Modalităţi de optimizare a învăţării noţiunilor geografice cu ajutorul desenului şi a hărţii mute

Harta este cel mai important mijloc de învăţare a geografiei. Este izvor de cunoştinţe,
având calitatea de a vorbi celor care ştiu s-o înţeleagă, s-o citească, s-o interpreteze. Culorile şi
semnele convenţionale de pe hartă formează alfabetul geografic şi numai cine le cunoaşte poate
descifra taina ştiinţifică a hărţii.
Folosirea hărţii presupune, evident, cunoaşterea ei. Rolul învăţătorului este acela de a-i
face pe elevi să înţeleagă ce este harta, să-i deprindă să o citească, s-o interpreteze şi să o
folosească în activitatea lor practică. A citi harta înseamnă a cunoaşte semnele şi culorile
convenţionale, iar a interpreta înseamnă a identifica obiectele şi fenomenele reprezentate pe hartă
şi a le explica. Pentru accesibilizarea conţinutului noii discipline care implică gândirea concretă,
dar şi cea abstractă, învăţătorii trebuie să găsească strategiile didactice oportune, să utilizeze
metode şi procedee active, mijloace şi materiale de mare eficienţă.
Un mijloc eficient în formarea reprezentărilor geografice, în consolidarea deprinderilor
de orientare pe hartă îl constituie desenul, parte integrantă a geografiei care trebuie să-i facă pe
elevi să observe, să descrie şi să dezvăluie sensul geografic al obiectelor şi fenomenelor şi să
tragă concluzii pentru activitatea practică. Dintre tipurile de desene geografice, cele mai frecvent
utilizate sunt harta schematică şi desenul schematic.
Desenul explicativ sau schiţa este un desen sumar, o imagine aproximativă şi
simplificată a unui element, fenomen sau proces geografic, o reprezentare grafică a principalelor
elemente din teren. Este foarte sugestivă, uşor de realizat şi de înţeles, deoarece prezintă în mod
generalizat principalele caracteristiciale unui element, fenomen sau proces geografic.
Schiţa nu cuprinde elemente de detaliu, nu încarcă reprezentarea cu informaţii mai puţin
relevante.Trebuie să fie precisă în conţinut, fără confuzii, să exprime realitatea,să fie concretă,
simplă, clară, schematică, sugestivă, un tot unitar, să reprezinte trăsăturile caracteristice ale temei
respective. Trebuie să fie vizibilă şi realizabilă şi de către elevi, iar , la predare, însoţită,
concomitent de expunerea verbală.
Am constatat că învăţarea cu ajutorul desenului asigură însuşirea conştientă, activă,
temeinică a cunoştinţelor, este o modalitate atractivă de antrenare a elevilor în activitate.
La şcoală, pe tablă, la orele de geografie, folosesc frecvent schiţa geografică cu ajutorul
căreia generalizez informaţiile şi mă fac uşor de înţeles. În predarea/consolidarea noţiunilor
legate de formele de relief, treptele de relief, etajarea vegetaţiei, am aplicat această strategie
eficientă de învăţare.
Astfel, am utilizat cu insistenţă reprezentarea prin desen a grupelor de munţi şi a apelor
care le despart în momente diferite ale lecţiei – în predare /învăţare ( elevii desenând odată cu
mine), în fixarea cunoştinţelor sau în evaluarea lor, în verificarea din ora următoare (elevii
primind fişe de completare sau de identificare).

Iată câteva desene pe care le-am utilizat la clasă:

- pentru Carpaţii Meridionali:
 1 – râul ...................
Grpa M......... Grupa M. Grupa M. Grupa M.
2 – râul ...................
........................... ......................... ............................. ...........................
3 – râul ...................
5 1 4 – râul ...................
4 3 2
5 – râul ..................

- pentru carpaţii Occidentali:

2
Munţii

.................
..
1 - ...................................................
3
Munţii 2 - ....................................................

3 - ....................................................
Grupa 5
4 - ......................................................
M..............
........... 4
5 - .....................................................
1

De asemenea, de un real folos s-a dovedit a fi harta mută pe care am folosit-o la toate
orele în care s-au învăţat/consolidat marile unităţi geografice de relief.
Utilizând strategii didactice euristice bazate pe joc şi metode
interactive, am dirijat elevii să înveţe logic şi conştient,
munităţi antrenându-i în exerciţii variate de observare şi comparare( a
hărţii mute cu a celor fizice), de identificare a marilor unităţi
de relief (după literele sau cifrele indicate) , de utilizare a
culorilor convenţionale.
Astfel, printr-un exerciţiu permanent, în clasă, dar şi acasă, ca
temă, elevii mei şi-au format reprezentări geografice corecte,
şi-au însuşit mult mai uşor cunoştinţele respective şi şi-au consolidat deprinderile de orientare la
hartă. Pot spune cu mândrie că rezultatele obţinute la evaluarea unităţii de învăţare privind marile
unităţi de relief au fost peste aşteptări, toţi elevii obţinând rezultate foarte bune, ceea ce
dovedeşte că învăţarea activă prin folosirea desenului este foarte eficientă şi o recomand tuturor
colegillor.