UNIVERSITATEA PETROL-GAZE, PLOIEŞTI

FACULTATEA: ȘTIINȚE ECONOMICE

SPECIALIZARE: ADMINISTRAREA AFACERILOR ÎN INDUSTRIA DE PETROL ȘI GAZE

TEMA PROIECT
Strategia energetică a României pentru perioada 2019-2030, cu perspectiva
anului 2050

Studenti: ENE ALXANDRA FLORENTINA

CONSTANTIN CIPRIAN-LEON
Grupa:51705
Anul:I

2019
 I . STRATEGIA ENERGETICĂ

Strategia energetică trebuie să definească şi să reflecte obiectivele de securitate

energetică ale României, ca obiective ale securităţii naţionale. În acest context, se regăsesc 3
piloni strategici:
• guvernanţa energeticii;
• securitatea energeticii;
• securitatea naţională.
Strategia Energetică nu este un document speculativ sau exclusiv teoretic. Strategia
Energetică propune ținte concrete, stabilește direcții clare și definește reperele prin care România
își va menține poziția de producător de energie în regiune și de actor activ și important în
gestionarea situațiilor de stres la nivel regional.
Strategia conferă un rol activ ţării noastre în piaţa UE, est şi sud-est continentală.
In conformitate cu politicile energetice europene, priorităţile României în domeniu sunt:
asigurarea competitivităţii, diversificarea surselor de aprovizionare cu resurse energetice,
protecţia mediului şi asigurarea investiţiilor pentru creştereacapacităţilor de producţie şi
dezvoltare.
Strategia apreciază că sistemul energetic naţional prezintă o serie de vulnerabilităţi
(deficienţe), cum ar fi: instalaţii de producere, transport şidistribuţie a energiei parţial învechite
şidepăşite tehnologic, cu consumuri şi costuri de exploatare mari; lipsa echipamentelor pentru
implementarea tehnologiilor performante în sectorul de extracţie al huilei; eficienţă energetică
redusă pe lanţul producţie-transport-distribuţie-consumator final etc. Mai mult, se remarcă o
capacitate redusă de cercetare-dezvoltare-diseminare în sectorul energetic şi cel minier. Multe
dintre unităţile de producere a energiei electrice nu respectă cerinţele privind protecţia mediului
din Uniunea Europeană, alinierea la aceste cerinţe necesitând fonduri importante. Acestor
vulnerabilităţi li se adaugă: lipsa unor instrumente fiscale eficiente pentru susţinerea programelor
de investiţii în eficienţa energetică, utilizarea resurselor regenerabile şi dezvoltarea serviciilor
energetice; selecţia, reţinereaşi motivarea în condiţii de piaţă liberă a capitalului uman necesar
implementării strategiei şi operării în siguranţă a sistemului energetic naţional; modificări
semnificative ale nivelului apei în Dunăre, datorită schimbărilor climatice etc. .

II. OBIECTIVELE STATEGIEI ENERGETICE

Dezvoltarea sectorului energetic este direct proporțională cu realizarea unor proiecte de

investiţii strategice de interes naţional. Aceste investiţii, care vor produce modificări de substanţă
și vor dinamiza întregul sector, sunt repere fixe şi obligatorii în programarea strategică. Prin
Strategia Energetică a României, sunt considerate investiții strategice de interes naţional
următoarele obiective:
1. Finalizarea Grupurilor 3 și 4 de la CNE Cernavodă;
2. Realizarea Hidrocentralei cu Acumulare prin Pompaj de la Tarnița-Lăpuștești;
3. Realizarea Grupului de 600 MW de la Rovinari;
4. Realizarea Complexului Hidrotehnic Turnu-Măgurele-Nicopole.

De asemenea, Strategia Energetică fundamentează poziționarea României în raport cu

propunerile de reformă a pieței europene de energie, iar un loc important este destinat analizei
contextului european și politicilor de creare a Uniunii Energetice din care vom face parte.

Prin implementarea obiectivelor Strategiei Energetice, sistemul energetic național va fi

mai puternic, mai sigur și mai stabil.
Obiectivele pentru anul 2020, situate la pragul de 20%, au ţinte aproape de a fi atinse de
blocul comunitar.
Pentru anul 2030, membrii UE au ajuns la un acord-cadru pe trei piloni (oct. 2014):
 reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) cu cel puţin 40% faţă de anul 1990,
 îmbunătăţirea economiei de energie cu cel puţin 27%,
 creşterea ponderii energiei din surse regenerabile până la 27%.

Susţinut de analiza preţurilor şi costurilor energiei, cadrul legislativ pentru anul 2030 va
asigura certitudinea în materie de reglementare pentru investitori şi o abordare concordantă între
statele membre, pentru dezvoltarea de noi tehnologii. Obiectivul constă în stimularea progresului
pentru economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon şi un sistem energetic care asigură
energie la preţuri accesibile pentru toţi consumatorii, sporind securitatea aprovizionării cu
energie a UE şi reducând dependenţa faţă de importurile de energie, luând în considerare
impactul asupra preţurilor pe termen lung. Piaţa unică europeană necesită un angrenaj
instituţional comun, întrucât nu se poate realiza cu o piaţă unică reglementată de 28 de autorităţi
de reglementare din 28 de state membre.  
Atingerea obiectivelor asumate din Directivele UE necesită o schimbare de fond în
comportamentul utilizatorilor de energie, astfel încât, folosind mai puţină energie, să beneficieze
de aceeaşi calitate a vieţii.

Strategia energetică trebuie să definească şi să reflecte obiectivele de securitate

energetică ale României, ca obiective ale securităţii naţionale. În acest context, se regăsesc 3
piloni strategici:
 guvernanţa energeticii;
 securitatea energeticii;
 securitatea naţională.
Guvernanţa energeticii se reflectă în predictibilitate, transparenţă decizională, reguli
corporatiste, integritate şi profesionalism în fundamentarea deciziilor, prin consultare cu mediul
investiţional şi de afaceri din domeniu.
Prin recomandările strategiei energetice România îşi asumă:
 obiectivele şi ţintele stabilite prin cadrul politicilor europene, respectiv “strategia 20-20-
20”;
 strategia de securitate energetică a Uniunii Europene, cadrul energie-schimbări climatice
până în 2030-2035 şi cei 5 piloni ai viitoarei uniuni energetice;
 corelarea prevederilor strategiei cu planul de dezvoltare economică (planurile de
reindustrializare din diferite sectoare de activitate).
Obiective Obiective tactice de Indicatori um Ţintă
strategice de securitate potenţială:
securitate 2035
1. Rolul 1.1.Diplomaţie energetică; Recunoaştere regională; Vocea cea
energetic mai
primordial in 1.2.Integrare in uniunea Rata de integrare; % importanta
Strategia de energetică europeană; 100 (2020)
Securitate 1.3. Culoar principal de Pondere volum de gaze %
Energetică transport in SSE; naturale tranzitat pt. 10
1.4.Echilibrator energetic UE; %
regional; Pondere echilibrare 20
1.5. Depozitar regional energetică zilnică in %
SSE; 5
Pondere energie stocată
1.6.Guvernanţa energetică; in depozite din %
1.7. Mediul de afaceri necesarul SSE; % 100 (2020)
atractiv; Grad de implementare; 100 (2020)
Grad de implementare.
TABEL NR.1- Obiective strategice şi tactice de securitate energetică
 BIBLIOGRAFIE

1) „O Nouă Strategie Europeană pentru Energie Durabilă, Competitivă şi Sigură”

2) Program interdisciplinar 3 : Securitatea şi eficienţa energetică, RAPORT FINAL
3) Proiect-,, strategia energetica a romaniei 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 - Anton
Anton
4) „Pachetul Energetic 20-20-20
5) OPCOM, www.opcom.ro