ECONOMIA APLICATĂ CLASA A XI-a

CAIET pentru elevi

(Partea a 2-a)

Program pentru liceu

Textul acestei publicații sau orice parte a lui, nu poate fi

reprodus sau transmis în nici o formă sau cu nici un mijloc,
electronic sau mecanis, inclusiv fotocopierea, înregistrarea,
stocarea în orice sistem de date informațional, sau în orice alt
fel, cu excepția predării unui curs Junior Achievement
înregistrat sau cu permisiunea editorului.

Publicat în Republica Moldova, anul 2019

Această publicație apare cu suportul financiar al Agenţiei Statelor Unite pentru
Dezvoltare Internaţională (USAID) în cadrul Programului ”Susținerea educației
antreprenoriale în Europa și Eurasia”.

GRUPUL DE LUCRU PENTRU ELABORAREA GHIDULUI:

Corina Lungu Consultant principal, Ministerul Educației,

Culturii și Cercetării, coordonator

Laurenția Filipschi Director executiv, Junior Achievement Moldova

Iacob Natalia Profesor, CEEF, Chișinău

Arelia Tomșa Doc., conf.univer., ASEM

Oxana Barbăneagră Doc., conf.univer., ASEM
Diana Ignatiuc Doc., conf.univer., ASEM
Svetlana Dogotaru Profesor, UTM
 CUPRINS

Pagina
Introducere .................................................................................................................................... 4
UNITATEA VI. CEREREA .......................................................................................................... 5
OFERTA... ...........................................................................................................16
UNITATEA VII. MECANISMUL DE FUNCȚ IONARE A PIEȚ EI.. .................................25
UNITATEA VIII. PRODUCTIVITATEA Ș I EFICIENȚ A ECONOMICĂ .. ....................33
UNITATEA XI. COSTUL DE PRODUCȚ IE Ș I PROFITUL.. ............................................. 40
UNITATEA X. MECANISMUL CONCURENȚ IAL.. .............................................................46
Antreprenorii propun consumatorilor bunuri şi servicii noi, dar au succes doar atunci
când cumpărătorii doresc produsele oferite şi au posibilitatea să le cumpere.
Cum se creează preţurile pe piaţă? De ce depinde comportamentul
consumatorilor? Cum se modifică comportamentul producătorilor în timp?
Răspunsul la aceste întrăbari, și nu numai, vor fi oferite în acest modul. Îți dorim
mult SUCCES!!!
 MODULUL II

CEREREA 6
LABORATOR DE APLICATII ECONOMICE
Trasarea curbei cererii
Examinați tebelele pentru a trasa curba cererii.

Cererea de Chifle Curba cererii de Chifle

30
Cantitatea Prețul,
solicitată în lei 25
lunar
20
300 5
250 10
15
200 15
150 20
10
100 25
50 30
5

0 50  100  150  200   250  250 300 

Cantitatea de chifle cerută lunar
Cererea de mere
Curba cererii de mere
Cantitatea Prețul
solicitată unui kg. 10
săptămânal de mere, 9
(kg.) în lei 8
400 1 7
350 2
250 3 6
150 5 5
100 8 4
50 10
3
2
1
Întrebari de verificare: 0
50  100  150  200 250  300  350 400 450
Cantitatea de mere cerută săptămânal/ kg
1 .a.Câte chifle se vor cumpăra lunar la prețul de 10 lei ?
b.Câte chifle se vor cumpăra lunar la prețul de 20 lei?
2. a.La ce preț se vor vinde 200 de chifle?
b.La ce preț se vor vinde 100 de chifle?
3. a.Câte kg de mere se vor cumpăra săptămânal la prețul de 3 lei pentru 1 kg?
b.Câte kg de mere se vor cumpăra săptămânal la prețul de 8lei pentru 1 kg?
4. Cum influențează prețul asupra cantității de chifle sau mere vândute?
5. Calculați venitul total din vânzări pentru urmatoarele situații:
a. la prețul de 3 lei/kg de mere
b. la o cantitate de 100 kg de mere vândute
c. la prețul de 15.00 lei / chifle
 Capitolul 6
LABORATOR DE APLICAȚII ECONOMICE
Influențe asupra cererii. Concepte aplicate
Tabelul de mai jos reflectă cererea de chifle a 4 persoane.
Cererea lunară de chifle
P G S I F T
r i a o e O
e c n n l T
ț u d i A
/ a c L
U i
n a
i
t
a
t
e
(
l
e
i
)
5 5 1 8 4
0
1 4 9 6 4
0
1 3 9 4 2
5
2 2 6 2 2
0
2 1 5 0 0
5
3 0 1 0 0
0

1.Sunt oare identice noțiunile: cererea de chifle și cantitatea de chifle la un anumit nivel de preț?
De ce?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

2. Presupunem că prețul unui chifle crește de la 15 lei la 25 lei.

a. Ce se va întâmpla cu numărul total de chifle pe care vor să-l cumpere cele 4 persoane?
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________

b. Este oare aceasta o variație a cererii sau a cantității de chifle cerute? Argumentați.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

3.În baza tabelului, trasați curba cereii totale pentru chifle. 30

4.Să presupunem că prețul la plăcinte a crescut 25

până la prețul chiflelor. Va modifica oare acest fapt 20
cererea pentru chifle? Argumentați.
__________________________________________ 15
__________________________________________
10
__________________________________________
_______________________________________________ 5
_______________________________________________ 0
0 5 10 15 20 25 30
_______________________________________________ Cantitatea de Chifle lunar
Cererea
LABORATOR DE APLICAȚII ECONOMICE

Valoarea cererii. Interpretarea datelor

Orice decizie iși are benefiicile și costurile sale, însă utilitatea pe care o atribuie oamenii
deciziei diferă de la om la om. S-ar putea ca cineva să fie dispus să cheltuie 20 lei pentru o
prăjitură, pentru care o altă persoană ar plăti cel mult 5 lei. O a treia persoană însă ar putea plăti
oricât pentu această prăjitură. Nicu este un mare consummator de mere – la prânz, în plăcinte și
chiar în sosuri. Utilitatea diferitelor cantități de mere consummate de către Nicu este sintetizată
în tabele. Oricât de mult ar prefer merele, cu fiecare măr consumat, utilitatea mărului urmator
scade.

Valoarea atribuită merelor de către Nicu

Mere pe zi Valoarea (utilitatea)
1 1.00
2 0.80
3 0.50
4 0.30
5 0.20
6 0.10
Pentru ca zilnic să poată mânca un măr, Nicu este de acord să cheltuiască 1 leu, ceea ce
înseamna că el ar renunța la cumpărarea unui alt bun/ serviciu în valoare de 1.00 leu. Cel de-al
doilea măr, însă, valorea pentru Nicu 0,80 lei, iar cel de-al treilea 0,50 lei. Cu cât mai multe
mere are Nicu, cu atât mai puțin valorează pentru dânsul fiecare măr suplimentar (marginal)

Valoarea atribuită de Nicu merelor

consumate Graficul arată corelația prezentată în tabele,
Valoarea personala, in lei

1.00 care de fapt coincide cu cererea de mere a lui

0.90 Nicu. Câte mere va cumpăra Nicu la prețul de
0.80 0,50 lei? În mod sigur el va cumpăra cel puțin
unul deoarece valoarea primului măr este
0.70
egală pentru el cu 1 leu. Pentru Nicu valoarea
0.60 mărului este mai mare decât prețul lui în lei,
0.50 de aceea merită să-l cumpere. Din același
0.40
motiv el va cumpăra și al doilea măr, pentru
care este de acord să plătească 0,80 lei. Cum
0.30 rămâne însă cu al treilea măr? În acest caz
0.20 prețul mărului coincide cu valoarea atribuită
0.10 de către Nicu: băiatul nici nu va câștiga, nici
nu va pierde cumpărându-l. El poate să
0.00
cumpere și al treilea măr, dar în mod sigur el
0 1 2 3 4 5 6 7 nu va cumpăra mai mult de trei mere pe zi.
Mere pe zi

Dacă, spre exemplu, el ar cumpăra un al patrulea măr, el ar plăti mai mult decât valorează
acest măr pentru el. Rezultă că la prețul de 50 de bani Nicu nu va fi dispus să cumpere mai
mult de trei mere.

Presupunem că prețul scade până la 20 bani pentru un măr. În acest caz Nicu va cumpăra cel
mult cinci mere pe zi. Astfel, putem determina cantitatea maximă de mere pe care le va
cumpăra Nicu la fiecare preț, ceea ce coincine cu cererea lui Nicu pentru mere.
 Capitolul 6

Întrebări de verificare:

1. Conform tabelului valoarea atribuită de Nicu primului măr este de 1 leu, iar celui de al doilea
este de 0,80 lei. Înseamnă oare aceasta că valoarea totală a ambelor mere este de 1,80 lei?
Răspundeți la întrebări cu ajutorul tabelului.
a. Care este valoarea atribuită celui de-al patrulea măr?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
b. Care este valoarea totală pentru patru mere?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Presupunem că prețul unui măr este de 0,30 lei. Conform graficului, care este cantitatea
maximă de mere pe care o va cumpăra Nicu zilnic? De ce nu ar vrea Nicu să cumpere mai
mult?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
3. Cum reflectă graficul relația dintre variația prețului și cantitatea cerută?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
4. Dați un exemplu din experiența proprie când ați procurat un CD, un bilet la cinema, o pizza,
sau un alt bun. Presupunem că dispuneți de mai mulți bani, de ce nu ați cumpărat o cantitate
mai mare la prețul respectiv?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
5. Nicu poate alege între a consuma merele sau a le da cuiva. El poate folosi fructelela la
prepararea sosului de mere, a sucului sau plăcintelor cu mere.

a. Considerați că în toate aceste cazuri merele au aceeași valoare pentru Nicu? Argumentați
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________

b. Presupunem că prețul unui măr este de 0,90 lei. Va exclude oare Nicu merele din toate bucatele
sale cărora le atribuie o valoare mai mică decât prețul pieței?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
 Cererea
LABORATOR DE APLICAȚII ECONOMICE
Elasticitatea cererii
Legea cererii constantă că o creșterea prețului unui produs duce la micșorarea cererii lui. Însă influența
prețului este relativ mare în unele cazuri și mică în alte cazuri, deoarece curba cererii diferă de la un bun
la altul. Economiștii folosesc noțiunea de elasticitate pentru a explica diferențele dintre diverse curbe ale
cererii.
1. Mai jos aveți o listă de bunuri și servicii. Pentru fiecare situație care include 2 opțiuni diferite,
decideți care dintre acele bunuri va avea o cerere mai elastică. Completați tabelul, identificând factorii
care influențează elasticitatea cererii în funcție de preț.
Cererea elastică Cerere neelastică
 Mulți substituienți  Puțini substituienți
 Prețuri înalte. Solicită un % mare din buget  Prețuri joase
 Necesită timp pentru ajustări și planificări.  Poate fi procurat imediat.

Bun sau serviciu Care cerere este Argumentați

mai elastică?
a.6 sticle de cola sau o bicicletă cu Necesită un buget mai
10 viteze mare
b.Un tricou cu emblema școlii sau o
agendă a elevului
c.Servicii medicale în cazul unei
leziuni (tăieturi) serioase sau servicii
medicale în cazul răcelii
d.O plăcintă sau instalație de aer
condiționat în perioada de vară
Prețul unui CD în lei

e.Aer condiționat vara aceasta sau

aer condiționat pentru verile
următoare
2.Elasticitatea cererii unui bun poate fi evaluate prin compararea venitului total la diferite niveluri de
preț.
30 1.00
25
1 6 12 18 20 23 27 30 0.80
Cantitatea lunară de CD-uri
15
0.60
10 pentru CD-uri elastică dacă prețul crește de la 10 la 15 lei? Pentru a decide, faceți
a. Este oare cererea
calculele de mai jos.
5
0.40
10 lei 0
P(prețul) x C (cantitatea) = ____________________________________
0.20
15 lei P(prețul) x C (cantitatea) =____________________________________
Cererea este __________________________,deoarece0.00
_______________________
b. Este oare cererea lui Nicu pentru mere elastiă când prețul crește
1 de2la 30 bani
3 la 450 bani?
5 6
30 bani Cantitatea
P(prețul) x C (cantitatea) =_____________________________________ zilnică de mere

24 50 bani P(prețul) x C (cantitatea) =_____________________________________

Cererea este __________________________, deoarece _______________________
 Capitolul 6
LABORATOR DE APLICAȚII ECONOMICE

I. În tabel sunt prezentate date cu privire la preţul şi cantitatea ceruta dintr-un bun

Preţul u.m. Cantitatea cererii Elasticitatea cererii Veniturile vânzătorilor

unit. după preţ (TR) u.m.
0 1000
20 900
40 800
60 700
80 600
100 500
120 400
140 300
160 200
180 100
200 0

1. Calculaţi coeficienţii elasticităţii cererii după preţ şi prezentaţi rezultatele obţinute în tabel.
E P d = -(Q1-Q0)/(P1-P0) * (P1+P0)/(Q1+Q0)

2. Determinaţi preţurile pentru care cererea este elastică, inelastică şi cu elasticitate unitară.

3. Calculaţi veniturile vânzătorilor si prezentaţi-le în tabel.

4. Analizaţi dinamica veniturilor în dependenţă de preţ.

Cererea
LABORATOR DE APLICAȚII ECONOMICE

Variația cererii

Cererea unui produs depinde de mai mulți factori,care deplasează curba cererii:

a. venitul consumatorilor d. prețul produselor complementar

b. prețul produselor-substituienți e. gusturi și preferințe
c. numărul cumpărătorilor f. previziuni privind evoluția prețului și venitului

Completați tabelul de mai jos. Cum se va schimba cerea pentru produs (coloana 2) sub
influența evenimetului (coloana 1)? În coloana 3 schițați deplasarea curbei, iar în coloana 4
identificați cauza schimbării.

1.Evenime 2.Produs 3.Schimbare a 4.Variabila

nt cererii

Prețul Margarină b.Prețul

untului Q2 produselor-
crește Q1
substituienți

C
a
Crește Struguri
popularitate
a produselor
vegetale
Crește taxa Hotel în
de intrare la apropierea Disney
Disney World
World
Scade prețul Muștar și ketch-
la salam up

Înghețurile Suc de mere

distrug
recolta de
mere
Crește Motociclete
radical
prețul la
benzină
Scade Carne de pui
venitul
consumatori
lor
 Cererea

Noutați din economie

Știri - cererea pentru mezeluri în Țară

Un studiu recent apărut în publicaţia BMC Medicine, efectuat pe un lot de 448.568 de subiecţi care
au inclus în alimentaţia zilnică mezeluri, a arătat că persoanele care au consumat mai mult de 160 de
grame pe zi – echivalentul a doi cârnaţi şi o felie de bacon – aveau cu 44% mai multe şanse de a muri
mai repede decât cei care şi-au limitat consumul la 20 de grame. Posibilitatea apariţiei bolii creştea cu
20% pentru fiecare bucată de şuncă sau bacon (care au aproape 25 de grame) mâncată de participanţi
şi cu 19% pentru fiecare bucată groasă de carne rotisată sau parte comestibilă a unui cotlet de miel
(care cântăreşte aproximativ 50 de grame). Cu toate acestea în 2017 în țară au crescut prețurile la
carne, preparate şi conserve din carne – cu 8,1% (inclusiv: carne de porc – cu 17,1%, preparate din
carne şi semifabricate – cu 13,8%, carne de vită – cu 11,3%, subproduse – cu 9,0%, carne de pasăre –
cu 4,4%), peşte şi conserve din peşte – cu 4,3%. Și totodată a crescut consumul de mezeluri și
semifabricate din carne cu 12%. Pe când la finele anului 2018 sa efectuat o ușoară scădere a
consumului de mezeluri față de același trimestru al anului precedent.

Întrebări de verificare

1. Explicați ce s-a întâmplat pe piața mezelurilor: o modificare a cantității cerute sau o schimbare
a cererii.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

2. Trăsați un grafic pentru a ilustra schimbările constante. Nu este neapărat să folosiți cifre
concrete pentru preț și cantitățile solicitate. Indicați corect axele de coordonate pentru preț și
cantitate, arătați modificarea prin mișcări de-a lungul curbei sau deplasarea curbei.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
 Capitolul 6

Lei pentru 1 litru

RECAPITULAREA IDEILOR PRINCIPALE
Cererea totală se compune din suma cererilor __________________ pentru un produs. Graficul de
mai jos ilustrează cererea la apa minerală în or. Drinkwell.
Cererea zilnică de apă în or. Drinkwell
6
5
4
3
2
1
0
0 50 100 150  200  250 300 350 400 450 500
Mii de litri pe zi
Curba descrescătore a cererii demonstrează_______________________. La prețul de 2 lei pentru 1 litru
de apă minerală, consumatorii din Drinkwell vor fi dispuși să cumpere____________litri pe zi. La prețul
de__________lei ei vor cumpara 500000 litri pe zi.
Există mai multe motive care pot explica de ce schimbarea prețului influențează cantitatea de apă
minerala cerută de locuitorii din Drinkwell. Trei dintre acești factori
sunt___________________,__________________și___________________. Spre exemplu, prețurile înalte
impun oamenii să-și reducă consumul de apă. În acest caz, ceaiul este un________________________al apei
minerale.Pe când este amestecată apa minerală și siropul de fructe cu care obisțnuiesc s-o consume locuitorii
din Drinkwell în timpul verii sunt produse________________________.
Cu toate că legea cererii funcționează și în cazul apei minerale, influența factorului de preț asupa cantității
cerute este probabil mai slabă decât în cazul bauturilor racoritoare. În timp ce cererea pentru băuturi
răcoritoare este elastică, cererea pentru apă este probabil________________________,ceea ce înseamnă că
dacă compania producătoare de apă minerală din Drinkwell ar majora prețurile,_____________________ale
companiei ar spori.În timp oamenii s-ar adapta la noile prețuri și treptat cererea pentru apă ar deveni
mai_______________________.
Cantitatea de apă consumată de oamenii din Drinkwell depinde, pe lângă preț, și de alți factori. Principalii
factori sunt:__________________ , __________________,__________________. Schimbările unuia dintre
acești factori nu reflectă o variație a cantității cerute, ci cauzează o modificare a_________________. Acest
lucru înseamnă că_____________________se deplasează, astf încât consumatorii din Drinkwell vor fi
dispuși să procure mai multă sau mai puțină apă la toate___________________ posibile.

ITEMI DE TIP PERECHE. Stabiliți corespondența între noțiunile din coloana A cu definițiile din
coloana B
Coloana A Coloana B
__ 1.cerere a. Explică cu cât se schimbă cererea la schimbarea prețului
__2.puterea de cumparare b. Un bun care poate fi utilizat în locul altuia
__3.elasticitatea cererii în raport c. Oamenii cumpără mai mult la prețuri mici și invers
cu prețul d. Diferite cantități pe care o persoană este în stare să le procure la
diverse prețuri posibile
__4.utilitatea marginlă în diminuare
e. Cu cât mai mult dintr-un bun are o persoană, cu atât este mai mică
__5.schimbarea cererii utilitatea adusă de fiecare unitate suplimentară din acest bun.
__6.legea cererii f. Produse pe care oamenii le folosesc împreună pentru a-și satisface o
__7.cererea totală necessitate.
__8.substituienți g. Cantitatatea de bunuri care poate fi procurată cu o anumită sumă de
__9.bunuri complementare bani.
h. Sub influența unor factori consumatorii vor fi dispuși să procure
__10.venit total
cantități mai mici sau mai mari de un anumit bun la toate prețurile
posibile.
i. Suma cererilor individuale de pe piața unui bun.
j. Prețul produsului înmulțit la cantitatea vândută.
Cererea

ALEGERE MULTIPLĂ. În spațiul oferit scrieți litera itemului care completează cel mai bine
afirmația:
__1. Care dintre afirmațiile de mai jos ___6. Care dintre produsele de mai jos are cea
explică cel mai bine modul în care mai inelastică cerere?
economiștii privesc cererea de benzină? a. sarea
a. Oamenii au nevoie de benzină b. covrigii
b. Nu există substituienți pentru benzină c. computerele
c. Ambele variante d. varza
d. Nici una dintre variante.
__7.„Franzeluța„ a majorat prețurile la
Intrebările 2-5 se pot rezolva în baza următorului grafic
franzela Codru cu 30 de bani. Ca rezultat,
2.50
veniturile au crescut cu 1000 lei pe lună.
Cererea acestui produs era
2.00
a. elastică
1.50 b. inelastică
1.00 c. în diminuare
0.500 d. în creștere
0.0
1 2 4 7 9 15 __8. Dacă prețul la apa minerală va crește
Cantitatea/lună
a. cererea pentru alte băuturi răcoritoare se va
___2Cererea lui Gicu pentru plăcintele cu deplasa spre stânga.
mere: b. cererea pentru apă minerală se va deplasa
a. nu depinde de preț spre dreapta
b. este de 7 plăcinte pe lună c. cererea pentru depozitele de apă mineral
c. este reprezentată de curba cererii imbuteliată se va deplasa spre stânga
d. este de 15 plăcinte-cantitatea maximă pe d. cererea pentru rechizite scolare se va
care este dispus să o cumpere deplasa spre dreapta
__3.Dacă prețul plăcintelor cu mere crește de ___9.Care dintre situațiile de mai jos
la 0.50 la 1.50 lei presupune o sporire imediată a cererii la untul
a. Gicu va cumpăra cu 8 plăcinte mai puțin pe de ciocolată?
lună a. micșorarea numărului de preșcolari și
b. curba cererii se va deplasa spre stânga școlari
c. cererea lui Gicu pentru plăcinte este elastică b. consumul de pâine pentru fiecare familie
d. nici una dintre variante va scădea
c. consumul de pâine pentru fiecare familie
__4.Graficul arată va crește
a. legea cererii d. consumul de carne pentru fiecare familie
b. schimbarea cererii va rămâne același
c. creșterea valorii personale
d. toate variantele de mai sus ___10. Legea generală a cererii exprimă:
a. dependența directă dintre preț și cantitatea
__5.Cererea unui produs este elastică atunci cerută;
când b. dependența inversă dintre preț și cantitatea
a. venitul total crește odată cu scăderea cerută;
prețului c. dependența inversă dintre venit și
b. venitul total scade odată cu scăderea cantitatea cerută;
prețului
d. dependența directă dintre venit și
c. schimbarea prețului nu influențează venitul
total cantitatea cerută.
d. curba cererii se
deplasează spre dreapta
 _____________________________________________________________________Capitolul 6

___11. Coeficientul b) dacă prețul bunului va crește cu 2%,

elasticității cererii în funcție
de preț este egal cu -2,
semnifică următoarele:
a) dacă prețul bunului va crește cu 1%,
volumul cererii va crește cu 2%;
volumul ofertei va crește cu 1%;
c) dacă prețul bunului va crește cu 2%,
volumul cererii va crește cu 1%;
d) dacă prețul bunului va crește cu 1%,
volumul cererii se va reduce cu 2%.

SUBIECTE PENTRU DISCUȚII ȘI RAȚIONAMENTE ECONOMICE

1. Prețul la apă crește. Considerați că în aceste condiții consumul de apă din partea gospodăriilor se va
micșora considerabil? Argumentați.
2. Din ce cauză au scăzut vânzările automobilelor mari când prețul la benzin a crescut în anul 1970 –
începutul anului 1980? De ce în acest caz este vorba despre o schimbare a cererii și nu despre efectul
prețului?
3. Să presupunem că vindeți televizoare. Explicați modul în care conceptul utilității marginale în
diminuare afectează condițiile în care veți vinde din ce în ce mai multe televizoare.
4. Dacă ați deține un chiosc de înghețată într-o stațiue la mare cum ați aplica conceptul de elasticitate a
cererii în luarea deciziilor cu privire la mărirea prețurilor la specialitățile dumneavoastră (înghețata
cu fructe,cu sirop, înghețata de banane).
 Oferta 6
LABORATOR DE APLICATII ECONOMICE
Trasarea curbei ofertei
Examinați tebelele pentru a trasa curba ofertei.

Oferta de turte cu mere Curba ofertei de turte cu mere

14
Cantitatea Prețul,
oferită în lei 12
(bucați pe zi)
10
500 6,00
1500 8,00
8
2000 10,00
2500 12,00
6
3000 14,00
4

0
500 1500  2000  2500   250
3000 
Cantitatea de turte oferite

Oferta de celulare
Curba ofertei de celulare
3500
Cantitatea Prețul pe
oferită lunar unitate, 3000
în lei
2500
1000 1000
2500 1500 2000
3500 2000
4000 2500 1500
4500 3000
5000 3500 1000
500
0
0 50  100  150  200 250  300  350 400 450
Întrebari de verificare: Cantitatea de celulare oferite lunar

1. Câte turte vor oferi distribuitorii la prețul de 12 lei ? _______________________

2.Căte turte vor oferi distribuitorii la prețul de 8 lei? _____________________________
3.La ce preț distribuitorii vor oferii pentru vînzare 2500 de calculatoare? ______________
4.La ce preț distribuitorii vor oferii pentru vînzare 5000 de calculatoare? ______________
5.Câte calculatoare vor fi puse în vânzare la prețul de 1000 lei? ______________________
6.Câte calculatoare vor fi puse în vânzare la prețul de 3500 lei? ______________________
7.În ce mod prețul influențează asupra cantității propuse de distribuitor ?
________________________________________________________________________
8.Calculați venitul total (pret x cantitate ) pentru următoarele situații:
a. Dacă prețul unei turte este de 10 lei pe bucată _______________________________
b. Dacă lunar sunt vândute 1000 de calculatoare ______________________________
 Capitolul 6
LABORATOR DE APLICAȚII ECONOMICE
Un << Deliciu >> - interpretarea datelor
Când a fost fondată firma ,, Deliciu ’’, proprietarul ei spera să vândă circa 1000 prăjituri pe zi.
Pentru a iniția producerea el a închiriat o încăpere și a procurat utilajele necesare. Riscul consta în
incertitudinea că oamenii vor cumpăra produsele. Cumpărătorilor le-a plăcut produsel ,, Deliciu’’.
Întreprinderea putea chiar să-și sporeasca producția zilnică. La început creșterea volumului de
producție nu influența costul marginal de 0,50 lei bucata. Costul marginal – costul producerii
fiecărei prăjituri suplimentare.

Inițial creșterea volumui de producție era

posibilă datorită marilor ore de exploatare a
utilajelor în zi și a numărului de angajați.
Însă, acest lucru a dus la apariția cheltuierilor
suplimentare pentru reparați și la faptul că
numărul limitat de utilaje nu mai corespundea
numărului de angajați care continua să se
mărească. Ca rezultat, odată cu creșterea
producției, a început să crească și costul
marginal al prăjiturilor. Tabelul de mai jos
ilustrează estimările costului marginal paralel
cu creșterea volumului de producție.
Costul marginal al prăjiturilor la
firma Deliciu
 Unități pe zi Costul marginal ,
lei
Până 500 0,50
501-1000 0,50
1001-1500 0,75
1501-2000 0,75
2001-2500 1,00
2501-3000 1,00
Răspundeți la întrebări :
 1. Presupunem că prețul unei prăjituri ar fi de 0,60 lei. Ce cantitate ar fi dispusă să producă la
aceste preț? De ce?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________

2. Ar vinde oare zilnic firma mai multe prăjituri dacă prețul pe unitate ar crește de la 0,60 la
0,80 lei? De ce?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________

3. Presupunem că prețul unei prăjituri ar fi mai mic de 0,40 lei ce s-ar întâmpla în acest caz?
Argumentați.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________

4. Întrebarile 1-3 ilustrează influența prețului asupra oferte? Explicați această dependență?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________

Oferta
Prețul unui celular,lei

LABORATOR DE APLICAȚII ECONOMICE

Tabelele vorbesc. Înterpretarea datelor.
Graficul de mai jos reprezintă oferta lunară de celulare.

Curba ofertei de celulare

3000
2500
2000
1500
1000
500

0 1000   2000  3000 4000 5000

Celulare pe lună

1. Cu ajutorul graficului de mai sus , completați primele două coloane ale tabelului ce urmează .
Preț/ unitate ( lei ) Celulare/ lună Q1 Celulare/ lună Q1
1000 1000 2000
2. Presupunem că la fiecare preț sunt oferite cu 1000 celulare mai mult. Completați coloana a
treia a tabelului și folosiți datele obținute pentru a pune pe grafic o noua curba a ofertei.
a. Să presupunem că prețul la celulare a fost de 2500 lei. Câte c celulare au fost oferite la acest
preț înainte de a suferi schimbări curba oferte?
___________________________________________________________________________
b. Presupunem că prețul celularelor a scăzut până la 2000 de lei pe unitate. Câte celulare au fost
oferite la acest preț după ce s-a schimbat curba ofertei?
___________________________________________________________________________
c. La un preț mai mic sunt produse și vândute mai multe celulare. Înseamnă oare acest lucru că
legea ofertei nu se aplică în cazul celularelor? Argumentați.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
3. Descrie pe scurt 1-2 factori care ar putea cauza o schimbare a curbei ofertei de felul celei pe
care tocmai am examinat-o recent.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

Oferta
însă pentru ca noi să avem gaz în conductă, o mulțime de oameni și întreprinderi trebuie să
muncească din greu. Acești oameni sunt în continuă căutare de metode mai puțin costisitoare de
producere și distribuire a gazului natural. Companiile energetice folosesc undele sunore pentru
a studia structura internă a pământului, pentru a proiecta imagini tridimensionale a structurii
scoarței terestre. Aceste date le oferă mai multe informații despre metodele și locurile unde
trebuie extras gazul natural, mărind șansele și reducând costurile.

Răspundeți la următoarele întrebări :

1. Ilustrează oare acest articol o posibilă schimbare a cantității oferite sau o variație a ofertei
gazului natural? Argumentați.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
 ____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________
2. Ilustrați printr-un grafic răspunsul.

3. Compani
pentru a-și mări profiturile la prețurile curente și cu ajutorul tehnologiilor existente. Ar
însemna oare sporirea acestor rezerve că sa reușit mărirea cantității de resurse limitate?
Argumentați .
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________

Capitolul 6

Noutăți în Economie
Oferta de aluat
La sfârșitul anilor '80, după ce timp de 20 de ani Anne Beiler s-a ocupat doar de îngrijirea
propriei familii, a inițiat o firmă producătoare de biscuiți sărați, observând că aceștea se
bucură de o cerere mare pe piață, a luat un împrumut de la tatăl său și a deschis primul
Magazin de Biscuiți. Totuși succesul nu a venit imediat. Ea a continuat sa-și perfecționeze
rețeta până a obținut biscuiții solicitați de consumatori. Afacerea ei a devenit atât de
renumită, încât Anee a început să vândă licența de franciză altor oameni. În curând
magazinele ,, mătușii Anne " au împânzit țara. În anul 1995, afacerea lui Anne a fost
menționată de revista Inc. printre cele mai prospere 500 de întreprinderi mici din SUA.

Întrebări de verificare :
a. Ce ilustrează articolul de mai sus: deplasarea de-a lungul curbei sau o schimbare a curbei
ofertei
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
 ____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
______________________________________________________________________
b. Cum ilustrează cazul de mai sus influența stimulenților economici dezvoltarea antreprenoriatului?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
______________________________________________________________________
c. Ilustrează oare istoria Annei Beiler influența stimulenților economici asupra ofertei? Argumentați.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
______________________________________________________________________
d. În afară de lansarea noilor produse, cum altfel influențează antreprenorii oferta pentru anumite
bunuri.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
______________________________________________________________________
e. Ce francize de proveniență locală cunoști?
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________

Oferta

RECAPITULAREA IDEILOR PRINCIPALE

Ofera reprezintă cantitatea de produse pe care producătorul este dispus să le __________ la diferite
prețuri posibile. La prețurile mai înalte, producătorii de obiceri oferă _________________ decât la
prețurile mai joase. Relația dintre preț și cantitatea produsă este definită de ___________________
_______________________, care se argumenteaza prin faptul că costul marginal al producătorului
de obicei crește la mărirea cantității produse.
Preț/unitate, în lei

Suma ofertelor individuale ale producătorilor formează ___________________________________.

Tabelul de mai jos ilustrează oferta totală de adidași în orașul imaginar Sportsburg.
Ofertei totală de adidași în or. Sportsburg
120
100
80
60
40
20
0
 0 1000   2000  3000 4000 5000
Cantitate pe lună

La prețul de 60 lei perechea, producătorii sunt dispuși să vândă ____________ perechi pe lună. La
prețul de ____________, ei vor vinde 4500 perechi pe lună, pe când la prețul de 20 de lei ei nu vor
vre să vândă nici o pereche de adidași. Acest lucru se întâmplă, deoarece prețul de 20 lei nu le
acoperă ____________________________ al producerii adidașilor.

Cu toate că legea ofertei se aplică la toate bunurile, variația prețului are un efect mai slab în cazul
unor produse și mai puternice în cazul altora. Pentru a măsura influența prețului asupra ofertei,
economiștii utilizeaza o noțiune cunoscută sub denumirea de ___________________________
ofertei. Când producătorii pot varia cu usurință și în timp scurt cantitatea de resurse și respectiv
cantitatea de marfă oferită pe piață la o schimbare a prețului, oferta este de obicei
_____________________. Și invers, când schimbarea cantității de resurse utilizate este costisitoare
și durează mult timp, oferta este __________________.

Deplasarea de-a lungul __________________________________ descrie influența prețului asupra

cantității oferite. Deplasarea curbei ofertei este posibilă doar în cazul când producătorii modifică
cantitatea oferită la fiecare nivel de preț . Un factor care poate modifica oferta este schimbarea
costului marginal de producție a unui bun sau serviciu. Dacă, spre exemplu, costul marginal scade,
curba ofertei se va deplasa spre__________________________________.
Oferta se schimba și atunci când numărul producătorilor sau vânzătorilor se schimba.

Dacă numărul vânzătorilor scade, curba ofertei se va deplasa spre _______________. Un alt factor
care mai poate cauza schimbarea ofertei este modificarea ______________________________
producătorilor referitor la costurile de producție și veniturile consumatorilor.

Capitolul 6
ITEMI DE TIP PERECHE.
Stabiliți corespondența între noțiunile din coloana A cu definițiile din coloana B.

Coloana A
___ 1. cost marginal
___ 2. ofertă
___ 3. ofertă elastică
___4. Ofertă totală
___5.micșorarea ofertei
___6.legea ofertei
___7.creșterea costului marginal
___8.sporirea eficenței
Coloana B
a. Exista atunci când o modificare mică a prețului
cauzează o schimbare a ofertei.
b. Cea mai bună alternativă la care renunță oamenii de
afaceri când produc anumite bunuri și servicii solicitate
de consumatorii.
c. De regulă sporește când crește volumul de producție.
d. Oamenii cumpără mai mult din acest produs când prețul
lui crește.
e. Cantități variate de bunuri , pe care un producător este
dispus să le vândă la toate prețurile posibile.
f. Producătorii vând mai mult la prețuri înalte decât la
prețuri joase.
g. Cauzează deplasarea curbei ofertei spre dreapta.
h. Există atunci când influența prețului asupra cantității
utilajelor oferite este nesemnificată.

___9.costuri de opurtunitate
___10.ofertă inelastică
___11.preț
i. Producătorii vor oferi mai puțin dintr-un produs la toate
prețurile posibile.
j. Suma ofertelor individuale a producătorilor de pe o piață.
k. Va cauza deplasarea curbei ofertei spre stânga.

ALEGERE MULTIPLĂ. În spațiul oferit scrieți litera itemului care completează cel mai
bine afirmația:

___1. Producerea unui bun și serviciu

presupune și existență

a. Unui cumpărător Oferta

b. Costului de opurtunitate Oferta zilnică de înghețată, în mii kg
Pre Întrepri Întrepri Întreprin Ofert
c. Ofertei elastice
ț kg n-derea n-derea d-erea C a
d. Profitului A B totală
___2. De obicei producătorii oferă o cantitate 6 10 6 8 24
mai mare la prețuri înalte decât la prețuri mai 5 9 5 6 20
joase deoarece: 4 7 4 5 --
3 5 3 4 12
a. Costul marginal scade de obicei când crește 2 2 2 1 5
producția 1 1 1 1 3
b. Costul marginal este acelși pentru orice
cantitate de producție. ___4. În ultima coloană cantitea oferită
pe piață la prețul de 4 lei lipsește. Cifra
c. Costul marginal sporește atunci când crește
care lipsește este:
producția
d. Costul marginal crește odată cu creșterea a. 19
profitului
b. 15
___3. Întreprinderea A produce o c. 10
cantitate de producție cu un cost d. Nici una din ele
marginal constant. Asta înseamna că:
___5. Oferta de înghețată a întreprinderei
a. Costul total al companii NU va crește la A:
creșterea volumui de producției
a. Este de 10 mii kg pe zi
b. Costul total al companii crește cu aceeași
valoare atunci când volumul de producție b. O constituie toate cifrele din coloana
crește cu o unitate întreprinderei A
c. Întreprinderea poate obține un profit c. Depinde de prețul pe care
indiferent de schimbarea de preț întreprinderea îl obține pentru
d. Nici una din cele de mai sus. înghețata sa
d. Nu poate fi determinată din
informația din tabel
Întrebările 4-6 se bazează pe următorul tabel, ___6. Să presupunem că costul laptelui și
care presupune că pe piață de înghețată a altor ingrediente crește brusc și duce la
activează 3 întreprinderi. mărirea costului marginal. Ca rezultat:
36
a. Fiecare întreprindere va oferi o
cantitate mai mică la fiecare nivel de
preț și oferta totală se va deplasa spre
stânga
 b. Fiecare întreprindere va oferi o cantitate
mai mare la fiecare preț și oferta pieșei se
va deplasa spre dreapta
c. Fiecare întreprindere va vinde mai
mult pentru ași menține profitul
d. Oferta totală va rămâne neschimbată
___7. Dacă prețul la carnea de vită crește și
atinge nivelul maxim, cu timpul oferta pentru
carnea de vită:
a. Devine mai inelastică deoarece
producatorii se obișnuiesc cu prețurile
înalte.
b. Se va deplasa spre stânga
c. Devine mai elastică deoarece fermierii
reușesc în timp să atragă noi resurse în
producția de bovină
d. Rămâne neschimbată
___8. Care dintre factorii de mai jos ar deplasa
curva ofertei pentru servicii de spălare a
automobilelor spre stânga?
___9. Curba oferei arată că într-o
economie de piață consumatori obțin mai
mult atunci cănd:
a. Plătesc prețuri joase până în momentul cănd
producătorii le oferă mai multe bunuri decât
au nevoie
b. Guvernul impune întreprinderile să producă
cât mai mult
c. Conving întreprinderile să sporească
producția
d. Sunt capabili să plătească mai mult pentru
bunurile oferite
___10. Dacă calamitățile naturale ar
distruge o mare parte a recoltei de
dovlecei
a. Conform legii ofertei agriculturii vor oferi
mai puțini dovleci la prețuri mai mici
b. Conform legii ofertei agriculturii vor oferi
mai puțini dovleci la toate nivelurile de preț
c. Ambele de mai sus
d. Nici una de mai sus

a. Întreprinderile lansează utilaje mai eficente ___11. Care din următorii factori nu 37
pentru spălarea și uscarea mașinilor influiențează oferta individuală?
b. Angajații reușesc să spele mai multe mașini
pe oră a) prețul factorilor de producție;
c. Prețul apei scade b) nivelul tehnologiei de fabricare;
d. Crește numarul întreprinderilor care oferă c) numărul vânzătorilor pe piață;
servicii de acest fel d) nivelul taxelor și impozitelor achitate de
către vânzători.

Capitolul 6

SUBIECTE PENTRU DISCUTII ȘI RAȚIONAMENTE ECONOMINE

1. O creștere la iaurt de fructe sporește cantitatea produsă însă nu sporește oferta. Explicați dacă este
posibil așa ceva.
2. Romania este al patrulea cel mai mare producător de cereale din Europa. În 1998 fermierii români
au mărit suprafețele de cultivare cu cereale și au obținut o recolă mai mare. Unul dintre motive a
fost prețul cerealelor, care crescuse cu circa 40% în ultimii ani. De ce sporește producția când crește
prețul?
3. Prețurile la gazul natural au scăzut comparativ cu anii '80, totuși producătorii vând tot mai mult gaz.
Contrazice oare acest fapt legea ofertei? Argumentați.
4. În perioade de criză economică veniturile scad și oferta de locuri de muncă se reduce. Totuși
statisticile atestă o creștere a numărului de persoane care fac studii universitare. De ce crește
numărul de studenți? Ce se întâmplă cu costul de opurtunitate pentru studiile universitare în timpul
crizei?
5. Brazilia și Columbia sunt cei mai mari frunizori de boabe de cafea din lume. În 1994, gerurile
cumplite au distrus multe plantații și au redus capacitatea de a produce boabe pentru câțiva ani
înainte. La sfârșitul anului 1995 ploile abundente din Columbia au distrus parțial recolta de boabe
pentru anul următor. Peste puțin timp furnizorii au refuzat să scoată pe piață rezervele de boabe de
cafea pe care le aveau. ,, De ce ar trebui să vândă astăzi, dacă ar putea câștiga mai mult mâine? ’', a
întrebat un analist. Au schimbat oare calamitățile naturale din Brazilia și Columbia oferta mondială
de cafea? Construiți un grafic al cererii și ofertei pentru boabele de cafea.
6. În cazul în care vânzătorii anticipează o creștere pe viitor a prețului la un produs ce poate fi stocat,
oferta la produsul dat în prezent crește.

MECANISMUL DE FUNCȚIONARE
A PIEȚEI 7
LABORATOR DE APLICAȚII ECONOMICE
Rezultatele economice reprezentate grafic
Următorul tabel prezintă cererea și oferta de grâu pe data de 1 aprilie 200X
Cererea și oferta de grâu
Preț pentru o tonă, lei Cantitatea cerută, mii tone Cantitatea oferită, mii tone
350 80 200
325 100 180
300 120 160
275 140 140
250 160 120
225 180 100
200 200 60
Reprezentați în graficul de mai jos datele din coloanele 1 și 2 din tabel, uniți punctele pentru a
obține curba cererii pentru grâu – “D”.In acelasi mod, utilizând coloanele 1 și 3, trasați curba
ofertei – “S”.
Cererea și oferta de grâu
375

350
325

300

275

250

225

200

175

0
60   80 100 120 140 160 180 200
Cantitate pe zi 250

1. Care este prețul de echilibru pe piața grâului conform graficului pe care l-ați trasat?
___________________________________________________________________________
1. Să presupunem că prețul grâului este de 325 pentru o tonă. Există un deficit sau un surplus de
grâu la acest preț și în ce cantitate?
___________________________________________________________________________
2. Dar, la prețul de 225 pentru o tonă, există un deficit sau un surplus de grâu și cât de mare e
acesta?
____________________________________________________________________________
3. La un preț mai mare decât prețul de echilibru pe piața de grâu se crează un surplus.
Înseamnă oare acest lucru că grâul nu mai este un bun limitat? Explicați.
____________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
Prețul de echilibru al pieții

0 50  100  150  200 250  300  350 400 450

Noutăți în Economie
Cantitatea de celulare oferite lunar

Autostrăzi cu plată în decembrie 1995 în California s-a deschis prima autostradă cu plată,
complet automatizată, care utilizează controlul şi taxarea electronică. Automobiliştii îşi instalează pe
tabloul de bord un mic dispozitiv de recepție-trans- misie automată, care “comunică” prin antene
speciale cu computerul central. În baza datelor înregistrate computerul debitează contul preplătit al
clientului. Autostrada este administrată de o firmă care se numeşte California Private Transportation
Company. Cu un contract de închiriere a terenului de la stat pe o perioadă de 35 de ani, firma a
cheltuit 126 de milioane de dolari pentru a construi benzile de circulație. Serviciul special de
remorcare înlătură de pe traseu automobilele care împiedică la circulație sau pe cele tamponate.
Peste 30 de camere video supraveghează circulația.
Concurenții sunt chiar în preajmă - exact alături de noua autostradă se află una din aşa- numitele
căi libere ale Californi-ei. În orele de vârf ambuteiajele sunt atât de puternice, încât unii oameni se
trezesc la 4.30 dimineața pentru a intra în trafic. Cei care înaintează cu greutate în aglomerația
cotidiană de pe șosea cheltuiesc mult mai mult timp pe drum. În plus, automobilele care se
deplasează încet consumă combustibilul într-un mod mai puțin eficient şi poluează aerul.
 În orele de vârf, taxele de pe noua autostradă sunt mai mari decât la alte ore din zi sau noapte. Totuşi
mulți automobilişti cred că noua autostradă cu taxe este o idee excelentă: "Această autostradă îmi va
permite să petrec o oră în plus împreună cu familia mea". Un motociclist explică că noua autostradă
este mai sigură. Bineînțeles există și voci împotriva noii autostrăzi: "Platesc impozite şi taxe de
drum care ar trebui să acopere cheltuielile de acest gen”

Întrebări pentru verificare

1 În orele de vârf spațiul pe șosele trebuie raționalizat. De ce este necesar acest lucru?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
2 În general, plătim diferite taxe şi impozite pentru construcția şi întreținerea șoselelor. Însă
când utilizăm o anumită șosea la o oră anumită din zi, nu plătim nimic pentru acest
privilegiu, în afară de situația unei autostrăzi cu plată. Ce cost de oportunitate suportă
oameni când se deplasează pe autostrăzi aglomerate?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
3 Cei care utilizează noua autostradă Californiana cu plată suportă un cost în mărimea taxei
plătite. În ciuda acestui cost, se poate întâmpla ca ei să suporte un cost de oportunitate mai
mic atunci când utilizează noul drum. Cum este posibil acest lucru?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
4 Pentru deplasarea pe autostrada cu plată se percep taxe mai mari la orele de vârf. Utilizați
cunoștințele despre prețurile de echilibru ale pieții pentru a explica aceasta politică de
prețuri.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________

Capitolul 7

LABORATOR DE APLICAȚII ECONOMICE

Două felii de pastramă la prețul de echilibru

Se pare că anul 2013 a fost anul cartofului în Republica Moldova. În acel an o parte de
producători și-au lăsat roada pe deal. Mulți producători s-au ruinat, ca rezultat în următorii ani
numărul producătorilor a scăzut. Creşterea prețului cu peste 60% a fost un rezultat al numărului
mic de producători în condițiile cererii în creștere. După câtva timp, importatorii au adus mai
mulți cartofi pe piață, provocând scăderea prețului la nivelul său inițial.

1 S-a creat oare un deficit de cartofi în cursul anului 2013 în Republica Moldova? Explicați.
___________________________________________________
___________________________________________________
________________________________________________
2 Folosiți axele de coordonate pentru a trasa curbele cererii și
ofertei de cartofi și a arată modificarea acestora în cursul P
anului 2013. r
e
3 În baza graficului pe care l-ați trasat, răspundeți la fiecare
din urmatoarele întrebări:
a. Ce a provocat creșterea prețului la cartof?
________________________________________________ Cantitate de cartofi
________________________________________________
_____________________________________________

b. Ce s-ar fi întâmplat dacă guvernul ar fi impiedicat ridicarea

prețului la cartof peste nivelul inițial al acestuia?
________________________________________________
________________________________________________ P
_____________________________________________ r
e
c. A constituit oare creșterea prețului o metoda de raționalizare a
ofertei de cartofi? Argumentați.
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________ Cantitate de cartofi

4 Trasați pe grafic curbele cererii și ofertei la cartofi pentru a arata de ce a scăzut prețul până la
nivelul de echilibru inițial.

5 În afară de funcția de raționalizare a prețurilor în economia de piață, exemplul ilustrează și o altă

funcție importantă a prețurilor.
________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
6. Dacă cererea pentru cartofi este descrisă prin funcția: QD=50-2P, iar oferta acestuia – prin funcția
QS=3P-50. Determinați prețul și cantitatea în condiții de echilibru QD=QS

_________________________________________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

Mecanismul de funcționare a pieții

Noutăți în Economie
 Ford face reduceri de preț
Reducerea vânzărilor de maşini din anul 1995, a făcut Ford Motor Company să-şi revadă oferta și să
anunțe reduceri de preț de circa $600 la multe dintre modelele sale. Reducerea s-a extins şi asupra
modelului reânnoite de Taurus, vânzările căruia s-au redus cu 35 % în comparație cu anul anterior.
Modelul sportiv Explorer, care se bucura de mare popularitate, precum şi camionetele din seria F, care
înregistrau vânzări considerabile, nu au fost incluse în programul de reducere a prețurilor.
Studenții tatonează piața
Conform Asociației economice americane, în ultimii ani interesul studenților față de business s-a
modificat mult. De la mijlocul anilor ‘70 până spre mijlocul anilor '80, numărul studentilor specializați
în domeniul afacerilor a crescut considerabil, iar școlile de buisiness au agravat condițiile pentru
examenele de absolvire la profilul dat. Spre sfârşitul anilor '80, începutul anilor '90, interesul studenților
pentru faculățile de business au scăzut. Multe şcoli de business au simplificat cerințele pentru examenele
de absolvire. Se pare că până şi şcolile de afaceri au un preț de echilibru pentru serviciile lor.
Cherestea!
Guvernele din SUA și Canadei au decis recent asupra impunerii de restricții pentru pătrunderea
lemnului canadian pe piața din SUA. Limitarea importurilor, care acopereau circa 36 % din piața
cherestelei neprelucrate, se pot solda cu creşterea costurilor de construire a caselor în Statele Unite.
Producătorii americani spun că industria de cherestea din Canada este în avantaj întrucît aceasta obține
cea mai mare parte din lemn la preț scăzut de pe pământurile care sunt în proprietatea guvernului. Pe
când, în Statele Unite, companiile producătoare de cherestea procură majoritatea lemnului de la
cultivatori privați, care cer prețuri mai înalte, prețuri de piață.

Răspundeți la întrebări, aplicând conceptele de cerere, ofertă și prețul de echilibru al pieții:

1. Explicați de ce compania Ford a oferit reduceri la unele dintre modele, cu excepție Explorer și
a camionetelor din seria F.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
2. Cum poți explica schimbările în cerere și ofertă modificarea periodică a cerințelor de
inmatriculare și absolvire din școlile cu profil economic și de afaceri.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
3. Sunteți de acord cu afirmațiile articolului precum că acordul interguvernamental SUA-Canada
poate infulența prețul la construcția de case în SUA? Argumentați
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________

Capitolul 7

LABORATOR DE APLICAȚII ECONOMICE

Aplicarea legilor cererii si ofertei
Modelul cererii și ofertei explică nivelul prețului și a cantității
S
pe piața fiecărui bun luat în parte. Modificările cererii și ofertei
influențează nivelul prețului și al cantității.
1. În timp populația lumii a crescut, totodată au crescut şi veniturile
P
oamenilor. O cauză este creşterea productivității în agricultură D
datorită selecției de semințe, perfecționarea îngrăşămintelor Preț
chimice şi a sistemelor de irigații. Pe piața mondială prețurile la
Q
produsele agricole au scăzut în ultimii ani.
Adăugați o nouă curbă a cererii (D2) şi o nouă curbă a ofertei (S2) pe graficul din dreapta pentru a
explica situația descrisă mai sus.
2. În unele țări guvernamentale se stabilesc prețuri minime
S
Ca
pentru produse agricole precum grâul - peste nivelul de ntit
echilibru. Folosiți graficul din dreapta pentru a răspunde la ate
următoarele întrebări: P D
a. Ce efect credeți că a avut controlul guvernamental al
prețurilor asupra ofertei de cereale din aceste țări? Pr
_________________________________________________ eț
Q3 Q1 Q2
b. Ce efect credeți că a avut controlul guvernamental al
prețurilor asupra cererii de cereale din aceste țări?
__________________________________________________

c. Ce efect va avea politica de preț a statului asupra pieții deficit S

sau surplus de cereale? P Q
__________________________________________________
D
Pr
3. Mai există şi astăzi oameni cărora le e frică că lumea va trece eț
în curând printr-o perioadă de lipsă acută de alimente însoțită
de creşteri considerabile ale prețurilor. Ei susțin că oferta de
hrană va creşte mai încet decât cererea, deoarece multe suprafețe
agricole din întreaga lume sunt transformate în prezent în parcuri
industriale şi în proiecte de construcții de locuințe. În acelaşi
timp, populația este în creştere, iar veniturile se măresc Ca
Trasați noi curbe ale ofertei şi cererii pe graficul din dreapta pentru a explica Q nti
situația descrisă mai sus. Adăugați o nouă curbă a cererii (D2) şi o nouă curbă a tat
ofertei (S2). e
4. Alții susțin că oferta mondiala de cereale este temporar redusă deoarece fermierii din Rusia şi
alte foste state sovietice au trecut prin tulburări politice şi au avut de suferit consecintele unor
crize economice acute. De asemenea, fermierii din Statele Unite au trecut prin perioda
politicilor guvernamentale care mențineau într-un mod artificial prețurile la produsele agricole
la un nivel ridicat. Totuși, în următorii ani fermierii din întreaga lume vor intensifica folosirea
tehnicii de ultimă oră şi a metodelor ştintifice de prelucare a pămintului. Q

Ce opinie aveți despre aşteptările unora privind modificarea prețurilor cerealelor în viitor?
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
__________________________________

Mecanismul de funcționare a pieței

RECAPITULAREA IDEILOR PRINCIPALE

 Înaiate de a-şi deschide un magazin de tricouri, Sanda a vizitat magazinele de îmbrăcăminte pentru
a studia prețurile. Ea a constatat că tricourile lor de calitate superioară se oferă la prețul de
aproximativ 45 lei şi a hotărât că acesta este ___________, prrțul la care______________.
Sanda intenționa să câştige o cotă cât mai mare de piată, astfel ea şi-a oferit tricourile la prețul de 40
lei în două săptămini ea a vândut toate tricourile. Cantitatea de tricouri cerută era mai mare decât
posibilitătile ei de a le oferi, se crease un___________
Sanda şi-a revăzut strategia de prețuri şi a considerat că modelele sale merită un preț mult mai mare,
poate chiar mai mare decât prețurile de echilibru. Astfel ea a mărit prețurile la 55 lei. În scurt timp
Sanda a resimțit efectele schimbării prețului. De această dată, s-au vândut puține tricouri, creându-
se un_________ de tricouri.
Sanda a învățat câteva ,,lecții" importante despre prețuri. Oamenii cumpară mai mult la prețuri mici
decât la prețuri mari, conform__________ De asemenea, prețurile determină cine va beneficia de
bunurile și serviciile pe care le ofera producătorii, îndeplinind funcția de _________________. De
asemenea, prețurile motivează firmele _______________________________________ pe care le
doresc consumatorii.
Când producătorii au posibilitatea de a mări prețurile, ei sunt motivați pentru a produce
________________________________________________________________________________
_______________.
În perioada caldă a anului Sanda a observat o creștere a _________ de tricouri. Dar în oraș au
apărut și mai multe magazine care vindeau tricouri dintre cele mai variate, ceea ce duce la o creștere
a ______________________“Dar dacă cererea crește mai repede decât oferta”, s-a gîndit Sanda,
”este posibil ca prețul de echilibru al pieții ____________________________________________
______________________________________.”

ITEMI DE TIP PERECHE. Stabiliți corespondența între noțiunile din coloana A cu

definițiile din coloana B.
Coloana A Coloana B

__1.raționalizare a. Pe piață se oferă mai multe produse decât au nevoie oamenii

b. Prețurile de piață sunt purtători de______ atât pentru producători,
__2.preț de echilibru al
cât și pentru consumatori
pieții c. Cumpărătorii doresc să cumpere mai multe la toate nivelurile de
__3.oferta preț.
d. Distribuirea unei cantități limitate între mai mulți consumatori
__4.cerere e. Cantitățile pe care vânzătorii le oferă la toate prețurile posibile.
__5.deficit f. Pe piață se oferă mai multe produse decât sunt cerute la un anumit
preț.
__6.surplus g. Motivul care ii face pe producători să ofer bunuri și servicii pe
__7.concurența piață.
h. Prețul la care cantitatea cerută este egală cu cantitatea oferită.
__8.stimulente i. Cantitățile pe care cumpărătorii vor și sunt gata să le cumpere la
__9.creșterea cererii diferite prețuri posibile.
j. Rivalitatea între cumpărători sau între vânzători.
__10.informații k. Pe piață se cer mai multe produse decât se oferă la un anumit preț.
__11.elasticitate
Capitolul 7
ALEGERE MULTIPLA. In spatiul oferit scrieti litera itemului care completeaza cel mai bine
afirmatia:

__1.Un nivel mai înalt al preţurilor __6.Ce influenţează modificarea preţului

a.încurajează vânzătorii să vândă cantităţi mai mici
b.cauzează deficituri
c.modifică atât curba cererii cât cea a ofertei
d.determină cumpărătorii să procure cantităţi mai
mici
faţă de nivelul de echilibru al pieţii?
a.concurenţa între cumparători.
b.concurenţa între vânzători.
c.concurenţa dintre cumpărători şi
vânzători.
d.atât a, cît şi b.
 __2. Preţ de echilibru al pieţii
a.elimină penuria __7.Care din următoarele enunţuri ilustrează
b.echilibrează cantităţile cerute şi oferite cel mai bine funcţia de raţionalizare a preţului
c.este singurul preţ la care vânzătorul oferă o de echilibru?
cantitate nelimitată a.preţul pentru publicitate TV a crescut odată
d.ii face pe cumparători să se retragă de pe piaţă cu creşterea solicitărilor acestui mijloc de
Întrebarile 3-5 se bazează pe urmatorul grafic care
publicitate.
arată _____ cererea şi oferta zilnică de pateuri într-un b.preţurile biletelor la competiţii sportive
P
cartier studenţesc. odată cu creşterea popularităţii.
c.atât a, cât şi b.
6 d.nici a, nici b.
5
__8. La apariţia patinelor cu rotile prea puţini
4 ştiau de ele.Odată cu creşterea popularitătii
3 rotilelor în rândul adolescenţilor, a crescut şi
preţul lor.Tot mai multe companii au început
2
producerea patinelor cu rotile.Ce rol economic
1 fundamental joacă preţurile de piaţă în această
evoluţie?
0 100 200 300 Q 400 500 600 a. crearea unui surplus de patine cu rotile
b. încurajarea producătorilor de patine cu rotile
c. raţionalizarea producţiei de patine cu rotile
__3.Preţul de echilibru al gogoşilor este în rândul producătorilor.
d. modificarea cererii pentru patine cu rotile
a.5 lei
b.2 lei __9.Dacă cererea pentru un produs creşte
c.1 lei mai repede decât oferta, preţul de echilibru
d.nici unul de mai sus probabil
a.scade
b.creşte
__4. Dacă preţul unei gogoaşe este de 1 leu, atunci c.rămâne neschimbat
d.informaţia este insuficientă
a.cererea de gogoşi se va modifica
b.vînzătorii vor micşora preţul
c.concurenţa dintre cumpărători va__10.Care este cel mai important rol al
mări preţul
preţurilor de echilibru în sistemul
d.pe piaţă există un surplus de gogoşi
liberei iniţiative?
a.mesageri care îi informează pe producători
__5.La un preţ de 4 lei gogoaşa vadespre
existadorinţele consumatorilor.
b.mesageri care îi informează pe consumatori
a.un surplus de 200 unităţi pe zi despre costurile suportate de producători
b.un surplus de 100 unităţi pe zi c.stimulenţi pentru consumatori în a face
c.un deficit de 200 pateuri pe zi economii şi pentru eficienţa firmelor
d.nici unul de mai sus d. toate de mai sus
 Mecanismul de funcționare a pieței

SUBIECTE PENTRU DISCUȚII ȘI RAȚIONAMENTE ECONOMICE

1. Uneori seceta poate reduce rezervele de apă, cauzând un deficit de durată. Chiar dacă vremea
rea reduce recolta de fructe şi legume proaspete, de obicei deficitul nu durează. Explicați aceste
două situații prin prisma cunoştintelor despre prețurile de echilibru.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
______________________________________________________________________
2. Cum poate fi schimbat un deficit într-un surplus fără a modifica cererea şi oferta? Ilustrați
grafic răspunsul.

3. Seceta a influențat recolta de struguri, ceea ce a mărit prețul la sucul de struguri în comparație
cu anul precedent. Trasați un grafic al cererii şi ofertei pentru a arata de ce a crescut prețul
sucului. Ce credeți că s-ar fi întâmplat dacă prețul sucului nu s-ar fi mărit? Argumentați.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
______________________________________________________________________
4. Întrucât tot mai multe şcoli le cer elevilor uniforme, producția ar trebui să crească.
Argumentați şi ilustrați grafic schimbările de cerere, ofertă şi preț de echilibru pe această piață.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
______________________________________________________________________
5. Biletele la concertele vedetelor constituie un exemplu de raționalizare. Pe lângă prețul
biletului, fanii înflăcărați mai cheltuie și timp în rânduri la casierie. Unii distribuitori ,,
ingenioşi" cumpăr bilete și le vând la suprapreț, iar cei care stau în rând pot rămâne fară bilelte.
a. Din situația descrisă reiese oare că creșterea prețului este un rezultat inevitabil al deficitului?
Explicați
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
b. Credeți că prețul la care s-au vândut biletele la căse este prețul de echilibru? Argumentați.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________

8
 PRODUCTIVITATEA ȘI
EFICIENȚA ECONOMICĂ

Noutăți din Economie

Producția și productivitatea
Rezultat bun la hectar, este posibil doar în cazul când sunt
efectuate lucrările agrotehnice de calitate. Ceea ce presupune
implicarea tehnicii agricole performante, și implementarea
sistemelor moderne. Cu ajutorul tehnicii de semănat Twin Row,
se menține umiditatea în sol şi se pot reduce costurile. Fermierul
Ion Barancean, dinTochile-Răducani, raionul Leova ce
administrează cu multă inspirație, talent și profesionalism
diferite tipuri de culturi agricole. Semănând o suprafață de 180
hectare de porumb, 180 hectare de floarea soarelui, 100 hectare
mazăre, 6 hectare de ardei, 2 hectare de căpșună, 7 hectare de cartofi și 7 hectare de usturoi.
Porumbul și floarea soarelui au fost semănate după o tehnologie nouă propusă de
întreprinderea Deasteh de la care sa procurat semănătoarea Twin Row în 8 rânduri de
semănare cu o distanță între rânduri ce permite ca suprafața terenului să fie acoperită cu
umbră astfel este menținută umezeala în sol. Agricultorul are grijă să respecte toate cerințele
ca plantele să se dezvolte bine, plus la toate a folosit la semănat o semănătoare de ultimă
generație fiind o combinație unică de semănat uniform și capacitate excelentă. Tehnica
utilizată îi asigură o creștere a productivității cu 30-40%. Își dorește să efectueze și investiții
într-un sistem de irigare inteligent, deoarece se cunoaște că lipsa precipitațiilor scade
productivitatea la hectar. Tehnologiile conservative aplicate în
agricultura modernă oferă posibilitate să protejeze solul, dar și
să obțină roade înalte alegerea corectă a tehnicii garantează
rezultate remarcabile.

Suprafața plantațiilor pomicole este în descreștere,

comparativ cu acum 40 de ani, din cauza defrișării livezilor
bătrâne. Potrivit Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale
și Mediului, noile livezi ocupă o suprafață mai mică, dar au o productivitate mai înaltă, fiind
aplicate cele mai noi tehnologii și practici inovative. Conform datelor Biroului Național de
Statistică în anul 1980 suprafața plantațiilor pomicule în Moldova era de 178 mii ha iar
producția globală de fructe de cca 637 mii tone. În 2018 suprafața plantațiilor pomicule
constituia 139,6 mii hectare iar recolta globală de fructe 894, 2 mii tone. Deși suprafața a
scăzut recolta globală de fructe este în creștere aproximativ cu 28,7%. În mare parte acest
lucru a fost posibil datorită plantării pomilor cu o productivitate înaltă și utilizarea
tehnologiilor performante (plasă antigrindină, sistem de irigare modern, pomi roditori).
Întrebări de verificare:

1. Ce metode de sporire a productivității au fost utilizate de către agricultori?

_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
2. Ce factori determină sporirea productivității?
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
Productivitatea şi eficienţa economică
Noutăți din Economie
Faceţi produse de calitate de prima
dată.
În anii din urmă firmele din
indus tria prelucrătoare din întreaga
lume şi-au dai seama că una din căile
optime de îmbunătăţire a calităţii produ-
selor şi de reducere a costurilor de
producţie este "de a le face bine de
prima dată". Japonezii au fost printre
primii care au pus în aplicare principiul
respectiv.
În 1980 compania Hewlett-
Packard-a testat 300000 de cipuri
pentru calculatoare, provenite de la şase
producători, trei din Japonia şi trei din
Statele Unite. Rata eşecului a fost de zero
la mie pentru cele japoneze şi între 11 şi
19 la mie pentru cele americane. După
1000 de ore de folosinţă, rata de eşec
era de 2 la mie pentru cipurile japoneze
şi 27 la mie pentru cele americane.
Atenţia acordată calităţii i-a ajutat pe
japonezi să se afirme pe piaţa cipurilor
pentru calculatoare, precum şi în alte
industrii.
Experienţa japoneză a demonstrat că
strategiile de management pot contribui la
sporirea calităţii şi productivității.
Specialiştii identifică opt dimensiuni ale
calităţii unui produs: performanţă;
silenţiozitatea unei maşini; rezistenţa la
umeditate; .claritatea imaginii, a
sunetului şi a culorii pentru televizor;
consumul scăzut de energie pentru
aparate electrocasnice; sunetul unui
sistem stereo.
Caracteristicile. Culorile, im-
primeurile şi ţesăturile folosite pentru
mobilă, prosoape, cearşafuri, draperii
etc; diferitele opţiuni disponibile la
maşini de spălat, uscătoare, cuptoare cu
microunde, frigidere eţc; adaptările
posibile la sisteme stereo pentru
îmbunătăţirea sunetului sau la aparate
de fotografiat pentru a permite diferite
tipuri de fotografii, lentile şi trepiede.
Rezistenţa. Intervalul de timp în
care produsul sau serviciul îşi păstrează
proprietăţile şi funcţiile iniţiale. Cît de
des trebuie reparat fotocopiatorul şi cît
costă întreţienerea lui tehnică?
Rezistenţa automobilului este unul dintre
criteriile care din cele atribute de către
oricine îşi cumpără o maşină.
Corespunderea standardelor.
Cum răspunde produsul la standardele
dorite şi toleranţele privind mărimea,
consistenţa culorii etc. Ajunge produsul
la timp la client? Acest lucru este
deosebit de important pentru firmele care
produc piese folosite în asamblarea altor
produse, cum ar fi furnizorii din
industria automobilelor.
Durabilitatea. Cît timp va rezistă
un produs în diverse condiţii? Becurile
şi bateriile sunt apreciate pentru durata
de funcţionare. în unele cazuri
companiile oferă garanţie pe viaţă.
Simplitatede întreţinere.
Uşurinţă cu care se repară sau se
întreţine un produs. Multe firme au
acum pentru clienţi "linii fierbinţi" de
telefon cu apel gratuit, la care se pot
adresa întrebări sau solicită reparaţii.
Aspect exterior. Designul produsului
este foarte important. în dependenţă de
grupul-ţintă, producătorii ajustează
aspectul produsului la "caracterul" con-
sumatorului.
Reputaţia produsului se constituie
din mai multe elemente, inclusiv, calitate
excepţională, marcă comercială, numele
producătorului. Firmele afirmate pe piaţă
pot conta pe încrederea şi solicitarea
clienţilor, care devin consumatori
permanenţi ai acestor furnizori.
Între aceste opt dimensiuni ale calităţii
se pune problema opţiunii limită. în plus,
companiile pot rareori face faţă la toate
cele opt dimensiuni ale calităţii în acelaşi
timp. Conducerea firmelor trebuie să ia
decizii bazate pe o strategie de
comercializare a produsului într-un
mediu competitiv.
 Capitulul 8

Întrebări de verificare
1. Amintiţi-vă care a fost ultima achiziţie majoră pe care aţi făcut-o dvs. sau un membra al
familiei. Cît de mult v-au influenţat "atributele calităţii" decizia de procurare? Care atribute au fost
cele mai importante?
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

2. Calitatea nu este doar preocuparea sectarului de producţie. Cum influenţează serviciile

acordate asupra conceptului de calitate?
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

3. Urmăriţi reclamele de la televizor, care se axează pe calitate. Ce caracteristici sunt evidenţiate

de obicei? Sunt credibile secvenţele publicitare?
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________

4. Descrie elementele de management utilizate în exemple pentru a spori productivitate. Care

este rolul managementului în sporirea productivității?

___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
5. Imaginează-ți că ești managerul unei companii de transport public din localitatea ta. Ce
măsuri de sporire a calității vei întreprinde?

___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
Productivitatea şi eficienţa economică

Noutăți din Economie

Infrastructura şi productivitatea
Întrebare: Ce au comun aceste titluri de
ziare?
 Un pod s-a prăbuşit pe o au tostradă
de stat - au murit 10 automobilişti.
 O companie telefonică caută cauzele
întreruperilor în reţele; principalele
aeroporturi se închid.
 Navetiştii de pe autostrăzi stau în
ambuteiaje mai mult ca oricînd.
 Inundaţii: tone de apă au inundat
strada Stejarilor. Aceasta este a cincea
sută revărsare de ape într-un an de zile
Răspuns: Fiecare titlu relevă o problemă
legată de infrastructură.
Infrastructura unei ţări include: autostrăzi,
aeroporturi şi transportul public; centrale
electrice, instalaţii de apeduct şi canalizare;
şcoli, spitale, poliţia şi pompierii. în
majoritatea cazurilor, infrastructura este
asigurată - sau finanţată - de autorităţile de
stat.
De ce este importantă infrastructura?
Vi s-a întîmplat să vi se deconecteze
curentul electric în casă, să se defecteze
serviciul telefonic sau furnizarea de apă
care să dureze mai mult de o zi? In acest
caz, ştiţi ceva despre ceea ce ar fi viaţa fără
aceste elemente de infrastructură.
Investiţiile în infrastructură măresc
productivitatea şi profiturile deoarece ele
asigură condiţii care firmele luate aparte nu
le-ar putea asigura. De exemplu:
 Autostrăzile de calitate reduc
timpul şi costurile necesare pentru
transport.
 Centralele electrice mai per-
formante reduc preţul energi ei
 Măsurile de prevenire a inundaţiilor
reduc pierderile de producţie
agricolă.
 Mijloacele de transport public
asigură deplasarea rapidă a an
gajaţilor la locul de muncă.
Cu alte cuvinte, o infrastructură sănătoasă
măreşte produetivitatea creînd premise
pentru firme de a obţine mai mut cu costuri
mai mici. însă dacă infrastructura se
înrăutăţeşte, economia are de suferit. Cînd
şoselele se deteriorează, creşte şi uzura
camioanelor, iar şoferii pierd mai mult timp
în trafic. Cînd se uzează mijloacele de
transport public, oamenii întîrzie la
serviciu.

ÎNTREBĂRI DE VERIFICARE

1. Definiţi infrastructura şi identificaţi trei exemple de infrastructură în comunitatea dumneavoastră.

___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

2. În baza lecturii de mai sus, care este relaţia dintre creşterea productivităţii economiei naţionale şi
infrastructura ţării?
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

3. Cum este afectată productivitatea întreprinderilor în cazul lipsei infrastructurii?

_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________

4. S-a întâmplat să fie deconectată energia electrică în localitatea ta? Ce consecințe au urmat?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Capitolul 8

LABORATOR DE APLICAŢII ECONOMICE

Evoluția productivității

În tabelul de mai jos sunt prezentate datele privind evoluția productivității toatel,
medii și marginale al muncii.
Completați tabelul.
Numărul lucrătorilor Produsul total Produsul mediu Produsul marginal
(L) (TPL=QL) (APL) (MPL)
1 6
2 12
3 33
4 7
5 9
6 48
7 7
8 -9
1. Calculați valorile indicatorilor care lipsesc și completați tabelul. Exemplificați mai jos.
TPL1=QL1 =

Q
AP L1 = =
L

∆Q
MP L1= =
∆L

2. Trasați curbele produsului total, produsului mediu și produsului marginal.

3. Explicați ce legitate economică și care principiu de maximizare reflectă datele din tabel?
 Productivitatea şi eficienţa economică
RECAPITULAREA IDEILOR PRINCIPALE

Procesul de producție este o activitate umană de transformare a _____________________________

în bunuri și servicii economice. Utilizarea factorilor de producție se face în funcție de anumite
procedee numite __________________________. Ca operațiune tehnico-economică, combinarea
factorilor de producție se realizează prin unirea a doi sau mai mulți factori de producție, întotdeauna
fiind prezent factorul _________________.Combinarea factorilor de producție se efectuează rațional
pentru a spori productivitatea. Productivitatea poate fi calculată ca _________________ sau ca
mărimi _____________________.

Ciprian Ciobanii, Directorul executiv al MicroConductor S. A cunoaște că metodele de management

pot spori ____________________. Managementul Total al Calității pentru a spori productivitatea
utilizează principiile:____________________________________; ________________________;
_______________________________________. Alte idei de sporire a productivității sunt:
_______________________________________________; _____________________________
_________________________; __________________________________________________;
______________________________________________________.

ITEMI DE TIP PERECHE. Stabiliţi corespondenţa între noţiunile din coloana A cu definiţiile din
coloana B.
Coloana A Coloana B
a. Procedeu de utilizare și selectare a factorilor de producție.
__1. productivitatea
b. Cultivarea devotamentului față de companie și scopurile

__2. stocuri ei.

c. Eficiența utilizării ultimei unități de factor de producție
__3.legea randamentelor adițional.
descrescătoare d. Atunci când producția se exprimă în unități monetare.
e. Rezerve de materie primă sau producție depozitate.
__4. productivitate valorică
f. Pe măsură ce tot mai multe resurse variabile se adaugă la
__5. tehnologiile o anumită cantitate de resurse fixe, în ultimă instanță
cantitatea suplimentară de producție se micșorează.
__6. productivitatea marginală
g. Atunci când producția se exprimă în unități
__7. productivitate fizică fizice.Eficacitatea cu care sunt utilizați factorii de
producție.
__8. crearea viziunii comune

ALEGERE MULTIPLĂ. În spaţiul oferit scrieţi litera itemului care completează cel mai bine
afirmaţia:
_
_1. Productivitatea este: d. legală indirect de activităţile de producţie
a.rezultatul efortului individual al muncitorilor şi marketing ale unei companii
unei întreprinderi
b. o măsură care arată cît de eficient sunt __2. Ce strategie ar spori productivitatea într-
folosite resursele în producerea de bunuri şi o în treprindere care lucrează la aproape
servicii întreaga capacitate:
с. măsurată de guvern, bazată pe producţia a. folosirea mai multor maşini şi a unor maşini
finală industrială şi neindustrială mai bune
b. angajarea de noi muncitori a. inspectori bine instruiţi identifică proble
с. păstrarea unui nivel redus de producţie mele în procesul de producţie
d. producerea peste punctul randamentului b. utilizează principiul producţiei Iară stocuri
descrescător с. se implementează doar în industria de
automobile
__3. Productivitatea marginală a muncii Capitolul 8
indică: d. utilizează principiul "produse de calitate de
prima dată."
a. sporul mediu de producție generat de
creșterea factorului natură __7. Productivitatea marginală a pământului
b. sporul de producție generat de creșterea indică:
factorului natură cu o unitate a. sporul mediu de producție generat de
c. sporul mediu de producție generat de creșterea factorului natură
creșterea factorului muncă b. sporul de producție generat de creșterea
d. sporul de producție generat de creșterea factorului natură cu o unitate
factorului muncă cu o unitate c. sporul mediu de producție generat de
creșterea factorului muncă
d. sporul de producție generat de creșterea
__4. Creşterea productivităţii şi a calităţii în factorului muncă cu o unitate
economia de piaţă se asigură prin:
a. crearea stocurilor de produse intermediare şi __8. Productivitatea fizică se exprimă în:
materiale pentru a se evita epuizarea acestora a. unități valorice
în procesul de producţie b. unități fizice
b. verificarea atentă a fiecărui produs la c. unități monetare
sfîrşitul linii de asamblare d. nici una
c. solicitarea ca angajații să lucreze mai multe
ore
__9. Productivitate poate fi definită prin:
d.mărirea investiţiilor în capitalul uman al
întreprinderii
a. rodnicie
__5. Modalitatea optimă de sporire a producţiei b. randament
totale de bunuri şi servicii într-o economie de c. eficacitate
piaţă este d. toate de mai sus
a. creşterea volumului de muncă
b. mărirea programului de lucru __10. Combinarea factorilor de producție
с. sporirea productivităţii presupune:
d. sporirea reglementărilor guvernamentale a. unirea a doi sau mai mulți factori de
producție;
__6. Care afirmaţie caracterizează b. unirea a două sau mai multe țări
Managementul Total al Calităţii? c. nici una
d. a și b

SUBIECTE PENTRU DISCUŢII Şl RAŢIONAMENTE ECONOMICE

1. La ora actuală muncitorii din Japonia, încadraţi în industria constructoare de maşini produc
în opt ore atît cît: produceau muncitorii din 1950 în 24 ore. Enumeraţi trei motive care au
indus progrese în productivitate în perioada de la 1950 şi pînă acum.

2. Imaginează-ți că ești managerul unei companii de transport public din localitatea ta. Ce
măsuri de sporire a calității vei întreprinde?
 COSTUL DE PRODUCȚIE ȘI
PROFITUL
9
LABORATOR DE APLICAŢII ECONOMICE
Cum se iau deciziile în afaceri? -Aplicarea Legii randamentelor
descrescătoare
Imaginaţi-vă că sunteţi preşedintele unei firme care produce SIGUR-PAC, o combinaţie între trusa
de reparaţii urgente şi trusa de prim ajutor, care poate fi purtată în torpedoul maşinii.

1. Întreprinderea poate produce maxim 100 SIGUR-PAC pe săptămînă. Ce cantitate trebuie să

producă întreprinderea pentru a-şi optimiza activitatea?
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______

a. Completaţi tabelul.

Preţ Cantitatea Costuri Costuri Cost total Vînzări Profit net

(lei) produsă, fixe totale variabile (lei) totale (pierderi nete)
unităţi (lei) totale (lei) (lei)
(lei)
10 25 50 75
8 35 50 100
7 50 50 160
6 70 50 210
5 90 51 250
4 100 50 300

b. La ce nivel de producţie profitul net este maxim?

____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
________

с. Ce v-ar putea determina să produceţi peste acest nivel?

____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
________

d. Cum ar influenţa schimbarea productivităţii datele din tabel?

____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
_______

e. Această întreprindere poate realiza o economie la scară?

____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
_______

Capitolul 9

LABORATOR DE APLICAŢII ECONOMICE

Stabilește prin încercuiere din coloanele propuse cheltuielile fixe și variabile cu care te poți
confrunta zilnic

Cheltuieli fixe Cheltuieli variabile

Transport Taxe şcolare Transport Taxe şcolare

Distracţii Cadou Distracţii Cadou

Alimentaţie Cosmetice Alimentaţie Cosmetice

Vestimentaţie Donaţii Vestimentaţie Donaţii

Curăţătorie Reparaţii Curăţătorie Reparaţii

chimică încălţăminte chimică încălţăminte

Prânz în oraş Dulciuri Prânz în oraş Dulciuri

Chiria Impozit pe Chiria Impozit pe

imobil imobil

Servicii Rechizite Servicii Rechizite

comunale şcolare comunale şcolare

Credit pentru Teatru, film, Credit pentru Teatru, film,

studii concerte studii concerte

Reparaţia Odihnă şi Reparaţia Odihnă şi

mobilului agrement mobilului agrement

Datorii Combustibil Datorii Combustibil

Servicii Servicii Servicii Servicii

cosmetice medicale cosmetice medicale

Abonament Asigurarea Abonament Asigurarea

sportiv imobilului sportiv imobilului

Plăţi on-line Rechizite Plăţi on-line Rechizite

Manuale Reviste Manuale şcolare Reviste

şcolare periodice periodice

Întrebări de verificare:
1. Sa întâmplat ca colegii tăi să atribuie aceeași cheltueală la alt tip de costuri? Cum crezi de
ce se întâmplă acest lucru? Argumentează răspunsul.
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_____
2. După pondere ce tip de cheltuieli ocupă cea mai mare parte? Cum crezi de ce depind aceste
cheltuieli?
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
____

Costul de producție și profitul

LABORATOR DE APLICAŢII ECONOMICE

Fragment de comentat

1. ”Fiecare individ (agent economic) se străduiește să-și întrebuințeze capitalul astfel încât
produsul acestuia să poată avea cea mai mare valoare. În general, el nu urmărește să
promoveze interesul public și nici nu știe în ce măsură îl promovează. El are în vedere
numai securitatea proprie și câștigul propriu.”
Adam Smith
La ce sa referit părintele economiei Adam Smith în 1780?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
_____
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
_____

2. Inițiativa întreprinzătorului de a efectua cheltuieli de producție este subordonată de dorința

de a obține profit.
a. Cât ar trebui să producă un întreprinzător pentru a obține un profit maxim?
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
______
b. Cum poate fi realizată economia la scara producției?
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________
3. Răspundeți și argumentați ”dacă” și ”de ce” productivitatea și costurile sunt indicatori de
eficiență economică.
 _________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
____
4. Ce relații reciproce există între productivitate și cost, precum și implicațiile acestei relații
asupra comportamentului agentului economic producător.
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
__________________

Capitolul 9

LABORATOR DE APLICAŢII ECONOMICE

Cum se calculează costurile
1. O firmă oarecare utilizează un capital de 500 de milioane lei din care 50% reprezintă
costurile fixe și plătește salarii de 100 de milioane lei, obținând o producție anuală evaluată
la 400 de milioane lei. Dacă costul fix se amortizează în 10 ani, să se determine costul
anual de producție (TC) și profitul.
Rezolvare:
TC=FC +VC
FC=____________________________
VC=____________________________

FC
Amortizarea anuală a capitalului fix este = =¿ =>
10 ani
________________________________________
TC =
_________________________________________________________________________

Profitul = TR-TC => Profitul = _________________________________

2. Compania Școlară Beta pentru a produce 100 de bucăți de produse a efectuat următoarele
cheltuieli: materii prime și materiale - 1200 lei; combustibil și energie – 800 lei; iluminat și
încălzit – 400 lei; chirii – 200 lei; amortizarea capitalului fix – 600 lei; salariile
personalului din producție – 1500 lei; salariile personalului administrativ – 300 lei
Să se determine: 1. Costul total al Companiei Școlare;
2. Costul total mediu;
3. Costul fix și costul fix mediu;
4. Costul variabil și costul cariabil mediu.

Rezolvare:
1. TC =
_________________________________________________________________

TC
2. ATC= =¿ ATC= =¿
Q

3. FC = _______________________________________________________________

FC
AFC= =¿ AFC= =¿
Q
4. VC
=_________________________________________________________________
VC
AVC= =¿ AVC= =¿
Q

3. Completați tabelul: dacă cunoaștem că prețil produsului constituie 20 lei.

Q FC VC TC ATC AVC AFC MC TR Profit/Pierderi
0 20 20
1 10
2 30
3 12
4 16

Costul de producție și profitu

ADEVĂRAT SAU FALS: Citiţi cu atenţie fiecare afirmaţie şi decideţi dacă este adevărată sau
falsă. Dacă este falsă, schimbaţi cuvîntul sau cuvintele subliniate pentru a o face adevărată.
1. Costul de producție reflecă ansamblul cheltuielilor fixe necesare pentru obținere unui
anumit volum de producție;
2. Costurile fixe sunt cheltuielile effectuate pentru întreținerea factorului variabil al
producției;
3. Costul variabil nu depinde de nivelul producției;
4. Costul total mediu arată sporul de cheltuieli totale necesare pentru obținerea unei unități
suplimentare de bun;
5. Costul marginal reprezintă valoarea medie a costurilor totale pe unitate de produs;
6. Costuri explicite reflectă totalitatea cheltuielilor sub formă valorică a firmei pentru
obținerea unui anumit volum de factori de producție din exteriorul ei:
7. Costul implicit relevă cea mai bună alternative de alocare a resurselor împrumutate
sacrificate de întreprinzător în favoarea obținerii unei producții date.
ITEMI DE TIP PERECHE. Stabiliţi corespondenţa între noţiunile din coloana A cu definiţiile din
coloana B

Coloana A Coloana B
a. Include cea mai bună alocare a resurselo proprii în
__1. profit favoarea obținerii unei producții date;
b. Cea mai bună alternativă la care renunțăm atunci când
__2. cost explicit facem o alegere;
c. Ansamblul cheltuielilor de producție care se modifică
__3. cost marginal odată cu modificarea volumului de producție
d. Ansamblul cheltuielilor care nu variază în raport cu
__4. cost implicit cantitatea de bunuri economice produse;
e. Costul suplimentar antrenat de sporul producție;
__5. cost de oportunitate f. Partea din profit ce rămâne după achitarea impozitelor și
taxelor;
__6. cost fix g. Reprezintă totalitatea cheltuielilor firmei cu factori de
producție cumpărați din exterior.
__7. cost mediu h. Produsul dintre prețul bunului și cantitatea vândută;
i. Venitul ce revine întreprinzătorului după achitarea
__8. cost variabil cheltuielilor
j. Costul pe unitate de produs.
__9. profit net

__10. venit total

ALEGERE MULTIPLĂ. În spațiul oferit scrieți litera itemului care completează cel mai bine
afirmația:
___1. Costul de oportunitate b) să asigure egalitatea dintre
al unui cinematograf costurile fixe şi cele variabile;
construit recent include: c) să utilizeze cantităţi egale ale
a) valoarea bunurilor producerea cărora a factorilor de producţie;
fost sacrificată pentru a construe d) nici un răspuns precedent nu este
cinematograful; corect.
b) costurile aferente remunerării
personalului angajat; __4. Costurile fixe sunt acelea care:
c) impozitele care vor fi achitate pe a. nu se modifică în timp;
veniturile viitoare ale cinematografului; b. nu se modifică la modificarea preţurilor
d) costurile aferente amenajării teritoriului factorilor de producţie achiziţionaţi;
adiacent; c. nu se modifică, fiind subvenţionate din
bugetul de stat;
__2. Care din următoarele relaţii poate fi d. nu se modifică la modificarea cantităţii
aplicată pentru determinarea costului produse.
marginal al producţiei?
a) ΔVC : Q; __5. Costurile variabile sunt acelea care:
b) ΔVC : ΔQ; a. se modifică atunci când se modifică
c) FC : Q; preţurile de achiziţie ale factorilor de
d) Δ (P x Q) : ΔQ; producţie;
__3. Pentru a minimiza b. se modifică în timp, de la o lună la alta;
costul total al c. se modifică în acelaşi sens cu cantitatea de
producţiei firma producţie;
trebuie: d. la diferite întreprinderi sunt diferite.
a) să procure factorii de producţie la
acelaşi preţ; __6. Costurile medii sunt:
a. cheltuielile pe o unitate suplimentară de a. costul implicit;
produs; b. costul explicit;
b. cheltuielile pe o unitate de produs; c. costul contabil;
c. valoarea medie a cheltuielilor suportate pe d. costul de oportunitate.
parcursul anului de către o firmă;
d. costurile alternative. __9. În funcție de modificarea volumului
de producție deosebim:
__7. Care din enunţurile de mai jos definesc a. costuri fixe;
costul marginal? b. costuri contabile;
a. sporul de producţie obţinut la o unitate de c. costuri variabile;
cheltuială; d. costuri totale.
b. sporul de cheltuieli necesare pentru
creşterea producţiei cu o unitate; __10. Care din următoarele relaţii poate fi
c. sporul de producţie obţinut prin creşterea aplicată pentru determinarea venitului
cu o unitate a factorului de producţie; marginal al firmei?
d. cantitatea dintr-un factor de producţie a. ∆VC : ∆Q;
necesară obţinerii unui bun sau serviciu. b. ∆ FC : ∆Q;
c. ∆ (FC + VC ) : ∆Q;
__8. Cheltuielile efectuate pentru d. ∆ ( P x Q ) : ∆Q.
procurarea factorilor de producție din
exterior reprezintă:

SUBIECTE PENTRU DISCUȚII ȘI RAȚIONAMENTE ECONOMICE

1. Ce soluții pot întreprinde agenții economici pentru a reduce cheltuielile pe termen scurt și
pe termen lung;

2. Cum credeţi, ce trebuie să-şi asigure o firmă: un profit maxim sau o producţie maximă?
Argumentaţi răspunsul.

a.. Definiţi "venitul marginal" şi "costurile marginale".

b. De ce profiturile sunt maxime în punctul în care venitul marginal se egalează cu costul

marginal?

10
LABORATOR DE APLICAȚII ECONOMICE

Analiza nivelului de concurență în diferite ramuri industrial

Gradul de concentrare

Tabelul de mai jos reprezintă cifre aproximative privind unele ramuri de pe piața internațională.
Examinați indicatorii din table pentru a răspunde la întrebările de mai jos.

Ramura Numărul Cota a 4 din Cota valorică a 50

economică firmelor cele mai mari de firme pe piață
firme
 Piese și accesorii 1200 60 90
pentru autovehicule
Programe 200 10 75
(software) de
computer
Tipografică 10000 12 35
Mobilei din lemn 3000 10 40
Vinicolă 150 40 90
Ușoară 5000 7 2
Numiți două ramuri cu cel mai înalt grad de concentrare?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________
Cum credeți, de ce anume aceste două ramuri sunt dominate de câteva companii mari?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________
Care sunt cele două industrii care au cel mai mic grad de concentrare?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
Din ce cauză aceste ramuri nu sunt dominate de câteva firme mari?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
Luați atitudine față de afirmația: “Nu atât numărul firmelor într-o anumită ramură crează oligopolul,
ci mai curând procentajul veniturilor din vânzări ce revin companiilor mari”
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________

Cum concurează firmele

Noutăți din Economie

Concurența pe piața telefoniei mobile. Economiile statelor în tranziție se caracterizează prin mari
incertitudini ale mediului de afaceri, ceea ce poate genera consecințe imprevizibile. Din aceste
considerente, intrarea companiilor străine pe aceste piețe presupune luarea unor decizii importante
în vederea stabilirii perioadei de intrare, modului de pătrundere, gradului de diversificare
sortimentală, lansarea propriu-zisă pe piață etc. Piața serviciilor de telefonie mobilă se caracterizeză
printr-o concurență înaltă. Companiile Orange Moldova, Moldcell și Moldtelecom domină această
piață. Este foarte dificil altor companii să pătrundă pe această piață. Aceste mari companii stabilesc
prețurile de piață.
Concurența pe piața încălțămintei sportive. Acum câțiva ani compania Reebok International Ltd.
a prezentat noua sa linie de încălțăminte sport în incinta ”Sporting Goods Manufactures
 Association”. Cu muzică rock, lumină strălucitoare și producții video, Reebok și-a expus
încălțămintea sport cu tuburi de plastic în talpă care ”întorc energia purtătorului”, încălțămintea
sport care pot fi umflați pentru a se introduce suporturi pentru gleznă și adidași cu căptușeală în
formă de fagure.
Reebok a intrat pe piața încălțămintei de sport în anii '80 afirmându-se rapid ea ocupă astăzi 21,3%
din volumul realizărilor pe această piață și este depășită doar de Nike. Alte firme ca Adidas,
Champion și alții distribuie piața rămasă. Nike și-a cucerit consumatorii prin furnizarea de
încălțăminte sport de calitate pentru sporturi ca basket, tenis și atletism. Totuși firma continuă să
facă publicitate produselor sale, utilizând diferite tehnici pentru a se menține pe primul loc în topul
concurenților. Pentru aceasta Nike propune mai multe accesorii.
Nike Reebok și alte firme vând încălțăminte sport moderni și confortabili la mii de tineri din
întreaga lume care gândesc că adidașii și celelalte accesorii îi fac să se simtă în vogă.

ÎNTREBĂRI DE VERIFICARE

În baza informației de mai sus, care este structura de piață a serviciilor de telefonie mobilă?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
____

a. Spuneți, cu aproximație, câte filiale a companiilor de telefonie mobilă sunt în localitatea voastră?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
____

b. Care este structura pieții de servicii de telefonie mobilă din localitatea voastră?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
____
Descrieți câteva din tehnicile pe care le utilizează companiilor de telefonie mobilă pentru a concura.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
____

Se poate oare afirma că companiilor de telefonie mobilă activează pe o piață oligopolistă?

Argumentați.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
______
________________________________________________________________________________
_

Capitolul 10

Care este structura pieței încălțămintei de sport? Argumentați.

________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
__________
În anii ’50, adidașii sau tenișii erau doar pantofi de joacă sau sport. Adolescenții și adulții nici nu se
gândeau să poarte acești pantofi de sport în afara terenurilor de baschet, tenis sau alte sporturi. Ce
strategii au dezvoltat Nike, Reebok și alte companii pentru a schimba situația?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
______________________________
Mai multe personae consideră că a face publicitate la adidași de 120 dolari perechea, țintind
consumatori tineri, care nu-și pot permite un asemenea lux, nu este etic din partea unor firme ca
Nike și Reebok. Ce credeți în acest sens? Argumentați.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
_________________________
La un moment dat Reebok a propus pe piață un lot de 200 de perechi de teniși decorați cu boabe de
sticlă la prețul de 400 dolari perechea. Ce segment al pieții atrăgeau, cel mai probabil, pantofii?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
_________________________
Fiind criticată pentru faptul că își produce pantofii în străinătate, firma Nike a afirmat că pantofii
produși de muncitorii indonezieni ar costa mult dacă ar fi produși în Statele Unite.
a. Luați atitudine față de strategia firmei Nike.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
_________________________
b. Dacă Nike și-ar produce pantofii doar în Statele Unite, ar fi ea la fel de competitivă? Explicați.
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
______________________________

Capitolul 10

LABORATOR DE APLICAȚII ECONOMICE

Cum se elaborează o secvență publicitară pentru televiziune?

Pentru a atrage consumatorii firmele concurente utilizează diverse metode, inclusiv publicitatea TV.
 Imaginați-vă că lucrați la o mare agenție de publicitate și
trebuie să elaborați o secvență publicitară pentru LIMELIGHT,
un produs nou pe piață – o pasta de dinți cu dungi verzi și albe,
împachetată într-un ambalaj care seamănă cu un reflector de
teatru. Formula LIMELI-GHT reduce tartrul și caria dentară,
albește dinții și împrospătează respirația. Datorită calităților
deosebite, producătorul speră să depășească vânzările de
LIMELIGHT cu peste 10% față de celelalte mărci de pastă de
dinți de pe piață.
Pentru a planifica campania de publicitate, răspundeți la
următoarele întrebări:

a. Este industria pastei de dinți o concurență perfectă sau este

dominată de câteva firme mari? Cum va afecta acest lucru campania de promovare a noului produs?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________

b. Ce rol joacă fidelitatea consumatorului față de o marcă anumită în industria pastei de dinți? Cum
pot edifica loialitatea clienților noile produse?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________
Secvența trebuie să dureze aproximativ 30 de secunde. Elaborați o schiță care ar include fiecare
dintre ur-mătoarele elemente:
-O descriere – rezumat a publicității;
-Scenariul sau textul (fraze, conversații, personaje);
-O descriere a fiecărui element de echipament, imagine, decor, fundal muzical.
În prezent multe firme fac publicitate produselor lor în întreaga lume. Levis TM sunt populari
oriunde v-ați duce. Coca Cola îți face reclamă în zeci de țări și limbi. Care sunt întrebările pe care
trebuie să și le pună producătorul înainte de a vinde LIMELIGHT în altă țară?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________
Elaborați o secvență de publicitate în ccare să nu utilizați cuvinte scrise sau vorbite, adică
comunicare non-verbală? Încercați să faceți versiuni pentru diferite segmente de piață?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
____
________________________________________________________________________________
__
________________________________________________________________________________
__
Cum concurează firmele

RECAPITULAREA IDEILOR PRINCIPALE

După discuții cu angrosiștii,Sanda Moraru era frustrată, toți i-au spus același lucru: o cutie de 10
tricouri neimprimate costă 500 lei. Apoi Sanda și-a dat seama că angrosiștii pe piața de tricouri se
aflau în condiții___________. Piața en-gros de tricouri ca și cea a majorității produselor agricole
are urmatoarele trei
___________________________________,________________________________. 
Însă concurența de pe piața de vânzări cu amănuntul a tricourilor diferă. Sanda s-a specializat în
producerea de tricouri pentru consumatorii veniți la odihnă pe litoral. Alte companii de vânzare a
tricourilor puteau să-și diferențieze produsele
prin ___________________________________________. Piața de vânzări cu amănuntul a
tricourilor este un exemplu de concurență ________________________,
deoarece_________________________________________________________________________
.
MicroConductor S.A. este o întreprindere mare și are doar câțiva concurenți importanți. Pentru a
produce cipuri de computer în mod eficient, întreprinderea investește milioane de dolari în fabrici.
Perfecționarea angajaților, în cercetare și dezvoltare etc. MicroConductor S.A. concurează pe o
piață descrisă ca ______________________. Pe acest tip de piață prețurile mai multor companii
sunt de obicei ____________________________________. MicroConductor S.A. nu deține
monopolul asupra cipurilor de computer. Un monopol este o piață în care există
_________________________, nu există _________________
și__________________________________________. Monopolurile legale și cele naturale există în
mai multe localități. Un monopol care există în orice localitate este
__________________________.  Întrucât tehnologia de producere a
cipului ___________________.
Octavium este protejată de un ________________________,  iar numele "Octavium" este protejat
de către o ______________________ și MicroConductor S.A. poate fi considerat ca un fel de
monopol. 
Unii din concurenții lui MicroConductor S.A. au încercat să se asocieze cu producătorii de
computere 
și cu companiile de sofiware. Acestea sunt exemple de fuziuni __________________.  Pe de altă
parte, Microductor a avut șansa de a cumpara un alt producător de cipuri anul trecut. Aceasta ar fi
fost o
fuziune ________________________________________________________________________.
Pentru a avea succes atât întreprinderea Sandei, cât și MicroConductor S.A. trebuie să-și găseasca
desfacere pentru mărfurile lor. Acest lucru înseamna că ei trebuie să pună în vânzare
______________  pe care oamenii le doresc la ______________ pe care sunt de acord să le
plăteasca. Ei trebuie să le ofere cumpărătorilor informații despre cipurile sau tricourile produse,ceea
ce se numește __________, iar întreprinderile trebuie să faca accesibilă amplasarea produselor
pentru cumpăratori, ceea ce specialiștii în marketing numesc __________________, întregind
tabloul celor "Patru P ai marketingului."

ITEMI DE TIP PERECHE. Stabiliți corespondența între noțiunile din coloana A cu definițiile din
coloana B

Coloana A Coloana B

__1. Concurență perfecta a. Drept de funcționare în afara concurenței de piață, acordat,

__2. Monopol de obicei pentru oferire unui serviciu public.
__3. Oligopol b. Procesul de concentrare a două sau mai multe firme în una
__4. Monopol legal singură
__5. Concurență monopolistică c. Dreptul de a folosi sau a vinde o invenție sau un process
__6. Fuziune tehnologic
d. O piață cu un singur vânzător
e. O piață cu o mulțime de cumpărători și vânzători.
f. Un drept exlusiv de a vinde sau a reproduce o opera scrisă
__7. Drept de autor
__8. Brevet de invenție
ALEGERE MULTIPLĂ. În spațiul oferit scrieți litera care completează cel mai bine afirmația:
__1. Pe piață cu concurență perfectă
a. Activează mai mulți vânzători și cumpărători
b. Domină câteva firme mari
c. Guvernul este unica autoritate de
reglementare
d. Funcționează monopoluri și oligopoluri
__2. Care din următoarele afirmații explică cel
mai bine motivul pentru care anumite
industrii sunt dominate de marile firme?
a. Firmele mari sunt întotdeauna mai eficiente
decât cele mici
b. Oamenii și-au pierdut încrederea în sistemul
pieței concurențiale
c. Legile cu privire brevetele de invenție sunt
încălcate cu ușurință
d. În unele cazuri producția în masa conduce la
obținerea economiilor de scară
__3. Concurența pe piață este importantă pentru
că:
a. Limitează efectele cererii și ofertei
b. Elimină motivația profitului
c. Oferă producătorilor stimulente pentru a fi
eficienți
d. Creează o piață unde producătorii pot
controla prețurile
__4. Într-o economie de piață guvernul
a. Nu influențează în nici un fel piața
b. Reglementează diferite aspecte ale
defășurării afacerilor
c. Deține majoritatea întreprinderilor din țară
d. Nu produce bunuri și servicii
__5. Care industrie ar putea fi, cel mai probabil,
un serviciu public?
a. Centralele electrice
b. Construcția de automobile
c. Industria laptelui
d. De extragere și rafinare a petrolului
__6. Unele monopoluri în domeniul serviciilor
publice sunt legalizate, deoarece în aceste
Capitolul 10
c. Serviciile publice beneficiază de
asistență financiară de la guvern
d. Serviciile publice sunt firme foarte mari
__7. Câteva firme mari domină industria de
automobile, ceea ce înseamnă că concurența:
a. Pe această piață nu există
b. Se bazează doar pe preț
c. Conduce la o producție ineficientă
d. Se bazeză nu doar pe preț, ci și calitate
__8. Firmele mari cheltuiesc sume
considerabile pentru publicitate, dar mențin
prețul cu amănuntul la nivel cu cel al
concurenților. Această strategie
caracterizează:
a. O cuncurență monopolistică
b. O concurență perfectă
c. Un monopol pur
d. Un oligopol
__9. Compania Doe Enterprises a majorat de
curând prețurile cu 10 procente. Alte firme i-
au urmat exemplul imediat. Care din
următoarele, descrie cel mai bine structura
pieței pe care compania Doe Entreprises își
vinde produsele?
a. Concurență perfectă
b. Monopol
c. Oligopol
d. Concurență monopolistă
__10. Care din următoarele firme are cea mai
mare libertate în stabilirea prețului la
produsele sale?
a. Una din trei companii dintr-o industrie
b. Singurul producător al unui produs cu
mulți substituenți
c. Singurul producător al unui produs fără
substituenți
d. Una din 300 de firme dintr-o industrie
__11. Care din următoarele opțiuni exprimă
un anumit fel de “barieră la intrare” care
protejează un monopol?
Cum concurează firmele

SUBIECTE PENTRU DISCUȚII ȘI RAȚIONAMENTE ECONOMICE

1. Numărulu fuziunilor a crescut în ultimii ani.

a. Explicați în ce constă eficiența fuziunilor
b. Identificați situații în care fuziunile ar spori ineficiența
2. Identificați barierele de intrare a firmelor noi pe o piață cu concurență de oligopol.
3. Companiile de televiziune prin cablu adeseori dețin monopolul în zona pe care o deservesc.
Unii specialiști, însă, susțin că acesta nu este monopol pur. Ce opinie aveți? Argumentați
răspunsul.
4. Din ce cauză copierea invențiilor, lucrărilor de artă sau a articolelor de revistă este
considerată furt? În ce mod legile protejează astăzi inventatorii, artiștii și scriitorii?
5. Luați atitudine față de afirmația: “Publicitatea (Reclama) pe piața cu concurență
monopolistică are un rol pasiv”.