Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
26.Grupa de infanterie in siguranta marsului poate actioneaza ca: patrula de siguranta de cap, de
flang, de spate;
27.Pe timpul marsului haltele se stabilesc peste fiecare: 3-4 ore;
28.Pe timpul marsului raioanele de odihna de zi (noapte) se stabilesc: la sfirsitul fiecarei etape de
mars;
29.Pe timpul marsului haltele mari (cu durata pina la 2 ore) se stabilesc: In a doua jumfatate a etapei
de mars.
30.in scopul deasurarii organizate a marsului sunt fixate urmatoarele puncte, aliniamente, raioane:
punctul initial, punctelc dc coordonare, halte, raioanele de odihna.
31.In siguranta stationarii grupa poate fi numita ca: post de paza;
32.Pentru cercetarea inamicului si a terenului, postului de observare (observatorului) i se stabileste:
sector de observare sau obiectiv de obscrvat.
34.Zona apropiata cuprinde: portiunea dc teren in care obiectivele pot fi vazute clar cu ochiul liber;
35.Zona mijlocie cuprinde: portiunea de teren dintre linia cea mai indepartata a zonei apropiate si
pina unde se recunoaste cu ochiul liber siluetele tehnicii de lupta, formele copacilor si caselor.
36.Zona indepartata cuprinde: portiunea dintre linia cea mai indepartata a zonei mijlocii si pina la
limita vizibilitatii ce poate fi acoperita cu ajutorul aparatelor de observare din inzestrare;
38.La predarea si primirea serviciului, sefii postului de observare (vechi si nou): semneaza in jurnalul
de observare si raporteaza despre predare (primire);
39.La organizarea incursiunii in echipa de atac si captura se numesc: cercetasi care cunosc limba
inamicului, stapanesc bine procedeele de lupta corp la corp.
40.La organizarea incursiunii in echipa de siguranja se numesc: cei mai buni tragatori, cercetasi care
arunca grenadele cu precizie la distante mari, bine instruiti in lupta corp la corp;
42.La primirea semnalului echipa de siguranta trece prin culoar, ocupa poztia de tragere stabilita
executa observarea asupra inamicului, fiind in masura sa: sprijine cu foc actiunile echipei de atac si
captura;
43. In vederea cxecutarii ambuscadei, comandantul alege un loc favorabil pentru dispunerea
mascata a subunitatii. l.ocul ales trebuie sa asigure:conditii bune de observare a inamicului de la
distanta si de intrebuintare cu maxima eficacitate a mijloacelor de foc.
44. In raport de scopul urmarit, valoarea si natura obicctivului ce urmeaza a fi capturat sau nimicit.
ambuscada se cxecuta: prin foc sau fara foc;
45. Ambuscada prin foc se executa, de regula, impotriva subunitajilor inamicului care:au о valoare mai
mare decat subunitatea care exccuta ambuscada si atunci cind inamicul patruns in ambuscada
opune rezistenta;
46.Ambuscada fara foc se cxccuta asupra : militarilor izolati sau a grupurilor mici de militari ai
inamicului.
54.Dimensiunile locasului individual de tragere din pozitie culcat este: lungimca - 170 cm,
latimea -60 cm; adincimea - 30 cm;
56.Dupa caracterul actiunilor asupra inamicului barajele genistice se impart in: barajele dc
mine exploziv, barajele neexplozive, barajele combinate;
57.Barajelc de mine si exploziv constau din: campuri de mine, grupuri dc mine, precum si
din diferite fugase si incarcaturi explozive utilizate in scopul dc a produce distrugeri;
60. Minele enumerate mai jos sunt de tip antipersonal : POMZ-2, POMZ-2M,OZM-
72,MON-50,PMN
61.Primul ajutoi in caz de itoxicatie cu substante toxica Vx gaze: itroducerea continutului tub
seringa cu capacel rosu(antitod)
62. Primul ajutor in cax de hemorogic externa vanorA: com prim area dcgctalit;
63.Primul ajutor in саz de hemoragie extena capilara: pansamcnt stcril.
64.Orientarea topografica inseamna:a afla directiile punctclor cardinale si locul de statie fata de
detaliile de planimetrie inconjuratoare;
65.Prin punctcle cardinale intelegem:patru puncte cunoscute sub denumirea: Nord (N), Est (E), Sud
(S) Vest (V)..
66.Orientarea in teren fara harta se face: cu ajutorul busolei, dupa steaua polara, dupa soare si ceas;
67.Detaliile de planimetrie de relief fata de care se determina locul de static se nurnesc: repere;
68.. Azimutul magnetic estc unghiul format intre:directia NORD si directia spre punctul obscrvat
(rcper);
69.Valorile care determina pozitia punctelor pc hartfa se numesc:coordonate.
70.Raportul constant de proportionalitate intre marimile de pe harta si corcspunzatoarele lor din teren se
numeste:scara hartii;
71.Scarile hartilor topografice folosite in armata sunt: 1:25000, 1:50000, 1:100000.
72.Pe hatile militare scara hartii este reprezentata sub doua forme: scara numerica si scara grafica;
73.Citirea hartii se efectuiaza cu ajutorul: semnelor conventionale topografice;
74.Masnile de lupta
transportoarele blindate
sunt dotate cu statii
radio: R-123;
75.Distanta maximala de legatura a statici radio R-105 cu antena
baston este: nu mai putin de 6 km;
76. Distanta maximala de legatura a statici radio R-123 cu antena baston estc:h)
nu mai putin de 20 km;
77. Distanta maximala de legatura a statici radio R-107 cu antena baston este: nu mai
putin de 8 km;
79.Distant max imala de legatur a a statiei r adio ANR/PRC -127 est e: n u m a i puti n d e
6 km;
80.Statiile r adio enu mer ate ma i jos su nt por t ative: AN R/ PRC -127, R-107.
98.Pe timpul desfasurarii incursiunii echipcele actioneaza in ordinea urmatoare: echipa de inlaturare a
baragelor, echipa de siguranta, echipa de atac si captura;
99.Incursiunea se executa in scopul: de a captura de la inamic militari, documente modele de
armament si tehnica de lupta,
100.inapoierea echipelor in dispozitivul trupelor proprii dupa executarea incursiunii, se executa in
ordinea: echipa de atac .si captura, echipa de siguranta, echipa de inlaturare a barajelor;
1.Cerintele de baza ale cercctarii sunt. De ales raspunsul gresit: antidesant
2. Sursele principale pentru obtinerea de date si informatii sunt: elementele de cercetare, prizonierii,
documentele, modelele de armament si tehnica de lupta capturate;
3.Fortele de cercetare sunt constituite din militarii subunitatile destinate sa indeplineasca, permanent sau temporar: misiuni
de cercetare;
4Pcntru indeplinirea misiunilor de cercetare se folosesc mijloaccle de cercetare care cuprind: tehnica
de lupta, aparatura si alte categorii de mijloace;
5.Elementele de cercetare se constituie tcmporar din militari, subunitati din diferite arme. Plutonul
(grupa) de infanterie motorizata poate constitui urmatoarele elemente dc cercetare: cercetas, echipa
de cercetare, patrula de cercetare si patrula de cercetare independenta
7.Departarea, la care sc trimite cercctasul fata de trupele proprii, poate fi: pina la 300 m - distanta care
ii asigura legatura de vedere cu cel care l-a trimis si sprijinul cu foc;
8.Departarea, la care se trimite echipa de cercetare fata dc trupclc proprii, poatc fi: pe autovchicule
pana la 2 km si pe jos pana la 600 m;
10.Postul de obscrvare trcbuie sa fie asigurat cu: mijloace de observare, ceas, busola, lanterna,
mijloace de semnalizare si legatura, documente;
11.Legatura intre postul de obscrvare si esalonul care l-a trimis in misiune se realizeaza: prin
mijloace fir si radio si prin semnale;
12.Grupa , numita in siguranta stationarii se trimite la distanta de:pina la 1500m
13. pentru siguranta stationarii se instaliaza pinde (secrete). Componenta pindei poate fi: 2-3 militari
14.Pinada (secreta) se dispune la distantapina la: b) 400 m;
15. Grupa de infaterie executa marsul: in coloana plutonului sau independent in siguranta
marsului.
16. Indicii posibilitatilor de mars sint: viteza medie de deplasare, marimea etapei de mars.
17. Etapa de mars este distanta parcursa de subunitate in : 24 ore
18. Viteza medie de deplasare a coloanelor de TAB(MLI) in teren ses sau deluros este de: 30-40
km/ora.
19. Siguranta stationarii se organizeaa : in afara raioanelor de stationare, pe directiile amenintate.
20. Siguranta nemijlocita se organizeaza : in interiorul raionului de stationare
21.In punctul de sprijin al plutonului intervalele dintre grupe poate fi pina la : 50m.
22. Grupei de infaterie in aparare i se stabileste: o pozitie de aparare.
23.Grupa de infanterie apara î pozitie cu î lungime pe un front pina la: -b) 100 m
24.In timpul pregatirii de foc a atacului inamicului, comandantul de pluton da comanda: „ In adapost"
25.Deplasarea trupelor este: deplasarea trupelor printr-un oarecare procedeu dintr-un raion in
altul (la un aliniament stabilit);
26.Dupa directie marsul poate sa se execute: spre front, de-a lungul frontului, dinspre front spre
adincime;
27.In diferite situatii comandantul organizeaza siguraranta. Tipurile de siguranta sunt: siguranfa
statonarii, siguranta de mars, siguranta de lupta, siguranta nemijlocita;
28.Haltele cu durata de 1 ora se fixeaza peste: 3 — 4 ore de deplasare.
29.In misiunea de lupta tragatorului la mitralierele de pe TAB (ochitorului-
operator de pe MLD) comandantul de grupa indica: pozitiile de tragere de baza
si de rezerva, sectoarele de tragere de baza suplimentare de pe fieeare pozifie;
30.La organizarea sistemului de foc grupei de infanterie se indica: fisia de tragere, sectorul de tragere
suplimentar, unul, doua sectoare de foc concentrat;
31.Comandantul de grupa, dupa ce a organizat lupta de aparare, intocmeste: fisa de foc a grupei;
32.Dispozitivul de lupta al grupei de infanterie cind ataca pe jos este compus din: lantul de tragatori si
masina dc lupta;
46.in ordinul de lupta in aparare, comandantul de grupa indica fiecarui militar: pozitiile de tragere de
baza de si de rezerva;
47.In ordinul de lupta comandantul de grupa indica: ora gatintci pentru lupta
48.Ofcnsiva cste o forma de lupta care se adopta cu scopul: nimicirii intr-un timp scurt a inamicului
si eliberarii raioanclor (obicctclor) importante ocupatc dc catre acesta;
49.In calitate de misiune de lupta plutonului (grupei) in ofcnsiva i se indica: obicctivul pentru atac
directia ultcrioara de ofcnsiva;
50.Obicctivul pentru atac al plutonului (grupei) in ofcnsivfa de regula este: inamicul aflat in transee,
tancurile, TAB, MLI, mijloacele de foc antitanc izolate si alte mijloace dc foc, aflate pe directia
inaintari plutonului (grupei);
51.Dispozitivul dc lupta a grupei in ofcnsiva poatc fi: pe jos (in lanf de tragatori) sau pe masini de
lupta;
52.Soldatul ðe cimpul de lupta se poate dcplasa: cu pas accelcrat sau alergator (in statura deplina
sau aplecat), prin salturi si pe taris.
53.In dependent dc situate, inaltimeaa invclisului vegetal existenta adaposturilor neinsemnate miscarea
pe taris se poate efcctua: pe coate gcnunchi, pe î parte si pe burta;
54.in timpul atacului pe jos, comandantul plutonului de infanterie motorizata se debarca si se
deplascaza: in urma lantului de tragatori la distanta de pina la 50 m intr-un loc, care ar asigura
cea mai buna observare a actiunilor plutonului conducerea acestuia;
55..La apropierea de inamic la о distanta de 30-25 m, comandantul de grupa da comanda: „Grupa cu
grenade, FOC";