Sunteți pe pagina 1din 6

PROPEDEUTICA CURS 7

ELEMENTELE COMPONENTE P.P.S.

 Sei;
 Dintii artificiali;
 Conectorii principali ;
 Elementele de M.S.S.

Factori de care se tine cont in conceperea unei P.P.S. :


 Tipul de edentatie ;
 pe ce arcada ;
 atitudinea fata de dintii restanti (pregatiri preprotetice) ;
 sistemele de ancorare-ce tip de crosete ;
 tipuri de sei, conectori ;
 inaltimea dintilor ;
 rezilienta mucozala ;
 metode de amprentare –amprenta functionala-amprenta compresiva;
 nivelul gradului de restaurare a functiilor A.D.M. ;

Triada echilibrului in tehnologia P.P.S. –sei, conectori, mijloace de M.S. S.

1. Dintii artificiali :
Dintii artificiali au ca suport seile metalice.
Se obtin din R.A.S.(manufacturati/prefabricati), R.D.C., mase ceramice (numai
prefabricati-gama industriala).

Materiale +metode de obtinere-vezi curs P.P.A.


Alte tipuri de dinti artificiali :
 coroane acrilice +fatete acrilice se aplica pe componenta metalica (bont/caseta) ;
 coroane mixte metalo-ceramice sau fatete ceramice. Cele mai indicata solutie
estetica in grad maxim.
 Dinti metalici in edentatii unidentare laterale-din conectorul principal (placuta,
bara) se prelungeste un dinte metalic-spatiu mic in sens C-I /M-D ;
 Dinti micsti : rasina +onlay-uri ocluzale ; se indica cand dintii antagonisti sunt
artificiali cu fete ocluzale metalice (Ni-Cr, Co-Cr) sau ceramici.
Reguli de montare dinti frontali+laterali =vezi L.P. +curs.

2. Seile :
 Elemente de suport metalic ale dintilor artificiali ;
 Concepute in functie de spatiul edentat (topografie +dimensiune) ; numarul
seilor =numarul edentatiilor. 
2

 In edentatiile mixte nu se proiecteaza sei ci o prelungire din conectorul principal


modelat sub forma de bont +coroana artificiala.

Caracteristicile generale ale seilor :


Seile trebuie sa prezinte un contact intim cu versantele crestelor alveolare in
edentatiile clasa I, II Kennedy si contact lejer in edentatiile laterale.
In edentatiile laterale se concep seile metalice ; in edentatiile clasa I, II +latero-
frontale vor fi mixte –metalo-acrilice.
Seile vor avea un contact intim cu fibromucoasa , mucoasa se amprenteaza compresiv
prin metoda compresiva pentru starea functionala.
Marginile seilor se extind pana la nivelul mucoasei pasiv mobile (zona de reflexie).
Seile acopera 2/3 din inaltimea +lungimea crestelor alveolare ; restul de 1/3 se
completeaza cu acrilat roz.
Orizontal seile vor acoperi in totalitate tuberozitatile si partial tuberculul piriform (cat
permite traiectul orizontal al tuberculului pana la insertia ligamentului
pterigomandibular).

Caracteristici tehnologice :
 Versante perfect lustruite, modelate plan-convex ;
 Sa faciliteze captusirea, rebazarea ;
 Restaurarea formei+volumul dintilor +fizionomia (in grad maxim) ;
 Versantele metalice vor fi concepute subtiri, dar suficient de rezistente
mecanic;
 Seile in zona de unire cu conectorul principal vor prezenta pe ambele fete la
niveluri diferite praguri, trepte de cca. 1mm pentru ca acrilatul sa se termine in
strat suficient de gros pentru a nu fi infiltrat ;
 Seile metalice vor prezenta distal, pe mijlocul crestei un stop de cca. 1 mm ce le
mentin in aceeasi pozitie (element antibasculant) –la examenul intraoral +etapa
de introducere , indesare acrilat).Stopul distal are rol in dirijarea spatiului pentru
acrilatul ce completeaza spatiul.

Tipuri de sei :
 Sei metalice –edentatii laterale- P.P.S. are sprijin dento-parodontal ;nu este
permisa rebazarea.
 Sei cu ochiuri mici (plasa) +acrilat; indicate in spatii laterale mai mari, extinse
pentru a permite rebazarea.
 Sei cu ochiuri mari+acrilat –cele mai indicate in edentatii clasa I, II
Kennedy+latero-terminale.

3. Conectorii principali :
 Elemente transversale de legatura intre sei ;
 Asigura rezistenta mecanica a P.P.S., rigiditatea ;
3

Caracteristici generale :
a) rigiditatea este data de latimea si grosimea conectorului (0,4-0,6 la maxilar;
1,5-3mm-bara linguala) ;
b) bioprofilactic-conectorii principali sunt plasati in zonele afunctionale ale
campului protetic pentru a nu interfera functiile de baza ale A.D.M. .Conectorii
principali sunt plasati la distanta de zonele negative ale campului protetic
(papile, rugi, torusuri, exostoze).
c) Confortul –asigurat de plasarea simetrica de o parte si de alta a liniei mediane ,
perpendicular pe planul M-S, zonele de unire cu conectorii secundari –sei in
unghiuri rotunjite (nu ascutite).
Modelajul va fi realizat cat mai plat +suprafete perfect lustruite redand elementele
morfologice pe care le acopera .Plasarea in zonele pozitive ale campului-un conector
tip placa palatinala lata, extinsa pe un torus, papila, parodontiu (nefoliat) va exercita
un efect traumatic, leziuni de decubit .
Limita anterioara la conectorul principal maxilar se plaseaza intre rugile
palatine.Limita posterioara anterior de zona Ah cu 5mm. Latimea nu va fi sub 10mm –
pentru conectori maxilari.
Grosimea va fi mica : 0,4-0,6mm (edentatii laterale) .Conectorii ingusti +grosi cu efect
traumatic si sunt neconfortabili.

Conectorii principali maxilari-tipuri-


 Placi palatinale inguste =placi mucozale=edentatii laterale, proteze cu sprijin
dento-parodontal, grosimea 0,6mm, ingrosate marginal anterior/posterior.
Cand in 1/3 medie exista un torus , sunt foliate si modelate corespunzator.
 Placuta palatinala lata (mucozala) –edentatii T-T, clasa I Kennedy, latero-
terminale, cand pe arcada sunt 6-8 dinti.Ocupa 2/3 din bolta, marginile
anterioare/posterioare sunt ingustate. Marginea anterioara se plaseaza intre rugi,
nu pe rugile palatine, nu pe papila incisiva sau parodontiul marginal ; fata de
parodontiu minim 5mm. Marginea anterioara ideal va fi situata pe o linie
transversala ce trece prin pintenii ocluzali situati cei mai anterior si posterior
anterior de zona AH cu 5mm.Limita anterioara a placutei palatinale nu va
depasi linia transversala ce trece prin cei mai anteriori pinteni ocluzali.
Nu se plaseaza in zonele Schroder (au rezilienta crescuta si favorizeaza bascularea
prin infundare).
 Conectorul principal fenestrat-edentatii mixte, intercalate, asociate cu prezenta
torusului in centrul boltii palatine, la pacientii care nu suporta placute palatinale
totale. Are o forma de paralelogram cu unghiurile rotunjite, placuta anterioara
are o latime de 6-9mm cu marginea anterioara extinsa pe creasta dar la distanta
de parodontiu, papila prin foliere 0,2-0,3mm. Placuta posterioara are o latime de
4-5mm. Placutele laterale sunt late de 5-6mm situate la distanta de parodontiul
marginal, prezentand zone decoletate.Este conectorul cel mai rigid, asigura
degajarea boltii palatine, a papilelor+rugile.
 Conectorul in forma literei “ U” –edentatii T-T+torus palatin voluminos,
conector cu rezistenta medie (discutabila) –modelat mai gros 0,6mm.
4

 Placuta dento-mucozala –edentatii terminale cu numar de dinti redus (frontale),


inalti, verticali, la cazurile clinice cu creste alveolare atrofiate, reduse
volumetric. Placuta se extinde pe dintii restanti supracingular unde va avea o
grosime de 0,4-0,6mm si va reproduce morfologia dintilor si a versantului
crestei alveolare. De o parte si de alta pe dinti va prezenta pinteni ocluzali
incizali-mai rar) iar limita superioara se va sprijini pe trepte practicate pe canini,
incisivi. Se contraindica sprijinul pe plan inclinat deoarece are efect
dizortodontic.
 Placuta palatinala totala-edentatii T-T, dinti restanti redusi+asocierea cu
edentatii frontale, creste atrofiate.Acopera in totalitate bolta, grosimea 0,4mm,
fata exterioara perfect lustruita, confort maxim , sprijin supracingular pe praguri
pentru a transmite fiziologic presiunile pe dintii restanti.

Conectorii principali maxilari-proiectare :
 Latimea proportionala cu spatiul edental ;
 Grosimea 0,4-0,6mm ;
 Marginea anterioara/posterioara ingrosata ;
 Conectorii principali se unesc cu seile prin unghiuri rotunjite; la jonctiunea cu
seile ajung minim 1mm.

Conectorii principali mandibulari :


De rigidizare prin solidarizare cu seile : bara linguala, placuta dento-mucozala (cei mai
utilizati) , crosetul continuu , conectorii principali dentari , bara vestibulara (cei mai
rari).

1.Bara linguala :
 Forma arcuata, in relatie cu planseul bucal -limita inferioara ; limta superioara
la distanta de insertia gingivala –5mm;
 Dimensiunea –conditionate de inaltimea procesului alveolar=9mm;
 Latimea –4-5mm;
 Grosimea-1-3mm;
 Superior sunt plasati la 5 mm de parodontiul marginal; inferior in fundul de sac
lingual fara a interfera planseul si frenul limbii in functionalitate.
 Forma semipiriforma-cea mai rezistenta +confortabila; ovalara +semirotunda –
au fost utilizate, actulamente abandonate.
Topografia barei : functie de creasta alveolara-este variabila.

Principiu protetic :
Conectorul nu va veni in contact cu mucoasa crestei alveolare, in cavitatea bucala este
un spatiu ce se obtine prin foliere ; grad de foliere 0,3-2mm.
 Creasta verticala –foliere-0,3mm ; edentatii latero-laterale ;
5

 Edentatii mixte –rezilienta mucozala este mai mare –foliere mai mult de 1mm ;
 Proces alveolar concav +dinti lingualizati –2-3mm, dar nu ne permite limba,
frenul ;
 Dinti lingualizati –bara situata la 2mm.

Bara linguala -caracteristici foliere :


La P.P.S. cu sprijin dento-parodontal 0,2-0,3mm-clasa III Kennedy.
Cand exista sprijin mixt –edentatii L-T –0,3-1mm ;
Edentatii T-T +rezilienta a mucoasei 1-1,5mm ;
Edentatii T-T +proces alveolar concav+rezilienta crescuta –grad de foliere maxim-
2mm.
Bara linguala se asociaza cu crosetul continuu cand procesul alveolar este scurt si bara
este mai mica (3mm).

Bara linguala :
Zonele de minima rezistenta –la jonctiunea cu seile, la zona de unire cu conectorii
secundari si pe linia mediana.
Orice presiune exercitata in sens transversal va duce la fractura pe linia mediana.
Tehnicienii vor ingusta zonele de jonctiune. Cand bara este extinsa, mai lunga, polul
inferior va fi modelat mai gros.

2.Crosetul continuu :
Element suplimentar de rigidizare al barelor+protezelor ;
Indicat in cazul proceselor alveolare subdimensionate, planseu cu insertie inalta,
aproape de insertia gingivala ;
Conditii de proiectare :
 Intre bare si conectori sa existe un spatiu de autocuratire de 4-5mm.
 Marginal sa fie rigidizat prin pinteni ocluzali/conectori secundari ;
 Latime 2,5-3mm ;
 Topografie –pe fetele orale ale dintilor restanti ;
 Profil semirotund ;
 Grosimea : 0,5-1mm ;
 Mentinere –pinteni ocluzali, gherute incizale (nu se folosesc, efect nefiziologic),
pinteni ocluzali (plasati supracingular)

Crosetul continuu –rol :
 Rigidizare bara cu cresterea rezistentei mecanice;
 Este considerat a-2 -bara;
 Extinderea P.P.S. pe dintii restanti;
 Efect de solidarizare a dintilor;
 Efect antibasculant;
 Stabilizarea protezei in sens M-D;
 In edentatii frontale unidentare pot fi montati dinti artificiali;
6

 In treme/diasteme poate prezenta o bucla ocolitoare (ca si placuta dento-


mucozala).

3.Placuta dento-mucozala:
 Indicata cand insertia planseului este mai mica de 9mm;
 Caracteristici ~ crosetului continuu ;
 Se indica in edentatii cu dinti restanti redusi ca numar si cu inaltime medie,
mica +proces alveolar subdimensionat+planseu cu insertie superioara ;
 Placuta poate fi decoletata ; se concepe cu forma ~barelor, la distanta de
procesul alveolar prin foliere ; limita superioara in contact cu zona
supracingulara pierduta, atenuata (supraecuatorial).
 Oral va reproduce morfologia dintilor restanti pentru a nu interfera
functionalitatea limbii ;
 Folierea pentru placuta dento-mucozala 0,5-1mm (ca la bara linguala) ;
 Caracterisitici +rol-vezi crosetul continuu ;
 Permite decoletare; la P.P.A. nu se poate realiza.

4.Bara vestibulara :
 Dinti lingualizati ;
 Proces alveolar subdimensionat ;
 Insertie planseu inalta aproape de insertia gingivala ;
 Bara este mai lunga, inestetica, cu rezistenta mecanica scazuta, plasata in fundul
de sac vestibular.
 Rar indicata.

5. Conectorul principal dentar :


 Se indica in subdimensionari ale procesului alveolar cu dinti inalti si verticali ;
 Este ~ crosetului continuu, fiind cu o latime mai mare cu 1mm si mai subtire ;
 Uneste direct seile ;fara conector secundar ;
 Rar utilizat ;
 Indicat in cazuri clinice speciale ;
 Este ca o banda metalica ce inlocuieste la P.P.A. placa linguala.