Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Culegere de Ghicitori
Culegere de Ghicitori
Am un bou:
Cu capul sparge,
Cu coada drege.
(acul)
Ce-i subţire,subţirel
Şi trage aţa după el ?
(acul)
Luciul luceşte,
Luciul străluceşte,
La gard mereu împleteşte.
(acul)
Luciu, lucior,
Îi pun coadă de fuior.
(acul)
Mic, mititel
Îngrădeşte frumuşel.
(acul)
Mititelu-ntr-o ureche
Face nouă haina veche.
(acul)
Hărnicuţa gospodină
Strânge zahăr din grădină !
(albina)
Harnică, draga,
Înconjură dumbrava.
(albina)
Inspectează floricele
Şi strânge nectar din ele !
(albina)
Douăzeci de fr umoşi,
Patruzeci de voinici,
Şaizeci de înţelepţi,
Optzeci de nebuni.
(anii vieţii)
Oglinda cerului
În adăpostul pămîntului.
(apa în fântână)
Într-un pomişor
Arde-un focuşor !
(ardeiul iute)
Ce dihanie ciudată,
Cu gât lung şi gură mare,
A-nghiţit, aşa, deodată,
Tot ce-i pulbere-n covoare ?
(aspiratorul)
Am o raţă
Fără viaţă,
Trece apa cât de mare,
Ba te duce şi-n spinare.
(barca)
În pădure fusei,
Al treilea picior ajunsei.
(bastonul)
Pe bătrâni îi sprijinesc,
Pe călători întovărăşesc,
Pe cei răi îi pedepsesc.
(bastonul)
Şi acasă şi în clasă,
E o pară luminoasă.
(becul electric)
Are coarne-ncârligate
Şi cu-alţi semeni se bate !
(berbecul)
Găinuşă pestriţată
Cu coada mereu plouată !
(bibilica)
E deschisă orişicui,
Este "Casa Domnului" !
(biserica)
Când suge,
Când ară,
Când face din el ciubote.
(boul)
Până-i mic,
Ţări cuprinde;
Dacă creşte,
Pământul risipeşte;
Dacă moare,
În joc sare.
(boul)
Cu arome îmbietoare
Pâinea rumenă apare
Din cuptorul dogorit
Cine o scoate mulţumit ?
(brutarul)
E o babă supărată
Şade-n scorbură uscată,
Are ochii de motan
Şi seamănă c-un vultan !
(bufniţa)
Am în curte un stejar
Cu vârf roşu ca de jar !
(bujorul)
Retevei rotund
Strânge păru-n fund.
(căciula)
Odăiţă meşterită,
Pentr-un singur om croită,
O intrare, trei ieşiri,
Spune-o fără să te miri !
(cămaşa)
Corabie plutitoare
Pe nisipuri, călătoare !
(cămila)
Sprintenă şi delicată
Se adapă-nfiorată !
(căprioara)
Am un dorobanţ
Şi e pus în lanţ.
(câinele)
Când e frig,
Stă covrig,
Iar când vede un motan
Sare ca un năzdrăvan !
(câinele)
Un prieten credincios,
Fără frică, bătăios,
Hoţul frică de el are
Când îi iese în cărare.
Poţi să spui cum se numeşte
Cel ce curtea ţi-o păzeşte ?
(câinele)
De ziua ta tu îl primeşti.
Oare ce o fi el ?
(cadoul)
Am o fetiţă
Sărutată de toţi pe guriţă.
(cana)
N-are minte
Dar te prinde.
(capcana)
Barbă are,
Popă nu-i
Coarne are
Vacă nu-i.
(capra)
Am cămăşi nenumărate,
Plângi de le dezbraci pe toate !
(ceapa)
Am o doamnă în cămară,
Cu cosiţele afară.
(ceapa)
Am o grasă jupâneasă,
Îmbrăcată-n rochii de mătasă.
De-ncep a o dezbrăca,
Toţi încep a lăcrima.
(ceapa)
Boţ ca mărul,
Pături ca plăcinta.
(ceapa)
Cu picioarele în vânt
Şi cu barba în pământ.
(ceapa)
Fetişoară
Cu rochiţă roşioară,
Când prind a te dezbrăca
N-am de ce mă bucura
Că încep a lăcrima.
(ceapa)
Sus plete,
Jos musteţe,
La mijloc cămaşe creţe.
(ceapa)
Am aici o jucărie,
Care cât e vremea ştie,
Dar nu face nici un pas
Dacă n-o învârt de nas.
(ceasornicul)
Cine bate
Şi nu e bătut ?
(ceasornicul)
Gură n-are,
Nici picioare,
Câteodată amuţeşte,
Dar când merge şi vorbeşte
Îl asculţi ca la poruncă:
Sari din pat şi mergi la muncă.
(ceasornicul)
Zi şi noapte,
Stau de pază;
N-am picioare
Şi tot umblu;
N-am nici mână
Şi tot bat.
(ceasul)
Mândru şi încoronat,
Prin poieni este-mpărat !
(cerbul)
Încârligat şi-ntortocheat
Şi de urechi e agăţat.
(cercelul)
Umbreluţă albăstrea,
Încape lumea sub ea.
(cerul)
Bunicuţul de la ţară
Are un prieten bun
Bate cu el multe cuie,
Face gardul de la drum.
(ciocanul)
Frunze n-are,
Nu-i nici floare.
În păduri şi pe ogor,
Prin grădini şi-n deal la vie
Stă mereu într-un picior.
(ciuperca)
Păhărel de oţel
Stă la gâtul unui miel:
Când elevii vin de-acasă
Îndată îi cheamă-n clasă !
(clopoţelul)
Luceşte, sclipeşte,
Pe câmpii goneşte,
Retează tot ce-nfloreşte.
(coasa)
Cavaler împintenat,
Sus, pe gard, stă cocoţat
Şi tot strigă prin vecini
Că e şef peste găini !
(cocoşul)
La cap pieptene
Şi la coadă secere
La grumaz coş cu grăunţe.
(cocoşul)
La trup pepene,
La cap pieptene,
La coadă secere,
La picioare răşchitoare,
Împunge cu clonţu-n soare.
(cocoşul)
Păsărică elegantă,
Cu pieptar catifelat,
Coada-şi mişcă ziua toată
Bătând tactul regulat !
(codobatura)
O căsuţă ascuţită
Stă pe beţe sprijinită !
(cortul)
Bucăţică de cărbune,
Cu veşmânt de lemn,
Pe hârtie lasă urme
Scriind orice semn.
(creionul)
Singuratic şi hai-hui,
Îşi cântă numele lui !
(cucul)
Ce holbată şi sfioasă
Toată ziua şade-n casă ?
(cucuveaua)
Am o pasăre rotată
Stă cu coada învolburată
Şi te-aleargă în curtea toată.
(curcanul)
Am un brâu vărgat
De cer spânzurat.
(curcubeul)
Năframă vărgată
Peste mare-aruncată.
(curcubeul)
Cinci pitici
Cinci voinici...
Cât îi vezi de mititei,
Faci cu ei
Tot ce vrei.
Scrii,
Joci mingea,
Împleteşti,
Palate construieşti.
(degetele)
Cine te-ngână
Şi nu te superi ?
(ecoul)
Îţi vorbeşte
Şi turceşte,
Şi-orice limbă nimereşte.
(ecoul)
Murgul rage
În pârloage,
Lelea-ngână
În grădină.
(ecoul)
Nu-l întrebi
Şi îţi răspunde
Cauţi în jur
Şi nu ştii unde.
(ecoul)
O maşină zburătoare
Cu elicea pe spinare !
(elicopterul)
Uriaşul râmător
Cu puternica lui gheară
Sapă gropi, foarte uşor,
Şi pământu-l scoate-afară !
(excavatorul)
(făcăleţul)
Albă păsăruică,
Pe arac se urcă;
N-are aripioare,
N-are nici picioare.
(fasolea)
Cavaler de la paradă
Are coada cât o spadă !
(fazanul)
Nici afară,
Nici în cer,
Nici pe pământ.
(fereastra)
Care floare
Parcă-i soare ?
(floarea soarelui)
O mie de frăţiori,
O mie de dinţişori
Stau înfipţi câte şi-o mie
Într-un fund de farfurie.
(floarea soarelui)
În pădure naşte,
În pădure creşte,
Vine-acasă şi horeşte.
(fluierul)
Colorat e ca o floare,
Trupul fin şi mic îl are,
Zboară vara pe câmpie,
Spuneţi ce-ar putea să fie.
(fluturele)
Ce separă unindu-se ?
(foarfeca)
Cuţitaşe cu inele
Taie pielea în curele !
(foarfeca)
O păpuşă gogonată
Stă pe gheaţă înfăşată !
(foca)
Am un bour roşu:
Unde paşte
Multă vreme
Se cunoaşte.
(focul)
Cât de mic,
Dar noaptea tot se vede.
(focul)
Vântu-l stinge
Vântul îl încinge.
(focul)
Popa-n casă,
Pletele-i pe casă.
(focul şi fumul)
Are ciocu-ncrucişat,
Desface conul de brad !
(forfecuţa)
Iepurilă încălţat
Stă la margine de sat.
(fricosul)
Înaintea cui
Trebuie să-şi scoată fiecare pălăria ?
(Frizerul)
Tunde cu îndemânare
Şi îţi face şi cărare
O frizură să-ţi stea bine
Nu-l întrece orişicine.
(frizerul)
Ce cade-n apă
Şi nu face stropi ?
(frunza)
Săgeata împăratului
Sparge casa dracului.
(fulgerul)
Nu e abur, nu e nor,
Dar la fel e de uşor !
(fumul)
Ori îi iarnă, ori îi vară,
Suie-n pod fără de scară.
(fumul)
Ce-i nevăzut,
De alţii neştiut,
Când îi dai drumul,
Înconjoară pămîntul ?
(gândul)
Jupâneasa durdulie
Cu rochiţa cenuşie
Lucrată din pene lucii,
Caută pe lac papucii.
(gâsca)
O leliţă certăreaţă
Multe cântece învaţă.
Ea vorbeşte limbi vreo nouă
Şi-umblă veşnic după ouă !
(gaiţa)
În pădure născui,
În pădure crescui,
Acasă când m-au adus
Slujitor casei m-au pus.
(gardul)
Îl ţii de coadă,
Dar el tot fuge de-a dura.
(ghemul)
Clopoţel mititel
Cine sună lin din el ?
Nimeni ! Nimeni !
Numai vântul,
Clătinându-l, legănându-l,
Dă de veste-n toată ţara
Că soseşte primăvara.
(ghiocelul)
Clopoţel
Mititel,
Scoate capul din zăpadă,
Primăvara să o vadă.
(ghiocelul)
Strugure nu-s,
nici piatră nu-s,
Însă cad din nori, de sus;
Florile eu nimicesc
La căldură mă topesc.
(grindina)
Am o râşnicioară
Toată ziua râşneşte
Şi noaptea se odihneşte.
(gura)
Pepenaşul cu gurgui
E-mbrăcat cu puf de pui !
(gutuia)
Cu mâna îl ţin
Şi-i dau cu piciorul,
El muşcă din plin
Cu gura ogorul !
(hârleţul)
Un balaur
Solzi de aur,
Stă în munte priponit,
Apă bând necontenit;
Şi pe nări cum suflă para,
Luminează toată ţara.
(hidrocentrala)
Am un puişor de drac
Cu doi dinţi de greblă-n cap.
(iedul)
Ţevi,conducte instalează
În perete le fixează
Iar în urmă el ne lasă
Apa şi căldura-n casă.
(instalatorul)
La stat
Nu-i înalt,
Dar la nas
N-o să-i ajungi
Nici cu scări
Din cele lungi.
(îngâmfatul)
Ea ne e a doua mamă
Şi ne învaţă doar la şcoală.
(învăţătoarea)
Durere rece
Prin inimă trece.
(junghiul)
Rămurea cu clopoţei,
Hai, ghiciţi numele ei !
(lăcrămioara)
Cerceluş cu toartă,
Nime nu mă poartă,
Da mă tot acaţă
La uşa din faţă.
(lacătul)
De pază la poartă
Cerceluş cu toartă
Agăţat stingher
De urechi de... fier.
(lacătul)
Nu latră, nu muşcă
Şi nici nu împuşcă.
În casă
Pe nimeni nu lasă !
(lacătul)
E un mic aeroplan
Cu aripi de celofan !
(libelula)
Scânteioară
Albăstrioară,
Zboară pe-ntuneric, zboară;
Luminează ici-colea.
Ce-i: felinăraş sau stea ?
Licăreşte... licăreşte...
Numele cine-i ghiceşte ?
(licuriciul)
Pare-a fi un şoricel
Însă are aripioare
Zboară noaptea-n chip şi fel
Purtând numele de floare.
(liliacul)
Şoricel cu aripioare
Poartă numele de floare.
(liliacul)
Zburătoare
Cu patru picioare.
(liliacul)
Ce şede în apă
Şi tot se adapă,
Omul îmbătrâneşte,
Ea nu putrezeşte.
(limba)
Nu e laie,
Nici bălaie,
Nu e brici,
Ca briciul taie.
(limba)
Se întinde şi se strânge
Şi lacomă suge sânge !
(lipitoarea)
O dihanie ciudată
Poartă-n gură o lopată !
(lopătarul)
E rotundă şi bălaie,
Intră noaptea în odaie !
(luna)
E bun dobitoc
Foarte încăpăţânat
Urechi lungi,
Minte nu are,
Are cruce pe spinare.
(măgarul)
(mănuşa)
Am o găină pestriţă
Şi la coadă ferfeniţă.
(mătura)
O fetiţă jucăuşă,
Mereu şade după uşă,
Numai când e invitată,
Face camera curată !
(mătura)
Şi pe deal şi pe şes
Poţi vedea fes de fes !
(macii)
Sub o măciulie
Locuiesc o mie.
(macul)
Animal cu chip de om
Ţopăie din pom în pom !
(maimuţa)
În pădure născui,
În pădure crescui;
Acas dacă m-aduseră,
Horă-mprejur mi se puseră !
(masa)
Voinicel cu cornişoare
Umblă cu casa-n spinare.
(melcul)
Mingişoare aurii,
Galbene sau sângerii,
Hai, să le ghiciţi, copii !
(merele)
Ce se frânge
Şi se strânge
Şi se bagă-n buzunar ?
(metrul)
Patru fraţi
Îngemănaţi,
Prinşi la joc
Într-un cojoc.
(miezul de nucă)
Astă-vară la Crăciun,
Mâncam mere dintr-un prun
Şi cireşe din alun.
(minciuna)
E rotundă, colorată
Şi copiii nu-i rezistă,
Fără ea, ora de sport,
Ar fi ora cea mai tristă.
(mingea)
Ce nu poţi cântări ?
(mintea)
Lopăţică cu mâner
Folosită-n şantier,
Mai ales la zidărie
Şi-are numele... m___e !
(mistria)
Intră pe horn
Şi sub brad
Îţi lasă un cadou.
Cine e ?
(Moş Crăciun)
Noi muncim vara întreagă,
Să o dăm din casă afară,
Că-i urâtă şi murdară !
(musca)
Am un ciocănaş de piele
Cu două găurele.
(nasul)
Grămezi de câlţi,
Peste munţi.
(norii)
Pe deasupra se arată
Munţi de vată scărmănată !
(norii)
Eu am patru fraţi
Într-un cojoc băgaţi.
(nuca)
Bucălaia de la stână
Ne dă miel, lapte şi lână !
(oaia)
A trăit
Ne-a hrănit,
A căzut,
S-a prăpădit.
(oala)
Am fost la săpat;
La palme m-au luat,
În foc am intrat,
La tîrg am plecat.
Mulţi ani am slujit,
Pe toţi am hrănit,
Şi când am căzut,
Ţăndări m-am făcut.
(oala)
Cât am trăit
Pe foc m-ai fript,
Iar după ce-am murit
Pe drum m-ai azvârlit.
(oala)
Bicicletă cu proptele
Stă pe nas, nu pe şosele !
(ochelarii)
Sunt o şa,
Pe care nu călăreşte nimeni;
Sunt fereastră
Dar nu la casă.
(ochelarii)
Am două ape-aprinse,
Sub două pături întinse.
Ghici ce sunt ?
(ochii)
Şi un an de mă priveşti,
Tot pe tine te zăreşti !
(oglinda)
Ce vieţuitoare
Umblă dimineaţa în patru picioare,
La prînz în două,
Şi seara în trei ?
(omul)
Ce om nu se mişcă iarna ?
(omul de zăpadă)
Şi pe vale şi pe creste,
Vezi cutii ce au ferestre !
(oraşul)
Am o casă văruită
Nicăieri nu-i găurită.
(oul)
Am o casă văruită,
Peste tot este boltită.
(oul)
Am un frate
Ţese-o pânză minunată
Fără iţe, fără spată.
(păianjenul)
Ciupercă uscată
În cui agăţată.
(pălăria)
Ia gândeşte-te şi spune
Cine-i mai bogat în lume ?
(pământul)
Este un lucru
Pe care unii îl au întreg,
Alţii pe jumătate
Iar alţii deloc.
(părinţii)
Copăiţe cu bobiţe
Agăţate printre viţe !
(păstăile de fasole)
Roată rotită,
De om muncită
Şi de lume înghiţită.
(pâinea)
Băutoare însetată
Bea vin, lapte şi ulei,
Dar ce-nghite-n beregată,
Nu merge-n stomacul ei !
(pâlnia)
Floricea catifelată,
Seamănă c-un chip de fată !
(panseluţa)
Ce-i gata
Şi tot trebuie gătit ?
(patul)
O căsuţă gogoneaţă,
Învelită cu verdeaţă,
Înăuntru miere ţine;
Nu-i făcută de albine.
(pepenele verde sau lebeniţa)
Un arici mititel
Curăţăm dinţii cu el !
(peria de dinţi)
Scândură cu păr pe ea
Curăţă hăinuţa mea !
(peria de haine)
O surcică argintie,
Numa-n apă şade vie !
(peştele)
Care-i dobitocul
Ce păzeşte focul
Şi-şi spală cojocul ?
(pisica)
Toarce lelea-ncetişor
Fără furcă şi fuior !
(pisica)
La care copac
Tremură frunzele fără vânt ?
(plopul)
Iarna e nepăsător
Şi vara-i tremurător !
(plopul tremurător)
Primăvara te veseleşte,
Vara te umbreşte,
Toamna te nutreşte,
Iarna te-ncălzeşte,
Poftim de ghiceşte.
(pomul)
Am aici în bătătură
O uzină cu untură,
Care umblă prin ogradă
C-un şurub în loc de coadă.
(porcul)
Şindil, mindil;
La bot ca pitacul,
La păr ca acul;
Vara în glod,
Iarna în pod.
(porcul)
Tărtăcuţă aromată
Ca un morcov colorată,
Din ţări calde cumpărată !
(portocala)
Duce veste
Ca-n poveste
Şi oricui el ştie-a spune
Că e semnul păcii-n lume.
(porumbelul)
Cine se naşte-nfăşat ?
(porumbul)
Am o păsărică-n sac,
Soţie de pitpalac !
(prepeliţa)
Cântăreaţă delicată,
Vraja-i seara ne desfată !
(privighetoarea)
Şi pluşat şi vărgat
Apa-ndată a zvântat !
(prosopul)
În pădure născui,
În pădure crescui,
Acasă m-au adus,
Călcătoarea satului m-au pus.
(puntea)
Ce n-are suflet
Şi suflet fură ?
(puşca)
O săgeată de cărbune
Zboară iute peste lume !
(rândunica)
Zboară-n sus,
Zboară-n jos,
Neagră este
De la coadă până la cioc.
(rândunica)
Călător ce merge-agale
Numai pe unde e vale !
(râul)
Foarfeci are,
Nu croieşte,
Cine-l ştie
Îl ghiceşte !
(racul)
Am o cutie
Ca o colivie
Şi cântă la nebunie.
(radioul)
Cred că macu-i place tare
Zilnic cere-n gura mare
După atâta mac-mac-mac
Pleacă să înoate-n lac.
(raţa)
O bătrână supărată
Peste ape aplecată !
(salcia)
Când nu e zăpadă
Doarme în ogradă,
Dar când ninge-afară
Cu copiii zboară.
(sania)
Iarna fuge,
Vara zace.
(sania)
Iat-o nu-i
Dacă nu-i
Nici eu n-o spui.
(scânteia)
Sus copaie,
Jos copaie,
La mijloc carne de oaie !
(scoica)
Am o lună cu mâner,
Am furat-o de pe cer;
Străluce ca o văpaie
Şi mănâncă numai paie.
(secera)
Cu trei ochi
În trei culori
E atent la trecători
Şi-ţi arată
Fără grai
Când să treci
Şi când să stai.
(semaforul)
În colţ de stradă
Trei ochi iscoadă.
(semaforul)
Un castron cu găurele
Trece făina prin ele !
(Sita)
Roată uscată,
Cu păr ferecată,
În cui acăţată.
(sita)
Sus piei,
Jos piei,
La mijloc boabe de mei.
(smochina)
Sus piele,
Jos piele,
În mijloc mălai cu miere.
(smochina)
Albă şi suleimenită
Când urâtă, când iubită;
Vara nu vor să mă vadă,
Iarna toţi mă-nbrăţişează.
(soba)
La înfăţişare-i slut,
Este orb şi surd şi mut,
Roade tot pe dedesubt !
(sobolul)
Mărgeluşe pe vergele
Socoteşti ce vrei cu ele.
(socotitoarea)
Cine-i gros
Şi scorţos
Şi aruncă ceşti pe jos ?
(stejarul)
Soarele o coace,
Mâna o rupe;
Piciorul o calcă,
Gura o bea.
(strugurele)
Seamănă cu un vapor
Şi merge tot cu motor
Dar când pleacă-n depărtare
El se lasă încet în mare.
Şi străbate calea toată
Făcând drumul pe sub apă.
(submarinul)
Nu-i fierbinte,
Dar usucă.
(sugativa)
Mi se spune fracţie
Şi-n orice situaţie
Am numărătorul
Mai mare ca numitorul.
Cum mă numesc, ştiţi voi oare ?
Nota 10 la-ntrebare.
Răspunsul ce notă are ?
(supraunitară)
Cureluşă unsă,
Printre flori ascunsă !
(şarpele)
Cureluşă verde
Prin iarbă se pierde.
(şopârla)
E un şarpe cu picioare,
Să-mi ghiceşti ce nume are !
(şopârla)
O cetate minunată
Stă cu poarta descuiată,
Dar nu poţi în ea păşi
Dacă nu ştii a citi.
Are-n ea comori potop
Oricât iau nu scade-un strop.
(ştiinţa)
Rotocol, rotocol,
Pe-arătură dă ocol;
Bolovanii îi striveşte,
Şi pământu-l netezeşte !
(tăvălugul)
E un ţap ce nu mănâncă,
Dar grozav muşcă din stâncă.
(târnăcopul)
O cutie cu fereastră
Joacă teatru-n casa noastră !
(televizorul)
Am o copilă:
Când îi dau mâncare plânge,
Când nu-i dau, tace.
(tigaia)
De plic se lipeşte
Ţara ocoleşte.
(timbrul)
Trece nevăzut,
Re pede de necrezut,
Nu fuge, nu sare,
Rost mare în lume are.
(timpul)
E făcut de muncitori
Şi trăieşte pe ogor;
Toată ziua el munceşte,
Urlă de te-nnebuneşte.
(tractorul)
Nu e tren, nu e maşină
Dar aleargă tot pe şine
Şi te duce când îl iei
Tot oraşul dacă vrei.
(tramvaiul)
Care floare
Are gheare
Şi parfumul cel mai tare ?
(trandafirul)
Dacă numitoru-i 2,
Iar numărătorul 3,
Spuneţi-mi ce fracţie sunt,
Că vă dau pe loc un punct !
(trei supra doi)
Am o trăsură mare,
La vale fuge tare,
La şes înnebuneşte
La deal gâfâieşte.
(trenul)
U, u, u şi plec acum
Cu vagoane merg la drum;
Fug pe şine, stau în gară
Şi te duc întreaga ţară...
(trenul)
Nu vorbesc şi nu am viaţă
Dar fac zgomot de te-ngheaţă;
Stau de pază la hotară,
Vărs prin gură foc şi pară.
(tunul)
Slăbănog ca şi o scamă,
Unde pişcă, lasă rană !
(ţânţarul)
Gâlgăuţ-gâlgăuţ,
Ţuşti cu tine-n pârăuţ !
(ulciorul)
Ce stă în umezeală
Şi nu se udă ?
(uleiul)
Fug de tine
Şi tu musai după mine.
(umbra)
Ineluş rupt
Scoate peştii de pe fund.
(undiţa)
Ce bur uiană
O poate cunoaşte şi orbul ?
(urzica)
Eu la orice casă
Sunt slugă aleasă.
Eu pe orişicine
Întâmpin când vine;
Când pleacă afară,
Eu îl petrec iară.
(uşa)
Gazdă bună şi aleasă
E la orişicine-n casă;
Ea primeşte pe oricine
Şi când pleacă şi când vine !
(uşa)
Şi afară şi în casă,
Ghici ce e ?
(uşa)
La margine de oraş
Am un stup care-i fruntaş,
Iar albinele din el
Fac miere din oţel.
(uzina)
(uzina siderurgică)
Ce zboară pe sus
Şi nu-l vezi ?
(vântul)
Şi pe fluvii şi pe mare
Duce lumea în spinare !
(vaporul)
O fetiţă
Cu cofiţă,
Ea poate mereu să ţină
Flori aduse din grădină !
(vaza de flori)
O sportivă cu renume
Umblă-n pomi după alune.
(veveriţa)
De ce-o lungeşti,
De ce mai scur tă-o faci.
(viaţa)
Urlu şi mă învârtesc
Pe drumeţi îi îngrozesc.
(viscolul)
Ce se leagă cu gura
Şi nu se dezleagă cu mâna ?
(vorba)
Lacomă, gălăgioasă
Ţopăie pe lângă casă !
(vrabia)
Ce movilă e grozavă,
Că aruncă-n ceruri lavă ?
(vulcanul)
Laptele gerului,
Sub streaşina cerului.
(zăpada)
Am o cloşcă,
C-o aripă neagră şi una albă.
Cu cea neagră îşi adună puii,
Cu cea albă îi împrăştie.
(Ziua şi noaptea)