UNIVERSITATEA PETROL- GAZE DIN PLOIEȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

SPECIALIZARE: ADMINISTRAREA AFACERILOR IN INDUSTRA DE PETROL ȘI

GAZE

GESTIUNEA MEDIULUI ȘI POLITICI ECOLOGICE ÎN INDUSTRIA DE

PETROL ȘI GAZE

-COMPANIA PETROM-

Studenți:

Neacșu Elena

Pop Roxana

Văduva Ioana

An 2016-2017
1
 CUPRINS

Cap. 1 Informații generale privind compania analizată

1.1. Prezentarea generală a societății.............................................................................4

1.2. Organizarea și conducerea Petrom.........................................................................5

1.3. Analiza economico-financiară.................................................................................6

1.4. Analiza SWOT......................................................................................................10

Cap. 2 Informații generale privind poluarea mediului în industria de petrol și gaze

2.1. Principalii factori de poluare.........................................................................................12

2.1.1. Poluarea aerului.....................................................................................13

2.1.2. Poluarea apelor de suprafață.................................................................14

2.1.3. Poluarea solului cu țiței.........................................................................17

2.2. Poluarea datorită transportului țițeiuui și produselor petroliere prin

conducte.......................................................................................................................................18

2.3. Date financiare..............................................................................................................19

2.4. Cheltuieli și investiții pentru protecția mediului...........................................................21

Cap. 3 Studiu de caz privind gestiunea mediului și politici ecologice în industria de petrol și
gaze –PETROM-

3.1. Politică și reglementari....................................................................................................25

3.2. Monitorizare și dezvoltare...............................................................................................25

3.3. Conformarea în domeniul protecției mediului.................................................................26

3.4. Elaborarea strategiei privind departamentul de marketing.............................................27

3.5. OMV Petrom-Strategia actualizată 2021+......................................................................29

3.5.1. Managementul GHG...............................................................................30

3.5.2. Managementul apei in OMV...................................................................31

2
 3.5.3. Gestionarea ricurilor...............................................................................34

3.5.4. Perspective pentru întregul an 2017 și impactul produselor asupra

mediului.........................................................................................................................................35

3.6. Implicarea companiei Petrom in acțiuni de responsabilitate socială......................................37

BIBLIOGRAFIE

3
 Capitolul 1

Informații generale privind compania analizată

1.1 Prezentarea generală a societății

Petrom este cea mai mare companie românească de petrol și gaze, cu activități în sectoarele
Explorare și Producție, Rafinare și Produse Petrochimice, Gaze Naturale, precum și
Comercializare. Petrom exploatează rezerve de petrol și gaze estimate la 1 miliard barili
echivalent petrol, are o capacitate maximă anuala de rafinare de 8 milioane tone și 593 de stații
de distribuție carburanți în România. Compania deține, de asemenea, o rețea internțională de
211 benzinarii, localizate în Republica Moldova, Bulgaria și Serbia.

1.1.1. Activitatea societății comerciale

Activitatea curentă sau care urmează a se desfășura de către societatea comercială:

 Exploatarea zăcămintelor de petrol și gaze naturale de pe uscat și din platoul

continental al Mării Negre;

 Transportul petrolului și al produselor petroliere;

 Comercializarea produselor prin rețele proprii de distribuție;

 Importul și exportul de țiței, produse petroliere, utilaje, echipamente și tehnologii

specifice;

 Rafinarea țițeiului;

 Servicii de gospodărire și distributție a apei;

 Producția de energie electrică;

 Producerea energiei termice și a apei calde;

 Servicii de asistență pentru sănătate umană;

 Alte activități stabilite și detaliate prin statutul societății.

4
1.2. Organizarea și conducerea Petrom

a) Structura acționariatului Petrom

În 22 noiembrie 2005, Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) a aprobat majorarea

capitalului social, acordând acționarilor existenți dreptul de a subscrie noi acțiuni, cu valoarea
nominală de 0,1 lei, pentru a-și păstra deținerea în companie. Ministerul Economiei și
Comerțului (MEC) a primit 266.977.088 acțiuni, reprezentând valoarea terenurilor pentru care
compania a obținut titlurile de proprietate în perioada 16 decembrie 2004-10 octombrie 2005. În
timpul perioadei de subscriere (9 ianuarie -9 februarie 2006), OMV a subscris 334.209.314
acțiuni, Banca Europeană pentru Reconstrucție si Dezvoltare (BERD)a subscris 13.275.740
acțiuni si 3.924 de acționari, persoane fizice și juridice, au subscris 29.140.115 acțiuni.

Petrom consideră Guvernanta Corporativă ca o importantă contribuție la cultura corporativă

a companiei. De aceea, în 2006 Petrom a adoptat Codul de Guvernanta Corporativa, pentru a
crește gradul de transparență față de toți cei care au interese în relația cu societatea, pentru a crea
valoare stabilă și pe termen lung care sa permită luarea deciziilor în mod eficient. Politica de
Guvernanta Corporativă a Petrom a stabilit în mod clar structura de organizare, punând accentul
pe drepturile acționarilor si pe cerințele de transparența în ceea ce privește obligațiile Consiliului
de Administrație si ale Comitetului Executiv.

b) Informați despre conducerea companiei

Conducerea companiei este asigurată de Consiliul de Administratie format din 9 membri

(până la acea data, Consiliul de Administrație a avut 7 membri) ca urmare a deciziei Adunării
Generale a Acționarilor.

c) Numărul și nivelul de pregatire al angajaților societății

Numărul angajaților companiei la data de 31 decembrie 2015, a fost de peste 60.837. Cele
mai multe organizații sindicale sunt afiliate la F.S.L.I. PETROM în timp ce un numar redus au
afilierea la sindicatul "Lazăr Edeleanu".

5
1.3. Analiza economico-financiară

Situația financiară a SC Petrom sa a înregistrat următoarea evoluție:

31.dec

Indicatori financiari, mil lei 2012 2013 2014

Cifra de afaceri 8.688 10.760 13.078

Cheltuieli operaționale 9.720 9.088 10.638

Profit net - 974 1416 2285

Active fixe 9589 10609 13093

Active circulante 6080 7204 6366

Datorii pe o perioada mai lungă de un an 5020 4855 4878

Datorii pe o perioada mai scurtă de un an 1257 2231 2258

Capital propriu 9392 10727 12325

Flux de numerar net din activități de operare

incluzând modificari ale Capitalului de lucru 1856 2771 2955

Situația financiară a companiei a continuat să se îmbunătățească în 2006 ca rezultat al

mediului favorabil pentru cotațiile internaționale ale mărfurilor precum și al creșterii vânzarilor
de produse.

In 2006, toate ratele de profitabilitate s-au menținut la un nivel ridicat, compania

înregistrând un profit net îmbunătățit. Profitul net a crescut semnificativ (+60%). Ratele de
lichiditate au scăzut în comparație cu 2005, având în vedere ca valoarea activelor circulante este
mai mică în 2006 datorită scăderii poziției de numerar ca urmare a investițiilor în active
financiare în cursul anului, prezentate în cadrul activelor fixe.

6
 Cifra de afaceri a companiei a crescut cu 22% atingând 13.078 milioane lei datorită atât
volumului vânzarilor net superior față de cel al anului precedent, cat si mediului economic
favorabil.

Cheltuielile de operare au înregistrat o valoare de 10.638 milioane lei, în creștere cu 17%

față de cifra din 2005 și fiind influențate de următoarele:

 Creșterea cheltuielilor cu materiile prime, materiale și consumabile cu 1.404

mil lei datorită atât preturilor de achiziție ridicate pentru țițeiul importat cât

și cantităților utilizate

 Creșterea cheltuielilor cu salariile și alte beneficii cu 208 mil lei

 Alte cheltuieli, cum ar fi serviciile prestate de terti, redeventele la țiței și

gaze, comisioanele pentru stațiile de distributie administrate de terti si alte

servicii care au avut un impact net de 388 mil lei asupra creșterii cheltuielilor de operare.

Activele totale au crescut cu 9% ridicându-se la 19.370 mil lei, îndeosebi datorită activelor
fixe care au depășit nivelul anului trecut.

Activele fixe au înregistrat o creștere de 23% în comparație cu cifra anului 2005, în principal
datorită achiziției de active corporale și necorporale. Investițiile în alte companii au contribuit de
asemenea la creșterea activelor fixe, datorită: OMV Bulgaria, OMV România, OMV Iugoslavia,
SC MP Petroleum Distribuție și grupului de companii Ring Oil, companii de servicii pentru
rafinării (Rafiserv Arpechim, Rafiserv Petrobrazi) si datorită creșterii creditelor acordate
subsidiarelor.

Activele circulante, incluzând plățile în avans, au scăzut cu 12% în comparație cu 2005,

atingând 6.366 mil lei. Modificarea este atribuită următoarelor elemente:

 Creanțe comerciale mai mari cu 19% având în vedere că cifra de afaceri din

ultima luna a anului 2006 a fost cu 20% mai mare în comparație cu perioada

similară din 2005

 Scăderea numerarului cu 23% ca urmare a volumului ridicat al investițiilor

7
facute în 2006.

Datoriile totale au reprezentat 7.033 mil lei, în creștere ușoară cu 1% în comparație cu

nivelul înregistrat în 2005.

Datoriile pe o perioadă mai lungă de un an nu s-au modificat substanțial față de 2005.

Creșterea EBIT (Profitul brut) în 2006 pâna la 2.777 mil lei (+47%) a fost determinată de
creșterea rezultatului în activitatea de E&P (Explorare și Producție), cât și de creșterea
vânzarilor. Rezultatele au fost influențate negativ de elementele speciale în valoare de 324 mil
lei. Contribuția E&P la EBIT a crescut semnificativ la 3.744 mil lei (2005: 2.782 mil lei) în
principal din cauza prețurilor mai ridicate la țiței si în mai mică masură datorită creșterii prețului
gazelor.

Veniturile din E&P s-au ridicat la 7.370 mil lei, reprezentând 30% din cifra de afaceri,
Rafinarea și Marketingul contribuind cu 14.525 mil lei, adica 60%. Restul de 10% provin de la
divizia de Gaze și de la Doljchim.

EBIT-ul generat de activitățile din rafinare și marketing a ramas negativ sub acțiunea
combinată a marjelor reduse din rafinare și marketing, compensate parțial de creșterea vânzarilor
și de înregistrarea elementelor speciale. În timpul anului au fost închise benzinării și depozite
neprofitabile și deprecierea aferentă a fost înregistrată, fiind observată o reducere a costurilor
datorită centralizarii activității de marketing.

8
Investițiile au scăzut la valoarea de 353 mil lei (T1/16: 769 mil lei), influențate în principal de
reducerea investițiilor în perimetrul Neptun Deep și de finalizarea unor proiecte de redezvoltare a
zăcămintelor in 2016. Investițiile din Upstream au fost în valoare de 324 mil lei in T1/17,
comparativ cu 710 mil lei in T1/16. Investițiile din Downstream au atins nivelul de 29 mil lei
(T1/16: 59 mil lei), din care 28 mil lei in Downstream Oil (T1/16: 58 mil lei). Investițiile din
segmentul Corporativ și Altele au fost in suma de 1 mil lei (T1/16: 1 mil lei). Comparativ cu 31
decembrie 2016, activele totale au crescut cu 186 mil lei, la 41.600 mil lei, în principal ca urmare
a unei poziții de numerar si echivalente de numerar mai bune, care a contrabalansat scăderea
activelor imobilizate. Creșterea ușoară a imobilizărilor necorporale cu 21 mil lei, determinată în
principal de operațiunile in blocul Neptun Deep din Marea Neagră, a fost anulată de scăderea
9
neta cu 462 mil lei a imobilizarilor corporale, intrucat cheltuielile cu amortizarea si ajustarile de
depreciere au depașit valoarea investițiilor efectuate in această perioadă. Capitalurile proprii au
crescut la valoarea de 27.329 mil lei la 31 martie 2017 comparativ cu valoarea de 26.706 mil lei
la 31 decembrie 2016, ca urmare a profitului net generat in perioada curentă. Indicatorul capital
propriu la total active al Grupului de 66% la sfarsitul lunii martie 2017 a fost usor mai ridicat față
de nivelul inregistrat la sfarsitul lunii decembrie 2016 (64%). Împrumuturile purtatoare de
dobânzi au crescut ușor de la 1.550 mil lei la 31 decembrie 2016 la 1.570 mil lei la 31 martie
2017. Datoriile Grupului, altele decat împrumuturile purtătoare de dobânzi, au scăzut cu 457 mil
lei, în special datorită nivelului mai mic al datoriilor comerciale, reflectând în bună măsură
reducerea investițiilor.

1.4. Analiza SWOT

Analiza SWOT descrie punctele forte și slabe ale unei companii, asociate cu oportunitățile
existente la un moment dat pe piață.

Punctele forte și punctele slabe se referă la companie și la produsele sale, pe când

oportunitățile si amenințările sunt de obicei considerate ca fiind factori externi, în afara
controlului companiei. Analiza SWOT implică întelegerea și analiza punctelor forte și slabe ale
societății precum și identificarea aspectelor care ar putea favoriza sau amenința activitatea
acesteia pe piață.

10
ANALIZA DOMENIULUI PRODUCŢIV

PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE

 Întreaga productie de țiței a țarii este  Reducerea producției de țiței în ultimii patru
extrasa si procesata de catre Petrom; ani;
 Existența unor capacitații mari de  Exploatarea sub 50% a capacitaților de
producție, rafinare si stocare pentru țiței și producție ale rafinăriilor;
produse petroliere;  Costuri de rafinărie mari;
 Sector petrochimic puternic integrat cu  Existența unor capacitați de producție
rafinaria; învechite;
 Legaturile directe prin conducte între cele  Capacității de transport învechite
doua rafinarii importante (Petrobrazi si (conducte);
Arpechim) si rafinariile din vecinătate;
 Flexibilitatea în prelucrarea diferitelor
tipuri de țiței (indigen si din import);
 Produse calitative si în conformitate cu
standarde ridicate;
 Gama diversificată de produse;

OPORTUNITĂŢII AMENINŢĂRI
 Singura companie care a descoperit  Lipsa fondurilor necesare pentru a realiza
rezerve de țiței; investitii în tehnologii moderne;
 Modernizarea si retehnologizarea  Lipsa lichiditatii în economie;
rafinariilor, ceea ce duce la reducerea  Cresterea importurilor de țiței.
costurilor de producție;
 Deține o infrastructură bine dezvoltată față
de multe companii din Centrul si Estul
Europei; 

11
 Capitolul 2

Informații generale privind poluarea mediului în industria de petrol și gaze

2.1.PRINCIPALII FACTORI DE POLUARE

Poluanții specifici activităților de forare, exploatare și separare țiței gaze, pentru sol, subsol și
acvfifer pot fi:

• Țițeiul - care produce poluarea chimică a solului prin modificări radicale ale proprietăților
solului. Țițeiul formează o peliculă impermeabilă la nivelul solului împiedicând schimbul de
gaze între sol și aer

• Apa de zăcământ. Prezența sărurilor in sol poate produce în funcție de intensitatea poluarii
modificări în ceea ce privește reacția, gradul de saturate, suma bazelor humusul și diminuează
sau distruge microfauna din sol.

• Detritusul are acțiune daunatoare asupra culturilor datorită conținutului de metale toxice: Cr,
Ba, Cd.

• Noroiul de foraj-are o acțiune dăunătoare asupra culturilor datorită conținutului de metale

grele, aditivi, săruri, soda caustica.

Agenţii poluanți complementări cuprind complexul de: materii, materiale, produse,

substanţe, componenţi etc. care în stare fizică naturală nu sunt consideraţi poluanţi, dar, în
anumite condiţii de impact, devin dăunători, cât şi categoriile de produse care, în stare fizică,
sunt toxice, iar prin utilizarea în procesul tehnologic devin inofensive prin diluaţie, dispersie,
neutralizare etc. Din categoria agenților poluanți complementari fac parte:

• anumite tipuri de fluide de foraj (sărate, negre etc.);

• materiale în suspensie şi materiale organice;

• acizi;
12
• aditivi şi coagulanţi;

• bioacizi;

• dispersanţi;

• agenţi pentru deparafinare;

• chimicale;

• materiale slab radioactive;

• gaze de ardere din motoare termice şi din sistemele de încălzire ș.a. .

Aceste categorii de agenţi de poluare pot afecta mediul numai local datorită: unor
accidente, greșelilor de operare, neglijenţelor, nerespectarea NTS ş.a. Toţi agenţii de poluare pot
fi cuantificați, măsurați.

2.1.1. POLUAREA AERULUI

Industria petrolului este necesarǎ deoarece creeazǎ o sursǎ importantǎ de energie, însǎ pe
cât este de necesarǎ, pe atât de periculoasǎ este din punct de vedere ecologic. În funcţie de
compoziţia petrolului, rafinarea este un procedeu complex ce constǎ din separǎri, distilǎri,
desulfurǎri, procese în urma cǎrora se emit numeroşi poluanţi (hidrocarburi, oxizi de sulf şi de
carbon, aldehide, acizi organici, amoniac etc.).

Petrolul şi substanţele rezultate din prelucrarea acestuia contribuie deasemenea la apariţia

smogului. Se estimeazǎ cǎ anual, în urma deversǎrilor petroliere accidentale, în oceane pǎtrund
pânǎ la 200 000 de tone de ţiţei. Cantitǎţi şi mai mari provin în urma proceselor de extracţie,
transport şi prelucrare.

În afara dezastrului ecologic astfel format, evaporarea în atmosferǎ este destul de intensǎ,
astfel circa 25% din pelicula de petrol se evaporǎ în câteva zile şi pǎtrunde în aer sub formǎ de
hidrocarburi. În concluzie, nu existǎ ramurǎ industrialǎ care sǎ nu polueze cu: fum, pulberi,

13
vapori, gaze, deşeuri toxice etc. şi de aceea, înaintea amplasǎrii şi funcţionǎrii unui obiectiv
industrial este necesar sǎ se stabileascǎ cu precizie riscurile potenţiale pentru mediu înconjurǎtor
şi sǎ se impunǎ mijloace eficiente de protejare a acestuia.

2.1.2. POLUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ

Poluarea cu produse petroliere a apelor de suprafață și uneori, accidental apelor

subterane, reprezintă în momentul de față, pentru numeroase țări,o problema deosebit de
importantă si in particular,deosebit de dificil de prevenit si remediat.

Intensificarea exploatărilor pentru depistarea de țiței,dezvoltarea sistemelor de extracție și

prelucrare,transportul și inmagazinarea acestuia,circulația fluvială a navelor etc. constituie
numeroase cauze de poluare petroliferă a apelor de suprafață.

In prezent,acest gen de poluare a devenit ubicuitar,neexistând decat puține cursuri de apa

care sa nu fie afectate,iar consecințele acestei poluari sunt durabile si extrem de greu de
remediat.

Reziduurile de petrol ajung în bazinele naturale de apă prin multiple moduri si indeosebi
prin deversarea de ape reziduale rezultate de la rafinăriile de petrol,uzini de cracare și alte
instalții de prelucrare.

Cantitățile de ape reziduale ce se devarsă de la aceste întreprinderi sunt variabile,dar in

general foarte mari: de la cantiățti maxime de 50.000 m3/ora,pentru rafinăriile mari cu sistem de
răcire cu apa,pana la cantități minime de 60 m3/ora in cazul rafinăriilor mici cu sistem de racire
cu aer,unde cantitațile de efluenți sunt reduse la minim.

Cantitatea și compoziția apelor reziduale petrolifere depinde de o serie de factori dintre care cei
mai importanți sunt:

• natura materiei prime prelucrate;

• procesul tehnologic de prelucrare a materiei prime;

• cantitatea și calitatea apei utilizată în procesul de fabricație.

14
 Natura materiei prime, respectiv compoziția si proprietățile țițeiului brut care se
prelucrează în întreprinderi (rafinării de petrol, fabrici de distilare directă a petrolului sau a
produselor distilării directe etc.) au o mare importanță asupra compoziției apelor reziduale ce
rezultă.

Din acest punct de vedere, o importanță deosebită o au țițeiurile bogate în sulf, precum și
prezenta diverșilor corpi străini ca nisip, argilă, săruri etc.

Existența în cantitate mai mare sau mai mică a emulsiilor de țiței influențează cantitatea
și compoziția apelor reziduale.

Influența procesului tehnologic de prelucrare a petrolului constă în aceea ca, pe masura ce

gradul de prelucrare a acestuia este mai complet și cu cat produsul final este mai pur, cu atât va fi
mai mare cantitatea de ape reziduale.

Poluarea cu produse petroliere este o problemă de mare actualitate. Poluare cu produse

petroliere a apelor de suprafață sau subterane se datorează proceselor industriale din următoarele
domenii:

 exploatarea zăcămintelor de țiței;

 procesarea țițeiului în rafinării;

 distribuția produselor petroliere;

 depozitarea produselor petroliere;

 transportul produselor petroliere;

 industria prelucrării metalelor;

 industria chimică si petrochimică.

În procesele industriale de procesare, transport și distributie a produselor petroliere sunt

numeroase situațiile când produsele petroliere infestează apele de suprafață și subterane. De
asemenea produsele petroliere deversate pe sol se infiltrează în panzele freatice. Au fost
numeroase cazurile în care conductele subterane ce transportă produse petroliere din porturi la
rafinării și de la rafinării la depozitele de distribuție s-au spart sau au fost sparte, caz in care solul
15
și pânzele freatice au fost infestate. Nu puține au fost cazurile în care produsele petroliere au
ajuns accidental în râuri.

Modalitățile în care apele sunt infestate cu produse petroliere trebuie analizate în funcție
de faza procesului tehnologic de procesarea a zăcămintelor de țiței.

Tehnologia de extractie a țițeiului in Romania este bazată pe utilizarea noroiului de foraj,

in care caz o primă cantitate de apă uzată ce conține cantități insemnate de produse petroliere
sunt cele rezultate din deshidratarea namolurilor utilizate la extractia țițeiului. De asemenea o
altă sursă de poluare se datorează procesului de deshidratare si desalinizare a țițeiului extras,
proces ce se realizează prin separare termică, filtrare si desalinizare electrică.

O a doua sursă de poluare a scapelor o constituie utilizarea apei la purjarea instalației de

recirculare a apei tehnologice, iar a treia sursă o constituie apa si namolul rezultat din spălarea
instalațiilor de extracție, a rezervoarelor de țiței.

In cazul procesarii țițeiului in rafinarii sursele de poluare apelor sunt multiple. In primul
rand sunt scurgerile din rezervoare, conducte, manipulari neglijente etc., in care caz produsele
petroliere infesteaza solul si patrund in panzele freatice.

Cea mai mare sursa de ape uzate in rafinarii sunt apele uzate tehnologice care sunt extrem
de poluate. In aceste ape se gasesc produse petroliere sub forma separabilă sau emulsionate și
anume:

 produse petroliere libere;

 produse petroliere semisolubile;

 emulsii de tip apa – ulei;

 emulsii stabilizate cu ajutorul substanțelor superficial active;

 hidrocarburi legate chimic;

 hidrocarburi adsorbite pe substanțele in suspensie.

16
 In afara de aceste produse ce polueaza apele, in cadrul proceselor de procesare a țițeiului,
apele uzate se gasesc impurificatori specifici, dupa cum urmează:

- fenoli si sulfuri de la faza de desalinizare a apei uzate ce conține mari cantități de clorură de
sodiu, de la faza de distilare primară a țițeiului si de la distilarea in vid;

- fenoli, tiofenoli, sulfuri neorganice si organice, amoniac si cianuri de la cracarea catalitică și

termică a țițeiului și de la faza de hidrocracare;

- pH acid in urma polimerizarii catalitice.

O problemă deosebită o ridică apele de ploaie colectate de pe platforme betonate din

rafinarii, depozite sau stații de distribuție a carburanților.

Acțiunile nocive ale apelor uzate provenite mai ales din rafinarii sunt următoarele:

 pelicula de uleiuri si produse petroliere de la suprafața apelor impiedică patrunderea

oxigenului in apă;

 microorganismele din apă si fitoplanctonul sunt prinse de pelicula uleioasa si antrenate

spre fundul raului;

 uleiurile si in general produsele petroliere lezează branhiile peștilor;

 se distruge flora si fauna cere constituie hrana peștilor.

2.1.3. POLUAREA SOLULUI CU ȚIȚEI

ETAPE

• Pe parcursul activității de extracție, separare și transport țiței și apa sărată pot apare pierderi de
fluide care pot ajunge pe terenurile agricole și in cursurile de apă.

• Solurile poluate cu țiței prezintă la suprafață o pojghita de țiței densă, compactă care impiedică
procesele de infiltrare a apei in sol, de schimb reversibil de substante gazoase (oxigen) intre sol
si atmosferă, impiedicand schimbul de aer si apa intre sol si atmosfera .
17
• După deversare la contactul petrolului cu solul se produc modificări ale propietăților fizice,
chimice și biologice avand loc următoarele fenomene:

• Volatilizarea compusilor ușori In primele ore după deversare are loc evaporarea celor mai
volatile hidrocarburi

• Stratificarea pe profilul solului, componenții mai polari in special asfaltenele răman la suprafața
solului, formand o peliculă compactă care impiedică schimbul gazos cu atmosfera și care nu
permite circulația normală a apei

• Migrarea pe profilul solului, circulația petrolului pe profilul solului, adancimea la care ajunge
depinde de intensitatea poluării, textura și densitatea aparentă a acestuia.

2.2. POLUAREA DATORITĂ TRANSPORTULUI ȚIȚEIULUI ȘI

PRODUSELOR PETROLIERE PRIN CONDUCTE

• Transportul țițeiului și produselor petroliere prin conducte este un proces tehnologic care se
realizează in sistem inchis; in condiții normale de funcționare, transportul se realizeză fara emisii
in mediu.

• Poluarea mediului datorită activității de transport apare in situații cu totul accidentale de avarie
la conducte (atacuri/efracții, deformări, coroziune)

• Cauzele principale care produc avarii sunt:

– Spargerile accidentale provocate de coroziunea conductelor

– Atacul conductelor (efracție) in vederea sustragerii de produse petroliere.

– Fenomene de sufoziune.

Măsuri de reducere a poluării datorat transportului prin conducte

• Efectuarea de inspecții interioare cu ajutorul godevilului inteligent pentru verificarea grosimii

de perete

18
• Toate Regionalele au regulamente și măsuri referitoare la : peridiocitatea efectuării controlului
conductelor, a RK-urilor,,controlul stațiilor de pompare, măsuri in cazul in care apar defecțiuni,
măsuri si materiale de depoluare, mod de acționare in caz de avarie. Toate aceste măsuri
contribuie la prevenirea și reducerea poluării. Aceste regulamente trebuie sa fie respectate, in
acest mod contribuind la prevenirea poluarii solului, subsolului și acviferului

• In prezent in cadrul sistemului de transport țiței și derivate ale acestuia (gazolina, etan lichid și
condens) există un sistem SCADA-sistem de supraveghere, control și achiziție date - pentru
urmărirea intregii rețele de conducte din țară dintr-un dispecerat central situat la Ploiești. Este un
sistem prin care se urmăresc toți parametrii si care este dotat cu un sistem Leak Detection prin
care se poate detecta zona in care a avut loc avaria și cantitatea de poluant, sesizate de la un
anumit procent (cantitate de poluant)

• Achiziționarea unor dispozitive mobile de tratare a slamului recuperat din rezervoarele de

depozitare țiței, ținand cont ca slamul recuperat din rezervoare nu este neutralizat.

2.3. DATE FINANCIARE

Producția zilnică de hidrocarburi a Grupului a fost de 174,1 mii bep/zi (Romania: 165,8
mii bep/zi). Producția de țiței, gaze și condensat, la nivel de Grup a fost 63,74 mil bep in 2016,
mai mică decat nivelul din 2015, ca rezultat al scăderii producției in Romania si in Kazahstan. In
Romania, producția totală de țiței, gaze și condensat a fost de 60,66 mil bep, cu 2% mai mică față
de anul precedent. Producția internă de țiței a fost de 26,34 mil bbl, cu 4% mai mică comparativ
cu nivelul din 2015 din cauza declinului natural, lucrărilor de reparații capitale și de suprafața
planificate (atat onshore cat si offshore). Productia interna de gaze naturale a fost de 34,32 mil
bep, aproape la acelasi nivel ca in 2015. Productia de titei si gaze in Kazahstan a scazut cu 7%, la
3,07 mil bep, din cauza declinului natural si a lucrarilor de mentenanta la facilitati.

Volumul vanzarilor la nivel de Grup a scazut cu 3% comparativ cu 2015 din cauza

volumelor vandute mai mici in Kazahstan, și reducerii vanzărilor de țiței și condensat in
Romania, in pofida creșterii ușoare a vanzărilor de gaze naturale in Romania.

19
 Costurile de producție la nivel de Grup exprimate in USD/bep au fost de 11,85 USD/bep,
in scadere cu 10% comparativ cu nivelul inregistrat in 2015, in principal datorită eforturilor
depuse in vederea simplificării și ajustării organizației, efectelor favorabile ale cursului de
schimb, costurilor mai mici cu serviciile, personalul și materialele, parțial contrabalansate de
scaderea volumelor de producție disponibile pentru vanzare. Costurile de producție in Romania
exprimate in USD/bep au fost de 11,69 USD/bep, in scadere cu 9% comparativ cu 2015, in timp
ce exprimate in RON/bep au scazut cu 7% la 47,44 RON/bep, in principal datorită costurilor mai
mici cu serviciile, personalul și materialele.

La 31 decembrie 2016, rezervele totale dovedite de țiței și gaze din portofoliul Grupului
OMV Petrom erau de 606 mil bep (din care 582 mil bep in Romania), in timp ce rezervele
dovedite și probabile de țiței și gaze insumau 879 mil bep (din care 829 mil bep in Romania). La
nivelul Grupului, rata medie de inlocuire a rezervelor, calculată pe ultimii trei ani, a crescut la
37% in 2016 (2015: 35%), in Romania aceasta fiind de 32% (2015: 33%). Pentru anul 2016,
calculat individual, rata de inlocuire a rezervelor la nivel de Grup a fost de 36% (2015: 33%),
valoarea inregistrata in Romania fiind de 29% (2015: 25%).

Eficienţa energetică Îmbunătăţirea eficienţei energetice reprezintă un obiectiv major

pentru diviziile Petrom. Conform studiilor de benchmarking realizate de Solomon Associates,
Indexul Intensităţii Energetice (EII) al combustibililor din cadrul rafinăriilor Petrom a fost redus
semnificativ în ultimii ani. Pentru ambele rafinării, Arpechim şi Petrobrazi, EII a fost redus cu
17% între 2004 şi 2008, ajungând la o valoare de 178 în 2008.

În ultimii ani, am înregistrat un real progres în ceea ce priveşte optimizarea proceselor. În

Petrom, proiectele de modernizare, în desfăşurare, care implică o investiţie totală de peste 4 mld.
euro, începând din 2005, vor conduce la îmbunătăţiri semnificative ale eficienţei energetice. În
Petrom Rafinare sunt implementate instrumente de gestiune a energiei, de exemplu, o bază de
date în timp real, contabilizarea productivităţii şi indicatori de performanţă a eficienţei
energetice. Micile proiecte de investiţie pentru optimizarea energiei sunt încurajate.

De asemenea, a fost dezvoltat un sistem de recompensare a angajaţilor pentru ideile de

îmbunătăţire cu impact semnificativ asupra eficienţei energetice şi reducerii consumurilor
energetice. În Petrom Marketing, toate depozitele noi şi staţiile de alimentare construite în 2009
20
au integrate proiecte de eficienţă energetică în planurile de punere în funcţiune. Depozitul Jilava
este un bun exemplu în acest sens. Petrom E&P a demarat în 2009 o serie de analize ample, la
nivelul Grupurilor de Zăcăminte, cu scopul de a dezvolta studii de bază pentru toate sursele de
emisie a GHG, inclusiv cuantificarea emisilor pentru fiecare tip de sursă. Deşi iniţial a fost
planificată efectuarea mai multor studii în 2009, diminuările semnificative de buget, ca rezultat
al crizei financiare, au determinat reducerea acestui program la doar două (din 16) Grupuri de
Zăcăminte onshore. Studiile au ca scop pregătirea inventarierii exacte a emisiilor GHG şi a
bilanţurilor energetice pentru fiecare Grup de Zăcăminte, în vederea întocmirii unor planuri
detaliate pentru eliminarea sau reducerea emisiilor GHG.

Lucrări de proiectare pentru înlocuirea unor cazane cu aburi din instalaţiile existente,
pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice, au început în anul 2009. De asemenea, un prim
proiect-pilot, cu relevanţă de eficienţă energetică, constând într-o unitate energetică de 1 MW,
alimentată cu gaze de sondă, a fost pus în funcţiune cu succes în Runcu - Iconiţa. Planurile
Petrom E&P, de îmbunătăţire progresivă a eficienţei energetice prin modernizarea infrastructurii,
au fost amânate la începutul anului 2009, din cauza crizei financiare, care a determinat reducerea
semnificativă a bugetelor operaţionale.

2.4. Cheltuieli şi investiţii pentru protecţia mediului

Începând cu 2007, Petrom aplică o metodă standardizată, Contabilitatea Managementului

de Mediu (EMA), pentru identificarea, colectarea şi analizarea informaţiei fizice, cu privire la
utilizarea, fluxurile şi destinaţiile energiei, apei şi materialelor (inclusiv deşeurilor), precum şi a
informaţiei monetare, cu privire la costurile aferente mediului înconjurător, venituri şi beneficii.
Metoda se bazează pe un document director al Federaţiei Internaţionale a Contabililor (IFAC) şi
al diviziei pentru Dezvoltare Durabilă a Naţiunilor Unite (UNDSD), dezvoltat în vederea
obţinerii unor date relevante de mediu, comparabile la nivel internaţional. Petrom se
concentrează, în principal, pe informaţia monetară referitoare la protecţia mediului, precum şi pe
prevenţie.

Cheltuielile referitoare la instalaţiile, activităţile şi proiectele derulate pentru protecţia

mediului şi/sau reducerea impactului negativ asupra mediului sunt colectate şi centralizate într-
un mod standardizat.
21
 În 2015, Petrom a cheltuit 818.393.252 lei pentru acţiuni de protecţia mediului şi
prevenţie, din care 260.807.558 lei reprezintă investiţii şi 557.585.695 lei reprezintă cheltuieli cu
personalul intern, servicii contractate de la terţi, taxe şi contribuţii pentru activităţile cu relevanţă
de mediu, ca remedieri, cercetare şi dezvoltare, gestionarea deşeurilor, mentenanţa
echipamentelor, precum şi consumul de apă, energie, materiale operaţionale şi deprecierea
aferentă echipamentelor cu relevanţă de mediu.

Indicii productiei industriale, lunari, pe activitati ale industriei, CAEN Rev.2 - serie
ajustata cu numarul de zile lucratoare si de sezonalitate (%)

Putem observa in tabelul de mai jos o scadere a producției industriei extractive, aceasta
fiind de 119% in anul 2013 si de 87.1% in 2017.

Activitati ale industriei CAEN Rev.2 IAN IUN IAN IUN IAN IUN IAN IUN IAN
2013 2013 2014 2014 2015 2015 2016 2016 2017

INDUSTRIA EXTRACTIVĂ 119 120, 112, 115, 110, 106, 94,1 85,4 87,1
1 8 6 7 5

Extracția cărbunelui superior și inferior 107, 66,2 79,9 94,8 88,6 85,3 97 76,6 88,8
6

Extracția petrolului brut și a gazelor naturale 96,7 99,6 97,1 97,9 96,6 98,4 94,2 87,3 89,5

Extracția minereurilor metalifere 139, 143, 146, 139, 170, 147, 146, 109, 165,
6 1 4 7 3 4 7 3 4

Alte activități extractive 107, 105 98,4 98,6 114, 114, 102, 115, 127,
3 2 3 3 3 7

Grupul austriac OMV, proprietarul Petrom, a anunţat, marţi, că în primul trimestru al

acestui an producţia sa de hidrocarburi a crescut cu 6,3%, până la 335.000 barili echivalent petrol
pe zi, de la 315.000 barili pe zi în ultimele trei luni ale anului trecut, însă contribuţia OMV
22
Petrom a stagnat la 170.000 barili echivalent petrol pe zi, informează un comunicat de presă al
grupului.

Marja de rafinare a OMV (un indicator al profitabilităţii afacerilor cu petrol şi gaze

naturale) a scăzut până la 5,42 dolari pentru un baril de echivalent petrol în primul trimestru al
acestui an, de la 5,59 dolari pe baril în trimestrul patru 2016. În cazul OMV Petrom, marja de
rafinare a crescut până la 7,58 dolari pentru un baril de echivalent petrol în primul trimestru din
2017, de la 7,14 dolari pe baril în trimestrul patru 2016.

De asemenea, vânzările totale de produse rafinate ale OMV au scăzut în primul trimestru
al anului curent până la 6,54 milioane tone, de la 7,87 milioane tone în ultimele trei luni din
2016, dar au crescut vânzările de gaze naturale, de la 29,8 până la 32,3 Twh.

Rezultatele financiare pentru primul trimestrul din 2017 urmează a fi date publicităţii de
grupul OMV în data de 11 mai.

Centrala electrică cu emisii aproape zero Petrom efectuează un studiu referitor la o

centrală electrică, bazată pe arderea cu oxigen, ca parte a programului de reducere a emisiilor
CO2 din Grupul OMV. Obiectivul acestui proiect este de a aplica o nouă tehnologie de
combustie a gazului cu o compoziţie specială, pentru producerea de electricitate fără emisii de
CO2 . În 2015 a fost semnat un contract cu AE&E Austria privind obţinerea de informaţii
tehnice şi economice, pentru a lua o decizie cu privire la investiţia într-o centrală electrică în
România, cu o putere netă electrică de aproximativ 15 MWe, bazată pe tehnologia de ardere cu
oxigen, pentru amestecul de gaze cu conţinut ridicat de CO2 . Centrala va fi alimentată cu gaze
bogate în CO2 , de la unul dintre grupurile de zăcăminte Petrom. Producţia de energie electrică
va fi folosită pentru cererea de energie a operaţiunilor Petrom sau va fi livrată în reţeaua electrică
naţională. Dioxidul de carbon captat de la această centrală va fi comprimat şi reinjectat într-un
zăcământ, pentru a creşte producţia de ţiţei (EOR). Centrala electrică Petrom, folosind tehnologia
de ardere cu oxigen, ar putea fi una dintre primele centrale de acest tip din Europa, având în
vedere capacitatea acesteia şi compoziţia gazului de alimentare. Gazele naturale, având un
conţinut ridicat de CO2 , sunt adecvate pentru această tehnologie. Proiecte ZEP/EOR pot aduce o

23
contribuţie majoră la reducerea emisiilor de CO2 provenite din arderea combustibililor fosili, în
următorii ani.

Inventarierea emisiilor de gaze cu efect de seră Emisiile directe de dioxid de carbon

(CO2), metan (CH4 ) şi oxid de azot (N2 O) ale Petrom au fost de 4,1 mil. tone în 2015 (2014: 5
mil. tone). Comercializarea certificatelor de CO2 La 1 ianuarie 2013, Petrom a inclus 19
instalaţii în Sistemul European de tranzacţionare a certificatelor de emisii CO2 (EU ETS). În
anul 2015, una dintre instalaţii a fost închisă şi retrasă din proiect. Astfel, Petrom este înregistrat
cu 18 instalaţii la sfârşitul anului 2015. Ca o consecinţă a reducerii emisiilor, alocărilor
suplimentare, precum şi a opririlor neplanificate, un surplus de 1,6 milioane de certificate a fost
înregistrat pentru Petrom la sfârşitul anului 2015.

Strategia cu privire la emisiile de CO2 Adoptând obiectivele şi strategia cu privire la

emisiile de CO2 ale Grupului OMV, Petrom s-a angajat să promoveze proiecte care să asigure
atât aprovizionarea cu energie, cât şi reducerea impactului asupra mediului, cauzat de
schimbările climatice. Aceste proiecte fac parte din domeniul energiei regenerabile, eficienţei
energetice şi soluţiilor inovatoare pentru reducerea emisiilor de GHG, în timpul proceselor
industriale şi de producţie.

24
 Capitolul 3

Studiu de caz privind gestiunea mediului și politici ecologice în industria de petrol și gaze
PETROM

3.1.Politică și reglementari

Managementul mediului în cadrul Petrom se bazează pe o abordare preventivă, cu scopul

de a reduce impactul asupra mediului. Cerințele companiei în ceea ce privește managementul
proceselor de mediu sunt definite în Directivă privind managementul mediului. Aceasta
corelează principiile stabilite la nivel înalt în cadrul Politicii HSSE a Petrom cu cele asumate
prin aderarea Grupului OMV la principiile Global Compact ale Natiunilor Unite, în scopul
implementarii acestor reglementari la nivel operațional.

Pentru a asigura integrarea proceselor de management al mediului în cadrul activității

principale, directiva privind mediul este corelată cu alte procese de afaceri, precum cele de
investiții, dezvoltare a strategiei, planificare,bugetare și achiziție. Standarde detaliate de mediu
sunt definite la nivelul segmentelor de activitate și a locațiilor, în funcție de specificul acelor
activități. Certificarea în raport cu cerințele standardelor ISO 14001 și ISO 9001 a fost
menținută pentru toate activitățile diviziilor de afaceri Petrom Rafinare & Petrom Gaz
Distributie, precum și pentru activitățile de mentenață din divizia de afaceri E&P.

3.2.Monitorizare și dezvoltare

La nivel corporativ, monitorizarea Indicatorilor- cheie de performanta (KPI) aferenți

mediului este încorporată în procesele de raportare standardizate, cu frecvența anuală și lunară.
Obiectivele anuale sunt stabilite în Balanced Scorecard (BSC) la nivel corporativ și
implementate în diviziile de afaceri. Începând cu 2010, reducerea emisiilor de CO2 și eficiența
energetică au fost incluse în dezvoltarea obiectivelor la nivel individual prin intermediul
sistemelor de evaluare a performanței și managementul pe baza de obiective (MbO).

25
Estimările de cost și prognozele emisiilor de gaze cu efect de sera (GES) sunt incluse în
planificarile la nivel de Grup. Directiva corporativa privind controlul investițiilor prevede
efectuarea unei analize a emisiilor de GES în cazul fiecărui proiect, precum și reducerea
emisiilor pâna la cel mai scazut nivel realizabil practic. Estimările de costuri și venituri sunt
luate în considerare în analiza economică și încorporate la luarea fiecărei decizii de investiții.

3.3.Conformarea în domeniul protecției mediului

Monitorizarea conformității din punct de vedere legal și auditurile sunt efectuate periodic,
pentru a ne asigura că toate autorizațiile de mediu necesare sunt obținute și ca măsurile impuse
prin acestea, dar și prin rapoartele de inspecție efectuate de autorități sunt aplicate corect și în
timp util. Sistemele de management integrat, complet funcționale, implementate deja în cadrul
rafinăriilor vin în sprijinul procesului de conformare cu cerințele legale.

Chiar daca ne-am îmbunătățit managementul mediului, inclusiv controlul impactului

asupra mediului înconjurator, continuăm să ne confruntăm cu diverse situații de neconformitate
cu normele de mediu. Astfel, în 2011 Petrom a fost amendată pentru neconformități legate de
incidente de mediu, precum deversări, depășirea valorilor-limită legale pentru diverse evacuări în
mediu, situații de neconformare cu reglementarile privind gestionarea deșeurilor și arderile la
facla în valoare totală de 1,84 mn RON (2,1 mn RON în 2010).

26
3.4.Elaborarea strategiei privind departamentul de marketing

Petrom, cel mai mare producator de petrol și gaze din Europa de Sud Est, a reanalizat
obiectivele strategice pentru 2010, în contextul celor mai recente provocari internationale cauzate
de cresterile record ale pretului titeiului si impactul crizei financiare globale caregenereaza
presiune inflationista, inclusiv cresterea preturilor la alimente.Petrom are toate sansele sa devina
principalul furnizor de gaze naturale pe piataromaneasca, depasind actualul lider, compania
Romgaz. Conform strategiei anuntate, pozitiade lider ar urma sa fie „adjudecata“ peste cinci ani,
insa analistii pietei petroliere spun caschimbarea ierarhiei se va produce mult mai devreme,
deoarece rezervele de gaz ale Petrom-OMV sunt superioare celor detinute de Romgaz. Pentru ca
intentioneaza sa-si extindaactivitatea de gaze, Petrom a anuntat infiintarea unei Divizii de
Comercializare a gazelor, prin preluarea in totalitate a societatii Petrom Gas SRL Bucuresti.

„Petrom extrage anual circa 6miliarde metri cubi de gaze naturale din Romania.Masurile
de eficientizare a activitatii de gaze naturale, intre care se inscrie siinfiintarea Departamentului
de Comercializare Gaze, vor propulsa Petrom, in scurt timp pe pozitia de lider in acest domeniu
in Romania Infiintarea Diviziei de Comercializare Gaze prin preluarea Petrom Gas SRL
Bucuresti inseamna, in fapt, revenirea in Petrom a unei investitiiefectuate de compania petroliera
pe vremea cand era inca de stat.Petrom Gas este o companie cu o istorie relativ zbuciumata,
conform relatarilor din presa. Petrom Gas a fost creata in 1999, ca un joint-venture cu gigantul
american Enron.Firma ar fi trebuit sa furnizeze pietei romanesti atat gaz natural din productia
Petrom, cat sigaz de import, achizitionat de Enron.Pentru ca Enron nu a reusit sa-si onoreze
angajamentele, cei doi asociati au decis sa sedesparta amiabil in 2001, cu putin inainte ca Enron
sa dea faliment. Conform relatarilor de laacea vreme, la sfarsitul anului 2001, in afacerea Petrom
Gas intra Iamsat Prod Construct dinPitesti care preia 50% din actiuni. Societatea pitesteana
apartinea omului de afaceri CatalinBulf, implicat, printr-o alta firma, in scandalul Petrol contra
hrana, izbucnit acum cateva luni.In urma cu aproximativ doi ani, inainte ca Petrom sa fie
privatizata, conducerea companieianunta ca doreste sa renunte la participatiile neatractive,
printre care si Petrom Gas. Vanzarease pare ca nu a mai avut loc

Acum, managementul austriac a decis sa preia in totalitate Petrom Gas SRL, societatecare
s-a dovedit profitabila. Conform bilantului, desi are numai 8 salariati, Petrom Gas SRL aincheiat
27
anul trecut cu un profit de 41 miliarde de lei la o cifra de afaceri de peste 2.100miliarde lei.
Analistul Aurelian Dochia considera normala strategia Petrom de a readuceafaceri care permit
integrarea societatii. „O astfel de strategie din partea unui jucator puterniccare doreste sa domine
piata resurselor energetice este normala si probabil, vom mai asista laastfel de achizitii.

Grupul austriac elimina parteneriatele care nu s-au dovedit rentabile; are o alta viziunesi
alte resurse comparativ cu Petrom cand era de stat“, a explicat Dochia.Strategia Petrom-OMV
prevede ca in urmatorii cinci ani sa-si sporeasca vanzarile degaze pe piata romaneasca la 7
miliarde de metri cubi, ceea ce inseamna o cota de piata de35%.Restructurarea din cadrul diviziei
de Marketing a fost în mare parte realizata.Obiectivele importante stabilite pentru 2010, cum ar fi
vânzari anuale medii pe statie, au fostdepasite. Daca în 2005, obiectivul vizând vânzarile anuale
medii pe statie a fost de 3 milioanelitri /an, în 2007 acestea au atins 3,5 milioane litri /an, iar noul
obiectiv stabilit pentru 2010 seridica la 3,9 milioane litri /an.

Toate benzinariile functioneaza în prezent în sistemul FullAgency si peste 100 de statii

premium PETROMV au fost construite în ultimii ani.Strategia pe care grupul Petrom-Omv
planuieste sa o aplice este una de tip SO, ostrategie agresiva prin care se urmareste crearea unui
avantaj net competitive fata deorganizatiile concurente.

In plus, Petrom îsi propune sa devina un jucator important pe piata energiei, atât
prinvalorificarea complementaritatii gazelor naturale si a energiei electrice, cât si prin
abordareade proiecte în domeniul energiilor alternative. În acest sens, cel mai important proiect
inderulare este constructia centralei electrice de la Brazi, cu o capacitate de 860 MW, ce vaintra
in functiune in 2011.

28
3.5. OMV Petrom Strategia Actualizată 2021+

Acces durabil la energie pentru viața moderna de zi cu zi

Strategia Actualizata 2021+ este construită având la baza performantele solide ale
perioadei 2012 - 2016 pentru a genera valoare sustenabilă și a oferi randament atractiv
acționarilor. Valorificând capabilitățile și expertiza în România, OMV Petrom se angajează să
mențină și să consolideze poziția de lider în regiune, asigurând dezvoltarea companiei pe termen
lung prin creșterea organica pe baza oportunitaților pe care România înca le are de oferit,
îmbunatățind experienta oferită clienților și dezvoltând portofoliul prin expansiune regională.

Strategia va genera performanța fiind construită în jurul a trei piloni:

 Îmbunătățirea competitivității portofoliului existent

 Dezvoltarea opțiunilor de creștere

 Expansiune regională

Cu un plan de execuție clar definit, strategia va adresa sustenabilitatea bazei de rezerve, se va

concentra pe maximizarea eficienței operaționale și va explora oportunitățile de-a lungul lanțului
valoric, pregatind compania pentru noile tendințe în sectorul energetic. Implementarea strategiei
va asigura creșterea profitabilității, menținând în același timp o poziție financiară solidă și
oferind un randament atractiv acționarilor.

Succesul strategiei este construit având la baza trei factori - cheie:

 Oamenii și Cultura Organizatională

 Sustenabilitatea

 Tehnologia și Inovația

29
3.5.1.Managementul GHG

Creşterea economică la nivel mondial implică creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES).
De aceea trebuie să se schimbe felul în care societatea produce şi utilizează energia. În OMV
Petrom, gestionăm permanent emisiile de GES din operaţiuni şi le integrăm în planificarea
investițiilor. Ne străduim să identificăm noi oportunități de eficientizare energetică și ne
concentrăm pe acurateţea contabilizării emisiilor de GES din Upstream, precum şi pe reducerea
gazelor arse la faclă şi ventilate.

Energy Management Systems

Eficienţa energetică este un factor cheie pentru reducerea emisiilor GES din OMV Petrom. În
2014, ne-am certificat şi conform standardului ISO 50001 – Sistem de Management al Energiei.
Această certificare cuprinde toate activităţile, de la divizia Upstream până la divizia
Downstream.
GHG Intensity
Monitorizăm Intensitatea GES din toate diviziile pentru a reduce emisiile de GES. In 2014, am
redus Intensitatea GES cu 4,7% faţă de 2013, depăşind ţinta de 2%. Această performanţă
remarcabilă s-a datorat proiectelor de eficienţă energetică şi a celor de reducere a gazelor arse la
faclă şi ventilate.
 Upstream: a redus emisiile de gaze ventilate prin optimizarea reţelei de conducte şi
utilizarea gazelor ventilate pentru producerea de energie în unitaţi G2P (gas-to-power) şi
CHP (combined heat and power), modernizarea instalaţiilor offshore pentru producerea
căldurii şi electricităţii, optimizarea instalaţiilor de demineralizare şi prin instalarea de
motoare de înaltă eficienţă şi becuri fluorescente
 Downstream Oil:
 Rafinăria Petrobrazi şi-a îmbunătăţit eficienţa energetică cu 25% in 2014 faţă de
2009, printr-o investiţie de 600 mil euro în modernizare (proiecte relevante în
2014: integrarea căldurii în instalatia de cracare catalitică, modernizarea
cuptoarelor la DAV precum şi a reţelei de utilităţi)
 OMV Petrom Marketing a investit 2,1 mil euro pentru implementarea tehnologiei
LED în 345 staţii, fapt care a condus la reducerea consumului de energie pentru
iluminare cu 50%
Downstream Gas: utilizăm gaze naturale să generăm electricitate într-o centrală electrică în
ciclu combinat, de înaltă eficienţă, la Brazi. Emisiile în aer sunt cu 50% mai mici decât la o
centrală electrică clasică.

30
3.5.2.Managementul apei în OMV

Apa dulce este o resursă esenţială pentru mediu, comunităţi şi industrie. Apa este o parte
integrantă a operaţiunilor noastre zilnice şi are gamă largă de utilizări, de la producţia de abur,
răcire şi tratare în scop industrial, până la apa potabilă şi apa pentru spălătoriile auto din staţiile
de carburanţi. Suntem conștienți de provocările legate de deficitul de apă din anumite zone. Ne
concentrăm pe utilizarea durabilă a apei şi optimizarea alimentării cu apă.

Planuri de management al apei

În 2014, am continuat implementarea Planurilor de management al resurselor de apă în toate
operaţiunile noastre. Am stabilit ţinte de reducere a apei pentru 70% dintre locaţii, acestea fiind
monitorizate şi raportate periodic. Am reuşit să reducem Intensitatea globală a apei în OMV
Petrom cu 11% în 2014 vs. 2013 (17,6% în 2013 vs. 2012).

Eficiența utilizării apei

Măsurile implementate pentru creșterea eficienței de utilizare a apei au condus la reducerea apei
extrase cu 50% fata de 2010 si cu 18% fata de 2013. In 2014 am extras 19,94 mil m3 de apa
(2013: 24,21 mil m3).

Upstream

 Construirea a 20 noi facilităţi, parte a Proiectului de optimizare a alimentării cu apă

 Îmbunătăţirea tratării apei, generării de abur şi schimbului de căldură: de exemplu,
modernizarea depozitului Saru din zona de producţie 6 va reduce cu 20% consumul de
apă
 Prevenirea pierderilor de apă prin lucări de mentenanţă

31
 Productia de hidrocarburi la nivel de Grup a fost mai mică din cauza producției mai mici
atat in Romania, cat si in Kazahstan. In Romania, productia zilnica de hidrocarburi a fost de 163
mii bep/zi si productia totala a fost de 14,68 mil bep. Productia de titei si condensat in Romania a
fost de 6,27 mil bep, cu 6% mai mica decat in T1/16. Aceasta a reflectat in principal declinul
natural si impactul vremii nefavorabile. Productia de gaze naturale in Romania a scazut cu 1% la
8,41 mil bep (T1/16: 8,50 mil bep) din cauza declinului natural si a impactului activitatilor de
constructie la Totea Deep, care au fost compensate partial de productia din proiectul offshore
Lebada Est NAG de comprimare a gazelor.

Volumul vanzarilor de hidrocarburi la nivel de Grup a scazut cu 4% comparativ cu

T1/16, cu vanzari mai mici atat in Romania, cat si in Kazahstan. In T1/17, am finalizat forajul a
11 sonde noi si sidetrack-uri, comparativ cu 10 in aceeasi perioada din 2016. Costurile de
productie in USD/bep la nivel de Grup au fost cu 13% mai mici decat in T1/16, in principal
datorita abrogarii impozitului pe constructii speciale, costurilor mai mici cu personalul si
serviciile, precum si cursului de schimb favorabil, partial contrabalansate de scaderea productiei

32
disponibile 10/28 OMV Petrom T1/17 pentru vanzare. In Romania costurile de productie
exprimate in USD/bep au scazut cu 14% la 10,50 USD/bep, in timp ce exprimate in RON/bep s-
au redus la 44,60 RON/bep, cu 11% sub nivelul din T1/16.

Rezultatul din exploatare excluzand elementele speciale s-a imbunatatit la 460 mil lei, in
principal datorita preturilor mai mari la titei, costurilor de productie mai mici, efectului favorabil
al cursului de schimb (aprecierea USD cu 4% fata de RON) si deprecierii mai mici, partial
contrabalansate de preturi mai mici la gaze naturale, volume mai mici de titei si condensat si
redevente mai mari. Rezultatul din exploatare raportat pentru T1/17 a fost influentat de
elementele speciale, in principal legate de reversari de provizioane.

Cheltuielile de explorare au scazut la valoarea de 51 mil lei in T1/17, in special datorita

faptului ca ajustarea de depreciere pentru studii si costuri asociate a fost mai mica decat ajustarea
de depreciere pentru sondele din blocul Neptun din anul precedent. Investitiile in activitatile
Upstream au fost cu 54% sub nivelul din T1/16, mai ales datorita proiectului Neptun Deep
(campania de foraj fiind finalizata in ianuarie 2016) si a finalizarii unor proiecte de redezvoltare
a zacamintelor in decursul anului 2016. Investitiile din T1/17 au fost in principal directionate
catre activitatile de reparatii capitale, operatiuni de adancime si forarea de sonde de dezvoltare.

Downstream Oil / Rafinăria Petrobrazi

 Reducerea pierderilor de apă potabilă prin înlocuirea conductelor de apă și reorganizarea

birourilor administrative, reducând astfel numărul consumatorilor
 Reducerea consumului de apă din surse subterane: în 2014, am folosit apa subterană
exclusiv la turnurile de răcire
 Reducerea consumului de apă din surse de suprafaţă pentru producerea aburului prin
înlocuirea însoțitorilor cu abur, cu însoțitori electrici; modernizarea instalaţiei de "Cracare
Catalitică" şi izolarea conductei de abur

Downstream Gas

 Optimizarea performanţei turnurilor de răcire din centrala energetică Petrom City. În

consecinţă, vom reduce atât volumul de apă extrasă cât şi consumul de energie.

33
3.5.3. Gestionarea riscurilor

Sfera de activitate a OMV Petrom, atat cea existentă, cat și cea planificată, precum și
piețele pe care operează, expun compania, in mod inerent, la riscuri semnificative cum ar fi riscul
de preț al mărfurilor tranzacționabile, riscul valutar, riscul operațional și alte riscuri. O descriere
detaliată a riscurilor și a activităților privind gestionarea acestora este prezentată in Raportul
Anual pentru anul 2016.

In 2017, principalele incertitudini care pot influența rezultatele companiei răman cele
legate de riscul de preț al mărfurilor tranzacționabile, riscurile operaționale, precum și riscul
politic și de reglementare. Riscul de preț al mărfurilor tranzacționabile este monitorizat in mod

34
constant și, atunci cand este cazul, se iau masuri de protecție (de exemplu incheierea de contracte
de acoperire impotriva riscurilor). Prin natura activității de extracție, procesare, transport și
vanzare de hidrocarburi, OMV Petrom este expus in mod inerent riscurilor de siguranta si de
mediu. Prin intermediul programelor sale de HSSE si de gestionare a riscurilor, compania OMV
Petrom isi mentine angajamentul de a ramane aliniata standardelor din industrie. In privinta
riscului politic si de reglementare, compania se afla in dialog constant cu autoritatile romane pe
subiecte relevante pentru industrie. Pentru mai multe informatii despre riscurile actuale,
consultati si sectiunea Perspective din cadrul Raportului Directoratului.

3.5.4. Perspective pentru întregul an 2017 și impactul produselor asupra mediului

Mediul de piață, fiscal și de reglementare

Se asteaptă ca prețul mediu al țițeiului Brent să inregistreze o valoare de 55 USD/bbl.

Diferențialul Brent-Urals este anticipat să scadă ușor comparativ cu anul precedent;

 Estimăm ca cererea de gaze naturale din Romania va fi relativ similară cu cea din 2016,
cu presiune pe marje și concurență crescute;

 Incepand cu 1 aprilie 2017, producătorii de gaze naturale nu mai au obligația de a

asigura, cu prioritate, aprovizionarea consumatorilor casnici. ANRE nu va mai stabili
prețul de vanzare de către producători a gazelor din producția internă; totuși,
reglementatorul va continua să stabilească prețurile finale pentru consumatorii casnici
pană la 30 iunie 2021;

 Se anticipează ca cererea de energie va fi relativ stabilă față de anul precedent, cu marje

in medie pozitive;

 Estimăm ca marjele de rafinare se vor menține la un nivel similar comparativ cu anul

precedent; dupa o evolutie buna in T1/17, se asteapta ca marjele de rafinare sa evolueze
descrescator pentru restul anului; preturile mai reduse ale produselor petroliere, ca efect
al masurilor de relaxare fiscala in Romania, vor continua sa sustina cererea de piata;

35
  Impozitarea:

- Incepand cu 1 aprilie 2017, pragul de 72 lei/MWh considerat pentru a calcula

impozitul 60/40 pe veniturile din liberalizarea prețurilor la gaze naturale a fost inlocuit
cu prețul realizat;

- Sunt așteptate schimbări ale sistemului de taxare a activității de exploatare țiței și gaze,
in continuare urmand să aibă loc consultări publice;

- Un cadru fiscal și de reglementare stabil, predictibil și favorabil investițiilor reprezintă

o cerință esentială pentru dezvoltarea investitiilor noastre viitoare, atat onshore, cat și
offshore.

Impactul produselor asupra mediului

Combustibili mai puţin poluanţi ca urmare a Reglemetărilor Grupului OMV, începând cu

2006, Petrom a investit în divizia Rafinare, pentru a avea capabilitatea de a produce la nivelul
standardelor Uniunii Europene. Astfel, în 2015, o nouă instalaţie destinată producţiei de benzină
cu un conţinut redus de sulf a fost pusă în funcţiune la Petrobrazi. Instalaţia de posttratare,
aferentă cracării catalitice, are o capacitate de peste 700.000 de tone, iar investiţiile s-au ridicat la
mai mult de 90 mil. euro. Începând cu 2015, Petrom a atins capacitatea completă pentru a
produce combustibili Euro V. În 2015, 80% din benzina vândută de Petrom nu a conţinut sulf
(conţinutul de sulf mai mic de 10 ppm), iar 18% a avut un conţinut de sulf între 150 şi 700 ppm.
De asemenea, 80% din benzina vândută la staţiile noastre de alimentare a avut un conţinut de
hidrocarburi aromatice de maximum 35%, iar 20% a avut un conţinut de hidrocarburi aromatice
cuprins între 38 şi 42%.

Toate staţiile de alimentare Petrom au avut spre vânzare numai benzină cu minimum
8,51% bio-ETBE (echivalentul a minimum 4% bioetanol) şi motorină cu minimum 4% FAME
(biocomponent). Pentru reţeaua de 659 de staţii din România şi Moldova, oferim GPL în cadrul a
68 de staţii de alimentare, acestea reprezentând aproximativ 10% din totalul staţiilor.

Conformarea cu cerinţele legale Conformarea cu reglementările de mediu este

monitorizată la nivel de punct de lucru, precum şi la nivel de segment de afacere, prin utilizarea

36
unor aplicaţii IT. Integrarea proceselor de monitorizare este în curs de implementare, aceasta
fiind una dintre marile provocări în Petrom. În 2005, un amplu proces a fost iniţiat pentru
reactualizarea autorizaţiilor de mediu şi a programelor de conformare aferente.

În Petrom sunt efectuate cu regularitate audituri HSE, de conformare legală, pentru

verificarea tuturor activităţilor. Până în decembrie 2009, 95% din punctele de lucru ale Petrom au
obţinut autorizaţiile necesare, restul de 5% fiind în proces de reautorizare. Urmărirea sistematică,
bazată pe sisteme IT adecvate, permite identificarea riscurilor de neconformitate, astfel încât să
poată fi luate măsurile necesare în timp util. În Petrom Marketing, toate depozitele şi staţiile de
alimentare au realizat măsurile de protecţie a mediului impuse prin programele de conformare.
Neconformităţile se referă, în cea mai mare parte, la poluarea istorică, înainte de 2004. În
prezent, Petrom Marketing a lansat 16 proiecte de decontaminare pentru fostele depozite
operaţionale, care au fost supuse demolării şi lucrărilor de curăţare.

3.6 IMPLICAREA COMPANIEI PETROM ÎN ACȚIUNI DE

RESPONSABILITATE SOCIALĂ

Din 2007, Petrom a integrat in strategia sa de business principiile responsabilității

corporatiste. Compania a alocat peste 30 milioane de euro pentru dezvoltarea comunităților din
Romania, concentrandu-se pe protecția mediului, educație, sănătate și dezvoltare locală. Țara lui
Andrei este principala platformă de investiție in comunitate prin care se propune să se genereze
valoarea economică și socială prin finanțări și transfer de expertiză in vederea sustineri
initiativelor,antreprenoriale.
Petrom este semnatar al UN Global Compact. Standardele de etică și codul de conduită
reglementeaza toate relatiile de afaceri, iar dialogul si implicarea partilor interesate sunt parte
integranta a practicii comune de business. Incepand cu anul 2013, Petrom raporteaza respectand
directiile Global Reporting Initiative in cadrul raportului anual de sustenabilitate.
Din 2012, Petrom a adoptat conceptul grupului OMV pentru un business responsabil –
Resourcefulness. Obiectivul este de a dezvolta relatii bazate pe castig reciproc intre societate,
mediu si Petrom prin solutii inovative. Ne concentram pe managementul apei si al CO2,
siguranta resurselor de energie pentru viitor, educatie locala si solutii de dezvoltare pe termen
lung.
37
 Despre Țara lui Andrei

Țara lui Andrei susține proiecte inspirand comunitățile din Romania să intre in actiune și să-și
schimbe viața in domenii cheie: crearea de locuri de muncă, acces la educație non-formală și
cultivarea spiritului civic. Valorile Țării lui Andrei sunt spiritul civic, spiritul de intreprinzator,
educatia (non-formala) si inovatia. Tara lui Andrei este o mare comunitate orientata catre solutii,
o comunitate a celor care nu se dau inapoi de la a lupta pentru a-si transforma initiativele in
realitate. Cetatenii Tarii lui Andrei sunt oamenii cu spirit de lider, orientati catre solutii.

 Baza aeromedicală SMURD Constanța: OMV Petrom și ExxonMobil Romania au

alocat impreuna o finanțare de 3,48 milioane de lei.

Bugetul proiectului, in valoare totala de 4,3 milioane lei, a fost completat din fondurile stranse
in campania 2% de Fundatia pentru SMURD, iar cu sprijinul primit din partea RAJA SA
Constanța, au fost realizate lucrările de racordare la rețeaua de apa și canalizare. Beneficiarii
acestei inițiative sunt pacienți in stări critice, accidentați grav, din zona județului Constanța,
Regiunea Sud-Est, care beneficiaza de interventia echipajelor de prim ajutor, terapie intensiva si
salvare aeriana si au nevoie de asistenta medicala de urgenta corespunzatoare si uneori, transferul
de urgenta catre alte centre medicale specializate.
 „Idei din Țara lui Andrei” este un program de finanțare demarat sub forma unei
competitii nationale de proiecte, prin care OMV Petrom si Fundatia PACT incurajeaza
initiativele eco-civice sustenabile. In 2016 s-au finantat initiative ale persoanelor fizice, ale
organizatiilor neguvernamentale, dar si ale institutiilor publice si de invatamant, care s-au
incadrat in urmatoarele trei domenii: dezvoltare comunitara; educatie pentru angajabilitate și
mediu (eco-eficienta & eco-inovatie).

38
 Proiectele câștigătoare în 2016

 BeatBox Masina- Proiectul “Beatbox Masina” vizeaza crearea unei scoli de vara de
beatbox care se va desfasura pe parcursul a trei saptamani in Scoala Gimnaziala Petre Dulfu,
din Baia Mare. Ea face parte dintr-o actiune mai ampla pe care PARADAIZ vrea sa o
intreprinda in beneficiul comunitatilor defavorizate din Horea si Cuprom, Baia Mare.
 Business Mom: Studiile in domeniul psihologiei si studiile realizate in orasul Brasov
arata ca odata devenite mame, femeile redescopera bucuria, creativitatea, energia. Se
reinventeaza. Unele aleg sa se reintoarca la locul de munca, altele decid ca este momentul sa
actioneze si devin mame cu norma intreaga. Uneori devin mame singure fortate de
imprejurari. Lipsa unui venit constant aduce cu sine insa o lupta intre eul de mama si
nevoile financiare ale familiei. De aici pana la nevoia de a transforma creativitatea si energia
redescoperite intr-o idee de afacere, este doar un pas.
 Noi suntem Jitia: Jitia este o comuna de munte din curbura Carpatilor, asezata intr-o
zona de interferenta a culturilor celor trei provincii istorice romanesti. Proiectul prevede
dezvoltarea unui centru de resurse tradionale, cu ateliere practice si un mini-muzeu cu foto,
obiecte, marturii ale trecutului Jitiei. In cadrul scolii isi desfasoara activitatea Ansamblul
Chindia in care sunt peste 30 de scolari, iar la nivel de comuna – Ansamblul Braul de la
Jitia, infiintat din 1955 si care a dus faima braului in tara si in lumea intreaga.
 Tradirrom: Proiectul vizeaza restabilirea unor relatii intre membri comunitatii de rromi
si readucerea mestesugurilor acestora in atentia comunitatii majoritar romaneasca.
Angajarea unui mester popular care lucreaza sculptura in lemn si olarie doar ocazional si
valorificarea uriasului potential pe care il are arta sa specifica zonei Horezu.

 3D Print Curriculum: In acest moment, nu exista o programa scolara care sa asigure

cunostintele si deprinderile necesare utilizarii imprimantelor 3D, motiv pentru care acest
proiect isi propune sa realizeze un laborator dotat cu imprimante 3D si sa elaboreze un
curriculum la decizia scolii (CDS) minimal pentru proiectare CAD si prototipare rapida 3D,
adaptat pentru invatamantul liceal si cel profesional.

39
 Atelier vocațional: Proiectul este conceput a se derula sub forma unui curs de consiliere
pentru orientarea vocationala ce va fi sustinut de un psiholog.
 Colectare lână: In prezent, lâna este aruncată la voia intamplarii in natura, in diverse
zone, datorita lipsei centrelor de colectare a lanei. Lana colectata va fi sortata pe clase de
calitate, care va fi valorificata pentru industria textila, iar cea de calitate inferioara va fi
folosita ca material izolant – saltele, constructii, industrie energetica etc. Prin infiintarea
acestor centre se va reduce un factor de poluare, se va da un plus valoare activitatii de oierit,
se vor crea noi locuri de munca, astfel va beneficia intreaga comunitate si mediul natural de
aceasta activitate.
 Creștem Comunitatea: Proiectul prevede crearea si amenajarea unui centru comunitar
de invatare, spatiu in care se vor desfasura activitati non-formale de sprijin educational si
dezvoltare personala pentru copii si tineri liceeni, activitati de suport cu parintii elevilor.
Adultii vor avea aici un cadru in care pot organiza si desfasura intalniri comunitare, ateliere
de lucru si alte tipuri de activitati specifice dezvoltarii comunitare – cresterea capacitatii
membrilor comunitatii de a lucra impreuna cu autoritatile locale pentru a identifica in mod
participativ oportunitati si solutii la propriile nevoi identificate in cadrul unui proces
complex de dezvoltare comunitara – si crearea unui instrument online pentru promovarea
proiectului si atragerea de resurse necesare in comunitate, de la persoane, organizatii,
finantatori publici/privati, sponsori, institutii etc.
 ECO-Iluminat Stradal: La nivelul comunei Manesti, reteaua de iluminat public (rutier,
pietonal, arhitectural, peisagistic) se realizeaza pe o lungime de 27 km, avand in proportie de
60% becuri de 80 W si 40% becuri cu vapori de mecur de 200W. In conditiile date, avand o
retea de iluminat public invechita, care nu ofera fluxul luminos corespunzator pentru
siguranta cetatenilor si care necesita costuri foarte mari la consumul de energie electrica,
precum si la intretinerea acesteia, se impune inlocuirea becurilor existente cu lampile LED
inovative, eficiente si economice.
 Ecoturismul o șansă: Proiectul, propus de Primaria Moldova Noua in parteneriat cu
Asociatia Dunarea Moldova Noua si RNP Romsilva-Administratia Parcului Natural Portile
de Fier RA, urmareste sa puna in valoare potentialul ecoturistic si dezvoltarea durabila a
comunitatilor locale prin promovarea destinatiilor ecoturistice, a valorilor culturale si

40
 istorice din zona sudica a Banatului Montan si protectia mediului in Aria Protejata Ostrovul
Moldova Veche.
 Gradina Stea: „Gradina care schimba destine” creaza legaturi intre oameni aflati in
dificultate si ceilalti oameni din comunitatea satmareana propunand multiple oportunitati de
parteneriat de tip castig-castig. Acesta determina in mod direct cresterea bunastarii
membrilor comunitatii, conectand diferite nevoi ale acestora si impulsionand atitudinile pro-
active. Proiectul va fi realizat astfel incat sa genereze o schimbare pe termen lung, similara
unui bulgare de zapada care creste din ce in ce mai mult pe masura ce este rostogolit prin
zapada.
 Hidroizolație Solară: Proiectul are in vedere achizitionarea si montarea de carton
fotovoltaic pe acoperisul Facultatii de Stiinte a Universitatii din Pitesti, pentru marirea
independentei energetice si pentru dezvoltarea laboratorului de „Energii Regenerabile”. De
asemenea, vizeaza efectuarea partii experimentale pentru lucrarea de disertatie pe panouri
TegoSolare.
 O școală Caldă: Incalzirea salilor de clasa de pe raza comunei Moldovenesti ramane
problematica, compromitand actul de educare. Nu rare sunt situatiile cand elevii se
imputineaza pe timpul anotimpului rece datorita imbolnavirilor cauzate de conditiile precare
de incalzire, actul de invatare fiind astfel serios compromis, iar tinerele generatii fiind putin-
cate-putin private de dreptul la educatie si sansa de a-si asigura un viitor mai bun. Proiectul
isi propune sa promoveze o idee extrem de simpla legata de asigurarea agentului termic, prin
crearea unor “baterii” de incalzire din compostarea materiei vegetale.
 Pași către viitor: Liceul Teoretic Amarastii de Jos urmareste cresterea calitatii actului
educativ si a incluziunii sociale prin crearea capacitatii tinerilor membrii ai comunitatii de a
fi proactivi. Proiectul va fi orientat in doua directii, ambele avand ca finalitate imbunatatirea
calitatii educatiei, promovarea incluziunii sociale, a voluntariatului, dezvoltarea comunitara
si, mai ales, formarea tinerilor pentru insertia pe piata muncii.
 Pentru o viață bună- Proiectul incurajeaza implicarea persoanelor vulnerabile din punct
de vedere social in viata comunitatii, cresterea activismului comunitar in randul acestora si
cresterea increderii in capacitatea de a gasi solutii la problemele cu care se confrunta.

41
 Proiectul isi propune sa dezvolte comunitatea din Campusul Social Henry Coanda prin
constituirea si formarea unor grupuri de initiativa.
 Salon demonstrativ: Proiectul completeaza spatiul practic, un prim argument il
constituie faptul ca printr-un salon demonstrativ dotat cu aparatura de specialitate li se
asigura elevilor un act educational complet de calitate pentru a fi competitivi pe piata
muncii. Un salon demonstrativ dotat cu aparatura de specialitate inseamna cunoastere, iar
aceasta este singura forta care da rezultate, care leaga procesul de invatamant cu realitatea
socio-profesionala in vederea dobandirii competentelor specifice
 Sera Didactică: Prin acest proiect se doreste asigurarea unei baze materiale adecvate
pentru invatamantul tehnologic si profesional, pe ramura agricultura, care sa ofere tinerilor
si nu numai, oportunitatea unei pregatiri reale, specifice si de calitate, astfel incat la
absolvire sa poata asuma si dezvolta propriile afaceri in spiritul dezvoltarii sustenabile si
respectului pentru mediu si viata.
 U-Pick Food for Good: Proiectul isi propune ca prin realizarea unei culturi de fructe de
padure (zmeur) si vanzarea produselor obtinute in plantatie, sa creeze surse noi de venit
pentru realizarea programului de impaduriri Padurea copiilor desfasurat de ViitorPlus si sa
genereze surse de venit pentru o comunitate cu alternative de angajare limitate. Proiectul se
va derula in comuna Draganesti-Vlasca, judet Teleorman, zona in care din 2011, ViitorPlus
desfasoara impaduriri.
 Ucenicii Frumuseții: Proiectul are ca punct de plecare Caravana „Frumusetea
Dobrogeana”, desfasurata recent in 4 comune din judetul Constanta, care a confirmat atat
disponibilitatea primarilor si a specialistilor din saloane de frumusete (coafori stilisti,
cosmeticieni) de a se implica voluntar in beneficiul locuitorilor din mediul rural cu venituri
reduse, cat si lipsa serviciilor de ingrijire si infrumusetare din comunitatile rurale.

42
  România Meseriașă – campania care susține invățământul profesional din
România: OMV Petrom a dat startul campaniei

“Romania Meseriasa“, prin care isi propune sa aduca in atentia romanilor importanta educatiei
profesionale, potentialul pe care il are tara noastra in aceasta directie si gasirea unor solutii
pentru sustinerea sistemului de invatamant profesional. In cadrul campaniei va avea loc
si Tabara Meseriasilor din Tara lui Andrei, un proiect de educatie practica bazat pe ateliere de
dezvoltare profesionala si personala pentru elevi si profesori de la cele mai cautate specializari.
Astfel, Tabara Meseriasilor din Tara lui Andrei ia forma unui nou proiect educational OMV
Petrom dedicat elevilor din clasele IX – XI din 14 licee tehnologice si scoli profesionale din
judetul Prahova. Pornind de la nevoile existente pe piata locala a muncii, proiectul sprijina cinci
specializari adresate elevilor: frizer, croitor, bucatar, mecanic auto. Scopul Taberei Meseriasilor
din Tara lui Andrei este sa vina in completarea programei scolare si sa ii ajute pe elevi sa fie mai
pregatiti pentru piata muncii, dupa incheierea studiilor.
 Fabricat in țara lui Andrei 2015 : OMV Petrom a desemnat cei 35 de viitori
antreprenori, dintre cei 180 de aplicanti inscrisi, care se afla cu un pas mai aproape de
castigarea unei finantari in competitia de afaceri sociale Fabricat in Tara lui Andrei. Ideile
finaliste au venit din partea a 27 antreprenori, 6 ONG-uri, 1 persoana fizica autorizata si 1
SRL. Cele mai multe dintre acestea au in vedere proiecte pentru comunitatile din Corbu
(jud. Constanta), Moinesti (jud. Bacau) si Poiana Campina (jud. Prahova).
 Fabricat in Țara lui Andrei 2014: Petrom in parteneriat cu NESsT a lansat cea mai
mare competitie de afaceri sociale cu finantari in valoare totala de 350.000 de euro.Din
totalul celor 512 idei de afaceri inscrise in competitie au fost selectate 20, care au cel mai
mare potential de a raspunde unor probleme sociale si pot deveni afaceri functionale. Ideile
celor 20 de finalisti abordeaza zone variate: agricultura (ferme si livezi), industria textila

43
 (prelucrarea lanii), educatie (tabere educative), prelucrarea lemnului, fabricarea materialelor
de constructii si a mobilei, servicii (asistenta pentru persoanele varstnice), industria de
agrement, domeniul alimentar (panificatie, dulceturi bio) sau plafar (plante medicinale).
Propunerile au venit din partea a 10 persoane fizice, 6 ONG-uri, 2 intreprinderi individuale
si 2 SRL-uri.
 Idei din Țara lui Andrei: In aceasta competitie romanii au putut inscrie proiecte pentru
schimbarea Romaniei. Suma totala a finantarilor acordate prin proiectul „Idei din Tara lui
Andrei” a fost in 2013 de 160.000 euro. Idei din Tara lui Andrei duce mai departe misiunea
competitiei de proiecte eco-civice Orasul tau. Aceasta s-a desfasurat intre 2009 si 2012,
perioada in care peste 500 de romanii cu contribuit la construirea unei tari mai bune in
fiecare zi. Petrom a sprijinit si finantat 66 dintre acestea cu peste 330.000 euro pentru a se
transforma in proiecte cu impact pe termen lung.
 Școala lui Andrei: Scoala lui Andrei este o competitie de proiecte in care elevii si
cadrele didactice au puterea sa dezvolte si sa construiasca un viitor mai bun pentru
comunitatea lor. In 2013, cele 10 echipe castigatoare ale locului I au primit finantari totala in
valoare de 50.000 de euro pentru a-si implementa proiectele.
 Plantările din Țara lui Andrei: In 2012 voluntarii Petrom si-au indreptat atentia catre o
zona confruntata cu probleme noi. Comuna Roata de Jos, din judetul Giurgiu, fusese
afectata la inceputul anului de caderi masive de zapada. Drumurile de acces in localitate au
fost blocate de troiene, iar localnici au fost inchisi in locuinte zile intregi, cu resursele pe
terminate si fara posibilitatea de a comunica.
 Campania 2%: Compania a facilitat interactiunea directa intre angajati si sectorul non-
guvernamental prin organizarea unui targ in sediul central al companiei, Petrom City.
Astfel, campania de informare a angajatilor cu privire la directionarea celor 2% este deja o
traditie in Petrom.
 Campionatul de voluntariat: Prin intermediul acestui program angajatii Petrom sunt
implicati in diverse actiuni de voluntariat in comunitatile in care compania desfasoara
activitati . In anul 2012, in cadrul acestui program au fost organizate cinci evenimente de
voluntariat, in localitati in care Petrom este parte din viata oamenilor,
respectiv: Corbu, Clejani, Zemes, Schela-Negrea si Baicoi.

44
 Dotare Minitiprografie revista Clopotel
 Sustinerea infiintarii postului Vocea Scolii
 Zum, Zum Zumzarel
 PETscarus ecologic Tour
 Petrom Bucharest International Half Marathon
 Plantarile din Tara lui Andrei
 Protejeaza-ti caminul, pregateste-ti comunitatea!
 Best Radio Central
 Alte proiecte de implicare in comunitate Petrom: In 2012, Petrom a implinit 6 ani de
proiecte dedicate romanilor – proiecte care urmaresc nu doar sa reduca impactul pe care
activitatea companiei il are asupra comunitatilor din Romania, ci si sa ajute la rezolvarea
unor probleme ale societatii in ansamblu.
Rapoarte de Responsabilitate Sociala Corporativa

Raport de implicare in comunitate 2014

45
 Raport de implicare in comunitate 2013

Raport de implicare in comunitate 2012

46
 CONCLUZII

• În 2015, Petrom a cheltuit 818.393.252 lei pentru acţiuni de protecţia

mediului şi prevenţie.

• Certificarea este în raport cu cerintele standardelor ISO 14001, ISO 9001 și

ISO 50001.

• Inventarierea emisiilor de gaze cu efect de seră Emisiile directe de dioxid de

carbon (CO2), metan (CH4 ) şi oxid de azot (N2 O) ale Petrom au fost de
4,1 mil. tone în 2015 fata de 5 mil. tone in 2014.

• Cresterea eficienței de utilizare a apei a condus la reducerea apei extrase in

2014 au extras 19,94 mil m3 de apa, de la 24,21 mil m3 in 2013.

• În 2015, 80% din benzina vândută de Petrom nu a conţinut sulf.

• Compania a alocat peste 30 milioane de euro pentru dezvoltarea

comunităților din România, concentrându-se pe protecția mediului, educație,
sănătate și dezvoltare locală.

47
 BIBLIOGRAFIE

1. http://2009.petromraport.kaleidoscope.ro/files/upload/pdf/protectia-mediului.pdf

2. https://www.omvpetrom.com/SecurityServlet/secure?cid=1255775353168&lang=ro&sw
a_site=&swa_nav=&swa_pid=&swa_lang=

3. https://www.omvpetrom.com/portal/01/petromcom/petromcom/OMV_Petrom/Investor_
Relations/Financial_calendar_and_results/q1-2017

4. https://www.omvpetrom.com/portal/01/petromcom

5. https://www.bvb.ro/infocont/infocont17/SNP_20170216092507_OMV-Petrom-Noutati-
Investitori-T4-2016.pdf

6. https://www.omvpetrom.com/portal/01/petromcom/petromcom/OMV_Petrom/About_O
MV_Petrom/Strategy

7. http://www.economica.net/tag/petrom_5645

8. https://www.csrmedia.ro/csr-brand-omv-petrom/

48