Caiet de Sarcini - STRUCTURA + Comportare in Exploatare

5.
Tehnologia executiei lucrarilor de instalatii pentru constructii
5.1.Selecţia antreprenorului si contractul de antrepriză
5.2 Însuşirea proiectelor si elaborarea documentaţiei de execuţie de către antreprenor
5.3 Pregătirea producţiei

4.1 Graficul de execuţie
4.2 Graficul de aprovizionare
4.3 Fluxul de numerar previzionat pentru realizarea lucrărilor
4.4 Planul de asigurare al calităţii
5.5 Executia instalatiilor pentru constructii

5.5.1 Proceduri tehnice de executie
5.5.2 Alte prevederi ale procedurilor administrative legate de executia lucrarilor
5.6 Protectia muncii in Romania
5.1 Selecţia antreprenorului si contractul de antrepriză
Selectia antreprenorului (executantului)
Selectia antreprenorului este realizata de investitor si are la baza criterii de calificare

minimale care se refera la capacitatea financiara si cea tehnica dupa care pretul
lucrarilor este de multe ori definitoriu pentru alegerea acestuia.
Atunci cand investitorul este o autoritate publica procesul de achizitie a lucrarilor de

executie este reglementat prin prevederi cu caracter obligatoriu. In prezent acestea
sunt cuprinse in Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 60/2001 privind achizitiile
publice, in Hotãrârea Guvernului nr. 461/2001 pentru aprobarea normelor de aplicare
a Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 60/2001 si in Ordinul comun al Ministerului
Finanatelor Publice si al Ministerului Lucrarilor Publice Transporturilor si Locuinte
nr.1014 si 874 din 2001 pentru achizitia publica de lucrari.
In aceste reglementari sunt prezentate reguli stricte privind intreg procesul de

achizitie incepand cu documentele care trebuie puse la dispozitia ofertantilor si cu
anuntarea acestora cu prvire la intentia de selectie pana la procedura de analiza a
ofertelor si atribuirea contractului de proiectare.
Oferta de executie se face ca raspuns la Documentatia de selectie pe care

investitorul o pune la dispozitia ofertantilor. Oferta trebuie sa respecte cu strictete atat
continutul cat si forma indicata de investitor in Documentatia de selectie.
Documentatiile de selectie solicita, de regula, prezentarea ofertelor in doua sectiuni

distincte capabilitatea ofertantului si propunerea financiara .
1
In sectiunea financiara a ofertei ofertantul anunta pretul pentru care este dispus sa
realizeze lucrarile de executie conform cu listele de cantitati si caietele de sarcini
puse la dispozitie de beneficiar.
In sectiunea destinata capabilitatii ofertantul trebuie sa demonstreze investitorului atat

capabilitatea sa tehnica cat si cea financiara. Pentru demonstrarea capabilitatii
tehnice ofertantul trebuie sa prezinte dovezi (in forma solicitata de investitor) ca are
experienta si dotarea cu personal calificat si echipamente necesara executiei
lucrarilor. In ce priveste capabilitatea financiara aceasta se refera la la o serie de
elemente (certificat de onorabilitate de la Camera de Comert si Industrie, Certificate
de plata a impozitelor catre stat si autoritatile publice locale, etc.) care trebuie sa
convinga investitorul ca ofertantul poate derula financiar intreaga lucrare fara a
ajunge in situatii de blocaj financiar.
In vederea selectiei, care poate fi organizata sub forma de selectie de oferte in urma
unui anunt public sau in urma unor invitatii transmise ofertantilor (in cazul achizitiilor
publice trebuie invitati cel putin cinci ofertanti iar procedura se considera indeplinita
daca raspund invitatiei minimum doi ofertanti eligibili) ofertantii trebuie sa depuna
documentele solicitate in fisa de date a achizitiei. Odata cu depunerea documentelor
trebuie depusa (uneori) si garantia de participare la licitatie care este o suma ce se
returneaza ofertantilor care nu au castigat selectia, dar care poate fi pierduta de
ofertantul castigator daca dupa adjudecare, din cauze care il privesc, nu semneaza
contractul de proiectare.
Punctarea ofertelor se face dupa regula explicitata in documentatia de selectie, de

regula valoarea ofertei financiare departajand ofertantii, uneori termenul de realizare
a lucrarilor poate avea un punctaj important in selectie, alteori este impus si
nerespectarea lui duce la eliminarea ofertantului, elementele de capabilitate sunt
obligatorii iar neindeplinirea lor duce la eliminare.
Contractul de executie
Contractele de executie a lucrarilor de instalatii pentru constructii, ca si contractele de

executie a lucrarilor de constructii sunt contracte complexe in care regula de baza
trebuie sa fie acea ca riscurile in executarea contractului trebuie impartite corect intre
antreprenor si beneficiar.
De regula in documentatia de selectie antreprenorul gaseste si un proiect de contract

care reprezinta punctul de vedere al beneficiarului si la care antreprenorul trebuie sa
faca obsevatiile pe care le considera de cuviinta in oferta pe care o depune.
Pentru investitiile publice in Ordinul comun al Ministerului Finanatelor Publice si al

Ministerului Lucrarilor Publice Transporturilor si Locuinte nr.1014 si 874 din 2001
pentru achizitia publica de lucrari este prezentat si un formular de contract tip pe care
partile trebuie sa-l adapteze pentru lucrarile care fac obiectul selectiei.
Pentru investitiile finantate in diverse forme de Comunitatea Europeana sau de

institutii financiare internationale proiectele de contact impuse de finantator sunt cele
FIDIC (Federatia Internationala a Inginerilor Consultanti, abrevierea provine de la
2
forma in limba franceza). FIDIC a fost fondata in 1913 iar in prezenta are membrii din
circa 60 de tari de pe toate continentele, cuprinzand majoritatea inginerilor cu
activitate privata de consultata.
In forma din actuala (cea din 1999) FIDIC propune urmatoarele tipuri de contracte:
- contractul in forma scurta (Short Form of Contract – recomandat pentru
contracte cu valori relativ mici sau care grad mare de repetare);
- contractul pentru constructii (Contition of Contract for Construction –
recomandat pentru lucrari de constructii si engineering atunci cand
atreprenorul pune in opera un proiect realizat de beneficiar sau de o firma
specializata angajata de acesta, in acest caz antreprenorul poate proiecta
totusi detaliile de executie);
- contractul pentru proiectare, procurare si executie / la cheie (Condition of
Contract for EPC / Turnkey Projects –vezi capitolul 2.4);
- contractul pentru instalatii tehnologice, proiectare si executie-constructii
(Condition of Contract for Plant and Design–Build – recomandat pentru
cazul in care antreprenorul proiecteaza, aprovizioneaza si executa pentru
beneficiar conform cererilor acestuia lucrari de, constructii si instalatii dar
in acelasi timp poate furniza, eventual monta instalatii tehnologice )
Oferta este intotdeauna anexa la contractul de executie. Contractul si reglementarile

obligatorii specifice domeniului de executie guverneaza activitatea antreprenorului
pana la sfarsitul obligatiilor legate de lucrarile de executie.
5.2 Însuşirea proiectelor si elaborarea documentaţiei de execuţie de către

antreprenor
In procesul de insusire al proiectelor antreprenorul are obligatia (vezi capitolul 2.2) sa

depisteze neconformităţile şi neconcordanţele constatate în proiecte si trebuie sa
sesizeze beneficiarul în vederea soluţionării acestora.
Procesul de insusire fiind o etapa importanta in procesul de executie si trebuie sa

cuprinda minimum etapele de mai jos:
- verificarea legalitatii proiectului ( daca este verificat de un verificator autorizat
pentru domeniul specific, daca proiectantul a introdus in proiect observatiile
din raportul de verificare al verificatorului, daca proiectul a fost realizat de un
inginer de instalatii pentru constructii-vezi capitolul 4);
- verificarea breviarelor de calcul pe baza de indici;
- verificarea corelarii pieselor scrise cu piesele desenate;
- verificarea caietelor de sarcini din punct de vedere al conformitatii acestora
cu prevederile tehnice specifice pentru executie cu caracter obligatoriu;
- verificarea intregului proiect din punct de vedere functional;
- verificarea listelor de cantitati prin masuratori;
- verificarea fiselor tehnice si a caietelor de sarcini pentru utilaje din puct de
vedere al exigentelor impuse si a posibilitatilor de respectare a acestora prin
utilajelor existente pe piata;
3
Uneori in sarcina antreprenorului revine si elaborarea unor proiecte sau faze de
proiectare cu ar fi proiectele de organizare de santier (POE) sau detaliile de executie
pentru proiectele care au stat la baza selectiei antreprenorului.
5.2.1 Elaborarea detaliilor de executie (DE)
In principiu la faza DE, trebuie sa se intocmeasca doar detalii de executie pentru:

− confectii metalice;
− prefabricate din beton;
− instalatia electrica de semnalizare a avariilor.
In cazul in care, tipurile de materiale si utilaje, sau solutia tehnica difera foarte mult la
faza DE fata de faza PT, proiectul se va reface, documentatia la faza DE avand
acelasi continut ca la faza PT, mai putin urmatoarele documente:
− Documentatia pentru autorizatie de constructie;
− Documentatia de licitatie (instructiuni pentru ofertanti);
− Caietele de sarcini pentru utilaje;
− Caietele de sarcini pentru materiale.
La faza DE se pot intocmi:

− Instructiuni privind receptia lucrarilor;
− Instructiuni privind intocmirea carti tehnice a constructiei;
− Instructiuni de exploatare.
5.2.2 Proiectul de organizare a executiei lucrarilor – P.O.E.
Continut cadru al proiectelor de organizare a executiei lucrarilor (P.O.E.) este

reglementat Legea nr. 453 din 18.07.2001 (Anexa nr. 1) – pentru modificarea si
completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii si
unele masuri pentru realizarea locuintelor.
Proiectul de organizare a executiei lucrarilor ( P.O.E.) este necesar in toate cazurile in

care se realizeaza o investitie si obligatoriu atunci cand este solicitat in Certificatul de
urbanism, in aceasta situatie acesta se prezinta impreuna cu proiectul pentru
autorizarea executarii lucrarilor de constructii.
Proiectul de organizare a executiei lucrarilor trebuie sa cuprinda descrierea tuturor

lucrarilor provizorii pregatitoare si necesare in vederea asigurarii tehnologiei de
executie a investitiei, atat pe terenul aferent investitiei, cat si pe spatiile ocupate
temporar in afara acestuia, inclusiv cele de pe domeniul public.
Partea scrisa a POE trebuie sa contina ;

- lista si semnaturile proiectantilor care se completeaza cu numele in clar si
calitatea proiectantilor, precum si cu partea din proiect pentru care raspund ;
- un memoriu care va cuprinde descrierea lucrarilor provizorii (organizarea incintei,
modul de amplasare a constructiilor, amenajarilor si depozitelor de materiale,
asigurarea si procurarea de materiale si echipamente,asigurarea racordarii
4
provizorii la reteaua de utilitati urbane din zona amplasamentului, precizari cu
privire la accese si imprejmuiri si precizari privind protectia muncii) ;
- elementele tehnice de avizare privind racordarea provizorie la utilitatile urbane din
zona, necesare in vederea obtinerii acordului unic care se vor prezenta in cadrul
Fiselor tehnice intocmite in Proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de
constructii – P.A.C. sau P.A.D., dupa caz.
Partea desenata a POE, pentru lucrarile de mai mare amploare, se prezinta sub
forma unor planuri generale care trebuie sa contina amplasamentul investitiei cu
obiectivele acesteia si toate amenajarile si constructiile provizorii necesare, iar la cele
de o mai mica amploare elementele de organizare a executiei lucrarilor pot fi
prezentate si in planul de situatie privind amplasarea obiectivelor investitiei al
proiectului pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii.
In situatia in care desfiintarea necesita operatiuni tehnice complexe se va prezenta si

un proiect tehnic de organizare a executiei lucrarilor.
5.3 Pregătirea producţiei
Dupa insusirea proiectelor si aprobarea proiectelor realizate antreprenor se trece la

pregatirea productiei care consta in:
- intocmirea graficului de executie;
- intocmirea graficului de aprovizionare;
- intocmirea fluxului de numerar previzionat pentru executia lucrarilor.
5.3.1 Graficul de execuţie
Graficul de executie este o metoda de programare a desfasurarii procesului de

productie pentru realizarea unui produs. Metodele grafice de programare a lucrarilor
sunt detaliate in lucrari dedicate managementului firmelor de constructii si instalatii.
Din punct de vedere tehnologic, pentru intocmirea graficului de executie se identifica

procedurile si instructiunile de lucru specifice acesteia si sunt grupate pe activitati.
Activitatea poate fi simpla (o singura procedura), sau complexa (grupata pe obiecte
sau pe obiective) functie de nivelul de detaliere cerut de grafic
Graficul de executie prezinta intr-o forma sintetica activitatile, durata de realizare a

acestora, conditionarile care apar intre activitati si rezulta prin adunari simple
orizontala termenele de realizare a diverselor activitati si pe verticala necesarul de
forta de munca pe specialitati. Dupa introducerea tuturor informatiilor necesare in
grafic prin iteratii succesive pot fi optimizate resursele necesare executiei lucrarilor.
5.3.2 Graficul de aprovizionare
Dupa insusirea proiectului, pentru listele de cantitati insusite, pentru dotarile necesare
executiei (dotari cu utilaje, scule si dispozitive pentru montaj, dotari cu echipamente
de lucru si protectia muncii specifice lucrarilor, alte dotari necesare) si pentru servicii
pe care antreprenorul doreste sa le contracteze in vederea punerii in opera a
proiectului, se intocmeste o lista de aprovizionare.
5
Programul de aprovizionare rezulta din schimbul de informatii dintre antreprenor si
furnizorii acestuia conform procedurii (din manualul de asigurare a calitatii) care
detaliaza procesul de aprovizionare. Majoritatea antreprenorilor solicita prin comenzi
in vederea ofertarii preturi, termene de livrare si conditii de plata conform cu
prevederile din documentatia de executie. Program de aprovizionare sta la baza
graficului de executie. Dupa aprobarea graficului de executie se extrage din acesta
graficul de aprovizionare care sta la baza contractarii si aprovizionarii cu materiale,
utilaje si echipamente.
5.3.3 Fluxul de numerar previzionat pentru realizarea lucrărilor
Pe baza graficului de executie si avand in vederea platile pentru aprovizionare

(furnizori), pentru manopera si alte cheltuieli ale antreprenorului, precum si incasarile
de la beneficiarul lucrarii se intocmeste fluxul de numerar previzionat pentru lucrare,
pa baza unui formular simplu in care intrarile (incasarile) se aduna la diponibil (daca
este indicat un disponibil iar iesirile ( platile) se scad. De regula nu se indica un
disponibil si atunci fluxul de numerar este unul negativ in care platile sunt ,cel putin in
prima perioada, sunt mai mari decat incasarile. In aceste conditii antreprenorul
trebuie sa asigure din surse proprii un disponibil necesar desfasurarii lucrarilor.
5.3.4 Planul de asigurare al calităţii
Continutul planului de asigurare al calitatii trebuie sa cuprinda cel putin:

- Prezentarea lucrarii;
- Scop si domeniul de aplicare;
- Documente de referinta;
- Responsabilitati de elaborare;
- Controlul documentelor si datelor;
- Apovizionarea;
- Organizarea lucrarilor si responsabilitati privind executia;
- Controlul calitatii;
- Gestionarea documentelor referitoare la calitate.
In anexa…este prezentat un exemplu de plan de asigurare al calitatii pentru lucrarile
de executie a unei centrale termice.
In urma lucrarilor de pregatire a productiei rezulta documentatia de executie care este

formata din :
- proiectul de executie care contine fazele PT, DE eventual POE;
- graficul de aprovizionare;
- graficul de executie;
- fluxul de numerar previzionat;
- procedurile si instructiunile de lucru specifice lucrarii.
Documentaia de executie trebuie aprobata de conducerea antreprenorului conform cu

compententele specifice dupa care aceasta este predata responsabilului de lucrare
pentru inceperea lucrarilor .
5.5 Executia instalatiilor pentru constructii
6
Beneficiarul anunţă intenţia de a începe lucrarile autoritatii publice care a emis
autorizaţia de construcţie şi Inspectoratului Teritorial al Inspectiei pentru Constructii di
zona de responsabilitate apoi trimite antreprenorului Ordinul de incepere a lucrarilor si
copia Autorizatiei de executie.
Inainte de preluarea amplasamentelor seful punctului de lucru efectueaza instructajul

de protectie a muncii, specific lucrarilor care urmeaza sa se desfasoare, pentru tot
personalul.
Antreprenorul preia amplasamentele şi fronturile de lucru consemnand acest lucru in

procese-verbale, acestea fiind faze determinante in planul de asigurare al calitatii.
5.5.1 Proceduri tehnice de executie
Definitii si prescurtari utilizate in procedurile tehnice de executie si in

instructiunile de lucru
Definitiile si prescurtarile trebuie sa fie conforme cu Manualul Calitatii, editia si revizia

in vigoare.
Documente de referinta – documente de rang superior procedurii (Manualul Calitatii,

standarde, legislatie in vigoare etc.).
Documente asociate – documentele de acelasi rang sau de rang inferior procedurii la

care se va face referire in textul procedurii.
Procedura Generala (PG) – document care descrie modul de indelinire a unei conditii
impusede elementele 4.1 si 4.2 ale standardului de referinta pentru sistemul calitatii
adoptat.
Procedura Sistem Calitate (PSC) – document care descrie cum se asigura

indeplinirea unei conditii impuse de elementele 4.3 – 4.20 ale standardului de
referinta pentru sistemul calitatii adoptat.
Procedura Tehnica de Executie (PTE) – document care descrie tehnologia de

executie pe faza pentru o categorie de lucrari.
Instructiune Tehnica de Executie (ITE) – document care detaliaza o operatie dintr-o

faza de executie.
Procedura administrativa (PA) – document care descrie modul de realizare a unei

activitati din cadrul unui compartiment functional al societatii si responsabilitatile
corespunzatoare, indicand si modul de rezolvare, aprobare, difuzare, gestionare si
completare a dformularelor si tuturor actelor care se intocmesc.
Procedura de lucru (PL) pentru laboratoare de incercari – document care

reglementeaza toate aspectele privind executarea incercarilor (caracteristici proba,
7
pastrare si pregatire proba, executarea incercarii, prelucrarea rezultatelor,
echipamentele de incercare, materiale consumabile).
Instructiunea de lucru (IL) – document care detaliaza o operatie din cadrul unei
activitati, iar in laboratoare este documentul care reglemeteaza operatiunile pentru
echipamente (punerea in functiune, utilizarea, intretinerea aparaturii, prevederi de
securitatea si sanatatea muncii).
Toate documentele care descriu intr-o forma sau alta executia instalatiilor trebuie
organizate in proceduri si instructiuni.
Prezentam mai jos procedurile si instructiunile de lucru mai des utilizate in executia
instalatiilor pentru constructii.
Prezentam, o procedura tehnica de executie si o instructiune de lucru in format

conform cu ISO 9001. Alte proceduri si instructiuni au fost prezentate numai in
descrierea tehnologica pentru a nu repeta elementele care tin de organizare.
8
Montare a conductelor de Beneficiar
alimentare cu apa din otel ……………………………….
asamblate prin sudura
SC………………….. PTE – XII.1 – 07
Data Supervizor Codul Pagina

documentului
……………… ……………
….. PTE
1. SCOP
1.1. Precizeaza etapele si modul de executie a lucrarilor pentru montarea conductelor
de alimentare cu apa din otel asamblate prin sudura, folosite pentru transportul
apei in localitati si la consumatori.
2. DOMENIU
2.1. Se aplica de catre toate santierele care executa aceste lucrari de montare
conducte din otel, ingropate, asamblate prin sudura, izolate anticoroziv.
Procedura are caracter general (cadru), executantul trebuie sa elaboreze
instructiuni tehnice de executie pentru investitia in lucru.
3. DEFINITII
3.1. Este conforma cu Manualului Calitatii al SC…… editia …..si revazut in …..
3.2. Termeni specifici utilizati:
3.2.1. Instalatie - ansamblu de constructii, aparate, masini, conducte si
accesorii.
3.2.2. Conducta - constructie executata din elemente tubulare, rigide,
asamblate convenabil si etans, pentru a permite transportul si distribuirea
materialelor aflate in stare fluida sau fluidizata (materiale pulverulente in
suspensie intr-un fluid).
3.2.3. Sant de pozare conducta - transee excavata realizata pe traseul si la cota
proiectata, sustinuta corespunzator naturii terenului, adancimii de pozare
si suprasarcinilor din vecinatatea traseului .
3.2.4. Teava izolata - teava din otel izolata interior si exterior, la lungimea livrata
de furnizor, pregatita in vederea asamblarii in conformitate cu prevederile
proiectului si caietului de sarcini cu extremitatile nedeformate si
nedistruse.
3.2.5. Tronson de proba - lungime prestabilita din tevi de otel asamblate prin
sudura ( tronsoane de min.200 m), pozat la cota, cu masive de ancoraj
din beton, acoperit cu umplutura de pamant, cu sectiunile de imbinare
vizibile si capetele amenajate pentru efectuarea probei de presiune cu blocaje
speciale asigurate pentru preluarea presiunii de proba.
3.2.6. Cot/curba - un element de conducta care determina schimbarea directiei
acesteia conform cu traseul proiectat.
Intocmit ……………… ACTUALIZARE Verificat
..
Verificat ……………… 0 1 2 3 4 5 6
….
9
SC………………….. PTE – XII.1 – 07

documentului
……………… ……………
….. PTE
3.2.7. Masiv de ancoraj - bloc monolit din beton realizat in punctele indicate in
proiect care are ca scop imobilizarea conductei la socurile provocate de
presiunea apei din conducta sau de alti factori, in timpul exploatarii.
3.2.8. Camine constructii de beton sau caramida, amplasate si executate pe
traseul conductei in care se monteaza vane, ventile, goliri si alte
dispozitive care asigura manevrele si exploatarea in conformitate cu
prevederile proiectului.
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
4.1. Manualul Calitatii al Firmei editia si revizia in vigoare.
4.2. Standarde in domeniu:
STAS 11595/83 SR EN 288-2/95 SR EN 2684M/96
SR EN 288-3/95 SR EN 22553/96 CR 7-87
SR EN 287-1/95 SR EN 719/95 SR EN 288-1/95
4.3. Paslarasu I,Rotaru N.,Teodorescu M., Alimentari cu apa, Ed.
Tehnica,Bucuresti, 1981
4.4. Draghici N.N., Conducte pentru transportul fluidelor, Ed. Tehnica, Bucuresti,
1971
4.5. Normativ C 150/84 privind calitatea imbinarilor sudate din otel, ale
constructiilor industriale si agricole.
4.6. Ordin 1507/96 al Ministerului Industriilor de aprobare Procedura tip de
atestare a capabilitatii agentilor economici de a executa structuri sudate.
5. RESPONSABILITATI
Conducerea si controlul executiei unei conducte de alimentare cu apa din otel,
ingropata, asamblata prin sudura, se asigura prin personal calificat, stabilit de catre
conducerea SC….. in scris si avand urmatoarele responsabilitatile enumerate mai jos.
5.1. Supervizorul lucrarii (seful de santier)
5.1.1. Sa asigure buna organizare a procesului de productie, a conditiilor
necesare executarii lucrarilor de montare a conductei din otel conform
cu prescriptiilor tehnice, caietul de sarcini si proiectul lucrarii.

..
Verificat ……………… 0 1 2 3 4 5 6
….
10
SC………………….. PTE – XII.1 – 07

documentului
……………… ……………
….. PTE
5.1.2. Sa adapteze prezenta procedura cadru, printr-o instructiune tehnica de

executie, la conditiile concrete ale investitiei pe care o executa, respectand
proiectul, standardele normativele, instructiunile tehnologice. Sa asigure
difuzarea si instruirea personalului implicat in executia conductei.
5.1.3. Sa organizeze aprovizionarea si gospodarirea judicioasa si
economisirea materialelor necesare realizarii lucrarilor ce i-au fost
incredintate si sa ia masuri organizatorice de prevenire a folosirii
materialelor si produselor ce nu sint insotite de acte doveditoare a
calitatii cit si a celor ce nu realizeaza cerintele de asigurare a calitatii
mentionate in specificatii tehnice.
5.1.4. Sa asigure conditii tehnice corespunzatoare pentru efectuarea tuturor
determinarilor impuse materialelor, inainte de incorporarea acestora in
lucrari luind masuri de carantina la aparitia accidentala a unor abateri,
conlucreaza permanent cu proiectantul, beneficiarul, laboratorul de
incercari in constructii si organele de control a calitatii pentru prevenirea
aparitiei abaterilor si a stingerii abaterilor accidentale ivite in decursul
executiei.
5.1.5. Sa dispuna oprirea lucrarilor ce au abateri ivite in mod accidental, sa
propuna impreuna cu controlorul de calitate masuri de remediere
imediate, iar pentru lucrari necorespunzatoare calitativ sa ia masuri de
tragere la raspundere a celor vinovati si de remediere in termene utile a
tuturor aspectelor necorespunzatoare conform solutiilor dispuse de
proiectantii lucrarilor.
5.1.6. Sa respecte indicatiile date de organele Inspectiei de Stat in Constructii,
de organele beneficiarului si proiectantului, de organul propriu de
control al calitatii al santierului, al sucursalei si al societatii referitor la
termenele de executie a remedierilor si a masurilor dispuse pentru
prevenirea in viitor a altor constatari similare.
5.1.7. Sa asigure personalul calificat pentru executarea lucrarilor de montare
conducte din otel asamblate prin sudura.
5.1.8. Asigura utilajele si dispozitivele necesare (mijloace de ridicat,
echipament de tragere a tevilor ) pentru executia lucrarilor in
conformitate cu graficele de executie .

..
Verificat ……………… 0 1 2 3 4 5 6
….
11
SC………………….. PTE – XII.1 – 07

documentului
……………… ……………
….. PTE
5.2. Inginer sef constructor

5.2.1. Asigurarea documentelor tehnice de executie (proiecte, caiete de
sarcini, STAS-uri si normative tehnice in vigoare).
5.2.2. Instruirea periodica a personalului tehnic din subordine (sef lot, sef punct
lucru, inginer, maistru, compartimente functionale) privind executia si
asigurarea calitatii lucrarilor cu intocmirea proceselor verbale de instruire
- cod AQ-067/2000.
5.2.3. Asigurarea de personal calificat si autorizat.
5.2.4. Verificarea instruirii cunostintelor tehnice si a aplicarii lor in procesul de
executie.
5.2.5. Organizeaza si asigura intocmirea si gestionarea tuturor documentelor
care atesta executia lucrarilor.
5.3. Inginer sef mecanic
5.3.1. Asigura starea de functionare la parametrii normali a tuturor utilajelor,
instalatiilor si mijloacelor de transport utilizate in fluxul tehnologic pe faze
de executie.
5.4. Responsabilul tehnic cu executia
5.4.1. Participa la receptiile lucrarilor ajunse in faza determinanta prevazuta in
planurile de control date de proiectant si vizeaza, valideaza prin stampila
aplicata pe fiecare pagina PTE si inregistreaza in Registrul de evidenta
fazele la care a participat.
5.4.2. Admite executia lucrarilor numai pe baza proiectelor si a detaliilor de
executie verificate de specialisti verificatori de proiecte atestati.
5.4.3. Intocmeste si tine la zi registrul de evidenta fazelor determinante impuse
pentru lucrarile de montare conducte din otel, la care participa in calitate
de RTE atestat.
5.4.4. Opreste executia lucrarilor in cazul in care s-au produs defecte grave de
calitate sau abateri de la prevederile proiectului de executie si permite
reluarea lucrarilor numai dupa remedierea lor.
5.4.5. Trimestrial va intocmi si transmite la Directorul de Productie lista
principalelor neconformitati aparute la lucrarile controlate, conform PA 4.9-
O0l-02 Responsabil tehnic cu executia.

..
Verificat ……………… 0 1 2 3 4 5 6
….
12
SC………………….. PTE – XII.1 – 07

documentului
……………… ……………
….. PTE
5.5. Sef lot

Raspunde de executarea lucrarilor ce i-au fost incredintate, cu respectarea
stricta a proiectelor de executie, a caietelor de sarcini, a prescriptiilor tehnice si
are urmatoarele obligatii:
5.5.1. Sa ia masuri pentru executarea corecta a operatiunilor de trasare si sa
urmareasca pe tot parcursul executiei respectarea riguroasa a
caracteristicitor geometrice cu incadrarea in toleranteie admise de caietul
de sarcini.
5.5.2. Sa controleze in toate fazele de executie, modul in care sefii punctelor de
lucru, maistrii si inginerii de schimb asigura respectarea riguroasa a
tehnologiei de executie si a prezentei Proceduri Tehnice de Executie.
5.5.3. Sa verifice corespondenta permanenta a conditiilor calitative ale
materialelor si instalatiilor inainte de introducerea lor in opera, cu
specificatiiIe tehnice incluse in caiete de sarcini, norme, STAS-uri si sa
dispuna masuri de retragere si interzicere a folosirii acestora pina la
reconfirmarea calitatii acestora.
5.5.4. Sa intocmeasca instructiuni tehnice de executie specifice cu tehnologia
impusa prin caietul de sarcini si proiectul lucrarii corelate cu utilajele ce le
are in dotare, specificand punctele obligatorii de control calitativ pe faze
tehnologice de executie.
5.5.5. Sa verifice intocmirea si tinerea la zi a tuturor documentelor de atestare
calitativa a executiei lucrarilor, procese verbale de lucrari ascunse, de
receptie calitativa, de probe de presiune in conformitate cu prescriptiite
tehnice, caiet de sarcini, programul de control dat de proiectant si ale
prezentei proceduri.
5.5.6. Sa participe la verificarea lucrarilor ce devin ascunse si sa intocmeasca
cu personalul AQ, beneficiarul, montorul si alte organe autorizate ,
documentele prevazute de reglementarile in vigoare pentru aceste lucrari.
5.6. Sef punct de lucru (inginer schimb sau maistru schimb)
Seful punctului de lucru raspunde impreuna cu sefii de echipa si muncitorii de
calitatea operatiilor efectuate si au urmatoarele obligatii:

..
Verificat ……………… 0 1 2 3 4 5 6
….
13
SC………………….. PTE – XII.1 – 07

documentului
……………… ……………
….. PTE
5.6.1. Sa organizeze locurile de munca si procesele de productie astfel incit sa

creeze conditiile necesare pentru executarea lucrarilor.
5.6.2. Sa controleze calitatea lucrarilor executate de echipele a caror activitate
o coordoneaza in toate etapele de executie, inclusiv la predarea -
primirea lucrarilor intre echipe.
5.6.3. Sa indrume si sa controleze activitatea sefilor de echipa si a
muncitorilor pentru respectarea riguroasa a detaliilor de executie din
proiect, a prezentei Procedurii Tehnice de Executie si a instructiunii
tehnice de executie pentru investitia in lucru, a realizarii cerintelor
calitative impuse in caietul de sarcini.
5.6.4. Sa pregateasca operatii de trasare si nivelment la lucrarile incredintate
spre executie pe care sa le supuna verificarilor si confirmarilor organelor
abilitate pentru confirmarea acestora (topometru santier).
5.6.5. Sa verifice calitatea materialelor si elementelor de constructii inainte de
introducerea in lucrare referitor la incadrarea acestora in prescriptiile si
cerintele specifice mentionate in caietele de sarcini si prevederile
tehnice.
5.6.6. Sa participe la receptia pe faze si sa anunte seful de lot pentru
convocarea comisiei de receptie pe faze a lucrarilor executate de
formatiile de lucru din subordinea sa, pe intreg fluxul tehnoiogic de
executie .
5.7. Topometru santier
5.7.1. Asigura efectuarea masuratorilor topo-geodezice necesare in vederea
executiei Iucrarilor.
5.7.2. Preluarea de la investitor si proiectant a reperelor topo pentru Iucrarile ce
urmeaza sa fie executate de santier, asistat de seful de santier sau
inginerul sef constructor.
5.7.3. Intocmeste schemele de trasare generale si de detaliu a lucrarilor si
completeaza formularele specifice.

..
Verificat ……………… 0 1 2 3 4 5 6
….
14
SC………………….. PTE – XII.1 – 07

documentului
……………… ……………
….. PTE
5.8. CQ santier
5.8.1. Intocmeste PCCVI-ul aferent acestei proceduri, efectueaza inspectii de
urmarire a calitatii executiei in punctele obligatorii de stationare
mentionate in P.C.C.V.I. si valideaza docurnentele de atestare calitativa
specifice lucrarii.
5.8.2. Inscrie in documentele stabilite prin "Sistemul propriu de asigurarea
calitatii" toate constatarile in urma controlului efectuat pentru realizarea
cerintelor impuse de standarde, normative si caiete de sarcini.
Instiinteaza in scris conducerea santierului asupra nerespectarii solutiilor
din documentatia faza DDE prin deschiderea RNC-ului, urmarind
realizarea lichidarii neconformitatii.
5.8.3. Participa la verificarea calitatii lucrarilor la principalele faze de executie
stabilite prin programele de control ale proiectantului si semneaza
procesele verbale de atestare a calitatii.
5.8.4. Instiinteaza operativ conducerea santierului si in maximum 24 ore
inspectiile teritoriale ale ISCLPUAT (sub semnatura sefului de santier) de
producerea unor accidente tehnice.
5.8.5. Verifica respectarea de catre factorii implicati a prevederilor Legii 10/1995
privind calitatea in constructii cu privire la utilizarea numai a materialelor
fabricate pe baza de standarde pentru care s-au emis certificate de
conformitate si echipamente si procedee noi pentru care exista
agremente tehnice.
5.8.6. Verifica realizarea prevederilor "Regulamentului pentru asigurarea
activitatii metrologice".
5.8.7. Participa la inspectiile efctuate de organele ISCLPUAT si a organelor sale
teritoriale si verifica aducerea la indeplinire a masurilor dispuse de
acestia, comunica in scris la termenele scadente sub senmnatura sefului
de santier modul de rezolvare a masurilor stabilite de organele
ISCLPUAT.
5.9. Sef laborator grad III/ Responsabil profil

..
Verificat ……………… 0 1 2 3 4 5 6
….
15
SC………………….. PTE – XII.1 – 07

documentului
……………… ……………
….. PTE
5.9.1. Organizeaza si conduce activitatea laboratorului in vederea efectuarii

tututor determinarilor de laborator prevazute in caietul de sarcini al lucrarii
cu inregistrarea rezultatelor in formularele specifice prevazute in MCL si
prezenta procedura.
5.9.2. Anunta in scris seful de santier si seful laborator grad II in cazul
aparitieiunor rezultate sub cele impuse de caietul de sarcini.
5.10. Responsabil metrolog santier
5.10.1. Completeaza si tine la zi "Registrul de programare la etalonare/
verificare metrologica a mijloacelor de masurare" de santier specifice
pentru verificarea la proba de presiune.
5.10.2. Completeaza si tine la zi "Registrul unic de evidenta a mijloacelor de
masurare"
5.10.3. Completeaza fisele de evidenta a mijloacelor de masurare si
eticheteaza aparatura conform PA 4.11-001-01. Controlul EIMI.
5.10.4. Realizeaza instruirea personalului pentru utilizarea corecta a
aparaturii.
5.10.5. Controleaza felul in care este exploatata si intretinuta aparatura pe
teren, urmarind totodata, si termenele scadente pentru verificare.
5.11. Merceolog aprovizionare
5.11.1. Analizeaza materialele Ia furnizori calitativ si cantitativ precum si
documentele insotitoare.
5.11.2. Raspunde in timpul transportului de integritatea materialelor
transportate.
5.11.3. Participa ca membru in comisia de receptie la receptionarea
materialelor Ia intrarea in depozitul sucursalei/ santierului.
5.12. Sef statie betoane/ sortare
5.12.1. Raspunde de receptionarea, depozitarea si gospodarirea materialelor
componente: agregate, ciment, aditivi, apa (cind nu se utilizeaza o
sursa de apa potabila), in vederea asigurarii caracteristicilor calitative
impuse.

..
Verificat ……………… 0 1 2 3 4 5 6
….
16
SC………………….. PTE – XII.1 – 07

documentului
……………… ……………
….. PTE
5.12.2. Aplicarea dupa caz a masurilor ce se impun penrtu pregatirea

agregatelor: sortare, spalare, incalzirea sau racirea componentilor
betonului, etc.
5.12.3. Asigurarea intretinerii instalatiilor de preparare a betonului.
5.12.4. Verificarea metrologica a instalatiilor de preparare a betonului.
5.12.5. Verificarea operativa a instalatiilor de dozare, in conformitate cu
prevederile legale.
5.12.6. Verificarea operativa, cel putin o data pe saptamina , a instalatiilor de
dozare prin procedee corespunzatoare (greutati etalonate, masuratori,
etc.).
5.12.7. Respectarea caracteristicilor sortimentului de beton comandat in ceea
ce priveste granulozitatea agregatelor, tipuI si dozajuI de ciment,
tasarea, temperatura, etc.
5.12.8. Efectuarea in conditii corespunzatoare a transportului de beton.
5.12.9. Respectarea ritmului de livrare.
5.12.10. Efectuarea si frecventa incercarilor, pentru controlul productiei.
5.12.11. Eliberarea certificatelar de calitate pentru betoanele livrate.
5.11.12. Evidenta productiei.
5.12.13. Adoptarea masurilor corespunzatoare la sesizarea laboratorului
privind aparitia unor rezultate necorespunzatoare pe componentii
betonului sau betonul proaspat.
5.12.14. Identificarea beneficiarilor Ia care a livrat betonul ai carui parametrii
au rezultat necorespunzatori, pe betonul intarit, si sa le comunice
datele.
5.13. Operator fabrica de betoane
5.13.1. Raspunde de dozarea componentilor, in conformitate cu retetele si
aducerea periodica a cantarelor pe 0 dupa golirea cupei.
5.13.2. Malaxarea corespunzatoare a betonului.

..
Verificat ……………… 0 1 2 3 4 5 6
….
17
SC………………….. PTE – XII.1 – 07

documentului
……………… ……………
….. PTE
5.13.3. Intretinerea utitajelor pe care le are in primire, manipularea lor corecta,

sesizarea imediata a oricarei defectiuni, spalarea tobei betonierei la terminarea
schimbului sau in cazul unor intreruperi de functionare mai mari de 1/2 ora,
golirea completa si spalarea buncareIor de beton cel putin de doua ori de
schimb, dupa intreruperi de alimentare mai mari de 1/2 ora sau la modificarea
sortimentului de beton.
6. PROCEDURA
6.1. Lucrari pregatitoare
6.1.1 Seful de Iot instruieste personalul din subordine cu privire Ia:
- receptionarea si depozitarea tevilor la Iocul de punere in opera: receptia
consta in verificarea actelor insotitoare (certificate de calitate), concordanta
intre tipodimensiuniIe comandate si cele primite, vizuala a starii tehnice a
tevilor;
- receptionarea celorlalte materiale (mufe, garnituri, vane, fitinguri)
6.1.2. Trasarea si pichetarea pe teren a traseului conductei.
Trasarea pe teren a traseului tuburiIor se executa conform STAS 9824-5 de catre
compartimentul TOPO santier, reperii de urmarire predandu-se sefului de lucrare si
completarea formularelor specifice (vezi cap.7).
6.2. Montarea conductelor
6.2.1. Executarea sapaturilor pentru conducte, camine, etc.
- executia transeelor pentru pozarea conductelor se face cu respectarea
prevederilor proiectului, a normelor de protectie a muncii in constructii, a
conditiilor locale de teren;
- sapatura transeelor, functie de adancimea acesteia, se executa mecanizat sau
manual pana la atingerea cotei de realizare a patului de pozare;
- patul de pozare se executa exclusiv manual si cu putin timp inainte de
montarea tevilor din otel pentru a evita inmuierea terenului din apa de ploaie
sau de in Iltrare;
- sprijinirea peretilor transeei se face conform prevederilor din proiect cu
recomandarea ca elementele de sprijinire sa fie astfel fixate incit sa permita
montarea elementelor de conducta, fara pericol de prabusire a malurilor.

..
Verificat ……………… 0 1 2 3 4 5 6
….
18
SC………………….. PTE – XII.1 – 07

documentului
……………… ……………
….. PTE
6.2.2. Pregatirea stratului suport de fundare si a pantelor scurgere.

- fundul transeei trebuie sa respecte panta si adincimea indicata in proiect;
- in caz de teren instabil, prin proiect se specifica lucrarile suplimentare pentru
realizarea unei fundatii stabile;
- la fundul transeei se realizeaza un pat de pozare cu o grosime conform
proiect;
- in conditiile unui pamant sfaramicios (nisip, pietris) pozarea se poate face
direct pe acest sol dupa nivelarea corespunzatoare pentru a realiza o
rezemare uniforma pe toata lungimea, iar cand fundul transeei nu este
corespunzator se va asterne un strat compactat de min. 10 cm dintr-un
material granular (nisip 0,3 mm);
- la o panta mare a transeei se recomanda ca patul de pozare sa fie realizat din
beton;
- suprafata patului de pozare trebuie sa fie continua, neteda si sa nu contina
particule mari care pot produce incarcari punctiforme asupra tubului;
- se asigura rezemarea conductei pe toata lungimea acesteia, respectandu-se
panta de montaj proiectata, se iau masuri impotriva aIunecarii in cazul pantelor
pronuntate;
- executarea patului de pozare si montarea conductelor se vor face numai in
absenta apei;
- la pozarea tuburilor in vederea respectarii pantei Iongitudinale se adopta una
din urmatoarele metode:
• jaloane de nivel (teuri);
• nivele cu luneta;
• aparate cu laser.
6.2.3. Pregatirea conductelor de alimentare din otel.
- pe durata executiei, conductele trebuie protejate impotriva patrunderii
corpurilor straine, prin dopuri, panouri, flanse oarbe;

..
Verificat ……………… 0 1 2 3 4 5 6
….
19
SC………………….. PTE – XII.1 – 07

documentului
……………… ……………
….. PTE
- verificarea dimensiunilor si caracteristicilor tuburilor se face atat la primirea

acestora pe santier, cat si la depozitarea pe marginea santului. Verificarea are
ca obiect: aspectul, dimensiunile tuburilor, eventualele degradari din transport
sau manevrari anterioare;
- verificariIe pe santier se efectueaza cu sabloane speciale si se refera in
special Ia extrernitatile tubului, in scopul realizarii corecte a imbinarii.
Verificarea pe santier nu scuteste producatorii de obligatia verificarii tuburilor;
- tuburile se descarca direct din mijloacele de transport de-a lungul transeei, cu
respectarea urmatoarelor reguli:
• descarcarea cat mai de transee pentru a se evita manevre
ulterioare suplimentare;
• descarcarea pe partea opusa depozitelor de pamant
rezultate din sapatura, astfel incat sa poata fi usor coborite
peste marginea transeei pentru pozarea lor;
• respectarea distantelor prevazute in normele de protectie
a muncii;
• asezarea tuburilor pe generatoare, fara sa se sprijine pe
mufe sau pe capetele drepte.
6.2.4. Lansarea in transee:
- se stabileste modul de asarnblare la suprafata sa in excavatie functie de
mijloacele disponibile si forta de munca;
- lansarea in transee a tuburilor se face astfel incat sa se evite orice ciocnire a
acestora;
- nu se utilizeaza cabluri sau lanturi neprotejate. Se recomanda folosirea
chingilor late, evitandu-se astfel deteriorarea stratului superficial al tuburilor.
Pentru dirijarea tuburilor grele se pot folosi funii legate de capetele tubului;
- in functie de conditiile de montare, de greutatea tuburilor si de utilajele utilizate,
prin proiect, se prevede modul de Iansare a tuburilor, in functie de felul transeii
si a tehnologiei de sprijinire a peretilor;

..
Verificat ……………… 0 1 2 3 4 5 6
….
20
SC………………….. PTE – XII.1 – 07

documentului
……………… ……………
….. PTE
- tuburile cu diametrul mai mare de 400 mm se trag pe orizontala (pe fundul

transeii) cu ajutorul unor carucioare sau, dupa caz, cu role si chituci rotunzi de
lemn.
6.2.5. Executarea imbinarilor
Asamblarea prin sudare a tevilor din hotel
A. Se stabileste modul de asamblare (Ia suprafata sau in sant pe patul de
pozare), in functie de specificul amplasamentului, utilajele de manevrare si
forta de munca.
B. Tevile din otel se asambleaza prin asezarea lor cap la cap si solidarizarea
provizorie cu hafuri de sudura. Daca asamblarea se face la suprafata, numarul
de tevi care se sudeaza se stabileste in functie de conditiile locale,
echipamentele de manevra, aliniamente.
C. Se executa sudurile complete in conditiile prevazute de standarde, caietele de
sarcini, normative, urmarindu-se ca la manipularile de punere pe pozitie (pat
pozare in sant) sa nu se produca degradari ale tevilor si izolatiei.
D. Se executa verificarea sudurilor prin gamagrafiere in conformitate cu
procedura tehnica specifica, se comunica rezultatele si se fac corecturile
necesare.
E. Tronsoanele sudate Ia suprafata se Ianseaza in sant pe patul de pozare
folosindu-se macarale, lansatoare, sau trepiede echipate cu chingi de protectie
a izolatiei exterioare.
F. Montarea vanelor, golirilor, ventilelor si a celorlalte armaturi de pe traseul
conductei se va face la pozitia indicata in proiect dupa lansarea coductei in
sant cu garniturile introduse in buloane stranse in vederea probarii.
G. Asigurarea continuitatii unui tronson de proba se va realiza prin suduri
executate la pozitie, din gropi largite sapate special din care se scoate apa si
se asigura impotriva prabusirii malurilor.

..
Verificat ……………… 0 1 2 3 4 5 6
….
21
SC………………….. PTE – XII.1 – 07

documentului
……………… ……………
….. PTE
6.2.6. Executia masivelor de ancoraj, caminelor de vane

- masivele de ancoraj se executa din beton si sunt pozitionate in punctele si la
dimensiunile din proiect;
- caminele de vane se realizeaza din beton armat la cotele din proiect cu
respectarea prescriptiilor de turnare si prepararea betoanelor.
6.2.7. Verificarea imbinarilor, pantelor si executarea probelor de presiune pentru
verificarea etanseitatii
- verificarile, incercarile si probele punerii in functiune se fac la conductele noi si
la inlocuirea de conducte;
- inainte de efectuarea probei de presiune se verifica:
• concordanta lucrarilor executate cu proiectul;
• pozitia si executia caminelor, echiparea acestora;
• calitatea sudurilor si a imbinarilor;
- proba de presiune, spalarea si dezinfectarea conductelor se executa conform
prevederilor STAS 4163-3, STAS 3051 si caietelor de sarcini intocmite de
proiectant in conformitate cu prevederile producatorului de materiale.
6.2.8 Realizarea umpluturii si compactarii
- pana la efectuarea probei de presiune, se face o umplutura partiala pentru a
se controla etanseitatea acestora;
- pe lungimea tronsonului de conducta care se pregateste pentru proba de
presiune se realizeaza umplutura compactata manual, pe zona de siguranta,
30 cm deasupra generatoarei conductei, imbinarile fiind lasate descoperite
pentru a observa eventualele pierderi de apa in timpul probei de presiune.
Materialul folosit este pamant selectat nisip pietris conform caietului de sarcini.
- Dupa terminarea probei pe tronson, santul se umple cu pamant excavat care se
compacteaza in straturi de max 30 cm, pana la cota finala si se executa
legatura cu tronsonul adiacent, probat anterior, imbinarile intre tronsoane
ramanand descoperite pana la proba generala a conductei, la presiune.

..
Verificat ……………… 0 1 2 3 4 5 6
….
22
SC………………….. PTE – XII.1 – 07

documentului
……………… ……………
….. PTE
- Dupa efectuarea probei de presiune se vor efectua urmatoarele operatii:

· Intocmirea procesului verbal aI probei de presiune
. Realizarea izoiatiei in sectiunile sudate, conf. Procedurii specifice
· Remedierea eventualeior defectiuni constatate
· Umplerea transeei in zona imbinarilor
· Umplerea transeei la cota finala
· Verificarea gradului de compactare conform prevederilor proiectuiui, pe
straturi de realizare a umpluturii
- Realizarea gradului de compactare specificat in proiect se realizeaza prin utilizarea
miJloacelor de compactare mecanica, cu exceptia cazurilor in care
producatorul conductelor sau alte reglementari tehnice interzic acest lucru in
zona de deasupra conductei.
6.2.9. Racordarea cu bransamentele si celelalte ramuri se face in conformitate cu
detaliile prevazute in documentatia de executie.
6.2.10. Protectia anticoroziva a conductelor se va face in conformitate cu Procedurile
Tehnice de Executie PTE XI.2-01 si PTE XII.1-06.
6.2.11. Trecerea de Ia o faza a executiei la urmatoarea se face numai dupa receptia
fazei anterioare si consemnarea ei in documente de atestare a calitatii a
lucrarilor executate.
7. RAPOARTE SI INREGISTRARI
7.1. P.V.T. - Proces verbal de trasare a lucrarilor - Cod AQ - 006/2000.
7.2. P.V. predare-primire amplasament si borne de reper - Cod AQ - 005/2000
7.3. P.V de verificare a cotei de fundare - Cod AQ - 008/2000.
7.4. P.V de verificare a naturii terenului de fundare - Cod AQ - 009/2000.
7.5. P.V.L.A. - Proces verbal de lucrari ascunse - Cod AQ - Ol7/1994.
7.6. P.V.R.C. - Proces verbal receptie calitativa - Cod AQ - 076/1994.
7.7. Condica de betoane - cod AQ - O16/2000.
7.8. P.V.F.D. - Proces verbal de receptie in faza determinanta - Cod AQ -
019/1996.
7.9. P.V.T.L. - Proces verbal la terminarea lucrarilor - Cod AQ - 031/1996.

..
Verificat ……………… 0 1 2 3 4 5 6
….
23
SC………………….. PTE – XII.1 – 07

documentului
……………… ……………
….. PTE
7.l0. P.V.R.F. - Proces verbal receptie finala -Cod AQ - 045/1996

7.11. Caiet de evidenta pentru receptia calitativa a materialelor inainte de
introducerea in lucrare
7.12. Proces verbal receptie suduri - netipizat.
7.13. Proces verbal pentru efectuarea probelor de presiune - netipizat.
7.14. Proces verbal receptie umpluturi - netipizat.

..
Verificat ……………… 0 1 2 3 4 5 6
….
24
Instructiuni de lucru pentru Beneficiar
montajul tubulaturii de ventilare ……………………………….
SPIRO-SAFE
SC………………….. PTE – XII.1 – 07

documentului
……………… ……………
….. IL
1. SCOP
1.1. Procedura are ca scop montarea tbulaturii de ventilatie tip SPIRO-SAFE
precum si a pieselor speciale cu respectarea fazelor tehnologice, a modului de
lucru precum si a inregistrarilor privind conformitatea si asigurarea calitatii
lucrarilor executate.
2. DOMENIU DE UTILIZARE
2.1. Tubulatura SPIRO si piesele speciale aferente se utilizeaza pentru instalatii de
ventilare si climatizare, transport pneumatic, etc.
3. DEFINITII
Tubulatura SPIRO este tubulatura circulara realizata din fasii de tabla( zincata,
inox) cu masini speciale. Imbinarea tronsoanelor de tubulatura se realizeaza prin
intermediul pieselor speciale, acestea au o garnitura dubla din cauciuc,
conducand la etansari sigure.
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
4.1. MAQ
4.2. STAS ISO 9001/2000
4.3. Legea 10/1995 a calitatii in constructii
4.4. HGR 766/1997 – Regulament privind conducerea si asigurarea calitatii in
constructii

..
Verificat ……………… 0 1 2 3 4 5 6
….
25
SPIRO-SAFE
SC………………….. PTE – XII.1 – 07

documentului
……………… ……………
….. IL
5. DESCRIEREA INSTRUCTIUNII
5.1. Nu folositi piese sau tuburi care au capetele de imbinare deteriorate.

5.2. Taiati tuburile la unghi drept. Curatati bavurile rezultate din taiere pentru a
elimina riscul accidentelor si pentru o imbinare usoara.
5.3. Masurarea tronsoanelor se va face utilizand ruleta avand lungimea mai mare
decat lungimea tubulaturii masurate.
5.4. Trasarea taieturii se va realiza cu marker si sablon corespunzator diametrului
tubulaturii.
5.5. Taierea se va executa cu polizor unghiular.
5.6. Pentru curatarea bavurii se va utiliza tot polizorul unghiular.
5.7. Se va verifica ca partea taiata sa fie realizata in unghi drept si sa fie neteda.
5.8. Inainte de introducerea piesei de conectare( conector, reductie, teu, etc) se
verifica si se recalibreaza capetele tronsonului utilizand ciocan de lemn sau de
cauciuc.
5.9. Pentru executarea gaurilor pentru suruburi sau pop-nituri se utilizeaza masina
de gaurit de marime mica sau medie si burghiu corespunzator.
5.10. Pentru suruburile autoforante se utlizeaza surubelnita cu acumulator sau
masina de gaurit cu varf de surubelnita si viteza de insurubare mica.
5.11. Pentru pop-nituri se foloseste cleste avand capul corespunzator tijei nitului.

..
Verificat ……………… 0 1 2 3 4 5 6
….
26
SPIRO-SAFE
SC………………….. PTE – XII.1 – 07

documentului
……………… ……………
….. IL
5.12. Incepeti prin a introduce capatul piesei in

tub pana cand prima garnitura atinge pe
toata suprafata marginea tubului.
5.13. Asigurati-va ca garnitura este in buna
stare si nu este rasucita.
5.14. Impingeti piesa in tub cu o miscare usoara
de rasucire pentru a usura alunecarea,
pana cand capatul piesei a intrat complet
in tub.
5.15. Pentru fixarea imbinarii veti folosi suruburi
sau pop-nituri, de la caz la caz.
5.16. Gaurile pentru fixare se vor da la 10-15
mm de la marginea tubului pentru a nu
deteriora garnitura, pe cat posibil in zonele
unde tubul este departat radial de piesa.
5.17. Gaurile de fixare vor fi distribuite in mod

egal pe toata circumferinta tubului dupa
cum urmeaza:

..
Verificat ……………… 0 1 2 3 4 5 6
….
27
SPIRO-SAFE
SC………………….. PTE – XII.1 – 07

documentului
……………… ……………
….. IL
Diametrul tubului Numarul minim de fixari

distribuite pe circumferinta
tubului
63-125 2
160-250 3
315-630 4
800-1250 6
>=1600 10
5.18. Gaurile de fixare vor avea diametrul corespunzator suruburilor sau pop-
niturilor.
5.19. Pentru realizarea sustinerilor se vor consulta PROCEDURI TEHNICE
PRIVIND REALIZAREA SUSTINERILOR SI SUPORTILOR.

..
Verificat ……………… 0 1 2 3 4 5 6
….
28
Imbinarea conductelor (instructiuni de lucru comasate pentru toate
categoriile de imbinari)
Dupa efectuarea operatiilor de trasare, de fixare a suportilor si de pozare ale

conductelor se efectueaza imbinarea conductelor si fixarea definitiva pe suporti,
imbinarea se poate realiza partial sau total la pozitie.
Pentru trasee scurte si cu dificultati se fac imbinari la pozitie. Pentru trasee simple
si lungi se pot pregati portiuni de sol, care apoi se ridica la pozitie.
Imbinarea conductelor se face prin: infiletare, prin flanse si prin sudura.
Imbinarea prin fitinguri cu filet este obligatorie, pentru conducte cu diametrul de

3
/8" pana la 11/2" din instalatiile interioare, functionand cu apa calda cu circulatie
prin gravitate iar pentru conducte pana la 3/4" inclusiv, la instalatiile interioare,
functionand cu apa calda cu circulatie prin pompe sau cu abur de joasa presiune.
In cazul in care se executa imbinari in ateliere de prefabricate, unde se poate

efectua controlul asupra neobturarii sectiunii libere, se admite sudarea tevilor cu
diametrul de 3/4".
Filetul tevilor va corespunde prevederilor STAS 402/68 si trebuie sa permita

insurubarea pieselor cu mana pana la cel putin jumatate si cel mai mult 3/4" din
lungimea filetului piesei.
Pentru etansare se utilizeaza fuior de canepa imbibat cu pasta de miniu de plumb

sau pasta de grafit amestecata cu ulei de in dublu fiert, sau alte materiale
omologate in acest scop.
Operatia de imbinare se executa cu ajutorul clestilor speciali pentru instalatii si

anume:
- cleste mops cu autoblocare;
- cleste pentru tevi (suedez), utilizat pentru tevi pana la 1 sau 2‘’;
- cleste universal pentru tevi, produs in 3 marimi: ¼-1’’; ¼-2’’; ¾-4’’.
Operatia de imbinare la banc, se realizeaza astfel:

- se fixeaza tronsonul filetat in menghina;
- se unge filetul cu miniu de plumb;
- se aseaza pe filet materialul de etansare;
- se insurubeaza piesa de imbinare (cot, mufa etc.);
- se pregateste in mod similar tronsonul de teava cu care urmeaza a se
face imbinarea si se insurubeaza in piesa de imbinare, fixata pe primul
tronson.
La imbinarea la pozitie, operatiile se succed astfel:

- se pregatesc tronsoanele de teava cu piesa de legatura ca mai sus;
29
- se fixeaza provizoriu la pozitie cele doua tronsoane;
- se executa imbinarea, folosind pentru fixarea unuia din tronsoane,
clestele cu autoblocare;
Imbinarea prin flanse se executa, evident, prin intermediul flanselor, sudate pe

conducte. La instalatiile de incalzire, imbinarea cu flanse este utilizata in punctele
termice sau centralele termice, la racordarea aparatelor si armaturilor (Flansele se
fixeaza pe conducte prin suduria). Operatiile de imbinare se succed asfel:
- se sudeaza flansele pe tronsoanele de teava, verificandu-se planeitatea
acestora;
- se aseaza garnitura, corespunzatoare agentului termic folosit si
pregatita pentru etansare (garnitura nu va obtura sectiunea de trecere a
tevii, iar periferia garniturii va ajunge pana la suruburile flansei);
- se aproprie cele doua tronsoane, potrivind gaurile de trecere a
suruburilor;
- se pun suruburile si se strang usor, in diagonala, pana la strangerea
completa.
Etansarea imbinarilor prin flanse pentru temperaturi ≤ 100°C se va face cu

garnituri confectionate din carton STAS 1735 unse cu pasta de miniu de plumb si
grafit imbinat cu ulei de in fiert.
In cazul temperaturilor > 100°C, se vor utiliza garnituri de klingherit grafitat.
Imbinarea prin sudura este unul din procedeele cele mai utilizate in executarea
instalatiilor de incaIzire. Astfel se efectueaza:
- imbinarea cap la cap;
- ramificatiile din conductele principale;
- fixarea flanselor;
- curbele din segmenti;
- lirele de dilatare etc.
Imbinarea prin sudura este obligatorie pentru:

- conducte de apa supraincalzita cu presiunea >10 daN/cm2;
- conducte de apa supraincalzita si abur cu presiunea <10 daN/ cm2
Ø>100mm.
Procedeele utilizate pentru sudarea elementelor de instalalii sunt:

- sudura oxiacetilenica (antogena);
- sudura electrica.
Sudura oxiacetilenica se executa cu acetilena si oxigen folosind drept material

de adaos sarma de sudat.
Pentru a realiza o sudura corespunzatoare se va alege tipul arzatorului (suflaiului

tabelul V-1 ) si dimensiunea becului in functie de grosimile peretilor tevilor, ce
urmeaza a fi sudate.
Relatia dintre diametrul sarmei de sudat si grosimea peretelui tevii este:
30
d=s/2+1 (mm);
unde:
d este diametrul sarmei de sudat (mm);
s - grosimea peretelui tevii (mm).
Datele tehnice ale arzatoarelor
Indici tehnici Numele arzatorului

0 1 2 3 4 5 6 7
Grosimea aproximativa a 0.5- 1-2 2-4 4-6 6-9 9-14 14-20 20-30
otelului care poate fi sudat 1
(mm)
Consumul de acetilena (l/h) 75 150 300 500 750 1200 1700 2500
Consumul de oxigen (l/h) 85 165 330 550 835 1320 1850 2750
Oxigenul necesar se livreaza in butelii, avand capacitatea de 40 l si care pot

inmagazina 6 m3 oxigen la presiunea de 150 daN/cm2. Printr-un reductor de
constructie speciala, presiunea de lucru a oxigenului este redusa la 1,3-8,5 daN/cm2.
Acetilena este produsa in generator din carbura de calciu (carbid) sau este livrata a
presiunea de 15 daN/cm2, in butelii avand capacitatea de 40 l.
La sudarea tevilor se folosesc suflante de medie presiune. Pentru tevi cu diametrul

pana la 100 mm este folosit becul nr. 4. Materialul de adaos este sarma de sudat S10
de 2 si 2,5 mm diametru.
Sudura cu arc electric se realizeaza folosind curentul continuu. Poate fi folosit si

curentul alternativ, dar, in acest caz, este necesara intercalarea, in circuitul de
sudura, a unui "oscilator" (care atenueaza instabilitatea arcului).
La sudarea conductelor instalatiilor de incalzire se intrebuinteaza cel mai mult
agregatele de curent continuu. La sudura electrica o importanta deosebita o are
alegerea electrodului de sudat.
Tipurile de electrozi folositi pentru sudura electrica a conductelor sunt STAS 1125-69
si STAS 7240-69 tip supertit fin de 1,5 - 2 - 2,5 - 3,25 - 4 - 5 - 6 si pot fi folositi astfel:
Grosimea peretelui (mm) 2 - 4 4-6 6-8 >8

Diametrul electrodului 3,25 4 5 6
(mm)
Imbinarea cap la cap a cunductelor cere o umplere obligatorie prin sudura a

marginilor tevilor sudate pe toata grosimea peretelui. In acest scop, tevile cu peretii
<4 mm grosime, vor avea marginile taiate in unghi drept, realizandu-se o sudura in I,
iar cele cu peretii >4 mm grosime se vor pili sau strunji astfel ca unghiul de
deschidere intre fatete sa fie de 60-80° pentru realizarea unei suduri in V. (fig. VI.31)
si (fig.VI.32).
31
La ambele tipuri de suduri, intre cele doua tronsoane care urmeaza a fi sudate se
lasa un spatiu de 2-4 mm.
Din punct de vedere al pozitiei din care se efectueaza sudarea, cordonul de sudura
poate fi :
- cordon inferior;
- cordon orizontal;
- cordon vertical;
- cordon deasupra capului.
Cand conductele se pot rasuci in jurul axei, sudura se poate efectua in conditiile cele
mai avantajoase.
Daca conductele nu se pot rasuci, sudura se va incepe cu cordonul inferior apoi se

executa sudura verticala si se termina cu sudura deasupra capului.
La sudarea conductelor se produc tensiuni de contractie in coloanele de sudura.

Aceste tensiuni neanulate, pot produce deformari ale traseelor sau fisuri in sudura.
Anularea acestora se face prin incalzirea rostului, inainte de inceperea sudarii si
recoacere dupa sudare.
La sudarea autogena aceste contractii sunt neinsemnate deoarece in acest caz,

straturile de metal, care se depun pe linia cusaturii, se incalzesc oarecum.
Pentru micsorarea tensiunilor cauzate de contractia din conductele sudate, se

recurge la o sudare discontinua, lungimea cusaturii fiind impartita in cateva sectoare
scurte, care se sudeaza succesiv.
In scopul realizarii unei imbinari sudate de buna calitate trebuie efectuate, inaint de
ineeperea sudurii, operatii de curatire a marginilor tevilor de sudat.
Se indeparteaza rugina si celeialte impuritati, ca uleiul, petrolul, etc. pe cale mecanica

sau prin ardere.
In cazul in care nu sunt indepartate aceste impuritati, in timpul sudarii se produce un

mediu de carbon gazos, care intra in actiune cu metalul topit si ii schimba structura.
In timpul sudarii tevile se aseaza pe suporti si dupa ce au fost bine potrivite se

centreaza in pozitia definitiva, si se haftuiesc in 3-4 puncte de sudura pe contur. Apoi
se continua sudura pe toata circumferinta.
Montarea arzatoarelor si a aparatelor de utilizare a gazelor naturale
Arzatoarele si aparatele de utilizare ce se monteaza in instalatiile interioare trebuie sa

fie recunoscute de organele de control metrologic, deci omologate.
Fiecare aparat de utilizare este prevazut cu doua robinete de inchidere, unul de

manevra si unul de siguranta, asezate la o distanta convenabila pentru a putea
manevrate.
32
Daca aparatul de consum este racordat rigid la retea si are robinet propriu de
manevra (de exemplu, o masina de gatit, un aparat de incalzit apa etc.) se poate
instala pe conducta numai un robinet de siguranta cu cheie.
Arzatoarele si aparatele de consum se racordeaza cu legaturi rigide la instalatie;

exceptie fac aparatele cu flacara libera cu un consum mai mic de 0,5 m3 N/h, la care
sunt permise legaturi cu furtun de cauciuc de tip standardizat, de maximum 1,1 m
lungime.
Dupa montarea arzatoarelor se face proba functionarii lor. Flacara arzatorului trebuie
sa aiba culoarea albastra. In cazul in care culoarea flacarii este galbena, luminoasa,
arderea nu se face complet, si trebuie reglata fie cantitatea de aer primar, fie orificiul
de iesire (duza) pentru gazul combustibil.
Montarea corpurilor de incalzire
Formarea si amplasarea corpurilor de incalzire.
Distanta minima de la corpul de incalzire pana la coloana de alimentare este indicata

in proiectul de executie la faza DE.
Radiatoarele din fonta trebuie asamblate din elemente, astfel incat sa se obtina
suprafata de incalzire necesara. Operatia aceasta este cunoscuta sub denumirea de
formare a corpurilor si ea consta din:
- adaugarea sau scoaterea de elemente la corpul sosit de la furnizor.
- montarea dopurilor si reductiilor;
- proba de presiune;
- insemnarea defectiunilor de etansare;
- eliminarea tuturor defectiunilor prin demontari, remontari si uneori,
inlocuiri de elemente.
Greutatea corpurilor de radiator si dificultatile intampinate la manevrarea si

prelucrarea lor in santier nu asigura o eficienta buna. in scopul inlaturarii neajunsurilor
este necesara o retehnologizare a acestei activitati urmarindu-se:
- reducerea numarului de manipulari si transformarea celor care raman in
operatii mecanizate;
- scurtarea timpilor tehnologici;
- imbunatatirea calitatii lucrarilor;
- efectuarea probei cu apa calda, care supune corpul de radiator
conditiilor specifice de exploatare si astfel se pot detecta si defecte ce
pot aparea ulterior, in functionare.
-
Panourile radiante, realizate prin inbetonarea tevilor sub forma de serpantine, se
formeaza cu armarea de otel-beton prevazuta in proiect si cu urmatoarea compozitie
a betonului: 1 parte ciment portland si 3 parti nisip spalat cu bobul spart.
Operatia de inbetonare cste precedata de proba hidraulica de presiune pentru

verificarea etanseitatii.
33
Stratul de finisare, in grosime de 5 mm, se aplica dupa terrninarea tuturor probelor si
are urmatoarea compoztie in volume: 5 parti nisip spalat; 1 parte var; 1 parte ipsos;
0,5 parti ulei; 0,1 parti par de vitel. Inainte de aplicarea lui, suprafata de beton se uda
bine cu apa, iar inainte de uscarea completa a stratului de finisare, se executa
gletuirea lui cu lapte de ipsos.
Convectoarele cu masca se amplaseaza de regula pe pereti.
Valorile numerice ale cotelor de montaj pentru convectoarele cum masca.
Tipul Dimensiunea (mm)

H A C D E L
CMN 140 450 140 270 215 120 500 – 1500
CMR 140 230 140 85 180 85 11 lungimi din
CMR 186 460 186 270 215 120 100 in 100
mm
Panourile radiante se asambleaza la sol pe o masa metalica la lungimile prevazute in

proiect si se probeaza hidraulic.
Montarea corpurilor de incalzire
Pentru montarea corpurilor de incalzire se efectueaza urmatoarele operatii:

- trasarea pozitiei suportilor de sustinere si fixare;
- fixarea suportilor de constructia portanta;
- montarea corpurilor de incalzire;
- racordarea la reteaua termica.
Trasarea pozitiei corpurilor de incalzire se face respectand pozitia din proiect, precum
si cele indicate anterior.
Consolele si sustinatorii vor fi astfel fixate, incat corpul de incalzire sa fie paralel cu
suprafetele finite ale elementelor de constructie. In acest scop, trebuie sa fie
cunoscuta cota pardoselii finite, precum si finisajul peretilor.
Corpurile de incalzire se vor monta la distanta minima de 4 cm fata de peretii finisati,

cu exceptia convectoarelor care se monteaza lipite de fata peretelui.
In cazul montarii corpurilor de incalzire pe elemente de constructie combustibile,
distanta minima va fi in functie de temperatura agentului incalzitor, astfel:
- 5 cm pentru temperaturi pana la maximum 95°C;
- 10 cm pentru temperaturi cuprinse intre 96 si 150°C.
Adancimea de incastrare in zidaria netencuita a consolelor si sustinatoarelor va fi de

minimum 12 cm.
Corpurile de incalzire montate langa pereti, se vor fixa uneori pe suporti metalici,
sprijiniti pe pardoseala. Pentru radiatoare din fonta, numarul consolelor si al
sustinatorilor va fi conform detaliilor de executie.
34
Pentru corpurile de incalzire formate din tevi, numarul de console si de sustinatori se
stabileste, tinand seama de urmatoarele:
- la un corp de incalzire se vor monta minimum doua console si un
sustinator;
- o consola va suporta maximum 70 daN;
- un sustinator va corespunde in medie la maximum 175 daN.
Convectoarele cu masca si convectoradiatoarele tip panou se monteaza pe tipul de

suport ce se livreaza de furnizor odata cu corpurile de incalzire.
Pentru montarea serpentinelor orizontale se vor utiliza minimum doua console si un
sustinator.
Panourile radiante se fixeaza de elementele de constructie prin suspendare cu tiranti.

Tirantii se prind de gaurile special prevazute in suportii de sustinere ai panoului.
Sistemul de sustinere se indica prin proiect, ca si punctele de fixare de constructia

portanta.
Dupa montare, corpurile de incalzire se racordeaza la agentul termic conform

indicatiilor din proiect.
Racordarea se face, la coloane sau retea, prin intermediul robinetelor cu mufe sau
flanse, sau direct.
La imbinarea prin fitinguri cu filet se vor avea in vedere urmatoarele:

- se imbina prin fitinguri cu filet racordurile cu diametrul cuprins intre 3/8"
si 11/2" ale instalatiilor interioare, functionand cu apa calda care circula
prin gravitatie;
- racordurile cu Fi > 3/4" inclusiv, ale instalatiilor interioare functionand cu
apa calda cu circulatie prin pompe sau cu abur de joasa presiune.
Se admite inlocuirea fitingurilor prin imbinari sudate la tevi cu diametre mai mari de
3/4" in cazul executarii imbinarilor in ateliere de prefabricate a instalatiilor, cu conditia
efectuarii controlului asupra neobturarii sectiunilor libere.
Daca pe racorduri sunt prevazute armaturi cu flanse, la montare se va asigura ca

flansele conductelor sa fie paralele cu cele ale armaturilor.
Corpurile de incalzire se vor monta astfel incat sa fie asigurate curgerea fluidului si
aerisirea corpului de incalzire.
Procedura de montare a generatoarelor de caldura si a agregatelor auxiliare
Montarea cazanelor si schimbatoarelor de caldura
Cazanele, pompele si rezervoarele se amplaseaza in centrala termica la distantele,

indicate prin proiectul instalatiei de incalzire, asezandu-se pe fundatii proprii,
independente de cladire.
35
Fundatiile se executa din beton si sunt cu 10-15 cm mai inalte, decat cota pardoselii,
iar pe laturi depasesc dimensiunile cazanelor sau agregatelor cu 5-8 cm.
Trasarea fundatiilor se efectueaza fata de reperele constructiei. Pentru cazanele mai

lungi de 2 m (inclusiv), fundatiile se toarna cu o panta de 1%, si anume mai jos in
partea din fata (unde, de regula, cazanele au prevazuta o cana de golire). Suprafata
superioara a fundatiei trebuie sa fie perfect plana, pentru ca toate elementele
cazanului sa rezeme pe ea.
Montarea cazanelor sectionale de fonta se incepe cu asezarea in pozitie definitiva pe

fundatie a elementului frontal sau a celui dorsal. In acest scop, gaurile de nipluri, ca si
niplurile se curata perfect prin spalare cu petrol sau cu benzina si se sterg cu
bumbac. Este complet interzisa razuirea vopselei sau a petelor cu corpuri metalice;
se va utiliza cel mult hartie de smirghel cu granulatia cea mai fina, eventual, chiar
uzata (pentru ca sa nu produca zgarieturi pe suprafata lustruita). Dupa spalarea cu
petrol si stergerea cu bumbac, suprafetele se ung din abundenta cu ulei de in dublu
fiert. Apoi se introduc niplurile in locasul lor si se bat usor cu un ciocan de lemn, pana
ajung la cca 20 mm fata de jumatatea lungimii lor.
AI doilea element al cazanului se asaza pe fundatie paralel cu primul, se impinge

usor pe capetele libere ale niplurilor de la primul element si apoi se trece la
strangerea celor doua elemente cu ajutorul cheilor de strangere (prevazute cu filet pe
toata lungimea lor si cu saibe si piulite la capete). Strangerea se efectueaza simultan
la niplul de sus si la cel de jos. Se procedeaza in mod similar cu toate elementele. La
urma se introduc suruburile de ancorare. De regula, elementele nu se strang complet,
ci se lasa intre ele un joc de cca 2mm, pentru dilatarea libera in timpul incalzirii.
Urmeaza efectuarea probei de presiune hidraulica si apoi fixarea usilor colectoarelor

si mantalei.
Montarea cazanelor sectionale de otel se face astfel:

- se azeaza elementul final pe postament in picioare, in pozitia definitiva si
se fixeaza bine de elementele de constructie ale cladirii;
- se aseaza pe postament, in picioare celelalte elemente in ordinea in care
au fost numerotate de producator, legandu-se unele de altele cu sarma;
- se aseaza distribuitorul si colectorul;
- se verifiea daca flansele racordurilor la distribuitor si colector sunt in dreptul
contraflanselor racordurilor la elemente si daca sunt centrate;
- se aseaza garniturile, suruburile si se procedeaza la strangerea suruburilor
(cate doua buloane opuse, pe urma alte doua asezate in cruce fata de
primele doua) - la cazanele de apa calda se utilizeaza garnituri de carton
presat, iar la cele de abur garnituri de clingherit grafitat, eventual fierte in
ulei de in dublu fiert;
- se efectueaza proba hidraulica si se fixeaza armaturile brute si mantaua.
Focarele cazanelor sectionale, care functioneaza cu pacura sau gaze, se protejeaza

prin samotare si anume:
- vatra focarului se acopera cu caramizi de samota de 3 centimetri grosime,
liber asezate (farra mortar) cu un interspatiu de 2-3 cm;
36
- lateral pe 3/4 din inaltimea focarului se pun caramizi de samot de 6 cm
grosime zidite regulat, fara samot la spate si la un interspatiu intre ele de 2-
3 cm;
- in fund samutarea se face pe 2/3 din inaltimea focarului cu caramizi de 6
cm zidite si cu o mica iesitura la partea superioara pentru intoarcerea
flacarii.
Montarea cazanelor industriale se face, potrivit cartii cazanului intocmita de
producator.
Montarea schimbatoarelor de caldura prin suprafata (aparate de contracurent si
boiler) se face pe suporturi metalice asezate pe postamente de beton sau direct pe
pardoseala, pe picioare mealice, console si tiranti de suspendare.
Succesiunea operatiilor de montare este urmatoarea:

- stabilirea distantelor fata de reperele constructiei;
- marcarea pozitiei gaurilor pentru dispozitivele de sustinere;
- executarea gaurilor. Gaurile vor avea forma unui trunchi de piramida, iar in
cazul consolelor, adancimea lor va fi de minimum 25 cm.
Pentru fixarea consolelor, se uda mai intai gaurile respective, se introduc consolele si
se prind cu sarma, provizoriu, fie de tavan, fie de spituri anume batute in zid, se
verifica orizontalitatea si verticalitatea consolei, iar apoi se intepeneste cu bucati de
caramida si se introduce mortar de ciment.
Montarea la pozitie a schimbatoarelor de caldura nu se efectueaza inainte de 7 zile

de la inbetonarea consolelor.
Racordarea schimbatoarelor de caldura la retelele respective se efectueaza conform

planurilor de instalatii.
Montarea instalatiilor interioare de canalizare a apelor uzate
Montarea colectoarelor orizontale de canalizare. Intrucat orice cladire se executa de

jos in sus, colectoarele orizontale, care se amplaseaza la partea inferioara a
instalatiei, sunt primele conducte de canalizare din instalatia ce se monteaza. In mod
normal deci, se monteaza intai conducta colectoare orizontala, apoi coloanele si in
sfarsit legaturile la obiectele sanitare. Montarea coloanelor si a conductei colectoare
se poate incepe si simultan de catre echipe diferite, coordonandu-se activitatea lor.
La montarea colectoarelor se pun urmatoarele probleme importante:

- respectarea pantei de scurgere prevazuta in proiect;
- verificarea corespondentei dintre cota de iesire a tubului de canalizare
din cladire si cea a canalizarii exterioare.
Aceasta verificare se face cu ajutorul unui tub din cauciuc prevazut cu tuburi din sticla
la capete si umplut cu apa. Pe tuburile de sticla sunt marcate cotele respective.
Colectoarele orizontale de canalizare se pot monta aparent sau ingropat.
37
La cladirile cu subsol tehnic, tuburile de canalizare se monteaza aparent, pe console,
bratari sau sustinatoare metalice.
La cladirile fara subsol, ce se executa in terenuri normale, se admite montarea

ingropata in pamant a colectoarelor de scurgere sub pardoseala parterului care, dupa
caz, cand sunt amplasate in terenuri macroporice (sensibile la inmuiere), se va face
in canale din beton.
Lungimile de conducte necesare montajului se masoara, se taie si se aduc la locul de

montaj impreuna cu ramiticatiile, piesele de curatire sau coturile necesare realizarii
colectorului .
Pe colectorul orizontal, in dreptul fiecarei coloane se monteaza cate o ramificatie prin

care se face legatura dintre conductele verticale de scurgere si colector. In continuare
se executa imbinarea conductelor si subansamblurilor.
Colectoarele din mase plastice executate din teava PVC tip U se imbina prin lipire ca
si conductele din PVC pentru alimentare cu apa.
Colectoarele din fonta pentru scurgere se imbina in ansambluri mai mici, care se
monteaza apoi la pozitie. Etansarea mufei se executa cu franghie si plumb stemuit,
sau cu inele de cauciuc, potrivit constructiei mufelor.
Pe colectoare se monteaza in mod curent ramificatii, piese de curatire si coturi.
Racordarile coloanelor se realizeaza cu ramificatii avand unghiul de 45° - pentru a se

elimina pericolul de infundare.
Piesele de curatire se monteaza la schimburile de directie, la punctele de ramificatie

cu posibilitati de infundare si pe trasee rectilinii la distante intre 6 si 15 m.
Coturile conductelor colectoare orizontale trebuie sa fie cat mai largi. Din acest motiv
nu se admit schimbari de directie cu unghiuri mai mari de 45°.
Pe conductele colectoare aparente piesele de curatire se monteaza cu orificiul de

acces inclinat la 45°, pentru a se putea strange si desface suruburile capacului.
Coloanele de canalizare se monteaza in urmatoarele moduri:

- cu ansambluri prefabricate in atelier;
- cu elemente imbinate la fala locului.
Coloanele intermediare se racordeaza la conducta colectoare prin ramificatie la 45°

sau in T montate pe conducta colectoare.
Piesele de curatire se prevad la fiecare doua nivele, insa obligatoriu la primul si la

ultimul nivel.
Pentru coloanele ingropate sub tencuiala sau mascate in rabit, se lasa posibilitatea
de vizitare la capacul tuburilor de curatire.
38
Piesele de curatire montate pe coloane se amplaseaza la 800 mm deasupra
pardoselii finite a etajului respectiv sau la cel putin 150 mm deasupra nivelului care se
afla marginea superioara a obiectului sanitar cel mai apropriat de la etajul respectiv.
Astfel, in cazul desfundarii coloanei, apa de scurgere nu inunda etajul prin tubul de
curatire si se poate dirija din obiectul sanitar in ramificatie la coloana.
In cazul conductelor colectoare montate sub plafonul subsolului, tubul de curatire de

la parter serveste si pentru curatirea conductei colectoare.
Operatiile principale de montare sunt:

- imbinarea pieselor si fixarea lor provizorie; se executa apoi etansarea
imbinarilor cu plumb prin stemuire, cu ciment sau cu inele din cauciuc;
- fixarea coloanelor in bratari. Pozitia optima a bratarii este sub mufa, unde
datorita formei tubului, bratara fixeaza bine conducta.
Pana la racordarea obiectelor sanitare, ramificatiile se obtureaza cu dopuri de ipsos

sau lemn, pentru a evita caderea diverselor materiale in conducta.
Coloanele de ventilare de orice fel se executa din acelasi material ca si coloanele de

scurgere si se prelungesc deasupra invelitorii cladirii cu minimum 0,50 m.
Conductele de ventilare care ies deasupra teraselor in vecinatatea ferestrelor sau

altor deschideri aflate in legatura cu incaperi de utilizare curenta se prelungesc cu o
lungime mai mare de 0,5 m. .
Legaturile de scurgere ale obiectelor sanitare coloane pot fi montate:

- de-a lungul peretelui pe care sunt amplasate la obiectele sanitare, aparent,
ingropat sau mascat dupa cum sistemul constructiv sau gradul de confort
permite;
- sub planseul pe care este montat obiectul sanitar, aparent sau mascat de o
grinda falsa din rabit;
- ingropat in grosimea pardoselii, solutie utilizata in special in cazul
camerelor de baie
Montarea obiectelor sanitare
Obiectele sanitare din ceramica, portelan, fonta sau materiale plastice se monteaza in
cladire dupa executarea si probarea conductelor. Elementele care pot sustine
obiectele sanitare sunt: peretii cladirii, pardoseala incaperilor elementele de rezistenta
ale prefabricatelor sanitare.
Fixarea obiectelor sanitare pe peretii cladirii se poate realiza cu dibluri de lemn,

suruburi si sarma, dibluri crestate sau prin suruburi metalice impuscate.
Obiectele sanitare montate cel mai frecvent sunt:

- vasul de closet si rezervorul sau de alimentare cu apa;
- lavoarul;
- spalatorul de bucatarie;
39
- cada de baie;
- chiuveta;
- pisoarul.
Montarea vaselor de closet cu rezervoare din fonta sau PVC amplasate la inaltime.
Pentru inceperea operatiilor de montare este obligatorie turnarea mozaicului sau
montarea placilor ceramice in incaperea respectiva.
Tencuirea peretilor incaperii inainte de montarea obiectelor sanitare este necesara

atat pentru a evita deteriorarea instalatiei cat si pentru ca montarea rezervorului de
closet si a conductei de scurgere, de la acesta, cere finisarea peretelui.
Ordinea operatiilor executate este urmatoarea:

- se traseaza cu un sablon perimetrul orificiilor in care se monteaza diblurile
pentru prinderea rezervorului de spalare si a vasului de closet;
- se executa orificiile respective, se uda caramida si se fixeaza cu ipsos diblurile
din lemn;
- rezervorul se monteaza astfel ca intre partea lui inferioara si pardoseala finita
sa ramana o distanta de 2,30 m care este necesara pentru a se asigura o
buna spalare a vasului de closet. In modul acesta pentru teava de spalare se
foloseste o teava dintr-o bucata de plumb de scurgere sau din PVC de 2 m
lungime;
- dupa un interval de circa 48 h se fixeaza vasul de closet cu suruburi pentru
lemn in pardoseala si se monteaza pe carlige rezervorul, echipat cu ventilul de
scurgere;
- se monteaza teava de spalare a closetului. Aceasta conducta se executa
prefabricat in atelier si se monteaza in cladire aparent sau ingropat, dupa
fixarea rezervorului si a vasului de closet. La partea de jos teava de spalare
trebuie sa se afle la o inaltime de circa 380 mm, masurata de la pardoseala
finita pana la centrul tevii.
Racordarea la vasul de closet se realizeaza cu o manseta de cauciuc, fixata pe va de

spalare si pe racordul pentru apa al vasului respectiv.
Racordarea tevii de spalare Ia rezervorul de inaltime se face cu un racord de lipit,

prevazut special la ventilul de scurgere ce se monteaza pe fundul rezervorului.
Montarea lavoarului si a spalatorului de bucatarie (cu suport pentru vase): inainte de

inceperea montarii se pregatesc materialele necesare si operatiile se desfasoara
dupa cum urmeaza:
- se traseaza cu un sablon perimetrul diblului din lemn care sustine consolele.
Pentru lavoarele si spalatoarele utilizate de adulti inaltimea planului superior
este 4,80m de la pardoseala finita;
- se pregateste lavoarul sau spalatorul pentru montare. In cazul lavoarelor
echipate si livrate cu bateriile si ventilele de scurgere necesare, operatia
consta numai in verificarea etanseitatii si din remedierea eventualelor
deteriorari produse la transport;
- lavoarul impreuna cu accesoriile sale se monteaza pe console, verificand
orizontalitatea sa;
40
- se racordeaza conductele de apa rece si calda la armaturile Iavoarului. Pe
fiecare racord (de apa calda sau apa rece) se monteaza cate un robinet de
inchidere.
Montarea cazilor de baie. Pentru a se incepe montarea cazii de baie constructia

trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- pardoseala incaperii trebuie sa fie turnata si accesibila circulatiei;
- izolatia hidrofuga din spatele cazii trebuie sa fie executata;
- vopsitoriile Iocurilor ce devin inaccesibile dupa montarea cazii sa fie terminate
si uscate;
- conductele pentru alimentarea cu apa rece si calda trebuie sa fie executate si
probate;
- conducta de scurgere de la baie la coloana sau la sifonul de pardoseala
trebuie sa fie executata.
Succesiunea operatiilor de montare este urmatoarea:

- se monteaza suruburile de fixare ale picioarelor baii;
- se aseaza cada pe pozitie si se regleaza suruburile de prindere sau suportul
din beton, astfel incat cada sa aiba o usoara inclinare spre orificiul de
scurgere;
- se executa scurgerea de la preaplinul baii.
Montarea chiuvetei. Ordinea operatiilor de montare este urmatoarea:

- se traseaza perimetrul diblurilor din lemn pentru prinderea chiuvetei, tinand
seama ca inaltimea bazei chiuvetei sa fie situata la 800 mm de la pardoseala;
- se daltuieste peretele, fixand diblurile;
- dupa circa 48 h fixeaza chiuveta cu suruburi pentru lemn;
- se monteaza sifonul chiuvetei si se executa racordarea chiuvetei la canalizare;
- insurubarea robinetului de dublu sau simplu serviciu la conducta de alimentare
cu apa montata anterior in perete.
Montarea spalatorului pentru vase, se realizeaza pe console fixate in perete, sau pe

picioare din fonta. Bateria de spalare se fixeaza in axa spalatorului. Dupa montare se
executa racordarea la conductele de canalizare a celor doua compartimente sifoane
de obicei, cu un sifon dublu.
Montarea pisoarelor. Pisoarele pentru adulti se monteaza astfel ca partea inferioara

sa fie la 650 mm de la pardoseala finita. Intre axele a doua picioare alaturate trebuie
sa existe distanta de 700 mm. Vasul pisoarului se fixeaza pe perete cu suruburi
pentru lemn, prinse de dibluri sau in spirale de sarma zincata.
Alimentarea cu apa se face printr-un robinet de pisoar montat direct pe vas.

Scurgerea se face cu conducta din plumb de 30/34 mm.
Montarea instalatiilor interioare de gaze naturale combustibile
Principalele elemente componente ale instalatiilor interioare de gaze al caror montaj

necesita lucrari specifice sunt urmatoarele:
- coloana de alimentare interioara pana la contor;
41
- reteaua de distributie la punctele de consum compusa din conducte cu
accesorii si robinete de inchidere;
- aparate de utilizare a gazelor: arzatoare, instalatia pentru evacuarea gazelor
arse, burlane (canale) de fum, hote;
- aparate de reglare, comanda si siguranta.
Coloana de alimentare a instalatiei interioare se executa aparent, utilizand tevi din

otel negre. Acestea se imbina fie prin fitinguri (imbinari filetate), fie prin sudura (pentru
conductele avand dimensiuni mai mari de 3/4").
Traseul coloanei este determinat in proiect. Pentru cazurile in care se fac abateri de
la proiectul initial, trebuie alese trasee scurte si prin incaperi usor accesibile (casa
scarii, ganguri, coridoare) .
In cazul unei coloane care alimenteaza mai multe cladiri ale aceluiasi consumator, la
fiecare cladire coloana iese din pamant in exterior, pentru a impiedica infiltrarea
gazelor in cladire.
lntrarea conductei din pamant direct in subsolul cladirii nu este permisa; in cazuri
deosebite cand nu se poate evita aceasta din cauza dificultatilor la montare (in
special la conducte cu diametrul mare) se poate racorda conducta direct in subsol
prin intermediul unui camin de vana cu rasuflatoare spre exterior.
Contorul de gaze volumetric masurand debite pana Ia 20 m3 N/h se monteaza pe o

placuta din fonta de dimensuni standardizate care asigura etanseitatea imbinarii si il
protejaza de eforturi. La intrarea gazului in contor se monteaza un robinet cu cep
numit robinet de contor.
Inaltimea de montare (1,5-2 m de la pardoseala) trebuie sa asigure citirea

indicatorului si protejarea contorului de lovituri in timpul exploatarii.
Inaintea contorului sau a locului destinat pentru contor se monteaza un robinet, numit
robinet de contor.
Daca intre robinetul de incendiu prevazut obligatoriu la intrarea conductei de gaze in

cladire si cel pentru contor, distanta este mai mica de 5 m, robinetul de incendiu tine
loc si de robinet de contor.
Traseele conductelor interioare trebuie sa fie rectilinii, conductele fiind montate

aparent, in spatii bine ventilate.
Robinetele montate pe conducte se verifica, se slefuiesc si se probeaza inainte de

montarea in instalatie.
Fixarea tevilor pe pereti se face cu bratari metalice, dispuse de preferinta la

schimbarile de directie sau Ianga robinetele de manevra. Distanta maxima dintre
doua bratari este de 2 m.
42
Pe traseele comune, conductele de gaze se aseaza deasupra celor de alimentare cu
apa.
Pentru executia instalatiei, dupa trasare si strapungeri se monteaza provizoriu
ansamblurile de instalatii (conducte) prefabricate la atelier sau fasonate la bancul din
santier. La montare, peste fiecare teava care traverseaza un planseu sau perete se
petrece o conducta protectoare din otel sau PVC avand diametrul interior mai mare
cu 5-10 mm decat diametrul exterior aI tevii protejate. Acolo unde este cazul, la
ocolirea grinzilor, se monteaza dopuri pentru descărcarea condensului inmagazinat in
timpul functionarii, insurubate in teuri montate pe conducta de gaze.
Conductele se fixeaza apoi cu bratari. Conductele de protectie se prind in gauri cu

copcii de ipsos. Se monteaza dopuri la capetele libere ale conductelor (unde urmeaza
a se monta robinetele punctelor de utilizare) si se efectueaza mai intai o incercare
preliminara pe tronsoane, apoi proba de rezistenta a intregii instalatii.
Procedura de montare a rezervoarelor
Rezervoarele de expansiune se amplaseaza conform prevederilor din proiect si se

monteaza pe postamente de beton, metal sau lemn.
Inainte de montare se vopsesc atat in interior, cat si in exterior cu vopsea de miniu

de plumb si ulei de in fiert. Ulterior, dupa uscarea vopselei, se efectueaza o proba
hidraulica de 1,2 daN/cm2.
In cazul montarii pe suporti de beton intre rezervoare si suprafata de rezemare se

intercaleaza un strat de azbest de cca 5 mm grosime.
Urcarea la pozitie a rezervorului se efectueaza cu mijloace mecanizate existente pe

santier.
Racordarea conductelor de siguranta la vasul de expansiune deschis se face prin

imbinari demontabile (in vederea probelor de presiune ale instalatiei).
Vasele de expansiune se protejaza termic prin izolarea lor cu saltele de vata

minerala.
Rezervoarele de colectare a condensului si de alimentare a cazanelor nu se vor

aseza niciodata direct pe pardoseala, deoarece fundul lor ar rugini foarte repede.
Solutia adoptata este de a se executa un postament - ca si al pompelor de alimentare
- ca fundatie proprie independenta avand dimensiunile perimetrale mai mari cu cca
10 cm decat fundul rezervorului pe care se aseaza traverse metalice, de caramida
sau de lemn, inalte de cca 10 cm si pe care se monteaza rezervorul. In acest mod,
sub rezervor ramane un spatiu liber pentru circulatia aerului.
Inainte de montare, rezervorul se spala, se curata de rugina si se protejeaza

anticoroziv, atat in interior cat si in exterior, cu doua straturi de vopsea de miniu de
plumb; ulterior la exterior se mai aplica o vopsea de ulei.
43
Conducta de preaplin trebuie sa deverseze obligatoriu intr-o palnie (unde scurgerea
apei sa poata fi observata), legata la reteaua de canalizare.
De regula rezervoarele de colectare a condensului se izoleaza termic.
Racordurile rezervorului se executa conform proiectului de instalatii.
Rezervoarele de combustibil lichid se amplaseaza conform proiectului de instalatii si

se monteaza similar cu cele de colectare a condensului sau cu boilerele, in functie de
capacitatea lor.
Cele care sunt prevazute cu serpentina de incalzire se izoleaza termic.
Procedura de montare si racordare a bateriilor de incalzire a aerului
In cazul montarii in perete, operatiile tehnologice se succed astfel:

- se verifica pozitia si dimensiunile golului lasat de constructor in zidaria de
caramida sau de beton, aceasta trebuind sa permita amplasarea bateriei;
- se verifica posibilitatile de racordare a bateriei si de complasare a
robinetelor;
- se aseaza apoi bateria in golul respectiv, verificandu-se pozitia orizontala si
asigurandu-i-se panta de scurgere a agentului termic;
- se fixeaza bateria in zidarie, etansandu-se interspatiul in jurul ramei.
ln cazul montarii in tubulatura, operatiile tehnologice se succed astfel:
- se traseaza pozitia bateriei prin trasarea axelor principale ale ventilatorului
si instalatiei;
- se construiesc si se fixeaza consolele de rezemare a bateriei conform
variantei indicate in proiectul instalatiei;
- se verifica spatiul necesar pentru acces la robinetele de inchidere si reglaj;
- se fixeaza bateria pe console, verificandu-i-se pozitia verticala sau
orizontala, dupa care se executa racordurile de canale.
Pentru racordarea bateriei la reteaua termica se vor respecta prevederile proiectului
de instalatii respectiv.
Montarea ventilatoarelor
Se poate face pe console, platforme si fundatii, in functie de greutatea lor si de natura

constructiei portante, prevazandu-se in toate cazurile, in mod obligatoriu dispozitive
de amortizare a vibratiilor.
In medii cu pericol de explozie se va evita folosirea amortizoarelor cu resorturi de

otel.
Racordarea ventilatoarelor la retelele de canale se efectueaza prin racorduri elastice,

care sa impiedice transmiterea vibratiilor ventilatoarelor la canalele de aer.
Piesele de racordare ale canalelor, atat in amonte, cat si in aval, de ventilator, vor fi
rectilinii pe cel putin o lungime egala cu 8 - 10 d.
44
In cazurile in care ventilatorul centrifugal refuleaza direct in atmosfera, la gura lui de
refulare se va monta fie un tronson de canal avand sectiunea egala cu aceea gurii
ventilatorului si lungimea minima de 0,75 x sectiunea gurii ventilatorului, fie difuzor cu
un unghi la varf de 7-15° si aria sectiunii de iesire egala cu 4 x sectiunea
ventilatorului.
Daca dupa ventilator urmeaza imediat montarea unei baterii de incalzire, racordarea
la gura de refulare a ventilatorului se face printr-un difuzor simetric cu un unghi la varf
de maximum 30°. Se recomanda, in acest caz, ca intre difuzor si baterie sa se
monteze un fagure de uniformizare a fluxului de aer cu grosimea de (0,25- 0,45) d si
latura ochiului patrat de (0,075 - 0,15)d, prin d intelegandu-se diametrul canalului.
Reglarea ventilatoarelor centrifugale se poate realiza utilizand:

- reglarea prin laminare cu clapete sau cu sibare montate in amonte sau in
aval ventilator;
- reglarea prin variatia turatiei ventilatoarelor;
- reglarea printr-un sistem de palete reglabile care se monteaza la intrarea
aerului in ventilator si care produc o turbionare prealabila a curentului in
sensul de rotatie al rotorului.
Etape procedurale pentru proba de etanseitate la retele termice (conform

antreprenorilor din Comunitatea Europeana)
1. Se va avea in vedere ca toate capetele libere ale tronsonului de conducta

testata sa fie opturate (blindate).
2. Se va ridica presiunea aerului la o valoare intre 0,2-0,5 bar cu ajutorul unui

compresor de aer. Manometrul se va monta pe o conducta ce leaga la un
capat conducta de ducere de conducta de intoarcere.
3. Se va depune pe fiecare sudura o solutie de 2-10% apa cu sapun si se va

verifica atent aparitia bulelor de aer.
4. Se va chema reprezentantul proiectantului, dirigintele de santier si reponsabilul

lucrarii (seful de santier). Acestia trebuie anuntati cu cel putin 4 ore inainte de
ora inceperii probei.
5. Seful punctului de lucru si subcontractantului lucrarii (in cazul in care acesta

exista, daca nu exista se va face cel putin o “proba de casa”)vor repeta,
procedurile de mai sus inainte de convocarea reprezentantului proiectantului
si a dirigintelul de santier.
6. Orice aparitie a bulelor de aer implica respingerea sudurii respective, iar partea
cu defect se va taia si se va repara. Daca se constata defecte majore la o
sudura, acea sudura se va taia complet si se va face una noua.
7. Daca un sudor va avea mai mult de doua suduri defecte pe ramura va fi

indepartat definitiv.
45
8. Testul de etanseitate se termina prin eliberarea aerului din ramura. Valoarea
afisata de manometru trebuie sa coboare la zero.
9. Rezultatul verificarii fiecarei suduri se va consemna in “Cartea conductei”.
5.5.2 Alte prevederi ale procedurilor administrative legate de executia lucrarilor
Materialele si utilajele aprovizionate sunt eliberate de catre responsabilul cu

aprovizionarea catre responsabilul cu executia pe baza bonurilor de consum vizate
de responsabilul ierarhic superior.
Resposabilul cu executia tine evidenta orelor lucrate, in scris, pentru toti participantii
la lucrari.
Responsabilul cu executia raspunde direct de calitatea lucrarilor executate si
stabileste inceperea operatiunilor de punere in functiune la care invita responsabilul
superior desemnat al antreprenorului conform cu procedura administrativa si pe
reprezentantul proiectantului.
Predarea si receptia lucrarilor executate
Receptia lucrarilor de executie se desfasoara in doua etape, in prima etapa are loc
receptia la terminarea lucrarilor, iar in etapa a doua are loc receptia finala.
Ambele etape ale receptiei sunt consemnate in procese verbale .

Pentru lucrarile de montaj utilaje exista de asemenea oreceptie la punerea in
functiune (PIF) si o receptie finala.
Receptiile finale sunt efectuate la sfarsitul perioadei de garantie a lucrarilor cu

respectarea prevederilor legale in vigoare cele sctuale fiind cuprinse in Hotararea
Guvernului nr. 273 din1994.
Cu 5 zile inainte de finalizarea lucrarilor contractate responsabilul cu executia anunta

receptia la terminarea lucrarilor convocand persoanele responsabile conform
programului de asigurare a calitati adoptat.
Responsabilul lucrarii raspunde de efectuarea tuturor probelor, testelor si rodajelor

conform proiectului si planului de asigurare a calitatii adoptat. Efectuarea tuturor
probelor, testelor si rodajelor precum si rezultatele acestora vor fi consemnate intr-un
proces verbal semnat de reprezentantul desemnat de beneficiar.
Verificarile si probele minime sunt cele legate: de aspectul instalatiei realizate,

performantele acesteia (temperaturi, debite, viteze), functionarea si reglarea
sistemelor de siguranta, protectia persoanelor care vin in contact cu instalatiile,
protectia contra incendiilor (vezi si capitolul 6).
Documentatia de executie cu toate modificarile realizate pe parcursul executiei,

instructiunile de exploatare, certificatele de garantie se verifica pentru conformitate
intre executant, proiectant si beneficiar cu cel putin 24 de ore inainte de data receptiei
pentru terminarea lucrarilor prin grija responsabilului cu executia.
46
Facturarea si incasarea lucrarilor contractate
Toate facturile se elibereaza numai daca exista un document legal care justifica
eliberarea facturii, astfel pentru facturile de avans trebuie sa existe un contract iar
pentru facturile curente o situatie de lucrari acceptata de beneficiar.
Facturile se elibereaza numai in conditiile stabilite in contractul de executie.
Urmarirea incasarii sumelor facturate conform prevederilor contractului de executie

este in sarcina directorului economic.
La depasirea temenelor de incasare contractuale cu 15 zile se anunta consilierul

juridic pentru demararea procedurilor legale pentru recuperarea sumelor restante.
Asigurarea garantiei lucrarilor predate
Toate solicitarile de interventie in perioada de garantie trebuie facute in scris.
De regula vor fi delegati pentru interventie cei care au executat instalatia.Interventia

la utilaje se va realiza numai in conditiile stabilite cu furnizorii sau producatorii de
utilaje care au asigurat furnitura.
Toate interventiile incep cu verficarea respectarii instructiunilor de exploatare. Orice

nerespectare a instructiunilor de exploatare se va consemna in procesul verbal al
interventiei.
Toate interventiile se finalizeaza cu redactarea unui proces verbal de interventie care

va fi semnat si de beneficiar. Atunci cand sunt depistate nereguli in exploatarea
instalatiilor realizate inainte de interventie se va intocmi un proces verbal de
constatare si numai dupa semnarea acestuia de catre beneficiar se va trece la
interventie.
Daca beneficiarul refuza semnarea proceselor verbale acestea vor fi semnate de un

martor autorizat stabilit de directorul executiv sau de imputernicitul acestuia.
Recuperarea garantiei de buna executie
Dupa predarea si receptia finala antreprenorul poate recuperara suma blocata ca si

garantie de buna executie, la expirarea perioadei, in cazul in care aceasta nu a fost
utilizata sau a fost partial utilizata.
Asigurarea post garantiei
Se face numai pe baza contractelor de mentenanta preventiva.
47
5.6 Protectia muncii in Romania
Organizarea, realizarea, coordonarea şi controlul activităţii de protecţie a

muncii
Organizarea activităţii de protecţie a muncii. În conformitate cu prevederile legislaţiei

în vigoare, activitatea de protecţie a muncii din ţara noastră, este structurată pe două
niveluri: naţional şi la nivelul persoanelor juridice şi fizice.
Protectia muncii la nivel national
Organizarea protecţiei muncii la nivel naţional. Art. 4 alin. 1 din Legea nr. 90/1996
stabileşte ca Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Sănătăţii, prin
organele lor de specialitate centrale şi teritoriale, organizează, coordonează şi
controlează activitatea de protecţie a muncii.
După cum se cunoaşte, în structura Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale se

regăsesc:
a) la nivel central, direcţii de specialitate, ce asigură: fundamentarea şi promovarea
actelor legislative, normative şi metodologice în domeniul protecţiei muncii;
controlul aplicării legislaţiei de protecţia muncii în întreaga economie naţională;
organizarea, coordonarea şi controlul inspectoratelor teritoriale; informarea
Guvernului privind protecţia muncii; coordonarea activităţii de cercetare ştiinţifică
de profil; reprezentarea statului ca organ de specialitate în domeniul protecţia
muncii, în relaţiile de cooperare internaţională; certificarea echipamentelor tehnice
şi a echipamentelor individuale de protecţie şi de lucru;
b) la nivel teritorial, inspectorate de stat pentru protecţia muncii, care exercită
atribuţiile de îndrumare şi control ale Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale în
toate unităţile aflate în raza lor teritorială de activitate.
Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, prin organismele sale colaborează cu celelalte

ministere şi, în primul rând, cu Ministerul Sănătăţii pentru exercitarea atribuţiilor sale
specifice privind protecţia muncii.
Ministerul Sănătăţii dispune de o structură asemănătoare, sub formă de direcţii

centrale, inspectorate teritoriale şi un institut de cercetări ştiinţifice, care au acelaşi rol
ca şi organele Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale în problemele de igienă a
muncii.
Potrivit art. 6 alin 1 din Legea nr. 90/1996, Ministerul Sănătăţii emite norme obligatorii
privind igiena muncii şi avizează standarde şi acte normative, elaborate de alte
organe, care privesc sănătatea salariaţilor la locul de muncă.
Domeniile pentru care se elaborează normele de igienă a muncii sunt precizate

explicit prin lege.
Atribuţiile Ministerului Sănătăţii în domeniul protecţiei muncii sunt detaliate de

Hotărârea Guvernului nr. 460/1994 privind organizarea şi funcţionarea acestui
minister.
48
Potrivit art. 2 din acest act normativ Ministerul Sănătăţii are, printre altele,
următoarele atribuţii:
- asigură şi răspunde de organizarea activităţii de asistenţă medicală preventivă, de
urgenţă, curativă şi de recuperare medicală ce se acordă prin unităţile sanitare;
- îndrumă şi controlează modul de aplicare al normelor de igienă şi sanitar-
antiepidemice în mediul de viaţă al populaţiei şi la locul de muncă;
- coordonează, îndrumă şi controlează activitatea unităţilor de ocrotire şi asistenţă
medicală a mamei şi copilului, asistenţă medicală de urgenţă şi la locul de muncă;
- avizează şi aprobă, după caz, proiectarea şi realizarea investiţiilor în domeniul
sanitar.
Protectia muncii la nivelul firmelor
Persoanele juridice şi fizice îşi stabilesc activitatea de protecţia muncii în funcţie de

următoarele criterii legale:
- natura activităţii;
- complexitatea activităţilor desfăşurate;
- riscurile specifice condiţiilor de muncă;
- numărul salariaţilor.
Această sarcină revine de drept patronului, preşedintelui, directorului general sau

directorului etc., care are şi răspunderea pentru realizarea securităţii muncii.
În funcţie de criteriile de mai sus, persoanele juridice vor stabili personalul cu atribuţii
în domeniul protecţiei muncii sau, după caz, vor organiza compartimente de protecţie
a muncii.
De asemenea, prin statutele şi regulamentele privind organizarea şi funcţionarea

persoanelor juridice vor fi stabilite obligaţii şi răspunderi în domeniul protecţiei muncii
în conformitate cu prevederile Legii nr. 90/1996.
Desfăşurarea activităţilor de producţie şi a prestaţiilor de servicii este condiţionată de

obţinerea autorizaţiei de funcţionare din punct de vedere al protecţiei muncii, emisă
de către inspectoratele de stat teritoriale pentru protecţia muncii, din subordinea
Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.
Deosebit de normele amintite, persoanele juridice şi fizice sunt obligate să elaboreze

instrucţiuni proprii de aplicare a normelor de protecţia muncii, în funcţie de
particularităţile proceselor de muncă .
Antreprenorul are obligaţia de a constitui şi pune în funcţiune sistemul organizatoric al

protecţiei muncii la nivelul unităţii, prin luarea următoarelor măsuri:
- se vor desemna persoanele sau compartimentele specializate de protecţia muncii;
- se vor stabili, prin intermediul regulamentului de ordine interioară, precum şi al
fişei postului, funcţiile şi atribuţiile celor implicaţi în realizarea securităţii muncii. O
atenţie deosebită se va acorda la conceperea fişei postului pentru personalul celor
două servicii de specialitate, de protecţia muncii şi medical.
49
Rolul principal în organizarea protecţiei muncii la nivelul persoanei juridice şi fizice
trebuie să revină celor două servicii specializate care vor avea următoarele atribuţii:
a) Compartimentul de protecţia muncii are sarcina de a analiza şi stabili conform
unor metodologii general acceptate, nivelul de securitatea muncii desfăşurate de
unitate şi măsurile optime de prevenire ce se impun, sens în care va:
- identifica şi evalua factorii de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională;
- analiza calitatea activităţii de prevenire;
- elabora propuneri privind liniile directoare ale politicii de prevenire;
- stabili măsuri şi acţiuni ce pot elimina ce pot elimina sau anihila factorii de risc şi a
mijloacelor necesare pentru realizarea respectivelor măsuri şi acţiuni;
- elabora proiectul programului annual de protecţia muncii.
b) Serviciul medical va colabora la toate activităţile menţionate pentru serviciul de
protecţia muncii atât în domeniile legate de prevenirea îmbolnăvirilor
profesionale, cât şi la analiza factorilor de risc sub aspectul gravităţii lor – tipuri de
leziuni potenţiale, consecinţele lor asupra stării de sănătate, a capacităţii de
muncă.
În lipsa serviciului medical sau a medicului specialist în medicina muncii se va apela

obligatoriu la unităţi de profil, cum ar fi: Institutul de Igienă şi Sănătate Publică,
Facultatea de Medicină, centre şi laboratoare de cercetare medicală.
Indiferent de nivelul ierarhic, fiecare salariat este obligat să furnizeze celor două
servicii de specialitate, datele necesare unei cât mai riguroase fundamentări a
planului şi programului de protecţia muncii care cuprind dotarile si actiunile principale
privind protectia muncii.
50
Cap.6. Tehnologia lucrarilor de exploatare
6.1.Cartea constructiei, receptia lucrarilor si stabilirea indicatorilor de

performanta de referinta
6.2. Supravegherea instalatiilor
6.3. Lucrari de mentenanta
6.4. Lucrari de reparatii curente si capitale
6.Tehnologia lucrarilor de exploatare
Exploatarea instalatiilor pentru constructii este ansamblul de operatii si manevre

executate pentru asigurarea adaptării acestora la cererea specifica domeniului,
în condiţii corespunzătoare tehnico-economice şi de siguranţă.
In cadrul lucrarilor de exploatare personalul specializat execută, pe lângă

manevre în instalaţii, activităţi de monitorizare, testare, mentenanţă si
modernizare (atunci cand acestea nu fac obiectul proiectelor de investitii).
6.1 Cartea constructiei, receptia lucrarilor si stabilirea indicatorilor de

performanta de referinta
Cartea constructiei este suma de documente care in care s-au inregistrat toate
documentele ce tin de proiectarea ,executarea , receptia si exploatarea
investitiei.
Cartea constructiei trabuie realizata si mentinuta conform reglementarilor

obligatorii specifice. Cele actuale sunt cuprinse in Legea 10 din 1995 si
Hotararea de Guvern 273 din 1994.
Cartea constructiei ia nastere inainte de receptia finala iar in documentele

receptiei finale se precizeaza ca partile participante la realizarea investitiei si-au
indeplinit si obligatiile care rezulta din reglementarile privind cartea constructiei.
Cartea constructiei contine documente care privesc proiectarea, executia,

receptia, exploatarea, intretinerea, repararea, si urmarirea comportarii in timp a
constructiei.
6.1.1 Documentatia tehnica privind proiectarea
Documentatiile care si privesc proiectare si trebuie sa faca parte din cartea

constructiei sunt urmatoarele:
- tema de proiectare, amplasarea constructiei, avize de specialitate care au
stat la baza intocmirii proiectului;
- documentatia tehnica referitoare la constructia respectiva (caracteristici,
detalii de constructie pentru elementele structuriii de rezistenta ca si
pentru celelalte parti ale constructiei care asigura functionalitatea si
siguranta in exploatare, scheme de instalatii efectiv realizate, cu toate
modificarile aduse de proiectant, executant sau proprietarpe parcursul
executiei lucrarilor);
- breviarele de calcul pe specialitati (actiuni, ipotze de calcul, rezultatele
calculelor de dimensionare si verificare,etc.);
- indicarea distincta a diferentelor fata de detaliile de executie initiale, cu
precizarea cauzelor care au condus la aceste diferente (dispozitiile de
santier);
- caietele de sarcini privind executia lucrarilor (specificatiile tehnice).
6.1.2 Documentatia tehnica privind executia
Documentatiile care si privesc executia si trebuie sa faca parte din cartea

constructiei sunt urmatoarele:
- autorizatia de executare a constructiei;
- procesul verbal de predare a amplasamentului si reperului de nivelment
general;
- inregistrarile de calitate cu caracter permanent efectuate pe parcursul
lucrarilor precum si celelalte documentatii intocmite conform prescriptiilro
tehnice, prin care se atesta calitatea lucrarilor (rezultatele incercarilor
efectuate, certificatele de calitate, condica de betoane, registrul proceselor
verbale de lucrari ascunse, notele de constatare ale organelor de control,
registrul unic de comunicari si dispozitii de santier, procesele verbale de
probe specifice si speciale, etc.);
- procesele verbale de receptie a terenului de fundare, a fundatiilor si
structurii de rezistenta, procesele verbale de admitere a fazelor
determinante;
- procesele verbale privind montarea instalatiilor de masurare prevazute
prin proiectul de urmarire speciala a constructiilor, daca este cazul,
precum si consemnarea citirilor initiale de la care incep masuratorile;
- expertize tehnice, verificari in teren sau cercetari suplimentare efectuate in
afara celor prevazute in prescriptiile tehnice sau caietele de sarcini,
rezultate ca necesare ca urmare a unor accidente tehnice produse in
cursul executiei sau ca urmare a unor grseli de executie;
- caietele de atasament, jurnalul principalelor evenimente (inundatii,
cutremure, temperaturi excesive, etc).
Documentatia tehnica privind receptia trebuie sa contina procesele verbale de

receptie la terminarea lucrarilor, alte acte anexate acestora pe care comisia de
receptie le considera necesare a fi pastrate in cartea tehnica a constructiei, alte
acte incheiate ca urmare a cererilor comisiei de receptie prin care se prevad
verificari sau cercetari suplimentare, cu indicarea rezultatelor obtinute si a
modului de rezolvare.
6.1.3 Documentatia tehnica privind urmarirea comportarii in explatare si
interventii in timp
Documentatia tehnica privind urmarirea comportarii in explatare si interventii in

timp trebuie sa contina:
- prevederile scrise ale proiectantului privind urmarirea comportarii
constructiei, instructiuni de exploatare si intretinere si lista prescriptiilor de
baza care trebuie respectate pe timpul exploatarii constructiei,
documentatia de interpretare a urmaririi comportarii constructiei in timpul
executiei si al exploatarii;
- proiectele pe baza carora s-au executat, dupa receptia finala a lucrarilor,
modificari ale constructiei fata de proiectul initialefectiv realizat
- actele de constatare ale unor deficiente aparute dupa receptia executarii
lucrarilor si masurile de interventie luate (procesele verbale de remediere
a efectelor);
- proiectul de urmarire speciala a constructiei.
6.2. Supravegherea instalatiilor
Supravegherea instalatiilor poate fi realizata continuu si inregistrata automat

(monitorizata) sau poate fi realizata nepermanent , la anumite intervale de timp
prin personal specializat, eventual autorizat (de exemplu fochistii in centralele
termice).
Urmărirea cerinţelor minime pentru asigurarea competivităţii unei solutii realizate

in domeniul instalatiilor pentru constructii faţă de alte variante posibile nu se
poate face decât prin crearea unor baze de date (istoric) care să cuprindă
informaţii privind parametrii de exploatare ai sistemului. Iar un istoric relevant
trebuie sa contina date precise si pentru un interval de timp care sa permita o
analiza corecta.
O dată creată baza de date se poate trece la calculul unor indicatori sintetici
specifici activităţii care, pe de o parte pot sa caracterizeze procesul de
exploatare, iar pe de alta parte pot sa ofere ierarhizeze diverse solutii tehnice
din punct de vedere al eficientei lor.
Normarea unor indicatori sintetici (care pot fi de urmarire a performantelor de

exploatare, de eficacitate, de eficienta etc.) cu o prezentare detaliată a modului
în care aceştia trebuie determinaţi, considerăm că este soluţia potrivită pentru a
elimina subiectivismul în analiza, modernizarea sau crearea diverselor sisteme in
domeniul instalatiilor pentru constructii.
Procesul de supraveghere al instalatiilor trebuie sa se desfasoare conform cu

instructiunile de exploatare, sa duca la inregistrarea tuturor parametrilor relevanti
reglementati prin acte normative specifice fiecarui domeniu sau stabiliti de
conducerea firmei de exploatare sau a proprietarului acestora.
Instalatiile moderne dispun de sisteme de management si comunicatie (SMC),
prevăzute să îndeplinească următoarele funcţii generale:
- sistem de management şi control al ditributiei;
- supervizarea sistemului de achiziţii date şi al calculatoarelor de proces
IPC, aferente surselor;
- sisteme de supraveghere la distanţă, a contoarelor şi calculatoarelor
de proces programabile;
- management de reţea;
- interfaţare operator;
- sistem de afişare în mod grafic;
- sistem de achiziţie de date şi istoric de evenimente, prin crearea şi
utilizarea unei baze de date;
- managemant-ul alarmelor generate;
- urmărire proces;
- generare de rapoarte, utilizând baza de date create;
- integrare în reţea.
Arhitectura sistemelor de monitorizare
Arhitectura va cuprinde suportul necesar pentru diferite reţele zonale extinse,

folosind structuri hardware şi software pentru a realiza conexiunea tuturor
nodurilor sub un singur sistem integrat. Sistemul trebuie să permită
supravegherea de la distanţă folosind comunicarea prin modem -uri standard.
Sistemele de Management şi Comunicaţie trebuie sa permita comunicaţia cu o

varietate largă de subsisteme de control, utilizând un singur pachet de driver.
Sistemului de dispecerizare (parte a SMC) se bazează pe o reţea modulară de

computere, utilizând standarde industriale pentru sisteme de operare, reţele şi
protocoluri de comunicaţie.
Funcţiile sistemului trebuie sa fie cele ale unei aplicaţii de server client şi includ
următoarele module de bază:
- serverul de date proces administrează driverele de comunicaţie a
interfeţei de proces, comunicaţia este spontană în sensul ca numai
acele date sunt transferate pentru prelucrări ulterioare care s-au
schimbat;
- serverul de funcţii de proces administrează funcţiile centrale ca
alarmele, lista de evenimente sau arhivele, etc. şi permit un acces
sincron la funcţiile centrale din fiecare punct de lucru chiar şi pe
parcursul unor operaţii multiplatform.
- interfaţa operator asigură interfaţarea operatorului cu sistemul de
dispecerizare în sensul de a prezenta anumite informaţii procesate de
serverele de date şi de funcţii despre procesul urmărit;
- baza de date parametrizate care se poate accesa prin intermediul unei
interfeţe grafice, ea permite organizarea şi configurarea rapidă a
meniului de sistem, parametrii vor fi memoraţi într-un sistem multiuser
accesabil prin reţea.
6.3. Lucrari de mentenanta
Mentenanta este ansamblul tuturor acţiunilor tehnice şi organizatorice care se

execută asupra sistemelor aflate în exploatare şi care sunt efectuate pentru
menţinerea sau restabilirea stării tehnice necesare îndeplinirii funcţiilor pentru
care au fost proiectate.
Tipuri de mentenanta:
- bazată pe fiabilitate;
- bazată pe stare;
- bazată pe timp;
-
corectivă.
Mentenanţa bazată pe fiabilitate este ansamblu de acţiuni şi măsuri realizate cu

scopul de a stabili programul şi conţinutul lucrărilor de mentenanţă preventivă ce
trebuiesc executate pentru a menţine şi eventual restabili, atunci când este
necesar, starea tehnică a sistemului, utilizând analize ale modurilor de defectare,
analize de siguranţă, analize funcţionale, analize de criticitate etc.
Mentenanţă bazată pe stare este ansamblul activităţilor de determinare si

prognozare a stării tehnice a sistemelor şi a lucrărilor de menţinere si restabilire
a performanţelor, care rezultă ca necesare în urma desfăşurării acestor activităţi.
Mentenanţă bazată pe timp este ansamblu al lucrărilor periodice executate

indiferent de starea tehnică constatată a sietemelor, prin care se menţin si
restabilesc performanţele acestora.
Mentenanţă corectivă este ansamblul lucrărilor de mentenanţă care se

efectuează în scopul readucerii sistemelor în stare de a-şi putea îndeplini
funcţiile pentru care au fost proiectate:
- după producerea unui defect;
- după o întrerupere voită a misiunii sistemelor atunci când este
iminentă producerea unui defect a cărui apariţie nu a putut fi
prevăzută.
Mentenanţa corectivă presupune lucrări de reparaţii şi înlocuiri.
6.4 Lucrari de reparatii curente si capitale
6.4.1 Lucrari de reparatii curente si capitale la puncte termice

Probele la care se supun instalatiile de incalzire sunt:
- proba la rece;
- proba la cald;
- proba la eficacitate;
- proba la functionare a utilajelor si aparatelor.
Proba la rece se face in scopul verificarii etanseitatii si a rezistentei mecanice a

instalatiei de incalzire.
Proba la cald are drept scop verificarea etanseitatii, a modului de comportare la
dilatare si contractare a instalatiei de incalzire si a circulatiei agentului termic la
temperatura nominala.
Proba la eficacitate se face in scopul verificarii realizarii de catre instalatie a
parametrilor prevazuti in proiectul instalatiei.
Proba de functionare consta in verificari facute asupra utilajelor si aparatajelor
componente ale instalatiilor de incalzire, in timpul functionarii acestora.
Verificarile se efectueaza asupra cazanelor, schimbatoarelor de caldura,
compresoarelor, vaselor de expansiune, sistemelor de reglare automata.
Proba de functionare poate fi simultana cu proba de eficacitate sau cu proba la
cald.
La recipiente sub presiune si armaturile aferente supuse normelor ISCIR, reviziile

se executa conform instructiunilor in vigoare specifice.
Reviziile constau in verificarea:
- starii schimbatoarelor de caldura, a pompelor de circulatie,
compresoarelor;
- etanseitatii schimbatoarelor de caldura, robinetelor etc., precum si
ungerea si gresarea elementelor mobile ale pompelor, vanelor, supapelor
de siguranta etc.;
- recipientelor sub presiune, a armaturilor de siguranta si a aparatelor de
masura si control, conform prevederilor ISCIR.
Reparatiile constau in lucrari efectuate asupra instalatiilor punctelor termice, in

vederea aducerii acestora la starea de functionare initiala. Reparatiile pot fi
capitale si curente..
Reparatiile curente se realizeaza prin inlocuirea unoe elemente ale instalatiei,

care pot efectua buna functionare a punctelor termice. Se executa fara scoaterea
din functiune a instalatiei sau cu o intrerupere de scurta durata (sub o zi), atunci
cand se fac in perioada de vara.
Reparatiile curente pot avea caracter preventiv, fiind efectuate in vederea evitarii
avariilor si defectarii instalatiilor.
Reparatiile capitale constau in inlocuirea partiala sau totala a unor elemente ale
instalatiilor punctului termic. Reparatiile capitale sunt in general planificate tinand
seama de constatarile facute cu ocazia verificarilor si reviziilor efectuate la
instalatiile punctului termic. Intervalele de timp si volumul lucrarilor prevazute
pentru reparatiile capitale sunt prevazute in normativul Peb204.
Planificara reparatiilor capitale la punctele termice se coreleaza cu reparatiile

capitale ale altor elemente ale sistemului de instalatii de incalzire (retele termice,
instalatii interioare etc.).
Dupa executarea reparatiilor capitale se executa spalarea instalatiilor inclusiv a

schimbatoarelor de caldura in vederea aliminarii impuritatilor (namolului).
Spalarea se face cu apa rece sau calda folosind pompele de circulatie din
punctul termic, protejate cu separatoare de namol.
Se recomanda ca spalarea instalatiilor din punctul termic sa se faca impreuna cu

spalarea instalatiilor intregului sistem de incalzire (retele termice, instalatii
interioare etc.); in caz contrar, acestea vor impurifica din nou agentul termic din
instalatie.
Dupa efectuarea reparatiilor se executa la rece, la cald si de functionare.

Verificarile, incercarile si probele prealabile punerii in functiune se fac atat la
instalatiile de incalzire noi, cat si la instalatiile la care s-au efectuat reparatii
capitale. Acestea se pot efectua la intreaga instalatie sau pentru parti din
instalatie.
Verificarile, incercarile si probele vor fi executate conform “Normativului pentru
proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala” I13 si a altor
reglementari specifice.
Inaintea efectuarii probelor se verifica:
- concordanta instalatiilor cu proiectul de executie;
- caracteristicile aparatelor si concordanta acestora cu proiectul;
- dimensiunile materialelor, conductelor, fitingurilor, armaturilor etc.;
- pozitiile si amplasamentul aparatelor si echipamentelor;
- pozitiile si caracteristicile elementelor de automatizare 9comanda si
executie);
- suportii, pantele si pozitiile conductelor, accesoriilor, aparatelor si
echipamentelor;
- protectia anticoroziva si termoizolatiile instalatiilor;
- conformarea si masurile antiseismice ale conductelor, accesoriilor,
aparatelor si echipamentelor;
- calitatea sudurilor.
Verificarea caracteristicilor elementelor componente se fac pe baza certificatelor
de calitate si dupa caz de agrementare, puse la dispozitie de furnizori.
Verificarile functionale si de siguranta specifice elementelor componente ale

puntelor termice se refera la:
- sistemele de siguranta ale instalatiilor cu agent termic apa calda (conform
STAS 7132 si art. 5.5 din normativ I13/1);
- circulatia agentului termic apa calda si echilibrarea presiunilor din
instalatie (conform art. 5.6 si 5.7 din normativ I13/1);
- reglarea automata a instalatiei (conform art. 5.8 din normativ I13/1);
- instalatia de preparare a apei calde de consum (conform art. 5.9 din
normativ I13/1);
- asigurarea dezaerisirilor si golirilor instalatiei (conform art. 5.10 din
normativ I13/1).
In timpul probei, instalatiile punctului termic se separa de retelele de agent primar

sau secundar prin flanse oarbe sau prin doua vane montate in serie si care au
intre ele un robinet de golire deschis.
Se verifica daca toate celelalte robinete ale instalatiei probate sunt deschise.
Curatarea schimbatoarelor de caldura de depunerile de piatra se efectueaza prin

metoda chimica sau prin metoda mecanica, iar curatarea de namol prin metoda
hidraulica.
Aplicarea metodei de curatare mecanica depinde de tipul schimbatorului de

caldura (boiler, schimbator cu fascicol de tevi, schimbator cu placi etc.).
La curatarea chimica a schimbatoarelor de caldura se tine seama de insicatiile

producatorului aparatajului.
In general se utilizeaza o solutie de acid clorhidric cu concentratie de 2-5% cu
inhibitor, in lipsa precizarilor furnizorilor de echipamente.
Curatarea poate fi efectuata cu o instalatie care functioneaza in circuit inchis.
La curatarea schimbatoarelor cu placi se evita substantele care pot ataca
garniturile ( hidrocarburi, cetone, esteri sau alte substante indicate de
producator) sau substante care pot ataca placile.
Dupa curatare, se executa o neutralizare cu o solutie de soda, cu concentratie de
1% sau alta solutie indicata de producator, urmata de o spalare cu apa.
Retele termice exterioare
Reparatiile retelelor termice constau in lucrari efectuate asupra acestora in

vederea aducerii lor in starea de functionare initiala.
Reparatiile curente se fac prin remedierea defectiunilor la unele parti ale retelei
termice, in scopul functionarii normale a acesteia, acestea pot fi facute si fara
intreruperea functionarii intregii retelei termice, daca acest lucru este posibil.
Toate modificarile efectuate vor fi consemnate in documente tehnice de

exploatare si in cartea tehnica a retelei.
Dupa reparatie se executa probele la rece si la cald eventual se fac masuratori

pentru determinarea pierderilor de energie termica daca scopul reparatiilor a fost
si de a imbunatatii izolarea termica a conductelor.
Reparatiile capitale constau in inlocuirea partiala sau totala a unor parti din retea
sau a intregii retele termice.
In timpul reparatiilor capitale se executa un control si o verificare a restului
instalatiilor.
Reparatiile capitale sunt, in general, planificate si tin seama de fiabilitatea

sistemului si starea lui la un moment dat.
Reparatiile capitale sunt realizate conform unor grafice cuprinse in contractele

incheiate intre furnizorii si beneficiarii energiei termice; ele necesita intreruperea
furnizarii energiei termice.
Retele termice cu conducte preizolate
Reviziile constau in operatii de verificare si determinare a starii instalatiilor in

vederea asigurarii functionarii in bune conditii a retelei termice.
Reviziile conductelor montate in sol se fac prin sistemele de control a avariilor cu

fir sau prin termografiere, care pot depista defectele termoizolatiei sau mantalei
de protectie.
Se face revizia elementelor vizibile ale retelei termice (piese de capat, piese de
trecere prin pereti, racorduri la surse si consumatori).
Se face revizia caminelor care cuprind vanele de sectorizare, aerisire si golire.
Se revizuiesc toate elementele de legatura ala aparaturii de detectie a avariilor la

sistemul de detectie ale tevilor preizolate inlocuindu-se conductorii deteriorati;
deterioararea cablurilor de legatura conduce la erori de masura.
Revizia aparaturii de masura si control a sistemului de depistare a avariilor se

face conform specificatiilor producatorului.
Reparatiile constau in lucrarile care se fac in vederea aducerii retelelor termice in

starea de functionare initiala.
Prin folosirea sistemelor de depistare a avariilor, utilizand firele de control si

aparatura de masura sau termografie, avariile sunt depistate in stare incipienta,
locul avariei fiind determinat cu precizie, urmand a se efectua reparatiile curente
ale cnductelor.
Defectiunile, incidentele si avariile care se produc mai frecvent si modul lor de

rezolvare sunt:
- umezirea termoizolatiei pe portiunea continua a conductelor datorita
fisurarii conductei sau distrugerii mantalei de protectie, care se remediaza
prin inlocuirea portiunii defecte;
- umezirea termoizolatiei in zonele de imbinare sau la ramificatii datorita
executarii defectuase a mansoanelor de protectie sau sau datorita
distrugerii mansoanelor de protectie, care se remediaza prin inlocuirea
mansoanelor de protectie defecte;
- fisurarea conductei datorita fie coroziunii si care se remediaza prin
eliminarea cauzei care a condus la defectiune si se inlocuieste portiunea
defecta, fie depasirii presiunii de serviciu sau inghetului si care se
remediaza prin limitarea presiunii la valorile normale, asigurarea continua
a circulatiei apei sau se golesc conductele cand se intrerupe functionarea
o perioada mai lunga;
- ruperea imbinarilor sudate datorita sudurii necorespunzatoare, care se
remediaza prin eliminarea cauzelor care au condos la ruperea sudurilor si
executarea corecta a sudurilor.
- ruperea imbinarilor sudate datorita necompensarii dilatarilor sau a incalziri
– raciri bruste, care se remediaza prin asigurarea compensarii dilatarii
conductelor, precum si evitarea si limitatea incalziri-raciri bruste;
- distrugerea compensatorilor de dilatare datorita calculului gresit al
compensatorilor, care se remediaza prin refacerea calculului si luarea
masurilor de compensare a dilatarii;
- distrugerea compensatorilor de dilatare datorita blocarii deplasarilor in
zonele coturilor si ramificatiilor, care se remediaza prin prevederea de
perne de dilatare suplimetare;
- distrugerea compensatorilor de dilatare datorita punctelor fixe care nu isi
indeplinesc functiunile, care se remediaza prin reanalizarea si calcularea
lor;
- distrugerea compensatorilor de dilatare datorita cresterii presiunii
temperaturii agentului termic peste valoarea nominala, care se remediaza
prin limitarea presiunii si temperaturii la valorile de calcul din proiect;
- distrugerea conductelor in urma dilatarii si contractarii datorita calculului
gresit al lungimii maxime de pozare, care se remediaza prin refacerea
calculului si prevederea functie de caz a compensatorilor de dilatare;
- distrugerea conductelor in urma dilatarii si contractarii datorita pozitionarii
gresite a punctelor fixe si a compensatorilor de dilatare, care se
remediaza prin repozitionarea punctelor fixe in urma unui calcul mecanic;
- distrugerea conductelor in urma dilatarii si contractarii datorita unui numar
insufficient de perne de dilatare, care se remediaza prin cresterea
numarului pernelor de dilatare;
- distrugerea conductelor in urma dilatarii si contractarii datorita unei
pretensionari insuficiente, care se remediaza prin refacerea calculului
mecanic al retelei si prevederea daca este cazul a compensatorilor de
dilatare;
- distrugerea sau degradarea protectiei termoizolatiei datorita montajului
indecvat, care se remediaza prin inlaturarea suportilor provizorii de
montaj, inainte de realizarea umpluturii cu nisip;
- distrugerea sau degradarea protectiei termoizolatiei datorita existentei in
stratul de nisip a impuritatilor (pietre, resturi din beton, resturi metalice
etc.), care se remediaza prin inlaturarea impuritatilor si corpurilor straine
din stratul de nisip;
- distrugerea sau degradarea termoizolatiei datorita temperaturii prea
ridicate a agentului termic (peste 110oC), care se remediaza prin limitarea
temperaturii agentului termic;
- distrugerea sau degradarea termoizolatiei datorita distrugerii mantalei de
protectie, care se remediaza prin inlocuirea portiunii distruse;
- fisurarea vanelor datorita montarii descentrate, care se remediaza prin
asigurarea coaxialitatii vanelor cu conductelor;
- fisurarea vanelor datorita strangerii gresite a prezoanelor, care se
remediaza prin strangerea prezoanelor cu o cheie dinamometrica, cu
limitatea presiunii de strangere;
- fisurarea vanelor datorita montarii flanselor neparalele, care se remediaza
prin asigurarea paralelismului;
- fisurarea vanelor datorita inghetului, care se remediaza prin izolarea
vanelor;
- semnalizarea eronata a locului avariei datorita masurarii gresite a lungimii
firului de control, care se remediaza prin aplicarea corectiilor la lungimile
masurate;
- semnalizarea incorecta a defectiunilor datorita descarcarii bateriei de
alimentare a aparatului, care se remediaza prin inlocuirea bateriei;
- semnalizarea incorecta a defectiunilor datorita legaturii intrerupte la dozele
de masura si aparate, care se remediaza prin refacerea legaturilor
utilizandu-se conductori adecvati (recomandati de firma producatoare a
aparaturii);
- intreruperea legaturii electrice in zonele de imbinare datorita dilatarii-
contractarii sau a firului intins, care se remediaza prin refacerea
legaturilor.
Reparatii curente pot fi facute si fara intreruperea functionarii intregii retelei

termice.
Modificarile si reparatiile effectuate se consemneaza in documentele tehnice de

exploatare si in cartea tehnica aretelei.
Dupa reparatii se executa probele specifice dupa caz:

- daca reparatiile se refera la conducte se fac probe la rece si la cald;
- daca reparatiile se fac la imbinari sau la izolatiile locale se executa numai
probarea instalatiei de avertizare.
sau a intregii retele termice.
Reparatiile capitale se executa in urma constatarilorprivind starea retelei termice

in timpul functionarii prin utilizarea sistemelor de detectie sau termografie.
Reparatiile capitale sunt planificate de dispecerul retelei termice si se realizeaza

conform unor grafice.
Planificarea reparatiilor capitale se face, de regula, in afara sezonlui de incalzire,

intr-o perioada stabilita de comun accord cu beneficiarii si furnizorii de energie
termice.
Perioada executarii reparatiilor capitale si implicit a intreruperii energiei termice

se stabileste printr-o anexa la contractul de furnizare a energiei termice.
Pentru evitarea intreruperii furnizarii energiei termice o perioada indelungata

datorita inlocuirii retelei termice se prevede fie racordarea consumatorilor la alta
sursa sau prin alta retea, fie realizarea unei retele termice provizorii.
Toate modificarile rezultate se inscriu in Cartea constructiei retelei termice.
Instalatii interioare de incalzire centrala
Revizia instalatiei interioare de incalzire se face anual, in perioada de calda a

anului atunci cand acestea nu functioneaza.
In efectuarea reviziilor se tine seama de rezultatele controalelor si verificarilor
periodice facute instalatiei si se executa acele operatiuni care nu au putut fi
realizate in timpul functionarii instalatiei.
Se executa, in special, operatiuni de:
- etansare a elementelor instalatiei si a intregului ansamblu;
- functionare a robinetelor de reglare ale aparatelor de incalzire;
- functionare a instalatiei de reglare automata;
- functionare silentioasa a agregatelor cu piese in miscare;
- functionare a aparatelor de masura;
- umplere si asigurare a presiunilor instalatiei; dezaerisire;
- manevrarea usoara a armaturilor;
- completare a izolatiei termice si a protectiei acesteia.
Actiunea de revizuire a instalatiei se incheie cu probe la rece.
Aparatele de masura inclusiv contoarele se verifica prin confruntarea valorilor

indicate de acestea cu cele ale unor aparate etalon mobile; verificarea se face
sezonier. In functie de instructiunile producatorilor se face intretinerea si
remedierea lor de catre o unitate autorizata sau inlocuirea lor – in cazul unor
indicatii inexacte ale aparatelor.
Sistemele de reglare automata se verifica si intretin conform instructiunilor
furnizorilor. Este indicat ca toate operatiunile sa fie efectuate numai de catre
personal specializat, cu care personalul de exploatare curenta sa fie in
permanenta legatura.
Ca urmare a verificarilor si reviziilor facute asupra instalatiilor interioare rezulta

ca unele elemente ale instalatiei prezinta o fiabilitate redusa si este necesara
repararea lor.
Reparatiile curente se fac la unele elemente ale instalatiei care pot afecta buna
functionare a intregii instalatii. Repararea se executa in general fara scoaterea
din functiune a instalatiei sau cu o intrerupere pe o scurta perioada de timp (sub
o zi), atunci cand se face in perioada de incalzire. Daca esteposibila amanarea
lor, ele se programeaza pentru perioada de vara.
In cazul cand este necesar, se face inlocuirea unui element al instalatiei, obisnuit
un aparat de incalzire sau un agregat, cu altul similar care nu este montat ca
rezerva in instalatie. In sezonul de incalzire inlocuirea se organizeaza astfel incat
sa se faca in mai putin de o zi.
Dupa o reparatie curenta sau o inlocuire, pentru partea din instalatia aferenta se
face o proba la cald inainte de a fi repusa in functiune intreaga instalatie.
In situatiile in care, ca urmare a unor modificari, o parte din instalatie nu mai este
necesara, se prevede dezafectarea acesteia. Operatiunea se face pe baza unei
documentatii tehnice care trebuie sa prevada, eventual, ce operatiuni noi de
reglare sunt necesare ca urmare a noii situatii.
Reparatiile capitale se fac in scopul inlocuirii unor elemente de instalatii, care sa

asigure functionarea intregii instalatii interioare de incalzire la parametrii
prevazuti in proiect. Ciclurile perioadelor de timp intre doua reparatii capitale sunt
fixate prin reglementari, in functie de durata normala de serviciu a instalatiei.
Perioada si data reparatiei se stabilesc in functie de starea instalatiei asa cum

rezulta din verificarile si reviziile facute in decursul exploatarii. Se au in vedere, in
special:
- gradul de uzura a elementelor instalatiei si influenta in exploatare;
- aparitia defectiunilor si starea remedierilor facute;
- gradul de corodare (exterioara si interioara) a instalatiei si de depunere
in interiorul instalatiei;
- aspectul fizic al instalatiei.
Instalatii de ventilare si climatizare

Reviziile sunt operatii de verificare a starii instalatiilor in vederea asigurarii
functionarii acestora in conditii normale si sigure.
Modul de verificare a instalatiilor in cadrul reviziilor se detaliaza in instructiunile
de exploatare.
Reviziile se fac obligatoriu in perioadele de intrerupere a functionarii instalatiilor,

in general coordonat cu reviziile celorlalte instalatii.
Reviziile se executa obligatoriu anual de catre beneficiarul instalatiei, utilizand

personalul propriu sau firme specializate.
Principalele operatii de intretinere la ventilatoare sunt:

- echilibrarea rotoarelor avand in vedere rotirea fara atingerea carcasei;
- indreptarea paletelor indoite;
- ungerea lagarelor sau rulmentilor conform prescriptiilor producatorului;
- intinderea uniforma a curelelor de transmisie; sageata maxima (d) a
curelei presate nu trebuie sa depaseasca valoarea calculata…….;
- alinierea saibelor, rotilor de transmisie si a motoarelor de antrenare
(rotile trebuie sa fie aliniate si paralele in ambele planuri);
- strangerea suruburilor si a piulitelor sistemului de ancorare sau a
suporturilor.
Principalele operatii de intretinere la filtrele de aer sunt:

- inlocuirea filtrelor colmatate sau deteriorate dupa verificarea gradului
de retinere a acestora;
- curatarea periodica a filtrelor prin spalare, scuturare etc.;
- inlocuirea lichidului de curatire;
- ungerea elementelor in miscare;
- verificarea sistemului de masurare a presiunii inainte si dupa filtre;
- verificarea sistemului de autocuratire si avertizare a colmatarii.
Principalele operatii de intretinere la bateriile de incalzire sau racire sunt:

- realizarea etansarii racordurilor bateriilor la instalatie (pe circuitul
aeraulic sau hidraulic);
- curatirea aripioarelor de praf, impuritati sau alte corpuri straine, prin
suflare cu aer sau spalare cu jet de apa;
- spalarea interioara a bateriilor in vederea inlaturarii depunerilor de
namol sau piatra;
- dezaerisirea periodica a instalatiilor de incalzire aferente bateriilor;
- curatirea si dezaerisirea oalelor de condensat.
Principalele operatii de intretinere la camerele de umidificare sunt:
- curatirea pulverizatoarelor astfel incat stropirea sa fie fina;
- curatirea bazinului de depunerile de namol;
- curatirea separatoarelor de picaturi;
- curatirea preaplinului si racordului la canalizare;
- vopsirea si protejarea elementelor supuse coroziunii;
- curatirea filtrului;
- curatirea sistemului de umidificare ca abur (duze, ventile, oale de
condensat etc.).
Principalele operatii de intretinere la canalele de aer sunt:

- verificarea si repararea canalelor de aer, restabilirea etansarilor etc;
- verificarea, repararea termoizolatiei;
- verificarea, repararea si readucerea in pozitiile initiale a dispozitivelor de
reglare;
- controlul sustinerilor;
- refacerea protectiei anticorozive.
Principalele operatii de intretinere la dispozitivele de inchidere si reglare sunt:

- controlarea modului realizarii inchiderii indreptandu-se paletele sau
jaluzele deformate;
- strangerea piulitelor;
- refacerea etansarii.
Instalatii interioare de distributie a apei in cladiri
Revizia instalatiei se face periodic, de regula o data pe an, si consta in:

- controlul etanseitatii instalatiei (conducte, imbinari, armaturi de inchidere si de
serviciu);
- verificarea gradului de corodare sau depunere prin demontarea unor armaturi
de pe traseu si controlarea capetelor conductelor;
- verificarea modului de fixare a suporturilor conductelor si armaturilor si a
gradului de uzura a garniturilor aferente;
- verificarea mansoanelor de trecere prin pereti si plansee si a izolatiei dintre
manson si conducta; golurile din pereti si planseele cu rol de protectie la foc,
vor fi etansate, obligatoriu, cu materiale rezistente la foc;
- verificarea modului de functionare a armaturilor de inchidere (usurinta in
manevrare, gradul de inchidere si deschidere, starea garniturilor); in cazul
blocarii sau reducerii sectiunii de trecere din cauza depunerilor, armaturile se
vor demonta si se vor curata, iar pentru etansare se vor folosi garnituri noi;
- verificarea etanseitatii robinetelor de retinere, verificarea reductoarelor de
presiune prin demontarea si verificarea pieselor componente si la nevoie
inlocuirea celor defecte;
- verificarea reglajului instalatiei.
Dupa fiecare revizie sau dupa fiecare interventie la care s-au folosit robinetele de
inchidere pentru reglajul hidraulic al instalatiei, se va efectua reglarea din nou a
instalatiei.
Defectele intalnite frecvent la conducte si armaturi si modul de remediere a
acestora sunt mentionate in anexele A1 si A2
Rezultatele constatarilor facute cu ocazia verificarilor si reviziilor vor fi trecute
intr-un proces verbal pentru a fi avute in vedere cu ocazia reparatiilor curente si
capitale.
Reparatiile curente se fac pentru remedierea defectiunilor constatate cu ocazia

verificarilor si reviziilor si au drept scop mentinerea sigurantei in functionare a
instalatiei.
sau a intregii retele interioare de alimentare cu apa rece.
Reparatiile capitale sunt de regula planificate si tin seama de durata de folosinta

a elementelor instalatiei si de rezultatele verificarilor anterioare.
In cazul inlocuirii obiectelor sanitare sau a accesoriilor acestora se recomanda ca

inlocuirea sa se faca cu obiecte sanitare, respectiv armaturi de serviciu, care
conduc la un consum mai mic de apa si de energie si au o mare fiabilitate; in
acest scop se recomanda:
- folosirea WC si pisoarelor dotate cu robinete de alimentare cu apa rece sub
presiune cu diverse sisteme de actionare, avand consum redus de apa pentru
spalare;
- dotarea lavoarelor, cazilor de baie (dus), bideurilor si spalatoarelor cu baterii
amestecatoare cu consum redus de apa si mare fiabilitate.
Din aceasta categorie de baterii se recomanda; baterii cu monocomanda,
bateriile cu cartus interior ceramic, abteriile cu elemente de etansare ceramice,
bateriile cu dispozitiv automat de amestec, bateriile prevazute cu elemente de
forma torica, cu filet trapezoidal cu deschidere lenta cu dubla etanseitate etc.
Pentru a inlatura principala cauza a defectarii armaturilor (impuritatile din apa) se

recomanda montarea pe racordul de alimentare cu apa (la apometru) a unui filtru
(baterii de filtre) pentru retinerea impuritatilor.
Reparatiile accidentale sunt reparatiile care trebuie efectuate indata ce a aparut

o defectiune, care pericliteaza siguranta in functionare a instalatiei.
Instalatii exterioare de alimentare cu apa rece
Revizia retelei se face parcurgand traseul acesteia pentru a constata starea

retelei si a constructiilor aferente (ca la verificare) precum si usurinta de
manevrare (inchidere si deschidere) a vanelor, functionarea hidrantilor, fantinilor
si armaturilor de golire.
Revizia retelei se face de doua ori pe an (de regula inainte si dupa perioada de
inghet.
Reparatiile curente constau in remedierea defectiunilor constatate cu ocazia

operatiunilor de verificare si revizie.
In cazul unor defectiuni care impun inlocuirea unor portiuni mai mari din retelele
metalice subterane, se recomanda sa se prevada si masuri de protectie electrica,
in special in cazul terenurilor agresive si a celor bogate in curenti electrici, in
paralel cu o izolatie intarita a conductei.
Se va da o atentie deosebita modului de umplere cu pamant a transeii, dupa

efectuarea reparatiei, pentru a avita spargerea tubului sau distrugerea izolatiei
prin lovire cu corpuri tari sau scoase din umpluturi sau aduse din alte locuri.
Dupa efectuarea reparatiei si umplerea cu pamant a transeii, este obligatoriu
aducerea terenului la starea initiala (anterioara ivirii defectiunii).
Reparatiile capitale se planifica in functie de starea generala a retelei si constau

in inlocuirea unei portiuni de retea sau/si a unor accesorii (vane, hidranti etc.)
care au suferit deteriorari avansate.
Statii de pompare
Revizia statiei de pompare se face annual, urmarindu-se cunoasterea in deteliu a

fiecarui element al statiei in vederea unor eventuale interventii care sa permita
evitarea unor accidente.
La agregatele de pompare se va verifica:

- starea generala a agregatului;
- modul de fixare pe postament;
- modul de racordare la retelele de aspiratie si refulare;
- starea instalatiei de alimentare cu energie electrica;
- starea instalatiei de automatizare;
- nivelul de zgomot produs in timpul functionarii.
La rezervoare se va verifica:
- starea stratului de protectie interior si exterior;
- gradul de corodare;
- starea izolatiei termice;
- calitatea imbinarilor;
- modul de functionare a robinetelor de alimentare cu apa;
- starea flotoarelor si modul in care sunt reglate;
- starea sorbului in general si a elementelor componente;
- starea preplinului, inclusiv existenta garzii hidraulice (daca este cazul);
- etanseitatea la trecerea conductelor prin peretii rezervorului;
- modul de fixare pe postament.
Rezervorul se va curata de depuneri, se va spala si daca este necesar se va

grundui si vopsi cu grund si vopsele agrementate pentru contact cu apa potabila.
5. Tehnologia executiei lucrarilor de instalatii pentru constructii
5.1 Organizarea executiei
Tehnologia execuţiei lucrărilor de instalaţii pentru construcţii
1. Cadrul juridic
- selecţia antreprenorului
- contractul de antrepriză
2. Însuşirea proiectelor
- verificări efectuate de antreprenor
3. Elaborarea documentaţiei de execuţie de către antreprenor

- DE şi POE
4. Pregătirea producţiei
4.1 Graficul de execuţie

- identificarea procedurilor şi instrumentelor de lucru specifice
- determinarea necesarului de forţă de muncă.
4.2 Graficul de aprovizionare

- materiale şi prefabricate
- utilaje pentru montaj
- dotări necesare execuţiei (echipamente, scule,dispozitive şi utilaje).
4.3 Fluxul de numerar previzionat pentru realizarea lucrărilor.
4.4 Planul calităţii.
5. Ordinul de începere a lucrărilor, preluarea amplasamentelor şi al fronturilor de

lucru
5.1 Aprobarea directorului executiv pe planul de pregătire a producţiei şi

anunţarea beneficiarului asupra posibilităţii de începere.
5.2 Beneficiarul anunţă intenţia de a începe lucrarile autoritii publice care a emis
autorizaţia de construcţie şi IGESIG.
5.3 Instructajul de protectia muncii si PSI specific lucrarilor
5.4 Preluarea amplasamentele şi a fronturilor de lucru.
6. Lucrări de instalaţii pentru construcţii
6.1 Proceduri:
- încălzire, ventilare şi aer condiţionat
- sanitare şi gaze
- electrice şi automatizări.
6.2 Instrucţiuni de lucru:
- îmbinarea conductelor (sudură, filet, presare)
- montare utilaje (cazane, chillere, splituri, recipiente-SH, VE)
- pozare cabluri.
6.3 Formulare
Anexa
Protecţia muncii în România
Scurt istoric privind evoluţia şi dezvoltarea protecţiei muncii în România
In Muntenia prima referire la activitatea este la începutul secolului al XVIII-lea, când la

“cererea industriaşilor şi organelor de stat” au fost formulate recomandări privind
desfăşurarea unei activităţi susţinute de educare a muncitorilor pentru a-i feri de
pericolele la care sunt expuşi, indicându-li-se şi mijloacele de combatere a lor.
În a doua jumatate a secolului XIX au fost publicate Legea sanitară, respectiv

Regulamentul industriilor salubre, care cuprindeau dispoziţii referitoare la securitatea
muncii, munca femeilor şi copiilor, prevenirea bolilor profesionale şi altele.
Astfel, în art. 5 din Regulamentul industriilor salubre se prevedea: “În orice stabiliment
industrial cu mai mult de 10 lucrători, atelierele vor avea un spaţiu de cel puţin 5 mc
de fiecare lucrător, iar plafonul va avea înălţimea de cel puţin 3 m”, iar în art. 6 se
stipula: “Pentru a înlătura pericolul rănirii lucrătorilor în timpul funcţionării maşinii, va
trebui prevăzut un spaţiu liber, destul de larg pentru a permite circulaţia, iar organele
de transmisiune ale maşinilor, ascensoarele, roţile legate de vreun motor se vor
împrejmui cu parapete de siguranţă”.
Din aceeaşi perioadă datează şi alte acte normative care cuprindeau reglementări
privind protecţia muncii cum ar fi: Legea pentru repausul în zilele de duminică şi
sărbători din 06.03.1897; Legea privind munca femeilor şi minorilor în industrie şi
exploatări miniere din 22.02.1906; Legea privind ajutoarele de boală şi lehuzie din
16.06.1923; Legea privind munca minorilor şi femeilor din 13.04.1928.
În anul 1934 este promulgată Legea privind accidentele de muncă. Acest act
normativ poate fi considerat actul de naştere al instituţiei protecţiei muncii pentru ţara
noastră în accepţia modernă a termenului ce o desemnează.
În 1936 a fost înfiinţat Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirii Sociale care va avea în
structura sa şi un serviciu al organizării şi ocrotirii muncii.
În anul 1953, s-a înfiinţat în cadrul Consiliului Central al Sindicatelor, Inspecţia

tehnică de stat pentru protecţia muncii şi în subordinea sa, Institutul de cercetări
ştiinţifice pentru protecţia muncii. La nivel teritorial, controlul protecţiei muncii era
exercitat de inspectori încadraţi în consiliile regionale şi orăşeneşti ale sindicatelor,
coordonaţi metodologic de inspecţia sus amintită.
În luna decembrie 1965 a intrat în vigoare Legea nr. 5 cu privire la protecţia muncii
care cuprindea obligaţii şi răspunderi, precum şi organizarea activităţii, în condiţiile
economiei centralizate.
Cu începere de la 1 ianuarie 1966 a fost organizat Comitetul de stat pentru protecţia

muncii ce avea în subordine înspecţii regionale, Institutul de cercetări ştiinţifice pentru
protecţia muncii. S-a creat o astfel de structură care să cuprindă coordonarea şi
controlul protecţiei muncii la nivelul organelor tutelare ale unităţilor economice.
Indicatorul principal urmărit a fost constituit din evoluţia accidentelor de muncă, cu
prioritate a celor mortale, cu invaliditate şi colective. Accidentele cu incapacitate
temporară de muncă intrau în preocupările Direcţiei centrale de statistică.
Această concepţie organizatorică a fost menţinută până la sfârşitul anului 1989 timp
în care instituţia de stat respectivă a trecut prin mai multe transformări
Începând cu 1 ianuarie 1990, activitatea de protecţie a muncii, prin obiectivul său

principal, prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, a necesitat
schimbări structurale şi de concepţie, materializate într-o nouă organizare a instituţiei
de stat specializată, care coordonează şi controlează domeniul asigurând cadrul de
reglementări corespunzător etapei actuale.
În prezent, structura instituţiei protecţiei muncii cuprinde următoarele compartimente:

- Inspecţia de Stat pentru Protecţia Muncii care coordonează activitatea celor 41
inspectorate de stat teritoriale pentru protecţia muncii precum şi a Institutului de
Cercetări Ştiinţifice pentru Protecţia Muncii;
- Direcţia generală pentru metodologie, norme, standarde şi indicatori de protecţia
muncii;
- Direcţia autorizare agenţi economici, certificare echipamente tehnice, avizare
echipamente individuale de protecţie şi grupe de muncă.
Prin noua lege a protecţiei muncii din anul 1996 s-a renunţat la structurarea pe criterii
administrative a normelor de securitate a muncii (norme departamentale) acestea
fiind înlocuite cu norme specifice, fundamentate pe criteriul factorilor de risc. Mai mult,
datorită deschiderii ţării noastre către Uniunea Europeană şi Organizaţia
Internaţională a Muncii, Legea protecţiei muncii, Normele generale de protecţie a
muncii precum şi normele metodologice, conţine prevederi ce valorifică experienţe ale
unor ţări cu tradiţie în acest domeniu.
În acelaşi timp, au fost introduse standardele de securitate a muncii ( nu trebuie

confundate cu standardele tehnice ) ca documente normative ce cuprind măsuri
tehnice cu caracter obligatoriu. A fost, de asemenea, definitivă lista cu Normele
specifice de securitate a muncii care cuprinde 154 de titluri, pe activităţi caracterizate
prin riscuri comune.
Organizarea, realizarea, coordonarea şi controlul activităţii de protecţie a

muncii
Organizarea activităţii de protecţie a muncii. În conformitate cu prevederile legislaţiei
în vigoare, activitatea de protecţie a muncii din ţara noastră, este structurată pe două
niveluri: naţional şi la nivelul persoanelor juridice şi fizice.
Protectia muncii la nivel national
Organizarea protecţiei muncii la nivel naţional. Art. 4 alin. 1 din Legea nr. 90/1996
stabileşte ca Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Sănătăţii, prin
organele lor de specialitate centrale şi teritoriale, organizează, coordonează şi
controlează activitatea de protecţie a muncii.
După cum se cunoaşte, în structura Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale se

regăsesc:
a) la nivel central, direcţii de specialitate, ce asigură: fundamentarea şi promovarea
actelor legislative, normative şi metodologice în domeniul protecţiei muncii;
controlul aplicării legislaţiei de protecţia muncii în întreaga economie naţională;
organizarea, coordonarea şi controlul inspectoratelor teritoriale; informarea
Guvernului privind protecţia muncii; coordonarea activităţii de cercetare ştiinţifică
de profil; reprezentarea statului ca organ de specialitate în domeniul protecţia
muncii, în relaţiile de cooperare internaţională; certificarea echipamentelor tehnice
şi a echipamentelor individuale de protecţie şi de lucru;
b) la nivel teritorial, inspectorate de stat pentru protecţia muncii, care exercită
atribuţiile de îndrumare şi control ale Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale în
toate unităţile aflate în raza lor teritorială de activitate.
Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, prin organismele sale colaborează cu celelalte

ministere şi, în primul rând, cu Ministerul Sănătăţii pentru exercitarea atribuţiilor sale
specifice privind protecţia muncii.
Ministerul Sănătăţii dispune de o structură asemănătoare, sub formă de direcţii

centrale, inspectorate teritoriale şi un institut de cercetări ştiinţifice, care au acelaşi rol
ca şi organele Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale în problemele de igienă a
muncii.
Potrivit art. 6 alin 1 din Legea nr. 90/1996, Ministerul Sănătăţii emite norme obligatorii
privind igiena muncii şi avizează standarde şi acte normative, elaborate de alte
organe, care privesc sănătatea salariaţilor la locul de muncă.
Domeniile pentru care se elaborează normele de igienă a muncii sunt precizate

explicit prin lege.
Atribuţiile Ministerului Sănătăţii în domeniul protecţiei muncii sunt detaliate de

Hotărârea Guvernului nr. 460/1994 privind organizarea şi funcţionarea acestui
minister.
Potrivit art. 2 din acest act normativ Ministerul Sănătăţii are, printre altele,
următoarele atribuţii:
- asigură şi răspunde de organizarea activităţii de asistenţă medicală preventivă, de
urgenţă, curativă şi de recuperare medicală ce se acordă prin unităţile sanitare;
- îndrumă şi controlează modul de aplicare al normelor de igienă şi sanitar-
antiepidemice în mediul de viaţă al populaţiei şi la locul de muncă;
- coordonează, îndrumă şi controlează activitatea unităţilor de ocrotire şi asistenţă
medicală a mamei şi copilului, asistenţă medicală de urgenţă şi la locul de muncă;
- avizează şi aprobă, după caz, proiectarea şi realizarea investiţiilor în domeniul
sanitar.
Protectia muncii la nivelul firmelor
Persoanele juridice şi fizice îşi stabilesc activitatea de protecţia muncii în funcţie de

următoarele criterii legale:
- natura activităţii;
- complexitatea activităţilor desfăşurate;
- riscurile specifice condiţiilor de muncă;
- numărul salariaţilor.
Această sarcină revine de drept patronului, preşedintelui, directorului general sau

directorului etc., care are şi răspunderea pentru realizarea securităţii muncii.
În funcţie de criteriile de mai sus, persoanele juridice vor stabili personalul cu atribuţii
în domeniul protecţiei muncii sau, după caz, vor organiza compartimente de protecţie
a muncii.
De asemenea, prin statutele şi regulamentele privind organizarea şi funcţionarea

persoanelor juridice vor fi stabilite obligaţii şi răspunderi în domeniul protecţiei muncii
în conformitate cu prevederile Legii nr. 90/1996.
Desfăşurarea activităţilor de producţie şi a prestaţiilor de servicii este condiţionată de

obţinerea autorizaţiei de funcţionare din punct de vedere al protecţiei muncii, emisă
de către inspectoratele de stat teritoriale pentru protecţia muncii, din subordinea
Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale (art. 9).
Deosebit de normele amintite, persoanele juridice şi fizice sunt obligate să elaboreze

instrucţiuni proprii de aplicare a normelor de protecţia muncii, în funcţie de
particularităţile proceselor de muncă (art. 5 alin.6).
Art. 7 alin.1 din Legea nr. 90/1996 stabileşte: “Contractele colective de muncă ce se
încheie la nivelul unităţilor, grupurilor de unităţi, ramurilor de activitate, precum şi la
nivel naţional vor cuprinde, obligatoriu, clauze referitoare la protecţia muncii, în
conformitate cu prevederile prezentei legi, a căror aplicare să asigure prevenirea
accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale”. Prin această dispoziţie imperativă nu
trebuie să înţelegem că încheierea tuturor contractelor colective de muncă a devenit
facultativă, obligatorie, ci faptul că, atunci când se încheie astfel de contracte în
temeiul Legii nr. 130/1996, ele trebuie să cuprindă şi clauzele amintite.
Art. 7 alin2 din Legea nr. 90/1996 stabileşte: “În contractele individuale de muncă, în
convenţiile civile, cu excepţia celor care au drept obiect activităţile casnice, precum şi
în contractele de şcolarizare vor fi stipulate clauze privind protecţia muncii, stabilindu-
se şi răspunderea părţilor.
În aceeaşi ordine de idei este de menţionat şi dispoziţia art. 7 alin. 3, potrivit căreia,
convenţiile internaţionale şi contractele bilaterale încheiate de persoane juridice
române cu parteneri străini în vederea efectuării de lucrări cu personal român pe
teritoriul altor ţări, vor cuprinde clauze privind protecţia muncii.
Conducerea firmei are obligaţia de a constitui şi pune în funcţiune sistemul

organizatoric al protecţiei muncii la nivelul unităţii, prin luarea următoarelor măsuri:
- se vor desemna persoanele sau compartimentele specializate de protecţia muncii;
- se vor stabili, prin intermediul regulamentului de ordine interioară, precum şi al
fişei postului, funcţiile şi atribuţiile celor implicaţi în realizarea securităţii muncii. O
atenţie deosebită se va acorda la conceperea fişei postului pentru personalul celor
două servicii de specialitate, de protecţia muncii şi medical.
Rolul principal în organizarea protecţiei muncii la nivelul persoanei juridice şi fizice

trebuie să revină celor două servicii specializate care vor avea următoarele atribuţii:
a) Compartimentul de protecţia muncii are sarcina de a analiza şi stabili conform
unor metodologii general acceptate, nivelul de securitatea muncii desfăşurate de
unitate şi măsurile optime de prevenire ce se impun, sens în care va:
- identifica şi evalua factorii de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională;
- analiza calitatea activităţii de prevenire;
- elabora propuneri privind liniile directoare ale politicii de prevenire;
- stabili măsuri şi acţiuni ce pot elimina ce pot elimina sau anihila factorii de risc şi a
mijloacelor necesare pentru realizarea respectivelor măsuri şi acţiuni;
- elabora proiectul programului annual de protecţia muncii.
b) Serviciul medical va colabora la toate activităţile menţionate pentru serviciul de
protecţia muncii atât în domeniile legate de prevenirea îmbolnăvirilor
profesionale, cât şi la analiza factorilor de risc sub aspectul gravităţii lor – tipuri de
leziuni potenţiale, consecinţele lor asupra stării de sănătate, a capacităţii de
muncă.
În lipsa serviciului medical sau a medicului specialist în medicina muncii se va apela

obligatoriu la unităţi de profil, cum ar fi: Institutul de Igienă şi Sănătate Publică,
Facultatea de Medicină, centre şi laboratoare de cercetare medicală.
Indiferent de nivelul ierarhic, fiecare salariat este obligat să furnizeze celor duoă
servicii de specialitate, datele necesare unei cât mai riguroase fundamentări a
planului şi programului de protecţia muncii.
PIF
Pentru efectuarea lucrarilor de punere in functiune si a verificarilor aferente autorizarii
initiale de functionare utilizatorul final are obligatia de a pune la dispozitie agentului
economic care urmeaza sa efectueze punerea in functiune si verificarile tehnice
urmatoarele documente:
a) documentatia tehnica insotitoare a aparatului si toate documentele
referitoare la provenienta acestuia Documentele referitoare la provenienta
aparatului inseamna:
1. pentru aparatele provenite din import si achizitionate de utilizatorul final de
la un distribuitor autorizat (recunoscut) de un producator din strainatate sau de
la un vanzator recunoscut de acesta:
- copia de pe avizul tehnic/dovada de acceptare in vederea importului
(eliberate de ISCIR);
- factura de cumparare;
- certificatul de calitate si de garantie (completat de ultimul vanzator in relatie
directa cu utilizatorul final).
Nota 1: Distribuitorul autorizat/vanzatorul are obligatia sa puna la dispozitie
utilizatorului final o data cu aparatul o copie de pe avizul tehnic/dovada de
acceptare in vederea importului in baza caruia/careia a introdus in Romania
aparatul respectiv. Pe copia sus-mentionata, confirmata prin semnatura si
stampila in original, se inscriu datele de identificare a aparatului (seria si anul
de fabricatie).
Nota 2: In cazul in care aparatul este achizitionat de utilizatorul final de la un
vanzator care se afla la capatul unui lant de distributie, copia de pe avizul
tehnic/dovada de acceptare in vederea importului va fi confirmata prin
semnatura si stampila in original atat de importatorul initial care a efectuat
importul, cat si de vanzatorul final care va inscrie seria si anul de fabricatie ale
aparatului pe copia de pe avizul tehnic/dovada de acceptare.
Nota 3: Modelul avizului tehnic in vederea importului este prezentat in anexa F
iar modelul dovezii de acceptare in vederea importului este prezentat in anexa
G;
2. pentru aparatele provenite din strainatate, importate de utilizatorul final in
nume propriu:
- copia de pe avizul tehnic/dovada de acceptare in vederea importului
(eliberate de ISCIR);
- factura de import;
- certificatul de calitate si de garantie.
Nota 1: Avizul tehnic/dovada de acceptare in vederea importului trebuie sa fie
personalizat/personalizata, eliberat/eliberata in numele utilizatorului final si sa
nu cuprinda la rubrica ,,Observatii" restrictii de utilizare nesolutionate. In cazul
in care avizul tehnic/dovada de acceptare are astfel de restrictii, se vor
prezenta si actele care dovedesc rezolvarea acestora.
Nota 2: Nu se admite inceperea lucrarilor de punere in functiune la aparatele
care au fost importate cu conditionari si care sunt nerezolvate la data punerii in
functiune;
b) proiectul instalatiei in care urmeaza sa fie incorporat aparatul;
c) documentele care dovedesc legalitatea instalarii si utilizarii aparatului;
d) procesele-verbale de receptie a lucrarilor adiacente (racordari la reteaua de
combustibil gazos, racordari la reteaua de energie electrica, racordari la
reteaua de apa etc.).
Verificarea calităţii produselor primite de la furnizori
A. Materiale, elemente de construcţii-instalaţii
1. Certificarea de conformitate
“Regulamentul privind certificarea de conformitate a calităţii produselor folosite în construcţii”

aprobat prin H.G. nr. 766/1997, stabileşte cadrul normativ general al acţiunii de certificare de
conformitate a calităţii produselor folosite în construcţii.
Certificarea calităţii produselor folosite în construcţii se efectuează prin grija producătorului în

conformitate cu metodologia şi procedurile stabilite pe baza legii de către organisme de
cercetare.
La lucrările de construcţii se interzice folosirea de produse fără certificarea calităţii lor, care
trebuie să asigure nivelul de calitate corespunzător cerinţelor stabilite în contracte sau
subcontracte.
Conform Regulamentului aprobat prin H.G. nr.766/1997, producătorii şi furnizorii de produse

folosite în construcţii-materiale, elemente şi echipamente de construcţii-instalaţii au
următoarele obligaţii şi răspunderi:
a. să solicite organismelor de certificare acreditate efectuarea certificării de conformitate

pentru produsele folosite în construcţii, fabricate şi livrate spre a fi utilizate la:
- construcţiile din categoria de importanţă excepţională sau deosebită;

- lucrările publice finanţate din bugetul de stat sau din bugetele administraţiilor locale şi din
credite garantate de stat;
- lucările la care utilizarea acestor produse condiţionează realizarea cerinţelor esenţiale,
indiferent de de categoria de importanţă a acestora, de provenienţa fondurilor de investiţii
aferente sau de natura proprietăţii asupra construcţiilor respective.
b. să furnizeze organismelor de cerfificare acreditate toate datele şi informaţiile necesare,
privitoare la unităţile producătoare şi a produselor, pentru care au solicitat certificarea de
conformitate.
c. să faciliteze şi să asigure organismelor de certificare acreditate condiţiile necesare pentru
desfăsurarea tuturor activităţilor legate de acţiunea de certificare şi conformitate.
d. să efectueze toate operaţiunile de control şi încercare a produselor supuse certificării de
conformitate ce le revin conform sistemelor de certificare adoptate.
e. să emită declaraţia de conformitate pentru produsele livrate, corespunzătoare domeniului
de utilizare asigurând competenţa tehnică şi probitatea profesională ale personalului propriu
implicat în operaţiunile aferente certificării de conformitate prin sistemul declaraţiei proprii.
f. să răspundă solidar cu executanţii lucrărilor de construcţii conform legii pentru viciile
ascunse ale acestor lucrări, cauzate de calitatea necorespunzătoare a produselor folosite în
construcţii, furnizate şi puse în lucrare cu respectarea indicaţiilor şi condiţiilor speciale stabilite
de fabricanţi sau de furnizori.
Investitorii, proiectanţii, executanţii de lucrări de construcţii, proprietarii sau utilizatorii, după
caz, au următoarele obligaţii şi răspunderi:
a. să ceară şi să utilizeze la executarea lucrărilor de construcţii numai produsele pentru care

există certificare de conformitate.
b. să prevadă în contractele încheiate cu producătorii sau furnizorii de produse folosite în
construcţii sau cu alţi agenţi economici implicaţi, clauze referitoare la obligativitatea efectuării
certificării de conformitate calităţii produselor potrivit “ Regulamentului privind certificarea de
conformitate a calităţii produselor folosite în construcţii “ sau cerinţelor speciale impuse de
specificaţiile tehnice aplicabile construcţiilor în cauză.
2. Agrementul tehnic
“Regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse, procedee şi echipamente noi în

construcţii” aprobat prin H.G. nr.766/1997, prezintă sistemul de organizare şi elementele
metodologice de elaborare a agrementului tehnic în construcţii.
Agrementul tehnic este componenţa sistemului calităţii în construcţii prin care se atestă
aptitudinea de utilizare a noilor produse, procedee şi echipamente în construcţii, pentru care
nu sunt elaborate reglementări tehnice naţionale. Pentru acestea, agrementul tehnic stabileşte
condiţii de fabricaţie, transport, depozitare şi de punere în operă.
Pot solicita agrement tehnic producătorii sau, cu acordul acestora, utilizatorii sau agenţii
economici cu activitate de comerţ pentru produse şi echipamente realizate ca urmare a unui
proces tehnologic definit.
Activitatea de agrement tehnic în construcţii este condusă şi coordonată de către comisia de

agrement tehnic în construcţii.
3. Documente care atestă calitatea materialelor şi elementelor de construcţii primite

de la furnizori
Asigurarea cerinţelor de calitate ale construcţiilor pe durata derulării lucrărilor constituie o

obligaţie a participanţilor la procesul de execuţie şi este condiţionată atât de calitatea
materialelor şi a elementelor de construcţii înglobate în lucrare, cât şi de calitatea execuţiei.
În acest scop, executanţilor de lucrări de construcţii-montaj (antreprenori şi subantreprenori) le

revin următoarele obligaţii:
- Aprovizionare cu materiale şi elemente de construcţii şi instalaţii de bună calitate (conform

art.8 din Legea nr. 10/1995) însoţite de documente de certificare (certificat sau declaraţie) de
conformitate sau agrement tehnic pentru noi produse şi procedee.
- Verificarea calităţii materialelor şi elementelor de construcţii atât la primirea acestora în

depozitele unităţii cât şi la punctele de lucru, înaintea punerii în operă.
Comisiile care verifică calitatea produselor la primirea în depozit vor avea în componenţă
personal tehnic autorizat (director cu aprovizionarea, control tehnic de calitate, etc.) în funcţie
de structura organizatorică a fiecărui antreprenor.
Operaţiile de verificare a calităţii materialelor şi elementelor de constucţii sosite în depozitele
unităţii se efectuează, de regulă, prin sondaj, pe loturi şi sortimente, iar pentru laminatle din
oţel, inclusiv pe şarje şi constau, în principal, din măsurători, probe de laborator pentru
determinarea caracteristicilor fizico-mecanice şi chimice şi examinarea condiţiilor de aspect.
Rezultatele verificărilor şi determinarărilor efectuate se compară cu:
- prevederile contractului sau subcontractului referitor la cerinţele de calitate;

- prevederile documentelor de calitate care însoţesc materialele emise de furnizor:
• certificat sau declaraţie de conformitate;
• agrement tehnic pentru materiale noi;
• buletin de analiză.
- prevederile prescripţiilor tehnice ale proiectelor tehnice de execuţie şi ale caietelor de
sarcini dacă prin acestea se prevăd condiţii speciale de verificare.
Constatările comisiei de primire a mărfurile se vor consemna în “ Registrul pentru recepţia

calitativă a materialelor, prefabricatelor şi elementelor de construcţii-instalaţii înainte de
introducerea acestora în lucrare”
Pentru materialele care condiţionează asigurarea rezistenţei de ansamblu şi stabilitatea

construcţiilor şefii punctelor de lucru vor cere eliberarea “Certificatului de garanţie pentru
calitatea materialelor livrate”.
Acest document va fi predat investitorului (beneficiarului) împreună cu celelalte documente

care atestă execuţia lucrărilor în vederea întocmirii cărţii tehnice a construcţiei.
La punctele de lucru, înaintea punerii în operă, fiecare şef de punct de lucru, are obligaţia de a
efectua verificarea calităţii materialelor, corespondenţa acesteia cu prevederile contractului,
documentelor de certificare de conformitate emise de furnizor, prescripţiile tehnice, proiectului
sau caietelor de sarcini. În cazul constatării unor defecte ale produselor se va întocmi
documentul “ Notă de refuz la recepţia calitativă a produselor”. Produsul cu defect va fi păstrat
în custodie la dispoziţia furnizorului în vederea remedierii sau înlocuirii acestuia.
4. Dotări, utilaje, echipamente şi instalaţii tehnologice (independente sau cu montaj)
Pentru acestea proiectul tehnic al investiţiei trebuie să precizeze:

- desenele de ansamblu;
- schemele tehnologice ale fluxului tehnologic;
- schemele cinematice, cu indicarea principalilor parametrii;
- schemele instalaţiilor, hidraulice, pneumatice, electrice, de automatizare, comunicaţii,
reţele de combustibil, apă, iluminat etc., ale instalaţiilor tehnologice;
- planurile de montaj, geometrii, dimensiuni de amplasare, prestaţii, sarcini etc.,inclusiv
schemele tehnologice de montaj;
- diagramele, monogramele, calculele inginereşti, tehnologice şi de montaj, inclusiv
materialul grafic necesar punerii în funcţiune şi exploatării.
- liste cu utilaje şi echipamentele din componenţa planurilor tehnologice, inclusiv parametrii,
performanţe şi caracteristici.
Pentru fiecare lucrare, caietele de sarcini pentru furnizori de utilaje, instalaţii şi echipamente
tehnologice (independente sau cu montaj) vor conţine:
- breviarele de calcul pentru dimensionare;
- nominalizarea planşelor care guvernează lucrarea;
- proprietăţi fizice, chimice, de calitate, toleranţe, probe, teste etc. cu indicarea standardelor;
- descrierea execuţiei, montajului;
- ordinea de execuţie, probe, teste, verificări;
- standardele, normativele şi alte prescripţii care trebuie respectate la utilajele, confecţii
montaj, probe, teste, verificări;
- condiţiile de recepţie;
- responsabilităţi pentru teste, verificări, probe.
La preluarea de la furnizor a utilajelor, echipamentelor şi instalaţiilor tehnologice

(independente sau cu montaj) trebuie verificată starea tehnică a acestora precum şi existenţa
documentelor de atestare a calităţii acestora care constă din:
- verificarea existenţei “Cărţii tehnice a produselor”, “Certificatul de conformitate” sau

“Agrementul tehnic” pentru produse noi;
- verificarea existenţei documentelor conţinând regulile de montaj şi de punere în funcţiune
a utilajelor unicate de mare complexitate care se asamblează la locul de instalare şi la care ne
se pot face probe complete, documente care trebuie elaborate cu acordul investitorului;
- asigurarea asistenţei tehnice dinpartea unităţii producătoare în vederea montării, abrobării,
punerii în funcţiune şi predării în exploatare a utilajelor şi instalaţiilor complexe care se
asamblează şi se probează în final la locul de instalare;
- verificarea existenţei părţilor componente ale utilajelor, a poziţiei acestora şi a racordurilor,
precum şi controlul stării fizice a ansamblelor şi subansamblelor, a utilajelor şi instalaţiilor
tehnologice, motoarelor şi aparatelor preluate de la furnizor;
- recepţia materialelor, fabricatelor şi semifabricatelor înaintea punerii în operă, respectiv
verificarea calităţii şi dimensiunile acestora, corespondenţa cu datele înscrise în documentele
de atestare a calităţii emise de furnizor şi a prescripţiilor tehnice;
- verificarea caracteristicilor tehnice înscrise pe echipamente utilaje şi instalaţii tehnologice,
comparativ cu prevederile proiectului tehnic de execuţie, a “Cărţii tehnice a produselor”, a
“Certificatul de conformitate” şi “Agrementul tehnic” . În cazul lucrărilor de montaj utilaje şi
echipamente tehnologice, executantul lucrării de montaj are în vedere următoarele:
- recepţionarea calitativă a lucrărilor (elementelor) preluate, în cazul în care acestea vor
deveni ulterior ascunse sau inaccesibile prin înglobarea lor în elemente de construcţii.
- documentele de lucrări ascunse trebuie întocmite de executantul care predă frontul de
lucru împreună cu investitorul;
- intrarea la montaj nu se va face înainte de semnarea procesului verbal de predare-primire
a frontului de lucru de către executantul care predă frontul de lucru, reprezentantul autorizat al
investitorului şi executantul lucrărilor de montaj.
5. Metodologia de verificare a calităţii execuţiei pe şantier
Controlul calităţii execuţiei pe şantier presupune verificări în următoarele etape ale unei
lucrări:
a. înainte de începerea executării;
b. în timpul executării;
c. la terminarea lucrării.
Verificarea calităţii execuţiei se face prin:
- constatarea existenţei şi examinarea conţinutului documentelor de atestare a calităţii

materialelor utilizate şi a conformităţii lor cu prevederile proiectului şi prescripţiile tehnice,
precum şi a agrementării tehnice pentru produsele noi;
- examinarea vizuală şi prin măsurare a elementelor componente ale lucrării din punct de
vedere al poziţiei, formelor, dimensiunilor şi a celorlalte condiţii de calitate, inclusiv încadrarea
în limitele abaterilor admisibile;
- verificarea rezultatelor încercării probelor de control, prevăzute în fişa de control de calitate
(F.C.C.) şi în prescripţiile tehnice.
Modul de efectuare a controlului şi fazele de control a execuţiei sunt stabilite şi exemplificate

în procedurile tehnice de execuţie pe lucrare (Fişa de control de calitate – F.C.C.; Fişa de
însoţire – F.I.) sau procedurile de control, în funcţie de cadrul documentat creat prin sistemul
de conducere şi asigurare a calităţii proprii fiecărui executant.

Caiet de Sarcini - STRUCTURA + Comportare in Exploatare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet de Sarcini - STRUCTURA + Comportare in Exploatare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5.

Tehnologia executiei lucrarilor de instalatii pentru constructii

5.1.Selecţia antreprenorului si contractul de antrepriză

5.2 Însuşirea proiectelor si elaborarea documentaţiei de execuţie de către antreprenor

5.3 Pregătirea producţiei

5.5 Executia instalatiilor pentru constructii

5.6 Protectia muncii in Romania

5.1 Selecţia antreprenorului si contractul de antrepriză

Selectia antreprenorului (executantului)

Selectia antreprenorului este realizata de investitor si are la baza criterii de calificare

Atunci cand investitorul este o autoritate publica procesul de achizitie a lucrarilor de

In aceste reglementari sunt prezentate reguli stricte privind intreg procesul de

Oferta de executie se face ca raspuns la Documentatia de selectie pe care

Documentatiile de selectie solicita, de regula, prezentarea ofertelor in doua sectiuni

In sectiunea destinata capabilitatii ofertantul trebuie sa demonstreze investitorului atat

Punctarea ofertelor se face dupa regula explicitata in documentatia de selectie, de

Contractele de executie a lucrarilor de instalatii pentru constructii, ca si contractele de

De regula in documentatia de selectie antreprenorul gaseste si un proiect de contract

Pentru investitiile publice in Ordinul comun al Ministerului Finanatelor Publice si al

Pentru investitiile finantate in diverse forme de Comunitatea Europeana sau de

Oferta este intotdeauna anexa la contractul de executie. Contractul si reglementarile

5.2 Însuşirea proiectelor si elaborarea documentaţiei de execuţie de către

In procesul de insusire al proiectelor antreprenorul are obligatia (vezi capitolul 2.2) sa

Procesul de insusire fiind o etapa importanta in procesul de executie si trebuie sa

5.2.1 Elaborarea detaliilor de executie (DE)

In principiu la faza DE, trebuie sa se intocmeasca doar detalii de executie pentru:

La faza DE se pot intocmi:

5.2.2 Proiectul de organizare a executiei lucrarilor – P.O.E.

Continut cadru al proiectelor de organizare a executiei lucrarilor (P.O.E.) este

Proiectul de organizare a executiei lucrarilor ( P.O.E.) este necesar in toate cazurile in

Proiectul de organizare a executiei lucrarilor trebuie sa cuprinda descrierea tuturor

Partea scrisa a POE trebuie sa contina ;

In situatia in care desfiintarea necesita operatiuni tehnice complexe se va prezenta si

5.3 Pregătirea producţiei

Dupa insusirea proiectelor si aprobarea proiectelor realizate antreprenor se trece la

5.3.1 Graficul de execuţie

Graficul de executie este o metoda de programare a desfasurarii procesului de

Din punct de vedere tehnologic, pentru intocmirea graficului de executie se identifica

Graficul de executie prezinta intr-o forma sintetica activitatile, durata de realizare a

5.3.2 Graficul de aprovizionare

5.3.3 Fluxul de numerar previzionat pentru realizarea lucrărilor

Pe baza graficului de executie si avand in vederea platile pentru aprovizionare

5.3.4 Planul de asigurare al calităţii

Continutul planului de asigurare al calitatii trebuie sa cuprinda cel putin:

In urma lucrarilor de pregatire a productiei rezulta documentatia de executie care este

Documentaia de executie trebuie aprobata de conducerea antreprenorului conform cu

5.5 Executia instalatiilor pentru constructii

Inainte de preluarea amplasamentelor seful punctului de lucru efectueaza instructajul

Antreprenorul preia amplasamentele şi fronturile de lucru consemnand acest lucru in

5.5.1 Proceduri tehnice de executie

Definitii si prescurtari utilizate in procedurile tehnice de executie si in

Definitiile si prescurtarile trebuie sa fie conforme cu Manualul Calitatii, editia si revizia

Documente de referinta – documente de rang superior procedurii (Manualul Calitatii,

Documente asociate – documentele de acelasi rang sau de rang inferior procedurii la

Procedura Sistem Calitate (PSC) – document care descrie cum se asigura

Procedura Tehnica de Executie (PTE) – document care descrie tehnologia de

Instructiune Tehnica de Executie (ITE) – document care detaliaza o operatie dintr-o

Procedura administrativa (PA) – document care descrie modul de realizare a unei

Procedura de lucru (PL) pentru laboratoare de incercari – document care

Prezentam, o procedura tehnica de executie si o instructiune de lucru in format

SC………………….. PTE – XII.1 – 07

Data Supervizor Codul Pagina

SC………………….. PTE – XII.1 – 07