) tii cum s v examinai sânii pentru depistarea nodulilor?................................
b) Dac “da” cam de câte ori pe an v examinai sânii pentru depistarea nodulilor?..........
c) Cât timp a trecut de la ultimul test pentru secreie vaginal - pentru depistarea cancerului
uterin (Testul Papa Nicolau)?.............................................................
Numai brbaii s rspund la aceste întrebri:
a) tii cum s v examinai testiculii pentru noduli?....................................................
b) Dac “da”, cam de câte ori pe an v examinai testiculele pentru depistarea nodulilor?
Comportamentele pe care-mi doresc s le modific pentru îmbuntirea stilului de via sunt:
a)......................................................................................................!..............................'....
b).........................................................................................................................................
c).........................................................................................................................................
d).........................................................................................................................................
e).........................................................................................................................................

FI E DE MUNC INDEPENDENT
FISA 15
FUMATUL I DEPENDENA DE NICOTIN
Citii cu atenie urmtoarele afirmaii i indicai dac sunt adevrate sau false. în paranteze
avei rspunsurile corecte.
1. Fumatul relaxeaz (Fals)
2. Unele adolescente fumeaz pentru a preveni îngrarea. (Adevrat)
3. Majoritatea tinerilor pot s se lase uor de fumat. (Fals)
4. Este mult mai greu s renuni la consumul de alcool decât la fumat. (Fals)
5. Fumatul unor igri “mai uoare” este o modalitatea de a renuna la fumat. (Fals)
6. Fumatul duce la dependena de nicotin. (Adevrat)
7. Adolescenii nu pot deveni dependeni de nicotin. (Fals)
8. Nicotin este un drog. (Adevrat)
9. Este periculos s fumezi în timp ce conduci maina. (Adevrat)
10. O supradoz datorat fumatului poate fi mortal. (Adevrat)
11. Femeile fumtoare au un risc crescut la pierderea sarcinii. (Adevrat)
12. Persoanele care stau în locuri unde se fumeaz au la fel de multe riscuri de sntate ca i
persoanele fumtoare. (Adevrat)
13. Fumatul previne consumul de alcool i droguri. (Fals)

Consiliere educaional
FI A 16
CAREUL
Acest exerciiu faciliteaz comunicarea dintre voi. Pentru acest scop, cutai câte trei colegi
care s aib caracteristicile înscrise în fiecare cadran.
Îi place îngheata Joac fotbal Îmi place culoarea roz Merge des pe munte în
excursii
Este pasionat de Are muli prieteni Citete literatur SF Nu fumeaz
informatic

126
 Picteaz în timpul liber Si-ar dori s piloteze un Face mult sport Îi place s mnânce
avion pizza
Colecioneaz obiecte Ascult muzic retro Are ochii verzi Este îmbrcat/ cu o
vechi bluz de culoare albastr

FI A 17
CONSECINE
Notai posibilele consecine ale urmtoarele probleme:
Problema Consecine
Scrierea pe perei
Lovirea unui coleg
Dac iei ceva ce nu-i aparine
Dac arunci în colegi cu un creion sau pix
Dac jigneti sau vorbeti urât cu un coleg
Dac falsifici notele din carnet
Dac iei ceva din magazin fr s-1 plteti
Mergem pe terenul de joac fr s anunm prinii
Un coleg a spus ceva urât despre mine i vreau s-1 bat
M uit în geanta colegului
Vreau s îi iau pixul colegului
Un coleg te convinge s fumezi cu el

FISA 18
ALCOOLUL SI DEPENDENTA DE ALCOOL

Citii cu atenie urmtoarele afirmaii i identificai dac sunt adevrate sau false. în paranteze
avei rspunsurile corecte.
1. Un du sau o cafea elimin efectele consumului de alcool. (Fals)
2. Este mai sntos s consumi bere sau vin decât votc sau uic. (Fals)
3. Alcoolul este un drog. (Adevrat)
4. Dac consumi alcool când eti suprat sau trist, te înveseleti? (Fals)
5. Beia i alcoolismul este acelai lucru. (Fals)
6. Dac o persoan înceteaz s mai consume alcool, ea nu mai este alcoolic (Fals)
7. Majoritatea alcoolicilor sunt omeri. (Fals)
8. Alcoolismul este un semn de slbiciune moral. (Fals)
9. Cei mai muli alcoolici nu au cas sau familie. (Fals)
10. Consumul moderat de alcool nu afecteaz sntatea unei femei însrcinate. (Fals)
11. Consumul excesiv de alcool crete riscul de îmbolnvire. (Adevrat)
12. Amestecarea buturilor determin îmbtarea mai rapid decât consumul unei singure
buturi. (Adevrat)

FISA 19
DROGURILE I DEPENDENA DE DROGURI

Citii cu atenie urmtoarele afirmaii i identificai dac sunt adevrate sau false. în paranteze
avei rspunsurile corecte.
1. Consumul de droguri te face mai creativ. (Fals)
2. Drogurile te fac s comunici mai uor. (Fals)
3. Nu poi deveni dependent dup o singur doz. (Fals)
4. Drogurile afecteaz creierul i procesele cognitive. (Adevrat)
5. Marijuana nu duce la dependen. (Fals)
127
 6. Adolescenii nu pot deveni dependeni. (Fals)
7. Poi renuna oricând la consumul de droguri, doar s vrei acest lucru. (Fals)
8. Persoanele dependente au risc crescut pentru infectarea cu HIV. (Adevrat)
9. Drogurile produse natural nu au efecte negative asupra sntii. (Fals)

GRUPUL “GHIOCEII”
COMPONENA:
RAPORTOR:
……………………………………………
SUBIECTUL “MARIUS”
Prezentare:
Diriginta clasei a VIII-a solicita sprijin consilierului pentru rezolvarea situaiei lui Marius, elev
respins de colectiv.
Marius este un copil cu posibiliti intelectuale modeste într-o clas de elevi foarte buni. Din
nefericire pentru el nici posibilitile materiale ale familiei nu sunt bune, colegii si beneficiind de
condiii materiale foarte bune.
Nici fizic nu este avantajat, fiind un dizarmonic în greutate i la înlime. Este timid la icanele
colegilor reacioneaz verbal, utilizând un limbaj suburban.
Colegii refuz vecintatea sa în banc, îl tachineaz în fiecare pauz i solicit dirigintei
plecarea lui din colectiv.
Marius refuz s prseasc clasa înaintea examenului de capacitate, el fiind în acest colectiv
din clasa I, dei situaia sa a început s se tensioneze înc din clasa a IV-a. A încercat s ignore
atitudinea ostil a colegilor dar în timp, chiar i cei care manifestau iniial, toleran au devenit ostili.
Apelul la înelegere din partea dirigintei a rmas fr nici un rezultat. Din discuiile cu
profesorii se ajunge la concluzia c situaia la învtur a acestui elev nu se poate îmbunti în mod
vizibil i c el va fi în continuare un elev contiincios, dar cu rezultate modeste la învtur.
În urma analizei acestor date se constat c Marius este un elev cu deficiene la nivelul
relaiilor cu cei din jur.
Va fi invitat la cabinetul de consiliere i ulterior, în cadrul orelor de dirigenie, se vor discuta
teme privind cariera, orientarea profesional.

PASUL 1
Definirea Obiective Instrumente Evaluare
problemei urmrite utilizate
- respingerea de ctre - exprimarea sincer, - desenul clasei - Participarea activ;
colegi (refuzul acestora deschis a opiunilor - metafora “Zidul” - contientizarea
de a-1 primi în banc) personale - “Ce-mi place, ce nu- problemei
- icane în pauz - vizualizarea mi place”
- disconfort, obstacolelor si - Autoportret
recalcitrant, reacii recunoaterea lor
verbale dure.

CONSTATRI:
Aceast etap se realizeaz în 3-4 edine de câte 25-30 minute fiecare, în cabinet, într-o
atmosfer cald, de respect pentru elev, de empatie i deschidere. Copilul manifest interes în
identificarea problemei.
Desenul clasei a permis stabilirea poziiei sale in colectiv, în raport cu elevii i profesorii.
Metafora “Zidul”, 1-a ajutat sa-i descopere simpatiile i afinitile dar i ostilitile. Se teme ca
datorit acestor tachinri va pierde examenul sau va avea rezultate mult sub posibilitile de care este
perfect contient.
“Autoportretul” 1-a ajutat s capete încredere în sine i convingerea c va putea trece cu bine
testarea, deschizându-i posibilitatea realizrii aspiraiilor sale.
128
 PASUL 2. LRGIREA PERSPECTIVEI
Pai în Obiective Instrumente Evaluare
consiliere urmrite utilizate
- concepii care - concepie realist - Roata vieii; - detensionarea
acioneaz ca o frân despre sine i despre - Cum m vd colegii; atmosferei;
“sunt tupeiti încrezui, colegi; - Ghiozdanul cu - contientizarea
egoiti (fr situaia - identificarea elurilor amintiri; calitilor i eliminarea
prinilor nici nu ar fi proprii, evaluarea - Gândete în comportamentelor care
mai buni”) ateptrilor perspectiv; îl fac nedorit;
- depistarea i - Linia vieii; - gânduri pozitive
precizarea propriilor - P.P.O.P.; managementul
eluri, aspiraii. - Trenul vieii. timpului liber.
- implicarea
colectivului în
orientarea carierei
Cel puin dou edine se vor desfura în clas, cu întreg colectivul fr a se deconspira cazul.
Vor fi întâlniri cu cineva care va încerca s-i ajute în descoperirea propriilor caliti în vederea
orientrii corecte în viitorul apropiat.
în cele trei edine Marius a cptat încredere în sine, a contientizat importana stabilirii
prioritilor, precum i iminenta desprire de acest colectiv în vederea realizrii propriului el;
renunarea la orgolii i ambiii dearte.
Colegii si au contientizat c peste ani, când îi vor aminti aceste clipe, ar fi frumos ca ele s
fie cât mai plcute.
PASUL 3. FORMULAREA SCOPURILOR GENERALE SI INTERMEDIARE
Pai în consiliere Obiective Instrumente Evaluare
urmrite utilizate
- obiectivul - dobândirea de - chestionarul - relaionarea mai bun
intermediar este un abiliti de organizare “managementul cu colegii;
nou ritm al activitii; i planificare a timpului liber”; - responsabilizare;
- eliminarea gândurilor timpului; - Roata mea unica; - încredere.
negative i înlocuirea - consolidarea - Gânduri pozitive,
lor cu gânduri pozitive atitudinii pozitive fa negative i de viitor;
de scopurile propuse; - joc de rol inversat.
- gsirea de soluii
alternative.
CONSTATRI
Cu ocazia celor 5 edine ale acestei etape Marius a reuit s-i formuleze obiectivele i
scopurile intermediare.
Gândurile privind reaciile colegilor s-au transformat în gânduri pozitive de genul: rezultatele
sale la capacitate s fie cele mai bune, încât s poat fi repartizat în clasa dorit pentru a-i realiza
aspiraiile i un pas în carier.
PASUL 4. ELABORAREA UNUI PLAN DE ACIUNE SI PARCURGEREA LUI
Pai în consiliere Obiective Instrumente Evaluare
urmrite utilizate
- examinarea - prezentarea unei - plan tip de aciune; - capacitate de
atitudinilor pentru variante de plan de - contract personal; autoorganizare;
atingerea planului de aciune si a unui - dialog. - valorizarea sa.
aciune; contract personal;
- identificarea itemilor - stabilirea termenelor
129
 de construire a unui de respectare a
plan de aciune. planului.
CONSTATRI
- Au fost necesare 3 edine
- Acceptarea planului de aciune i a contractului personal, completarea cu seriozitate,
încredere i realism.
- Beneficiul personal al realizrii unui astfel de program, Marius considera c este sporirea
autorespectului i încrederii în sine.
SOLUII
- Pregtire mai atent;
- Contiinciozitate;
- Respectarea angajamentelor i a termenelor;
- Evaluare i revizuire;
PASUL 5. EVALUARE SI REVIZUIRE
Pai în consiliere Obiective Instrumente Evaluare
urmrite utilizate
- ce a însemnat pentru - prezentarea fielor de - chestionar de - implicarea;
el parcurgerea acestui evaluare si discutarea evaluare; - evaluarea;
program? influentei edinelor de - fise de evaluare. - deschiderea pentru
- este pregtit s consiliere asupra asumarea responsabili-
persevereze în imaginii de sine. tilor.
atingerea scopurilor?
CONSTATRI:
Redm câteva rspunsuri ale lui Marius, care valideaz ipotezele de lucru ale studiului: “Pentru
mine, edinele de consiliere individual au fost ca o oaz în deert”
“ edinele de consiliere individual m-au ajutat s m regsesc, s cred în mine i în calitile
mele.”
CONCLUZIE FINAL
în cazul lui Marius procesul de consiliere a durat 2 luni i problema sa iniial s-a diminuat
considerabil.
S-a preocupat mai mult de pregtirea examenului i-a descoperit prieten un coleg de banc, iar
atmosfera în clas s-a ameliorat.
i-a descoperit vocaia, stabilindu-i profilul pentru care va opta în liceu.

PARTEA A PATRA
CAPITOLUL XI
CÂTEVA ASPECTE GENERALE PRIVIND
CONSILIEREA I ORIENTAREA
Reforma învmântului are ca rezultat, printre altele, înc din 2001, reevaluarea importanei
activitii de consiliere psihopedagogic i de orientare colar i profesional a elevilor. Acest fapt se
reflect în introducerea unei noi arii auriculare, intitulate Consiliere i Orientare, în Curriculum-ul
Naional pentru învmântul preuniversitar.
Tot atunci au fost introduse pentru colile profesionale i postsecundare i s-au aplicat
modulele: Orientare i Consiliere Vocaional (anul II i III - coala profesional), respectiv Informare
i Orientare Vocaional (anul I i II - coala postliceal). Acestea sunt menite s ofere elevilor
informaiile de baz necesare pentru creterea anselor de integrare colar i socio-profesional.

130
 Astfel, Dirigenia a fost înlocuit cu o alt denumire Consilierea i Orientarea având multiple
sarcini educative atât în rândul cadrelor didactice, familiei i elevilor.
Iat c activitatea de orientare colar i profesional a cptat un statut mai ferm, o consisten
sporit a activitilor sale i o eficien extern incontestabil i pentru aceasta vor trebui introduse
module de formare iniial a persoanelor care lucreaz în aceast arie i în cadrul stagiilor de
perfecionare a personalului didactic desfurate în universiti de profil, Case ale Corpului Didactic,
sau prin cursuri pentru toi profesorii susinute de echipe intinerante de formatori.
Prezentm pentru început, prevederile referitoare la aria curricular Consiliere i Orientare din
Curriculum-ul Naional pentru învmântul preuniversitar:
“Aria curricular Consiliere i Orientare reprezint în domeniu nou în planul de învmânt. în
cadrul acestei arii vor continua s existe pe de o parte, întâlnirile profesorului-diriginte cu clasa.
Tematica acestora este stabilit de ctre diriginte, în acord cu programa orientativ a Ministerului
Educaiei i învmântului i cu situaiile concrete din practica colar. Aceste întâlniri pot avea loc cu
întregul efectiv de elevi al clasei sau cu o parte dintre acetia”
Pe de alt parte, aria curricular Consiliere i Orientare reprezint cadrul organizat de întâlnire
între elevi i profesorii-consilieri, desemnai de Consiliul de administraie al colii.
Iat coninutul ariei curriculare recomandat de Ministerul nostru:
a) Consiliere în probleme legate de tehnici de învare eficient;
b) Consiliere i Orientare colar;
c) Consiliere în situaii de rmânere în urm la învtur a unor elevi;
d) Consiliere i Orientare colar pentru elevii performani;
e) Consiliere în chestiuni legate de viaa personal;
f) Consiliere de specialitate, relativ la predarea/învarea disciplinelor colare.
Decizia privind coninutul orelor de Consiliere i Orientare aparine Consiliului de
administraie al colii. în învmântul primar, orele opionale de Consiliere i Orientare sunt inute de
învtori care pot lucra în echip cu psihologi, pedagogi sau ali profesori-consilieri ai colii. în
învmântul gimnazial, în colile unde funcioneaz psihopedagogi colari, orele de Consiliere i
Orientare vor fi inute cu precdere de ctre acetia, fie individual, fie în echip cu ali profesori
desemnai de ctre Consiliul de administraie al colii.
Aceast arie curricular pune accent pe urmtoarele aspecte:
* facilitarea participrii la viaa social a clasei, colii i comunitii locale;
* dezvoltarea unor strategii personale de evitare a eecului colar;
* familiarizarea cu fiele de post ale unor familii ocupaionale;
* formarea atitudinilor de acceptare a schimburilor din mediul social, economic, cultural i
politic în care absolventul îi va desfura activitatea;
* participarea motivat la iniierea i derularea propriului traseu de învare (Din Curriculum-
ul Naional pentru învmântul obligatoriu. Cadrul de referin M.E.N. C.N.C. Bucureti, Ed. Corint
1998).

CAPITOLUL XII
ASPECTE METODOLOGICE ALE IMPLEMENTRII
ARIEI CURRICULARE “CONSILIERE I ORIENTARE”
Introducerea ariei curriculare Consiliere i Orientare rspunde unor cerine educative, sociale
i economice noi.
Activitatea de Consiliere i Orientare poate conferi colii o eficien extern ridicat i un
prestigiu dorit de întreaga echip de cadre didactice. Acest lucru se poate atinge atunci când direciile
de aciune ale consilierilor colari i profesorilor-dirigini sunt deplin concordante cu inteniile
copiilor, prinilor, colii i societii prin:
a. asigurarea educaiei i formrii profesionale de calitate;
b. continuarea studiilor dup absolvire în niveluri i trepte superioare;
c. angajarea cât mai rapid în munca i în posturi pentru care elevii sunt pregtii, le-au dorit,
le aduc satisfacie etc.
131
 Punerea în aplicare a unui model al dezvoltrii carierei presupune, în mod uzual, (re)aducerea
individului în centrul preocuprilor directe ale activitii consilierului colar i focalizarea ateniei pe
urmtoarele direcii:
1. dezvoltarea personal i social a individului:
a. autocunoaterea;
b. înelegerea identitii sinelui, ca parte i întreg;
c. înelegerea ambianei sociale i economice în care triete;
2. dezvoltarea în planul educaiei i formrii profesionale:
d. autoevaluarea potenialului intelectual (caliti, posibiliti de dezvoltare, puncte forte);
e. identificarea motivelor care dinamizeaz activitatea de învare i dezvoltare intelectual;
f. înelegerea lumii educaiei, a rolului i finalitii acesteia;
3. dezvoltarea în planul carierei:
g. înelegerea proceselor economice i sociale care sunt personal accesibile: familie,
economie, profesie, salariu, proprietate, bani, bunuri materiale i culturale;
h. contientizarea valorii personale pe piaa forei de munc (ce ofer, ce pot
pretinde, ce caliti i defecte am);
i. diversitatea muncii (fizica, intelectual, servicii, comer etc.);
j. timp liber, activiti comunitare, via personal, familie etc.
Atunci când facem “educaie pentru cariera” i, mai ales când acest aspect este o parte a
curriculum-ului, se au în vedere teme precum:
* autocunoaterea, autoevaluarea;
* lumea muncii: producie, salariu, omaj, antreprenoriat;
* aspecte psihosociale, juridice ale muncii;
* munca i comunicare;
* explorarea diversitii profesiilor, meseriilor etc. din mediul de via imediat, comunitar,
regional;
* exemple de aplicare a cunotinelor colare în viaa practic.
Reacia colii ca instituie de educaie, formare i orientare, la mobilitatea social i economic
trebuie sa fie de adaptare rapid a coninutului, structurilor i funciilor sale, de creare a premiselor
favorabile pentru elevi care s le permit integrarea social rapid, flexibilitatea, iniiativa i rezolvarea
de probleme, diminuarea imprevizibilului sau a hazardului în alegerea carierei.
Dac pare exagerat, deocamdat, aprecierea ca “orientarea colar i integrarea socio-
profesional reprezint scopul însui al învmântului”, atunci cu sigurana c este de datoria sa
asumarea de sarcini sociale externe, care s vizeze sprijinirea intrrii în piaa forei de munc a
“produselor” sale. Acest proces trebuie îneles ca o evaluare i validare a pregtirii iniiale furnizate de
instituiile educative.
Oricum, scoal trebuie s fac tot ce îi st în putin pentru valorizarea maxima a fiecrui
individ prin stimularea intelectual a elevilor, aptitudinilor, a atitudinilor i trsturilor de
personalitate. Procesul de educaie i formare profesional desfurat în coal constituie puntea
necesar trecerii spre lumea muncii i a vieii sociale adulte.
În aceast întreprindere Consilierea i Orientarea nu trebuie sa se constituie ca un obiect de
studiu sau o disciplin colar în înelesul ei cotidian, ci ca o arie de aplicaii, dezvoltri practice,
experiene i atitudini care trebuie învate a fi exersate în via.
Învarea în sfera orientrii colare i profesionale trebuie s aib sensul de a înva pentru a ti
s faci i nu a înva pentru a ti.
colile trebuie s vizeze nu numai educarea i formarea unor tineri bine instruii, ci i
pregtirea de absolveni direct angajabili i imediat productivi.
Descreterea constant a ofertei de locuri de munc necalificata sau slab calificat, dezvoltarea
rapid în plan tehnologic, diseminarea i punerea rapid în practic a noilor idei economice,
manageriale etc. cer din partea colii o din ce în ce mai mare flexibilitate, capacitate de adaptare i
obinerea unui ridicat nivel de educaie i formare a viitoarei fore de munc, pentru ca aceasta s se
dovedeasc rapid angajabil i productiv.
Educaia pentru carier include, adesea, subiecte care aparent nu sunt legate direct de
exercitarea unei profesii, precum: metode i tehnici de munc intelectual, viaa de familie,
132
petrecerea timpului liber, creterea i educarea copiilor, economie familial, chestiuni legate de
valori i calitatea vieii, modul de a face fa situaiilor dramatice din viaa: deces, divor, cataclisme
naturale, omaj.
Creterea duratei colarizrii, cu toate c determin o sporire a gradului de calificare a forei de
munc, nu duce în mod necesar, la ridicarea ratei angajabilitii, ci la sporirea ansei de a gsi un loc
de munc în domeniul de pregtire sau în altele conexe. Similar funcioneaz i o alt realitate: nu este
suficient colarizarea sau ridicarea nivelului aptitudinilor i deprinderilor de munc ale anumitor
categorii de populaie defavorizat sau discriminat pe piaa forei de munc (persoane de o anumit
etnie, vârst, sex, cu handicap etc. pentru ca acestea automat s i beneficieze, în mod democratic, de
oferta pieei muncii; va fi necesar, concomitent i atenuarea sau demolarea altor “bariere” din calea
accesului liber la bursa locurilor de munc.
În consecin, Consilierea i Orientarea trebuie s fie influent i activ în planul adecvrii cu
realitatea pieei muncii i schimbrile sociale, în cel psihologic i al educaiei, devenind astfel un
continuum de intervenii: de natur psihologic, pedagogic, social, educativ, legislativ, medical,
financiar etc.
Sondajele efectuate în rândul elevilor din anii terminali ai învmântului gimnazial i liceal
arat c ei au cunotine relativ puine despre ocupaii, i pot enumera un numr relativ mic de profesii,
funcii sau meserii i au cu atât mai puine informaii despre coninutul muncii presupus de exercitarea
acestor activiti. Evident ca în astfel de situaii i aria opiunilor lor profesionale (realiste i justificate)
este restrâns, fapt cu implicaii nefaste asupra carierei ulterioare, care risc s fie marcai de alegeri
greite, eecuri, insatisfacii, frecvente schimburi ale slujbelor, omaj i descurajare. Nu de puine ori,
în alegerea colii i a unei profesii, un rol de luat în seam îl are întâmplarea, ansa ori coincidena
fericit.
Pentru a veni “în întâmpinarea ansei”, trebuie multiplicate ocaziile favorabile opiunii,
alegerii, deciziei colar-profesionale. Acest demers se poate realiza i prin efectuarea de vizite în,
poteniale locuri de munc, de întâlniri informale cu oameni de diferite profesii, inclusiv prini ai
elevilor, lectura, analiza i comentarea unor biografii ale persoanelor cu succes profesional în
domeniul lor, confirmat social.
Adesea, consilierii colari i profesorii-dirigini încep activitile de informare-orientare cu
sondaje efectuate mai ales printre elevii din clasele terminale ale unui ciclu (clasa VIII, XII)” ceea ce
le permite evidenierea urmtoarelor aspecte:
* aria de cunoatere a lumii profesiilor de ctre elevi;
* sfera de interese colare i profesionale;
* motivaia aspiraiilor i opiunilor cu privire la carier;
* concordana/neconcordana între obiectele de învmânt preferate, rezultatele la aceste
discipline colare i inteniile lor cu privire la viitoarea profesie;
* concordana/neconcordana între aspiraiile lor profesionale i piaa local a forei de munc,
profesia prinilor, aptitudini, preocuprile extracolare etc.
Interiorizarea sistemului actual de valori culturale, a conduitelor social dezirabile i trebuina
de succes duc la conturarea anumitor aspiraii profesionale, înelese ca aderare la o stare intern de
tensiune psihoafectiv orientai spre atingerea unui statut sau rol profesional i angrenând i alte
aspecte ale vieii psihice.
Conturarea aspiraiilor profesionale face parte din categoria obiectivelor pe termen lung, iar
pentru finalizarea lor trebuie alocate resurse însemnate de efort, voina i mobilizare personal
constant. Stabilitatea aspiraiilor de-a lungul colarizrii sau altor etape ale vieii exprim
profunzimea adeziunii psiho-motivaionale, investiia afectiv i rezistena individual la obstacolele
(externe i interne) aprute în drumul atingerii obiectivului propus/apropiat/redefinit; în egal msura
exprim i aderarea la un model construit din numeroase date de natur obiectiv i subiectiv-
proiectiv, imaginea de sine i a celei dorite s o impun celorlali “jocul” între datele prezentului i
viitorul prognozat ca posibil pentru sine etc.
Oscilaiile personale între aspiraii, dorine, atracii i preferine sunt puternic corelate cu
nivelul maturizrii psihologice, gradul de cristalizare a personalitii, circumstanele particulare de
via, vârsta, sexul etc. Din aceast perspectiv, aspiraia profesional poate fi considerat realist,

133
autentic dac se sprijin pe resurse, potenialiti i evaluri pertinente ale condiiilor care pot facilita
sau obstruciona realizarea acesteia.
Procesul de conturare a aspiraiilor din sfera viitoarei cariere consta în urmtorii pai:
* maturizarea psiho-social;
* învarea colar i formarea profesional;
* modul particular de conturare a imaginii de sine;
* modelele personale care se impun ateniei i la care se ader datorit transferului emoional
operat de acestea;
* ambiana socio-familial;
* irepetabila rezonan psiho-afectiv a mediului asupra fiecrei persoane;
* istoria personal a întâmplrilor, evenimentelor, accidentelor, anselor trite de fiecare
individ;
* trebuinele spirituale particulare de cunoatere i de expansiune intelectual;
* trebuina de auto-afirmare, aciune, compensare, succes, autonomie, independen.
Tocmai din aceste considerente, sondajele efectuate printre elevi (în special din clasele
terminale cu ajutorul chestionarelor sunt puin concludente. Semnificaia lor crete în mod
corespunztor prin investigarea i altor aspecte ale vieii lor personale, a mediului socio-cultural i
economic de proveniena i nu doar prin rezumarea la simpla declaraie formal asupra preferinelor i,
eventual, corelarea acesteia cu notele colare.

CAPITOLUL XIII

CONINUTUL ACTIVITII DE CONSILIERE

I ORIENTARE
Consilierea i Orientarea tinde s rezolve, simultan, dou aspecte extrem de importante în
prezent:
* asigurarea echitii sociale prin democratizarea permanent a accesului la educaie i
formare profesional;
* ameliorarea continu a utilizrii resurselor umane de care societatea dispune.
Consilierea i Orientarea ar fi într-o situaie privilegiat dac s-ar constitui într-un proces care
s se deruleze de-a lungul întregii colariti i, mai ales, la sfâritul anumitor etape de studii, în cadrul
Cabinetelor colare de Orientare colar i Profesional sau în Centrele de Asisten Psihopedagogic.
Ponderea de-a lungul unui an colar a subiectelor strict legate de orientarea colar i
profesional, în cadrul ariei Consiliere i Orientare credem ca nu ar trebui s depeasc jumtate din
timpul destinat fostelor ore de Dirigenie.
Ce trebuie cultivat la elevi în cadrul orelor de Consiliere si Orientare:
* cristalizarea unei imagini de sine pozitive;
* sporirea responsabilitii personale fa de sine, alii, societate;
* creterea capacitii de luare a deciziilor (independena alegerilor personale;
* pstrarea echilibrului în situaii de succes i eec;
* creterea rezistenei la frustrare, marginalizare temporar, critica;
* autoevaluarea realist a potenialelor proprii (intelectual, fizic, aptitudinal etc;
* cunoaterea clar a calitilor personale i punctelor slabe;
* asumarea de obiective realiste, realizabile;
* capacitatea de analiza a propriilor erori, greeli, eecuri;
* asumarea riscurilor, stpânirea situaiilor de incertitudine, anticiparea consecinelor;
* adoptarea unei atitudini active fa de cariera personal;
* elaborarea de soluii alternative;
* adoptarea unei atitudini pozitive fa de mediul înconjurtor.
Deci, coninutul activitii de Consiliere i Orientare const, în principal, în:

134
 * informarea i documentarea personal (prin consultarea de profile ocupaionale, monografii
profesionale, ghiduri, lucrri de specialitate, filme de orientare colar-profesional, prin vizite de
documentare i participarea la activitatea practic din ateliere);
* informarea i educaia pentru cariera desfurate sistematic în coal sau în cadrul orelor de
activiti extracolare;
* valorificarea în grup a experienelor personale pozitive ale elevilor i ale prinilor acestora;
* exersarea alegerii diferitelor rute de formare profesional iniial sau simularea situaiilor
favorabile bunei integrri profesionale (interviul de angajare, convorbirea telefonic);
* desfurarea de activiti orientate ctre punerea în practic a tehnicilor de cutare a unui loc
de munc (redactarea unui Curriculum Vitae, a unui proiect personal de dezvoltare a carierei, a unei
scrisori de prezentare, a portofoliului personal);
* realizarea de activiti specifice (convorbire, consiliere, evaluare) iniiate de consilierii
colari în instituii de profil.

CAPITOLUL XIV

MIJLOACE DE REALIZARE A OBIECTIVELOR ARIEI

CURRICULARE “CONSILIERE I ORIENTARE”
Mijloacele utilizate pân de curând în coal în orientarea colara i profesional nu sunt
nicidecum perimate, ci trebuie supuse unui proces de adaptare, de adecvare la realitate, modernizate,
actualizate i integrate noilor coninuturi ale învmântului prevzute de curriculum-ul naional. Ne
referim, în principal, la:
* exerciiile de autocunotere i interevaluare desfurate în clase;
* vizitele în alte coli, universiti, întreprinderi i instituii în scop de cunoatere, informare,
orientare;
* discutarea preocuprilor de timp liber, a hobbi-urilor, pasiunilor personale;
* prezentarea profesiilor prinilor;
* invitarea în coala a unor personaliti, oameni de diferite profesii i prezentarea muncii lor;
* analiza diferitelor lucrri (autobiografii, jurnale), cri, articole, emisiuni de radio i
televiziune, filme documentare, ziare specializate în reportaje economice i despre munca, ziare de
reclam i rubrici de anunuri etc. care au coninuturi ajuttoare Consilierii i Orientrii;
* încurajarea participrii elevilor la cercurile de specialitate organizate în coala i/sau în afara
ei;
* invitarea directorilor de coli profesionale, i licee, rectorilor din instituiile de învmânt
superior; o întâlnirile cu foti elevi ai colii care au, în prezent, realizri profesionale remarcabile;
* simularea în clas a diferitelor contexte de via i profesionale;
* organizarea de întâlniri comune între elevi, prini, profesori pe diferite teme.
Pentru ca actul alegerii colar-profesionale s se justifice în fapt, elevului trebuie s i se ofere
cunotine, informaii, date despre mai multe profesii, domenii de activitate, meserii, poziii sociale etc.
Astfel, el va fi pus într-o situaie real de alegere între alternative, de selectare, comparare i, în
consecin, va fi liber s opteze.
Primele elemente de orientare colar i profesional vor fi informaii i cunotine simple, din
mediul cunoscut elevului: coli vecine, din localitate i din orae apropiate, din jude, profesii i locuri
de munc specifice zonei, cu extinderea similar situaiei anterioare. Intrarea în detalii se va face la
cererea expres a unor elevi, la presiunea unor noi etape de colarizare sau la absolvirea acestora.
Este lesne de presupus c, de exemplu, informarea despre rutele colare posibil a fi urmate de
orice elev care a absolvit un anumit nivel de învmânt, va trebui s cuprind:
* denumirea colii, adresa potal, numrul de telefon i fax, eventual adresa e-mail;
* persoanele de contact (secretar, director);
* tipurile de coli din diferite zone sau medii;
* profilurile de pregtire;
* condiiile de admitere;
135
 * condiiile de colarizare (sli de clasa, sala de sport, biblioteca, laboratoare, ateliere);
* faciliti existente (cmin, cantin, spltorie, cabinet medical, cabinet psihologic);
* dotri speciale ale colii (legtur internet, TV satelit, calculatoare, sli de spectacole, staie
de amplificare);
* calitatea pregtirii (evaluat prin numrul de absolveni încadrai în munc sau care au
continuat studiile); modalitile de a ajunge la sediul colii (pe jos sau cu diferite mijloace de transport;
tren, autobuz, tramvai).
Aceste informaii trebuie prezentate într-o form sistematizat, dup anumite criterii (nu în
mod diferit pentru fiecare dintre uniti) i, la cerere, avantajele i dezavantajele fiecreia (de exemplu:
este situat la mare distan de cas, dar are dotri deosebite: cmin, ateliere etc.; este situat în mediul
rural, dar cu condiii foarte bune de învare i rate înalte de plasare / integrare a forei de munc tinere
etc.).
În cadrul orelor de Consiliere i Orientare se va prezenta elevilor i legtura dintre disciplinele
colare i lumea muncii, i relaia direct a acestora cu anumite meserii / profesii / funcii. Luai, de
exemplu, ce se poate întâmpla, dac cineva obine rezultate colare bune la:
* limba român limbi strine, ar putea deveni: profesor de limba român sau de limbi
strine, cercettor în lingvistic, bibliotecar, lucrtor în publicitate, învtor, educatoare, ghid,
translator, secretar, actor, diplomat, jurnalist, critic de art;
* matematic, ar putea deveni: profesor de matematic, economist-contabil, informatician-
pragramator, cercettor, inginer, funcionar bancar, tehnician în construcii, agent comercial, arhitect,
pilot, astronom, statistician;
* fizic, chimie, biologie, ar putea deveni: profesor sau cercettor în unul din aceste domenii,
fizician, chimist, biolog, biochimist, botanist, biofizician, tehnician agricol, inginer, fotograf,
nutriionist, medic uman, medic veterinar, farmacist, decorator, silvicultor, muzeograf, agronom,
biotehnolog, tehnolog în industria alimentar, geolog, horticultor, stomatolog, cosmetician;
* istorie, ar putea deveni: profesor sau cercettor în istorie, bibliotecar, ghid, scriitor, ziarist,
muzeograf, arheolog, diplomat;
* informatic, ar putea deveni: profesor, contabil, informatician-programator, astronom,
statistician, cartograf, economist, inginer, lucrtor în domeniul financiar-bancar, arhitect, specialist
în telecomunicaii, ofier în armat, lucrtor în domeniul importului / exportului, controlor trafic
aerian;
* educaie fizic, ar putea deveni: profesor de sport, antrenor sportiv, fizioterapeut, poliist,
silvicultor, ofier în armat, dansator, pescar, pompier, comentator sportiv, atlet, fotbalist.
Acest tip de punere în relaie a obiectelor colare cu ulterioarele dezvoltri profesionale ale
acestor domenii poate continua i pe niveluri de educaie i formare - pentru disciplinele care sunt
incluse în curriculum-ul colilor profesionale i de ucenici, liceului etc. Desigur, rezultatele colare
bune la învtur la aceste discipline nu împiedic un elev sa abordeze alt domeniu profesional. în
aceste cazuri, performanele colare în anumite direcii duc, cu o probabilitate mai mare, ctre anumite
profesii i faciliteaz realizarea în carier; altfel spus, exercitarea unor profesii presupune anumite
aptitudini care pot fi bnuite ca prezente datorit performanelor colare deosebite la unele obiecte de
învmânt.

CAPITOLUL XV

RELAIA CONSILIERII I ORIENTRII

CU ALTE DISCIPLINE COLARE
În mod concret, atunci când ne referim la valorificarea potenialului specific fiecrei discipline
colare în beneficiul Consilierii i Orientrii, avem în vedere:
* informarea cu privire la aplicaiile practice ale cunotinelor transmise prin lecii (domenii,
finaliti);

136
 * oferirea de informaii despre ariile profesionale unde cunotinele predate sunt necesare,
folosite i dezvoltate;
* raportarea permanent a cunotinelor colare la realitate: oameni care le-au descoperit i
aplicat, locuri, rezultate practice obinute etc.;
* furnizarea de informaii despre coli profesionale, licee, faculti unde se pot aprofunda i
pune în valoare sau dezvolta cunotinele din anumite domenii, (în general, alegerea unei coli
înseamn opiunea pentru o anumit profesie);
* informarea cu privire la coninutul activitilor de baz din anumite sectoare (scop, unelte,
rezultate, produse, importana social i material etc.);
* stimularea interesului pentru disciplina predat (ca element de pornire în conturarea
intereselor profesionale mai largi);
* evidenierea valorii plurifuncionale a cunotinelor dintr-un domeniu tiinific, a
aplicabilitii cunotinelor transmise în diferite domenii profesionale.
.Coninutul diferitelor discipline colare trebuie i poat constitui - fr a deturna obiectivele de
baz - mijloc indirect de orientare colar i profesional, insuficient explorat înc, pentru c, are un
potenial adecvat construirii unei opiuni a elevului pentru carier.

CAPITOLUL XVI

EVALUAREA ACTIVITII
DIN CADRUL ORELOR DE CONSILIERE I ORIENTARE
a) Ce trebuie s tie i s tie s fac elevii la sfâritul etapelor de parcurgere a ariei
curriculare Consiliere i Orientare? (Detalierea acestor competene pe clase i niveluri de studii revine
fiecrui consilier colar sau diriginte, în urma consultrii cu ceilali profesori, conducerea unitii,
reprezentani ai autoritilor locale).
b) Autocunoatere, autodecizie, autoevaluare:
* s îi dezvolte i s îi interiorizeze deprinderile de (autocunoatere a caracteristicilor i
abilitilor;
* s probeze înelegerea relaiei între calitile i aptitudinile personale i diferite domenii ale
muncii;
* s se descrie în termeni pozitivi (caliti, deprinderi i aptitudini existente i exersate) i s îi
recunoasc anumite puncte slabe, nedezvoltate sau neexersate înc;
* s tie în ce const starea de sntate fizic, psihic, emoional i cum s o pstreze la un
nivel optim;
* s îi asume responsabiliti, sarcini, obligaii, îndatoriri fa de sine, familie, coal,
comunitate;
* s iniieze, s menin i s dezvolte relaii de comunicare, sprijin reciproc, cooperare cu
familia, colegii, alte persoane;
* s identifice situaiile problematice, s le gseasc soluii i s se implice în rezolvarea lor;
* s demonstreze capacitatea de a asculta pe alii, de a înelege mesajele lor i de a le exprima
pe ale sale;
* s aleag acele module opionale de educaie i formare profesional care îi sunt potrivite sau
rspund intereselor sale.
c) Roluri îndeplinite în via:
* s exemplifice i s demonstreze prin exemple personale în ce const rolul de elev;
* s îi asume pe deplin rolul de elev;
* s îi contureze o imagine clar cu privire la propria carier (formare iniial, perfecionare,
promovare, modificarea rolurilor sociale);
* s explice i s exemplifice legtura între învarea diferitelor discipline din coal, diferite
profesii i exercitarea cu succes a acestora;

137
 * s cunoasc elementele de baza ale mediului socio-cultural i economic în care triete (ar,
localitate, sistem economic, bani, salariu, taxe, limb, conaionali de peste grani, religie, aspecte
legale cu privire la drepturile i obligaiile cetenilor, ale celor care muncesc etc.);
* s descrie diferite alte roluri pe care le va avea, ca: studeni, absolveni, membri ai familiei,
prini, angajai, membri în diferite grupuri (sportive, politice, profesionale, ale comunitii), ca
pensionari etc.;
* s exemplifice i s demonstreze înelegerea diferitelor stereotipuri cu privire la munca
(bnoas, curat, de prestigiu etc.);
* s se poat imagina, sub aspectele sale principale, în viitorul rol profesional spre care tinde
(loc de munc, efi, colegi, salariu, program, sanciuni, familia proprie, timp liber, boli profesionale,
obligaii profesionale i sociale, accidente, dezavantaje, omaj etc.);
* s anticipeze, în linii mari, ce se va întâmpl cu sine, cu colegii, cu profesiile, cu familia sa,
cu ar / localitatea sa etc. peste 10-20 de ani.
d) Modul de integrare socio-profesional, planificarea carierei:
* s descrie, în elementele lor eseniale, activitile profesionale ale fiecrui membru al
familiei sale;
* s enumere ce “primete” i ce “ofer” fiecare angajat la locul su de munc;
* s cunoasc i s exemplifice responsabilitile i drepturile pe care le va avea ca angajat;
* s cunoasc i s demonstreze - în cadrul situaiilor de simulare - c poate pune în practic
tehnicile de cutare a unui loc de munc;
* s enumere i s exemplifice sursele posibile de satisfacie ale diferitelor persoane de diferite
profesii în coal, familie, la locul de munc, în timpul liber;
* s descrie i s exemplifice prin propria persoan valorile, atitudinile, motivaiile, prioritile
care duc la anumite decizii cu privire la carier;
* s demonstreze c înelege cum deciziile altora îi influeneaz cariera, precum i deciziile
sale vieile altora;
* s identifice în propria via decizii ale altora i ale sale care au efecte asupra sa ori le vor
influena pe cele viitoare;
* s exemplifice, pentru diferite situaii de via, ce decizii alternative ar avea;
* s demonstreze c poate anticipa importante pentru viaa sa;
* s se autoevalueze sub diferite aspecte, în mod realist, s îi recunoasc i s îndrepte
punctele slabe, s le pun în valoare pe cele forte;
* s îi formuleze câteva obiective de termen scurt, mediu i lung i s anticipeze paii pentru a
le îndeplini efectele deciziilor sale;
* s tie de unde i cum s obin informaiile necesare lurii deciziilor.
Iat o list orientativ de indicatori de evaluare care pot fi utilizai în conturarea unei aprecieri
cu privire la eficiena activitii de Consiliere i Orientare. Acetia pot fi inclui alturi de alii într-un
instrument cu 3 sau 5 trepte de apreciere: 12 3 4 5
* sporirea motivaiei, a efortului i perseverenei în munc;
* sporirea numrului comportamentelor sistematice i planificate;
* utilizarea spontan a tuturor surselor de informaii;
* plcerea lucrului individual i în grup;
* creterea nevoii de competiie;
* creterea sensibilitii la relaii interpersonale noi;
* creterea numrului de întrebri puse i a interveniilor personale în discuii;
* sporirea încrederii în sine;
* creterea toleranei i înelegerii;
* scderea numrului de apelri la competene externe;
* creterea exactitii autoevalurii;
* apariia frecvent a nevoii de experimentare i verificare personal;
* sporirea numrului de probleme descoperite i rezolvarea lor;
* creterea ca durat, precizie i sistematizare a comportamentelor de observare;
* utilizarea eficient i productiv a instrumentelor i aparatelor care faciliteaz învarea i
rezolvarea problemelor;
138
 * sporirea numrului de situaii în care are opinii personale (pe care le susine argumentat) i
informaii solide;
* sporirea numrului comportamentelor sistematice în procesul de “fixare” a informaiilor
(notie, fie, diagrame, scheme etc.);
* conturarea unui stil personal de munc i învare;
* sporirea responsabilitii i asumarea spontan de sarcini.

CAPITOLUL XVII

AUTOCUNOA TEREA
Autocunoaterea are o importan deosebit în Consiliere i Orientare. Procesul
autocunoaterii este chiar mai semnificativ decât luarea la cunotin a rezultatelor evalurilor psiho-
diagnostice sau aprecierilor externe, pentru c înseamn confruntarea impresiilor despre sine cu
impresiile altora i extragerea unei concluzii realiste, punerea în balan a realizrilor personale,
potenialitilor, calitilor i trsturilor individuale etc. de care individul este contient i le poate
pune în valoare.
Cunoaterea de sine, ca act de reflectare a personalitii complexe a unui individ în propria
contiin, presupune i o bun capacitate de autoanaliz, realism, intuiie, luciditate, interiorizarea i
utilizarea corect pentru sine a criteriilor de evaluare, responsabilitate. Pentru ca autocunoaterea s fie
obiectiv, individul trebuie s aib maturitatea psihologic s o fac, s cunoasc i s interpreteze
corect reperele sau indicatorii definitorii ai personalitii, s foloseasc metode i tehnici combinate de
evaluare, mecanisme de compensare i stimulare a unor trsturi insuficient dezvoltate etc.
Autocunoaterea reprezint un produs al maturizrii i diversificrii experienelor sinelui în
contact cu lumea i un proces discontinuu de acumulri, restructurri, adaptri reciproce ale individului
la realitatea social.
Nicicând pe deplin împlinit, autocunoaterea se configureaz prin proiecii succesive ale
individului în spaiul sau de exprimare, ca reflectare i autoreflectare ideatic / acional.
Autocunoaterea se înva i coala este principalul loc de realizare a acestui proces, alturi de
familie, prieteni etc. în msura în care individul consider realiste mesajele evaluatorii care îi parvin i
ader la acestea, se contureaz treptat o imagine de sine în conformitate cu respectivele informaii. în
sfera mesajelor externe de confirmare a capacitilor i trsturilor proprii, orice persoan include i
propriile constatri, ca urmare a activitilor sale încununate de succes sau eec. Desigur ca procesul
autocunoaterii are dinamica sa marcat de subiectivism, reevaluri, corecii, confirmri, ierarhizri
valorice i fie se poate concretiza în suport psihologic pentru proiectele de carier, fie poate rmâne un
simplu act de introspecie pasiv.
Dat fiind importana autocunoaterii la vârsta colaritii, am considerat util s amintim, fie i
minimal, câteva aspecte generale ale acestei problematici. Rmâne în grija consilierului s dezvolte i
s completeze tabloul prin activiti personalizate cu elevii / prinii / profesorii.
CAPITOLUL XVIII
PARTENERIAT ÎN ACTIVITATEA DE CONSILIERE
I ORIENTARE
Dup cum se tie, prinii au un rol important în orientarea colar i profesional a propriilor
copii. Experiena personal pozitiv, dar i aspiraiile lor nerealizate, anumite stereotipuri cu privire la
munc etc. sunt transferate sau impuse copiilor în planul construciei carierei. Pe de alt parte, aceasta
realitate este i o surs de conflict între prini i copii, profesori sau consilieri colari, în cazul în care
copilul are o alt opiune sau este sftuit s abordeze o alt filier colar-profesional decât cea spre
care aspir adulii.
Modelele comportamentale legate de munc vehiculate în familie (de apreciere sau depreciere a
propriei profesii) vor fi preluate i de copii, contribuind treptat la conturarea propriilor alegeri. De
asemenea, atitudinile parentale puternic autoritare sau, din contr, cele neutre, sau de tip compensator
(de “realizare prin copii”) au, fiecare, rata lor de “manipulare”.
139
 Din motive lesne de imaginat (legturile psiho-afective intra-familiale speciale) muli prini îi
supra-apreciaz copiii (fapt, de altfel, bun pân la un anumit punct) i le impun trasee educaionale i
direcii profesionale la care ei nu ader cu convingere sau la realizarea crora vor face fa cu greu,
penibil, cu eecuri repetate sau rezultate mediocre. Acest fapt se va rsfrânge asupra satisfaciei i
reuitei lor ulterioare în munc.
Lipsa de consens între prini cu privire la viitoarea profesie a copiilor influeneaz alegerea
fcut de copil, în sensul ca se va contura cu greu, gradul de adeziune va fi redus, iar materializarea
opiunii ezitant i fr entuziasm.
Prinii transfer copiilor nemulumirile lor profesionale, stereotipurile cu privire la munca
(grea, bnoas, sigur, murdar, de prestigiu etc.) sau propriile aspiraii nerealizate, cu efecte
nefavorabile asupra alegerii i realizrii carierei.
Implicarea membrilor comunitii în consilierea colar se poate dovedi benefic pentru
viitorii absolveni ai anumitor trepte de colarizare. Contactul nemijlocit al elevilor cu angajatori,
manageri ai unitilor de toate tipurile (economice, culturale, de servicii etc.), cu angajai reprezentativi
pentru anumite domenii profesionale etc. se dovedesc experiene de comunicare interpersonal utile
pentru toi actorii de pe piaa muncii: angajatori i viitori solicitani de locuri de munc.
Elevul este prins într-o reea de tipul parteneriatului social, în cadrul creia cele mai
semnificative legturi le are cu comunitatea local (familie, coal, primrie, poliie) prin
reprezentanii si. Atâta vreme cât acetia îl vor considera o persoan imatur, interveniile lor vor fi la
nivel superficial. Reala apreciere a adolescentului ar însenina conceperea unor proiecte de colaborare
autentic, de exploatare a disponibilitilor multiple ale generaiei tinere, în vederea armonizrii
discursului democratic al adulilor investii cu autoritate.
Implicarea elevilor de la diferite niveluri i forme de colarizare în elaborarea i derularea
planurilor comunitare ar aduce la acelai numitor cererea i oferta de studiu, de petrecere a timpului
liber, de pregtire pentru viaa profesional, de învare social.
Mijloacele de informare în mas, purttoare ale informaiei între toi factorii interesai de
educarea tinerei generaii, sunt responsabile de calitatea i relevana mesajelor transmise spre uzul
public (prini, profesori, elevi, angajatori). Odat conectate la circuitul informaiei, toate instituiile
interesate au obligaia de a contribui la îmbogirea spectrului de cunoatere a realitii i dinamicii
educaionale i ocupaionale.

ANEXA 8
a) PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTIC
Clasa: a VI-a
Obiectul: Consiliere i orientare
Tema: “Alcoolul i tutunul duneaz grav sntii”
Propuntor: prof. Tatiana Popa - psiholog
Obiectiv de referin:
* dezvoltarea unei atitudini sntoase fa de consumul de droguri legale (alcool, tutun)
Scopurile activitii:
* contientizarea de ctre elevi a consecinelor negative ale consumului de alcool i tutun;
* familiarizarea elevilor cu tehnici de elaborare a materialelor educative.
Obiective operaionale:
* s defineasc drogul;
* s identifice consecinele negative ale consumului de alcool i tutun;
* s exprime opinia personal în legtur cu persoanele consumatoare de alcool i tutun;
* s descopere activitile care pot înlocui consumul de alcool/tutun;
* s modifice mesajul unei reclame publicitare pentru alcool/tutun;
* s-i formeze/dezvolte abiliti de lucru în grup.
Obiective educative:
* formarea deprinderilor de realizare a materialelor educative;
* dezvoltarea capacitii de comunicare în cadrul grupului;
140
 Metode i procedee: conversaia, lucrul în grup, explicaia, expunerea, studiul de caz, colajul,
analiza produselor activitii.
Materialul didactic: fie individuale, carioci, coli de hârtie, flipchart, coli mari, reviste, lipici
Durata: 2 ore didactice
Desfurarea activitii
ETAPELE CONINUTUL ACTIVITII STRATEGIA DURATA
ACTIVITII DIDACTIC
I. * Desfurarea exerciiului de spargere a lucru în grup 10 min
Captarea ateniei gheii “Gsete-i partenerul”
- Fiecare elev va primi un cartona pe care
este scris un cuvânt apoi va trebui s-i
gseasc perechea care are cartonaul ce
conine un cuvânt opus ca de exemplu:

- pisic - oarece discuia

- tavan - podea
- tutun - vitamin
- alcool - vitamin
- evidenierea opozabilitii tutun -
vitamin, alcool - vitamin

II. Tema pe care o vom aborda astzi se va expunerea 3 min

Prezentarea desfura sub egida sloganului pe care voi 1-
temei,scopului i ai întâlnit în reclamele pentru tutun i pe care
obiectivelor eu l-am completat cu cuvântul alcool,
“Tutunul i alcoolul duneaz grav sntii
oamenilor” Cele dou substane nu sunt
vitamine ci sunt droguri. Prin aceast
activitate urmrim cunoaterea consecinelor
negative ale consumului de alcool i tutun i
elaborarea unor materiale care s determine
scderea consumului de drog legal în rândul
elevilor mai mari i a adulilor.

141
 III. * se definete drogul (drogul este o substan expunerea
Prezentarea foarte nociv pentru organismul uman, care explicaia 5 min
coninutului atunci când începi s o consumi, nu-i d
activitii pace, se ine de tine scai pân o consumi din
nou)
* se face o clasificare a drogurilor, - droguri
legale (alcool, tutun) i droguri ilegale
(marihuana, cocaina, heroina) lucru în grup
* se împarte grupul de elevi în subgrupe de 6 studiu de caz 18 min
elevi, prin numrare de la 1 la 5, fiecare grup
v primi o fi ce descrie un caz de consum de
alcool/tutun. - sarcin - citii cu atenie
cazurile date i încercai s descoperii
consecinele negative ale consumului de
alcool/tutun asupra sntii oamenilor.
* listarea consecinelor negative ale conversaia 10 min
consumului de drog legal pe flipchart (fiecare
grup va prezenta pe rând câte o consecin
negativ pân la epuizarea acestora) Este
important s se surprind consecinele
negative ale consumului de tutun ca: - scade
rezistena organismului
- predispune organismul la îmbolnvire
- aspect fizic neplcut
- scade urata de via a omului consecinele
negative ale consumului de alcool ca:
- stare de oboseal
- incapacitate de concentrare
- aspect fizic neîngrijit
- agresivitate
- conduite care te fac s încâlci legile desenul
* reprezentarea pe flipchart a duratei vieii conversaia 5 min
unui consumator de alcool i tutun comparativ
cu durata vieii unui neconsumator.
* sarcin de lucru în grup - elaborarea unor lucru în grup
materiale educative prin modificarea unor colajul 30 min
reclame publicitare, se împarte grupul în
subgrupe de 7-8 elevi, dup simboluri; grupa
I - va elabora un material ce va fi utilizat
pentru prevenirea/scderea consumului de
alcool, prin modificarea unei reclame
publicitare;
grupa II - se va elabora un material ce va fi
utilizat pentru prevenirea/diminuarea
consumului de tutun, prin modificarea unei
reclame publicitare;
grupa III - va elabora un poster cu activiti
ce ar putea înlocui consumul de alcool/tutun
* prezentarea materialelor elaborate de
fiecare subgrup

142
 IV. Se lucreaz pe subgrupele anterioare
Evaluarea Sarcin: evaluai ora de consiliere printr-un
activitii adjectiv conversaia 10 min
Se scriu toate adjectivele pe flipchart, fiecare
subgrup îi motiveaz alegerea acelui
adjectiv.

Prof. psiholog Tatiana Popa

PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTIC

Clasa: a X-a
Obiectul: Consiliere i orientare
Tema: “Adolescen fr drog”
Propuntor, prof. Tatiana Popa - psiholog C.J.A.P. Dâmbovia
Obiective de referin:
* dezvoltarea unei atitudini sntoase fa de consumul de droguri
* contientizarea de ctre elevi a consecinelor negative ale consumului de droguri ilegale;
* dobândirea unor abiliti de a face fa presiunii grupului de a consuma droguri.
Obiective operaionale:
* s defineasc drogul;
* s clasifice drogurile;
* s identifice convingerile eronate ale adolescenilor ce-i împing pe acetia spre consumul de
droguri;
* s defineasc dependena;
* s identifice consecinele grave ale consumului de droguri ilegale;
* s-i formeze/dezvolte abiliti de a face fa presiunii grupului pentru a consuma drog;
* s elaboreze un slogan antidrog;
* s-i formeze/dezvolte abiliti de lucru în grup.
Obiective educative:
* s adopte o atitudine contient i responsabil fa de problema pus în discuie;
* s colaboreze cu colegii în vederea soluionrii diverselor sarcini didactice.
Metode i procedee: conversaia, brainstorming-ul, lucrul în grup, explicaia, expunerea,
problematizarea, jocul de rol.
Material didactic: fie individuale, carioci, coli de hârtie, flipchart, coli mari.
Durata: 1 or
Desfurarea activitii
ETAPELE CONINUTUL ACTIVITII STRATEGIA DURATA
ACTIVITII DIDACTIC
I. Prezentarea pe tabl a sloganului sub care se va expunerea 2 min
Captarea ateniei desfura activitatea “Noi spunem NU consumului
de droguri”
III. Tema pe care o vom aborda astzi aa cum reiese
Prezentarea i din sloganul prezentat, este aceea de prevenire a
temei, scopului si consumului de droguri în rândul adolescenilor.
obiectivelor
Pe parcursul activitii vom aborda urmtoarele
aspecte:
- definirea i clasificarea drogurilor;
- convingeri ale adolescenilor fa de droguri;
- efecte grave ale consumului de droguri ilegale;
- definirea dependenei;
143
 - situaii ce pot conduce la consum de drog i
modaliti de depire a lor.
IV. Prezentarea * Pentru început a vrea s v gândii la ceea ce Brainstorming 3 min
coninutului v sugereaz vou cuvântul drog.
activitii Se listeaz ideile pe flipchart.
* se definete drogul (drogul este o substan 1 min
foarte nociv pentru organismul uman, care Expunerea
consumat cu regularitate conduce la dependen
i în final la moarte prematur)
* clasificarea drogurilor în - droguri legale i 3 min
droguri ilegale. Elevii vor fi solicitai s Expunerea
exemplifice drogurile legale (alcool, tutun, conversaia
cofein, tein, unele medicamente) i drogurile
ilegale (marijuana, cocaina, heroina).
* se prezint fia de lucru nr. 1 care conine 10
afirmaii ce pornesc de la convingeri ale
adolescenilor fa de droguri, convingeri care
crease riscul implicrii lor în consum.
Elevii primesc sarcina de a identifica individual
care afirmaii sunt false i care adevrate.
* discuia în grupa mare a celor 10 afirmaii;
Elevii sunt rugai s modifice rspunsurile 4 min
eronate date pentru cele 10 afirmaii Discuia
* prezentarea planei cu efecte grave ale colectiv
consumului de drog ilegal 3 min
- dependen expunerea
- costuri emoionale
- comportamente sexuale de risc
- violen i delicvent
- suicid
* în continuare elevii vor fi rugai s defineasc 2 min
dependena (instalarea nevoii de a consuma conversaia
drog)
* reprezentarea pe tabl a omului dependent i a 3 min
evoluiei în timp a dependenei desenul
* se împarte grupul în subgrupe de 6-7 elevi; expunerea
fiecare subgrup primete fia de lucru nr. 2, ce 13 min

144
 conine o situaie problematic, în care problematizar 2min
adolescenii pot cdea prad consumului de ea lucrul în
droguri. Fiecare subgrup va primi urmtoarele grup jocul de
sarcini de lucru. - imaginai un dialog posibil între rol
persoanele implicate în situaia problematic - Discuia
prezentai dialogul imaginat. colectiv
* în funcie de coninutul prezentrilor
subgrupelor, se fac aprecieri finale.

V. Elevii sunt rugai s elaboreze un slogan antidrog, lucrul în grup 3

Obinerea lucrând în subgrupele anterioare. expunerea min
performanei
VI. Sarcin: evaluai ora de consiliere printr-un conversaia 2
Evaluarea adjectiv; Se scriu toate adjectivele pe flipchart i min
activitii câiva elevi sunt rugai s-i motiveze alegerea
acelui adjectiv.
Psiholog Tatiana Popa

FISA Nr. 2
Caz nr. 1

Ionu este elev în clasa a XI-a la un liceu din ora. Dup neînelegeri frecvente cu prietena sa,
aceasta îl prsete pentru un coleg de clas. Este total deprimat, fr chef de coal, i în ultima vreme
absenteaz de la cursuri.
Într-o zi, întâlnete în parc un fost coleg de coal general. El îi relateaz povestea sa, iar
acesta îi propune ca rezolvare s încerce o igar cu marijuana.
Sarcin: încercai s v imaginai dialogul dintre cei doi.

Caz nr. 2

Alina este elev în clasa a X-a la un liceu de prestigiu din ora. Este o elev studioas i are
relaii apropiate cu prinii ei. în clas este cunoscut ca o elev i o coleg sociabil.
într-o sear ea a mers cu un grup de colege la discotec. Acolo s-au întâlnit cu mai muli biei.
Printre acetia se afla i Marius, vrul unei colege de-a Alinei. Alinei i-a plcut de Marius aa c i-a
petrecut mai toat seara cu el. Dup câteva dansuri Marius i-a propus Alinei s ias împreun “la aer”.
Ajuni afar el a condus-o într-un loc mai retras unde a invitat-o”s prizeze împreun nite praf
Sarcin: încercai s v imaginai dialogul dintre cei doi.

PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTIC

Clasa: a X-a
Propuntor, prof. Ana Mria Petrescu, prof. pedagog C.J.A.P.P. Dâmbovia
Activitatea: consiliere în grup
Tema: Traficul de fiine umane. Implicarea colii în prevenirea i combaterea acestui fenomen;
Tipul activitii: mixt
Obiective de referin:

145
 * Contientizarea elevilor cu privire la implicaiile multiple i complexe ale traficului de fiine
umane;
* Familiarizarea elevilor cu terminologia specific traficului de fiine umane
* Formarea unei atitudini civice contiente i responsabile fa de acest fenomen transnaional;
Obiective operaionale:
01. s defineasc traficul de fiine umane;
02. s descrie modalitile de recrutare, caracteristicile victimei i caracteristicile recrutorului;
03. s identifice etapele traficului i caracteristicile acestora;
04. s identifice implicaiile psihologice ale traficului pentru victim;
05. s descrie modul în care coala i elevii se pot implica în prevenirea acestui fenomen
trasnaional;
06. s se raporteze critic la activitatea desfurat. Obiective educative:
- s dea dovad de empatie fa de victimele traficului de fiine umane;
- s adopte o atitudine contient i responsabil fa de problema pus în discuie;
- s colaboreze cu colegii în vederea soluionrii diverselor sarcini didactice;
- s se raporteze critic la fenomenul traficului de fiine umane.
Metode i procedee: explicaia, discuia colectiv, brainstorming-ul, lucrul în grup, lucrul în
perechi, metoda mozaic, turul galeriei, munca independent, etc.
Mijloace de învmânt: caset video, televizor, videocasetofon, coli de hârtie, retrorpoiector,
flipchart, carioci, ecusoane.
Durata: dou ore didactice
Bobliografîe: Materiale informative O.I.M. - “Participarea colii la prevenirea i combaterea
traficului de fiine umane”

ETAPELE OB CONINUTUL ACTIVITII METODE SI MIJL. TIMP

ACTIVITII OP PROCEDEE DID.
DIDACTICE
Captarea Pentru început a vrea s v gândii la Lucrul în 15
ateniei ceea ce v sugereaz sintagma “trafic de diade min
fiine umane” i s-mi dai exemple
corecte în acest sens, discutând cu
colegul de banc
Anunarea Astzi vom aborda problema traficului de Explicaia Flip- 7min
temei scopului fiine umane cu accent pe prevenirea i chart
i obiectivelor combaterea acestui fenomen. Pe
parcursul activitii vom aborda
urmtoarele probleme:
1. Definirea traficului de fiine umane;
2. etapele traficului i caracteristicile lor;
3. Modalitile de recrutare,
caracteristicile victimei i ale
recrutorului;
4. Implicaiile psihologice ale traficului
pentru victim;
5. Conceptele cheie ale problematicii de
fiine umane;
6. Intervenia colii pentru prevenirea i
combaterea fenomenului.
Prezentarea Ol Ca de obicei, atunci când abordm o Brain- Flip- 6 min
optim a problem trebuie s pornim de la storming-ul chart
146
coninutului i clarificarea termenilor. Ce v sugereaz
dirijarea “traficul de fiine umane?” Explicaie Retro- 6 min
învrii Prezentare pe retroproiector; trafic, proiec-
prostituie, migraie extern tor
O2 în continuare, vom urmri câteva Lucrul în Foi, 20
secvene din caseta video pe care sunt grup carioci, min
prezentate cazuri reale cu tinere care au video,
fost victime ale traficului de fiine umane. t.v.
Sarcina voastr va fi aceea de a caseta
identifica: modalitile de recrutare,
caracteristicile victimei i ale
recrutorului.
Clasa se împarte în trei grupe în funcie
de simboluri. Fiecare grup îi va desemna
un raportor care va prezenta produsul i
apoi îl va afia iar elevii vor face un tur al
03 galeriei. Explicaia Flip- 7 min
în continuare, vom vedea care sunt chart
etapele traficului de fiine umane:
1. Ieirea din ar
2. Vânzarea
3. Sechestrarea
4. Evadarea, fuga
Vom forma grupuri de câte 4 elevi, în
O4 funcie de modul în care sunt aezai pe Lucrul în grup, Carioci, 17 min
bnci, i fiecare va urmri unul din cele 4 mozaicul foi 10 min
aspecte. Se vizioneaz un fragment de Brainstorming video,
caset. Apoi se reunesc grupurile de Metoda t.v.
experi i discut problema. Se prezint pro/contra caseta
caracteristicile fiecrei etape. Care credei materia
voi c sunt implicaiile psihologice ale 1 O.I.M.
traficului, pentru victim? Ar trebui s uite foi color,
sau nu? Argumentai pro sau contra. Dac flipchart
optai pentru varianta “pro” alegei hârtie scotch
de culoare albastr, dac optai pentru
“contra” alegei hârtie de culoare verde i
notai pe ele câte trei argumente.

Obinerea O5 Cum credei voi c s-ar putea implica Munca Fie m.i. 5 min
performanei coala în combaterea/prevenirea traficului independent flipchart
de fiine umane? Ce ar trebui s fac elevii Discuia
i profesorii în aceast direcie? colectiv
Evaluarea O6 Fiecare dintre voi va primi câte o fi de Munca Fie de 7 min
evaluare în care îi va exprima sincer independent evaluare
prerea despre aceast activitate.

PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTIC

Profesor diriginte Pavelescu Marilena

Data: 16.04.2003
Clasa: a VI-a
147
 Tema: “Conflicte ce sunt, i cum le putem preveni”
Obiective:
- s defineasc i s exemplifice situaiile conflictuale;
- s reflecteze asupra atitudinilor i comportamentelor care se manifest în diferite tipuri de
conflict
- s identifice surse ale conflictelor;
- s-i dezvolte abiliti de prevenire i rezolvare a conflictelor.
Strategii de realizare: Brainstormingul, lucrul pe grupe, studiul de caz, dicionare,
chestionare, scheme, jurnalul personal
Resurse: creioane, caietul de dirigenie
Bibliografie: “Managementul conflictului” - ghid pentru formatori i cadre didactice, Buc
2001;
“Comunicarea eficient”, Ion Ovidiu Pânioar, Edit. Polirom, Iai 2003
Scenariul desfurrii activitii
* Organizarea
* Motivarea elevilor: elevilor li se cere s numeasc un subiect de discuie prezent permanent
în orele de dirigenie sau chiar la începutul celor de român s se prezinte materiale referitoare la
conflict.
* Anunarea temei i a obiectivelor
* Desfurarea activitii
- Asociai cuvântul conflict cu altul (un cuvânt, o propoziie)
- Citii definiia din dicionar
- Gsii i alte sinonime
- Enumerai, pe grupe, cât mai multe tipuri de conflicte (se scrie pe tabl i în caiete schema)
- înainte de a continua discuia despre conflict se propune urmtoarea sarcin: Fiecare grup
primete câte un desen. Fiecare membru îi va nota pe caiet ce imagine reprezint (1/2 minut). Dup
acest interval de timp membrii grupului îi vor împrti prerea i o vor discuta.
Purttorul de cuvânt va exprima un singur punct de vedere (1/2 minut).
- Sarcina dat devine surs pentru analiza cazurilor generatoare de conflicte.
* Se comenteaz existena, apariia unui conflict la nivelul grupului.
* Cauzele:
- un singur desen pentru mai muli elevi - RESURSE LIMITATE
- timp limitat
- fiecare a vzut altceva - PERCEPII DIFERITE
- fiecare dorea s-i îndeplineasc sarcina, s fie ludat - NEVOI PSIHOLOGICE
- îndeplinirea sarcinii depindea de altcineva - COMPARTIMENTAREA ACTIVITILOR
Alte cauze:
INTERESE DIFERITE
VALORI DIFERITE
VIOLENA TV
PREJUDECI
- Reflecii pe marginea unor tipuri de conflicte
a) profesor - elev
b) elev - elev
Se d urmtoarea situaie: Elevul George întârzie la or. Nu este prima dat, dar acum avusese
de terminat gazeta colii, la rugmintea domnului director
Imaginai un dialog de 4-5 replici între profesor i elev care prin comportarea, gestica i
mimica celor doi s conduc:
a) la o situaie conflictual
b) la preîntâmpinarea conflictului
Se prezint un scurt dialog între doi elevi i se cere analiza comportamentului fizic i verbal.
c) Se prezint un alt caz, un conflict între sor / sor Se cer soluii
- Prevenirea i soluionarea conflictelor CHESTIONAR
- MODALITI DE PREVENIRE SI APLANARE
148
 a) Fii politicoi, zâmbii des, fii ateni cu ceilali!
b) Renunai la ameninri!
c) Avei încredere în ceilali, în bunele lor intenii!
d) Ascultai-v interlocutorul!
e) Cerei-v scuze!
f) Gândii-v c i voi ai putea grei!
g) Formulai-v observaiile fr a jigni, referindu-v la comportament i nu la persoan.
Folosii persoana I.
h) încercai s v stpânii nervii! i) Acceptai c i ceilali pot avea dreptate!
j) Fii ateni nu doar la cuvinte, ci i la mesajele nonverbale (gesturi, mimic, îmbrcminte,
tonul vocii)
* Conflictul - doar pri negative? Rolul su pozitiv
* Conflictul de idei, crete capacitatea de adaptare, ne întrete, ne înva s negociem
Chestionar: Cum sunt soluionate conflictele:
- în clasa noastr
- în familie
- în comunitate
- cele interioare
- cele dintre voi i prietenii votri Asigurarea feed-back-ului - Evaluarea
a) Li se cere elevilor s dea exemple de conflicte pentru stingerea crora s dea soluii
b) Li se cere elevilor s întocmeasc un jurnal personal în care s-i noteze situaiile
conflictuale vzute sau trite.

PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTIC

Clasa: a IV-a
Obiectul: Consiliere i orientare
Tema: “Valorile care-mi ghideaz viaa”
Scopurile activitii:
- crearea unui climat de acceptare, încredere i comunicare verbal
- trezirea contiinei preuirii i a afirmrii publice a valorilor
Obiectiv de referin: contientizarea valorilor personale
Obiective operaionale:
- s descrie pe scurt un atribut pozitiv;
- s acorde un atribut pozitiv fiecrui coleg;
- s se autoexamineze în relaiile pe care le stabilete cu alii;
- s aleag acele lucruri la care ine cel mai mult;
- s realizeze o ierarhie a acestora din urm.
Obiective educative:
- dezvoltarea relaiilor interpersonale prin comunicarea ce se stabilete între membrii grupului
- dezvoltarea capacitii de lucru în diade
- dezvoltarea unor deprinderi de clarificare a valorilor
Metode i procedee: conversaia, exerciiul, discuia colectiv, lucrul în grup
Mijloace didactice: cartoane de 3-5 cm, creioane, foi individuale, lista cu 12 itemi.
Momentele activitii:
I. CAPTAREA ATENIEI
Pentru început se împarte aleator grupul în subgrupe
Sarcin: fiecare subgrup va da o scurt interpretare maximei “Omul este msura tuturor
lucrurilor”
Se d citire celor scrise de fiecare subgrup
II. PREZENTAREA TEMEI, SCOPULUI I OBIECTIVELOR
Ora de astzi se vrea un prim pas în clarificarea valorilor personale , valori care dau direcia
vieii noastre i implicit comportamentului vostru
Pentru aceasta am ales tema “Valorile care îmi ghideaz viaa”. în cadrul acestei ore vei exersa
pentru a deveni contieni de acele lucruri considerate importante pentru deciziile voastre.
149
 III. PREZENTAREA CONINUTULUI ACTIVITII
A - desfurarea exerciiului jocul avertizrii (pentru crearea unui climat de acceptare,
încredere i comunicare verbal), astfel:
* pe nite cartoane mici (3-5 cm) se scrie un singur cuvânt; acesta trebuie s reprezinte un
atribut pozitiv de exemplu politee, hrnicie, fidelitate, zâmbet
* grupul este împrit în subgrupe de 3-4 persoane
Sarcina 1: fiecare subgrup scrie pe o foaie de hârtie explicaii posibile ale cuvântului de pe
cartona
Exemplu: la zâmbet se poate scrie: te face s te simi bine i ajut i altora.
Foile sunt afiate la vedere.
Sarcina 2: fiecare participant îi pune numele acolo unde el crede c exist o trstur ce-1
caracterizeaz numai bine.
Dirigintele trebuie s aib grij ca fiecare participant s-i gseasc o astfel de trstur.
Sarcina 3. fiecare participant trebuie s scrie numele altui participant în dreptul unei trsturi
B- Desfurarea exerciiului: “O dorin poate determina adevrul”
* fiecare participant primete o list cu 12 itemi dup cum urmeaz:
1. a primi 10 milioane lei fr impozite;
2. a tri sntos i fericit pân la 85 de ani;
3. a tri într-o lume fr rzboaie cel puin 25 de ani;
4. reducerea treptat a crimei cu eliminarea în anul 2050;
5. o via cu prietenii i oamenii pe care-i iubii pe care-i alegei voi;
6. a deveni faimos i cunoscut în domeniul profesional;
7. a tri într-o lume eliberat de poluarea mediului;
8. a v schimba ocupaia i a deveni renumit i plin de succes;
9. a descoperi terapiile pentru toate formele de cancer;
10. eliminarea rapid a srciei pân în 2015;
11. continuarea infinit a vieii voastre aa cum este ea în prezent;
12. a v realiza visul vostru secret.
Sarcina 1: fiecare elev ordoneaz cele 12 enunuri în funcie de preferinele personale astfel
încât în captul listei s apar “ce-ai dori cel mai mult”
* se împarte grupul în subgrupe de 3 elevi
Sarcina 2: se prezint ordonrile personale în subgrup, fiecare motivându-i preferinele
Dirigintele asist la o prezentare a fiecrui grup
EVALUARE
* se lucreaz pe subgrupele anterioare
Sarcin: evaluai ora de dirigenie desfurat printr-un adjectiv
* se scriu toate adjectivele pe tabl
* fiecare subgrup îi motiveaz alegerea acelui adjectiv

CAPITOLUL XIX
REPERE METODICE PENTRU ARIA CURRICULAR
Consiliere i Orientare în gimnaziu i liceu ÎNVMÂNT GIMNAZIAL
Obiective | Coninut tematic Metodologie | Criterii de evaluare
Lumea în care trim
1. Familiarizarea - Bunele maniere - Prezentare i discuii Alctuirea unei liste de convenii
elevilor cu - Tradiional i modern în pe caz sociale adaptate contextual i
conveniile sociale comportamentul individual i/sau de grup - Analiza cost/beneficii discutarea utilitii acestora
- Grupul de apartenen i grupul de - Analiza exemplelor
referin - Analiza structural
- Brainstorming
- Dezbatere
- Discuie în grup
- Exerciiu în grup

150
 (campania publicitar)
- Exerciiu individual i
exerciiu în perechi
- Joc de rol.
- Problematizarea
- Scara prezentului spre
viitor
- Simulare
- Studiu de caz
- Vizionare caset
2. Identificarea - Obligaie i/sau plcere Analiza comparativ a
oportunitilor i - Statutul social avantajelor/limitelor practicrii
constrângerilor - Ci de realizare i de optimizare exclusive a unui anumit
impuse individului comportament
de lumea
contemporan
3. Proiectarea unor - Imaginea public Propunerea unor modele dezirabile
scheme mentale pe - Rolul apariiei i aparenei în de comportament social
teme date, folosind construirea i meninerea imaginii publice
experiena social - Banii, scop sau mijloc
acumulat - Profesiile viitorului

4. Identificarea - Tentaiile lumii moderne Exemplificarea unor prejudeci

prejudecilor legate - Activiti la marginea legalitii legate de profesii (statut social,
de profesii în - Moda (vestimentar i ideologic) sex, vârst) i
societatea - Idei pretiinifice (locuri comune, tabu- argumentarea/contraargumentarea
contemporan uri, prejudeci) lor
- Calitatea vieii, între ideal i real
- Modaliti de petrecere a timpului liber
- Culturi i subculturi

Metode i tehnici de învare eficient

1. Însuirea i • Mnemotehnici - Dezbatere Utilizarea contient i eficient a
adaptarea - Învarea situaional - Discuie colectiv unui tip de mnemotehnic la o
mnemotehnicilor în - Exerciiu individual i disciplin/arie curricular
funcie de în pereche
disciplin/arie - Joc de rol
curricular - Problematizarea
- Simulare
- Studiu de caz
2. Cunoaterea unor - Învarea prin diferite forme de expre- Denumirea unor activiti pe care
modaliti sivitate uman (scris, vorbit, micare) individul le poate realiza mai bine
alternative de studiu - Raportul cantitate/calitate în învarea cu ajutorul computerului
colar
3. Contientizarea - Planul de aciune (pe termen imediat, Întocmirea unui plan de activitate
importanei unui scurt, mediu i lung) personalizat, conform criteriilor de
program de - Programul de activitate al elevului eficien discutate la ore
activitate eficient Realizarea unei liste de prioriti
personalizat - Modaliti de înlturare a caracterului pe termen imediat, scurt, mediu,
rutinier/repetitiv al unor activiti lung
Obiective Coninut tematic Metodologie Criterii de evaluare
4. Pregtirea - Elemente de pregtire pentru examen Atitudinea general a elevilor,
psihologic pentru - Randamentul în condiii de examen atitudine individual în condiiile
examene - învarea individual, cu partener, în unui examen
grup
5. Înlesnirea - Posibiliti de utilizare a computerului Aplicarea metodelor de evitare a
accesului la metode monotoniei în situaii tipice din
simple de evitarea mediul colar, familial
monotoniei în
activitile curente
de învare

Comunicarea

151
1. Cunoaterea - Agenii comunicrii, mediul i - Exerciii - Creterea responsabilitii vis-à-vis
importanei obstacolele în comunicare Brainstorming de modul de comunicare în clas
comunicrii în viaa - Diferenele culturale, factor perturbator - Discuii în clas pe Identificarea unor exemple de
individului i a în comunicare marginea exerciiilor comunicare defectuoas cauzate de
comunitii - Jocuri de rol diferene culturale
- Dramatizare
2. Delimitarea i - Metafora în exprimarea verbal Demonstrarea abilitii de utilizare
operarea cu diferite - „Tu vorbeti, eu te ascult” a tuturor modalitilor de
forme ale - Cum ne ascultm unii pe ceilali comunicare (verbal, nonverbal)
comunicrii - Diferenele culturale, factor perturbator
în comunicare
3. Creterea - Polisemantism Ameliorarea climatului de învare
creativitii în actul - Tipuri de mesaje („Tu” i „Eu”) la ore (disciplin, intervenii ale
comunicrii elevilor pe teme de coninut,
diversificarea formelor de
exprimare a cunotinelor/
deprinderilor)
Creterea coeziunii clasei, datorit
unei mai bune comunicri între
elevi
4. Cunoaterea - Cum comunicm cu ajutorul corpului Coeren între mesajele verbale i
importanei i nostru, mesaje contradictorii cele nonverbale
semnificaiilor - Posibile semnificaii ale limbajului
limbajului nonverbal, în diferite medii culturale
nonverbal
5. Reguli de - Comunicarea ca form de respect Exprimarea corect i difereniat
comunicare în - Reguli de comunicare: cu prietenii, în relaie cu cadrele didactice,
societate profesorii, cu colegii, cu prinii, prinii i colegii, prietenii
prietenii prinilor etc.

Obiective Coninut tematic Metodologie Criterii de evaluare

Autocunoaterea
1. Identificarea - Ce-mi place s fac - Cum ai fi dac ai fi... Cunoaterea propriilor interese,
elementelor - La ce materie îmi place s înv. De - Colaje realizate pe aspiraii
specifice propriului ce? grupe
sistem motivaional - Ce meserie îmi aleg i pe ce m bazez - Discuii în
grup/perechi (eventual
pe baza unor desene
sau a completrii unor
fie) - Exprimarea prin
metafore
- Filmri video
- Jocuri de
intercunoatere:
- Jocuri de rol sau
dramatizri
- Prezentarea frontal
2.Contientizarea - Eu i ceilali Prezentarea abilitilor personale
abilitilor - Cercul de prieteni i ce poate spune Optimizarea stilului individual de
personale despre personalitatea noastr învare

3. Realizarea - Cum m vd eu/ceilali Orientarea preliminar în privina

diferenelor între viitoarei meserii
ideal i real,
posibiliti i
dorine

Rezolvarea conflictelor
1. Iniierea elevilor - Cauze posibile de conflict (la coal, în - Analiza unor articole Participarea la analiza unor situaii
în managementul familie, în situaii publice, între din pres cu privire la conflictuale în ansamblu
situaiilor cu comuniti) - Atitudini fa de conflict conflicte: de munc,
potenial conflictual (ofensiv, defensiv, de acceptare, interpersonale, etnice
confruntare, compromis) etc.
- Modaliti de rezolvare a conflictului - Brainstorming
- Dezbateri - Discuii
- Exerciii de grup
- Simulare i joc de rol
- Studiu de caz

152
 - Problematizare i
exerciii în perechi

2. Contientizarea - Eu i familia mea. Cum m sprijin Argumentarea caracteristicilor

importanei unui prinii mei - Luarea deciziei unui climat educogen, cu aplicaie
climat (familial, de - Neimplicarea, influenarea, impunerea la climatul din clas i de acas
învare) stabil i
pozitiv
3. Formarea - Conflictul dintre generaii Scderea numeric i ca gravitate
deprinderii de a - Cauze, consecine, exemple, modaliti a conflictelor interpersonale din
integra situaiile, de rezolvare clas, în unitatea de timp (lun,
evenimentele trite semestru) Ierarhizarea soluiilor
sau discutate în potrivite unui conflict
contexte mai largi i
de a le prevedea
consecine posibile

Obiective Coninut tematic Metodologie Criterii de evaluare

Socializarea
1. Operarea - Omul în societate - Dezbateri (proverbe, Definirea noiunilor de individ,
distinciei între - Eu i ceilali aforisme) societate, rol i status social,
diferii ageni i - Relaiile cu cei din jur - Discuii integrare social
medii de socializare - Arborele familiei - Studiu de caz Distincia între diferiii ageni de
- „Meseria” de elev - Prezentare frontal socializare
- Noiunile de individ, societate, rol i - Problematizare Identificarea principalilor ageni ai
status social, integrare social - Simulare socializrii elevului i
- Ageni ai socializrii: familia, grupul argumentarea în favoarea unitii
de prieteni, coala, mass-media de aciune a acestora
- Situaii de cooperare între elevi, între Argumentarea specificitii
clase, între coal i alte medii rolurilor îndeplinite de fiecare
- Rolul familiei/prietenilor/ colii în categorie de populaie din
socializarea elevului societate
- Asemnri i diferene între persoane

2. Sporirea - Clasa ca mediu social (relaiile dintre Distingerea diferitelor tipuri de

coeziunii grupului- elevii aceleai clase, dintre o clas i alte relaii ce se stabilesc între elevi,
clas clase, dintre grupul-clas i alte medii) între grupul de elevi i alte medii
- Relaii de competiie sau de colaborare Analizarea relaiilor de cooperare
intra/inter clase i de competiie dintre elevi

3. Formarea - Interese specifice vârstei Dezbaterea temei prieteniei în

abilitii de - Cum (s) îmi fac prieteni termeni de valori constante: (bine,
relaionare cu - Cum (s) îmi pstrez prietenii sinceritate etc.
vârstnicii
4. Formarea - Conflictul între generaii Exemplificarea conflictului între
abilitii de - Cauze, consecine, exemple, modaliti generaii i a modalitilor de
relaionare cu de rezolvare a lor soluionare a acestuia
adulii i cu - Ce s-ar întâmpla dac dintr-o
vârstnicii comunitate ar lipsi btrânii, (sau adulii,
sau copiii)
Alimentaia
1 .Contientizarea - Piramida trebuinelor (Maslow) - Chestionar cu Explicarea rolului hranei în
importanei rspunsuri la alegere asigurarea supravieuirii, creterii i
procesului de - Dezbatere dezvoltrii organismului uman
hrnire pentru - Exerciiul
supravieuirea, - Fie individuale de
creterea i lucru
dezvoltarea - Simulare
organismului uman - Studiu de caz
2 Întemeierea - Boli de origine alimentar Întocmirea programului de
relaiei de - Programul de hrnire al puberului (10- alimentaie corespunztor
condiionare între o 14 ani); necesarul energetic, de vitamine, constituiei anatomice i stilului de
alimentaie corect, minerale, proteine via (elev, sportiv etc.)
complet i o via

153
3. Formarea capa- - Cum determinm perioada de Gsirea modalitilor de asigurare a
citii de a identifica garanie/valabilitate a unui produs calitii alimentaiei în situaii-limit
în viaa curent alimentar de via
elementele mini- - Consecine ale înclcrii standardelor de
male de calitate a calitate în alimentaie
alimentaiei
4. Dezvoltarea - Masa in familie Exemplificarea diferitelor situaii
deprinderilor de a • Masa pe cont propriu în grupuri mici, cu sarcini
respecta condiiile - Masa în excursie difereniate
igienico-sanitare ale - Masa in locuri neamenajate
alimentaiei proprii - Masa în cadru festiv
i a celor din jur
(colegi, membrii ai
familiei)
Obiective Coninut tematic Metodologie Criterii de evaluare
5. Depistarea - Rutin i ritual în pregtirea mesei Evidenierea specificului cultural
elementelor de - Tradiii i modernitate în pregtirea de alimentaie la diferite popoare
civilizaie în mesei
alimentaia omului - Cadru posibil: familiar, oficial, cltorie
i a semnificaiei
lor psihosociale

ÎNVMÂNT LICEAL

Obiective Coninut tematic Metodologie Criterii de evaluare

Autocunoaterea – Intercunoaterea
1. Analiza - Istoria mea personal - Prezentare frontal Creterea încrederii în sine
raportului dintre - Dinamica formrii conceptului de - Colaje realizate în grupe, Descrierea aspectelor pozitive
factorii interni sine (percepie, imagine, contiin) prezentarea lor în faa legate de propria personalitate
(ereditate, familie) - Cercul de prieteni i ce spune el clasei
i factorii externi despre personalitatea noastr - Discuii în grup/perechi
(coal, anturaj, (eventual pe baza unor
întâlniri desene sau a completrii
semnificative) în unor fie)
construirea sinelui - Exprimarea prin metafore
- Filmri video
- Jocuri de intercunoatere
- Jocuri de rol sau
dramatizri
2. Definirea - Cine sunt prinii notri/cine Ilustrarea schemelor de
elementelor suntem noi autocunoatere cu exemple din
specifice propriului - Cum m vd eu/ceilali (trsturi sistemul motivaional propriu
sistem motivaional cardinale) (interese, aspiraii, convingeri)
i aptitudinal - Modul în care prejudecile
influeneaz comunicarea i luarea
deciziilor
- Ce meserie îmi aleg i pe ce m
bazez
Obiective Coninut tematic Metodologie Criterii de evaluare
3. Argumentarea - Ce înseamn o decizie corect Luarea unei decizii preliminare în
propriei opiuni - Analiza raportului între dorine i privina propriului viitor colar i
colare i posibiliti (interne i externe) profesional, pe baza analizei
profesionale - Compromisul, modalitate de factorilor implicai
supravieuire
- Disonana cognitiv
Comunicarea
1. Diferenierea - Importana comunicrii pentru - Exerciii de grup, urmate Creterea coeziunii clasei i a
stilurilor de autocunoatere de discuii frontale comunicrii inter/intra-grupale
comunicare i a - Rolul comunicrii în grup i al - Expuneri urmate de
contextelor autocunoaterii prin ceilali discuii
corespunztoare - Exerciii de comunicare verbal i - Realizarea colajelor
nonverbal - Scrisoare ctre mine
- Importana limbajului nonverbal în însumi/ însmi, colegul de
viaa curent banc, profesor etc.

154
2. Cunoaterea unor - Tipuri de mesaje („Tu”i „Eu”) i - Simulare i joc de rol Sporirea expresivitii limbajului
modaliti de rolul lor în dezamorsarea verbal i nonverbal
îmbogire a conflictelor
vocabularului - Polisemantismul i rolul su în
apariia situaiilor tensionate sau
conflictuale
3. Înelegerea - Empatia, mai mult decât cuvinte Capacitatea de a se raporta la
empatiei ca stare a propriile relaii de prietenie i de a
persoanei in exemplifica situaii de comunicare
comunicare i empatic; Difereniere între a
importana sa vorbi/a comunica, a asculta/a auzi,
a fi prezent/a fi activ etc.
Educarea copiilor
1. Înelegerea - Stadii în evoluia psihofizic a - Discuii Argumentarea relaiei copil-
status-rolului de copilului • Eseuri responsabilitate
copil în familie - Nevoi specifice i modaliti de - Dezbateri în grupuri mici
satisfacere - Exemplificri prin
- Copilul, reflexie a prinilor metafore - Vizite la
- Un copil, o responsabilitate instituii reprezentative
2.Contientizarea - Roluri în familia nuclear: tatl, - Discutarea unor cazuri Oferirea de exemple i
importanei mama, fraii - Roluri exagerate: tat preluate din filme (abuzuri contraexemple privind climatul
climatului familial autoritar ale prinilor) favorabil creterii unui copil
pentru creterea i - mam supus, mam autoritar - Problematizare
educarea copiilor - tat supus i consecinele lor
asupra dezvoltrii psihice a
copilului
- Comportamente de cuplu
dezirabile
- Comportamente deviante
(alcoolism, droguri, violen)
- Factori cu potenial de stres în
familie
3. Descrierea - Preceptele religioase i realitatea Explicarea contient, raional a
aspectelor timpurilor noastre ideilor pretiinifice privitoare la
importante ale • o informaie îi poate salva viaa sexualitate
sexualitii, din (despre BTS, SIDA, metode Angajarea în discuii pe grupuri
perspectiva contraceptive) mici, cu un
prinilor - Activitatea sexual, intre tentaie coleg/specialist/consilier ca
i responsabilitate moderator

Obiective Coninut tematic Metodologie Criterii de evaluare

Alimentaia
1. Sensibilizarea - Principii de baz ale alternativelor - Analiza unor fragmente Explicarea modului optim de
fa de problema nutriionale (avantaje i dezavantaje) de lectur pstrare a resurselor alimentare la
resurselor - Discuia nivel micro/macrocomunitar
alimentare - Dezbaterea Descrierea lanului cauzal al
epuizabile - Studiul de caz producerii calamitilor naturale
- Problematizarea
2. Cunoaterea - Silueta, miraj sau pedeaps - Boli Evidenierea specificului
alternativelor nu- de origine alimentar diferitelor alternative nutriionale
triionale: vege-
tarianismul, hrana
fr foc, postul
3. Regimul - Cltorie pe meridianele lumii Descrierea principiilor de baz ale
alimentar: diet, programelor de slbit
program pentru
slbit
4. Identificarea - Virtuile terapeutice ale Prezentarea elementelor
matricei culturale în alimentelor (ceap, usturoi, miere, caracteristice ale gastronomiei
relaie cu buctria lapte, fructe de pdure) unui popor
specific a - Pericolul drogurilor
popoarelor - Afrodisiacele
5. Argumentarea List de alimente cu valoare curativ Descrierea calitilor terapeutice
importanei ale unor alimente
consumului de
produse cu aciune
terapeutic

155
6. Depistarea - Elemente de ritual i rutin în Pregtirea micului dejun pe grupe
elementelor de pregtirea mesei - Tradiie i mici
civilizaie în modernitate Exemplificarea normelor de
alimentaia omului comportament la mas
modern i
semnificaia lor
psihosocial
Comportamente indezirabile
1. Dezvoltarea unei - Cum îi privesc pe ceilali - Analiza cost-beneficiu Argumentarea necesitii de a
atitudini pozitive - Bârfa, calomnia, injuria i - Brainstorming adopta o atitudine pozitiv fa de
fa de ceilali implicaiile lor - Dezbateri ceilali, în special în situaii critice
- Ce câtig i ce pierd în diferite - Discuii pe baza unor
situaii de exprimare a unui - Exemple din literatur,
comportament din comunitate etc.
2. Cunoaterea - Comportament, conduit, - Joc de rol Exersarea diferitelor tipuri de
conceptului de expresivitate general a persoanei - Studiu de caz comportament in situaii simulate
comportament; - Tipuri de comportament in clas
modaliti de
exprimare
comportamental
3. Operarea - Modaliti de exprimare a Definirea noiunii de
distinciei între agresivitii: verbal (calomnia, comportament agresiv i distincia
modul de exprimare bârfa, injuria) i faptic (violena) între diferitele forme de exprimare
verbal i cel faptic ale acestuia
în comportamentul
agresiv

Obiective. Coninut tematic Criterii de evaluare

S. Cunoaterea - Industrie, agricultur, servicii etc. Evidenierea specificului diferitelor

specificului sectoare de activitate
diferitelor sectoare
de activitate

6. Aplicarea - Condiii de reuit în afaceri Exemplificarea unor criterii de

criteriilor de calitate - Criterii de competitivitate apreciere a calitii produselor i
total la produse, serviciilor
servicii cunoscute

Piaa muncii
1. Informarea cu - Piaa muncii pe plan local - Dezbateri, Cunoaterea modalitilor de
privire la specificul - Discuii, informare cu privire la
ocupaional al - Exerciii oportunitile de munc
zonei, judeului, - Joc de rol
comunitii - Studiul unor documente
(profesii, instituii,
legislaie)
2. Dezvoltarea Tehnici de cutare a unui loc de Realizarea unui Curriculum Vitae
abilitilor de munc Prezentarea la un interviu (CV), a unei scrisori de intenie,
promovare a Cartea mea de vizit Documente de recomandri etc.
imaginii proprii angajare

3. Cunoaterea Profesii cerute pe piaa muncii Descrierea specificului unor

standardelor de Profesii în declin profesii în ceea ce privete
comportament Profesiile viitorului abilitile necesare
profesional specific
anumitor domenii

156
4. Dezvoltarea Campanie publicitar pentru un Susinerea unei pledoarii în
abilitilor produs, un serviciu, o persoan, un favoarea unui produs sau serviciu
persuasive post prin prezentarea avantajele
acestuia

Rezolvarea conflictelor
1. Studiul unor - Conflictul intrapersonal - Dezbatere Exprimarea opiniei fa de cazurile
conflicte de rol în - Stresul de rol - Discuie de grup discutate (acord, incompatibilitate,
exercitarea - Disonana cognitiv - Joc de rol compromis, alternativ etc.)
profesiei - Problematizare
- Simulare
- Studiu de caz
- Exerciiu în perechi

2. Stimularea - Atitudinea nonverbal în Implicarea în situaii de negociere

capacitii elevilor prevenirea/stingerea conflictelor i discutarea strategiilor
de a-i negocia - Negocierea, contexte posibile
poziia în situaiile - Strategii de negociere
ce se preteaz la
asemenea abordare

Obiective Coninut tematic Criterii de evaluare

3. Prevenirea - Abuzul fizic i emoional Identificarea situaiilor de abuz în
abuzului de orice -A doua ans diferite forme: în filme, cri,
fel asupra întâmplri reale
persoanei, conform
dreptului la
autodeterminare

Metode si tehnici de învare eficient

1. Sporirea - Cum (s) înv - Dezbatere Abordarea materialului de învat
- analiz critic,
indicelui de surse multiple de informare i - Discuii la o anumit disciplin printr-una
creativitate în cunoatere - Exerciiu individual i în din modalitile discutate
abordarea - Pregtirea pentru examene perechi
materialului de - Joc de rol
învat - Problematizare
- Studiu de caz
2. Definirea i - Stiluri de învare - Testare Întocmirea unei liste cu descriptori
optimizarea stilului ai stilului personal de învare
propriu de învare
3. Definirea i - Forme de studiu: citirea în Participarea la analiza
aplicarea unor diagonal, citirea printre rânduri, interdisciplinar frontal a unei
modaliti sublinieri, cuvinte-cheie, idei teme/concept
alternative de principale, fie, rezumate, scheme
studiu
4. Formarea - învarea interdisciplinar la Identificarea unei teme/concept cu
viziunii nivelul unei arii curriculare grad mare de generalitate i
interdisciplinare la
elevi diferite domenii
5. Desluirea -Supra/subsolicitare fizic i r^tramodufaiper*»»!*
votului si ponderii psihonervou raportare la cvcAmonlele colare
factorilor - Optim motivaional
motivaionali în - Stres
procesul de - Program de activitate
învare - Odihna activ
6. Identificarea - Ce tip de inteligen am Caracterizarea stilului propriu de
unor variabile de - Tipuri de învare (uman, asistat învare Precizarea unor
personalitate i de calculator, social, incidental, modaliti de optimizare a stilului
adaptarea stilului din experien etc.) personal de învare Planificarea
de învare la - Hobby, „serviciul” meu activitilor într-o zi de coal
acestea neremunerat
- Metode i tehnici de relaxare i de
mobilizare
Gospodrirea casei

157
1. Cunoaterea - Criterii estetice - Discuii pe marginea Denumirea perechilor de culori
criteriilor estetice - Stiluri în decorarea interiorului unor proverbe, aforisme compatibile i de culori
de design interior, - Cum arat casa mea - Dezbateri nepotrivite
amenajarea - Locul meu preferat - Prezentare de imagini cu
spaiului locuit decoraiuni interioare
2. Cunoaterea - Amenajare interioar Prezentarea unor reguli de
criteriilor - Aranjarea lucrurilor aranjare a mobilierului i
ergonomice de - Curenie aparaturii casnice pentru a asigura
amenajare - Destinaia diferitelor categorii de o ergonomie deplin a activitilor
interioar bunuri (existena unui Ioc special pentru
- Specificul diferitelor spaii (de depozitarea fiecrei categorii de
lucru, hran, destindere) bunuri: cri, tacâmuri, casete,
îmbrcminte)
Obiective Coninut tematic Metodologie Criterii de evaluare
3. Cunoaterea - Igiena casnic Cunoaterea riscului de
avantajului de a - Igien corporal contaminare cu boli cauzate de
tri în medii - Igiena locului de munc mediile neigienizate
riscurilor
presupuse de
mediile neigienice
4. Stabilirea - Raporturile dintre calitate, Exemplificarea unor indicatori ai
necesarului de cantitate, pre calitii produselor i serviciilor
resurse (alimentare, - Calitatea produselor i serviciilor
energetice de, timp)
al unui
individ/familie

Orientarea carierei
1. Contientizarea - Ce înseamn a avea o profesie - Analiza comparativ: prini-personaliti Cristalizarea
necesitii de a - Implicaiile vieii profesionale publice (actori, oamenii politici) opiniilor
avea o profesie asupra vieii personale i - Analiza pe cazul prinilor, prietenilor etc. personale ale
reciproc - Analiza situaiei pe plan local elevilor în
- Relaia profesie-status social - Analiza socio-econoic raport cu

- împlinire personal - Brainstorming profilul de

- Casete video (profiluri ocupaionale) studiu/profesia
- Discuii dorit
- Elaborarea de trasee individuale posibile
- Eseu
- Exemple de trasee i viei exemplare;
identificarea de exemple în comunitatea local i
analizarea lor
- Identificarea de talente în rândul colegilor i
analiza modului în care sunt valorificate în
momentul de fa
- Imaginarea de situaii posibile
- Joc colectiv: eu spun o profesie, clasa spune
Avantajele
- Joc de rol
- Justificarea alegerii personale în cazul elevilor,
discuii
- Materiile promoionale
- Prezentarea nomenclatorului de ocupaii (COR)
- Scenarii posibile
- Valorificarea experienelor personale dobândite
prin part-time, slujbe temporare
Obiective Coninut tematic Metodologie Criterii de
evaluare
2. Contientizarea - Domenii profesionale i Întocmirea unei
oportunitilor i a profesiuni specifice liste cu meserii
importanei de a - Meserii cutate i meserii adecvate
alege o carier vulnerabile propriei
- De ce un liceu i nu altul?! orientri
- De ce o meserie i nu alta?! educaionale
- Alegere personal, alegerea
impus (de ctre prini)
- Diferena dintre a alege i a
adopta alegerea prietenilor
3. Valorificarea - Talent, înclinaie, aptitudine, Alctuirea unei
aptitudinilor pricepere liste personale

158
personale în - Talentele, atuuri sau cu profesii
alegerea i impedimente, în funcie de cum potrivite
stabilirea traseului le folosesc intereselor,
profesional/educai - Nume pentru ce tiu s fac aptitudinilor
onal, carierei (pentru lucrurile la care sunt proprii
bun), asocierea cu o anumit
profesie
4. Realizarea - Ce m împiedic s fac ceea Schiarea
corelaiei dintre ce mi-a dori traseului
aspiraii i - Lumea în care triesc - Cum educaional/pro
posibiliti în pot s ajung cât mai aproape de fesional pentru
alegerea carierei visul meu urmtorii 5 ani
- Noiuni de leadership: ef,
subordonat, echip, ierarhie, stil
de munc
5. Identificarea - Ce îmi ofer profesia dorit în Enumerarea de
avantajelor i lumea în care triesc avantaje i
dezavantajelor - De ce mi-a recomanda dezavantaje
profesiei dorite profesia pe care mi-o doresc corespunztoar e
unei profesii
6. Înelegerea - Reorientarea profesional, Descoperirea de
reorientrii acceptarea ca normalitate oportuniti
profesionale ca o - În ce situaii, pentru ce motive pentru propriii
posibilitate i mi-a schimba profesia prini
oportunitate de re- - Noi orizonturi. Ce am de
construire a carierei câtigat?
Autoorganizarea activitii
1. Dezvoltarea - Orarul personal, agend - Exemple i contraexemple Alctuirea unei
deprinderilor de personal - Discuii planificri
management al - Ce înseamn a avea timp - Joc de rol pentru
timpului pentru tot ce vreau s fac - Proverbe i metafore pentru timpul pierdut sptmâna în
- Punctualitate, respectarea - Studiu de caz curs
limitelor temporale
2. Folosirea - Ce tac cu timpul meu liber Realizarea unei
timpului liber în - Riscul timpului pierdut liste cu lucruri
mod eficient - Bucurii pe care mi le pot oferi pe care le-ar
singur face dac ar
avea timp
Obiective Coninut tematic Criterii de
evaluare

3. Stabilirea de - Obiective pe termen Alctuirea unui

prioriti i scurt/lung plan de aciune
urmrirea realizrii - Planul de aciune i trimestrial i
lor în mod importana lui pentru reuita urmrirea lui
sistematic personal
4. Formarea - Cum analizez o situaie: Dezvoltarea
abilitii de a lua argumente pro/contra unei atitudini
decizii pentru sine - Importana lurii deciziilor în responsabile în
via faa unor situaii
deosebite
5. Dezvoltarea - Relaia cauz-efect, aciune Enumerarea
capacitilor de consecine în spaiul de via principalelor
autoevaluare i personal puncte forte i
autoanaliz a - Cum afecteaz aciunile mele slabe
aciunilor prezente, evoluia mea viitoare individuale
- Ce am învat din greelile
mele
Utilizarea surselor de informaie

159
1. Identificarea - Tipuri de informaie dup - Analiza comparativ a Realizarea unei clasificri a
surselor alternative suportul, scopul, natura surselor informale de surselor de informare
de informaie comunicrii informaie înelegerea complementaritii
- Natura i coninutul informaiei: - Construirea unor situaii surselor formale i informale de
profesionale, tiri, de loisir, ipotetice informaie
publicitare etc. - Discuii
- Rolul mass-media în viaa - Exemplificarea prin situaii
personal, profesional, familial personale
- Familia, coala, prietenii, mass- - Exerciii
media, ca surse de informaie - Fie de lucru
- Prezentarea de materiale
informative
2. Contientizarea - Veridicitatea informaiei i Identificarea de surse formale i
diferenei dintre autoritatea sursei informale de informaie
sursele formale i - “Am auzit c... “ versus - “Am
sursele informale citit/vzut c...”
de informaie - Diferena dintre informai i
formal
- Sursa informat i informaia
profesional
3. Utilizarea - Colegii, prinii, cunotinele Alctuirea unor strategii de
surselor informale - Ofertant de informaie (ce utilizare a surselor informale
i valorizarea lor trimite la surs)
situaional

Obiective Coninut tematic Criterii de evaluare

4. Deprinderea - Instituii /persoane, servicii de însuirea modurilor de utilizare

utilizrii surselor informaii, radioul, televiziunea, a surselor formale de informare
formale de bibliotecile, arhivele, muzeele,
informaie în mod târgurile de carte etc.
eficient:
- Materialele (atlase, dicionare, Adecvarea contextual a
enciclopedii, anuare) consultrii anumitor surse
- Tezaure de termeni (descriptori, formale
table de materii, indexul)
- Cataloagele bibliotecilor
(tematice, alfabetice, ale
coleciilor)
- Criteriul cronologic de ordonare
a datelor
- Fia de lucru, fi tehnici,
bibliografia
- Recenzia, extrasul, conspectul,
rezumatul, sinteza, schema,
graficul, tabelul, diagrama

Grupul colar “Voievodul Mircea”

Târgovite
PROGRAM MANAGERIAL AL ACTIVITII EDUCATIVE
I EXTRA COLARE ÎN ANUL COLAR 2003 - 2004
Prof. Radu Monica

Obiective Forme i modaliti de realizare Termen Responsabili

educaionale
1. Proiectarea - Stabilirea i numirea diriginilor în funcie de 1-15 IX Echipa magerial a liceului:
eficient a posibilitile
activitii socio-afective. dir: Carmen Ion
educative i
aplicarea - Stabilirea comisiilor pe domenii de activiti: Dir. adj.: Du Marius
acesteia în
procesul 1. Comisia activitii educative;
instructiv-
educativ

160
 2. Comisia pentru organizarea activitii de
perfecionare i
organizarea bibliotecii;
3. Comisia de orientare colar i profesional;
4. Comisia pentru organizarea concursurilor 15-30 IX Consiliul de administraie al
colare, a
premierii elevilor i a excursiilor colare; liceului
5. Comisia pentru baza material i mijloace de
învmânt;
6. Comisia pentru organizarea manifestrilor
culturale;
7. Comisia pentru verificarea documentelor colare;
8. Comisia pentru amenajarea i optimizarea spaiului
colar;
9. Comisia P.S.I.
10. Comisia de inventariere;
11. Comisia pentru protecia muncii;
12. Comisia de disciplin;
- Depunerea programelor de activitate ale comisiilor 1.10.03 Consiliile de lucru
enumerate
mai sus.
- Depunerea la timp a documentelor colare 30.09.03 Consilierul educativ i diriginii
(planificrile la
dirigenie). Consilierul educativ
- Stabilirea graficului activitilor extracolare i 1.10.03
afiarea lor la
panou. Consiliul elevilor
- Elaborarea graficului activitilor Consiliului 15.10.03 Consilierul educativ
elevilor i
afiarea lor la panou. Consilierul educativ, diriginii
- Realizarea programului “Relaia cu prinii”, 15.10.03
stabilirea temelor pentru lectoratele cu prinii,
comunicarea obiectivelor educaionale ale colii.
2. - Urmrirea disciplinei în coal, verificarea Permanent Director
Îmbuntirea frecvenei. nov. 2003 Comisia de disciplin, diriginii
disciplinei în - Depistarea cazurilor grave de indisciplin, de semestrul I Consiliul profesorilor clasei
coal deviere comportamental, de delicvent juvenil; semestrul II Consiliul elevilor
- Participarea la edinele cu prinii; Consilier educativ
- Analiza strii de disciplin-propuneri;
- Iniierea unor programe educative în colaborare cu
factori de rspundere locali, colaborarea cu
Centrul Judeean de Asisten Psihopedagogic
- Educaia permanent a adulilor
-”Rolul de printe”
3. Educaia - Se vor efectua controale sptmânale în slile de Permanent Diriginii, Comisia pentru
pentru clas i se vor igieniza toate spaiile existente în liceu; decembrie amenajarea spaiului colar
sntate - Realizarea unor activiti coordonate de cabinetul 2003 aprilie Consilier educativ
medical colar; 2004 Cabinet medical
- Derularea cercului “Sanitarii pricepui” i octombrie Coord. Cercului i elevii.
participarea la concurs; Consilierul educativ
2003
- Participarea elevilor la dezbaterea “SIDA - o Direcia de Sntate Public
promovare la solidaritate”. Consiliul elevilor
4. Educaia - Deschiderea anului colar 2003-2004; 15.09.03 Cadrele didactice
pentru valori - “Ziua educaiei”; - “Zilele liceului”: spectacol 05.10.03 Cadrele didactice
cultural-artistic organizat în amfiteatru; întreceri nov. 2003 Consiliul elevilor, diriginii
sportive în slile i pe terenul de sport; nov. 2003 Clasele a XII
- Organizarea “Balului Bobocilor”; decembrie Diriginii (XII)
161
 - Majoratul elevilor claselor a XII-a; semestrial Comisia pentru manifestrile
- Organizarea de excursii i vizite; decembrie culturale
- Concursul “Tinere condeie”- profesorii de lb. Consiliul elevilor i profesor
român selecteaz cele mai bune lucrri; 1 coordonator
- “1 Decembrie” - Srbtoarea naional a românilor; Decembrie Consiliul elevilor i profesor
- “S fim mai darnici i mai buni” - activitate de coordonator
dec. 2003
colectare i donare a darurilor pentru cminele de Consiliul elevilor
copii. aprilie 2004
- “Vine, vine Mo Crciun!” - serbarea de Crciun dec. 2003
organizat
cu sprijinul elevilor de liceu; - Zilele Eminescu; - ian. 2004 Catedra de lb. român i biblioteca
“ Consiliul elevilor
zilelor de 1-8day”
Valentine's Martie - “Balul
- ziua Mriorului”;
îndrgostiilor; - “27
- Srbtorirea feb.martie
2004 2004Diriginii
Martie: Ziua Mondial a Teatrului” (participarea la 27 martie Comisia pentru organizarea
spectacolele de teatru din ora); “Zilele Educaiei 9 mai 2003 manifestrilor culturale
Naionale”: Ziua culturii, Ziua Adolescentului, Catedra de istorie
mai 2004
Ziua Europei. Sesiuni de comunicri Diriginii claselor a XII-a
tiinifice; manifestri cultural-sportive, expoziii-din 9 mai 2004
creaia elevilor; - Carnavalul tinereii; Zilele porilor iunie 2004
deschise (în fiecare zi vor fi planificate vizite ale iunie 2004
elevilor de gimnaziu); - Ziua Independenei -
simpozion, cocursuri artistice; - “Ultima zi de licean”
- ora festiv de dirigenie; - Organizarea Banchetului
elevilor claselor a XII-a
5. Educaia - Desfurarea cercurilor: “Educaia rutier, educaia permanent Profesorii ce coordoneaz
pentru pentru via”, “Prietenii pompierilor”, “Protecie (lunar) cercurile.
securitatea civil”; - Promovarea drepturilor copiilor i ale oct.2003 Consilier colar,
personal tinerilor (concursuri colare, expozitii de desene); - aprilie-mai Poliia judeean
Iniierea unor programe educative în colaborare cu 2004
Poliia judeului.
6. Orientarea - întocmirea dosarului de orientare colar i Anul colar Consilierul educativ,
colar i profesional; - Realizarea programului de orientare 2003-2004 profesor psiholog, dirigini.
profesional colar i profesional; - Prezentarea reelei
universitare; - Realizarea, administrarea i discutarea
chestionarelor de orientare colar i profesional; -
Prezentarea profilelor ocupaionale; - Vizitarea
diverselor instituii.

Grupul colar “Voievodul Mircea”

Târgovite
PROGRAM MANAGERIAL AL ACTIVITII EDUCATIVE
I EXTRA COLARE ÎN ANUL COLAR 2003 - 2004
Prof. Radu Monica

Obiective Forme i modaliti de realizare Termen Responsabilii

educaionale
1. - Urmrirea disciplinei în coal, verificarea Permanent Director
Îmbuntirea frecvenei. - Depistarea cazurilor grave de semestrul II Comisia de disciplin
disciplinei în indisciplin, de deviere comportamental, de Consiliul profesorilor clasei
coal delicvent juvenil; - Iniierea unor programe Consilier educativ
educative în colaborare cu factori de rspundere
locali, colaborarea cu Centrul Judeean de
Asisten Psihopedagogic - Educaia permanent a
adulilor -”Rolul de printe”

162
2. Educaia - Se vor efectua controale sptmânale în slile de Permanent Diriginii,
pentru sntate clas i se vor igieniza toate spaiile existente în liceu; aprilie 2004 Comisia pentru amenajarea i
- Derularea cercului “Sanitarii pricepui” i optimizarea spaiului colar
participarea la concurs; Coord. cercului împreun cu elevii.
Consilier educativ
3. Educaia - Organizarea de excursii i vizite; - “S fim mai semestrial Comisia pentru organizarea
pentru valori darnici i mai buni” - activitate de colectare i donare aprilie 2004 manifestrilor culturale
a darurilor pentru cminele de copii. - Zilele ian. 2004 Consiliul elevilor
Eminescu; - “Valentine's day” - ziua îndrgostiilor; - feb. 2004 Catedra de lb. român i
Srbtorirea zilelor de 1-8 Martie - “Balul martie 2004 biblioteca
Mriorului”; - “27 Martie: Ziua Mondial a 27 martie Consiliul elevilor profesor coord.
Teatrului” (participarea la spectacolele de teatru din 9 mai 2003 Diriginii
ora); “Zilele Educaiei Naionale”: Ziua mai 2004 Comisia pentru organizarea
culturii, Ziua Adolescentului, Ziua Europei. manifestrilor culturale
Sesiuni de comunicri tiinifice; manifestri
cultural-sportive, expoziii-din creaia elevilor; -
Carnavalul tinereii; Zilele porilor deschise (în
fiecare zi vor fi planificate vizite ale elevilor de
gimnaziu);

COMISIA DIRIGINTILOR - CLASA a IX-a SAM i profesional

PLAN MAMAGERIAL
RESPONSABIL : MS NEDELCU DAN

COMPE OBIECTIVE GENERALE FORME I RESPONSABILITI

TENA MODALIT
I DE
REALIZAR
E
1. Managementul - Formarea si dezvoltarea capacitii de organizare a clasei ca - Se vor - Fiecare diriginte va prezenta un proiect
clasei ca grup microgrup organiza de lecie sau un chestionar având la baz
- Cunoaterea i respectarea normelor si valorilor grupului excursii/ vizite componenta nr.1
- Identificarea si gsirea de soluii pentru nevoile grupului cu obiective « Managementul clasei ca grup »
- Dezvoltarea potenialului de apreciere corect a bine - Va fi ales liderul clasei, reprezentantul
comportamentului individual prin rspundere i iniiativa care sa determinate - clasei în consiliul elevilor, iar în prima
determine autocunoaterea i devenirea contienta i activ Prezentarea edin cu prinii, comitetul de prini
unor materiale la nivelul clasei.
despre raportul
individ/ grup
de tipul:
a) sintalitatea
clasei;
b) lideri
formali/ lideri
informali;
c) profilul
individual/
profilul
colectiv ;
d) rezolvarea
conflictelor;
managenetul
conflictelor;
e) discuii,
chestionare cu
clasa sau pe
grupe de elevi
pe marginea
temelor
propuse.

163
2.Dezvoltarea - Activitile organizate, prin forma si coninutul lor, sa implice Teste care - Diriginii claselor a XI-a vor prezenta
personalitii i direct sau indirect problemele cum sunt: motivaia învrii, vizeaz proiecte de lecie sau chestionare având la
orientrii pentru încrederea in sine,capacitatea de decizie si îndrzneala creatoare. - cunoaterea baz componenta nr.2
carier. Valorificarea resurselor interioare in scopul autorealizrii. - psihopedagogi «Dezvoltarea personalitii i orientarea
Dezvoltarea motivaiei învrii raportate la propriul potenial si la ca i pentru carier »
oferta colara profesionala. - Orientarea elevilor ctre profesii i autocunoatere
meserii solicitate in societate. a in vederea
dezvoltrii
carierei.
- Realizarea
unor seturi de
fise ce
cuprind:
curriculum
vitae,
interviul de
angajare,
referine,
scrisoare de
intenie, oferta
de servicii.
- Simulri de
interviuri de
angajare
- Discuii cu
invitai din
diferite
domenii de
activitate.
3. Educaia pentru Înelegerea, cunoaterea i respectarea valorilor fundamentale ale - Vizitarea - Diriginii vor prezenta proiect privind
valori societii democratice. - Armonizarea sistemului propriu de valori unor lecii având la baza componenta nr.3
în acord cu cel social. - Formarea unei conduite participative la muzee/galerii « Educaia pentru valori »
viata sociala Adoptarea de criterii morale si estetice in aprecierea de art
valorilor culturale, a tarii si incorporrii acestora in viata personala - Discuii pe
si in relaiile din grupul social ; - Optimizarea i cultivarea teme de
necesitii practicrii exerciiilor de meninere a sntii. - cultur
Formarea i dezvoltarea deprinderilor de igiena a muncii, general,
alimentaie raional. cultur de
specialitate.
- Vizionarea
unor emisiuni
T.V., filme,
documentare,
reportaje.

4. Educaia pentru - Descoperirea elementelor si aspectelor fundamentale ale - Invitarea - Diriginii vor prezenta un proiect de
familie i timpul organizrii si tririi vieii de familie si folosirea unor informaii unor specialiti lecie sau un chestionar.
liber pertinente privind buna ei funcionare. care in cursuri
- Înelegerea rolului si rspunderilor sociale ale familiei, a despre “Viaa
importantei respectului reciproc si comunicrii sincere intre de familie”
membrii familiei. - Realizarea
- Formarea unui stil de viata civilizat si ordonat, evitând strile de unor seminarii
stres, prin cultivarea unor atitudini optimiste de viata. cu ajutorul
- Aprecierea corect a diverselor forme i ci de petrecere a elevilor care
timpului liber. au absolvit
cursurile de “
Viaa de
familie” in
cadrul orelor
de dirigenie,
pe teme
solicitate de
elevi
- Consultarea
unor materiale
cu informaii
medicale in
legtura cu
stresul i viaa

164
 ordonat.

5. Educaia pentru - Cunoaterea i înelegerea normelor de igiena i influen a - Consultarea

sntate factorilor de risc. unor materiale
- Dezvoltarea responsabilitii pentru meninerea sntii proprii i cu informaii
a celorlali. medicale în
legtur cu o
serie de boli
transmisibile.
- Invitarea
unor medici
care s
genereze
discuii de tip
seminarial cu
colectivele
claselor.
- Realizarea
unui program
de colaborare
sptmânal
cu cabinetul
medical al
colii
6. Msuri curente - Analiza frecventei elevilor la cursuri, motivarea absentelor unde - Întâlnirea
în fiecare ora de este cazul si prevenirea elevilor cu tendine de chiul. - Analiza diriginilor cu
dirigenie situaiilor deosebite, observaii in fata clasei a elevilor care nu prinii în
respecta regulamentul colar si regulamentul de ordine interioara. - cadrul
Analiza rezultatelor la învtur, atenionând cu deosebire elevii edinelor
cu situaii care se predispun la corigente sau repetenie. - Realizarea de
electorate cu
prinii

7. Activiti - Dezbaterea programului pe activitate al comisiei pe ambele - Vor fi Diriginii claselor a IX-;
organizate cu semestre ale anului 2002- 2003 stabilite MS NETU MARIN
membrii comisiei sarcinile in Ing. CALTEA DORU
cadrul
subcomisiei
Semestrul 1:
- organizarea «
Balului
bobocilor »
- lecie
deschisa - a
IX-a A SAM
Semestrul 2 :
- vizita la Oel
Inox i Univ.
Valahia lecie
deschis - a
IX-a B SAM

Diriginte Câlea Doru

Clasa a IX-a
Sem. I TEMA OBIECTIVE STRATEGII
sptmâ 1. Managementul - Cunoaterea fiecrui elev si colectivului in ansamblu; - Atribuirea - Autoprezentarea fiecrui elev;
na clasei ca grup responsabilitilor de grup - Chestionarea elevilor privind datele i
S1.S2 problemele de interes
S3 2. Dasclii si - Recunoaterea calitilor pe care le au cei mai buni dascli; - - Sensibilizarea elevilor in vederea unei
discipolii lor Recunoaterea calitilor elevilor cu rezultate bune i f. bune; bune comunicri
- Contientizarea rolului unui dascl în
viaa unui elev

165
S4 3. Consilierea - Cunoaterea raporturilor prini - copii; - Depistarea cazurilor deosebite - Chestionarea elevilor si prinilor,
prinilor - Crearea unui program de consiliere
a prinilor i elevilor
S5.S6 4. Armonia - Recunoaterea importantei aspectului înconjurtor in dinamica - Sensibilizarea i motivarea elevilor prin i
ambientului activitilor, - Amenajarea unei sli a clasei pentru desfurarea pentru frumos
activitilor cu dirigintele - Adoptarea unei atitudini ferme de
combatere a distrugerii
-Realizarea unui proiect: “Colul meu de
rai”
S7 5. Cum se înva? - Cunoaterea factorilor de succes; - Depistarea cazurilor si cauzelor de - Crearea unui tablou al factorilor care
neadaptare la noul regim colar conduc la insuccesul colar,
Analiza
- i corectarea programului personal
S8 6. Pornografia - Înelegerea locului pornografiei in societate; - Pstrarea echilibrului - Prezentarea materialelor informative
emoional, fizic si spiritual in contextul invaziei porno despre sexualitate
Accentuarea
- importantei pstrrii decenei
i echilibrului
S9 7. Sntatea - Înelegerea sintagmei: “Sntatea este avuia cea mai de pre” - - Completarea unui chestionar individual
Depistarea cazurilor de dependenta de tutun, alcool, droguri, etc. prin care se dezvluie preocuprile
personale pentru pstrarea sntii
- Cultivarea interesului pentru pstrarea
sntii
S10 8. Alcoolul - Informarea elevilor despre alcoolismului si efectele sale; - înelegerea - Prezentarea unui material informativ;
rolului întregii familii i prietenilor în combaterea / înlturarea - Analizarea unor aspecte trite
alcoolismului
S11 9. Drogurile - Informarea elevilor despre efectele consumului de droguri ; - - Prezentarea unui material informativ;
înelegerea rolului întregii familii si prietenilor in combaterea / - Analizarea unor aspecte trite;
înlturarea consumului de droguri - Conceperea unei campanii de lupt
anti-drog
S12 10. Relaxarea - Însuirea unor tehnici de relaxare; - Folosirea unor tehnici de relaxare cu
- Contientizarea însuirii unor proaste deprinderi de relaxare de la cei efect imediat
din jur - Recomandarea unor lecturi în domeniu
S13 11. Demnitatea - Înelegerea conceptului; - Descoperirea i analizarea unor modele
- Motivarea respectului de sine si reciproc personale
- Conturarea unui profil în spiritul
demnitii personale
S14 12. Încheierea - Informarea prinilor si elevilor despre rezultatele activitii colare - Dialogarea direct cu prinii elevilor cu
sem. I - Stabilirea unui program de activiti comune pe timpul vacantei situaii deosebite;
- Întrirea relaiilor interpersonale prin
activiti extracolare

Sem. al TEMA OBIECTIVE STRATEGII

II-lea
sptmâ 13. Analiza - Evidenierea elevilor cu rezultate foarte bune i slabe; - Conceperea unui program de activitate
na SI situaiilor colare - Identificarea cauzelor care au determinat situaiile de corigen individual în scopul creterii
din sem. I randamentului colar
S2, S3, 14. - Valorificarea unor modaliti de autocunoatere; - Crearea unui suport psihic pe baza
S4 Autocunoaterea - Stimularea gândirii pozitive în abordarea oricrei probleme convingerilor personale
si rolul gândirii
pozitive
S5 ÎS. Eu i viata de - Cunoaterea colectivului i consolidarea relaiilor elev-diriginte - Completarea unui chestionar
elev
S6 16. Violena i - Recunoaterea formelor de agresiune verbal i fizic; - Crearea unui sistem propriu de aprare
frica - Identificarea factorilor care genereaz frica - Stabilirea unor norme de conduit
colegial în clas
S7 17. Tentaiile i - Recunoaterea tentaiilor i obsesiilor specifice vârstei; - Studiu de caz
obsesiile - Sugerarea modalitilor de combatere a acestora
S8 18. Ruinea - Înelegerea noiunii; - Analizarea complexului emoional creat
- Recunoaterea valorilor morale cretine de ruine
- Recâtigarea demnitii personale
- Studiu de caz
S9 19. Adolesceni - - Identificarea problemelor specifice vârstei; - înelegerea Conflictului - Chestionarea elevilor i prinilor;
prini -copii dintre generaii - Discuii cu prinii
S10 20. Dragostea i - Recunoaterea, aprecierea i cultivarea acestor sentimente - Motivarea relaiilor de dragoste
prietenia i prietenie
S11 21. Mama - Explicarea complexului de sentimente i atitudini ale mamei; - însuirea - Srbtorirea zilei de 8 Martie
bunelor maniere
S12 22. Sexualitatea - Informarea privind bolile transmise sexual i mijloacele de contracepie; - Completarea unui chestionar
- Abordarea temei din perspectiva psihologic, moral i social

166
S13 23. Psihologia de - Înelegerea complexitii i interdependentei factorilor convergeni spre - Identificarea unei dorine personale,
succes succes stabilirea scopului i proiectarea activitii
în sprijinul atingerii acestuia
S14 24. Timpul liber - Înelegerea necesitii folosirii eficiente a timpului liber, - Organizarea timpului liber individual;
- Cultivarea gustului pentru frumos - Participarea colectiv la diferite aciuni
(spectacol, expoziie)
S15 25. Cine sunt eu ? - Cunoaterea temperamentului i aptitudinilor individuale - Analizarea rezultatelor obinute la unele
teste de personalitate
S16 26. “Dumnezeu - Primenirea sufletului pentru sfintele srbtori de Pati; - Implicarea colectiv i voluntar în
exist acolo unde - Cultivarea respectului pentru credin i obiceiuri religioase aciuni organizate de Pati
este lsat s intre”
S17 27. Omul ca fiin, - Confruntarea imaginii de sine cu cea sugerat celor apropiai; - Completarea unor chestionare i
social - Câtigarea respectului i încrederii celor din jur compararea obinute;
S18 28. - Analizarea puterii de decizie i aciune în situaii extreme; - Împrtirea unor experiene dramatice
Supravieuitorul - Acceptarea contient a oricrei realiti - Studiu de caz
S19 29. Dragostea de - Valorificarea contient i responsabil a darurilor naturii; - Adoptarea unor atitudini civilizate în
natur timpul excursiilor
S20 30. - Acceptarea unor norme de conduit în societate - Studiu de caz
Comportamentul
civilizat
S21 522 31. Încheierea - Informarea elevilor i prinilor asupra rezultatelor colare; - Discuii cu prinii i elevii,
anului colar - Gsirea de soluii pentru remedierea situaiilor slabe la învtur i corespondena cu prinii
disciplin - Închiderea festiv a anului colar

BIBLIOGRAFIE
1. Ministerul învmântului - “Programa activitii educative în învmântul preuniversitar” 1994
2. Ministerul învmântului - “Ghid pentru activitatea educativ” 1995
3. Albii, H - Didactica psihologic, EDP, Bucureti, 1973
4. Ausubel, D.P. Robinson F. G. - Învarea în coal EDP, Bucureti, 1981
5. Bandura L. - Elevii dotai i dirijarea instruirii lor EDP, Bucureti, 1976
6. Bertrand S. - Educaia de mâine, EDP, Bucureti, 1976
7. Cerghit S. Radu I. T. - Didactica, EDP, Bucureti, 1993
8. Chelcea A. Chelcea S. - Cunoaterea de sine - condiie a înelepciunii, Ed. Academiei, Bucureti, 1986
9. Chelcea A. Chelcea S. - Eu, tu, noi. Viaa psihic. Ipoteze, certitudini, Ed Academiei, Bucureti, 1983
10. Ciocan I. Negre I. - Formarea personalitii umane. Semnificaii i sensuri instructiv - educative, Ed.
Militar, Bucureti, 1981
11. Cristea R., Cristea M. - Personalitatea i idealul moral, Ed. Albatros, Bucureti, 1989
12. Cristea S. - Modelul conceptual al finalitilor educaiei în Trib. Înv. nr. 50/1993
13. Dancsuly A. Ionescu M. Radu I. Salade D. - Pedagogie, EDP, Bucureti, 1979
14. Davitz J. R. Ball S. - Psihologia procesului educaional, EDP, Bucureti 1978
15. Drgan I. - Psihologia pentru toi, Ed. tiinific, Bucureti, 1975
16. D'Hainaut (coord) - Programe de învmânt i educaia permanent, EDP, Bucureti, 1981
17. Duu M. - Educaia i problemele lumii contemporane, Ed. Albatros, Bucureti, 1989
18. Dumitrescu I. Andrei N. - Activitatea educativ a dirigintelui, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 1975
19. Faur S. - Politeea la toate orele zilei. Ed. Ceres, Bucureti 1979
20. Gârleanu Rodica, Al. Gheorghe - Activitatea simultan la dou sau mai multe clase, Ed. Gh. Alexandru,
Craiova, 1996
21. Gagne R. M. - Condiiile învrii, EDP, Bucureti 1975
22. Gagne R Brigs LJ. - Principii de deign al instruirii, EDP, Bucureti 1977
23. Ghivric L. - Relaia profesor - elev în perspectiva leciei moderne, EDP, Bucureti, 1975
24. Chitera A.L. - Tematica orelor de dirigenie din liceele de cultur general, Bucureti, 1971
25. Golu P. - Învarea i dezvoltarea, ESE, Bucureti, 1985
26. Grama D. - Preferina interpersonal. Elemente de psihologie aplicat, ESE, Bucureti, 1974
27. Grant B. Hennings D. - Micrile, gestica i mimica profesorului, EDP, Bucureti, 1977
28. Jinga I. - Educaia permanent, EDP, Bucureti, 1979
29. Kulcsar T. - Factorii psihologici ai reuitei colare, EDP, Bucureti 1978
30. Joia Elena - Didactica aplicat în învmânt
31. Joia Elena - Managementul colar, Ed. Gheorghe Alexandru, Craiova, 1994
32. Hassenforder J. - Inovaia în învmânt, EDP, Bucureti, 1986
33. Lengrand P. - Introducere în educaia permanent, EDP, Bucureti, 1973
34. Landshere de v i G - Definirea obiectivelor educaiei, EDP, Bucureti, 1979
35. Leroy G. - Dialogul în educaie, EDP, Bucureti, 1974
167
36. Mucchielli R. - Metode active în pedagogia adulilor, EDP, Bucureti, 1982
37. Neculau A. - Lideri în dinamica grupurilor Ed. tiinific,Bucureti, 1977
38. Neacu I. - Instruire i învare, Ed. tiinific, Bucureti, 1990
39. Nicola I. - Pedagogie colar, EDP, Bucureti, 1980-1994
40. Ockel E. - Cât poate fi solicitat copilul în procesul pedagogic EDP, Bucureti, 1976
41. Pavelescu V. - Psihologie pedagogic - studii EDP, Bucureti, 1969
42. Pun E. - Sociopedagogie colar EDP, Bucureti, 1982
43. Piaget J. - Psihologia inteligenei, Ed. tiinific, Bucureti, 1965
44. Planchard E. - Pedagogie colar contemporan, EDP, Bucureti, 1992
45. Popescu Nevreanu P. (coord) - Psihologie colar, TUB, Bucureti, 1978
46. Radu I. T. (coord) - Sinteze pe teme de didactic modern - Culegere - tribuna învmântului, 1986
47. Salade D. - Curs de pedagogie, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 1990
48. chiopu U Verza E. - Psihologia vârstelor, EDP, Bucureti, 1981
49. Toma S. - Autoeducaia, sens i devenire, EDP, Bucureti, 1983
50. Thomas J. - Marile probleme ale educaiei în lume, EDP, Bucureti, 1977
51. Todoran D. - Educaie i individualitate, EDP, Bucureti, 1976
52. Vaideanu G. - Educaia la frontiera dintre milenii Ed. Politic, Bucureti, 1986
53. *** - Dirigenia - încercri, opinii i contribuii, Institutul de tiine Pedagogice EDP, Bucureti, 1975
54. *** - Probleme ale muncii dirigintelui Institutul de tiine Pedagogice Cluj, EDP, Bucureti, 1964
55. *** - Perspective - Revista UNESCO
56. *** - Colecia - Pedagogia secolului XX
57. *** - Dicionar de pedagogie - Bucureti, 1980
58. Bucur, G. E. - Elemente practice de medicin a orientri colare i profesionale, Ed. medical, Bucureti,
1986
59. Drevillon J. - Orientarea colar i profesional, EDP, Bucureti, 1973
60. Jigu M. - Consilierea carierei, Bucureti, 2001
61. Salade D.I. - Orientare colar i profesional. Compendiu., Ed. Paco Bucureti, 1998
62. Stoica Marin - Pedagogie i psihologie pentru examenele de definitivat i grade didactice, Ed. Gheorghe
Alexandru, Craiova 2003.
63. Toma Gh. - Consilierea i orientarea în coal, Casa de editur i pres Vata Româneasc, Bucureti, 1999
64. Toma Gh. (coord) - Dicionar de orientare colar i profesional., Ed. Afeliu, Bucureti, 1996
65. Ungureanu D. - Copii cu dificulti de învare, EDP, Bucureti, 1999
66. Verza E. Pun E. - Educaia integrat a copiilor cu handicap, Bucureti, 1998
67. *** - Cariera: ans sau planificare? - Revista de pedagogie Nr. 1-12,1997
68. *** - Educaional and Vocational Guidance în the European Comunity. European Commision, 1993
69. *** - Legea învmântului nr. 84/24 iulie 1995. Bucureti, Tribuna învmântului, 1995

SFÂR ITUL CRII

Prof. Ioan Hapca mulumete lui Dumnezeu c a reuit s
scaneze i s corecteze aceast carte, care va fi distribuit gratuit
pentru iniierea profesorilor de pretutindeni.
e-mail: ihapca2002@yahoo.com
Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, ajut-le celor
care vor citi, înelege, interpreta i aplica cunotinele din aceast
carte!
Amin!

168