000 CO 511

$T1
Dr. ANATOL MAORIS
bru al Asociatiei de istori4, Comparative
Insti tiilor Si Dreptului ICID)

C 44
820984 COMANESTI
CO

IACUL
r CATIABUG

) n
CA01 0 i
:stDisco
Colaboratiunee. AITAB
; co ANA roman° eumana CUL
ASIC

in seeolele XII-XIV
IJ
CO IC

R°1
Cumanii
rA etnogenezi ,,,,

BIAS
tafauzilor
COMANA
MAREA
NEAGRA
COMANA

Zy DFT,TORMAN

Ulna. walla
Editura
'`'-'AGERPRESS TYP
www.dacoromanica.ro
4. CARVUNA (CAVARNA)
 DR. ANATOL MACRI
Membru al Asociatiei de Istorie Comparative
a Institutiilor si Dreptului (AICID)

ET IN CUMANIA EGO

COLABORATIUNEA
ROMANO - CUMANA
IN SECOLELE XII-XIV

CUMANII
SI ETNOGENEZA GAGAUZILOR

BUCURE$T1
Editura Agerpress Typo
2002
- 1 -
www.dacoromanica.ro
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei
MACRI?, ANATOL
Et in Cumania ego /dr. Anatol Maori§ - BucureVi:
Agerpress Typo, 2002
p. 66.; 14,5/20,5 cm
ISBN 973-8429-01-3
94 (= 512.165) (498)

Editura: Agerpress Typo

Coperta: Ilie Victor
Culegere i tehnoredactare: Bebe loanin

www.dacoromanica.ro
 CUVANT INAINTE
In ultima perioada exists i in Cara noastra tendinta de a se
scrie o istorie sincera a romanilor.
Aratam mai jos, principalele probleme controversate, care ne-
cesita o abordare sincera, ale carei concluzii ar putea fi uneori con-
siderate ca "nepatriotice" sau jenante.

I. PROBLEME IGNORATE DE ISTORICII OFICIAL/

1. Romanii sunt urma0 tracilor (dacilor);

2. Limba latina este limba dacilor (tracilor), care a evoluat spre
latina clasica, avand conditii mai prielnice
3. Dacia este arealul in care s-au format popoare, care au
migrat in nord, in vest (Roma), in sud (grecii), in Asia Mica i in
India, de unde au aparut in Europa ca indoeuropeni;

II. PROBLEME CONTROVERSATE MITRE ISTORICII OFI-

CIALI
1. Taratul bulgar a dominat, cel putin nominal, i Tarile roma-
ne0 (Valahia, Moldova, Transilvania) dupa plecarea avarilor i
pans la sosirea pecenegilor.
2. In prima perioada dupa formarea statelor romanesti acestea
au fost vasale ungurilor i polonezilor.
3. Amestecul slay nu este numai lingvistic, ci si genetic. (Dis-
puta loan Bogdan i P.P.Panaitescu).
-3-

www.dacoromanica.ro
 Anatol MACE75
4. La retragerea aureliana nu au plecat toti Iocuitorii Daciei.
Afirmatia Iui Flavius Vopiscus "Daciam a Traiano constitutam sub-
lata exercitu et provincialibus reliquit" (Historia Augusta Aureliae)
nu inseamna toata populatia. Nu este posibil ca toata populatia sa
treaca Dunarea cu vitele, unettele, fara ca arheologii sa fi gasit cea
mai mica urma a acestui exod.
4. Perioada fanariota a fost o perioada favorabila sau nu dez-
voltarii, progresului Tarilor romanesti.
5. A existat o colaboratiune roman° cumana in organizarea
primelor state romanesti sau cele doua popoare au avut o dez-
voltare separata. Amestecul roman° - cuman este doar lingvistic
sau poate pi genetic.

***

In cele ce urmeaza vom trata aceasta ultima controversa.

0 parte din istoricii nostri si-au spus parerea in sensul realitatii
colaboratiunii romano-cumane, dar nu au sustinut-o transant, poate
si pentru evitarea unei "impresii nepatriotice" pe care ar produce-o
afirmarea participarii cumanilor in formarea poporului roman, ala-
turi de daco-romani si de slavi.
Totodata, legat de cumani, am adus unele informatii asupra
Iimbii cumane, rezultate din studiul Codex-ului Cumanicus; dease-
menea am demonstrat inconsistenta teoriei potrivit careia actualii
gagauzi ar fi urmasii cumanilor, aratand Ca acestia sunt urmasii
oguzilor (uzilor).

Autorul

4
www.dacoromanica.ro
Colaboratiunea romano - cumana in secolele XII -XIV

CAPITOLUL I

Romanii fi cumanii In perioada premergatoare

organizarii primelor state romanesti.

Istoricii nostri, cu exceptia lui Nicolae lorga, trec cu usurinta

peste istoria de 250 de ani de dominatie cumana in tarile roma-
nesti, tratand in 2-3 pagini aceasta importanta perioada a istoriei
noastre. Chiar istoricii care au tratat in detaliu problema cumanilor
(loan Ferent, Petre Diaconu s.a.) nu au stabilit rolul cumanilor in
istoria romanilor.
Nicolae lorga, acela care a intuit genial existenta organizatiilor
romanesti satesti pe vaile subcarpatice si in paduruile campiilor,
numind "romanii" aceste organizatii, a intrevazut deasemenea apor-
tul cumanilor ca fiind o components in formarea poporului roman si
un accelerator politic in constituirea primelor state romanesti, de-
numind acest fenomen "o sinteza romano-cumana" si "o colabo-
ratiune romano-cumana".
Numeroasele cuvinte, precum si topo si hidronime, atesta "co-
laboratiunea" populatiei bastinase daco-romano-slave, vorbitori ai
limbii romane cu minoritarii cumani.
Precum in Bulgaria, turanicii s-au contopit cu populatia basti-
nasa traco-slava, dandu-le organizarea statala si numele, asa si in
Wile romanesti, cumanii au colaborat cu varfurile organizatiilor
rurale romanesti, dandu-le organizarea prestatala si statala,
-5-
www.dacoromanica.ro
 Anatol IVACRI5
amestecandu-se cu romanii, preluindu-le si limba, fara macar sa
pastreze numele tarii Cumania, ca in cazul Bulgariei.
lstoricii nostri, studiind documentele evului mediu timpuriu si
mijlociu, s-au concentrat asupra gasirii elementului si numelui de
vlah sau black in acele documente. Daca admitem Ca ceea ce se
numeste Cumania este de fapt un stat romano-cuman, incepand
cu primele decenii ale secolului al XII-lea, atunci istoria scrisa a
poporului roman incepe cu 200 de ani mai devreme.
Numeroase documente unguresti, bizantine, burgunde, veneti-
ene, din Haynaut si papale se ocupa de Cumania. Dar Cumania
insemna sefi cumani si popor romano-cuman. Despre romani se
scrie foarte putin pentru ca in istoria vremii se consemnau numai
popoarele dominatoare si, in special, sefii, conducatorii acestora.
Cunoasterea si intelegerea relatiilor care s-au stabilit intre po-
pulatia bastinasa si migratori este insuficient relatata in izvoarele
scrise, aratandu-se exclusiv populatiile migratoare si neglijand pe
autohtoni sau presupunand ca ceva de la sine inteles existenta
acestora. (K. Horedt, Autohtoni si migratori, M.1., nr.8, 1971).
Toate participarile cumanilor cu sau impotriva cruciatilor, aju-
torul dat regatului Asanestilor impotriva imperiului bizantin erau
conduse de sefi cumani, trupele fiind romani si cumani.
Documentele privind Cumania nord-dunareana trebuie studi-
ate ca documente privind un stat al romanilor si cumanilor, chiar
mai mutt un stat at romanilor si cu nume cuman. Gheorghe Sincai
a tratat istoria romanilor impreuna cu aceea a popoarelor domina-
toare, intituilandu-si opera "Hronica romanilor si a mai multor nea-
muri, intrucat au fost asa de amestecate cu romanii, cat lucrarea,
intamplarile si faptele unora fart de a altora nu se pot scrie pe inte-
les", "drept pentru care nu numai bulgarii au batut pe greci, ci doara
mai mutt si mai adeseori i-au batut romanii sub numele bulgarilor,
at cumanilor si al patinachilor(Gh. Sincai, Hronica).
Nicolae lorga afirma ca lucrarea lui Sincai "este o opera din
cele mai bogate, din cele mai muncite, din cele mai cinstite ce se
-6-
www.dacoromanica.ro
ColaboratiLinea roman() annana in secolele XII XIV
pot inchipui". Dintre toate popoarele migratoare doar slavii au con-
vietuit cu daco-romanii un timp atat de lung precum cumanii.
Razvan Theodorescu exprima acelas lucru, dar mai putin
tran$ant: "Dans ce coin de monde, a la fin du XlI-Ome siecle, les
elements nomades envahisseurs, les Coumans en l'espece, sem-
blent deja, commencer a s'assimiler dans le millieu roumain,
d'ailleurs sur tout le teritoire extra carpatique; dans les zones de la
steppe et de la plaine, en Moldavie meridionale et dans la plaine
danubienne de la Valachie, la toponymie touranienne denote un
habitat couman, au contact plus serre avec les Roumains que celui
des Petchenegues et des Ouzes, ainsi que le signe d'un processus
d'etablissement commence avec le premiere moitie du XIII-eme
siecle" (Roumains et Balkaniques dans la civilisation sud-est
europeenne, Editura Enciclopedica, Buc.,1999, pag. 63).
Nu se poate concepe existenta paralela, timp de 200 de ani, pe
acelas teritoriu, a doua popoare fara ca acestea sa nu se
amestece, mai ales ca unul din popoare a disparut din istorie pe
acest teritoriu. Cel putin la nivel de conducatori ai romanilor cnezii
Si voievozii s-au inrudit prin casatorii $i s-au amestecat cu cumanii.
Se cunosc nume de femei cumane care s-au casatorit cu nobili
francezi, cu regi unguri, cu tari bulgari: este logic ca $i dintre corf-
ducatorii romanilor sa se fi casatorit unii cu femei cumane. Contopi-
rea conducerii cumane cu conducerea romans $i afirmarea statelor
romane$ti perfect articulate din primul moment a fost un proces
continuu. De aceea, nici nu prezin to interes originea etnica a lui
Basarab cel Mare, cel ce poarta un nume cuman, poate fi romano-
cuman sau roman, important este ca statul creat care a preluat
organizarea $i fastul imperial de la regii cumani este un stat roma-
nesc de sine statator, avand o armata bine pusa la punct $i relatii
diplomatice cu alte state, in special cu unii vecini. Peste Romaniile
noastre cumanii au suprapus o organizatie cu caracter imperial din
estul asiatic at monarhiilor divine (N. lorga)
Vom arata pe scurt istoria cumanilor din Romania, oprindu-ne
la evenimentele in care sunt amintiti, explicit sau implicit, romanii.

-7-
www.dacoromanica.ro
 Anatol MACR15
Cumanii apar in tinuturile carpato-danubiene in anul 1057, sta- .

bilindu-se definitiv intre anii 1065 1078, ocupand locul uzilor, care
trec Dunarea in Paristrion (fig. 1)

741, 7.
Villgersbit e
STLIC11111t EUROPA*
tam 1410 sal -

.,;.,
n ic
4.940 %Amp.

r
as
fitalisiarsw.
Pagaiaksat _Awe. ..Q.eseme digit iro.st.
Ode. Java*. 4 Moroi.* .1 Kir aw., .0.4.
idiegt kriori; nwee0heeeieDwp1
...Mir.; gar od Rah,*
Pelieemodeshaf*
a Ran. . 6 ApitrisAa
1404.1Sea oliirestsieme
Rsetemieraira
111.1111 eir MI
Po *o leech°.
oseren
.re "

.40, Zee%
0 ik*
M CHALIPAT

Fig. 1. Harta popoarelor din Europa centrals qi orientala din anul 900 din Atlasul
istotico-geografic german, intocmit de Rudolph von WedwIl, major in Reg.
30 pnisian, aparut la Berlin in 1824. Romanii (Walachen) ocupau in anul
900 actualul teritotiu a/ Romaniei cu toata Transilvania, Basarabia gi terito-
riul de Est de Nistru pane' dincolo de Nipru; jar Pecenegii (Patzinaken) ocu-
pau zona Maui Negre intre Prut Si Marea de Azof. Uzii qi Cumanii erau in
acea perioada, in nordul Mani Caspice [Wen and Kumanen (polowze)J
(V. Oghina, De la preistorie la istorie, mitologie qi realitate, Buc., 1999
-8-
www.dacoromanica.ro
Colaboratiunea romano - cumana in secolele XII XIV
In anii 1094 - 1095 cumanii condupi de Tugarkan patrund in
Balcani, sunt ajutati de valahii balcanici pentru a trece trecatorile
Balcanilor pi ajung Ia Adrianopol Mt sa-I poata cuceri; ei s-au
intors in nordul Dunarii pi au tinut sub controlul lor Dunarea.
Bizantinii au reupit ca pe o parte din cumani sa-i inroleze ca mer-
cenari in armata imperials. In urma atacului cuman se intrerupe
pentru o vreme vietuirea Ia Pacuiul Iui Soare (P .Diaconu pi S.
Baraschi, Pacuiul Iui Soare, II, pag.9).
In ultimele decenii ale secolului al XI-lea se semnaleaza valuri
ale cumanilor in spatiul extracarpatic romanesc pi stabilirea lor in
Bugeac pi Baragan, dar o prezenta numeroasa a cumanilor in
aceste zone are loc in primii ani ai secolului XII.
In anul 1150 cumanii au atacat cetatea Dinogetia, devastand-o.
imparatul bizantin Manuel I a rezistat cumanilor. loan Kinamos
scrie pi de o expeditie a lui Manuel I peste Dunare, Ia Zimnicea
unde armata de romani pi de cumani era condusa de "Printul
Lazar", cuman creptinat. In anul 1166, in timpul domniei lui Manuel
I Comnenul, armatele bizantine, condute de Leon Vatatzes, au tra-
versat campia romans, pentru a se indrepta asupra regatului
maghiar. In aceasta actiune bizantinii au fost ajutati de cumani pi de
roman' (colonii de demult ai celor din Italia - loan Kinamos, VI, 3,
pag. 259).
Constantin Manases (? - 1173) a scris un Cronograf, in care
trateaza istoria imperiulul roman pans Ia moartea lui Nicheforus
Botaneiatos (1081). Cand se refers Ia victoria lui Manuel I Comne-
nul asupra maghiarilor, el scrie despre maghiari: "salapuiepte nea-
mul acesta dincolo de Istru cel involburat. Este departat de
imparatia noastra; un popor covarpind in multime nisipul, mai pre-
sus decat dacii (romanii) pi gepizii (cumanii) in privinta curajului".
Intre anii 1165 pi 1176-, se stabilesc relatii bune intre Imperiul
Bizantin pi cumanii din Campia Dunarii. In anul 1176, cumanii trimit

-9-
www.dacoromanica.ro
 Anatol MACRI5
un detasament in armata bizantina in luptele purtate cu turcii seld-
giucjzi din Asia Mica.
In anul 1185, Isaac Anghelos a facut mai multe expeditii
impotriva lui Petru si Asan. In prima expeditie, Petru si Asan sunt
nevoiti sa se retraga peste Dunare, la vecinii lor romani si cumani
din Campia Munteana, cu care se intorc in sudul Dunarii (1185).
Asan, in intelegere cu cumanii inroleaza o multime de aliati, in
primul rand romani. Este perioada in care colaboratiunea romano-
cumana este realizata. Acum are loc si puternica influienta slavo-
bulgara in inchegarea institutiilor romanesti. In intreaga arie carpa-
to-danubiana procesul de formare a statelor medievale sintetizeaza
trei elemente fundamentale: autohtonii romani, dominatorii cumani
si influienta slavo-bizantina (N. Iorga).
In anul 1199, lonita Caloianul (1197 - 1207) in Iupta sa cu Im-
periul Bizantin este ajutat de cumanii si valahii din nordul Dunarii.
Ulterior, lonita Caloianul a fost ajutat de acestia si impotriva
Imperiului Latin. In anul 1205, cumanii iI prind pe Balduin I si it
aduc la Tarnovo, unde a fost intemnitat. La asalt au participat
14 000 de cumani (A. D. Xenopol, I, 1955).
Grosul armatei cumane it reprezinta romanii, lucru ce reiese
din "Cronica germana" atribuita lui Ansbertus, relatand trecerea
cruciatilor lui Frederic Barbarosa prin Peninsula Balcanied. In anul
1204, aminteste de "acel vlah Ionita" (Blachus ille Iohanitius) care
avea pe langa el "vlahi, cumani si altii" (Blacis et Commanis et allis).
Vlahii fiind primii notati, ponderea lor numerica este cea mai mare.
Cronicarul francez Robert de Clary (cavaler sarac din Amiens),
participant la Cruciada a IV-a, in cronica sa "La Conquete de
Constantinople" scrie: "Comandantul cruciat Pierre de Bracheux a
fost in tabara vlahilor si a stat de vorba cu lonita si cu fruntasii din
tabara lui (les haus hommes de Blackie). Dialogul:
Vlahii "Ne minunam mult de buna voastra cavalerie si ne mi-
nunam mult Ca ati venit in tara aceasta, voi care sunteti din tari atat
de indepartate. N-aveti destul pamant in tara voastra ?"
- -

www.dacoromanica.ro
Colaboratiunea romano cumana in secolele XII XIV
Pierre "N-ati auzit cum a fost distrusa Troia $i din vina cui ?"
- Ba da, raspunsera vlahii si cumanii, am auzit vorbindu-se, dar
e mutt de atunci.
Pierre: Ba, Troia a fost a stramosilor nostri". (Gh. Bratianu, Tra-
ditie istorica despre intemeierea statelor romanesti, Buc, 1980).
(Notam ca francezii se considerau stramosii Troiei, Paris fiind Inte-
meietorul Parisului. De fapt marele oras isi trage numele de la
Parisii, un trib celtic).
Tot Robert de Clary a scris ca unul din razyratiti a fugit Intr -o
lard care se numeste Vlahia, pe care imparatul Isaac nu o stapa-
nea (si s'en alla Ii uns an one terre que on apelle Blackie, chis avoit
non Kyrsac).
Sotia lui lonita era cumana, fiica unuia din sefii cumani nord-
dunareni. Urmasul lui lonita Caloianul, Boril (1207 - 1218), a luat de
sotie o cumana, vaduva unchiului sau lonita.
In anii 1211-1212 cavalerii teutoni au primit permisiunea de la
regele apostolic Andrei at II-lea de a ocupa Cumania, iar Ordinul
dominicanilor, prin Paulus Hungarus, si-a propus convertirea
cumanilor la catolicism (1216).
Intre anii 1222-1225, prin acte emise de regii unguri, Ordinului
teutonilor i se acorda extinderea in Cumania dioncolo de muntii
inzapeziti (ultra montes nivium partem contulit Cumania), adica in
estuj $i sudul Carpatilor.
In anul 1227 se emite actul papal de infiintare a episcopiei
cumane; actul preciza ca autoritatea papala se exercita in Cumania
si Brodnic, intelegand prin acest teritoriu partea rasariteana a
Moldovei.
Cetatea Milcovia a fost construita de secui la inceputul secolu-
lui at XIII-lea. Tot aici era si sediul Episcopiei. Cand papa a schim-
bat numele episcopiei Milcovia in cea a Cumanilor, in anul 1228,
secuii s-au suparat. Episcopul Teodoric, printr-o scrisoare, ii mus-
tra pe secuii care se suparasera: "Oare in biserica lui Hnstos nu
s-au intalnit lupul cu mielul? Pentru ce nu s-ar impaca secuiul cu
- 11 -
www.dacoromanica.ro
 Anatol MACRI,
cumanul pi cu vlahul?" (Quidni etiam Siculus cum Cumano et
Olackoque?) (A.D.Xenopol, Istoria romanilor din Dacia Traiana, I,
Buc:,1985, pag. 434).
Printr-un decret emis in anul 1229, Papa Grigore IX decide tre-
cerea episcopiei cumanilor sub conducerea directs a Sfantului
Scaun. 0 bula papala din anul 1234 spune urmatoarele: "In epis-
copatul cumanilor, se afla, dupa cate ptim, nipte popoare care se
numesc viahi. Depi ele se cred creptine, dispretuiesc biserica roma-
na pi nu primesc sacramentele de la onorabilul nostru frate, epis-
copul cumanilor, ci de Ia nipte pseudoepiscopi ce se in de ritul gre-
cesc. Cativa din regatul unguresc, atat unguri, cat pi sapi pi alti
drept credinciopi, zabovind printre ei, trec Ia credinta lor, facan-
du-se una cu acei viahi, primesc dupa felul lor sfintele sacramente
in dispretul episcopului cumanilor"(A.D.Xenopol, Istoria romanilor
din Dacia Traiana, I, pag. 433).
Episcopia Cumanilor avea sediul in cetatea Milcovia. 0 scri-
soare a Papei din 1279 vorbepte de ruinarea episcopiei Cumanilor
pi, tot acolo, de ruinarea cetatii Milcovia, ceea ce inseamna ca era
una pi aceeapi constructie.
La inceputul secolului al XIV -Iea, Sfantul Scaun incearca sa
reinfiinteze Episcopia Milcovia, in scopul atragerii populatiei roma-
nepti Ia religia catolica. Scrisoarea papala din anul 1332 se refers
la reinfiintarea episcopiei Milcovia pi recomanda trimipilor papali sa
intre in legatura cu boierii romani (potentes illarum partium). In anul
1347 episcopia Milcovia a fost reinfiintata. Istoricii nu au stabilit
vreo legatura cu domnia Iui Dragop Voda.
Dupa lupta de la Vidin (din 1233), regii unguri pi-au adaugat Ia
titluri pi pe acela de rex Cumaniae, fait" a stapani vreodata efectiv
Cumania (Tara romaneasca, Ia rasarit de Olt pi Moldova).
In anii 1230 - 1240, pefii cumanilor din tarile romane intra in
relatii matrimoniale cu printi occidentali. Astfel, in anul 1239,
- 12-
www.dacoromanica.ro
Colaboratiunea romano - cumana in secolele XII- XIV
Guillaume fiul lui Geoffreoy de Mery gi Baudouin de Haynaut luara
de sotii pe cate o fats a comandantului cuman Sorenius. Noriot de
Toucey lua de sotie pe fiica celui mai mare rege al cumanilor, lonas.
Am aratat parerea unor savanhi romani privitor la aspectul real
gi pozitiv al colaboratiunii romano-cumane in perioda premerga-
toare organizarii primelor state romane0. Este vorba de Nicolae
lorga, care a elaborat teoria sintezei romano-cumane, a colabo-
ratiunii romano-cumane". Mai este vorba de Gheorghe $incai, Ale-
xandru Philippide, Ovidiu Densi4eanu, Lazar $aineanu, K. Horedt,
Gheorghe Popa Lisseanu, Alexandru Boldur, Titus Hotnog, iar din-
tre istoricii contemporani Stefan Stefanescu, Demetru Popescu,
Razvan Theodorescu, lancu Maxim, Florin Constantiniu, Neagu
Djuvara $i istoricii tineri de la Universitatea din Bucure0.
Insa unii istorici ignora problema sintezei si colaboratiunii
romano-cumane. Asffel, de0 se citeaza lucrarea lui Robert de
Clary La conquete de Constantinople" in Historiens et chroni-
queurs du Moyen Age (ed. A.Paiphilet, Paris, 1952) nu se aminte-
te informatia ,,si s'en alla li uns an unelerre qui on apelle Blackie,
chis avoit non Kyrsac" (unul din ei a fugit intr-o Cara care se
numWe Vlahia, pe care imparatul !sac nu o stapanWe) (Gh.
Bratianu, traditie istorica despre intemerea statelor romane0,
Buc., 1980).
Vorbind de relatiile matrimoniale dintre cumani gi nobilii din
vestul Europei, istoricii nu-I citeaza pe Philippe de Musket, poet
francez din prima jurnatate a secol al XIII-lea, care, in Historia reg-
num Francorum" scrie: una din fiicele lui Henric de Angs (Hainault)
a fost maritata cu lohanas, regele blasilor si cumanilor (lohanus
Sires des Blas et des Comins" (dupa Gh. Popa, Lisseanu, lzvoarele
istoriei romane0, III, 1934, pag. 26-27). Este vorba de vlahii nord-
dunareni; cumanii nu au rocupat teritorii in sudul Dunarii, ci in
Cumania.
- 13 -
www.dacoromanica.ro
 Anatol MACR1 5
In marea invazie a mongolilor, din anul 1241 regiunea Dest-i-
Kipciak din Bugeac pang la Volga a intrat in posesiunea directa a
mongolilor. Aici a luat nastere Hoarda de Aur. Tarile romane erau
tributare tatarilor, ca si Bulgaria, Haliciul si Rusia.
Philippe de Musket (op. cit. pag. 26-27) relateaza ca tatarii
batuiti de regii din tara blasilor au avut pierderi marl: Des Tartares
revient noviele / Ki partot le monde fu biele / Que li rois de la tiere
as Blas / Les ont descomfis a un pas" (versul 30959).
Convietuirea romano-cumana a continuat cateva deceni si
dupa invazia mongola din 1241, cad grupuri de cumani au rarnas
in nordul Dunarii.
Deci lonas, regele valahilor si al cumanilor era casatorit cu o
fiica a lui Henric de Haynaut. La randul sau una din fiicele lor s-a
casatorit cu Nariot de Toucey, inrudit cu regele Frantei si regent al
Regatului latin de Rasarit (Constantinopol) in perioada 1238
1241. Regele lonas a condus in perioda 1230(?) 1238. Deci lonas
este primul rege al romanilor si at cumanilor mentionat in docu-
ments cercetate pang in prezent. Lui lonas i-a urmat Kuten (1238
- 1241), Asian (1241 1242).
In 1238, lonas s-a retras Ia Constantinopol, Ia fiica sa. A murit
in acelas an si a fost inmormantat Ia Constantinopol. Soldatii franci
ai Imperiului latin priveau cu uimire ceremonialui inmormantarii lui
lonas. Trupul lui acoperit cu vestminte bogate, arme si multe po-
doabe este purtat,, pana la mormant, construit din pamant sub
forma unei movile. In camera mortuara de sub movila, in stanga si
in dreapta lui lonas, date opt soldati isi pun capat zilelor de
buriavoie. Apoi intrarea este astupata pentru totdeauna.
In tara noastra, se va decoperta o asemenea movila, in locali-
tatea Traian, Ia 6 km de Back, pe drumul spre Barlad. Speram ca
se vor afla informatii despre unui din sefii cumani din sudul
Moldovel.
Gh. Popa-Lisseanu in introducere la Cronica lui Nestor (Izvoa-
rele Istoriei Romanilor, vol. 7, pag. 28) spune:
- 14 -
www.dacoromanica.ro
 C.)
0
.1 . COMA, tT
c omA, ill O
sT)

CD
SLOMANF:511

0
VAST

comANA.
0 AN cOMAN
RACAL; LAN cAmAc. AJ>

COM!'
AMAX CO -n ro., LA( UL
cl.CATIABUC 0
omAN
L OMAN TI

..AO
NFI
F) S1
z
CENAD
SCO A AcLACL1.
VIA LV
I CT'L
C.0 cAmruutNG CO C
MUSCEL
/
CO Cn
LI '111,171

° Al* -511 COMAN A

co
O
/MANUA
VLF.; C /11.)101 co
CON
CD
CARAC
MA
B 1RNAS NIAREA
CON1ANA
NEAGRA
COMANA

DEIJORNIAN

CARVLINA (( AVARNA)

Fig. 2. Localitap cu denumiri de origine cuman5

www.dacoromanica.ro
 Anatol MACRL5
intre vlahi si Cumani, nascandu-se o comunitate de interese,
in timpul celor peste o sutd de ani de convietuire in acelasi terito-
riu,.se vor fi nascut, fart' indoiala, $i legaturi familiare intre condu-
catorii celor doua natiuni si mai ales dupa increatinarea cumanilor
- pentru biserica de rit catolic ei au fost atraai numai in preajma
marii invazii tataresti din 1241 - $i astfel atat numele de Basarab,
cat si cel de Asan, au putut fi imprumutate de la Cumani".
Pans la intermeierea Principatelor romane intalnim numele de
Cumania dat tarii noastre. Documentul din 11 martie 1291 vorbeate
despre Adunarea de la Alba Julia cum universis nobilibus
Saxonibus, Syculis et Olahis", in urmatoarea Adunare de la Buda
din 29 iulie 1292 se vorbeste de universitas nobilium Ongarorum,
Siculorum, Saxonum et Comanorum", prin acestia intelegandu-se
si romanii. (Popa-Lisseanu, Gh, lzvoarele istoriei romanilor, vol. XI,
pag. 38, 1937).
La aparitia primelor state romanesti, aparatul de stat al aces-
tora era perfect articulat. Este de ajuns sa semnalam protocolul de
la curtile domnesti $i insemnele puterii ca sd ne dam seama ca
erau inspirate de curtile imperiilor asiatice si a celui bizantin.
Se pare ca targul Putnei, un oras important in secolul XIV $i
XV (ultima mentiune asupra Targului Putnei este un document din
1503) a fost sediul Printului cuman din sudul Moldovei, dupa cum
Campulung era sediul (dupa informatia lui Alexandru Boldur, in
Istoria Basarabiei, ed. 1992, Buc., pag. 77) printului cuman din
Muntenia, anume Borz. Pe locul Targului Putna, astazi este comu-
na Bolotesti, pe Putna.
A.A. Bolsacov-Ghimpu, un cercetator al acelei epoci considers
Ca: In Muntenia se gaseau doud formatii: Cumania (toata Tara
Romaneasca in afara de Voievodatul lui Seneslau) si Tara roma-
neasca a lui Seneslau. Cumania, in ultimii ani inainte de navalirea
tatarilor era condusa de Kuten. Dupa 1241, regatul cuman al lui
Kuten este condus de tatarul Borundai. Cumania din Muntenia a
-16 -

www.dacoromanica.ro
Colaboratiunea roman° cumana In secolele XII - XIV
continuat sa existe si dupa invazia tatarilor din 1241 ca un statulet
cumano-roman cu conducatori tatari, unde in anul 1304 se amin-
taste de preoti si episcopi ortodocsi." (A.A. Bolascov-Ghimpu, Cro-
nica Tarii Moldovei pana la intemeiere, Buc. 1979, Litera, pag. 86).
In figura 2 am intocmit harta Cumaniei pe teritoriul tarilor roma-
nesti, in special pe baza r5spandirii toponimului Coman (cu deriva-
tele sale) si a hidrotoponimelor terminate in ui.
In 1285, cumanii din teritoriul romanesc (Valahia, Moldova,
Bugeacul, Transilvania) s-au imprastiat: cea mai mare parte a lor
era asimilata cu populatia autohtona, imprumutandu-i acesteia un
num.& important de toponime si de cuvinte. Prin consultarea Code-
xului cuman se constata ca o bung parte din cuvintele considerate
turcesti (osmanlii) din limba noastra sunt cumane: o alts parte a
cumanilor s-a deplasat peste Dunare, instalandu-se in statul gaga-
uzilor (oguzilor) de Ia Cavarna, aici au dat si un sef al statului
gagauzesc, pe Balica, Ia 1346.
Unii istorici da Ia sfarsitul secolului XIX-lea si inceputul secolu-
lui XX, cehul K. Irecek si o serie de istorici rusi au considerat cä
gagauzii sunt urmasii cumanilor. Cercetarile ulterioare au aratat ca
gagauzii sunt urmasii oguzilor (uzilor) (A vedea Cumanii si
gagauzii, etnogeneza gagauzilor). Principatul oguz s-a intemeiat
Inca de Ia sfarsitul secolului XII, principat cu populatie turcica
(oguza) si de religie ortoctoxa, numit Tara Carvuna, cu resedinta Ia
Balcic, ulterior Ia Cavurna. In acest principat au venit cumanii in
1285, avand o,.anumita influenta asupra Iimbii gagauzilor, fara a fi
determinants. In anul 1346 la conducerea principatului Cavarna
(oguz) ajunge cumanul Balica. (Anatol Maoris, Gagauzii Opinii si
Insemnari, Buc. 2001).
0 a treia parte s-a mutat in Ungaria, in regiunea de varsare a
Muresului in Tisa; acesti cumani se mentin si in secolele XV, XVI
si chiar mai tarziuln 1424 este mentionat un scaun" al cumanilor
in Comitatul Cenad. In 1467 regele Mathias Corvin incearca sä
-17-
www.dacoromanica.ro
 Anatol MACR15
scuteasca de dari numai nobilii adevarati si nu pe iazigi, cumani si
nobilii provinciali din Slavonia (St. Pascu, Voievodatul Transilvaniei,
IV, Cluj, 1989, pag. 66, 70, 427).
0 intelectuala din vestul tarii declara ca este de origine cuma-
na, romanizata. Ultimul cuman din Comitatul Cenad care vorbea
limba Cumana a fost in 1770 (Serban Turcus, Sf. Scaun si Romanii
in sec. XIII, Ed. Enciclopedica, 2001,pag.207).
In alte documente din sec. XIII prin Cumania se intelege numai
Moldova si Tara Romaneasca (fare Oltenia).
Inaintea navalirii tatarilor, conducatorul cumanilor din Cumania
(Tara Romaneasca si Moldova) se titula rege, de exemplu, lonas a
carui fiica s-a casatorit cu cavalerul cruciat Nariot de Toucey, inru-
dit cu regele Frantei. Elisabeta, sotia lui Stefan al II-lea al Ungariei,
mama lui Ladislau Cumanul (1272-1290), a fost cumana.
In fruntea imperiului bulgar ajunge cumanul Terter, punand
bazele dinastiei Terterizilor (1276-1322).
Balic, de origine cumana, de religie ortodoxa, conduce Tara
Carvuna, in anul 1346.
Demnitatea de han era ereditara la cumani, transmitandu-se la
frati si nepoti.
Este foarte posibil ca sistemul succesoral din tarile romane,
jurnatate ereditar, jumatate electiv, care prevedea ca oricare din
urmasii domnitorului poate urma la domnie, dace este os de
domn", sa fie o mostenire nefericita a sistemului succesoral cuman.
Cumanii au impiedicat extinderea stapanirii ungare dincoace
de Carpati, dand populatiei locale posibilitatea de a-si crea propri-
ile structuri si institutii statale. Faptul ca Inca de la primele docu-
mente ale cancelariilor munteana si moldoveana, aparatul de stat
apare perfect articulat, inseamna Ca au Inceput sa se constituie
Inca din perioada dominatiei cumane. 0 geneza a unui stat cu toate
formele de autoritate, impartirea administrative, armata, organi-
zarea cancelariilor domnesti nu poate fi explicate decat prin supra-

- 18

www.dacoromanica.ro
CoIaboratiunea romano cumana in secolele XII XIV
punerea peste organizatiile cneziale si voevodale a unui sistem
Imprumutat, existent de mai mutt timp. Cumanii erau evoluati, scrie
Nicolae lorga: Pentru a da o regina unui stat de o inaintata cultura,
pentru a ajunge la punerea in scris a Iimbii lor in Codex Cumanicus
a trebuit ca semintia cumanilor sa se fi impartasit larg la civilizatia
occidentals a timpului". Elita cumanilor cunostea limba latina si Vara
indoiala limba romans, pe care au preluat-o acei cumani care s-au
asimilat cu romanii. Cumanii au dat un impuls romanilor catre alca-
tuirea domniei, care de Ia Borciu cumanul a trecut Ia Seneslau si ai
lui, la Basarab cel cu nume cuman. Alti autori considers real perso-
najul istoric Radu Negru, presupus, de origine cumana.
Cronicile muntenesti sunt unanime in afirmatia ca fondatorul
Tani Romanesti, legendarul Negru-Voda, a trecut Carpatii plecand
din Fagaras. In Letopisetul Cantacuzinesc intemeierea primului
stat romanesc este descrisa astfel: tar cand au fost la cursul anilor
de la Adam 6798 (1290), fiind in Tara Ungureasca un voievod ce
I -au chemat Radul Negrul Voievod, mare herteg pe Amlas si pe
Fagaras, radicatu-s-au de acolo cu toata casa lui si cu multime de
noroade: romani, papistasi, sasi, de tot felul de oameni, pogoran-
du-se pe apa Dannbovitei, inceput-au a face tara noao. Intai au
facut orasul ce-i zic Campul Lung. Acolo au facut si o biserica mare
si frumoasa si inalta. De acolo au descalecat Ia Arges, si iar au
facut oras mare si s-au pus scaunul de domnie, facand curti de pia-
tra si case domnesti si o biserica mare si frumoasa. lar noroadele
ce pogorase cu clansul, unii s-au dat pe supt podgorie, ajungand
'Dana in apa Siretului si pana la Braila; iar altii s-au tins in jos, preste
tot locul; de au facut orasa si sate pana Ia marginea Dunarii si !Jana
la Olt. Atunce si Basarabestii cu toata boierimea ce era mai inainte
preste Olt s-au sculat cu totii de au venit la Radul-Voda, inchinan-
du-se sa fie supt porunca lui si numai el sa fie preste toti... Si Int-
acestasi chip tocmitu-s-au Radul-Voda tara cu buna pace, ca Inca
nu era de turci impresurata. $i au domnit pana la moarte, ingro-
- 19 -
www.dacoromanica.ro
 Anatol MACRL5
pandu-I in biserica lui din Arges. Si au domnit ani 24. De aice
incepe povestea altor domni, carii au venit pe urma Negrului-
Voda".
Cumanii veniti in spatiul romanesc Ia mijlocul secolului XI au
inaugurat o sinteza romano-cumana.", o colaboratiune romano-
cumana" cu insemnate urmari pentru procesul de constituire a
statelor medievale romanesti de la sud si est de Carpati. (N. lorga).
Cumanii au avut functia de accelerator politic. Organizarea statelor
romanesti s-a facut intr-un timp foarte scurt ca un fenomen care,
tinut sub presiune, a avut posibilitatea unei manifestari bruste.
Dupa navalirea tatarilor, hanatul cuman este desfiintat, voievo-
datele romanesti extinzandu-se pe Intreg teritoriut Tani Romanesti,
preluand de Ia cumani organizarea statala. Instistand asupra
inrauririlor pe care le-au avut cumanii, Nicolae lorga subliniaza ca
ei au avut ideea intemeierii unui stat (Istoria romanilor, vol. III,
Ctitorii, cp. VI, pag. 56, Buc. 1937).
In diploma Cavalerilor loaniti (1247): am dat amintitului ordin
ospitalier intreaga Cumanie, de Ia raul Olt si de Ia Alpii Transilvaniei
in aceleasi conditii ca si Tara Severinului, in afara de Seneslau.
voievodul Romanilor, pe care o lasam acestuia".
M. Neagoe exprima:
Mama invazie mongola din 1241 a facut sa dispara statul
cuman. Crestinarea si sedentarizarea cumanilor in primele decenii
ale secolului al XIII-lea, creearea unei episcopii cumane duceau Ia
consolidarea unei formatiuni politce cumane, a unui stat turcic in
sud-estul tarii noastre (in sudul Moldovei si estul Munteniei)".
(Manole Neagoe, Attila, Ginghiz-Han, Tamerlan, Ed. 100+1 Gra-
mar, Buc., 1999, pag. 158)
Contopirea conducerii cumane cu conducerea romana si afir-
marea statelor romanesti perfect articulate din primul moment a
fost un proces continuu. De aceea, nici nu prezinta interes originea
etnica a lui Basarab cel mare, cel ce poarta un nume cuman, poate

- 20-
www.dacoromanica.ro
Cotaboratiunea romano - cumana in secolete XII - XIV
fi romano-cuman sau roman, important este ca statul creat a pre-
luat organizarea si fastul imperial de la regii cumani, este un stat
romanesc de sine statator, avand o armata bine pusa la punct si
relatii diplomatice cu alte state, in special cu unii vecini.
Tot cumanilor se datoreste si organizarea armatelor tarilor
romanesti, care dupe infiintarea statelor romanesti, au devenit
cunoscute atat in tare, cat si in afara granitelor: Kosovo, Vidin, Ni-
copole (pentru Tara Romaneasca), Marienburg, Grunwald, Pocutia
(pentru Moldova), cu armate bine organizate, chiar temute in seco-
lele XIV, XV. Tactica aplicata de romani in lupta, era tactica
cumana, constand din simularea unei infrangeri si a unei retrageri
precipitate, camuflarea intr-o padure, in spatele copacilor. La
sosirea dusmanului acesta era secerat de sagetile trace din spatele
copacilor (Dlugosz). Este grew de imaginat existenta unor aseme-
nea armate la un popor, care timp de 700 de ani a fost in defensive
pi ascuns in locuri aparate natural.

-21-
www.dacoromanica.ro
 Anatol MACRI.

CAPITOLUL II

Elemente cumane in limba romans

2.1. BASARAB este un nume imprumutat de la cumani,
insemnand parinte stapanitor". Numele comun s-a transformat in
nume propriu at primei dinastii din Tara Romaneasca.
Trite anii 1292 1295, s-a redactat originalului primei parti a
Codex-ului Cumanicus de catre un negustor genovez.
Se pastreaza un manuscris din anul 1301 din Codex Cumani-
cus, cuprinzand texte cumane religioase si un dictionar de cca
3000 cuvinte cumano-latin-persan. El a fost publicat Ia Budapesta,
in 1880, de Geza Kuun. Codex Cumanicus bibliotheca ad templum
divi Marci Venetiarum.
Titus Hotnog, fost director general at invatamantului din Basa-
rabia, in perioada 1941-1944, in anul 1915 s-a inscris Ia doctorat
sub conducerea lui Al. Philippide, avand tema: Elemente cumane
in limba romans ".
Doctoratul fiind intrerupt din cauza primului razboi mondial,
materialul elaborat de Titus Hotnog, pans Ia intreruperea doctora-
tului, nu este publicat.

- 22 -
www.dacoromanica.ro
Cotaboratiunea roman() cumana in secolele XII - XIV
Cumanii au lasat urme importante in vocabularul roman. Multe
din cuvintele care se considerau ca provin din turca osmanlae sunt
cumane, fapt constatat studiindu-se Codexul Cumanicus. Exemple:
- talmaci; telmac; interpres
ortac; ortac; socius
- gorgarr, kurgan; tumulus
catifea; catifa; holosericum
- catar; chater; mulus

- colan; colan; cingulum

taman; taman; perfectum

- oina; oin; ludus
- maidan; maidan; locus platus
- stire; habar; res novae
- calauza; kalavuz; dux
Alte cuvinte identificate de savantii 0. Densusianu, Lazar ai-
neanu, Al. Philippide, Titus Hotnog: odae, beci, dusman, olat, cio-
ban, baragan, buzdugan, toi, scrum, vataf, cighir, duigher, murdar,
manz, cismea, cula, calup, bostan, copac, capac, buluc, bucluc,
cerdac, ciomag, belea, dusumea, tavan, habar, cearsaf, chiftea,
ciorba, sarma, boia, ciob, ibric, lighean, cazan, huzur, calabalac,
tingire.

2.2. Despre Cumani in carple romfinesti de !stone

1. C.C. Giurescu, Istoria romanilor, vol.!, Editura Stiintifica,

1974, Bucuresti
Pagina 200:
Nume proprii cumane: Baraganul (se intalneste si in Crimea si
in Pamir), Burnaz, Teleorman, Deliorman, Caraiman, Cozia (de la
hoz, care inseamna nuca, deci Cozia este echivalentul lui Nucet).
- 23 -
www.dacoromanica.ro
 Anatol MACRI,
In limba au ramas cuvinte ca: dusman, toi, odaie, cioban; unii
lingvisti s-au pronuntat pentru buzdugan, vataf, beci, ceaun, cighir.
in Codex Cumanicus, cuvinte preluate de romani:

romans cumana latina

talmaci telmac interpres
oina oyn ludus
ortac ortac socius
gorgan kurgan tumulus
catifea catifa holosericum
colan colan cingulum
catar chater mulus
taman taman perfectum
2. Alexandru Boldur, Istoria Basarabiei, Editura V. Frunza,
1992, Bucuresti Pagina 77:
0 serie de denumiri ale oraselor este de provenienta cumana:
Barlad, Covurlul, Vaslui, Galati, Falciu (extrase de autor din Al.
Philippide, Originea romanilor, vol. II, pag. 364-378)
Din limba cumana au fost imprumutate cuvintele: bed, olat,
toiu, chibrit si:
cumana romans latina
habar lucru nou res novae
maidan maidan locus platus
murdar murdar (prostituata) metrix
(din Geza Kuun, Codex Cumanicus bibliothecae ad templum divi
Marci Venetiarum, Budapesta, 1880, pag.272, 274, 285, 304, 305)
Pagina 80:
Tobac in cumana inseamna disc, cerc" (Codex, pg. 124. 285)
Tuzla in cumana inseamna pusta $i praf" (desertum, pulvis,
pag.29 Codex)
Chisilia in cumana inseamna Kisi = om (Codex, pg. 173, 263)

-24-
www.dacoromanica.ro
Colaboratiunea roma- no - cumana in secolele XII - XIV
Bugeac (Bucigiac) in cumana inseamna unghiu (angulus)
(Codex, pg.215, 308) Pagina 78:
Titus Hotnog considers ca $i numele de Basarabia este in
directs Iegatura cu dominatia Cumanilor. (Titus Hotnog,
Besarabenii din cronicile vechi poloneze, Arhiva XXXIV, 1927,
nr.29, pag. 69 77).
3. Ion Toderascu, Unitatea romaneasca medievala, vol. I, Editu-
ra Stiitifica, 1988) Pagina 73:
Originea cuvantului bir" denva din birmekivarmek care in Iim-
bile vechi turcesti inseamna a da". Cuvantul Ilis" inseamna dare
din cereale", deriva din turcescul Oils/010s, care inseamna parte";
Ulesmek inseamna a imparti. Romani trebuiau sa imparte o parte
din recolta cumanilor.
4. A. D. Xenopol, Istoria Romanilor din Dacia Traiana, vol. I,
Editura Stiitifica si Enciclopedica, 1985, pag. 413, Bucuresti.
5. N. lorga, Studii asupra evului mediu romanesc, Editura Stiiti-
fica si Enciclopedica, Bucuresti, 1984, pg. 67-73;

2.3. Antroponime topo si hidronime de origine cumana

Analizand numele boierilor si al taranilor din Tara Romaneasca

si Moldova, care apar in primele acte ale cancelariilor domnesti, se
constata un numar important de nume cumane: Tocsaba, Talaba,
Tacaba, Caraba, Cara, Carlan, Coman, Bostan, Calciu, s.a.
lar Popescu Longin, in articolul Baia de Fier, AS, anul X, nr.
431, sept. 2000, pag. 2, scrie: Bunicul meu, Ion Sclamna, nume
cuman, avea multe prieteni la Tilisca.
Deasemenea un important numar de toponime si de hidronime
sunt cumane: Barlad, Tecuci, Galati, Falciu (AI. Philippide, Originea
romanilor, II, pag.504, 1983). Boian, Cahul, lalpug, Calmatui, Oituz,
Uzun, Teleorman, Deliorman, Caracal, Celei, Barcauti, Barcanesti,

-25-
www.dacoromanica.ro
 Anatol MACRI,
Covurlui, Bahlui, Vaslui, Borcea, Panciu, Baragan, Burnaz, Carai-
man, Cozia, Desnatui, Urlui, Suhurlui S.a. Unele zone au o densi-
tate mare de hidronime cumane, de exemplu Calmatui, Urlui si
Teleorman in Judetul Teleorman, Calmatui, Suhurlui si Covurlui in
Judetul Galati, acestea fiind zone certe de locuire cumana.

- 26 -
www.dacoromanica.ro
Colaboratiunea romano cumana in secolele X11- XIV

CAPITOLUL III

Limba cumana. Codex Cumanicus

3.1. Limba cumana este o limba turcica. In clasificarea Iui Bas-

kakov face parte din grupul de vest a limbilor turcice, subgrupul
kipceac cuman, din care face parte si limba tatara din Crimeia si
din Dobrogea. Limba tatara de pe Volga si din Siberia face parte din
subgrupul kipceak bulgar. In clasificarea lui Poppe, limba cumana
face parte din grupul kipceac, din care fac parte si toti tatarii.
Limba gagauza, despre care s-a scris la sfarsitul secolului al
XIX si Inceputul secolului XX ca ar fi derivata din limba cumana,
face parte, in ambele clasificari, din subgrupul oguz (turcmenii,
turcii, azerbaigenii si gagauzii) (Baskakov N. A. Tiurkskie jaziki,
Moscova, 1961; Poppe Nicholas, Introductiv to Altaic Linguistics,
Wiesbaden, 1965, ton pp. 33 36)
3.2. Codex Cumanicus" Savantii contemporani II numesc
Codex Comanicus. Savantul roman Vladimir Drimba, autorul celei
mai complete editii a Codex-lui I-a denumit Codex Comanicus si nu
Cumanicus cum I-a denumit Geza Kuun (Kuun in limba magiara
inseamna cuman). In limba latina insa cumanii se numesc Comani
deci Codex Comanicus.

-27-

www.dacoromanica.ro
 r.

MACRI.5 Anatol MACRL5 !_tiir.

t
-

r-
j. +- .1-
.1. ;I: V-

VLADIMIR DRIMBA 117-

-,m022.1022caitelrml

CODEX
sfiiilifili 101041,
il li qg Li
t
OA Jrit jttt
4.1P1? 1
1P144
1.10)t
! r 11
IA
14
hti
lt
lil all!! i
'1 il .14

COMANICUS
til

,
J
,
)f4
0
11,..4......
4
4
I :14 1 9.1
-:. .....
..,;.................
....."....
it......
-,... ..a.,....,,,,
,..,...,.......,--,..,..
4...r.=...K....4.w
-.-att..,....,,4-
Mor"I.r..`",7;r7r4....- t:tCIZT...ri...7'

CC. ,, ,....7::, r...41...",a

1..z.....a. /1.0.4.47.V k
,..........,...."7g
,....t..,,-___
rt.-,....-...14V-
.........,.-.4,.-.44.

editura enciclopedica

- 28 -
www.dacoromanica.ro
Colaboratiunea romano - cumana in secolele XII- XIV
Codex -Iui s-a redactat intre anii 1292 si 1295, si anume prima
parte, de catre un negustor genovez din Crimeia. La Biblioteca
Marciana din Venetia se pastreaza un manuscris din 1300 cu-
prinzand texte religioase cumane si un dictionar de cca 3000 de
cuvinte, cumano-persan-latin. Ulterior Codex-ul a fost semnalat sub
numele de Alphabetum Persicum, Comanicum et Latinium" intr-un
catalog de manuscrise de Ia Biblioteca Marciana, publicat de G. L.
Tomasini. J. Klaprath a publicat editia sa Vocabulaire latin, persan
et Coman de Ia Bibliotheque de Francisco Petrarcha" (Memoires
relatifs a I'Asie contenant des recherches historiques et philolo-
giques sur les peuples de ('Orient, Tome III, Paris, 1828).
Gaza Kuun a publicat, in 1880, Ia Budapesta Codex Cuma-
nicus" (Ad Bibliothecae ad tempium Divi Marci Venetiarum).
Urmeaza editii ale lui W. Radloff, W. Bang, C. Soleman, S. Saila-
ville, J. Nemeth, W. Barthold, G. Golubowic, A. W. Samoilovic, Th.
Kowalski, D. Rasovski, S. E. Malov s.a.
Editia savantului roman Vladimir Drimba a Codex-ului Coma-
nicus (Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2000, 296 pag. + 2 x 83
pag. facsimile) este editia cea mai completa, adnotata si dotata cu
fotocopiile facsimilelor de Ia Biblioteca Marciana, Intr -o transcriere
grafica excelenta (in urma unui travaliu important at autorului de
restaurare a manuscrisului, Ia sediul Biblioteca Nazionale Mar-
ciana). Prin aceasta editie Romania isi aduce o contributie esenti-
ala la punerea in valoare a formei si continutului textului din Codex
Comanicus.
In volumele Fragmente de istorie si nu numai" (pag. 8 9) si
Gagauzii. Opinii si insemnari" (pag. 34 si 37 41) am aratat con-
tributia savantilor rusi, pang Ia 1910, referitoare Ia Codex
Comanicus (vezi bibliografiile de la Cap.iif). ; notam acelea lucrari
care se refera la Codex Comanicus:
- W. Barthold a scris: O Besarabskih gagauzah, potomkov
polovtev i Cumanov", 1883 1884

-29-
www.dacoromanica.ro
 Anatol PIACRI5
- V. G. Vasilievski Vizantia i peceneghi", continand un capitol
despre gagauzi ca urma0 ai cumanilor, precum ai un dictionar rus
- cuman, pe baza Codex-ului Comanicus.
- V. V. Rad lov, cu un studiu despre limba ai dictionarul cuman
Codex Comanicus".
- Simoni Pavel, Slovar' polovetkogo iazika,Sankt Petersburg,
1908.
Mentionam ca toate parade acestor savanti precum ca gaga-
uzi sunt urma0i cumani lor au fost ulterior dezaprobate, atat de
savantii sovietici cat ai de cei occidentali, ai mai ales, in ultima
perioada, de savantii gagauzi (vezi cap. VIlt).
In tabelul 1 prezentam un dictionar comparativ cumano-roman,
cu cuvinte asemanatoare in cele doua limbi. Acest dictionar a fost
Intocmit de autor, din analiza editiei Vladimir Drimba a Codex-ului
Comanicus

Mic dictionar cuman - roman

Kolan colan
tichil tighel, cusatura
caparurme acoperire
vopsea bola
tec tac
bwa fara
chindar chindie, seara
conacli ospitalitate
chibrit chibrit
zaraf zaraf, bancher
caet hartie
canfora camfor
zaf ran of ran
canabar chilimbar
-30-
www.dacoromanica.ro
Colaboratiunea roman() cumana in secolele XII XIV
marjan margean
hamal hamal
fanar felinar
catifa catifea
perozed peruzea
gigher ficat, cighir
tocma tocmai, ingenios
baits baitag, secera
cWana castan
iwanac spanac
marul marola
casap macelar, casap
chater catar
tengisda tangaj (la navigare)
kaiavuz calauza

In continuare, prezentam denumirea zilelor saptamanii in hal-

bile: latina, persana, cumana, tura gagauza oi romans:
latin persan cuman turc gagauz roman
dies
Iunae do-sanbe to sanbe pazartesi pazartesi luni
dies
martes se-sanbe se sanbe sail giinii sali magi
dies
mercuri cehar-sanbe oar sanbe carsanbe carsembe miercuri
jovis dies penk-sanbe pan sanbe persembe persembe joi
veneris
dies cuma (azine) ayna cuma giin0 cumaa vineri
sabbatum senbe sabat cumartesi
(senbih) kuna gilinii cumertesi sambata
domini
dies yek-sanbe je sanbe pazar pazar duminica
-31-
www.dacoromanica.ro
 Anatol MACIZI, .

3.3. Codex Comanicus cuprinde 55 de pagini de vocabular latin

persan cuman intr-o anumita ordine, dar nu alfabetica, ceea ce
face dificila cautarea unui cuvant (fig. 4).
Incepand cu pagina 56 cuprinsul Codexului este variat: cateva
cuvinte si fraze cumano-gotice (avand in vedere ca in Crimeia, gotii
au vorbit limba lor pang la sfarsitul secolului XVII, confirmat de spa-
tarul roman Nicolae Milescu, in urma deplasarii sale in Crimeia),
versuri italiene, fraze cumane disparate, imnuri religioase, parabole
si predici (parabola leprosului si predica de Vineri), majoritatea
incomplete.
La paginile 65 - 67 din nou un vocabular cuman latin, iar la
paginile 80-82 un vocabular cuman-got. Intre ele se gasesc insem-
nari diverse.
Remarcam ca persoana italiana care a Inregistrat nu era prea
cultivate, existand multe neglijente in expunerea latina si probabil
si cumana. Probabil un negustor care a Intocmit Codex-ul pentru
nevoi comerciale genevezo tatare.
De exemplu: cocosul canta, in latina gallus cantat" este tradus
in cumana prin ,,tauh made, in loc
6.. n de horoz caradir", desi tauh =
-
rs:r
gaina, iar cocos = horoz, cuvant pe
"
4%,
F..... if
care I -am gasit in paginilr anterioare
.
4
4;4
'Orb
ale Codex-ului.
11^ Dam mai jos, o parte din cuvin-
'4"
tele traduse cumano - latin, aratand
pAtt-- , si semnificatia in romana si turceste
r (1"--" ,-LL`z
"%i "4. (gagauza), putandu-se trage anu-
.o.
I , La;
4:- s, co..; mite concluzii pentru cele trei limbi,
...'""7.
...i
z.
fate de limba cumana:
tl? I.:7 rm..:
f.....
.4 4b...

, .... 1

, .! al^ ,...... vollr.et J ,

_
i 1. T:6" ..:.,,It ,...4.... Xlirn.. 111,14 j
I ^1.- *; Fig. 4. Pagina 47v din Codex Comanicus (din
..6.-.1....
V. Drimba, fig. 2)

- 32 -
www.dacoromanica.ro
Colaboratiunea romano cumaria in secolele XII XIV
latin cuman turc roman
(gagauz)
amfora bardac kup amfora, bardaca, chiup
avarus kezganci hasis, cimri avar, zgarcit (haset)

arena kum kum nisip

angnus koz kuzu miel
(corect agnus)

agricola sabanci tarimci plugar

(saban)

avis kus kus pasare

ala kanat kanat aripa, canatul (ferestrei)

adversum tusman dusman dusman, adversar

(dusman)

asinus esek esek magar, assn

altum buyk bijuk mare, inalt

amarus aci aci amar

licit halal caiz licit, halal (de lauda)

illicit haram yasak ilicit, haram (haram)

superb kuezlu muhtesem superb, mandru

invidia keimeci kiskanclik invidie

ira opkelmek kizginlik mania

of of yag ulei

galius cantat horoz caradir horoz otmeer cocosul canta

lupus boy kurt lup

arcum ja yay arc

(yaa)
-33-
www.dacoromanica.ro
 Anatol MACI31
Din aceste putine exemple, luate la intamplare, putem trage
unele concluzii:
-. cuvantul cuman bardac nu exista in limba turca nici in gaga-
uza, dar exista in limba romana-bardaca, dar si chiup si
amfora, deci romana a luat din toate limbile.
cuvantul cuman kezganci nu se gaseste in turca, nici in
gagauza.
cuvantul cuman sabanci nu se gaseste in limba turca, dar se
gaseste in limba gagauza.
cuvantul kus din cumana se gaseste in limba turca si in
gagauza.
- cuvantul cuman kanat se regaseste in limba turca si in limba
gagauza, dar si in limba romana (usa cu cloud canaturi);
- cuvantul cuman tusman se regaseste in turca, gagauza si
romana (dusman);
cuvintele cumane esek, buyk, aci se regasesc in limbile turca
si gagauza; in limba romana toate aceste cuvinte sunt ca in
latina: asin, amar, inalt;
cuvantul latin licet, cumana halal - nu se regaseste in turca
si gagauza, dar cu un sens apropiat se gaseste in romana
(ceva ce trebuie laudat);
cuvantul cuman pentru ilicit este haram; acesta in turca este
yasak, in gagauza haram, iar in limba romana haram
inseamna ceva primit necuvenit;
cuvantul cuman of nu se gaseste in turca si gagauza se
regaseste in romana, ulei.
lupul din cumana nu se regaseste in turca si gagauza;
arcul din cumana se regaseste in turca si gagauza ja, yay,
yaa.
Deci concluzia ca limbile turca, gagauza si cumana sunt din
acelas trunchi, dar sunt limbi diferite se verifica chiar pe un
esantion mic.
In acest esantion sunt doua cuvinte cumane care se regasesc
in limba romana (barda ca si ulei), dar nu se regasesc in limbile
turca si gagauza.
- 34
www.dacoromanica.ro
Colaboratiunea romano - cumana in secolele XII XIV

CAPITOLUL IV

Unele intrebari
Daca ne punem intrebarea: De ce curmanii au preluat limba
romans?
Raspunsul este: Pentru aceleasi motive pentru care bulgarii au
preluat limba slava. In cazul cumanilor, acestia aveau o cultura mai
redusa fats de cultura autohtonilor care, asezati la hotarul
Imperiului Bizantin, aveau o cultura mai avansata. Pentru aceleasi
motive nici slavii din Tarile romanesti nu i-au slavizat pe romanii
autohtoni.
Daca ne punem intrebarea: De ce cumanii si nu aiti migratori
s-au amestecat cu romanii?
Raspunsul ar putea fi:
1. Cumanii au locuit un timp indelungat in Tarile Romanesti;
2. Cumanii au fost in numar mare, daca au reusit sa-i alunge pe
uzi peste Dunare; Dar uzii erau in numar de 600.000, dupa
informatiile date de cronicile bizantine; evident acest numar
este exagerat, dar el arata ca bizantinii au fost impresionati
de numarul mare al uzilor, care au traversat Dunarea.
Romanii 5i cumanii au participat impreuna, la lupte, timp de
200 de ani.
-35-
www.dacoromanica.ro
 Anatol IVACRl
3. Daca ne punem intrebarea "De ce turcii nu au transformat in
pasalacuri primele state romanesti?" am putea gasi mai
multe raspunsuri.
Un prim raspuns ar fi ca statele romanesti nu faceau parte din
Imperiul Bizantin. Dar Ungaria, dup5 Mohacs, Banatul au fost tran-
sformate totusi in pasalacuri.
Un alt raspuns ar fi rezistenta darza a domnitorilor romani, dar
si sarbii, bulgarii, albanezii au opus si ei o rezistenta darza in fata
cucerini otomane.
Un raspuns ar fi ca memoria istorica, colectiva a turcilor retinea
faptul ca la Dunare a existat o conducere turcica, cumana, care de
cele mai multe on a luptat impotriva Imperiului Bizantin. Istoricul St.
Stefanescu scrie in articolul De la Basarab intemeetorul la Mihai
Viteazul" (Buc. 1970, pag. 17) ca "membri ai triburilor cumane au
patruns in randul clasei stapanitoare romanesti", referindu-se la
existenta dinastiei Basarabilor domnitoare, pang is Mihai Viteazul.
Comportamentul Imperiului Otoman fata de statele romanesti,
in secolele XV, XVI, respecta conditiile din Capitulatii pe plan
politic, administrativ, social, judiciar, fiscal si cultural.
Dar din cauza trecerii lui Dimirtie Cantemir de partea rusilor,
turcii au pierdut increderea in romani si au adus domni fanarioti.

36 -
www.dacoromanica.ro
Colaboratiunea roman() cumana in secolele XII XIV

CAPITOLUL V

Concluzii
In "Istoria sincera a poporului roman", Florin Constantiniu inta-
reste aspectul de sinteza si colaboratiune romano-cumana emisa
de N. lorga. Problema elementelor constitutive ale poporului roman
si ale limbii romane au fost subiectul multor teorii si dispute, vari-
antele sustinute fiind, in o prima etapa, latini purl, daci.puri (B. P.
Hasdeu), daco-romani purl sau in amestec cu slavii. In aceasta
ultima disputa* unii au sustinut Ca amestecul slay a fost doar politic,
cultural si religios, altil au sustinut un amestec mutt mai profund,
inclusiv etnic, cu slavii (loan Bogdan si P. P. Panaitescu).
In aceasta ordine de idei si sinteza cumana poate fi doar
politica si tingvistica sau si etnica. Studii viitoare vor aduce ele-
mente in plus fata de cele cunoscute pang in prezent.
Demetru Popescu scrie: "Populatia autohtona a platit tribut
cumanilor "stapanitori", dar acestia au afarsit prin a fi asimilati.
Asimilarea presupune dominatia celor multi. Romanii i-au asi-
milat pe cumani". (Popescu Demetru, Basarabii, Ed. Albatros,
1989, pg. 43)
Ultimii migratori: pecenegii, uzii si cumanii, avand drumurile

- 37 -
www.dacoromanica.ro
 Anatol MACRI,5
inchise, si-au schimbat modul de viata, au devenit agricultori pi
s-au asimilat cu marea masa a populatiei romanesti, disparand fara
urma asa cum au disparut si grecii ramasi dupa epoca fanariotilor,
in secolul al XIX-lea (lancu Maxim, Etnogeneza romanilor, Ed.
Moldova, Iasi 1995).
Este de retinut explicatia data de istoricul Neagu Djuvara ter-
menului de "roman".
"Dupa descoperirea mai multor documente, incepand cu seco-
lele XV si XVI, unde roman, in sens de serb, este Inlocuit de vlah
nu mai Incape nici o indoiala: suntem in prezenta unei reminiscente
din Evul Mediu timpuriu, unde autohtonul, daco-romanul (sau
romanul sau valahul) devenise serbul dominatorului strain, slay sau
cuman" (Le pays roumain entre Orient et Occident, PUF, Paris,
1989). Asesti dominatori slavi si cumani apar in documentele sec.
XIII ca boieri valahi: majores terrae si potentes illarum partium
(scrisoare papala, din 1332 pentru reanfiintarea episcopiei de
Milcov).
In privinta originii boierimii romane, lorga a fost cel mai dintai
care a pus accentul pe influenta turanica. Ideea a fost reluata de
H.F. Wendt, Neagu Djuvara, Paul Cernovodeanu si Iolanda Tighiliu.
Istoricul Doru Mihaescu enunta astfel provenienta numelui
Basarabia:
Termenul Basarabiei reprezinta un derivat pe teren romanesc
de la vechiul nume Basarab, de provenienta turca (cumana), purtat
de familia de nobili care, in prima jumatate a secolului al XIV-lea, a
intermeiat, pentru mai multe veacuri, principatul Tani Romaneste"
(Bucovina si Basarabia, Tehnopress, Iasi, 2000, pag. 125).
Consideram Ca admiterea colaboratiunea romano cumana nu
aduce atingerea simtului patriotic al romanilor. Tante europene,
Franta, Spania, Marea Britania admit, fard rezerve substratul celtic
at popoarelor lor.Dar s-a precizat Ca celtii erau razboinici veniti din
stepele Kazahstanului in vrema cu 4500 de ani. Si s-au raspandit
- 38 -
www.dacoromanica.ro
Colaboratiunea romano - cumana in secolete XII XIV
in Europa prin regiunile Baltice, Boemia, Renania, Galia, Wanda,
Peninsula lberica. Cateva grupari s-au indreptat spre Balcani $i
Asia Mica.
Participarea cumanilor la definitivarea formarii poporului
roman, a primelor state romanesti trebuia sa atraga cercetatorii
pentru a se putea trage concluzii definitive.

- 39 -
www.dacoromanica.ro
 Anatol PIACRI,

CAPITOLUL VI

Bibliografie

1 K. Horedt, Autohtoni si migratori, M. I., nr.8, 1971, vol I

2 Gh. Sincai, Hronicul romanilor si a mai multa neamun, Buc.
1967
3 P. Diaconu, Silvia Baraschi, Pacuiul lui Soare, II, pag.9
4 loan Kinamos, VI, 3, pag. 259
5 A. D. Xenopol, Istoria romanilor din Dacia Traiana, I, 1957
6 Gh. Bratianu, Traditia istorica despre intermeierea statelor ro-
manesti, Bucuresti, 1980
7 - Gh. Popa Liseanu, Istoria lzvoarele istoriei romanesti, Ill,
1937, pg.26 28 si vol XI, pag. 38
8 Alexandru A. Bolsakov -Ghimpu, Cronica tarii Moldovei pang
la intemeiere, Bucuresti, Litera,1978
9 N lorga, Studiu asupra evului mediu romanesc, Cap. Colabo-
ratrunea roman° cumana, Buc. 1984
10 N. lorga, Istoria romanilor, vol III. Ctitorii, Cap. VI, pg. 56,
Buc. 1937
11 Geza Kunn, Codex Cumanicus bibliothecae ad templum divr
Marci venetiarum,1880, Budapesta
-40-
www.dacoromanica.ro
Colaboratiunea romano cumana in secolele XII XIV
12 St. Stefanescu, De la Basarab intermeetorul la Mihai Vitea-
-
zul, Buc., 1970, pg.17
13 Fl. Constantiniu, lstoria sincera a poporului roman, Ed. Uni-
vers Enciclopedic, Buc, 1997
14 lancu Maxim, Etnogeneza romanilor, Ed. Moldova, Iasi, 1995
15 Neagu Djuvara, Le pays roumain entre Orient et Occident,
PUF, Paris, 1980
16 Iolanda Tighiliu, Societate si mentalitate in Tara Romaneas-
ca si Moldova in sec. XV -XVII, Paideia, Buc. 1997
17 Dumitru Popescu, Basarabii, Ed. Albatros, 1989, pg. 43
18 - Victor Spinei, Marile migratii din estul si sud estul Europei
in sec. IX - XIII, Inst. European, Iasi, 1999, 514 pag.
19 Razvan Theodorescu, Roumains et Balkaniques dans la civi-
lization Sud Est europeenne, Ed. Enciclopedica, Buc. 1999
20 Vladimir Drimba, Codex Cumanicus, Ed. Enciclopedica, Buc.
2000
21 Doru Mihaescu, Bucovina si Basarabia, Tehnopress, Iasi,
2001, 170 pag.
22 Anatol Macris, Gagauzii, editie bilingva, Agrepress Typo,
Buc. 1999, 100 pag.
23 Anatol Maoris, Gagauzii, Opinii si insemnari, Agerpress
Typo, Buc. 2001, 55 pag.
24 Anatol Macris, Gagauzii, Note despre limba gagauzilor,
Agerpress Typo, Buc. 2001, 60 pag.

Bibliografie rusa referitoare la Cumani (papa la 1910)

1. Gogol, N. V. - Peceneghi, polovti i uzi (in limba rusa) in .,Mate-
rials po slaveanskoi r Russkoi istorii" in vol. V. A. Jokovski si N.
V. Gogol. vol III Sectia limbo ruse si slave a Academies din
Sankt Petersburg. 1909, pag. 152, sqq si 161 sqq.
2. Golubovski, P. V. Peceneghi, Tiurchi i cumani do nasestvia
tatar, Kiev, 1884.
- 41
www.dacoromanica.ro
 Anatol MACRI5
3. De Tott - Memoire sur les turcs et tatars, Amsterdam, 1785.
4. Pogodin, M. P Polovti iii cumani, Nacertanie Russkoi lstorii,
. Moscova, 1837, pag. 36 37, sqq din vol. Jizn' i truth M. P.
Pogodin, 32 volume, Vol. II
5. Radlov, Vasile V. - Phonetik der nOrdlichen Tarkischen Spra-
chen, Leipzig, 1882
0 cumanskom slovare i iazike.
OpIt slovarea tiurskih narecei, Ed. Academiei Imperials
Sankt Petersburg, seria Nauka, 1888.
6. Ramizov, A. M. - Stan polovtkii, Russkaia mist', 1910
7. Simoni, Pavel K. Slovar' polovOcogo iazika, Izvestia 2, Sankt
Petersburg, 1908, n.1.
8. Uspenski, Theodor Iv. Obnazovanie vtorogo bolgarskogo
tarstava, Odessa, 1879. (despre cumani ca strarn0 ai
gagauzilor; despre aportul cumanilor Ia darimarea regatului
latin al Constantinopului.)
9. Barthold, V. 0. - 0 hristianstve v domongol' skii period, Zapiski
otdelenia lnperatoskogo Russkogo Arhiva. 1892 1894.
10. Blau, Otto Volksthum and sprache der Kumanen, Zeitschift
des Deutschen Morgenlandischen Gesellschaft, BXXIX,
1880, pg. 576-78, Odessa
Primele izvoare relativ Ia limba gagauzilor. 0 incercare de
se traduce in limba gagauza una din tragediile Iui Euripide
(acest fragment de traducere este tiparit cu litere grece0.
11. Vasilievski, V. G. - Vizantia i peceneghi. Jurnal Min. Narodno-
go Prosvescenia, 1872, nr.11 pi 12. Contine un articol despre
gagauzi ca urm4 ai cumanilor ?i un dictionar rus - cuman,
bazat pe Codex Cumanicus.
12. Buracikov, P.O. °pat issledovania o Cumanah, Zapiski
Odesskogo Obscestva Istorii i Drevnostei, Tom X, pag. 11 si
sqq, Odessa, 1877
13. Moscov, V. A. Gagauzi Benderscogo uezd, Etnograficescoe
Obozrenie, Moscova, 1903, nr. 44, 48, 49, 51, 54, 55.
- 42
www.dacoromanica.ro
Colaboratiunea rornano cumana in secolele XII XIV
Narecie Bessarabskih Gagauzov, in Obrazti narodnoi
literaturi turkskish plemeon, torn X, Sankt Petersburg, 1904.
Turetkie plemena na Balkanskom pofuostrove, Izvestia
Imper. Russkogo Geograficeskogo Obscesta, torn XL, ed.
3, Sankt Petersburg, 1904.
14. Slaveikov, Petr - Bessarabskite i Dunaiskite Gagauzi, in Jur-
nal Constantinopolata, 1874.
15. Sum, Petr Fr. 0 Polovtah, Imperial' noe Obsestvo po istorii
i drevnostei, Moscova, 1840 1850 (despre gagauzi din
Basarabia $i litoralul Marii Negre.)
16 Vambery, A. Das Tarkenvolk, Leipzig, 1885. Opinii despre
originea gagauzilor din Basarabia.
17. Coeppen, P. Th. - Despre Bulgarii negri si gagauzi, Sankt
Petersburg, 1853 (I. rusa)
Die bulgaren in Bessarabien, Sankt Petersburg, 1853.

- 43 -
www.dacoromanica.ro
 Anatol MACRI,S

CAPITOLUL VII
Cumanii si Gagauzii. Raspandirea gagauzilor.

In cele ce urmeaza vom prezenta diferite ipoteze asupra etno-

genezei gagauzilor, inclusiv ipoteza cumana. In capitolul 3 am ara-
tat diferenta dintre limba cumana si limba gagauza.

7.1. Originea cumana a gagauzilor a fost lansata, la sfarsitul

secolului al XIX-lea, de savantul ceh K. Irecek si continuata de
savantii ruse pana la 1910 (a se vedea anexele bibliografice 8.1 si
8.2). Ulterior, in secolul XX, cercetatori au emis mai multe teorii:
originea seldjuca (G. D. Balascev, Paul Wittek, savantii turci), origi-
nea bulgara (V. Marinov, K. Baiev, P. Mutafeiev si alte savantii bul-
gari), oguza (V. R. Moskov, Tadeus Kowalski, Zajacikowski, savantii
gagauzi: A Tanasoglu, G. Gaidargi si mulsi altii). Vom prezenta
diferite opinii ale gagauzologilor.

7.2. In ziarul .,Acik goz" din Comrat, nr. 17/1999, se atrage

atentia istoricilor gagauzi din Republica Moldova ca istoricul bulgar
D. Gurgurov, tot din Moldova scrie in cartea ., Gagauzi potomki
tiurok oguzov iii bolgar slaven?" ca Toti gagauzi sunt bulgari".
Se cere istoricilor gagauzi sa is pozitie fata de aceasta pseudo-
teorie.
- 44 -
www.dacoromanica.ro
Cumanii i etnogeneza gagauzilor
In cartea noastra Gagauzi" (pag. 7-16) am aratat opinia majo-
ritatii savantilor ca la originea gagauzilor sunt oguzii (uzii). Cativa
sustin originea sedjuka a gagauzilor, dar nici unul nu sustine origi-
nea protobulgard sau bulgara.
Liuba Cimpoes, sef al Sectiei de Gagauzologie, dr. in filologie,
in cartea sa Dostanni epos gagauzov", demonstreaza ca gagauzi
sunt tiurci, dar nu turci."
De altfel, chiar studiul limbii gagauze arata diferenta fata de
limba turca, care contine mai multe cuvinte persane sau arabe.
Desi au aceiasi stramosi comuni Oguzii, unii au ajuns in Balcani
prin nordul Mani Negre, ceilalti prin Asia Mica (seldjucii).
Elena Cotta, filolog Iingvist la Sectia de Gagauzologie a Acade-
miei de Stiinte a Rep. Moldova, a scris o serie de lucrari importante
in domeniul Iingvisticii gagauze. In revista Jurnal de Pedagogie" (in
limba ruse), nr. 1-2 / 1999, trece in revista lucrarile Iingvistilor care
s-au ocupat de limba gagauza si afirma ca limba gagauza este
legate genetic de oguzi (pecenegi, uzi) si de popoarele turcesti
nord-pontice (cumani, capciaci)".
Savantul polonez Tadeus Kowalski a evidentiat trei straturi ale
limba gagauze: oguz, seldjuk (varianta Siria) Si otoman.
Dace gagauzi ar fi bulgari turcizati, limba lor ar trebui sa fie
absolut identica cu limba turcilor din Turcia. Profesor universitar
Dionis Tanasoglu, de la Universitatea Pedagogics Ion Creang5"
din Chisinau, arata in numeroase scrieri etnogeneza acestor din
oguzi (hagoguz gagoguz - gagouz) (in detaliu vezi in Gagauzii").
Acelasi Iucru este sustinut de savantii istorici si filologi gagauzi G.
Gaidargi, M. N. Guboglu, S. Curoglu, M. Marunevici, E. Cotta, L.
Cimpoes, s.a.
Este cunoscut ca in cronicile binzantine se mentioneaza ca in
zona formarii poporului gagauz Cavarna - Balm in secolele XI
XII XIII era o populatie cosmopolite formats din pecenegi, valahi
(romani), greci, raguzani, bulgari, germanici (ultimii urmasi ai goti-

45 -
www.dacoromanica.ro
 Anatol MACRI,
lor), anglo-saxoni (plecati in 1075 din Anglia Ia Constantinopol si
stabiliti in Dobrogea), $.a. Dar oguzi care s-au stabilit, spre sfarsitul
secolului XI in aceasta zona, aveau o organizare de tip militar, care
le-a permis sa organizeze un stat. De acest lucru, tarul bulgar loan
Assa II ii anunta pe comerciantii raguzani cu care erau in bune
relatii comerciale, prin scrisoarea (bula) din anul 1230 ca in zona
s-a stabilit un popor turcmen (oguz) de religie ortodoxa si care s-a
organizat in Principatul Carvuna" (Cavarna) si depinde ecleziastic
de Patriarhia din Constantinopol (mutata Ia Niceea).
In Rusia, etnogeneza oguza a gagauzilor a fost sustinuta de
V.A. Moscov, N.A. Baskakov, L.A. Pokrovskaia, s.a.
In Romania, adeptii provenientei oguze a gagauzilor cu o corn-
ponenta seldjuka mai mult sau mai putin importanta au fost istoricii
Gh. Bratianu, C. G. Giurescu, Aurel Decei, M. P. Guboglu si in
prezent Mihaela Babusca.

7.3. Unii savanti occidentali si cei din Turcia nu impartasesc

originea oguza a gagauzilor fiind de acord cu teoria lui P. Wittek si
anume ca originea gagauzilor este cea seldjuka, motivand aceasta
opinie prin faptul ca sunt putine urme ale trecerii oguzilor (uzilor),
prin Dobrogea, in evul mediu. De asemenea considers ca. Moscov
si Kowalski nu cunosteau istoria lui Kaikauz si din aceasta cauza
nu puteau sustine originea seldjuka a gagauzilor.
In combaterea acestei teorii, mentionam ca Intre zona Varna
Cavarna si zona orasului Babadag din nordul Dobrogei, unde a
venit Kaikauz cu oamenii sai, este o distanta de mai bine de 250
km, deci cele dou5 zone sunt diferite. Este posibil ca expeditia lui
Kaikauz care s-a efectuat pe uscat de a lungul litoralul Marii Negre,
sa se fi oprit o anumita perioada de timp in statul gagauz, timp de
care s-a suprapus si stratul seldjuk in limba gagauza. Dupd opiniile
savantilor gagauzi (D. Tanasoglu, C. Gaidargi, E. Colsa, L. Cimpoes
s.a.) episodul Kaikauz nu a avut o influents importanta in etno-
- 46 -

www.dacoromanica.ro
Cumanii,si etnogeneza gagauzilor
geneza gagauzilor, tocmai pentru ca a fost de scurta durata. Din
statul oguz, Kaikauz s-a deplasat la Babadag, unde s-a asezat
definitiv.
In ceea ce priveste afirmatia lui P. Wittek precum ca T. Kowalski
nu stia istoria lui Kaikauz, este contrazisa de faptul ca in studiul lim-
bii gagauze, T. Kowalski a determinat trei straturi, al doilea fiind cel
seldjuk, deci cunostea episodul seldjuk.
Istoricul roman C. Rezachievici sustine teoria etnogenezei
seldjuce a gagauzilor. Mai mult, sustine ca aria de formare a etniei
gagauze este in zona Babadag din nordul Dobrogei, unde s-au sta-
bilit Izzedin si oamenii sai si nu in zona Varna-Cavarna.
Dupa disparitia lui lzzedin, gagauzii s-au amestecat si cu alte
populatii existente, in secolul XIII - lea, in nordul Dobrogei: pecene-
gi, cumani, romani, bulgari, greci s.a. Amestecul cu romanii, care
aveau o mitropolie ortodoxa la Vicina, i-a condus pe gagauzi sa
treaca Ia ortodoxism. A avut loc o apropriere a gagauzilor de
romani, fapt ce a condus, mai tarziu, in secolul XVIII-lea, in zona
Cavarna-Varna, Ia folosirea literelor valahe (romanesti), alaturi de
cele grecesti, in scrierile gagauzilor.
Savantii care afirma originea seldjuka a gagauzilor nu aduc
argumente pertinente pentru respingerea originii oguze a gaga-
uzilor. Bula tarului loan Assan II catre negustori din Raguza din
anul 1230, in care anunta aparitia unei organizari statale (a unui
principat), a unei populatii de limba turcica si religie ortodoxa, in
zona Cavarna (principatul Carvuna) este mult anterior episodului
Izzedin Kaikauz care a avut loc in 1263.

7.4. Concluzii privind etnogeneza gagauzilor

In legatura cu etnogeneza gagauzilor sunt mai multe ipoteze:

1. 1poteza cumana
Originea cumana a gagauzilor a fost lansata de savantul ceh C.
Irecek si continuata de savantii rusi pana la 1918: Barthold V. 0,
Vasilievski V. G, Seim Petr. Ulterior s-a constatat ca limba cumana,
- 47
www.dacoromanica.ro
 Anatol PIACRI,S
deli inrudita cu gagauza, este diferita si astazi s-a renuntat la
aceasta teorie.
Din observaliile consemnate de Mahmud at Kasghari, rezulta
aproprieri lingvistice dintre oghuza si kipceaca: in perioada de
cumpana dintre milenii (anul 1000) departajarile erau minore, limba
turcica (turca veche comuna) fiind franca pe Intinderile uriase ale
Eurasiei (V. Spinei, Marile migratii din estul si sud-estul Europei in
sec. IX XIII, Bucuresti, 1999, pag. 153 154).
Este drept ca dupa navalirea tatarilor in nordul Mani Negre, o
parte din cumani au trecut Dunarea si s-au stabilit in zona Cavarna,
dar acest Principat era deja organizat, consolidat, asa ca s-ar
putea admite o influents slabs a cumanilor.
2.Ipoteza bulgard
Bulgarii sustin ca gagauzi sunt bulgari turciti. Este fats. In
primul rand nu se asemana antropologic (cercetari facute de antro-
polugul Olga Necrasov, de la Universitatea din Iasi, vezi poz. 50 din
bibliografia de la Gagauzi") si Eugen Pittard (les peuples des
Balkans, 1912, pg. 407 408). Nu se asemana nici in temperament
(Const. Leontiev).
Turcii nu obligau popoarele supuse sa treaca la limba turca; ei
ii obligau sa treaca la religia musulmand; a se vedea cazurile cu
Pomacii in Bulgaria, cu Bosniacii in Serbia, cu megleno-romanii
(vlahi) din Greciaq, cu Albanezii din Albania si Kossovo.
3. Ipoteza seldjuca
Cercetatoarea franceza Sylvia Gangloff, care a vizitat si Gaga-
uzia reproduce, intr-un articol publicat in TURCICA, to. 30/1998,
pg. 13 63, Strasbourg, ipoteza savantilor oCcidentali si turci, ba-
zati pe articolele lui Paul Wittek, din anii 1952 - 53, ca gagauzi sunt
urmasii turcilor seldjukizi ai lui Izzedin Kaikauz, motivand ca
prezenta seldjukizilor in NE Bulgariei este mentionata in cronici
bizantine si otomane, iar prezenta uzilor de peste Dunare in Dobro-
gea nu este consemnata. De asemenea Paul Wittek considers ca
Moscov si Kowalski, care sustin etnogeneza oguza, nu aveau

- 48 -
www.dacoromanica.ro
Cumanii .i-etnogeneza gagauzilor
cunostinta de episodul Izzedin Kaikauz. Si istoricul roman Const.
Rezachievici sustine $i el etnogeneza seldjuka a gagauzilor $i fix-
eaza aria de formare a gagauzilor in Babadag, unde s-a stabilit
Izzedin Kaikauz.
In combaterea acestei teorii $i in sustinerea originii oguze (uze)
a gagauzilor, in afara argumentelor savantilor istorici si filologi
gagauzi (D. Tanasoglu, G. Gaidargi, M. Marunevici, M. N. Guboglu,
E. Cotta, L. Cimpoes) adaugam urmatoarele:
a) Nu este adevarat Ca T. Kowalski nu cunostea epizodul Izzedin
Kailauz. El a stabilit cele trei straturi ale limbii gagauze: strat-
ul principal, de baza, oguz (uz), stratul seidjuk, stratul oto-
man. Deci cunostea prezenta seldjucilor.
b) Episodul Izzedin Kaikauz a avut loc in anul 1261, pe cand, in
1230, deci cu 30 de ani mai inainte, tarul bulgar loan Assan
II a scris negustorilor din Ragusa (Dubrovnik), cu care era in
relatii comerciale (ragusani au incheiat cu loan Assan II, in
perioada 1218 - 1241, tratate de prietenie $i comert) ca la
Karvuna (Cavarna) s-a instalat un popor de origine turcmena
(oguza) de religie ortodoxa si s-a organizat in Principatul
Karvuna.
Uzii au gasit $i alte populatii pecenegi, romani (vlahi), greci, ra-
gusani, genovezi, bulgari, dar uzii au format un stat, avand un
Principe in fruntea statului.
In legatura cu stabilirea uzilor in Dobrogea, Cronica apocrifa
bulgara din secolul XI scrie de cumanii care au trecut Dunarea $i
s-au asezat in Dobrogea numita Karvuna Hora, adica Tara
Carvuna (Cavarna) (I. Grades liev, Gagauzite, 1993, pg. 79 - 80). Nu
poate fi vorba de cumani ci de uzi, deoarece cumanii au trecut
Dunarea pentru prima oars in anii 1094 si 1095, sub conducerea
lui Tugarcan, ajungand pans la Adrianopol $i neputandu-I cuceri,
s-au intors in stanga Dunarii si nici nu erau numerosi, ca uzii.
Allatiates si Skilitzes Continuatus (in pag. 876, 656 657) reda-

- 49 -
www.dacoromanica.ro
 Anatol P1ACR1
to de V. Spinel in Mari le migratii in estul si sud-estul Europei in sec.
IX = XIII, pag. 189 - 190 scriu:
In anul 1064, uzii au trecut Dunarea si au ajuns {Dana in Gretia
(cronicile bizantine sustin ca erau in numar de 600.000 de oameni).
Decizia unor grupuri de uzi de a parasi Imperiul le a fost incurajata
de darurile trimise din ordinul Imparatului Constantin X Dukas.
Efectivele care nu s-au grabit sa se intoarca aufost decimate de
foamete si ciuma. Cei care au reusit sa se salveze din cei ramasi
in lmperiu si-au oferit serviciile bazilicului, care a dispus sa fie colo-
nizati In Macedonia. Unil din conducatorii lor au fost investiti cu
inalte demnitati oficiale."
Zonares (cartea 17, capitolul 9, redat in D. Cantemir, Hronicul
vechimii romano-moldo-vlahilor, II, Bucuresti, 2000, pag. 78 si 84 -
in original 430 si 436) scrie:
In anul 1065 uzii in Tracia trecand peste tot au pradat si oas-
tea carea Imparatul Impotriva lor trimitesese batand, pe hatmanii vii
i-au prins si pana in Gretia cu ciabilurile au ajuns. Dar ciuma a topit
multi uzi, iar cei ramasi s-au Inchinat Imparatului si au ramas in
Machedonia. Aici s-au dat dupa obiceiurile romeilor si s-au facut
ascultatori, destul ca unii si la cinstea de boieri senatoristi au
incaput."
Avand bunavointa bizantinilor o parte din uzi s-au deplasat in
Dobrogea pe litoralul Marii Negre in Karvuna Hora cum numeau
bizantinii Dobrogea; o alta parte s-a Intors in stanga Dunarii, fiind
vasali cumanilor sau rusilor chieveni. Acestia din urma numiti in
cronicile rusesti torki" sau ciornie klobuki" sau in cronicile turcesti
kara-bulak", au trecut si ei in Dobrogea, in anul 1122, alungati de
cneazul kievean Vladimir Monomahul.
In Karvuna Hora s-au asezat in diferiti ani si pecenegi si
cumani. Tara Carvuna este amintita in documente in timpul tarului
bulgar loan Assan II.

- 50 -
www.dacoromanica.ro
Cumanii i etnogeneza gagauzilor
Istoricul roman C.G. Giurescu in Istoria Romani lor", vol II, Ed.
Stiintifica, Bucuresti, 1974, scrie:
in partea de Sud-Estul Dobrogei Tara Cavarnei" sau in
limba greaca Karvuna Flora" (adica Principatul Karvuna),
amintita Inca de pe vremea tarului loan Assan II, intr-un do-
cument din perioada 1230-1241, a luat nastere, in prima
parte a secolului XIII, un stat, cu Balic, in 1346" (pag. 383);
Istoricul iesean Ion Toderascu in Unitatea romaneasca medie-
val& vol. I, Ed. Stiintifica si Enciclopedia 1988 arata:
Nucleul statului dobrogean I -a constituit Tara Carvunei",
amintita pentru prima oara documentar la 1230,Intr -o
diploma a tarului loan Assan II pentru negustori raguzani (in-
formatie extrasa din Din Istoria Dobrogei" de St. Stefanescu,
vol III, pg. 3 8). in jurul anului 1340, formatiunea se afla sub
carmuirea arhontelui Balica" (pg. 88).
Intre Cavarna si Babadag este o distanta de cca. 250 km. Se
poate presupune ca seldjucii, cand au ajuns la Cavarna si au
gasit o populatie de aceeasi origine, organizata intr-un stat,
sa fi facut un popas mai de durata (o iarna sau 1 2 ani), apoi
au plecat mai departe, la Babadag, acolo unde Imperiul
Bizantin Ie -a permis sa se aseze. De aici, posibil stratul de
mijloc al Iimbii gagauze, dupa T. Kowalski.
in concluzie, ne raliem opiniei savantilor gagauzi in ceea ce
priveste originea oguza a gagauzilor si in privinta existentei unui
principat uz (oguz, gagauz) la Cavarna. Aceasta a fost nucleul
principatului lui Balica, al Principatului Dobrogea al lui Dobrotici,
trecut apoi sub stapanirea otomana.

-51-
www.dacoromanica.ro
 Anatol MACRI,5
7.5. In legaturd cu denumirea Uzi - Eyelet"
Ipoteza lui Ion Dron, de la Sectia Gagauzologia a Academia de
Stiinte a Republica Moldova, precum ca numele provinciei Carvuna
de Uzi Eyalet", asa cum o numeste Evlia Celebi in descrierea
calatoriei sale prin aceasta regiune nu se refers la Uzi, ci la
Sangiacul Oceakov (Voziia, Oziia, Ozu, Uzi), care purta numele
cand de Silistra, cand de Babadag,cand de Ozu (Uzi), dar era unul
si acelasi sangiac, care isi muta sediul in functie de evenimente,
este posibila. Dimitrie Cantemir in Hronicul vechimei romano
moldo - viahilor", editia Minerva, Bucuresti, pag. 60 (corespunde cu
pag. 397 din originalul din 1715) scrie: Oceakov, Ozu sau Uzi,
cetate tocmita de romani si ghenovezi".
Dar tot asa poate insemna si tara Uzilor, pentru ca numele de
gagauzi, pe care I -a notat prima oars, in 1853, R Koppen, nu a
aparut din senin, el reprezinta o realitate istorica, cu radacini in
evul mediu. De altfel, rusii au aflat de existenta numelui de bulgari,
din scrierile istoricului rus Venelin, care a fost in zona, in timpul
razboiului ruso turc din 1834, desi bulgarii existau din sec. VII.
Dar, oricare ar fi versiunea reala, datele problemei nu se
schimba pentru ca. fondatorii Principatului Carvuna sau Carvuna
Flora au fost Uzii, fapt ce demosntreaza prin eliminare:
a) Nu erau bulgari, dovedit $i antropologic;
b) Nu erau turci seldjukizi, pentru cele 3 considerente, aratate la
capitolul respectiv;
c) Nu erau cumani pentru ca limba, desi inrudita, difera. Cronica
bulgara din sec. XI, ii numeste gresit cumani,dar erau uzi,
caci la acea data cumanii nu trecusera Inca Dunarea.
Puteau fi Pecenegi sau Uzi.
d) Nu erau pecenegi pentru ca acestia erau in numar mic in
zona. Etnia pecenega se intindea pe o arie foarte larga din
- 52 -
www.dacoromanica.ro
Cumanii i'-etnogeneza gagauzilor
Panonia, sudul Translivaniei (se cunoaste Silva Valahorum et
Bissenorum" - Padurea vlahilor si a pecenegilor), in toata Ta-
ra Romaneasca pi Moldova. Pecenegi care treceau in Sudul
Dunarii erau respinpi pi pana la urma desfiintati de bizantini.
Deci erau Uzi, pentru ca:
a) Uzii nu au fost invinsi de Bizantini; ei s-au supus de bunavoie
din cauza foametei si ciumei. Fiind supusi de bung voie au
capatat functii importante in armata pi in administratie, unii
fiind chiar senatori (D.Cantemir). $efii lor au avut posibilitatea
sa-i plaseze unde au dorit, respectiv in Macedonia (unde
sunt si astazi),in Carvuna si aftii in Nordul MariiNegre.
b) Erau numerosii (cronicile bizantine scriu de 600.000) si cei
mai ridicati.Au ramas destui si dupa calamitatile foamea si
ciurna.
De ce in Carvuna? Pentru ca sefii lor, care aveau pozitii impor-
tante in armata Bizantina, i-au asezat in Sudul Dobrogei, aceasta
fiind poarta de intrare a adversarilor Imperiului Bizantin $i mai tar-
ziu si ai Imperiului Otoman. Pe aici s-au scurs gotii, avarii, bulgarii,
pecenegii, rupii kieveni, uzii, cumanii, tatarii, rusii moscoviti, aceptia
incepand cu anil 1760. De altfel gagauzi au fost mutati, impreuna
cu bulgarii,din zona unde s-au format ca popor, in sudul Basara-
biei, deoarece razboaiele ruso - turcesti se purtau in arealul lor.
In concluzie, principatul Carvuna sau Carvuna Hora este Tara
Uzilor. Uzii asezati in zona au conlocuit sau au asimilat populatiile
putin numeroase gasite in zona: pecenegi, romani, bulgari, greci,
italieni, s.a. si au format statul uzilor, amintit in cronica bulgareasca
din secolul XI pi in diploma lui loan Assan II din 1230. Diploma din
1230 anunta un fapt existent de mai mutt timp.

- 53 -
www.dacoromanica.ro
 Anatol MACR1
7.6. Savantul francez Gaston Richard despre gagauzi

Savantul francez Gaston Richard, un cunoscut sociolog, dupa

primul razboi mondial a calatorit prin Romania, devenind un mare
prieten al poporului roman. alaturi de generalul Mathias Berthelot,
Edgar Quinet,Emmanuel de Martonne, Lucien Romier, Paul
Morand si recent Dominique Fernandez.
Gaston Richard, in calatoria sa prin Cadrilater a intalnit gaga-
uzi despre care scrie ca sunt urmasii Uzilor si Oghuzilor din Asia
Centrals: In cea mai sudica din noile provincii romanesti, Dobro-
gea, se gasesc orase, ca Bazargic, in care traiesc turci, cu mult mai
credinciosi moravurilor, credintelor, obiceiurilor stramosilor lor
decal cei din Stambul si Ankara. Acestia sunt otomani veniti de Ia
sud. Alaturi de ei traieste micul popor gagauz, care sunt turci ores-
tini veniti de Ia nord,din mijlocul stepelor asiatice. Dupa nume si
limbs, ei se Inrudesc cu Uzii si Oghuzii, strabunii indepartati ai
acestei rase." (Gaston Richard, Cultura romans si statul roman,
Caiete critice,nr.9 -12, 1998, pag. 122,Bucuresti).

7.7. Raspandirea gagauzilor. Gagauzi in Romania.

In volumul Gagauzi" (Buc. Ed. Agerpress Typo,1999) am ara-
tat raspandirea diverselor popoare turcice:
a) uzii se aseaza, dupa trecerea Dunarii,o parte in zona Varna
Cavarna si o alts parte in Macedonia. Surgucii s-au asezat in jurul
Adrianopolului, unde se gasesc si astazi (circa 7.000 de suflete).
b) pecenegii, dupa infrangerea de la Lebunion au fost asezati,
parte in zona Varna Cavarna, parte au fost colonizati de bizanti-
ni, in nordul Greciei, in Macedonia, In Moglena.
c) in Moglena au fost colonizati si grupuri de cumani, alaturi de
pecenegi (N. lorga, Istoria romanilor, vol. III, Buc., 1993, pag. 29).
(vezi Cap. 9)
-54-
www.dacoromanica.ro
Cumanii si etnogeneza gagauzilor
Si pecenegii si cumanii din zona Moglena au disparut din isto-
rie, spre deosebire de cei colonizati in estul Macedoniei, care exiis-
ta si in prezent si sunt constituiti din cloud. grupe: vorbitori de limbs
gagauza si vorbitori de limba turca (Marius Sala, loana Vintila -
Radulescu, Limbile Iumii, Buc., 1981, pag. 253).
d) In arealul Varna Babadag, s-au asezatin 1263, si turcii
seldjuci.
In anul 1280, o parte din gagauzi sub conducerea fiului Iui
Izzedin Kaykauz II, anume Giasaddin Masud II, au trecut in Mace-
donia, la Veria si s-au asimilat cu populatia locala. La sfarsitul seco-
Iului XIV, cand Baiazid I a ocupat Veria, afland de originea lor seld-
jiuca, le-a acordat scutire de haraci.
Gagauzi din regiunea Varna - Cavarna, organizati in statul
oguz (gagauz), intrand sub dominatia otomana (osmanlae), dupa
1417 au pierdut autonomia, dar aveau o situatie specials in cadrul
imperiului otoman,gratie inrudirii cu turcii, avand acelasi stramos
comun - oguzii.
Sub otomani, gagauzi fiind ortodocsi, s-au apropriat de greci,
evitandu-i pe bulgari care erau lipsiti de cele mai elementare drep-
tui i in imperiul otoman. Gagauzi apartineau ecleziastic direct de
patriarhia din Constantinopol. Din aceasta cauza, peste ani, in
1877, cand bulgarii si-au castigat autonomia si se razbunau pe
greci, iar acestia au plecat in masa in Grecia, si o parte din gagauzi
au plecat in Grecia. Asezandu-se pe raul Strymon, in Tracia. Ei se
numesc urumi (urumlar), ceea ce insemna greci in limba gagauza.
Imprastierea masiva a gagauzilor din zona Varna-Cavarna a
inceput odata cu razboaiele ruso turcesti din secolele XVIII si XIX.
In anul 1770 apar primii emigranti gagauzi la Lapusna, apoi la Husi,
pe Valea Elanului, in comunele Raiu (de la Raia cum ii numeau
turcii pe supusi crestini) si Jigalia.
In razboiul din 1806 1812, rusii i-au dislocat pe bulgarii si
gagauzi din zona operatiilor militare, aducandu-i in Muntenia (in
-55-
www.dacoromanica.ro
 Anatol MACRI
judetul Calara$0 $i in Moldova (Galati, Husi, Reni), satenii romani
fiind obligati s5-i ajute cu adapost $i hrana.
In aceasta perioada, Bugeacul golit de tatari, care au fost tri-
misi de rusi in Crimeia $i pe Don, era foarte slab populat si in
imposibilitate de a-i ajuta pe transdunareni, de aceea acestia au
fost asezati in Muntenia si Moldova.
Cea mai mare parte din acesti gagauzi s-au mutat, dupa 1812,
in Bugeac.
Duca 1812, au imigrat din sudul Dunani, in cateva valuri suc-
cesive, intre anii 1829 $i 1850, numerosi gagauzi, care s-au stabilit
in Bugeac, pe locurile actuale. In prezent majoritatea gagauzilor
sunt in Moldova (cca. 153 000, din care 130000 in Gagauzia 5i
restul in celealte localitati din Republica Moldova) (vezi harta din
anexa In sudul Basarabiei, in fostele judete ale Romaniei:
Cetatea Alba, Ismail $i partial Cahul, locuiesc cca. 32.000. Acesti
gagauzi nu au nici un drept ca minoritate national& sunt supusi
ucrainizarii.
In Romania, g5gauzii au aparut odata cu alipirea Dobrogei, in
1877 (in comuna Beidaud si Cataloi din judetul Tulcea si Ion
Corvin, Sipotele, Deleni, Petreni si Vama Veche, in judetul Constan-
ta); dupa 1913, odata cu anexarea Cadrilaterului, numarul gagau-
zilor din Romanai a crescut cu 7 547. In perioada 1918 1940,
aproape totalitatea etniei gagauze era in granitele Romaniei, in
Basarabia, Dobrogea si cateva sate din judetul Husi. A fost perioa-
da cea mai fasts a gagauzilor, multi intelectuali gagauzi au ajuns in
functii superioare, in invatamantul secundar $i universitar, in parla-
ment etc.
In prezent in Romania sunt 5 6 comune compacte de gagauzi
in sudul Dobrogei.
In Bulgaria, numarul gagauzilor, asezati in zona Varna Cavar-
na (locul etnogenezei gagauzilor) este de minimum 10.000. Ei nu
sunt recenzati ca atare. autoritatile bulgaresti consirerandu-i bul-
gari turcizati.
- 56 -

www.dacoromanica.ro
Cumanii i-etnogeneza gagauzilor
In restul Iumii gagauzi se mai gasesc in Kazahstan, in regiunea
Semipalatinsk (Adaggaz, Jarma, Kokpekti, Urgiar, Ciaski, Aksuat)
si in Uzbekistan, in comuna Maiscoe, langa Taskent. Toti acestia au
fost mutati din Basarabia de catre Imperiul Rus in 1910, oferindu-
h-se pamant arabil (Dron, Ion, Gagauzskie gheograficeskie nazva-
nia, Chisinau, $tiinta, 1992, 185 pag.). Mai sunt gagauzi deportati
in Siberia si Kazahstanul de nord de catre sovietici, in anii 1940 -
1949. In 18 martie 1946 un numar de moldoveni si gagauzi au fost
deportati in Donbas (Laura Badea, Un drapel, Formula AS, anul
VIII, nr. 337, nov. 1998, pag.16).
Un anumit numar de gagauzi se gasesc in Brazilia, unde au
emigrat, impreuna cu moldovenii, in timpul marii crize financiare
din anii 1929 1930.

Anexa Bibliografica 7.1

Savanti rusi (pana la 1910) si scurte note referitoare Ia Cumani

ca stramosi ai gagauzilor.
Petre Draganov Filolog do origine gagauza din Comrat, fost
director al Bibliotecii Imperiale din Sankt Petersburg, in perioada
1901 1907, a elaborat un studiu bibliografic relativ Ia gagauzi, asa
cum apar acestia in operele savantilor rusi din epoca. Acestia ii
considerau pe gagauzi cu urmasii cumanilor. In prezent teza nu
este acceptata. Prezentam extrasul nostru din respectivul studiu
bibliografic:

1. Draganov, Petre Basarabia stiintifica, literara si artistica (in

limba rusa), Universitas, Chisinau, 1993; Contine indicatiile
bibliografice despre gagauzi si anume:
2 Barthold, V. 0 0 hristianstve v domongol'skii period. Yapiski
otdelenia Imperatorskogo Russkogo Arhiva. 1892 1894.
(Crestinatatea in perioada promongola).

-57-
www.dacoromanica.ro
 Anatol PIACRI5
- 0 Bessarabskih gagauzah, potomkah polovtov (gagauzi
ca urmasii cumanilor).
3. Blau, Otto Volksthum and spache der Kumanen. Zeitschrift
des deuschen Morgenlandischen Gesellschaft, BXXIX, 1880,
p. 576 - 78, ODESSA
- Prime le izvoare relativ la limba gagauzilor. 0 incercare
de a se traduce in limba gagauza una din tragediile lui
Euripide. Acest fragment de traducere este tiparit cu lite-
re grecesti.
4. Vambery, A. Das Turkenvolk, leipzig, 1885. Opinii despre
originea gagauzilor din Basarabia.
5. Vasilievski, V. G. - Vizantia i peceneghi. Jurnal Min. Narodnogo
Prosvescenia, 1872, nr.11 si 12 (Bizantia si pecenegii).
Contine un articol despre gagauzi ca urmasi ai cumanilor $i
un dictionar rus-cuman, bazat pe Codex Cumanicus.
6. Buracikov, P. 0. - Opat issledovania o Cumanah, Zapiski
Odesskogo Obscestva, lstorii i Drevnostei, torn X, III $i sqq.
(Experienta cercetarilor despre cumani).
7. Venelin (Guta), lu. I Criticeskie issledovania ob istorii Bolgar,
Moscova, 1849; La pag. 220 - 225 despre gagauzi.) cercetari
critice despre istoria bulgaritor)
8. Draganov, Petre - Inceputul scrisului si culturii gagauze in
Basarabia, 1909 )In limba rusa).
- Prime le izvoare pentru istoria si inceputurile literare Ia
gagauzi din Basarabi si litoralul Marii Negre, 1909.
9. Coeppen, P. Th. 0 bulgarah cernih i gagauzah, St. Peter-
sburg, 1853. (Despre Buigarii negri $i gagauzi, St.Petersburg,
1853 (limba rusa);
Die Bulgaren in Bessarabien, St. Petersburg, 1853.
Bulletin de Ia classe histoire philologique de l'Arad. St.
Petersburg, vol. XI, 13 - 14;
10. Miletici, Liubomir Gagauzi din Basarabia (in limba rusa) in
Periodiceskie Spisanie, 1905, p. 256 274;
- 58 -
www.dacoromanica.ro
Cumanii i etnogeneza gagauzilor
- Nai novi issledovania po etnografii gagauzitie. (Cele mai
not cercetari in etnografia Gagauzilor, idem, torn LXV;
11. Moscov, V. A. Gagauzi Benderscogo uezda, Etnografices-
coe Obozrenie, Moscova, 1900 1903, nr. 44, 48, 49, 51, 54,
55. (gagauzii din jud. Tighina)
- Narecie Bessarabskih Gagauzov, in "Obrazti narodnoi lit
eraturi, turkskih plemeon, torn X, St. Petersburg, 1904
( limba gagauzilor din Basarabia);
Turetkie plemena na Balkanskon poluostrove, Izvestia
Imperatorskogo Russkogo Geograficeskogo Obscesta,
torn XL, ed.3, St. Petersburg, 1904; (Populatii turcice in
Peninsula Balcanied).
12. Panicikov - Gagauzskii molitvenik, Varna, 1875;
13. Slaveikov, Petr Bessarabskite i Dunaiskite gagauzi, in
Jurnal Constantinopolata, 1874. (gagauzii din Basarabia si
de la Dunare);
14. Sum, Petr Fr. - 0 Polovtah Imperignoe Obsestvo po istorii i
drevnostei, Moscova, 1840 1850 (despre gagauzii din
Basarabia si Litoralul Marii Negre).
15. Horozov, Nicolae Memoar de starea coloniilor din
Basarabia, Bolgrad, 1866. (Autorul propune un stat al bulgari-
lor si al gagauzilor din sudul Basarabiei, aflat sub autoritatea
Romaniei.

Anexa Bibliografica 7.2

Savantii rusi (pana Ia 1910) si scurte note referitoare la cumani

ca stramosi ai gagauzilor (in limba franceza)
Petr Draganov, philologue d'origine gagaouze, directeur de la
Bibliotheque Imperiale de Saint Petersburg dans Ia periode 1901
1907, a elabore une etude bibliographique relative aux gagaouzes
comme ils sont presentes dans les ouevres des savants russes de

- 59 -

www.dacoromanica.ro
 Anatol MACRI.5
Ilepoque. Ceux-ci consideraient que les gagaouzes sont des suc-
cesseurs des Coumans. Aujourd'hui cette opinion n'est pas accep-
tee.
Ainsi:
1. Barthold, V. 0. 0 hristianstve v domongorskii period. Zapis-
ki otdelenia Imperatorskogo Russkogo Arhiva. 1892 - 1894.
La chretiente dans la *lode premongole. Les notes de
('archive imperiale russe des annees 1893 1894; Sur les
gagaouzes de Bessarabie, successeurs des Petchenegues
et des coumans
2. Blau, Otto - Volksthum and Sprache der Kumanen. Zeitschrift
des Deutschen Morgenlandischen Gesellschaft, BXXIX,
1880, p. 576 78, ODESSA Les premieres sources relatives
a Ia langue des gagaouzes. Un essai de traduire en gaga-
ouze une des tragedies d'Euripide; ce fragment de Ia traduc-
tion est ecrit avec des Iettres grecques.
3. Vambery, A. - Das TOrkenvolk, Leipzig, 1885. Des opinions
sur les gagaouzes de Bessarabie.
4. Vassilievsky, V. G. - Vizantia i peceneghi, Jurnal Min. Narod-
nogo Prosvescenia, 1872, nr.11 si 12.
Byzance et les petchenegues. Journal du Ministere de
('Education, 1872, nr.11 et 12. Contient un article sur les
gagaouzes comme des successeurs des Coumans et un
dictionnaire russo-couman, base sur le Codex Cumani-
cus.
5. Buracikov, P. 0. Opat isslodovania o Cumanah, Zapiski
Odesskogo Obscestva Istorii i Drevnostei, torn X, III $i sqq;
De ('experience des recherches sur les coumans. Note de
Ia Societe d'Histoire et des Antiquites d'Odessa, tome X,
III et sqq.
6. Venelin (Guta) lu. I - Criticeskie issledovania ob istorii Bolgar,
Moscova, 1849;
Recherches critiques sur I'histoire des Bulgares, Moscou,
1840. Dans les pages 220-225 le probleme des gagaouzes.
-60-
www.dacoromanica.ro
Cumanii .tetnogeneza gigauzilor
7. Draganov, Petre - Naeatki Gagauzskoi gramoti i pismenosti v
Bessarabii, 1909;
Pervoistocniki dlea istorii iazika i naeatkov literaturi Be-
ssarabskhih i Cernomorskih Gagauzov, 1909
- Le debut de Ia culture gagaouze en Bessarabie, 1909;
- Les premieres sources pour I'histoire et les debuts litte-
raires chez les gagaouzes de Bessarabie et du litoral de Ia
Mer Noire, 1909.
8. Coeppen, P. Th. - 0 Bulgarah eornih i Gagauzov, Sankt
Petersburg, 1853
- Die Bulgaren in Bessarabien, 1854.
Sur les Bulgares Noirs et les gagaouzes, Saint
Petersburg, 1853
Les Bulgares de Bessarabie,Bulletin de l'Acadernie
Imperiale des Sciences, classe philologique de Saint
Petersburg, 1854, vol XI, 13 14, pag. 194 218.
9. Miletic, Liubomir - Bessarabskite Gagauzi, Perioiceskie
Spisanie, 1905, pg. 256 - 274.
- Nai Novi Issledovania po etnografii na Gagauzite, idem,
t. LXVI.
- Les gagaouzes de Bessarabie, Ecrits periodiques, 1905,
pag. 256 274.
- Les recherches recentes sur I'ethnographie des Gaga-
ouzes, idem, tome LXVI.,
10. Sum, Peter Fr. - 0 polovtah, Etenie Imperatorskogo Obscest-
va Istorii i Drevnostei,1850.
Sur les Coumans, La Societe Imperiale d'Histoire et des
Antiquites, Moscou, 1850. (Sur les Gagaouzes de
Bessarabie et du litoral de la Mer Noire).
11. Slaveikov, Petr - Bessarabskite Dunayskite Gagauzi, Con-
stantinopolken Jurnal, 1974
Les Gagaouzes de Bessarabie et du Danube, Journal
Constantinopolitain,1874.

-61-
www.dacoromanica.ro
 Anatol MACM
Anexa bibliografica 7.3 .

- 62 -

www.dacoromanica.ro
Et in Cuma_nia ego

CAPITOLUL VIII
Moglena 0 megleno - romanii.

Pecenegii, in urrna infrangerii de Ia Lebunion, au fost colonizati

de Bizantini, in nordul Greciei, in Macedonia, in Moglena. In acest
tinut au fost colonizati ulterior $i grupuri de cumani, alaturi de
pecenegi (N. lorga, Istoria Romani lor, vol. III, Bucuresti,1993, pag.
29). Ei au disparut din istorie, spre deosebire de cei colonizati in
jurul Nisului, numiti sopi, musulmani de limba turcica $i care exists
si in prezent. Exists o opinie ca pecenegii si cumanii din Moglena
s-au romanizat, formand grupul etnic megleno - roman, de religie
musulmani $i limba turcica.
Dar, in memoria megleno - romanilor trecerea Ia religie musul-
mani s-a facut mult mai tarziu, dupa ocuparea peninsula balcanice
de catre turcii osmanlai. Exists si o legenda precum Ca, Ia ordinul
turcilor, ca megleno romanii sa treaca Ia islam, acestia i-au rugat
pe turci sa amine evenimentul pans isi termini carnea de porc,
pregatita pentru iarna.
Ori cum stau lucrurile, in anii 1922-1924, cand s-a facut schim-
bul de populatii intre turci pi greci, grecii i-au expulsat pe toti musul-
manii din Grecia, indiferent de etnie, chiar $i pe grecii trecuti la
islamism. Turcii au procedat la fel, expulzandu-i pe toti crestinii,
-63-
www.dacoromanica.ro
 Anatol MACRI,5
indiferent daca erau greci sau de alts natie. Musulmanii exilati din
Grecia au fost colonizati in Asia Mica. Este posibil ca gi megleno -
romanii sa fie acolo; nu s-a mai scris demult despre ei, daca mai
suit in Meglenia.
La desfiintarea primului Tarat Bulgar, capitala Bulgariei reduse
s-a mutat Ia Moglena, apoi Ia Vodena, Prespa $i Ohrida, pans la
infiintarea celui de al doilea Tarat bulgar (Imperiul Asanestilor),
cand capitala s-a transferat Ia Tarnovo.
Moglena §i Vodena astazi sunt in nordul Greciei, Meglenoro-
manii cu cele 9 sate (Narita, Lunguta, Fustani, (4ani, Papadia,
Ternoreca, Huma, Cupa $i Berislav) au locuit $i Iocuesc in Mogle-
na, de unde $i numele de meglenoromani.
Cert este ca, in prezent, nimeni nu s-a deplasat in cele 9 sate
ale meglenoromanilor sä vada daca mai exists vreo populatie care
sa vorbeasca meglenoromana.

- 64 -
www.dacoromanica.ro
 ET IN CUMANIA EGO

CUPRINS
Cuvant Inainte 3
Capitolul 1 5
Romanii si Cumanii in perioada care a precedat orga-
nizarea primelor state romanesti 5
Capitolul 2 22
Elemente cumane in limba romans 22
Capitolul 3 27
Limba Cumana, Codex Cumanicus 27
Capitolul 4 35
Unele intrebari 35
Capitolul 5 37
Concluzii 37
Capitolul 6 40
Bibliografie 40
Bibliografia rusa referitoare Ia cumani (pana Ia 1910) 41
Capitolul 7 44
Cumanii $i gagauzii. Etnogenezea gagauzilor. Gaga-
uzii din Romania 44
Capitolul 8 63
Moglena si Megleno - romanii 63
Cuprins 65

- 65 -

www.dacoromanica.ro
 De acela0 autor:
1. Tradition et Continuite. L'enseigement superieur en Rou-
manie, in volumul Recherches sur I'histoire des Institutions
et du Droit", XVI, Bucarest, 1996, pag. 147 - 175)".
2. Gagauzii, editie bilingva romans $i franceza, Editura Ager-
press Typo, Bucuresti, 1999, 97 pag.
3. Gfigauzii si romanii, insemnari, Editura Agerpress Typo,
Bucuresti, 2000, 48 pag.
4. Segmente si fragmente de istorie, Editura Agerpress Typo,
Bucuresti, 2000, 168 pag.
5. 0 cale sigura de progres. invalamantul superior roma-
nesc, Editura Agerpress Typo, Bucuresti, 2000, 60 pag.
6. Fragmente de istorie si nu numai, Editura Agerpress Typo,
Bucuresti, 2001, 90 pag.
7. Gagauzi. Opinii ?i insemnarii, Editura Agerpress Typo,
Bucuresti, 2001, 50 pag.
8. Note de calatorie si insemnarii, Editura Agerpress Typo,
Bucuresti, 2001, 150 pag.
9. Gagauzi - Note despre limba gagauza i alte insemnari,
Editura Agerpress Typo, Bucuresti, 2001, 59 pag.

Va apare:
1. Scrieri.

- 66 -

www.dacoromanica.ro
 / 00

'
Th.
,
----.....\_
"Hronicul romanilor si a mai multfor
neamuri, intrucat au fost asa de
r ---
amestecate cu romanii, cat lucrare.
intamplarile si faptele unora fara 1`

de a altora nu se pot scrie pe inteles"

(GHEORGHE $INCAI)
l.Ulvu I
COM
Cc

CENAD '

OM%
/ CAMP
NENE

I MUSCE

I CO ANEST1 COMAN

N. COMA

CARACA

\/. CO

ISBN 973-8429-01-3 www.dacoromanica.ro