2.matematica Exercitii Si Probleme Clasa 6 (Editura Booklet) PDF

Teste initiale
Testul I
Timpul de lucru efectiv este de 45 de minute. Toate subiectele sunt obligatorii.
Din oficiu se acordd 10 puncte.
Subiectul f. Scrieli
rdspunsul corect. (45 de puncte)
1. Rezultatul calculului 36-3 .8 este:
4.264 B. 60 C. T2 D. 4. 5p
2. Num[ru|347x se divide cu 5 dacd cifra x este egald cu:
A. 1; B. 5; c.2; D. 6. 5p
3. Se dau mulfimile A : {0; L;3;5) qi B : {l; 5;6;7;8}. Num[ru1
elementelor multimii Aw B este egal cu:
A. 9; B. 5; c.2; D. 7. 5p
4.Dacd 2* : 16, atunci r este egal cu:
A. t4; B. 8; C. 4; D. 18. 5p
S. Fracfi devine ireductibilS dacl se simplificl cu:
^ #
A. 6; 8.2; c. 3; D. 30. 5p
6. Un pdtrat are latura cu lungimea de 6 cm. Perimetrul s[u este egal cu:
A. 12 cm; B. 36 cm; C. 18 cm; D.24 cm. 5p
7. Media aritmeticd a trei numere este egald, cu 2,5. Suma numerelor este egal[
cu:
A. 5,5; B. 2,8; c. 6,5; D.7,5. 5p
E. Dac[ fracfiile sunt echivalente, atunci x este egal cu:
f Ui i
A. 6; B. 7; c. 1; D. ls. 5p
t. Dac[ transformlm 12,5 m2 in cm2 oblinem:
A. 125 cmz; B. 125000 cm2; C. 0,!25 cm2; D. 1250 cm2. 5p
Subiectul al ff-lea. Scrie{i rezolvdrile complete. (45 de puncte)
I'. Calculafi: 2t2 :2s + 13212 -57 . 9p
2. Un costum costl 540 de lei gi valoarea stofei necesard confec{ion[rii lui
reprezintdl5% din valoarea costumului. Cdt a costat stofa costumului? 9p
3. Afla{i num[ru] natural x dacd,0,2x* 1 : 6. 9p
4. Demonstrali cd suma oU + bo + 132 se divide cu 11. 9p
5. Distanla dintre localit6lile A qi B este de 60 km qi este parcursl de un calator in
tret zile astfel: in prima zi parctrge pe jos 1240 dam, in ziua a doua parcurge
cu bicicleta366 hm. CAti km ii rim6n de parcurs pentru ziua atreia? 9p
Matematic[ pentru clasa a VI-a. Exercilii qi probleme

ffi
Testul 2
Din oficiu se acord[ 10 puncte.
Subiectul I. Scrieli r6spunsul corect. (45 de puncte)

I. Rezultatul calculului 27 -7 '2 este:
A. 10; B. 14; C. 13; D.22. 5p
2.Fie mulfimile A: {l;2;5; 6} : {l;2;3; 4;6; l2}. Atunci intersectia
Si B
mullimilorl qi B este:
A.{1;2;3;4;6;12); B.{1;2;6}; C.{a;n}; D.A. 5p
3. Cifra x pentru care numdrul xZTx sd fie divizibil cu 5, poate fi:
A. 0 sau 5; B. 0; c. 5; D.2. 5p
4.CA*d impir{irii numSrului 2301 la numdruI 47 este:
A. 58; B. 48; c.84; D. alt num6r. 5p
g. Transformat in frac{ie ordinar[ ireductibilS, num[ru] 13,4 este:
*.2, c.t, D' +' 5p
^"T,
6.Media aritmeticl a numerelor a:3,5 qi b este 3,6. Atunci num[ru] b este:
A. 37; 8.3,7; C.319; D. 3,4. 5p
7. Perimetrul unui dreptunghi cu 16{imea de 15 cm qi lungimea dublul l6timii este:
A. 45 cm; B. 60 cm; C. 30 cm; D. 90 cm. 5p
t. Transformat6 in centimetri, distanfa de 4,123 m este:
A. 4I,23 cm;, B. 412,3 cm;
C. 4123 cm; D. 0,04123 cm. 5p
!. Rezultatul calcululut 1f * fi este:
A. 1; B. 2; 1,2; D.2,(23). 5p
C.
Subiectul al ll-lea. Scriefi rezolvdrile complete. (45 de puncte)
t,. Calcula{i 2}l4o + +23. 12013 9p
2. Rezolvafi in mullimea numerelor naturale ecuafia 3x-0,2: 8,8. 9p
3. Dup[ ce a cheltuit # din bani, Aura a rdmas cu 20 de lei. Ce suml a avut
Aura la inceput? 9p
4. Un dreptunghi are lungimea de 16 cm qi l6{ime a de 4 cm. Afla{i lungimea
laturii unui pdtrat care are aria egal[ cu aria dreptunghiului. 9p
5. Adela are 15 lei. Cdte pachete de biscuifi poate cump6ra, dacd vrea s[ mai
rdmdnd cu 6 lei in bluzlunar? Un pachet de biscui{i costd 1,5 lei. 9p
Teste iniliale
ffi
Testul 3
Din oficiu se acordd 10 puncte.
Subiectul I. Scrieli r[spunsul corect. (45 de puncte)

1. Rezultatul calculului 12-23 este:
A. 6; B. 3; c. 1000; D.4. 5p
2. Restul impir{irii l37x:2 este egal cu l, dacd cifra x este egalS cu: 5p
A.2; B. 8; C. cifr[ impar[; D. orice cifrl pard.
3. Se dau mul{imile A: {0; l;3;5} Ei B : { l; 5; 6;7;8}. Num6ru1
elementelor mullimii A\.8 este egal cu:
A. 3; B. 5; C. 2; D. 1. 5p
:
A.Dacd 1' l, atunci x este egal cu: 5p
A. doar l; B. doar num6r par; C. numai 0; D. orice num5r natural
I
g. Fracfia este echivalent[ cu fraclia daca a este egal cu:

f ft
4.70; B. 141, c. 5; D. 140. 5p
6.Un pdtrat are latura de 3 cm. Perimetrul s6u se mdregte de 5 ori dacd latura sa
se m[regte de:
A. 15 ori; B. 5 ori; C. 60 de ori; D. 4 ori. 5p
7. Media aritmeticl a numerelor: 7, ll qi 48 este egal6 cu:
A. 3; 8.66; c. 33; D.22. 5p
t. Cel mai mare rest la imp6rlirea unui num6r cu 8 este egal cu: 5p
A. 8; 8.7; c. 9; D. nu se poate stabili.
t. DacS transformlm 3,1 hm in cm, oblinem:
A. 31000 cm; B. 310 cm; C. 0,00031 cm; D. 3100 cm. 5p
Subiectul al Il-lea. Scrieti rezolvdrile complete. (45 de puncte)
r. Calcula{i: 30+ 3+32+33+34. 9p

2. 7 caiete cost6 10,50 lei. CAt rest primeqte din 50 de lei un elev care cump[r[
12 caiete de acelaqi fel? 9p
3. Care este solufia inecua{riei 2x+2,5 < 7 in mul{imea numerelor naturale? 9p
4. Un c616tor parcurge in prima zi 17 km, in a doua zi merge cu 14 km mai
mult, iar in a fieia zi cu 13 km mai mult dec6t in primele dou[ zile laun loc.
CAfi kilometri a parcurs in total? 9p
5. Calcula{i volumul unei cutii in form6 de paralelipiped dreptunghic, care are
dimensiunile de 36 cm, 24 cm qi, respectiv, 15 cm. 9p
Matematic6 pentru clasa a VI-a. Exerci{ii qi probleme

t
-
ALGEBRA
Capitolul I. Numere naturale
L. Operafii cu numere naturale
i$ffiffii
Nota(ii: Se noteazd cu N : {0, 1,2, ..., n, ...\ mullimea numerelor naturale.

iar cu N. : {1, 2, ..., fl,...} mullimea numerelor naturale nenule.
Observa(ia 1: Pe N operaliile de adunare qi inmullire sunt intotdeauna definitc,

adic[:
(V) o, be N a+beN qi abe -r.
=
Otrserva{ia 2r Scdderea gi impirlirea nu sunt intotdeauna definrte pe N, adic5:
a:be N
(V) o, beN
e b *= a-6eN e a> b qi
0 Ei restul impdrlirii hti ala b este 0.
Aflim: Ridicarea la putere este o opera{ie derivat6 pe N.
Clasificare: Operaliile se clasificd astfel:

1. Adunarea gi scdderea sunt operalii de ordinul I.
2. inmullirea ;i implrlirea sunt operalii de ordinul II.
3. Ridicarea la putere este operafie de ordinul III.
lleguli: Ordinea efectudrii operaliilor: mai int6i se efectueazd operaliile de

ordinul III, apoi cele de ordinul II gi apoi cele de ordinul I.
0bserva{ia 3: Dac[ un exerciliu conline numai operalii de acelaEi ordin. ele s*
efectueazi in ordinea scrierii lor (de la st6nga spre dreapta)
0bserva(ia 4: DacE un exerciliu con{ine qi paranteze, int6i se efectueaz/a parantezr:le

rotunde (mici), apoi parantezele drepte (mari) Ei, in final, parantezeLe
acolade.
Teorema impirfirii cu rest
(V) a, &eN; b * 0, existd numerele naturale unice q gi r (cAt qi rest),
astfel incAt a: bq-tr, r < b.
Matematici pentru clasa a VI-a. Exercilii probleme

Ei ffi
-
,,,', :Sd,' i gralu. rtm!,::'
*
1. Calcuiali, respectdnd ordinea opera{iilor:
a) 240'15 -1240 b) 37' 42+ 231 :11
c) I 3500 :25 28 ' l0 d) 52 . 2-1 + 236 :22 - 132
e) 27 5 '.52 + 3s . 22 122 f) 360720: 3 :23 +2580 -43 . 52
2. Efectuali:
a) 7 + I 5' 1362 + 15' (24+ 48 : 4)l;
b) 1325 + {250:5+ l5 :3'1265 (114:72+2)'651'150};
c) {[(7.3 s)+3'4]:22+5].10 [(4+32).5 60];
d) 1+17'i25:8 [42+8'(200:5 72:2)]'0] 67;
e) (3+ 64 9+.""+369)-(2 +4+6+...+246).
3. Aflati numirul nalural cel mai apropiat de numirul 5362, care la implr{irea cu
37 dd restul 5.
{. Afla{i cel n-rai mare numdr natural, care la implr{irea cr 4'7 dd, cAtul 376.
g. Verifica{i egalitSlile:
a) 172- 132 : (1 7 + 13)117 -13);
b) 153 -t23 : (15- 12Xl 52+122 + 15. 12);
c) (162 16.9+92)1t0+9) : 163+93;
d) 242+24.(.t9+ 13)+ 19.13 : (24+ tg)Qq+ 13);
e) (12 +2\2 : 122+2.12.21+212
D 272 -2.2"/ t6+ 152 : (21- 16)'.
.
6. Determinali numdrul natural x, care verificd relalia:

a) [(x - 5).2 + t4l.2+70:21 b) {[(x+3):a]+8].5 - 12 : 38;
c) 20:{[3'(x 6)+20]:8]+5: 10; d) I0 {29+[(3'x+4) - 5]:5 - 8]:11 :8.
7. Suma a douf, numere naturale nenrile este 53. imp6rlind numdrul mai mare la
numSrul mai mic, obfinem cAtul 9 qi restul 3. Aflali cele doud numere.
E.l)iferenla a douf, numere naturale nenule este 65. ?mp6rlind numdrul mai mare
la numf,rul mai mic, obfinem cAtul 8 gi restul 2. Afla{i cele doud numere.
9.Suma a doud numere naturale nenule este 15. Aflati cea mai micd qi cea mai
mare vaioare a produsului 1or.
tO. Produsul a dou6 numere naturale distincte este egal cu 36. Aflafi cea mai micl
gi cea mai mare valoare a sumei dintre cele doud numere.
11. Media aritmeticd a doud numere naturale este egald cu 14. Afla{i cele doud
numere. qtiind ca unul dintre ele este triplul celuilalt numdr.
,&
ffi Capitolul L \umere naturale
**
12.Dacd a, b, ceN qi a+2b-3c - 23 iar 2a+b+6c:61, calculati valoarea
expresiei a*btc.
I3.Calculati 3a+5b+4c+ l, daci a+b: 12 qi b+2c: i.
I,'4.Dacd a+ b-r c : 15 qi m : 8, calcula{i valoarea expresiei ma* mb* mc.
15. l)iferen{a a doui numere naturale este egald cu 72, iar unul dintre numere
este triplul celuilalt. Calculali produsul celor douh numere.
16. Numdrul elevilor unei clase este 27. Aratali ci existh cel pu[in trei elevi,
dintre cei 27, nlsculi in aceeagi lund.
17. Calcula{i suma cifrelor numdrului 10120 lZ0.
It. Calculali suma cifrelor num5rului 7 .536.23e- 1.
!t. Afla{i numdrul natural -r, dac6 3'+63 : l*.
20. Cristian gi tatdl sdu au suma vdrstelor egal6 cu 28 de ani. Peste 16 ani, tatdl
Ya avea vArsta egald cu dublui vArstei flului siu. Aflali vArsta lui Cristian.
2r. Teodora are 5 ani, iar mama ei are 24 de ani. Peste cAti ani vdrsta mamei va
fiegal6 cu dubiul vdrstei Teodorei?
?2. Aflali suma tuturor numerelor naturale de doud cifre care au proprietatea cd:
a) Cifra zecilor este cu 2 mai mare dec6t cifra unitdlilor;
b) Cifra unitdlilor este triplul cifrei zecilor;
c) Suma cifrelor care formeazd numdml este egali cu i2.
23. Fie N: I ' 2 "3 '...'n+2017 cu r ) 5. Aflali restul inrpdr{irii numdrului N la 120.
24. Aflali restul impirlirii numdrului:
a) A: 2'+7'2"-t la ll;
b) B : 3'+20'3n-1 la 25
c) C : 7"*2+10.'7n-1 la lJ.
25. Determinali numdrul x care veriflci rela{iile:
a) 2' t- 2"t1 ...+2' i : 252'.
b1 3'+3" i +... +3' i - 364.
***
26. Determinati nurnerele de lorma rtb- a + h.;tiind ca ,h - h, = k', ke\[.
2J. Restul imp5r{irii a doub nulnere este 95. iar impirlitorul, avdncl doud cifre,
este dublul cAtuiui. Sd se determine cele doud numere.
2t. Care este cifia unitdlilor num5rului a, dacd reltr, n > 4 si
a: n(n-3)(n-2)(n- 1)(n+ 1)+2013?
Matematicd penrru clasa a VI-a. Exercitii qi probleme

ffi
2. Reguli de calcul cu puteri
Froprieti{i: f. inmullirea puterilor care au aceeaqi bazS

q^. a, : gm+n. ae N*, m, ne N.
2. impdrlirea puterilor care au aceeaqibazd
a^',a'- a*-', a€N*, m, reN, m) n,
3. Puterea unei puteri (a^)' : a*'"; a€N*, rz, ne N.

4. Puterea unui produs (a'b'c)' * an ' bn ' cn' rt, b, c,€N" , re N"
5. Puterea unui cAt (a:b)' : a"'.b"', c, b,e No, ne N..
6. Pentru compararea a doui puteri cu baze diferite qi exponenli
diferili, se aduc puterile fie la aceeaqibazd, fie la acelaqi exponent.
Exermple: , Comparali numerele 416 si 8rr.

R: 416 : (22)16 _232 rar gil: (23)11 :233. Cum 232. <2331
rcztltd 416 < 8r1.
ly' Demonstrafi cI num5rul n: le+28+37 +...+91 nu este pitrat
perfect.
R: Se arat6 cd ultima cifri a lui n este 7 qi, deci, n nu poate fi
pitrat perfect.
i i i) Afla[irestul impbrfirii num6rului a
: (/'' 3n)' 5n + 2n + 1 "7' | 5' + 2' 3 Au
lal7.
R: Avem: a :(2,.3n). Sn+2n+1.7 . l5n +2. 30, : 30,' (l + 14+2)
: l7'30'. Se observ6 ci a se divide cu17, rezultd cd restul
este 0.
*
g. fle proprietate aplicali pentru a calcula?
a) 23 '24; b) 52.53 .50;
c) 4''42; neN; d) 2.21 .22.23.21.2s;
e) ao'ao'Lto'ao, ae N*; 0 3.3.3.3.3.3.3.3;
g 44.42.40.41.4: h) 6:. 6e .613'
t) 7""7""t '7'*?; ne N; j) lo. 11 .12- .... 12014'
k) 9r. 9e.9e-9e.9e; l) Z'Zz '23 ' ...'22014'

m) (n + 1)2'(n+ 1)3'(r+ 1)7; ne N; n) (a+ b)''(a+b)b; a, be N*.
Capitolul L Numere naturale

W
2. Scrieli ca o singurd putere:
-
a) (24)s; b) (126)0; c) (i6)',o;
d) (320)1; e) (5,3)r; 0 l(8,).12;
s) (11'z):.1123; h) (3')' '(321+ '3t2' 1) (2,0)'.
!}. Ce reguld aplicali pentnr a calcula mai uEor?
a) (2.5)6; b) (sr.3.s)r; c) (23'7s)a;
d) (20"37)o; e) (24.3a) 6:68; D Q3.33. s3)2.
g) (2,.)3.21)3. h) (+tz '4+1s'
{. Efectuali, folosind proprietd{ile invSlate:
a) 28:23; b) lO2zots '.1022011; s1 42t:421;
d) 925:90; e) l2a2:122s:126; f) 53 :125;
g) 312 92; h) 2s21)1' i) 8e:4a.
5. Sd se calculeze:
il (21)3:(2zSto; b) (3s)': (3'7)2; c) (5')e: (53)";
d) 3r ' 3e:(32)8; e) 2s '28 '2: (26)2; | 7+'72 :7 '7s:(7\s.
6. Efectuali:
il (2\8-(.2\6; b) (58)o-15t1+' c) (3+)s-9to'
d) 2t2:12sY' e) 324 13+2'
\ 7rr':(7rz1ro.
J. Calcula{i:
a) 4tt ' 3tt l2t1; b) 5ts.3re 1512.15a; c) lza .326 -(2713)2.
-z .2n' 2.
d1 3, 6n-:. e) I5'-1'5n-t'3n' .9"+3 . 5n+1.
D 45r*,
**
8. Calculali, scriind rezultatul sub formi de putere:
a) 61e '87: (4:1: '2:I6a; b) 9:. 276. (3\5 : 817 : (92)3;
c) 25e. (s+;r . 6252 : (1253)2; d) (7')n '49s '3432:Q6)t.
Q. Comparali numerele:
a) 2e2 qi 355; b) 2s5 qi 3211; c) 3ra gi 221;
d) 2r5 si llo' e) 233 qi si g1r.
322; 0 416
g) 915 qi 818; h) 21e $i 92'; i) 165 qi 87.
Matematic6 penku clasa a VI-a. Exercilii

Ei probleme
&
10. Efectuali:
a) 7o + {lQr, . 32113. 72tt . 3tz1s1-2. l2\ ;
b) .3t1a '12s18 . _3t01_20]

11 - {5 + [(4s ,
'
c) 23 _l(2a. 3s . 5a)a:(9 . 125. 4)8+ 9l: 10;
. .31\2.{211. 3r013-421 15a)6:(53)8.

d) 30+2 leu
fI,. Ordonali crescltor numerele:
a) 4a7;3:r. 16::' b) 9a;312;27; c) 273;9s;3t'
d) 83; 4a: 2ro; e) 2'1:45 84"
12. Compara{i numerele'. 466, 844, 6422.
13. Determinali numarul natural x, astfel inc6t: x*(x+ 1)+(x+2)+... +(x+ l0): i 10.
14. Se daunumerele a:243_242_24'$i b:32a.Cate dintre ele este mai mare?
***
15" SA se calculeze:
a) [(32)4'(::;:rz :324 '3; b) [(5''53'56) :(52'52 '56)]5 :252;
.) [(r' +23 + .. *r') +

+zu + ... +26))1 . zt+ .
lzu
8 termeni 63 de termeni
(,,pitagora" Rdmnicu vdlcea 2000)
I,6. Se se determine a, b, c, d, e,f, astfel incAt: aooo : bcdef"
a7. Determinafi xeN, astfel inc6t f'+ : 26244.

""
rt. CAte cifre are numdrul: n : )2a ' 32 ' 4r2 "7 '84 '163 ' 125231
Ii. Determina[i a, b, c cifre zecimale, astfel inc6t ,bc: sG+|1c.
20. Determinali restul impSrlirii numbrului 32005 + 320061 32007 la 244.
I. Numere naturale
* "uouo,ul
.Pitrate perfecte.
3. Cuburi perfecte (Extindere)
Defini,tie Un numlr natural se numeEte pitrat perfect dacd se poate scrie ca

puterea a doua a unui numdr natural.
Definifie: Un numir natural se numeqte cub perfect dac[ se poate scrie ca
puterea a treia a unui numdr nafural.
Exemple: 1. Aritali cd numErul 3(22"+2zn+t) este pdtrat perfect.
:
R: 3(22"+22n+1) 3122"(1+2)l: 3(3.22,1 (3.212. :
2. Ardta[i c5 num6ru1 333 nu este cub perfect.
R: Cum 63 : :
216 qi 73 343 qi observdnd cd,333 este cuprins intre
2t6 qi 343 (cuburi perfecte consecutive), deducem cd,333 nu poate
fi cub perfect, pentru c[ intre dou[ cuburi perfecte consecutive nu
exist[ un alt cub perfect.
*
I. Scrieli pitratele perfecte cuprinse intre numerele 24 qi 150.
2. Scrieli cuburile perfecte cuprinse intre 11 qi 111.
3. Scriefi cel mai mic pdtrat perfect, mai mare decdt 29.
4. Scrieli cel mai mare cub perfect, mai mic decdt 144.
**
5. Ar[tafi c[ urm[toarele numere sunt pltrate perfecte:
a) 12+13'4; b) 24 +32; c) 249 -336:2;
d) 22+33+5; e) 23'9+34+24. 0 102--82.
6. Ardtafi cb urmdtoarele numere sunt cuburi perfecte:
a) 135 +92;' b) 3o . 5ts' c) 122-19; d) (B')*.
J. Scrieli ca sum[ de doud pdtrate perfecte numdrul: 710t-2.49s0.
t. Ardtali cE numErul 22n+3.32n+2+4n.9'*1, r€N, este pdtrat perfect.
***
Q.Ardtali c5, dacd a),c, attnci abc - cba nu poate fi pdtrat perfect.
IO. Verificali dacd numErul 2200+2.(l+2+3+...+99) este pbtrat perfect.
II. Determinali numereleab. astfel incdt numarul A -ot , t, sa fie pAtrar perl'ect.
12. Ardtali c5 orice putere imparl a lui 7 este diferenld a dou6 pdtrate perfecte,
iar orice putere parda lui 7 este suml a trei pdtrate perfecte.
Matematic5 pentru clasa a Vl-a. Exercilii qi probleme ffi

4. Ultima cifrl a unei puteri
Notatic: LJltima cifrd (cifra ttnitdlilor) a numarului natural a se noteaz[: L/(a).
0bse n,a(ie: Dacd ultirna cifrd a numdrului a este n, atunci Lr@): n.
RemarcS: Observdm cd U(.211 - 2; U(.2?) - \ Lr(23): 8; t{2a) : 6; Lr(2s) - 2

qi aga mai departe. Deducem c5, dacd avern fte N*, atunci
u(24\: 6; U(21k" ) .-, 2; Ll(Z+r'+zr: 4' U(21k+') : B.
Aserrf,ndtor', avem:
1. U(34/') : : 3; LI{3+x*z', =.9; {J13tt*,) : 7.
1; [](34k" )
2. U(+k): 6' U(42k+') : 4.
3. Lt04\: 1'. U(lakn'): l; u(.71k*\ :9; tl(.7ak*,) : 3.
4. L(81i: 6; t(3+r+') - s; LI(8+rr:, :4; LI(Bak*3):2.
5. Lr(g)\: l; Lr(92k',) : 9.
Observa{ii: r') Pentru orice fre f'1., avem: L(Ofr) : 0; U(lr) : 1; u(5k') -' 5; Lrl6k): 6.
ii)Dacd numdrul a este pbtrat perfect, atunci U(a)e [0; i;4; 5; 6; 9].
Exemple: 1. Determina{i ultima cifri a numdrului 220i3.

R: Observ[m c5 2013 : 4' 503 + 1. rezultd cd
U(2:ot:) -- 742+tr+t): 2.
2. Demonstra{i cd numdrul 12:os-p7s03 se divide cu 5.

R: Avem: Lr(Lz:os +750r) : U(12305)+ U(7so:; :2+3 : 5.
Cum ultima cifrd a numirului 1230s+7501 este egald cu 5, rezultd
ca el se divide cu 5.
3. Arata{i cI num[rul a:3251+1.2.3.....257 nu poate fi pdtrat

perf'ect.
p, !(r.i) : U(.3t;t'r r t{l . 2.3. ....257) : 3 +0 : 3. Cum ultima
cifrd a 1ui a este egal6 cu 3, rezultd cd a w poate fi p61rat perfect.
ffi
wffi
capitolul l. Numere naturale
*
I. Determinati ultima cifr[ a num[rului 41eae.
2. Determinali ultima cifuL a numdrului 9721.
172.
!}. Determinafi ultima cifrd a rltmdrulai 27
{. Determinali ultima cifrd a numirului l787se.

g. Determinali ultima cifrd a num6rului 2121136s.
6. Determinafi ultima cifrd a numirului 6324 -853.
f. Determina{i ultima cifrl a numErului 1511+2437 -38s.
t. Determinali ultima cifrd a num[rului 3777 +83e .432s.
**
i.Ar[ta{i cd num[rul n: l+22+3t3 +4caa +5 nu este pStrat perfect.
IO. Ardtali cd numf,rul n: a30001 + b20001 -at00t -b este multiplu de 10, V a, be N{.
Il.Demonstrali cd numf,rul n: le+28+37+...-t-9r nu este pdtrat perf'ect.
12. Afla{i ultima cifrd a numdrului 12000 + 42000 + 62000152000.
(Olimpiada locttld, Bistrita-Nd.siiud, 2 00A )
***
l,3. Aflali cifra unitdlilor numdrului:
n: l+Zs+1e+413 +517+ 621 + j2s +...+40157.
14. Determinali ultima cifrd a numdrului n:722000+1.2.3.....2001.
(Olimpiada localit. Olt, 20001
'iJ.
15. Sd se determine ultima cifrl a numSrului 2n+3 . 5 + 63n+2 + 4. 1 11eee, unde ne
(Olimpicrda locald, Clt4, l99t)1
16. Determina{i ultima cifrd a num6rului 3r '3r'33 . ... . 3 r23.
Matematici pentru clasa a VI-a. Exercilii gi probleme

ffi
Teste de evaluare
Test 1
I. Calculali: 12e + 0ro + 50 + 23.
2. Calculali'. 42".23 +(35)10 ' 34e-250+025.
!.Efectuali: 10' {42' 46 :4s--3'17'7t 17t (52)s:58 3l}.

{. Verifica}i dacd: 2a 23 22 -2t -20 : I.
g. Scrieli ca putere: 21 ' 82 ' 43.
6. Comparali: 257 Ei 338.
f. Aflali valorile naturale ale lui -r, pentru care 3' < 24.
E. Ordonali crescdtor numerele: 35;92 qi 273.
Q. Afla{i ultima cifrd a num5rului: 32003.
Test 2
r.. Calculali: J + 15 + 5r + 32.
2. Calcula{i: 3' 32' 33' 34: 3e+(112)s : I lr0+52.
3. Efectuati: 104 : {122 :36+4.172 52+23.25 : (22)41}.
4.Determina{i valorile lui x, pentru care: 3': 81.

g. Comparali numerele: 4s qi 84.
6. Veriflcali dacS: 212 + 272 + 213 : 211
J. Aflali ultima cifr6 a numdrului: 12.002_ 62001 ' 52000. 112003.

8. Ordonali descresc[tor numerele: 120 21 ; 42.
Q.Afla1i ultima cifrd a numdrului: 7.na- 16, unde n> 1.
"&". ('anitolul
I. Numere naturale
W
-
5. Divizor. Multiplu
rl,::r
Divizor: Un numdr natural 6 este un divizor al numirului natural a. datd

existd un numAr natural c, astfel cd a : b'c.
NotaJie: Dacd b este un divizor al numdrulni natural a. not5m: bla (b divide
pe ct), sau a i b (a este divizibil cu b sau a este un multiplu de b)"
Aflim: Orice numdr natural m se divide cu tr si m) cate se numesc divizori

improprii. Orice alt divizor al hi m se numeste divizor propriu.
Observafie: Singurul multiplu al lui 0 este 0. Orice numdr natural nenul este
divizor al lui 0.
Nota{ii: zJ Mul{imea divizorilor lui a se noteazd cu D o.
izJ Mullimea rnultiplilor lui a se noteazi cu Mo.

Exemple: 1. Sd se demonstreze cd pltratul unui numdr natural impar, micgorat
cu 1, se divide cu 8.
R: Forma generalS a unui num6r natural impar este:
n 2k+ 1, rteN. Conform problemei n2-7 :
- (2k+\2 I :
:48+4k+ 1-1 : 4k(.k+ l) i 8, pentru cd prodnsul a doud numere
naturale consecutive k(k+l) se divide cu 2.
2. Aflali numerele naturale n, astfel incdt n+ 4 sd fle multiplu a lui
l5 si divizor al numdrului 90.
R: Divizorii lui 90, care sunt multipli ai lui 15, sunt:
15,30,45 gi 90. Deci rz+4e {15; 30; 45; 90} de unde rezulti
ne {ll 26; 4l; 86}.
3. CAti divizori proprii are numdrul abZ'. daca c6 este cub perlect.
iat ab-c este pdtrat perf-ect?
R: Daca ob este cub perfect. atunci ibei2l:64j. iar
daca ib - c este phtrat perfect, atunci c : 2. Rezultb
cd -abc : 272 : 2a ' lJ, de unde aflam cd are
-abc
(4+ 1Xl + 1) : 10 divizori ctrin care 8 sunt proprii.
Matematicd pentru clasa a VI-a. Exercilii Ei probleme

ffi
t
*
I. Precizali valoarea de adevdr a propoziliilor:
a) 3 |12; b) 45 i 5; c) \ia, ae N"; d) l|eMr;
e)DrGM^w{t;2\; lMr={6;9; 15}; il4{8; h)n{a8
i) D. n D, - CI; j) {2;3; 5} c: Dru.
2.80 de elevi se aqazdin rdnduri, astfel incAt rdndurile sd contind un numdr egal
de elevr. C61i elevi pot fi intr-un rdnd?
3, Care dintre numerele 72, 120,215, 450 sunt divizori ai lui 3600?
4. Scrieli primele 7 elemente ale mullimii Mn, unde ne {3; 8; 14; 41} .
5.Sun-ia de 23215 de lei se plSteqte cu bancnote de 5 lei, l0 lei, 50 de lei. Care

este cel mai mic numlr de bancnote cu care poate fl pldtitd suma?
6. Scrieli mullimea multiplilor de doud cifre a numdrului 13.
**
J. Arita{i cf, numdrul a *
5n+1.3"+5n.3,+1, ne N* se divide cu 120.
E, I)emonstrali cd l7 + 172 + 173 + ... a 17t23 se divide cu 5219.
Q. Detern"rinati elementele mul{imilor:
a)l:{xeN x 3i1s);
b)a:{reN 2x-2139\;
c) C: {xe N 75 (2x+3)\.
Io. Arata{i c[ expresia 15n+1 + 3n .5n+1 3n+2. 5n) ne N* este multiplul lui 165.
II" Aritali cd expresia 2n+2.3n+t+2n.3n+2+6n, n e N se divide cu22.
12. CAte numere naturale de trei cifre sunt divizibile cu 43?
1!.Determinali mul(imea A : {reN I x < 46; x: 8}.
14. Scrie{i toate numerele naturale de doul cifre, divizibile cu 7 gi care au suma
cifrelor egal6 cu 10.
I5. Determitrali trei multipli consecutivi ai numdrului 7, stiind cd suma 1or este 126.
***
16. Ardta{i cd suma aO+n" se divide cu 11.
17. Si se deterrnine nurnercle qbc,astfel incilt abc - ob.br.
IS.Ardtati cd 6+ 62+63 +...+6333 se divide cu 43.
ffi Capitolul I. Numere naturale

-
6. Criterii de divizibilitate
'd,e',:, tiiie,:,.
Criteriul de divizibilitate cu 10
Un numdr natural este divizibil cu 10 dacl si nurnai dacl ultirla cifi':i
a sa este 0.
Un numdr natural este divizibil cu 5 dac[ si nuntai clacli r-rltima cif iL
a sa este 0 sau 5.
Un numdr natural este divizibil cu 2 dac5 gi numai dacl r-rltinra- r:i1l'ii
a sa este A, 2, 4,6 sau 8.
Un numf,r natural este divizibil cu 3 daca si numai clacii sLrnra cifl'elor
sale este un numdr divizibil cu 3,
Un numlr natural este divizibil cu 9 dacd si nunrai dacl suma cill"elor
sale este un numir divizibil cu 9.
Alte criterii de divizibilitate (.Extindere)

Un num6r natural este divizibil cu 4 daca num;luul format din ultimele
sale doud cifre este divizibil cu 4.
Un num[r natural este divizibil cu 25 claci ullirneie: rli,rui cifrc.rlc
sale sunt: AA,25,50 sau 7-5.
Criteriul de divizibilitate cu 10"

Un numhr natural este divizibil cu l0" dac[ ultimele sale n cilie sr-rnt
zeronri.
Criteriul de divizihilitate cu fi
LIn mrmdr natural este divizibil cu 6 dacl este dirieibil ntAt cu 2 cirt
si cu 3.
Un numdr natural este divizibil cu 15 dacd este divizibil atit cu 3
c6t si cu 5.
Matematicf, pentru clasa a YI-a. Exercilii qi probleme
W
*
I' . Care dintre urmdtoarele numere 342, 1246, 571,2013,223A04,3428, 12345,

20090, sunt divizibile cu 2?
2. Care sunt numerele divizibile cu 2, cuprinse intre 123 qi 131?
3. Calcula{i produsul dintre cel mai mic num6r divizibil cu 2, de forma 32, Si
cel rnai mare numdr divizibil cu 3, de forma2),41.
4. CAte numere de forma 5alb sunt divizibile cu 2?
5. Care dintre urmdtoarele numere 2310, 30003 2, 22236, 41214, 597 , 3481,777 ,
sunt divizibile cu 3'/ Dar cu 9?
(b. Calculati suma numerelor de forma ZcAa. diy'izibile cu 3.
V" CAte numere de fbnna a4b sunt divizibile cu 3?

8. Aritali ci numdrul a : 105+ 104+ 103+ 102+ 10+7 se divide cu 3.
9. CAte numere de forma a25 sunt divizibile cu 5?
IO. Cdte numere de forma a6b sunt divizibile cu 5?
11. Care este cel mai mic num[r de 4 cifre diferite, divizibil cu 5?
12. Determinali numerele de forma 52x, divizibile cu 4.
13" C6te nllmere de tbrma 2r6b se divid cu 4?
I4. Care este cel mai mare num6r de patru cifre, divizibil cu 25?
I5" Precizali valoarea de adev6r a propoziliilor:
a') 541 i 9; b) 3 | a3s; t275; c) 25.( d) 2 35354;
{ alobc;c :2b: fl fi 1a725; g1 abco :tO; D 12124/3;

i) D,.cI)r; j) 5764 i 4.
**
16.Determinati numerele de fbrma abc divizlblle cu2, d,acd.345< rb, <349.
IJ.Afla{i numerele cle forma +oZb diuiribile cu 2, dacd suma cifrelor flecdruia
dintre ele este 19.
48. Calcula{i produsul dintre cel mai mare gi, respectiv, cel mai mic numdr
divizibil cu 5. de lonna r7y.
CaPitolLrl I. Numere naturale
W
lQ.Aflali toate numerele de forma aat livizrcile cu 9, und,e a * b.
2O. Afla{i cel mai mic qi apoi cel mai mare numdr de fbrma 5r78r. divizibil cu
15.
21. Ardta[i cd numirul n : )t2 - 712 se divide cu 10.

22. Ardtati c5 num6rul 98+ 10' este divizibil cu 9.
23. Demonstrali cd numdrul a : 2n + 2n

+t
+ 2n
+2
+ 2n+3 + 2n
+ 4
se divide cu 3 1. pentru
orice n numdr natural.
24.Arlta\i cd numdrul ,: obc + bca * rab se divide cu 3.
25. Cdte numere de forma abc2 sunt divizibile cu 4. dacd ab este un pdtrat perfect'?
26.Ardtali cd numirul n: 4+42 +43+... a4201a se divide cu 5-
27. Ardla],"i cd numdrul n:3+ 32+33 +...+3222 se divide cu 12.
2E.Ardtali cd numdrul n: ab- bo + tc - ct se divide cu ll.
***
2Q.Ardtali cd daca 9 divide numdrul ,- obb - hcr'+ caa. atunci ik"t-,',,'rit,
este multiplu de 27.
30. SA se determine cel mai mare num6r natural de forma obr. diuirtbil cu suma
pitratelor cifrelor sale.
31. Demonstrali cd suma cifrelor numirului 100le- 10019 se divide cu 83.
32.Determina{i cel mai mare n. pentru care 10'divide
a : (le + l)(28 +4Q1 + 3)' ...' (9' + 9).
33. Demonstrali cI produsul a trei numere naturale consecutive se divide cu 6.
Matematicf, pentru clasa a VI-a. Exercilii gi probleme .fffu

1S*y,ri
7. Numere prime. l{umere compuse
Numrr prim: Un numdr natural n diferit de 1 este prim daci are ea divizori numai
pe 1 gi pe el insuqi (nu are divizori proprii).
observa{ii: i) Dacdn este num[rprim qi nla.b, atunci nlasaunlb,
unde a, beN.
iz) Singurul numdr prim par este 2. Toate celelalte numere prime
sunt impare.
Numir compus: Orice numdr nafural diferit de 0 qi 1, care nu este prim, se numeqte
numlr compus (are cel pulin 3 divizori).
Exemple: 1. Determinali numerele prime x, !, z, dacd 2xi3y : 25.
R: Dacd y este numSr prim, atunci y < 7 , reztiltd ye {2; 3; 5; 7) .
Dacd y : 7 avem 2x+21 : 25 de unde x : 2. Dacd y : 5, avem
2x+15:25, de unde x: 5. Pentru ye{2;3} nu oblinem solu}ii.
2. Determinali numerele prime a, b, c, dacb a+ b : 108 qi a-b- c :32.
R: DacS a*fi: 108, atunci ct-b este num6r par qi, c;ulm a-b-c
: 32, reztltd cd c este numdr par, deci c : 2. Dacd a+ b : 108
qi a-b : 34 rczaltd, a : 7l s,i b :37. Problema admite solufia
unicS: a:71,b:37,c:2.
*
1. Produsul dintre doud numere prime este egal w 274. Aflali cele doud numere.
2.Preciza\i dacd numirril 379 este prim sau compus.
3. Determinali mdsurile unghiurilor unui triunghi care are doud dintre gnghiuri
egale, dacd misurile sunt exprimate prin numere prime.
4. Aflali numdrul prim care la irnp[rlirea cu 8 dd cdfil7 .
5. Determinati numerele prime care divid suma a patru puteri consecutive ale lui 2.
6. Determinali num6ru1 care are doi divizori si suma 1or este 72.
]. Aflali numdrul
ne N pentru care numerele n* l, n*3, nt 5, n* 17 si rz*29 sunt
simultan numere prime.
8. Determinali numlrul prim x astfel incAt
,$ =*
g. Ardtali cd urmdtoarele numere sunt prime:
a) 137; Q zat; c) 347; g a$; e) 509.
Capitolul I. Numere naturale
1O. Stabilili care dintre urmdtoarele numere sunt compuse:
a) 247: b) ls7; c) 469; d) 679.
1I. Aflati numerele prime de forma: a) 7x: b) 3la: cS 5al: d) \oa.
12.a) Suma a doud numere prime este 45. Aflali cele doud numere.
b) Produsul a doud numere prime este 91. Aflafi cele doub numere.
c) Diferen{a a doud numere prime este 15. Aflafi cele doud numere.
I'3. Determinati numerele prime .x, y Ei z, astfel incdt:
a) x+ 5y+z:24 b) 3x+ 5y+22:38 c) x+y+32 : 30
**
14. Determinati re N qi p prim astfel incAt n3-n*l : ll9+p.
I"5. Determinali ab dacit ob-ab este numdr prim (ab fiind a.b).
16. in jurul unui punct de o parte a unei drepte sunt trei unghiuri adiacente doud
cAte douf, care au mlsurile exprimate prin numere prime. CAte solulii are
problema? Care sunt misurile unghiurilor?
IJ. CAte numere prime impdrlite la inversele lor dau un rezultat de trei cifre 'l
LE. Determina{i numdrul prim p astfel incat J . . {.
3 P-t
=l
IQ. Determinati '
numerele prime de forma abc cu proprietatea cd produsul abc
este num5r prim (abc este a .b. c).
20. Fie mul{irnea A :
lAbc I produsul abc este numdr prim}.
a) Determina\i Card A;
b) Determinali cel rnai mic qi cel mai mare num[r prim din A.
2I. L'Ate nutnere de lorma abc sunt. dacd ab este petrat perfect. iar bc este numar
prim?
***
22. Determina[i abc, astfel incAt p-ob".{2,3,5,7}, iar p este cel inai mic num6r
priir, de f-orma p - ne+9.
23.Afla{i cel mai mare numdr prim, care divide numErul
a - 2, . 5n +2n+.1 . 5n 1122. 52. 10n.
24. Determinali numdrul natural prim n pentru care fiecare dintre numerele iz*J,
n+5, n*9, n+ll qi n+15 este tot numdr prim.
!5. Aflali numdrul natural n, gtiind cd (n-2)143 qi (n+ l) 1506.
2b" Ardta[i cd urmdtoarele numere nu sunt prime:
a) A : 2n+3. 5n+2+1, pentru orice neN;
b) B:2n.5n+1+ l, pentru orice n eN;
cl C: Zab+bzo+ob2, oricare ar fi cifrele nenule a Si b.
Matematici pentru clasa a VI-a. Exercilii si probleme
ffi
8. Descompunerea numerelor naturale in produs de puteri
de numere prime
Teorema fundamentald a aritmeticii

Orice numdr natural compus se poate scrie ca produs de puteri de
numere prime.
Observafie: Descompune-ea unui numir natural in produs de puteri de numere
prime este r;r,ici.
Exemple: 9 = lr: I :2:.1: l00l :7.11.13
180 2.5 432 5200 22.52
18 2 2t6 52 2
I J 108 26 2
a
J J 54 l3 13
1 2',7 J I
9 J
J J
1
1 g0 : 22"32. 5 432 : 21.33 5200 : 21.52. 13
Aflim: Numdrul divizorilor naturali ai unui numlr natural compus, a cdrui

descompuneie in factori este de formap : p\, . py . ....pf;,, este egal
cu:
t: (kr+ 1xft2+ 1).....(k,,+l').
Exemplu: 1B :
2'32, deci numdrul divizorilor lui 18 este:
r: (1+ 1X2+ l) : 2'3 - 6.
intr-adevdr: D,, : { l;2;3;6;9; 18}. Card(D,r) : 6.
*
L. Descompuneli in produs de puteri de numere prime urmitoarele numere:
a) 36, 50, 84,72,100, 200, 700, 1300;
b) 1240, 2010.196000, 234A,2890,3500, 1990, 1500.
2. Determinati numerele naturale ale cdror descompuneri in factori primi sunt
urmitoarele:
o - 23.32.-5t b:2'33'7; c:3'5'72;
d:22.3.52; e:7'11'13; f:2''ll'17.
M*&,"
Caoitolul l. -\umere naturale
'qffi*llv
3. Descompuneli in factori primi qi calculafi numerul divizorilor urmdtoarelor
numere: 24, L20, 72, t00, 150, 324, 126, 649, 1296, 450, 350, 1210.
4. Stabili{i care dintre numerele x qi y au mai mulli divizori:
a) x:450; r:324; b) x:150; y:120;
c) x:72; y:125; d) r:350; y:400.
5. Descompune{i numerele a qi b inprodus de factori primi Ei identificafi factorii
primi comuni ai celor doud numere:
a) a:60 Ei b:I26; b') o:520 qi b:660 c) a:306 9i 6:340.
6. Descompuneli numerele a qi b in produs de factori primi ;i identificali factorii
primi necomuni din descompunerea celor doud numere:
a) a=198 qi b:156; b) o:140 9i b:132 c) a:855 9i b:255.
**
7. completa(i spaliile punctate, astfel incat sa obfine{i propozilii adevdrate:
a) Dacd 48 : 2'.3', atunci n : ... qi m: ... ;
b) Daci 720 : 2n '3m '5p, atunci n : ..., n1: ...qi p : ... ;
c) Dacd 1001 : Jn'lI* '13r', atunci fi: ..., m: ... tip : ... ;
d) Dacd 16900 : (2.5.13)", atunci n: ... .
t. completali spaliile punctate, astfel incat s6 oblineli propozilii adevdrate:

a) DacS 72:a3'b2, attnci a: ... qi b : ... ;
b) Dacd 504:e'b2'c3, atunci e: ..., b: ... $i c: ... ;
c) Daca 1445:a 'b2, atunci a : ... qi 6 :
9. Descompune{i in factori primi numerele A qi B, apoi scrieli sub form6 de
produs de puteri de numere prime produsul I .B:
a) A: 180 qi B : 1260; b)A:720qiB:15;
c) A:400 9i B:36t0; d) A:48 Ei B: 1001.
ro. Afla{i n astfel incat numirul a) 2n '33 si alb1t 12 divizori naturali;
b) 3''52'7 sd aiba 24 divizori naturali; c) 22.3,+r sd aibr 5 divizori naturali;
1
IL. a) Dacd x : 23. 3 . 52, ! : 25 . 34 . 5 . 73 Ei ::x r, atunci descompunerea in factori

.
primialuizeste
b) Dacd x:24.3.73,1,:35.52.7.113 Ei z:x).y3, atunci descompunerea in
factori primi a lui z este
c) Dacd "r:3s ' 5, y:2,. 3r . 7. $i --: (.rr .y)2 atunci descompunerea
, in factori
primialuizeste
***
12. Determina{i numerele naturale q si b, qtiind ca a2.b : 2890.
1!l. Dacd x este un numdr prim, determinali numdrul divizorilor numarului x-r,r.
I'4.Dacd ryz este un numdr prim, determinali numdrul divizorilor numirului
w
Matematicd pentru clasa a VI-a. Exercilii si probleme

ffi
9. Propriet[{i ale rela{iei de divizibilitate in N
1. a I a, oricare ar fi a num[r natural (reflexivitatea)

2. albqib a>a:b(antisimetria)
3. albqib c = a I c (tranzitivitatea)
4. all>a:l
5. a | 0, oricare ar fi ae N
6. a I b > a I bc,oricare ar fi ceN
7. albqialc>a (b+c)qial(b-c);b> c
8. albqialc=a (bd+ce), oricare ar fi d, eeN
9. a I b
= ac I bc, oricare ar fl ceN
10. aclbcqic+0=>alb
11. alb;icld=aclbd
*
a. Fdri s5 efectuali operafiile, stabilili dacS:
a) 6 | (12+30); b) 5 | (7s-ss); c) (63 *28) i 7; d) (15 +24) i 2;
e) 3 | 8'12; t)(2r'73)i3; il s l(23'3e); h)1 1(7+ 15'7),
i) 18 l(l8m-t8n);m2n; j) 143 l(143a+143b-143c); a*b> c.
2. Determinali elementele mullimii:

a)A:{xeNlxl(x+12)};
b)B:{xeNlxl(3x+10)};
c) C: {xeN lx l(ax+15)}.
3. Stabilili valoarea de adevdr a propoziliilor:
a) 2a l a a,ntnci 6l a; Q a I a qi a I b,atunci,1 | b;
c)2 xgi3ly>5lx; d)7lrqi6lx=421x;
e)2 xqi5ly>10lxy; 028 lx=71(x+1);
B)x 26gixl14=x120; h)3lxqiyl12=yl4x;
i)o bqiblc=alc2; j) 3 | (x+y) qi 3 | a 3 | ("r+y)'r.
=
4. Ardtati cd:
a') 11 | (l +2+ 3 +... + 50); b) 26 | (2+ 4+6+... + 102).
**
g.Aflali valoarea lui x, dacd qi (2x-1) | (x+3) qi (x+3) | (2x-1).
fr
x a aprtorur r. l\umere naturale
6. Determinali elementele mullimii:
a) A: {neN I (n+l)l(n+12)}; b) B: {rueN I (n+t)l(zn+s));
c) C : {reN | (2n+t) l(6n +s)}.
7. Ar6tali ci suma dintre un numdr natural de dou[ cifre si rdsturnatui s6u se
divide cu 11.
t. Atdtali cE diferenla dintre un numdr natural de doul cifre qi rdsturnatul s6u
se divide cu 9.
9" Ardta\i ci num6ru1 n : gzs

- 1113 se divide cu 5.
10. Ardtali cd diferenla dintre un num[r de trei cifre qi rdsturnatul s[ se divide cu 33.
II.ArStali cd 12 | (11,+ ll"ot) , oricare ar fl ne N.
A2. Ardta[i c[, dac6 5 | (2x+3y), atunci 5 | (14x+ 2ly) , unde x, .y cN*.
13.Se qtie cd numerele naturale a, b qi c verifici relaliile 29 | (7a+5b+l7c) qi
29 | (4a+3b+8c). Demonstrali cd,29 | (3a+2b+9c).
14. Scriefi numdrul T2:
a) ca o sumd de doud numere naturale divizibile cu 3;
b) ca o sumd de doud numere naturale divizlblte at 4;
c) ca o sumd de doud numere naturale divizibile cu 9;
d) ca o diferenfd de doud numere naturale divizibile cu 2;
e) ca un produs de doud numere naturale divizibile cu 3;
15.Determinali x, qtiind cd 12+;s ssls divizibil cu 3 qi 5x_ l < 29.
16.Determinali x, qtiind cd x+ 13 este divizibil cu 2 qi 3x+5 <32.
*:t*
IJ.Demonstrali cd numlrul n: alca * rd se divide cu 50.
It. Demonstrafi c[ suma a sase puteri consecutive ale lui 2 se divide cu 7 qi cu 9.
I'i.Ardtali cd num[rul n: )2a-11; ae N este multiplu al lui 10.
2o. Demonstrali cd @m +Zgab) i 32.
2A.a) Ardtali cd num[rul N:2n+2+2n+3+Zn+4 se divide cu7, oricare ar fl n eN.
b) Aritali ci numdrul P:3n.5"+2.15,+1 se divide cu 31, oricare ar fl ne N.
c) Ardtali cd numdrul Q:14u+1 +zn'7n+2 se divide cu 9, oricare ar fi ne N.
22.a) Ardtali c[ suma a cinci numere naturale pare consecutive se divicle cu 10.
b) Ardta{i c[ suma a $ase numere naturale impare consecutive se divide cu 12.
Matematicd pentru clasa a VI-a. Exercilii qi probl'eme

ffi
10. Divizori comuni. Cel mai mare divizor comun
(c.m.m.d.c)
db.,."ledilE:',t::
Defini(ie: Cel mai mare divizor comun atr mai multor numere naturale, nu toate
nule, este cel mai mare numir natural, care divide toate numerele
date (notat pe scurt cu c.m.m.d.c.).
Notafie: Cel mai mare divizor comun a doud numere naturale a Ei b se noteazd
q (a; b).
Algoritmul de calcul al c.m.m.d.c.
Procedeu: Pentru a calcula c.m.m.d.c. a doul sau mai multe numere nafurale, se
procedeazd astfel:
1. Se descompun numerele in produse de puteri de numere prime;

2. Se iau numai factorii comuni cu exponentul cel mai mic, care
apar in descompuneri qi se inmulfesc.
Exemplu: 324 : 22' 34 ; 7 20 : 24' 32' 5. Agadar: (324; 7 20) : 22' 32 : 4' 9 = 36
Numere prime intre ele

Definilie: Doui numere naturale a qi b se numesc prime intre ele, dacd cel mai
mare divizor comun al lor este 1.
Exemplu: 36 : 22;32; 35 : 7.'5. Cum (36; 35) : I , rczultd ci numerele 36 qi 35
sunt prime intre ele.
observa{ie: Dac[ un numdr natural n se divide cu doud numere naturale a qi b,
prime intre ele, atunci n se divide qi cu produsul a'b.
*
s. Scrie{i mul{imea divizorilor celor doul numere Ei identifica}i divizorii comuni:
a) 18 qi 32; b) 15 Ei 45, c) 24 qi 20; d) 36 qi 30.
2.Aflali cel mai mare divizor comul al perechilor de numere:
a) 18; 36 qi 48; b) 20; 30 qi 50; c) 54; 36 Ei24;
d)15;60 qi 90; e) 45;72 qi 54; {) 120;240 qi 180;
g) 200; 375 qi 650;
h) 192; 144 qi 156; i) 240;300 qi 900.
g. Aflali cel mai mare numdr natural care divide simultan numerele:
a) 1210; 1690 si 1000; b) 1001;2420 qi 1870; c) 2890; 3610 qi 700.
4" Identiflcali perechile de numere prime intre ele:
a) 10 gi 9; b) 11 si 77; c) t5 qi 24;
d) 169 qi 196; e) e gi 40; f) tzt si 361.
Capitotul I. Numere naturale

W
**
5. Numerele 433 qi 617 impirJite la acelaEi numlr natural n, n * 0, dau restririle
8 si, respectiv, 5. Aflali num6rul natural n.
rb. Numerele 1335 Ei 349 impdrlite la acelaEi numdr natural n, n f 0, dau resturile
15 qi, respectiv, 13. Aflali numdrul naturai n.
7. Numerele 413 Ei 1273 impd\ite la acelaqi numdr natural n. n f 0. dau resturile
17 qi, respectiv, 13. Aflali valorile numirului natural n"
t. Numerele 10271,601;i 1ll3 impdrlite Ia acelaqi numdr natural n" n + 0. dau
resturile 7; 6 qi, respectiv, 8. Aflali valorile numdrului natural r.
9. Numerele 640;277 gi 551 impdrlite la acelaqi numdr naturai n, n + 0, dau
resturile 10;7 qi, respectiv, 11. Aflali valorile numdrulut natural rz.
I.O.Tat6l imparte in mod egal copiilor sai 12 ciocolSlele, 18 napoiitane qi 30 de
cornuri cu ciocolat5. Afla{i num6rul copiilor din familie.
la.Determinali toate numerele naturale cuprinse intre 30 si i00 eare au cel mai
mare divizor comun egal cu 19.
t2.Determinali numerele a qi b, qtiind c6: (a;h):18 qi la; h):108 .
!!.Afla{i trei valori ale numdrului natural n pentru care (65; 2n+ l) este 13.
t4.Determinali trei valori ale numbrului natural iz pentru care (38; n 5) este 19"
15. Determinali numerele naturale de fbrma iU qi :cd gtiind c6 cel mai mare
divizor comun al lor este egal cu 132.
I,6. Determinali cifra x, gtiind ci 32x qi 6 sunt prime intre ele.
IT. Determinali numerele naturale de forma 97x. sriind cA qfu ;i l5 sunl prirne
intre ele.
rt.Aratali cr numerele a gi b sunt J;-.*tr- ele, oricare ar fi fte tJ. unde:

a) a:Sft+ 13; b:5k +B; b) a: 6k+7; b - 5k+6,
c) a: 5k+7; b:3k+4; d) , - 2k+7; b: k+3;
e) ct: 6k+13; b :7k+15; f; a:3k+13 b : k+4.
I'9. Determinati numerele de forma n - ,ltl divizibile cu J5.
20. Determinali numerele de forma:
a) 3x1y divizibile cu 6; b) Ly5I divizibile cu 15;
c) lx2y divizibile cu 12; d) Lyh divizibile cu 18;
Q xaly divizibile cu 36; fl 7x8I divizibile cu 45.
2I. Ardtali cd pentru orice numdr natural n,
a) (5n+3;7n+4):l; b) (5n+13;3n+8):1.
Maternaticd pentru clasa a Vl-a. Exercilii gi probiemc

ffi
.!lw
11. Multipli comuni a doui sau a mai multor numere
naturale. Cel mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c.)
i\oyiuni de teoric
0bserva{ie: Mr"rllimea multiplilor unui numir natural este infinitd, deci qi
nrLrllimea multiplilor comuni a doud sau mai rnulte numere naturale
cste infinit5"
Notatie: Cel mai mic multiplu comun a doud numere nahlrale a si b se noteazS
uu fa: l-l1.
Algoritmul de calcul a c.m.m.m.c.

Procedeu: Pentnr a calcula c.m.ln.m.c a doud sau mai multe numere naturale.
procedim astfel:
l. se riescompun numerele in produs de puteri de mrmere prime;
2. se iau to{i factorii comuni Ei necomuni, o singurd dat6, la
erpclnentul cel mai mare la care apar in descompuneri qi se inmullesc.
Exemplu: Calcuiui c.rn.m"m,c. al numerelor 180; 320 ;i 432:
180 2.s 320 2"5 432 2
18 32 15 216 2
9 32 1 108 2
1 54 2
2'/ 33
I
t80 : 2r.3r.5; 320 : 26. 5; 432 : 24.33
[1 80; 320; 432)
: 26' 3] . 5 : 64-21 -5 : 8640.
Leg5tura dintre c.m"m.m.c qi c.m.rn.d.c
multiplu comun Ei cel mai mare divizor
Prodr.rsul dintre cel mai mic
cirnrun a dou6 numere naturale a qi b este egal cu produsul celor
doui numere.
la; bl' (ct; b') : a' b
*
1. Calcula{i cel mai mic multiplu comun al numerelor:
a) 10; 15;30; b) 12; 24.36; c) 24; 48;12;
d) 90; 100;300; e) 16; 20;48; f) 16; 80; 120;
g) 1B;24;72; h) 18; 45;56; i) 180; 320;432;
j) 135, 270;540; k) 450; 900; 1350; l) 270;405;162;
m) 44;33;66; n) 120; 360 720; o) 36, 42, 16.
.*fiffieL
ffi
ffi
Capitolul l. Numere nalurale
Afla\i la; Dl, qtiind c5:
a) a' b - 120 qi (a; b) : t2; b) a. b : 6084 qi (a; b:1 : 26;
c) a'b : 2700 qi (a; 6) : I 5.
Aflali a 'b, qtiind cd:

a) (q; h): ;i la; bl:720;
20 b) (a; b): 42 ;i [a; b):2t0;
c) (a; b): 18 9i la; b): 630.
Veriflcali relalia [a; bl.@; b) : a.b pentru:

a) a:12 Ei b:42; b) a:54 qi b:63; c) a:120 ,si h.-72.
5. Aflali cel mai mic numdr natural care se imparte exact la numerele 24, 56, J2.
Aflali numerele a gi b, qtiind cd:

a) (a; b): 48 qi [a'b]: 144; b) la; bl: t44 qi a.b : 69tZ;
c) (a; b): I 5 qi la; b) : 360 d) la; bl : 216 qi (a; 6) : I 8.
7. Aflali cel mai mic numdr natural care impdr{it, pe rdnd, la 24, 48 gi 72, dd
de fiecare datd restul 5 qi c6turi nenule.
Aflali cel mai mic numdr natural care imp5rlit, pe r6nd, la 18; 45 si 54, dd
de fiecare dat[ restul 17 si cdturi nenule.
9. Sd se afle cel mai mic numdr natural care impdrjit la 54 d[ restul 53, impnr{it
la36 d5, restul 35 qi imp[rlit |a72 dd" restul 71.
lO. SA se determine toate numerele cuprinse intre 600 qi 2200, care i'mp[r{ite la
25,14 qi 100 dau, de fiecare dat5, restul 13.
II.Aflali cel mai mic numir natural care irnpdrlit, pe rdnd, la 280.490 5i 350
dd de flecare dati restul l2l gi c6turi nenule.
It. Aflali cel mai mic numdr natural care impdr{it, pe rdnd, la 180, 450 gi 540
dd de flecare datl restul cu 117 mai mic decdt impdrlitorul.
13. Aflali cel mai mic numdr natural care imp6rfit, pe rAnd, la 240,600 si 840
d5, resturile 204,564, respectiv, 804.
14.I)acd la ora de sport, elevii unei clase sunt impirlili in grupe de cite ,5, riman 3
elevi, iar daci sunt impdrlili cAte 6 intr-o grup5, r6man 4 elevi. Aflati numirul
elevilor din clasd, qtiind cd sunt mai pu{in de 30 de elevi.
Matematici pentru clasa a VI-a. Exercilii qi probleme Mffi,*

t--
45. Maria planteazd lalele in gridina de flori gi observd cd dacd planteazS cite
15 flre pe un rAnd, sau c6te 1B flre pe un rAnd, intotdeauna rdmAn c6te 7 flre.
$tiind c6 nu are mai mult de 100 de flre, aflali cdte lalele are Maria.
I,6. Trei atle{i se antreneazd pe pista unui stadion qi pleacd in acelaqi timp de
la linia de start. Dupd c6t timp se vor intdlnr din nou la linia de start, dacS
primul parcurge pista in 15 minute, al doilea in 12 minute iar al treilea in 20
de minute?
lT.Care este capacitatea minimd a unur acvariu, dacd acesta poate fl umplut
folosind vase de B litri, 10 litri sau 12 iitri'?
I8. Ana vrea si facd buche{ele din narcise. Daci aqeazd cdte 5 flori intr-un buchet,
ii rdm6ne o floare, iar daca pune 7 narcise in buchet, ii rdmin trei flori.
a) Verificali dacd Ana poate avea un num5r de 101 narcise"
b) Aflafi cel mai mic numdr de narcise pe care il poate avea Ana.
I!.3 vapoare pleacd din acelagi port astfel: primul din 6 in 6 211e, al doilea din
10 in 10 zile iar al treilea din 24 in 24 de z1le. Dacd pleacd toate trei in data
de 3 martie, care este urmStoarea zi din calendar in care cele 3 vapoare vor
pleca deodatd'7
,O. SA se arate ci oricare ar fi n=]\J, rrrr"rr,'

a)A:2n+t.3n+2+2n.3n+1*)n+:.3,, este un rnultiplu al lui 25.
b) B - 2n-2.5n+t+2n-t.5n+2,' 5,-1, este un multiplu allui 4'7.
c) C: 3n+t.7n+t Lr3n+2.7"+3".7"-2, este un multiplu al lui 79.
d) D: 3il+3-2n12 -- 3tr+1.2n+3+3,,.2n,este un multiplu al lui 37"
2I.Fie numbrul ,1:(.3+33 + 35+...+3").Arata{i ci A este un multiplu al lui 30.
22.Daca ubr-iro* c'ub- 1998 . ardtali cd nurnarul ob. esre multiplu al lui 9.
23. Demonstrali cd suma a cinci puteri consecutive ale lui 7 este un multiplu al
lui 2801.
24. Ardtali cd numirul + + + + + 73 + ...+ i00 + I 00 este un multiplu
-Ai: 3 7 32 72 33 3 7
al lui 40.
*
ffi Capitolul l. Numere naturale
-
12. Prohleme care se rezolvl folosind divizibilitatea
t,i';;8,&:i:f&kb,tv.&b!,:',:,
*
Fie mullimea A : {l;2; j: 4;5: 9: I 2;24;36}. Determina{i mullimile: AetD,r;
Ar:Drn; Ar-'Dru; Ar>Mr; AoMr; A Dro; A D.,r.
Stabilili l,aloarea de adevbr a propoziliilor:
a)211546; b)3 I 88100; c)5 I 1790; d)3248 i e;
e) 1001 :7: 015040: 101 g)1765i25; h)x,ur:3undereN,r+0.
3. Determinati nurnerele de forma: a; 32lx: b) l0Or4l ct.r578. divizibile cu 2.
a)-1x25; b) 703r; c) x2I3; d) 44x7, divizibile cu 3.
Determinali numerele de forma:
a) il2r: bl 7l3i: ct l-rx-l: dlrlo.r': e) 8r:r: l) -10r2. divizibile cu J.
Determinali numerele de fcrrma:
a) 217r; b) 10an; c).r24r; d; ZLr0, divizibiie cu 5.
a)415"u blx:OO: c) 7.r14: d1 30rO: e)4xrl: n 3.r.rr. <livizibile cu 9,
a) 132x; b) lZrxl c) x270; d) 4y70, rlivizibile cu 10.
a) l75r: bl tl2r: c)7415: dl 37rdl e)Iqr.r'. divizibile cu 25.
IO. Determina\i x, astfel inc0t:
a) (s3-r; 2) : l; b) (t,tj; 3) : 1; c) (3Zr'; 5) : l;
d) (32r; 4): 1; e) (1x0; 9): 1; fl Qli;2s) - 1.
**
I1. Determinati numerele de forma:
a) 5x3,y divizibile cu 6; b) 7-rl.y divizibile cu 12;
c),tSOy divizibile cu 18; d) &.9, divizibile cu 1,5;
e) t+xy divizibile cu 45; f) 3x1 y- divizibile cu 36.
t2"a) Ardtali ci numirul N: 2332+6226 este divizibil cu 5.
b) Ar6tali c5 num[rul 8778+6336 este divizibil cu 10.
^':
L3. Numerele 297,373 qi 429 irnpirgite 1a acelaqi numhr natural n, dau resturile
l'7, 13 qi, respectiv. 9" Aflati nnmdrul n"
Matematici pentru clasa a VI-a. Exercilii si probleme

ffi
14'Numerele 251, 379 qi 557 impdrlite la acelaqi numdr natural n, dat resturile
ll, 19 si, respectiv, 17. Aflali toate valorile lui n.
15. Sd se afle cel mai mic numdr natural care impir{it. pe rAnd, la 24, 30 si 45
df,, de fiecare dat6, restul 17 gi cAturi nenule.
16" Aflati cel mai mic numdr natural care impdrlit la 55 di restul 53, impdrtit la
50 di restLrl 47,iar impdr{it la2l dd restul 18.
r?' reodora a cumpirat din pia![ rbsaduri de ardei, pe care vrea sd le planteze
in gr[dina qi observd c5, dacd planteazd cdte l0 fire sau 12 fire pe un rAnd,
intotdeauna ii rdmdn 4 fire. $tiind cd Teodora nu a curnpdrat mai mult tle 100
de fire. aflati cAte rdsaduri a cumpdrat.
18'flnnica are trei cutii cu bunatSli pentru nepo{ei: o cutie cu 125 de bomboane,
o cutie cu 28 de ciocoldlele qi a treia cutie contine 20 de prdjiturele. Dupd ce
imparte in mod egal loate bunStSlile nepo{eilor, bunica observd cd i-au mai
riinras -5 bomboane, 4 ciocoldtele qi 2 prdjiturele. c6!i nepo{i are bunica'/
LQ. intr-o clasd de elevi sunt mai pulin de 30 de elevi. in laboratorul cle biologie
stau cdte 3 elevi intr-o banc[, in laboratorul de chimie stau cAte 4 elevi intr-o
banc[ si in ambele laboratoare un elev rlmdne, intotdeauna. singur in bancd.
Aflati citi eievi sunt in clas6, dac[ in cabinetul de matematicd. unde stau cAte
5 elevi intr-o bancd, sunt cupringi toli elevii.
2O. Arita{i cE pentru orice n e NI, ,;;;

a) A:2n+3'3n+)'+2n+2.3t1 +Zn+1.3n+), este divizibil cu 41.
b) B - 2n+3.Jn+1-+-2n+2.7n+2 Zn+1.7n, este divizibil cu 250.
c) C=, 1n+1.'7'+ts3n-2.7n 3n.7n+1, este divizibil cu 191.
d) D : 4u, ?.. 5,,+1 +. 1n+3 . 5n _4n+1. 5,,+2. este divizibil cu I l.
e) l- : 6r+ t + 2n f l. 3,- I + 5. 2,,. 3,,+1, este divizibil cu 33.
0 tr: l5n+z+3n+1'5n 3t1 .5n+ l, este divizibil cu223.
2r. Ardtati ci numdrul 2+2212t 4 ...122{t13 este divizibil cu 7.
22. Ariiali cd numdrul 3+32+33+...+32000 este divizibil cu 120.
2!i,Ardtati cd numdrul 5+52+53+...+5qee este divizibil cu 31.
24.a.) $tiind cd 700:2n.m2.7p, unde m,n,pell, calculafi 3n+5p-2m.
b) $tiind cd a.b:360 qi [a; b] :60, aflali (a, b).
cJ Determinati numerele prime u, b qi c, gtiind cd,3a+2b+6c:34.
25.Ar[ta{i cb numerele a Ei 6 sunt prime intre ele, oricare ar fl neN:
a)a-5n+8sib-ln+ll;
b) ,r : 9n+10 $i 1, : 8n+9;
c)n:2n+J$i b:9n+31.
.&.
ffiCapitolul
ffi
l. \umere naturale
-
13. Probleme cu caracter practic, Numere naturale
tg,d
a. Cristian a invdlat tabla inmullirii. Bunica vrea sd il verifice si ii prorrntc rir u r u

da 2 iei dacd rlspunde corect la prima intrebare, iar la urnrf,toal'ele rfrspuns,.iri
corecte va dubla de fiecare datd suma de bani oblinut5 la rlspunsul anterior.
Cristian rdspunde corect la toate intrebdrile gi primeqte 128 de lei ch-rpl ce
rlspunde la ultima intrebare. Cite intreb[ri din tabla inu:ultirii i-a adresat
bunica?
2. o florSreasd are 85 de trandaflri, 78 de gladiole si 9 t de fire de ir"ezir 5i r,.r,.:a
si faci buchete de cAte 3, 5 si 7 flre, din flori de acelaqi f'el, astfel inc;* lir Lu,r
ii mai rdmAnd nicio floare. Ajutali flordreasa sE decida din ce fcl de flori r,;r
face buchetele de 3 fire, pe cele din 5 fire qi pe cele ctrin i flre. si allall ciilt:
buchete va avea in total.
!}. Bunicul are 38 de mere qi 24 de pere pe care le distribuie in mod egal nepolilor
sdi. $tiind cE ii r[mdn c6te 3 fructe din fiecare f'el, aflati cA]i nepotei are bunicul.
4. Mama a preparat suc de rogii, pe care l-a imbutelia"t in sticle si il aseazi in
cdmar[. Dacd pune c0te 15 sticle pe un raft, ii rdrlin 8 sticle" iur ilacli prine
cite 20 de sticle pe un raft, ii r6mAn 13 sticle separat. Stabiliti er:ite sticl* der
suc de roqii are mama, Etiind cd numdrul de sticle este lltrii marc i,lrcirt 1{}().
dar mai mic decAt 150.
5. Moq Nicolae are 360 de ciocoldlele, 42A de napolitane ii 60() rlc portocale .
Toate acestea sunt impdrlite copiilor de la o creq6, in pungi dc cadon care iilr
acelaEi confinut.
a) Ar[tali ci la cregl pot fl 30 de copii;
b) Ardtafi cb la cresd nu pot fi 40 de copii;
c) Stabilili numdrul maxim de copii care pot fi in acea e rersf,.
6. Trei autobuze pleaci din stalie la ora 8:00, in direc{ii diferite. Primul autohuz
face cursa dus-intors in42 de minute, al doilea in 84 de minute. iar al treilea
in 126 de minute. La ce ord vor pleca din nou, simultan, drn stafie?
l.Ionu!, Diana qi Maria au primit fiecare cAte o cutie clin cele tlci cr.rtii identrce .
care contin cartonase ilustrate cu animale sllbatice. Ionu! le al'anjeaz[ inlr-rur
album, cdte 12 pe flecare paginS, Diana, cAte 15 pe fiecare pagini. iar N4aria,
cate 1B pe fiecare pagini de album, qi constatd cr fieerruia i-au rirnas eSti:5
caftona$e. Aflali cAte cartonase conline o cutie, stiind ci este cel mai mic nirm6l
care satisface toate condi{iile de araniare.
Matematicd penttu clasa a VI-a. Exercifii ;i Orobleme

W
Teste de evaluare
Testul 1
I. Scrie{i mullimea clivizorilor ld 42.

t. Aflali c.m.m.d.c al numerelor 24 qi 120.
3. Aflali numbrui a cdrui descompunere in factori primi este 23 .32 .7 .
4. Determinati toatc numerele de forma 2a51, divizibile cu 3.

5. Determinali numerele prime a qi b, qtiind c[ 3a+ 5b : 41.
6. Dacd (.a; b) : 12 gi la; bl : 168, aflali produsll a.b.
l.Aritali cd numerele a;i b sunt prime intre ele, oricare ar fl ne lJ, unde
q: lln* 12 qi b : 10rz+ 11.
8.Ardta1i cdnumirul: l{:3n+2.7n+1+3n+1 .'1,-3u.7,,*lestedivizibilcu5g,pentru
orice n e l\-
Q. SI se afle cel mai mic numir natural care impdrlit, pe rAnd, la 28,36 qi 48, d[,
de fiecare dat6, restui egal cu 17 qi c6.turi nenule"
Testul 2
Subiectul I. Scrieli numai rezultatele (40 de puncte)
1. Calcul6n d 23 + 32, oblinem rezultatul ... 5p
2. \hloarea de adevdr a propoziliei: 24:23.3 este .". 5p
3. Cel mai mare numdr prim care divide numf,rul 42 este ... 5p
4. f)intre numerele 2s qi 33, mai mic este numdrul ... 5p
5.Numirul 4r se scrie ca o putere ctbaza 2, sub forma... 5p
6"I)acd numdrul -1"16
se divide cu 9, atunci x este egal cu ... 5p
7.Cel rnai mare nruldr cle forma aO aivrz;brt cu 5 este egal cu... 5p
E.Cel mai mic multiplu comun al numerelor l2 qi 18 este egal cu... 5p
Sutriectul II. Scrie{i rezolvdrile complete (50 de puncte)
I'. Calcnla{i c"m.m.d.c gi c.rn.m.m.c. al numerelor 120 qi 234. lOp
2, Demonstrati cd numdrul 61 :2n+saZn+t+3.2n*2; neN se divide cu 46. 15p
3. Pentru s6rbdtorirea unui eveniment, o gr6dinild primegte de la un sponsor 320
de bomboane de ciocolatl,240 de portocale gi 200 de cdrli de colorat.
a) Care este cel mai mare numbr de pachete identice, care se pot face cu aceste
daruri, astf-el incAt fiecare pachet sd contini fiecare dintre produsele primite?
b) CAte bomboane. cAte portocale qi cAte c[r{i sunt intr-un pachet? Z5p
ffiffi
'i-*$esr
Capitolul I. Numere narurale
-
Capitolul II
Mul(imea numerelor ra{ionale pozitive
1. Frac{ii echivalente. Frac{ie ireductibill
Definifie: Dacd aeN si beN*, atunci f, se nume;te numir ra(ional pozitiv

(frac!ie); a se nume$te numdrdtor, iar b se numeste numitor.
Observafie: O fracfie reprezint6 una sau mai multe pdrli egale, in care a fbst
impdrlit un intreg (sau mai multri intregi identici). Numitorul unei
fraclii aratS in cdte pdrli egale a fost imparlit intregul. Nurndrdtorul
aratd cdte p6rli egale se iau in considerare din intreg.
Defini{ie: Daca fracfiile
'Dcl f qi \ reprezintd aceeaqi parte luat[ dintr-un intreg,
ele se numesc frac{ii echivalente.
Observa{ie: Fracliile *;i l sunt echivalente, dac[ gi numai dacd ad: bc.
'Dd
Verifica{i dacd fracliil. li sunt echivalente.
Exemplu:
fr ffi
R:7'90:630 qi 15'42:630. Cum 7'90: 15 '42 rezultd cd fracfiile
sunt echivalente.
Definilie: Fie fractia
,D 9.
l. Dacd a> b, fraclia se numegte frac{ie supraunitarl;
2.Dacd o: b, fraclia se nurneste fracfie echiunitarfl;
3. Dacd a 1 b, fraclia se numeqte fracfie subunitari.
Amplificare: A ampliflca fractia *D cu num6rul natural nenul m, inseamnd a inrnul{i
atAt numdrdtorul cAt si numitorul frac{iei ,u n,'. '''fr:
fl:#
Simplificare: fD cu numdrul natural nenul ra, inseamrid a imparli
A simpliflca frac(ia
atdt num[rhtorul cAt ;i numitorul fracliei ,u -, :
f;t'' tr#
Defini{ie: Dacd o frac{ie nu se poate simplilica cu un numf,r natural dif-erit de
1, fraclia se numeqte frac{ie ireductibili (termenii.fracliei nlt aLt
divizori comuni diferili de l).
Observa{ie: SimpliflcAnd o frac{ie cu cel mai mare divizor comun al numirdtorulr"ri
gi numitorului, se obline o fraclie ireductibil[.
Matematicf, pentru clasa a VI-a. Exercitii Si nrobleme

ffi
-
L. Scrieti, pe spaliile punctate, fraclia l"pr.r"ntutd prin por{iunea haqurat[ clin

urmbtoarele desene:
a)ln-n
lll...: Tt-fr
b)|--*--]-_j..; c)
ttttl_ttl
Kil
,il[Jl]l ffil
...: e)ffi)...; nm' -m)
LLII
n-J
Reprezentat
:r. Amplilicali cu 3 fiac(iilc: #,i#, -'# 3,*,

4. Amplificali cu 13 fiacliile: l, $,
fi, #, W
5. cu ce numdr trebuie sd se amplifice fractia j]. o"rr,ru a obline o fraclie cu
numitorul 192?
6. Ce frac{ie a fost amplificatd cu 16, pentm a obtine naclla
}ffi:
J, Simpli{icati cr,r 3 fracfiile:
3, #, ffi, ff, \}
E. Ce fraclie a fost simplificati cu 8, pentru a obline fracla
fi?
Q. Simplificali fracjiile urmitoare, pentru a obline fraclii ireductibile:
ar
f: urlTnsnr o ffi:
l-39, ., jJ.Pr, n #*
d,
ro. Simprincali frac{ile,ffi, {rt,#,}ii, *ffi, ffi,t#,ffi,
#/,ffi
rr. Determinati nrundrul natural a astfel incat fractiile sr fie echivalente:
a;ffqif; at*qi*
a2. Determinali ne IN, qtiind cd urmitoarele fraclii sunt echivalente:
a1$;i fi; u)
* qi #; ct fi;i[;
d)
r+ ui #' -r
7!1 +i l{; D\} ;i [;
s) lfr +i -r7; n1
Sri$; it"{lJO ri?.
Canitotul tl. lVlultintea numerelor rationale pozitive

ffi
rl.I)etermina{i numdrul natural ,, uuj.jin.0t s[ fie definite urmdtoarele fractii:
il1; a)#i; ";ffi; d1ffi; ")r+30
14. Determinali num[rul natural n, astfelinc0t urmdtoarele frac{ii s[ fie subunitare:
4t; tDh#; c)ff; q\*;
*l!ff; \n*, s)ff; h)T
15. Determina{i numlrul natural n, aslfel inc6t urmdtoarele fraclii sd fie ecliiunitare:
nt n13: dffJ: ,tff: at3#, .rfr:
t3#;1, s)ffi; ntffi: lffi
16" I)etenninali numErul natural n, astfel incAt urmdtoarele frac{ii sh fie supraunitare:
a) l; 6)/4; i*; a1ffi;
.,3,,!, nfr, et#: nffi
IJ. r y,
Determinati numerele s[ fie gi astfel inc0t adevdratd propozifia
,r "] - $, b,''j?:
S. ")+* :tr. f'' ' : *. d)
18. Simplifi cali fracfiile:

l_!. 1 _31. 24. 32. 5. 3. 54. 16. 2a:3!:4a., a2b3c
112'3:.19' 23.33 ' 24.300, 23.a3 ab4c2'
IQ. Determinali a, be N astfel incdt fracliir" * qi
6fu sunt echivalente.
, ***
20.Ardtali ci frac{ia ry, neN se poate simplifica.
2I. Ardtafi ci fracfia #+ este ireductibilS pentru orice num[r natural a.
22. Determinati re IN astfel incdt frac[ia ++,
J,\-J
xe N se poare simplifica cu 2,.
23. Ar[tali cd dacf, fracliaffise simplificd, atunci ea se simpliflcd cu un divizor

al lui 66.
24.Ardtali cd urmltoarele fraclii sunt ireductibile pentru orice zell:
il*#; q##, c1ffi; a)**;
"1\ffi;
25. Simplificali frac{iile, ;tiind
tffi; cd ne N:
91ffi; D 32Liln*4
l_1u t.
4t )il_)u
2
! L-
3n :-2.3n
____ - .
-\
^\3'2'+2n=2+5.2n
", 3. 5n, I L, 5n- 2 _r7 . 5r,
ct2,
1 7n-' +2:_l'
2
^, 7nt y7.2,ta7.2n' . 5,' | .3, + 5n'2 - 3n t -5, .3r
s)52.3t1-15n.3t1
s
^, )-; .
., J,,'2.3n l+Jn.3n 2Lr7n.3n

vtr,,-tffi'
Matematic6 pentru clasa a VI-a. Exercilii qi probleme
ffi
-
2. Forme de scriere a unui numlr rational
Observatia I : Orice numdr natural a se poate scrie sub fonnd de fiac{ie:

.--Lt 2a-3a
Rczuha ca' cQ I - l- T- "
Definilie:
Numtrul format dintr-un nutndr intreg gi dintr-o fraclie subunitard
se numeqte numir mixt.
Exempre: :{, r}; rZ}; rOOf ; a!, a, b. ce i\J, b 1 c, c + 0.
Scoaterea intregilor din frac{ie
Procedeu: Pentru a transforma o fraclie supraunitari in nurndr mixt se scot
intregii din fractie, astfel: se imparte numdrdtorul la numitor. cdtul
oblinut se scrie la intregi, restul se scrie la numdrdtor iar numitorul
se copiaza.
Exemplu: Scoateii intregii din fractia
S. sotug.: se impafie 105 la 17 si avem:
105 = 17.6+3, cle unde rezulta rF:
U#
Transformarea unui num5r mixt in frac{ie ordinarl
Procedeu: Pentru a transforma un numdr mixt intr-o fraclie ordinard se introduc
intregiiin fiacfie. astfel: se inmulleste numitorul fracliei cu intregul
qi rezullatul se'adunb la numdrbtor, iar numitorul rdmdne neschimbat"
1.4+-J :;.
^l - ---:r-
Exemplu: :!O - ll
Transformarea unei fracfii zecimale in frac{ie ordinarl:
Procedeu: Pentru a transforma o frac(ie zecimal5 finitil (exoctii) in fraclie
orelinarfl" proceddm astf-el: se scriu cifrele fracliei zecimale finite
la numdrf,tor, iar numitorr:l este o putere a lui l0 cu exponentul egal
cu numdrul <le zecimale pe care le are fiacfia zecimald flnit6:
oi: *; *#
agccl: ffiffi
ifi; a,bccl:
Procedeu: Transformarea unei frac{ii zecimale periodice simple:
,{b):,$;A,rA:$.
Procedeu: Transfonlarea unei fracfii zecimale periodice mixte:
-anr
l,y +f,,nr\d\ - abctL-bc .
observatia 2: Dach avem o fraclie orclinard ireductibild qi descompunerea in factori

primi a numitorului ei con{ine numai fbctorii 2 qi 5 sau unul dintre
ei, atunci ea se poate transforma in fraclie zecimald flnit5.
observatia 3: Dacd descompunerea numitorului unei fraclii ordinare ireductibile
conline doar factori primi dif-eriti de 2 9i 5, atunci fraclia se poate
transforma in fractie zecimald periodicI simpld.
observatia 4: DacI descompunerea numitorului unei fractii ordinare ireductibile
con{ine atdt factorii 2 si 5 (squ tutul clintre ei), dar si al}i factori primi,
atunci frac[ia se poate transforma in fracfie zecimald,periodici mixti.
Capitolul II. IVlullimea numerelor rationale pozitive
*
I. S5 se introducd intregii in fraclii:
a) z$; t!; t]; rr$; rsfr; rc|; nfi; nof;; o!; z"g, a < e
ul r}, s}; orsl; ++fi; +os!, zfl; I t$; su}; ros]l; ::}}
2. Scoateii intregii din fracliile:
,\ z. 1 1. 25 '. 144.' 31 . 265.,**1!91., 2314. t99. 207 .;
"'1' 3' 8 15 4, 21 16 -2{-,134. 2013 25; n
t9.49. t22.325.79.4t2.333.
"' !8.
r"r , ,
5' 6' 9' 41 11 13, 15, 22, 19' 19 "
!}. Completa{i tabelul urmdtor cu frac{iile din girui:

5,2;7,2(5);0,14; 1,(8): i3Qg;5,(t2);0,(2); 1,84(6); 3,1(85); j,324;2,(i83);
l,aG\; 0,52{17 ); 1,9324; 6,83 I (7); 0,0002; 0,0(02) conlbrm modelului:
Frac!ii
zecimale finite
3,r4
Fraclii zecimale
3,(14)
periodice simple
Fraclii zecimale
3,1(4)
periodice mixte
4. Transformali fracliile ordinare in fraclii zecimale:
", f,_. 4. t3. 6 . 2g_. 1 .49. ts. 153. 64 .
2' 5'25' 12' t6,32,20, 4A, 64, 125,

r.,, 23. 14. l5_. 16. Jl2_" 325 215.96_" 5!4
"' 6' 3' 12'27, 19, 45 , 33 , 21, 54'
g. Translbrmali in fracfii ordinare, simplificind rezultatele:
a) 0,(4); 1.(5); 0,(23); 5,(237);0,(56); 4,(125); 18,(6); 0,(0625); 25,(0004);
b) 0,1(2); 0.2a(5); 2,3(6); 6,4(25);0,123(t); 0,35(45); 0,00(B); 1,2(456)"
6. in ce fel de fraclii zecimale se transform[ flecare dintre urmltoarele fiaclii:
arA*; ur
ffi: o$: o, 1'#, er ffi. n#o*.
7. Determinati cifrele a, b qi. urtf.f lrrla,'

a(,u):2fi; q a,b@:Llt; q rr,b60:ffi.
^1
t. Stabilili cate fraclii de forma de mai jos, .r e N, reprezintd, un num6r natural:
u)
11; u) -,2*; ct. 450
-.
Matematicd pentru clasa a VI-a. Exerciiii si Orobleme
ffi
-
g. Fie qirul de fraclii ordinare: 4tr,
I #2; U3 ""'30'
' 105
a) Cdte dintre aceste fraclii se transformi intr-un numdr natural?
b) C6.te dintre aceste fraclii se transformd intr-o fraclie zecimald finitd?
c) CAte dintre aceste fraclii se transformd intr-o frac{ie zecima16, periodicri

simpl[?
d) Cdte dintre aceste fraclii se transformd intr-o frac{ie zecimald periodici

mixtS?
Io.Determina{i numerele prime a qi b, astfel inc6t:

al f :s.Sr b)
fr 15.(6)r ,t fr" 8.(or))
II. Determinali num6rul ri e N ,astfel inc6t fraclia:

T
a\ yt!;. sd se transforme intr-o fraclie zecimall finita;
5;a
q y#.y sd se transforme intr-o fraclie zecimalirperiodici simpla.
12. Determinali cea mai mici valoare a numdrului neNI, astfbl incdt fracfia ,P*-
! 5//-r .
J/1
_
sd devini o fraclie zecimald periodicb mixt6.
11. Aflati a 235-a zecimaldu nu*r*ir.r),rrho\

I4. SA se afle a 1999-a zecimald a tracliei fi.
15. Determinali mullimile:
a)A:{reNlffiexl;
t4t8
b) B - {re N lffi e-^,,.
xt:
t?t2 -^,,
c)C={neNlffi.N1.
& capitotul II. Mullimea numerelor ra{ionale pozitive

3.
.Mirirea -
sau mic;orarea unei frac(ii
de un numlr de ori (Extindere)
#f$ifinia.rd€i
Aflim: 1. DacS inmullim num[rdtorul unei fracgii cu un numir, frac{ia
m6reqte de acel numdr de ori.
2. Dacd inmullim nurnitorul unei fraclii cu un numdr, fi'aclia
micsoreazd de acel numdr de ori.
3. Dacd impdrlim numlrdtorul unei fiac{ii cLr un numdr, fi'ac1ia
micqoreazl de acel numdr de ori.
4. Dacd impdrlim numitorul unei fraclii cu un numir, fraclia
mire;te de acel nurndr de ori.
,t
I. Micqorafi de 6 ori, in doui moduri, fracyia 2$.
2.Care este fraclia ca.re s-a m6rit de 7 ori;i s-a ob{inut fr.aclia
l]f
')<
!l. Fractia fii t-, marit de a ori si s-a obtinur fractia . n"r.r*inari rrumarurl
,f ..r.
d. Marili de 8 ori fracliile

#t #, *t #,j.m,
.Compararea
4. frac{iilor (Extindere)
dCitro i,ii
observa{ia 1: Dintre douE fraclii care au acelasi numitol", frac!ia care are
numdrdtorul mai mare, este mai mare.
5_2
7 '7'
Exemplu:
Observa{ia 2: Dintre doui fraclii care au acelaqi nurnbrEtor, fractia care are
numitorul mai mic, este mai mare.
9-9
Bxemplu:
2' 7'
olrservatia 3: Dacd fi'acfiile f; At j au atAt numirdtor"ii cAt qi numitorii cliferiti
procedam astf6l : tlfl,clt act> hc. atunci 1. , ,-,. iar clacA ttcl - bc,
aiunci
n Ll
t.5
Pentru a compara doud fracfii zecimale, procedrm astfel:
l. Se comparb intregii (iar dacd avem egahtate);
2. Se compard cifrele zecimilor (iar dac6 aven-r egalitate);
3. Se compard cifrele sutimilor (iar daca avem egalitate);
4. Se compard cifrele miimilor, etc. pAnd una dintre ele este mai mare.
observatia 4: in compararea fiac{iilor zecimale nu conteazd numirul de zecimale.
Matematicd pentru clasa a VI-a. Exercitii 9i probleme
#}&
',,t:.,'5,:,!gifu,,!,,,,:,,,,:,,
t. Verificali daca fraclia fr .rr. mai mare decat fractia $.

t4
al 5. 7;
q *'2, c) 032 > f,;
o,
f ":l'
a) .l 3 . 0,6(5); D 4, ;i.
!.C)ompletali spa{iile punctate cu semnele ,,1",,,}" sau,,:":
^)i ?; * ?, .,3 *' #ur1t, * *' ar

"r
tl *' srfr $; rrlrJ f: utr 1' j)4 +
**
{. Comparali perechile de numere:
a) 5,13 qi 5,2; b')7,24 qi72,4; c) 1,(2) qi 1,2;
d) 0,8(3) qi 0,83; e) 52,13 qi 5,2138; D 4,1283 qi 4,(12);
g A,599 gi 0,5(98); h) 432 qi 430,985; 1) 3,14 qi 3,1400;
j) 2,8 gi 2,80; k) 3,1(2) gi 3,(12); l) 4,57(21) qi 4,5(721).
g. Scrieli eea mai micS fraclie qi cea mai mare fraclie care se poate forma cu
elementele mul{imii A : {Z; 4;7;9; 14}.
6.Cite frac{ii subunitare se pot scrie cu ajutorul elementelor mullimii

A: {3;4;7;9;14}. Care este cea mai mare dintre ele?
**rt
J.Determirrali aeN, astfel incAt 5?.tr p 4

*'32
8. Determina{i numdrul prim p, astfel inc^* ' -p+7 ' -5'
ffi
.ffi'
Caprtolul IL Multimea numerelor ralionale pozitive
5. Adunarea numerelor rationale pozitive
Adunarea Pentru a aduna doud sau mai multe numere ralionale, reprezentate
prin fraclii care au acelaEi numitor, adun[m numdr5torii qi pistrSm
numitorul comun:
a-b*L-al''^
n n , #u.a.b^c-nell-n+0"
Observa{ia 1: Pentru a aduna doui sau mai multe numere rationale, reprezentate
prin fraclii care nu au acelaqi numitor, aducem fracliile la acelaqi
numitor, apoi adundm numdr5torii qi pdstrdm numitorul comun.
observa(ia 2: Pentru a aduna doub sau mai multe numere mixte, fie introducem
intregii in frac{ie qi adun6m fracfiile, fle adundm intregii intre ei qi
fracliile intre ele.
Adunarea numerelor ra{ionale are urmitoarele propriet5{i:
Asociativitate: a* b*c : (ct+b)+c : a+(b+c), Y a, b, ceQ
Comutativitate: a* b : b* q, V a, be Q;
Element neutru: 0 este element neutru: o+0:0*a, V aeQ.
Aducerea fracfiilor la acelaEi numitor

Procedeu: Pentru a aduce doud sau mai multe frac{ii la acelaqi numitor, se
procedeazd astfel:
1. Se gasegte c.m.m.m.c. al numitorilor;
2. Se amplificd fiecare fracfie cu cdtul dintre c.m.nl.m.c. g[sit ;i
numitorul ei.
Exemplu: Aduceli la acelaqi numitor fracliile:
t,f'g t, *
R: Afldm c.nl.m.m.c. al numitorilor: 12 : 22'3; 1B : 2'32;
42 : 2 '3 '7. Numitorul comun este 22'32'7 : 252. impdr:1im
numitorul comun la numitorii fracliilor pentru a obline numerele
cu care trebuie amplificate fracfiile: 252:12 :21;252: l8 : 14
qi252:42:6.
21,5
- in fg _
Amplificam lracliile: n _105.14)l 14.6) 5 _ 30
- 2i;7, TZ -;i7
I.Aduceli la acelaqi numitor fractiile:

_) L i\ 1 . 3 " 9
4$;fi; u)#;#; v)
^\
g. 5
r . v .
9> 2'7; 19,
ttt 24' J6' 48'
2. Ordonali cresc[tor fracliile: *t *, ht &
Matematic6 pentru clasa a VI-a. Exercilii qi probleme ffi
-
3. Ordona{i descrescdtor numerele: t{; fi: Z: tfi: fg.
4. Efectuali:
";{+f; ot-fr*h.#, .t#**.*,

arfr-fl, ,t,2,**-*, o*-?h*a,^
5" Caiculali:
oi js , ,'S, jt,, ulj+ 2r,*.ae N*r .r ,1, n #, ".*#,
ar jr + {. il Zr, t - #r|t nell: ng"-y
6. Ef'ectua{i:
,lf*f; tifi*fi; q15*S; o;$*fr;
*y]*f; nf1*S; slfr*$; f,*$; r,1
i)fs*#; ;t$*f; xlfi*fr; rt#.#

7, Calcula[i:
a) 3,12+l ,24: b) 5,29 +3,7; c) 21,8+6,35; d) 4,12+ 3,825;
e) 7,3+ 156,82.5; t) 11,5 +2,98; g) 0,8 +1,37; h) 133,95+0,187.
A. Un copac inalt de I2f rn proiecteaz[ o umbrb w l$ m mai lungd dec0t
h-rngimea sa. Calcula{i lungimea umbrei copacului.
9. Pentru a prepara un aliaj s-au folosit Zet k-g de cupru qi Sf kg de cositor.

Afla{i masa aliajului oblinut.
r.o.intr-o lacld care cintdreqte 2.4kgse pun ]Dlugde mere. cat cantrreqte lada
cu mere'/
1I'. Ei-ecti-rali:
al z! + z\; rrl +{ + srt; c1t21+ +[; o1 s] + s];
Il. CaicLrlali:
^,1 -' -J't
o'f ur]+f; "l 1*?.#,
o, 1,"i,ri. etlznin**, nlr.,2,+S
L:1.Aduce{i Ia acelaqi numitor nacliitel

0,.]0, *.r30. b,#,*,#
-i. I . 11.
^, 37'u'71' dth;#, #
')
Capitolul II. Mullimea numerelor rationale pozitive
I4. Efectuati:
atl+l* |-l b) ri , | , rf 'f, cr$+ t-ir,1,
arfni,irl, .rf*t-i"-), 0'j 2,t ,L
t5.Un biciclist a parcurs in prima ora 1234 km. in a doua f O| f,r. in a lleia
15,4 km, iar in a patra Afi km. Ce distanld a parcurs in cele 4 ore?
I'6. Pentru a face mai rezistent cauciucul, se adaugd sulf. La lS{} f<g de cauciuc
s-au ad[ugat $t kg de sulf. Cdt cdntdreqte cauciucul oblinut'7

IrJ.Laun centru de colectare a fructelor de pddure s-au-colectat
tone de l4{
zmeurd. afine cu Z| tone mai mult. iar mdce;e.r -a* tone mai rnult dccAt
zmetxd si afine la un loc.
a) Ce cantitate de mSceqe s-a colectat?
b) Ce cantitate de fructe de pddure s-a colectat in total?
I.8. Lilimea unui teren in formd de dreptunghi este ae .rf hm, iar lungimea cu
f] frm mai mare. Calculali cAli metri are lungimea gardului care imprejmuieEte
terenul.
I'9. Un vaporaq merge, pe apa linigtitd a unui lac, cu viteza ae Sl nr pe secnnda.
Cu cAt ar merge pe secund6, dacb acest vaporag ar inainta in sensul curentului
unei ape curgdtoare, care are viteza Oe f f m pe secund6'.'
20. Efectuali:
2.
a) 0,(2)- l,(5)+r.
J
b) 1,2(3) + 0,3(2)+2,4(5);
c) 1,6 + 0,(6) + 0,2(5); d) 1;+ 2.3(4) + 3.(1).
***
2L. Efectuati:
,) rsz " r3* r z]u, r -' |* rS,
ur j++-++$**.*. ll.
-2u-F'
c1 + l,(3)+ 0,2(5);
$+o,s
or j: r 2,1.s* i.,, ,.?r,
22. Ardtati cd'.
r l.t.
,,,Irl*l* l0 ...'30-,.
",9'g brf-+-*- +$.2.s,
^,I,I I- _1_2. d)+*+.++.
''8'g lo "' io-3' .+
*,tr,
^r4- l _ I - I *
"' 5 - 101 102 ' 103 "' * #.0.
23. Determinali mullimile:
a)A: {reNf }':rt:tf; b)B: {.reNJl +.+.#}
MatematicS pentru clasa a VI-a. Exercilii gi probleme ffi
6. Sclderea numerelor ra{ionale pozitive
Sciderea: Pentru a scddea dou[ numere ralionale, reprezentate prin fraclii care
au acelaqi numitor, scldem numlritorii qi plstr6m numitorul comun:
fr - *,a, 6, r€N, n * 0, a>b.

observa{ia l: Pentru a sc[dea dou6 numere ralionale, teprezentate prin fraclii
care nu au acelaqi numitor, aducem fracliile la acelaqi numitor apoi
scddem num6r6torii Ei pdstrdm numitorul comun.
observafia 2: Pentru a scddea doud numere mixte, fie introducem intregii in fraclie
qi scldem fracfiile, fle scidem intregii intre ei qi fracliile intre ele.
I. Efectuafi:
q#-*, qz-?; ^'__8 3- 5.
"'11 11 11'
offi -fi1' .,17_ 3 6.
-, 64 64 nrz-5
t) 4 .-.
64. ;:i 1i1. ae'.,.
2. Efectuafi:
1 -l_.
a)7-1: 1 I .2 l
^,, b)j-t: .)i !.:
aifr- r!, ili #: n* "r- h
3. Calculali:
a) 5,48 -3,16; b')7,5-3,24 c) 9,18-2,178;
d) 0,45-0,098; e) 6.981 fl 9*5,438;
7,13
g) 7,1 5,42; h) 12- 11,998; i) t'7,3-17,287;
j) 5,4-5,39; 273,4-27,34 l'\ 5,17 --4,9832.
k)
4. Suma a doua numere este egala ., 3* DacI unul dintre ele este
fr. afla1i
celSialt numdr.
g. Diferenla a doud numere este egali .u iar unul dintre ele este
+. )!. Xn^y
celSlalt numir.
5)?2-!- 9" 1 ')
ol1
''8 3 5' -, 8
tr I
15 t2- 20. c)2-li:li,
;'5-Z:L A+
"'6 3 2
J. Efectuali:
-1.
3' e)1,5-0,(15):1,45;
+-+ +:+
"'
17
,, 24 f,.8' 0$ l, ct*- t, at#-1,
13
''^' l8 5.g'
5 7.
r1*-#'
{ 1
srl{-t; o*-*;
;r
t)n-gI;- :l13-j6-; ,'7 l.
k)g-5; Dx-+-
Canitolul II. Mullimea numerelor ralionale pozitive
I
E" Efectuali:
7 1 \ I l.
,)16* h,5 7 2, 3
,)E-ZO-5*iO
+-E,n 2'. 4i
_1.
ctA-7 l*8 Z.
^,5*3 6-7T-J' ,r,,5*3 l_l_3.
u'16-20 m 5-m'
7 5 _7 l.
era-32-16-B-2,
-,_3_ nl- 3 -q,18
,tJ tCr 5, J l
5.
9. Efectua{i:
a)2.15-1.4 )^l_.
-,43
r,, _L go. c)5-27:
I
2 B.
o I )t
e) 2.1(J)- li - 0.1:
d) a1ft - 3;
I I
l)
ib - T4 - t'2.
lO. Efectuali:
,, (+ +) - (* -,1), ,i
ur (sf - +J) & +)
I,I. Un muncitor a cl'ectuat in prima
I alntr-o lucrare. a doua zi a efectuat fr
din acea lucrare, in a treia zi a efectuat cat in primele doud zile. Ce parte din
lucrare mai are de efectuat ?
a2.lJn vaporaq merge, pe apa liniqtitd a unui lac, cu viteza ae af, m pe secundd.
Ce vitezi ar avea vaporaEul dacd s-ar deplasa impotriva curentului unei ape
f] m pe secundS?
curgdtoare, care are o vitezd de
13. Fie nunrerele: o_ 2' 3' 4 -5 -' "' -- 1000 sr""-D:- I - l' .. *
secalculeze,_b:
J-4-r oqq 2 I' +- fr. sa
L4. Aratati ,ir;' - A:I :_J--,,-,

nW O. ne | ,
*
15. Folosirrd egalitatea , - I - * re Nx calculafi:

l-l-,1 ^;-D
t.2 2.3 "' 9S.100
16. Calculali:
e : I.l
or rt + I
ot l0 I"32 "' 89.90'
3 I
t I 1-...I
b)s.:Td.ff *lT.t2 - -- +q"50"
I
^r"rJ - I I r
L
' 20.21 -' 2l .22 ' "' 7s ' 80'
u' c - I -.. I r
r\ 14 "' - I
50'51 51.52 99'100'
Matematici pentru clasa a VI-a. Exercilii qi probieme

ffi
7. inmul{irea nurnerelor rafionale pozitive
inmultirea: A inmulli doul sau mai multe fi'ac{ii inseamni a inmulti numf,r6torii
intre ei si numitorii intre ei.
A.C r ,*
6 A: r\ $1 ,. d€l\
' --g'C n. ce-\,.:,
b.d,
observatia 1: Se recomandd ca, inainte de a efectua inmullirea fracliilor, s6 se
efectueze simpliflcirile posibile.
ohserva(ia 2: Pentru a inmulli un numSr natural cu o fraclie, se inmulleqte num[rul
natural cu numdrdtorul fractiei, iar numitorul rdmAne neschimbat:
,^. A 4:4 ^ ^-irr î I--rr*
n'h- - b.n.l/et\slDet)
ohser'atia 3: Pentru a inmulli douf, sau mai multe numere mixte, se introduc
intregii in frac{ii, apoi se inmul{esc fracliile intre ele.
Proprietl{i:
1. Oricare ar fi qi numere rationale, .
f; f, f; fi este un num6r ralional.
Comutatiyitate: 2. inmultirea numerelor rationale este comutativd.
aL'('U
6' A: d' -b
Elementneutru: 3. Numdrul ra{ional 1 este element neutru pentrLl inmul{irea

numerelor ralionale:
t t:frt:i;
Invers: 4. Orice numdr ra{ional nenul }
f, are un invers notat qi:
a.b-b.q-,
h a-o h-t'
Asociatiritate: inmullirea numerelor ralionale este asociativd:
s.lg.9\--la.e\.C
Di,rributivitare: 5. inmuttirea numere ,l"rl{rr"t^!r":f,. fl,r{rriva rara de adunare
si de scf,dere:
,,2 (, :t:fr ; t i, iitf; (,).i)_fr i _ fr i,
6. Oricare ar fi numarul rational ?. atunci
Dhh I .O: O.e! - O.
ffi Clapitolul II. Mullimea numerelor ralionale pozitive

-
I. Efectuali:
a)4'f,:
?5_1
b)fr 6: c)s'1,ft: a)
f5 r; e1:f'o;
o 13 3, g1z [ ! hl 5 0,(36)r i) 15^ 1,3(4); j) 3 '0,(-?).
2. Efectuali:
)\ I
^tL 1, ur fr fo-, "'24 16'
a:t? tr #, ,, I fs *1, n rt zf,
g1 r] zf; h) 3f $ z\; i) 1? o,a .
13+
3. Afla1i numirul ralional mai mare O" * ori decdt 2|.

**
{. Efectuali inmullirile:
,)# + li !, o* + * +,., * Bj Il1q?o . - .aY.
74'
d) # * * *, .)* loitJ'f, t, i * 9'
5, Dach a' b : * ql , : 2], calcu lali a' (b ' r).
6. Calcula{i (a' b)' c, dacd o' c : 1,2(5) qi a :
#
***
T.calcnlati a'bdacdr:?++ #$ib-iZ + :+
1+2+3-t' '+20
E. Ardtali c[ daci a - $i b : atuuci a'be N"
'8,#,
(L |
9. Ararari ca:nyn-!-r k1-: Lk \n n+ k)'\
IO. Calculali sumele:
a)sr:*+*.+* *fip;
b)s,:#+;-+7f * *ezk'
^\ c - I I I , ,
c,rr:74- 4.6-- 6.g ,..., -l7012,
r\c I
u'r+-1.5 I - I - "' - I
5.9'9.Ii lol.lo5'
II.
a)s, :r't'#**.
CalculaJi:
*qf,
b) s2-*-r+**ln++ *#o
Matenraticd pentru clasa a VI-a. Exercilii 9i probleme
-
8. Aflarea unei fractii dintr-un numlr
tiii:1..::*ii::::,,{iitb:$b:
ohservatia l: Pentru a afla o frac{ie dintr-un numir natural, se inmulfegte ftac}ia

cu rrumdnrl: f Aln c este egal cu: f ., = o a. b. cell, b *0.
b b--'
^',
observafia 2: Pentru a afla o fraclie dintr-o fractie, se inmultesc cele douf, frac{ii:
fn Oin ',
d
este egal
-o cu--'b*. \: a.
d--' cell,
h, de)l*.
',',,::.'8:d"','.:ieio,ly,dm'|,::'.:,::,':,
!. Calcula{i:
a)
,'n din 240 m: brf, din t84 kl:
i din 108 m2: c)
O;
fr ain 2,16 krrr; e) 0,(3) din 180 kg; q z! atn x s.
2. un clreptunghi are lung_imea de 5] m. Li{imea ..t" 1} din lungime. calculali
perimctrtrl drcptunghiului.
3. intr-o ;coalf, sunt 504 elevi. dintre baieti. Cate fete sunt in gcoald?
"ur"frsunt
4. calculali' ] ain ff ai,-r t] ai, t? or, ôolll

5. intr-o livadr sunt 120 cle pomi fiuctif-eri. Dintre aceqtia rrn, meri. sunt
f,
pruni, iar restul sunt nuci. CA{i pomi de fiecare fel sunt in lit,ada ?
f
6.LIn eler,.are 120 lei. cu o zecime din sumd igi cumpdra o culegere de
matcmatica. cu f, din suma rdmasa ipi cumpara un penar 5i cu din noul rest
f
iqi cumpdrh o trusd performantd de geometrie. ce sumr ii rrmAne elevului?
7. un calStor parcurge un traseu de 800 km, astfel: in prima zi parcurge din
t
traseu, a doua zi parcurge
I oi, .. a rbmas, iar a treia zi termind traseul. c61i
kilonretri a parcurs a treia zi'l
8.un autocar cu excursionisti parcur;:;,.rr", de 1200 km, astf-el: inprima zi

parcurge
{ din trur.u. a doua zi } ain rest. a treia zi} ain nout rest. iar a patra
zi termini traseul. Ardtali cd autocarul a parcurs acelagi numdr de kilometri in
fiecare clintre cele patru zile.
( apitolrrl ll. Multirnea numerelor rationale pozirive

ffi
-
9. Un excursionist
.t1
a parcurs un traseu de 1500 km, astfel: in prima etapd a
parcurs din traseu qi incd 60 de km, in a doua etapd a parcurs din restul
f f
traseului qi inc6 50 de km, in a treia etapd a parcurs fr ai, noul rest, iar in
cea de-a patra etapd a ajuns la destinafie.
a) C6!i km a parcurs in prima etapd?
b) Cati km a parcurs in a doua etapd?
c) C6!i km a parcurs in ultima etapl?
1O" La un magazin s-a adus, spre vAnzare, o cantitate de 240 t de fructe qi legume,
11
astfel: din intreaga cantitate o reprezintl cartofii, 6 din intreaga cantitate
i
o reprezint6 morcovii, iar restul cantitilii sunt portocale.
a) Ce cantitate de cartofl s-a adus la magazin?
b) Ce cantitate de morcovi s-a adus la magazin?
c) Ce fraclie reprezintl cantitatea de portocale din intreaga cantitate?
9. Ridicarea la putere. Reguli de calcul cu puteri
Puterea cu exponent natural a unui numlr rational pozitiv

Definitie: Fie a un num[r ra{ional pozitiv qi n eN*. Puterea n a num[rului
ralional pozitiv a este un numlr rafional notat c\ a",
,": !:a.:::y,
de n ori
unde a este baza puterii, iar ru este exponentul puterii.
Observalii: i) A ridica o fracfie t, U * 0, aeN la puterea reN, inseamnd a
'"' ({\'
ridica atdt mtmdrdtorul cdt gi numitorul la puterea n: : a'
\bt bn'
ii) Prin conven(ie, ao : l, a * 0.
iii) 0o nta, are sens.
Reguli de calcul cu puteri

z, n eN:
Fie a qi b doud numere rafionale pozitive, iar
inmulfirea puterilor care au aceeagi bazi
Reguli: Pentru a inmulli dou[ (sau mai multe) puteri care au aceeagi baz6,
proced[m astfel: se copiaz[ baza qi adunl exponenfii.
an.a*: an'm
ir4pIrlirea puterilor care au aceeagi bazE
RegulI: Pentru a implrfi doul (sau mai multe) puteri care au aceeaqi bazd,
procedlm astfel: se copiaz[ baza qi se scad exponen{ii.
at:an:Qm-n'm)n
Matematic6 pentru clasa a VI-a. Exercilii gi probleme ffi
Ridicarea unei puteri la alti putere
Reguli: Pentru a ridica o putere la altd putere, procedbm astfel: se copiazE
ba;:a qi se inmultesc exponenlii.
(gn)rn - On m
Puterea unui produs

Reguli: Pentru a ridica un produs la o putere se distribuie exponentul fiecdrui
factor al produsului.
(a'b):an'bn
Puterea unui cet
RegulS: Pentru a ridica un cAt la o putere, se distribuie exponentul at6t
deimpdrlitului, c6t qi impdrlitorului.
a":b"' b * 0
('a:b)' :
observatie: impdrlirea fracliilor se va dezbate mai amplu, in subcapitolul
urmdtor.
1. Calculati:
,l (*)', bl (*)', (3)', ar (*)', (?)',
"t "t
o (rz)', er (i)', n, (i)" rr (i)*, i) (+)'
2. Calculali:
a) 0"23; b) 0,33; c) 0,52; d) 0,62; e) [0"(6)]3;
f) 1,2'; g) 1,32; h) [0,1(2)]2; i) [0,(3)]a; j) [0,2(l)]r.
!}" Calculali:
a) 0,22+0,32; b) 0,52 +0,22: c) 0,(3)3 + 0,(6)2,
d) 3,52- 1,23; e) 7,12- 1,23 f) 3,2, 2,32;
g) 0,12-0,31; h) 3,14 1.23 t
-0,5r.r,23
:
(?)"
4. Folosirrd regula e"+',, scrieti sub forma unei singure puteri:
.
en am
(+)' b) (?)' (?);

(+)' (1)"
")
d) (3)" (?)'- (?)',
(fr)'' (*)'"'
")
.) D (?)" (+)'r (3)",
,) (+)"' (*) (*)-',
5. Scrieli sub forma unei singure puteri:
h) (+) (1)"
a)3,27.3,25.3,2; b) 5,34.5,3e.5,320;
c) 1,510.1,5.1,57; d)0,47.0,43;
e) 0,910.0,920.0,930: fl 0,5 .0,52.0.53 . ... .0.520.
,,g&.
ffi Crpirulul II. Nlultirnca nrrmerelor rarionale pozitive
'!s@'
-
6. Fcrlosind regula a''.a' - a*-ni m ) n, efectuali:
(3)"
,r (3)", b) (3)', (3) , (3)"
.r (?)'''(?)', d) (?)"'(?)",
")
(*)",(*)'-' o (+)",(1)"'(1)-'
*) (3)'',(?)'',(3)' h) (1)",(?)"'(?)",
i) (+)'',(l) ',(1), i) (+)",(*)"
f. Efectuali:
a) 3,27:3,2s; b) 5,310: 5,3 : 5,38;
c) l,2tt :1,2e;
d) 3,8e0: 3,888 : 3,8; e) 2,514'.2,512:2,52; f) 0,3'o:0,3 :0,320
8. Folosind regula (a')* - a", scrie\i sub forma unei singure puteri:
,, [(3) ]", o, [(i)']', .,{[(+)']'i',

ur
{[(])-]']'" ") {[(+)']']*; 0 {[(?)'-']"-']',
g) [(0,30)']t; h) {[(1,3')3]o]t: ; i) [(0,7ree4)2035]0.
9. Folosind regula (a' b)" : e' ' b', efectuafi:
")(+)'(*)"
(1t)' (1)',
(?oL)'
o)(;)'(#)"
d) (;)"' (?)"'
')
1o. Folosind regulile de calcul cu *,*r, efectuali:
")
(+)' (i)' , (*)" b) (?), (?),, , [(?)']",
.) [(+)']-' [(+)-]" 0 [(+)']' (?)' ,

'(+) [(?)']"
")
(;) [(;)']' , (i)'' 0 [(+)-]' (#)',[(#)']"
*) (]+)' (.++)' (J+)' [(1+)']"
'
n) [(+&)']' [(i+)']',(#) '(1+)"
II. Ef-ectua1i. folosind regulile de calcul cu puteri:
a) 0,21 '0,28 :0,214; b) (3,5e)2. (3,50)' : (3,51e)2;
c) i,43 .(],411 : (1,43)5; d) 1,78 - 1,7 . (1,73)2 : (1,71)2;
e) (1,9a)8' (1,9s)4 : (1,9r0)s; 0 [0,(3)]'' {[0,(3)]']' : [0,(3)]11
Matematicd pentru clasa a VI-a. Exercilii si probleme

ffi
12' Scriefi fiecare numdr ralional pozitiv, sub form6 de putere cubaza indicatr:
^lf.}.., {1; bl *I cu aara !; ") # ;, uara!;

buru
d)
# cu buru i; e1ffi cuauru]; I I cu aaza ffi;
s) # co bara 11; D # w baza !.
r3. Scrieli sub formd de puteri care au aceeaqi bazd, apoi comparati numerele:
il(*)- qi (i)" ur (z?)' si (f)',
.) (#)" n,(*#)" d) (f)'o ri {;0,16y1,,1,
14. Scrie{i sub formd de puteri cu acelasi exponent, apoi comparati numerele:
(+)" qi (+) b) [0,(3)]24 qi (0,5)36:
") '
c) [0,(1)]" qi [0,(3)],0; 0 (+)' qi (+)-
15. Determina{i numdrul natural -r, ;tiind cI:
a) 0,3.' :0,027; b) 0,2,: 0,04; c) 0,5, :0,0625;
d) (0,2)2:0,0016; e) 0,3''+2:0,0081; 0 0,2,*2:0,00g;
g) 0,4'nt - 0,064; h) 0,9.-*2:0,81; i) (2,13,)1 : l;
j) O,Z' a:0,0016: k) 0,22..-::0,00032; l) 5,9:..-i:5,9.
I'6. Determinafi nurnirul natural n, pentru care:
o (?)' : $, aa
ll)' :!; i (i)'.' : t,
d) (+)" : ;L, ")
(+)'' ' :#, o ro,(3)r2. , : *,
-, /ll
E, \"-t
\13, - -11L.
T*. htt0.5):, r:: -l-.
IJ. Efectuali:
q (+ +)' (*)' (*)-, or [(? - *)']' , (*)'',
'
.r (1* +)' * ' [(*)']" oy * +]' . (0,5,)o ,
[o,r(O [(])']'
It. Afla{i ,re NI, astfel inc6t:
b) (+
"r(1 3)': *2, 1 tr)':*,
.) (3 ?)"':T, 0(+ 4i+.':+,
***
re.Fie t:1o+.+* *# Ararali cas<|
20. Determinali x, ,ve ld, astfel i".at .0,r,]*, (])t]:,
[({)tt [0,1:;,
21. Ardtati cI au loc urmdtoareie inegalititi:
q*.#+#* " + #< 1; b)+_r+.+,- "' -t-i0002
| .-"t
- ''
Capitolul II. Mullimea numerelor ra{ionale pozitive
10. implr{irea numerelor ra(ionale pozitive
Invers: Inversul unui numlr ralional pozitiv nenul, reprezentat de o frac{ie

ordinara f. este numarul ralional reprezental prin fraclia f,-.
D
Observa{ie: Pentru a inversa un numdr ralional, reprezentat printr-o frac{te

zecimald. acesta se va transforma in fraclie ordinard.
Observa{ii: 1. Produsul dintre,rn numdr ra{ional gi inversul sdu este egal cu l:
ah : l. unde ct. b+i t'
i; ;
2. Inversul unui numdr ra{ional nenul a se noteaza cu },
3. Pentru a impdrli doud numere rationale pozitive, reprezentate
prin fraclii ordinare, se inmulleqte primul num[r neschimbat cu
inversul celui de-al doilea numdr.
cr L'-q.d ..^^. ae1l.
__rr b,
L
=
b. d fi.f, unde c, deld*.
4. Pentru a impdr{i douS numere ra}ionale, reprezentate prin frac{ii
zecimale flnite, proceddm astfel: se inmul{eEte atat deimpdrlitul cAt
gi implrlitorul cu aceeaqi putere a lui 10, astfel incAt impbr{itorul
sd devind numdr natural, apoi se efectueazd impbr{irea, iar cAnd
ajungem la virguld, se aqeazd virgula 9i in cdtul impdrlirii.
5. Pentru a impdrli doud numere ralionale, reprezentate prin fraclii de
tipuri diferite, se transformd atAt deimplr{itul, c6t gi impdrlitorul
in fraclii ordinare (ireductibile), apoi se efectueazd imp6r{irea.
*
I. Scrieli inversele urmdtoarelor numere:
il1; lDfi; .) 1#; r-fr; o1 e1+]; D 0,2,
e) 4; r,)#, i) 0,25; j) 0,(6), k) 0,5(7); l) 3,1(23).
2.Efectuali, scriind reztiltatll sub formd de fractie ireductibili:
^1f, ' l;
u1
J: |; q ft,$; al!:fr;
^, l8 . 9.
't 25' 40'
qB,#, e$,f,; n1!:fi;
\*,H, ,,26 . 169.
J'9.5T, rrffi:fr; ,.34 . 51
'r 9 'l8'
3. Efectuafi, scriind rezultatul sub form6 de fracfie zecimald'
a) 25,4: I0; b) 3,14: 100; c) 734,9: 1000;
d) 0,2: 1000; e) 3,1 : 100; f) 5: 1000.
Matematicd pentru clasa a VI-a. Exercilii qi probleme
&
{. Efectga{i: -
al zj: 3|; a1r] : r{; q zl: s;
a1] , z$; e1+l: fi; D3+,+
g. Efectuali:
a) 18,88 : 3,2; b) 10,99:3,14; c) 45,632:6,4;
d) 3,598 : 0,7; e) 0,81:0,5; Q 9,88:7,6;
g) 14,04:3,12:. h) 127,4:9,8; i) 2,5:0,04;
j) 0,86 :4,3; k) 0,014:0,07; l) 23,564 4,3.
6. Ef-ectuati:
3 .',14.1.
^, 20' 15' 7' r;f:ffi:$; _7 S ?r
'' g' 12' l0'
I .
"' ^\
d)*,# #, ^.,
15.9.12.
") 2g' 7 5,
1A
fl 3:21: f;.
.
'r. Calculati:
(B;3) +, o) ({L. .r (t* tr) ,r*,
+) '3,
a)
o (3+ * ?) ' 0,8(3); q pI-t) '9, 5

t(rL+s[):ft
8. Calculali:
"1 1 51 -1 .4
. )1
alf; ur
9. .)#r
),
d)
1i; e) --i r
"-)
5
3
1 4, t2r G
;
')
Ii
2l 2 ,5
)- _v
.. 6
c)+;
4t
h) t25
t4 \?; Jtg.. r.);f?. 1)
150
34
5 9 '12 300
**
t. Mara vrea sb cumpere 4,5 kg de zahdr, iar acesta este ambalat in pungi de
0,9 kg. Cdte pungi de zahdr trebuie s5 cumpere Mara?
t'O. Determinali numdrul rafional O" de ori mai mic decdt E

#
rr. cdtu I unei imparfiri este fi iuro.,*r;;;,.,; ..,. ;";0.,1 1,ror,.,',",r,.
42. Arata{irca, impirlind inversul numdrului 0,2 la c6tul impartirii numerelor
l5 $i 4i. se obgine un numdr natural.
l,3.Aflati numdrul ralional care inmullit cu fr da numdrul rational
S.
a4.Mama a preparat f S] f<g de dulceald de zmeurS, pe care vrea sd o pund in
borcane de 0,4 kg. C6te borcane ii sunt necesare mamei?
& Capltotul Il. Mullimea numerelor ralionale pozirive

-
15. Teodora iqi ajutd m6mica la pregdtirea siropurilor pentru cdmara iernii. Pentru
aceasta au pregdtit 8,6 litri de sirop de brad pe care il imbuteliazi in 7 sticle
de 0,3 litri, iar cantitatea rdmasd, in sticle cu capacitatea de 0,25 litri" cete
sticle cu sirop de brad vor avea, in total, in c6mard?
16. sa se afle un numdr raIional pozitiv. stiind ca irnparlind p. l# la acesr num6r

se obtine rezultatul
i.
1J. Efectua{i:
a) 0,(3):{; 1,3(s):f}; b) c) 0,25:},
d) 1,2(1):0,(46); e) 3,(12) , |
#, 0,5:0,(5).
IE. Efectuali:
1g 12t .33
64;f :r
e .21
ut1:
-' | |
b)' nJ
c,logi_Ll.
r' 9
'15 -12 14
lO: il *f,'l D 7.tt)+.t
.,,9'18. |
0) 24 ^,\2*4) tld : ^T'(r'-*''3)
t)
")--- O ^ - -t
0'{3t:j
***
I!. Ardtali c[ numdrul:
a) 1/: fuY:if este natural, oricare ar fi re l.I;
b) l/: # ,
dT este natural, oricare ar fl xe lJ;
2o. Determinati xe }tr, astfel inc6t:
ur(
*)'.', (?)': #, ur ($)'.', (+)'.': #

ffi
.Aflarea -
L1. unui numlr cffnd se cunoaqte o frac{ie din el
(Extindere)
Regula 1: Pentru a afla un numdr qtiind valoarea unei fraclii din el, impdrlim
aceast6 valoare la frac{ie.
Exemplu: Aflali un numdr, qtiind cd { aln et este 12.

')<
R: 12: ?: 12 '+: 30. Deci, numdrul este 30.
)l
*
I. Afla{i numdrul r, dacS:
ltr
a) din x este 5: b) 6:
din x este c)f, din x este 4:
,r i
) 1 -. { {
dt i din -i este 8: e)f; din x este 10: fl 1f din -r este f.
2. Afla{i numdrul x, dacd:
a)0,24 din,r este 10; b) 0,(3) dinx este 0,(2); c) 1,5 dinx este 3,2;
d) 0,1(5) din x este 8; elf dm x este 2,5; 0 0,25 din x este fr.
3. Determinali fraclia fr, daca:
din 18 este 5; b) 8; c) din este 3;
din 20 este
a1
f; f; f; I
d1f; din S este ]; din 0,16 este 0,2; fl
e|f; f; ar"0,(5) este 0,(4).
4.Nicu are 75 de lei gi observl cd are cat ] aln suma lui Vlad. Ce sumb au
impreunS?
**
5. Un vas este umplut cu apa pAnd la f Om capacitatea sa. Care este capacitatea
vasului, dacd pentru a-l umple mai trebuie 6 litri de apd?
6. intr-o livadd, jumState din numdrul pomilor fructiferi sunt meri. Dintre pomii
rdmaqi mai sunt 6 pruni reprezentdnA
t Oin numdrul 1or. CAli pomi fructiferi
sunt in livadS?
7. Un bdiat are o sumd de bani cat f din suma unei fete, adicd are cu 60 de lei
mai mult. Cdli lei are fiecare?
8. Nicu are o sumd de bani cat Oin suma Anei. CAt are flecare, dac6 impreund
f,
au 280 de lei?
9.Dacd se adunS un numdr., I Ain el. se obline 135. Aflali numdrul.
aurno,ul IL Mullimea numerelor ra{ionale pozitive

ffi
IO. Jum[tatea unui num[r este mai mare decAt treimea sa cr J2. Determinati
numdrul.
II. Apa dintr-un butoi ocupb ain .rpu.itatea sa. DupE ce se scot 40 de litri de
f,
api, mai rim6n in butoi inci 50 de litri de ap6. Ce capacitate are butoiul?
l(, ai, salariul sdu. incas6nd 630 <le lei.

42. Un salariat ridic6 la orima chenzind*
'
Calculali salariul ce i se cuvine pe lun[ acelui muncitor.
I3. FAnul uscat reprezintd 0,48 din masa ierbii proaspdt cosite. Din cdte kilogran-re
de iarbd se oblin 576 kg de fdn uscat?
14.Aflati un numdr. gtiind ca
J ain et esre tot atdt cdr ] Ain f +0.
"A
15.Intr-o clasasunt bdieli. ,,r"r.*" *ntre numirul b[ie]ilor Ei cei al fetelor
f
este egal6 cu 4. CAfi elevi sunt in acea clasS?
'7
16. Din a din capacitatea unui vas se scoate cantitatea de 9 litri si. astlel. rasul
este umplut pAni la jumdtatea sa. Care este capacitatea vasului?
IJ. Un eler, mai rdmdne cu 10 lei, dup6 ce cheltuieqte * Om suma pe care o avea
A ' lZ
gi apoi incd j din suma rdmasd. Care este suma inilial6 de{inuta de elev?
a8. Determinati un numir, gtiind cd dacd se adund doui treimi din el cu trei
pdtrimi din el qi cu o cincime a lui, se obline 485.
19. Dintr-un depozit de cereale se scoate, intr-o zi, o cincime din cantitatea de
grAu depozitatl, iar a doua ,; ) din cantitatea rdmasd dupi prima zi. Dacd
+
mai rbmAn in depozit incd l0 t de grAu, afla{i cantitatea ini{iali de grdu din
depozit.
Matematicd pentru clasa a VI-a. Exerciqii qi probleme ffi

-
12. Ordinea efectuirii opera{iilor
cu numere ra(ionale pozitive
Clasificarea opera{iilor cu numere ra{ionale

l. Opera{ii de ordinul intAi: adunarea qi sc[derea;
2. Operalii de ordinul doi: inmullirea qi impdrlirea;
3. Operalii de ordinul trei: ridicarea la putere.
Regula t: Dacd intr-un exerciliu apar numai operalii de acelagi ordrn, acestea
se efectueazi in ordinea in care sunt scrise.
Regula 2: Dacd intr-un exercitiu apar operalii de ordine rliferite, se vor efectua,
in primul rdnd, operatiile de ordinul al III-lea (ridic6rile la putere),
apoi opera{iile de ordinul al Ii-lea (inrnullirile qi impdrliri1e), iar, in
flnal, se vor ef.ectua operaliile de ordinul i (adunSrile qi scf,derile),
in ordinea in care apar in exerciliu.
lLrrgula ,1: Orilinea efectudrii parantezelor: prima datd se efectueazi operatiile
dintre parantezele rotunde, apoi operaliile dintre parantezele drepte,
iar, in final, opera{iile dintre acolade.
{Jbstrrlrr'.ir:: lliectuarea opera{iilor din orice tip de parantezd se face respect6nd
ordinea efectudrii opera{iilor.
I. Efectuali:
oil-r-5-1.
*,4,6 2, orl**- &,
.)1*- *.(#-*), d)H-&.#) $,
")24
^.,
17 g'6,
1_ l.
1 1.
-'''2* 7
D# (*.
nr3*(+-#)'
*),
b)5 14,
r48 (+-+-+), il]+(i-?)'rt
2. Calculafi:
a) 7 +3' 1,4; b) 5 -2.0,45;
c) 0,5+3'2,5; d) 2,1 - 0,75 .2;
e) 1.4-0,5.2; t) 2,5 + 1,2.23;
g) 7,9*5,3+1,2; h) 7,9 (5,3 + 1,2;:
i) 2,5+32-0,25: j ) (2,5 | 32i ' 0,25 .
a,uPUu,u1 II. N'tul1imea numerelor ralionale pozitive

W
3. Sd se efectueze:
ay(s+i) &_'*) (,3-3), ur(,-+) (+ +) (+-'+),
.r * W-A), d)
+ (r*-',1 ,*)'
.r z [(r,- r+) , (a- zrl)]; o #' (,] * -2A,
*)A [+.(*-*),t), h)# (ri.rl + +)
**
calculeze:
4.
,#), o (z+- ,3) (# +),
SE se
"r
(,3. *) , (,*
.) [(fr**, *) +).+, or [(z]]':] *,,i) #+ jil (3)'
Calculali:
.r (r ,7* ft - t*
'ri),r1,
o) (+ * *) (+-'
' *)
(,?. i) ,i,
.r(j*1) '(,.3) (,i ***,#),
atzt (# ,# lt,'is)
' 6. E,f-ectuali, respectAnd ordinea efectu5rii operaliilor si a parantezelor:
., + (+.+ +) ;.(+-i),t'
b) 2 -; {+. [(3 - t'2) . + - ('# j+)] , 3],
c;[z+o (ttr-r r|)-r) r**(3*+.[ +)
J. Rezolva{i, respect6nd ordinea opera{iilor si a parantezelor:

"*.rrdril
a,+ (n nj) ' (' -'3 (,3
,+) (+ tr|- * ,,,
b)* ';) ls)
[+. (+ - r\),*] . [+*r, (] .+ t),1),#
8. R.ezolvali, respect6nd ordinea efectudrii operaliilor si a parantezelor:
', '*] , in,

{[(ir ,',) . (3 i3) - t'- fr 7)]
b) {++, [#* (#.#+#) tez]*
Calculali,
il, +
. efectudrii operaliilor si
linAnd cont de ordinea a parantezelor:
^t
(,1* z]) , Fi - ri) - r*, (01- ,t) i, ,l * fi , g,
b) [1? *?z) rf +) ,tr,r#),2$ i,
IO. Calculali, lindnd cont de ordinea efectudrii operafiilor si a elimindrii
parantezelor:
,? (r* - 1) ,.(r*,rl) ,-, ffi 33
^t6.ffi**,
", ''-(f-G) ;F 20
(:.zs rl\.-l rl.l-l.sr.rj

rr.. Efecruali,ff-J!*{+0.
- 4 ""'"'
(6) r
(z'+-:])' -3'1 ''5'-+
'*
12. in urmdtoarele exercilii, addugali pereche paranteze
o de rotunde, astfel incAt
rezultatul sd fie minim:
il+ ?+ +' ur4l
J/IJ
++
13.Determinali n eN, astfel inc6t: l.S$:nff.
13. Media aritmetic[ ponderatd a unor numere
rafionale pozitive
Definifie: Se numeqte medie artimetici a doud sau mai multe numere ralionale
pozitive, numdrul oblinut prin impdrtirea sumei acestora la numdrul
lor.
Observa(ii: 1. Fie a qi 6 doud numere rationale pozitive. Atunci media aritmetica
a numerelor a qi b se obline astfel:
mn: ,tllt
2-
2.Dacd av e?, ay ...t c, sunt n numere rationale pozitive, atunci
media lor aritmeticd se obtine astfel:
a,*a-*...*a il
lfro-- 'n
3. Dacd se cunoaste media aritmeticd ma a n numere ralionale
pozitive, suma S a acestor numere se poate calcula astfel:
S : m,,'n
Exemple: a) Media aritmeticd a numerelor 9,4; 1,5 qi 2 este
*,:wf-!2:l?e : +,2
b) Media aritrneticd a numerelor 17..-s
2)1 l)7 *; qi
4 6este:
J:7$1
3- 2-6
5
3
-_=f 2'6 -[6'6
t2 21-6/
5\ r:2&. t_2g'r_1+
a " 6 3 18 9 :
c) Suma a 7 numere ralionale pozitive, care au media aritmeticd

ega16 cu 3,9, este:
(:1O.1:)77
auPnotul II. Mullimea nurnerelor raqionale pozitive
&
Definitie: Se nume;te media aritmetici ponderatl a numerelor rafionale
pozitive 01. o.. e3. ...t r/r. cu ponderilep,, p.2, pr..., p,, flumdrul notat
prin ru,r" unde:
'''dp: \E!r Pr+Pr*p.-l

!:i"J:::"+ o,,'P,
n1 ...*P,
Exemplu: Media aritrneticii ponderatd a numerelor ralionale 3.5;2,4; Ei 6,3 cu
ponderile 5,4 qi 1 este:
r6,3.1:
3.5.5+1.1.+ 17,5r 9,61 6,3: 33,4:r"r+
a.,
*,,r- 5._4-l lo lo
;;1::,:,9$,';l7g41ilttrt*l!'
1. Calculali media aritmeticd a numerelor:

a) 3,5 qi 7,3; b) l5l qi 3,6; c) 4,14 qi 7,5;
d) 0,5 si 12,182; e) 3,9;i 1,15; f) 0,1 qi 0,73.
2. Calculali media aritmeticS a numerelor:
i 1 '7 1 2
a)
.1
5 si 1fu: b) 145 si ,r: c) I 15 si l6i: d) 5_, ll
i 5i Zi.
3.Calculali media aritmeticd ponderati a numerelor a - 5,3 $i b: 7,4 care au
ponderile 2 Ei, respectiv, 3.
4. Calculati media aritmeticS ponderatf, a numerelor 25; 3,2 qi 12,4 avAnd ponderile
2; 5 qi, respectiv, 3.
g.Calculali media aritmetic[ ponderata a numerelor, Z];$; +f,; Sf ;l O{ cu
ponderile 4; 5; 6;7 ;i, respectiv, 8.
6. Temperaturile inregistrate la ora 12:00, timp de o sdptdmAnh, au fost prezentate

in graficul aliturat:
?0o I lt,' I 7)'
Calculafi temperatura medie din acea s[pt[mAn6.
Matematici pentru clasa a VI-a. Exercilii qi probleme

ffi
7. Notele la tezd,, ob{inute de elevii unei clase, sunt reprezentate in tabelul
urm[tor:
Nota 1234567 10
Nr. elevi 1345812t
Conform datelor din tabel:
a) Nota 5 a fost oblinutd de ... elevi.
b) Au obtinut cel pulin nota B un numdr de ... elevi.
c) Au oblinut cel mult nota 6 un numdr de ... elevi.
d) Cali elevi sunt in clasd?
e) Calculali media generali a clasei la tezd.
E. in tabelul urmdtor sunt reprezentate mediile generale ale elevilor unei clase:
Nr. de elevi 7
a) CAli elevi sunt in clas6?

b) Calculali media general[ a clasei.
9. La o cantind s-a preparat o salatd asortatd din: 6 kg roqii cu 6,5 lei/kg,

4 kg castraveli cu 7,5 lei/kg, 4 kg ardei gras cu 8 lei/kg qi l6 kg varzd. cu2,5leilkg.
Cit va costa 1 kg de salatd asortatd?
ro.Un elev are la matematicd urmrtoarele note: un 5, doi de 6, trei de 7 gi un 4,

la oral, iar in tezd a oblinut nota 8.
a) Calculafi media aritmeticd a notelor de la oral ale elevului.
b) calcula{i media elevului la matematicd (cu doud zecimale dupd virguld),
qtiind ci este o medie aritmeticd ponderatd, in care media notelor din oral are
ponderea 3. iar teza are ponderea l.
rr. calculali media aritmeticd ponderati a numerelor 4,5; 6,25 gi 7,g(3) care au.
ponderile x, x*2 qi, respectiv, x*4, gtiind c[ suma ponderilor este 12.
12. Media aritmeticd a trei numere rationale pozitive este 3,8. Media aritmeticf, a
prrrnelor doud este 3,2, iar a ultimelor doud este 4,4. Aflali cele trei numere.
13. Mcdia aritmerica a.numerelor r. |" * ti ,' este egari .u J. anrti meclia
aritlnetica a numerelor x $i -y.
14. Determina{i numdrul ralional pozitiv x, qtiind ci media aritmetrcE a numerelor

3,2;1,5;1,8 si x, cu ponderile 5, 6, 4 qi2 este 2,02.
ffi Capitolul II. Mullirnea numerelor ra{ionale pozitive

-t
15. Media aritmeticd ponderati a numerelor 3,12 cu ponderea x qi 2.4 cu ponderea

1;, este 2,85" Afla{i ponderea fiecbrui numdr, qtiind cE sunra ponderilor este
egald cu 8.
I'6. Clalculali media aritmeticd a sumei divizorilor naturali ai lui 24 qi suma

divizorilor proprii ai 1ui 35.
rJ. Aflali media aritmeticd ponderat6 a numerelor,

!,!,j, {' ...,
*. ." polderile
2;3.4;5; ...; 10.
It. Calcula{i media aritmeticI ponderat[ a numerelor:
r
0,: ,[l)- o,: ,[
lj."r: li. ... . oor- lsg. I
cu ponderile p f2, pz:3, p s: 4, ..., pr, : 99.

I
19. At'5talr ,^ i1nq,.- nI
n* | . oentru orice nttmlr ncll-.
-f- ,
20" Calculali media aritmetici a numerelor a qi b.
"- (r-zorrs) (,-r#) (, -l)

I I _ l_
"r_ t.2 *' 2.3 2017 .20t8
2I. Calculali media aritmeticd a numerelor:
a) x : 1 +3+5+...+99 si 1, : 2+4+6+.."+ 100;
b) x : 12+22+32+...+ 102 gi .t : 13 +23 +33 +.."+ 103.
Matematicd pentru clasa a VI-a. Exercilii li Oroblerne

W
14. Ecua{ii in mul(imea numerelor ra{ionale pozitive
Definitie: Propoziliile cu o variabild, de forma ax-t b - c, unde a, b qic, sunt

nlrmere ralionale pozitive, al0, se numesc ecuafii cu o necunoscutl.
Necunoscuti: I.itera -l reprezintd necunoscuta ecualiei.
(poate fi notatd cu orice altd liter6: z, y etc.);
Solufie: LIn numdr ra{ional pozitiv.r(,. pentru care axt)+b: c, se numeqte
solu(ie a ecua{iei.
Observatie: A rezolva o ecuatie inseamnf, a gisi multimea soluliilor ecualiei.
Nota{ie: N,{ul1imea solulii1or unei ecualii se noteazd cu S.
Pentru a rezolva ecuafia de forma qx*b: c, procedim astfel:

Procedeu: 1. Se scade din ambii membri ai ecuatiei numdrul 6:
ax+b-b : c-b <> ax :c b
2. Se exprimd factorul x:
,:'Absaux:(c b):a
3. Se scrie mullimea soluliilor ecuafiei
. Ic-bli
D-tu7
Definifie: Doud ecualii care au aceeaqi soiulie se numesc ecuafii echivalente.
Observalie: Rezolvarea unei ecuatii presupune utilizarea corectd a regulilor de
calcul, inclusiv ordinea efectulrii opera{iilor si a parantezelor.
Reguli pentru exprimarea necunoscutei
Regula 1: Dacd necunoscuta este un termen al unei sume, atunci ea se exprimd
ca diferenta dintre sumi qi celdlalt termen.
/,*x:,5=r:,t..1, sau
x* tz:,S x : S-lr. unde 1,, lr-termeni; S-suma
=
Regula 2: Dacf, necunoscuta este descdzutul, ea se r.a exprima ca fiind suma
dintre diferenld qi scdzitor.
-.{-s : d -> x - d+s, unde s-scdzdtorul; d-diferenla"
Regula 3: Daci necunoscuta este scdzdtorul, ea se va exprima scbzAnd din
descdzut diferenla.
D-x : d
= x : D-d, unde D-descdzutul, d-diferenla.
Regula 4: Dacd necunoscuta este un factor al unui produs, ea se va exprima
prin impdrlirea produsului 1a celdlalt factor.
: p -> r : p :lz tuu * : P7
x.-f"
/,'x - p => x -- p,],sau,r : !.
l, " | f,
urar 1.
-
iu'.,ori, p-produs
Capitolul II" Mullimea numerelor ra[ionale pozitive
Regula 5: DacI necunoscuta este deimp[rlitul, ea va fl exprimat6 inmullind
cdtul cu imp[r{itorul.
x:i: C
= r: C'i, unde D- deimplrfit; i-impfiitor; C_cdt
a. Rezolvafi ecuafiile:
a; S : 1; +,:
-L)
a) x+ g:
i; b;; 3l +x: c) x+ d) of s{;
e)'3'12+x : l7*:
",
11x+t: f; el z1*,: s{; h) x + 2+l:37?
2. Rezolvali ecuafiile:
a) x+0,13 : 1; b) 5,7+x:9,2; c) r+3 : 8,25;
d) .r+ 3,85 : 7 ,2; e) 9,5 +x : 10; fl x+ l7 ,39 : 153,6.
!. Rezolvali ecua{iile:
a)*- 7 -3.
^\- 12- b), - ,?: h, c) x-21: s;
4,
,',7 *-1.
") g n- 3, x:4; D B+ ,:4+
"lsL_
4.Aflafi x din:
a) x-5,7 : 1,9; b) x-3,24:0,157:- c) x-13,2: 9,84;
d) 17 ,3 -x : 3,8; e) 5,4-x: 4,32; f) I3,2-x: 9,845.
g. Rezolva{i ecuafiile:
.\7.-:35.
"/9 * 27, t42+.":#, cSx'z!:ff;
v,*_. 13 _26.
A\
24 g' q7+.*:#, D, E:+
6. Rezolvafi ecuafiile:
a) x'3,2:22,08; b) 5,6'x: 16,8; c) x'2,13: 14,91;
d) 0,2 '.r : 1,88; e) x'4 : 0,6; 0 15,3'x : 15,3.
J. Rezolva{i ecua{iile:
^\_.7_18.
a)^.7- 15, aY,:!:fi; Qx:2]:fr,
;r
",7 ^_:24.
12 .
35,
erf :x:lf: as|:-:A
E. Rezolvafi ecuafiile:
a) x:0,7 :2,5i b) x:0,1 :
13,4; c) x:0,9 : 0,09;
d) 22,68'.x: 4,2; e) 0,65 :x t,3; : f) 9,04:x:90,4.
1
t. Verificali dac[ numIrul f este solufie a urmdtoarelor ecuafii:
a) 5x *'*: ,, q+**+:x+1ro;
c)7x-3:?, d)l:x++:,*+.
Matematicd pentru clasa a VI-a. Exercitii Si Orobleme
S
t-
ro. Fie mullimea o :

],l \;f, $]. s,rttti{i care dintre elementele mul}imii
|11,
I este solulia ecua{iei: 3, -, : ; -,
IL.Rezolva{i, in mullimea numerelor *U"rrr", pozitive urmdtoarele ecualii:

at a):
J* r 2.5: x r b) 0.(21* - f, $,
crJ, *: '* *. drx r Jr, *
*, ,I.r:5.(6):
13.{ : i: :
e) 0.(2)r I nx 0 f;.r+ 0.t4lx 11.
l.2. Rezolvali
u,{s -+-+,ecualii1e:
b,+ :ol,
",ry5 r5x- 4= t5.l: "f
d,4"#.+-tr?
13. Rezolvali in Q*, ecualiile:
a) 0"75* : t, o"s.r-3j: il x:2f,-z - :-{:
^,2x3 l-xrl.
cr - 4: ,,.6r-3 2:t7
o).:-::='-.1
I'4. Determinali numdrul natural n, astfel inc6t:
a)(0.135)"-r-61: b) (1.5,,-r-(-?)
***
15. Rezolvali in Q* ecualia:
(z\ * $+ ri) :, :Ftr+ z! + ri) tt
16. Rezolvali in Q* ecualia:
r+4,rl5 -,.r-6,.r+7 xt-8 x+9 x+10
5 ' 6 7 - B -- 9 " lo - ll :/'
IJ. Determinati reQ*, astfel incdt:
I + I * I
''"./ \t.2'2-3 -,- I \_ 33
3.4 "' eq.l00/-100'
fE. Determinali xeQ*, astfel incdt:
_ - I ,I s:7r'
t ll(1.3*:.s l_ , I \
'99.loli:50
I,Q. Rezolvali ecualiile:
l_* I * | * * l_ -2014.
,,,1, 6'
o'2' l2' 20'" r(.rD-2015'
or (jr * -#-$ r#).:#;
(Olimpiada Nalionald de Matematicd, faza locald, Bistrila-Ndsdud, 2014)
*&&'
auonn,Lrl Il. Mullimea numerelor ralionale pozitive
ffi
-
15. Probleme care se rezolvfl cu ajutorul ecua{iilor
Etapele care se parcurg in rezolvarea problemelor, cu

ajutorul ecuafiilor, sunt urmltoarele:
1. Stabilirea necunoscutelor qi notarea acestora cu litere;
2. Scrierea ecualiilor in conformitate cu datele problemei;
3. Rezolvarea ecualiilor;
4. Interpretarea soluliilor ;i formularea rdspunsului;
5. Verificarea.
Exemple: aJ S[ se determine un numdr rational, qtiind cd, dac6 la dublLrl s5u
adundm doud cincimi din el, oblinem num[rul 1,2.
Solutrie:
1. notdm cu x numdrul necunoscut;
.r,!?.x: l.2o* (t)z.3) :8o,
2. scriemecualia:,2
_y:6.12_:6. r_^___L +:*
_ ' 5'5 ,7 l?r-^ ,2'
Rdspuns: numdrul cdutat este j.
Verificare: ) +-
1t *- +-5)l ++:g:1.2.
'11
h) Un turist parcurge un traseu in trei zile, astfel: in prima zi parcurge
doul cincimi din traseu, a doua zi parcurge doui treimi din rest, iar
a treia zi parcurge ultimii 20 km. Aflali lungimea traseului.
Solu{ie:
Prirna zi: parcurge:
J_aln
,_: !: ii ramane: 5,x- + - + _-
i
Adouazi: parcurge,
Joio+:? +:!;iira*in'$ ?:+
AflEm lungimea traseului:
t: ,O (km) : .20 :
=x -5 100 (km).
R6spuns: Lungimea traseului este de 100 km.
*
1. Determinali un num5r, qtiind c5, dacd il adundm oblinem
", +, ].
2. Afla{i un numhr ralional, qtiind c5, dac6 din el scddem oblinem
}6, fi.
3. Determinati un numdr, qtiind cd, dacdil scddem din oblinem rezultatul
fi, S.
4. Prorlusul dintre un numdr necunoscut qi { este egal cu
{. anali acest numdr.
g.irrphrlincl numdrul r^ un numf,r rational, oblinem rezultatul {. ,tnu1;
'*
numirul.
Matematici pentru clasa a VI-a. Exercilii qi problerne ffi
6. Prin impirtirea unui numar rational ta * se obtine rezultatul
lj. nflati acest
numdr.
7. Ana are 65 de trandafiri. CAti trandafiri ii rdmAnAnei dup6 ce diruieste

') ] din
ei unei prietene?
8. Dacd ia clublul unui numir rational se adun[ triplul s6u, se obline ntmarul
fr.
Aflati numdrul.
9. Daca suma clintre un numAr rational gi
o { se inmulteste.u
1.sc obtine
rezultatul Aflati acel numdr rational.
-,;.
l(,
Io.Dupd ce a cheltuit J ain suma pe care o are, unui elev i-au r6mas 15 lei. Ce
surni a ar,ut elevul'7
11. Suma a doud numere este 43,5" ,* -*,, dintre ele este de 4 ori mai mare
decdt celdlalt. Affati numerele.
12.Diferenta a dond numere este egal5 c:u4,iar unul dintre ele este de 7 ori mai
mare decAt celSlait. Afla{i ceie doud numere.
13. Cr-u'teaunei gcoli are formd cle dreptunghi cu iungimea de 1{ ori mai mare
decit ld1imea.. Afla{i aria curtii dacl perimetrul ei este de 1S0 m.
14.Un televizor qi un frigider costl impreund 2100 de lei. Pre{ul fiigiderului
. _ 1 ..
reprezinta din pretul televizorului.
CAt costd fiecare?
1
15"Aflali doui numere naturale gtiind ca primul este { din al doilea, iar suma
lor este egald cu 24.
16. Aflati rrn numar natural. qtiirrd ci suma r-lintrc ,.lin el si 4 drn el esle egala
,5-,
T./. J
cu 39.
lf" Afla{i un numdr naturai, gtiind cd suma dintre } ain et qi f, Oin succesorul lui
estc cgala cu lQ
IE,Afla{i doui nurnere naturale consecutive. gtiind cd cliferenla

'4 clintre * ain
num[rul mai mic li ? ,li, numdrul mai mare este egalS cu 9.
IQ.Afla{i un num[r, qtiind cd suma dintre { Am ct qi o treime din el este cu 3
mai mica clecet din el.

I
2o" Ana a cumpdrrt .u + diu suma pe care o avea niste cdrti si cu lrl. ain suma
a cumpirat un stilou. Ce sumd a avut Ana, dacd stiloul este cu 17 lei mai
scump decAt cdr[ile'7
,ffi Capitolul ll. Multimca numerelor rationale pozitive

w*ry
2!. Aflali doui numere naturale consecutive, gtiind cd dacd adunAm
f, din
primul
cu o qeptime din al doilea ob{inem 47.
22. intr-un coq sunt cu 35 de mere mai multe decAt in al doilea coq" O treime clin
numdrul de mere din primul cog reprezinta cdt din nurnarul de mere din al
f
doilea coq. C6te mere slrnt in fiecare cos'l
23.Aflali un nurndr. stiind ca daca se irnparte

fr Oin el la
! se obtine rezultatul j.
24. Dupd ce o persoand a cheltuit fr ain suma pe care o avea, mai trebuia sd
cheltuiascd incd 50 de lei pentru a rSmane ., Oir"r suma. Ce sum[ a avut
f
acea persoand la inceput?
25.Afla1i un numdr natural, qtiind cd daca il inmullitr.u +,ob1ine1i acelaqi

rezullat ca atunci cdnd scdde{i din el pe 36.
26. Suma a doud numere este 48. Detenninali nurnerele, dacf, jumdtatea unuia
este de 6 ori mai mare dec6t sfertul celuilalt.
lT.Pinocchio are indllimea de 79 cm gi nasul sdu mbsoar6 1,5 cm. Dupi fiecare
minciund pe care o spunej nasul sdu se dubleaz6 qi se lungeqte cu incb un cln.
CAte minciuni a spus Pinocchio, dac[ nasul sdu a ajuns cdt ind1{imea sa?
2t. Un biciclist parcurge in prima rl "t ain distanla dintre loca1ita1i1e A si,
respectiv, B. A doua zi parcurge
J din restul distanfei. A treia zi parcurge 28
km qi ii rnai r[mdn de parcurs incd i4 km. Calculali distan{a dintre localitalile
AiiB.
29. intr-o,livada.] din numdrul total de pomi fructileri surrt men.
I din resr sunr
peri, din noul rest sunt caisi, iar restul sunt ciregi. Cdli pomi fructiferi de
'+ ,r-
fiecare fel sunt in livadS, dacd numdrul perilor este cu 60 mai mare decAt
numdrul merilor?
30. Determinali un num6r, astfel incdt dac6 ii impdrlim fa

f ;i I oblinem numere
naturale consecutive.
3I. Determinali un numdr ralional, astfel incAt impa4ind

ry li 9 la acesta s6
oblineli numere naturale consecutive.
Matematici pentru clasa a VT-a. Exercilii si probleme ffi

16. Probleme cu caracter practic
Mul{imea numerelor ra(ionale pozitive
L. Pe o suprafafd de 8000 ha destinat[ cercetirii qtiinlifice a Parcului Nafional

,,Mun!ii Rodnei", iqi desfrqoar[ activitatea de monitorizare trei echipe de
cercet6tori. Prima echipl studiaz[ flora qi activeazdpe un sector care reprezintd
un sfert din suprafala destinatd cercetdrii, a doua echipS stu.diazd fauna pe un
sector care reprezintd + din restul suprafelei, iar atreia echipi sttdiazd factorii
de mediu pe suprafafai[masd. Determinafi suprafala monitorizatd de cea de-a
treia echip6.
2.Un agricultor primeqte suma de 60000 euro pentru amenajarea unei livezi de
pomi fructiferi pe terenul sdu. Din aceast[ sumd, agricultorul foloseqte
Sr.n,*
achizilionarea de puie{i,
fi ain restul sume i reprezintd, cheltuieli salaIale, iar
suma r[masd o foloseqte pentru acbizilionarea unor maqinlrii agricole qi unelte.
Ce sum[ a folosit agricultorul pentru achizi[ionarea maqindriilor agricole qi a
uneltelor?
3. in rezervalia de marmote din Parcul Na{ional ,,Munfii Rodne-i", se realizeazd
un studiu pe un eqantion de 700 de marmote. Dintre acestea sunt femeb,
t ]
din rest sunt masculi, iar cele rlmase sunt pui. Stabili{i c6!i pui de marmotd
sunt in egantion.
4.O rald sllbatici zboard deasupra unui lac qi vede plutind pe lac, surate de-ale
ei. Le salut[: ,, - Salutare vou6, 100 de rafe!" Acestea ii r6spund: ,, - Salutare!
Am fi 100 dacd am fi inci o dat[ pe-atitea c0te suntem, incd pe jumitate, inc[
pe sfert gi cu tine, de-acolo de sus!" Cdte rafe sunt pe lac?
5. Marius se preg[teqte pentru inceputul de an qcolar pleac[ la cumpSrdturi. Din
Ei
suma pe care o are la dispozifie, cheltuie pentru achizifionarea unui ghiozdan
f
qi
fr din rest pentru a cump6ra rechizite qcolare. $tiind cS lui Marius i-au mai
r[mas 280 de lei, aflali ce sum6 de bani aveala inceput.
6. tntr-o livadd sunt 360 de pomi dintre
$ din ei sunt meri. $ din rest sunt
peri, din num5rul merilor qi perilor"ur"
sunl cireqi iar restul sunt nuci. Aflafi:
ft
a) num[ru] merilor; b) num[ru] perilor;
c) num6rul cireqilor; d) num[ru] nucilor.
7. Un elev cite5te intr-o zi { Aintr-o carte iar a doua zil ain ea. Observa ca i-au
mai rdmas de citit incd 8 pagini. Cdte pagini a citit in primele doLra zile '/
8. Dupd ce un elev cheltuie
fi ai" suma pe care o are gi incd 32 de lei
rdmAn 23 de lei. Ce suml a avut elevul ?
ii mai
Canitolul II. Mullimea numerelor ralionale pozitive

W
-
Teste de evaluare
Testul 1
Notd: Toate problemele sunt obligatorii. Se acord[ 10p din oficiu.

1. a) Repre zenta[i, prin-desen,^fraclia ], 4p
b) Dintre fracliile:
i, #,], f. ."U'r"itar6 este fraclia ...; 4p
c) Dintre fracliile:
f, $, $r {}, ,.,prurritard este fraclia ...; 4p
2. a) Dacd fraclia ft este echiunitard qi a :7, atunci b : ...; 4p

b) Dacd este fraclie subunitar5, atunci ae {...}; 4p
fr
c) Dacd f este fraclie supraunitarS, atunci xe {...}; 4p
3.a) Valoarca de adevar a propozitiei jf . ].rt" ".., 4p

,)t
b) Dintre i qi i,mai mare este frac{ia ...; 4p
c) Dintre 4 $i
+,mai mare este ...; 4p
4. a) lntroduceli intregii in fraclie: ,7 - , .lp

r) ,)
b) Dacd f : fr, atuncir:... qiy -...;
a
6p
.,\b l
c) DacI
ir: 4, atunci a: ... qi 6 - . . 6p
5. a) Aduceli la acelaqi numitor fracliile: ], [, !, 4p
b) Efectuali,*.*i * 1:. 4p
c) Efectua!i,3+- l+-+:, 4p
a
6. a) Calculati fi din 24; 3p
b) Daca j
1
din numdrul a este egal cu 6, atunci a : ...; 3p
c) Dacd dintr-o cantitate de fructe se consumd mai r5mAne de consumat

fr,
-
(fraclia).....; 4p
7. intr-o livadd sunt 360 de pomi. dintre.rr. f sunr nreri. I Ain r"r, sunr peri. fr
din numdrul merilor qi perilor sunt ciregi, i-ar restul sunf nuci. Affa1i:
a) num[rul merilor; 4p
b) num[ru] perilor; 4p
c) numSrul cireqilor; 4p
d) num[ru] nuCilor. 4p

ffi
Testul 2
NotS: Toate problemele sunt obligatorii. Se acordl 10p din oficiu.
t. Comparaf i | +il. 10p
2. Efectuafi:
+ otr-1; qtr t'
^1] ];
ar (1)"
";1,!; o(+,?.0?) h 4op
t. Calculali media aritmetici a numerelor 10,15 qi 13,17. 1op
{.Rezolvafi inQ* ecua}ia: ?(, . +): - 2op
S.Un elev a rczolvat| Oin numarul problemelor din tema pentru acas[ qi mai
are de rezolvat 8 probleme. Aflafi c6te probleme a avut, de rezolvat, elevul la
tema pentru acasi. 1op
Capitoful II. Mullimea numerelor rafionale pozitive

S
Capitolul III
Rapoarte gi propor(ii
1. Raport
Definitie: Num5rul ralional a:b,unde a qi b sunt numere rationale, iar b*0,

prin *.
se numeqte raportul numerelor a qi b qi se noteazh ,h
Numerele a qi b se numesc termenii raportului !.
t)
Daca el'ectuam
inrpdrlirea a:b: c, c6tul ob{inut c se numeEte valoarea raportului f.
t-)
Observatia 1: Valoarea unui raport aratd de cdte ori este mai mare primul tennen
al raportului fa15 de al doilea termen, sau de cite ori este mai mic
al doilea termen al raportului fa![ de primul termen.
Observatia 2: Valoarea unui raport poate fl qi o fraclie ordinarb ireductibild.
Observatia 3: Cu rapoarte se pot efectua aceleagi operalii ca qi cu fraclii ordinare.
Observafia 4: Valoarea unui raport nu se schimbd dacd inmullim ambii termeni
'b :a!-c-. c *0). sau impariirn ambii termeni

cu acela;i numir nenul (?
bc
,D : *:.
cu acela5i numdr nenul {f
D"C'
c+01.
Observa{ia 5: Raportul a douS mdrimi, exprimate cu aceeagi unitate de mdsurd,

este raportul mdsurilor 1or.
Aflim: Hdrlile sunt insofite, in general, de o schemh care aratd relalia dintre
distan{a de pe hartd qi distan{a reald. Aceastd rela{ie se nume$te scara
hlrfii.
: distanla de pe hartd
Scara
distan{a real6
Scara unei h6(i se di ca un raport cu numlrdtorul 1.
Matematic5 pentru clasa a VI-a. Exercitii Ei probleme

ffi
''S'rt rezolvdm!',.
!. Scrieli raportul numerelor:

a) zl Ei 6; b) 12 qi 3; c)xqi5;
cl) 2 qi 4; e) 23 qi 8; f) 6 qi 36.
2, Un dreptunghi are lungimea de 20 cm gi 151imea de 15 cm. Scrie{i raportul
dintre idlimea qi Iungimea dreptunghiului.
3. Se dau numerele a:3 qi b:5. Scrie{i raportul numerelor:

a)ct+l Ei& -1; bl2aqib+2; c)a2gib+4;
d)a+b$b-a; e)Zct+1qi3b 9; \abqi3b.
BO,T,#,
4. Calculali valoarea rapoartelor:
#, f ,,i
t. Frimul termen al unui raport este egal cu 20, iar valoarea raportului este 5"
Afla1i al doilea termen al raportului.
6. Al doilea termen al unui raport este egal cu 3, iar valoarea raportului este
ega15 cri 12" Aflali primul termen al raportului.
7. tntr-o clasS sunt 10 b[ieti si 15 fete. Aflari raportul dintre numf,rul fetelor gi
numiirul elevilor clasei.
8. Aflali nurn6rill,r, stiind cd raportul

f u'" valoarea 4.
**
9. Calcula!i valoarea rapoartelor:
.l
a) I sl 4: Dl4$1 6:
,.3.s c) 2,5 qi 4;
dr2+1si2r*J:
-l
e) 0,(2) qi 0,(12); q:];i 0,1(8).
ro. Un rireptunghi are iungime a de 24 cm si lalimeu ] oi, lungime. Afla{i valoarea

raportului dintre 161imea dreptunghiului si perimetrul sau.
estc' de j rn. Alla{i valoarea raportului dintre perimetrul celui de-a1 doilea
pitrat si perimetrul prirnului pdtrat.
It.IJn pitrat are hmgimea laturii de 16 cm. Aflali perimetrul unui dreptunghi, dac6
raportul dintre perimetrul dreptunghiului qi cel al pitratului are valoarea 5.
Cunitotul lll. Rapoarte gi proporlii

W
13. in coqul I 42 de ou6, iar in coqul B sunt 18 ou[. S5 se afle valoarea
st:rrrt
raportului dintre numdrul oudlor din cogul B gi num6ru1 oullor din coEul l,
luAnd ca unitate de mdsur[:
a) un ou; b) o grupd de dou[ ou6;
c) o grupd de trei oud; d) o grup6 de qase ou[.
14.Aflali scara unei hir{i, dacl distan{a de 25 km dintre doud localit6ti este
reprezentatS de un segment cu lungimea de 4 cm.
r5. $tiind ,A i :2, calculali valoarea raportului #
I'6.Fie numerele rationale pozitive a, b, c, astfel incit ab :32 qi 6cr : 48.
Afla1i raportul f.
17. Fie numerele ralionale pozitive o, h. c. astfel inc6r 4; \ $l hc- 1
q'
Afla1i rapor,rl 2.*''"''cpuzrtrveu''
h- 4
I8. Distan{a dintre doud localitSli este de 360 km, iar pe o hartd distanga este de B0 cm.
Calculali scara h6rlii.
19. Stiind ,^ H: j. anari ,apornl !.
2o.Afla1i valoarearapoafielor a:TTf+xysi b-l ,,J**r.daca.r=lsi r - {.
2I.Afla!i numdrul x. sliind cd raportul
;J 3
ur. valoarea numdr uarural.
22. Aflali numdrul x, gtiind cd rapoartel. f ;i ] au aceeaqi valoare.
23. Aflali numdrul x, qtiind c6 rapoartel" * U, i au aceeagi valoare.

24.Pe o hartd cu scara ,,rfm distan(a clintre localitalile A qi B esre de 12 cm.
Afla{i distan\areald dintre localitilile A qi B.
2$. AflaIi raportul procentual al numerelor a: 7 gi 6 : 12,5.
26.Fie numerele ralionale pozitive a, b, c, astfel incdt 2(a+5) - 3b+ 10.

Aflari raportur
fl. 2.r | 3v
2J. Aflafi valoarea raportului. :
ffi, qtiind cd ', t,r.
2t.Fie numerele raJionale pozitive a, b, c, astfel incdt ft - ;I5' sl
-,c,
b
2
- ;.)
Allati raportul fl.
!e. Aflali valoarea raportutui ,r*"r.;: ) qi t , au"a

-_ l)-I * 2.3-
(t | _ I + * I .; A_ 3 * 3 , 3 _ r 3
3.4-"'-49.JQ- )r,, - I -4 T- 7.10 -...' 4i.50,
Matematicd pentru clasa a Vl-a. Exercifi qi problenre ffi

\essr
2. Procente
Definitie: Raportul de forma ll00 ,. numeEte raport procentual.

Se scrie p% qi se citeste ,p la sut5".
Observatii: 1. Pentru a afla po/o dintr-un numdr, se inmullegte numirul ." *0.
2. Pentru a afla un numdr ; cAnd se cunoagte valoarea lui poto din
el. impartim valoalea lrri p'u din el la ?rO.
Numdrul p din propo r\ia

Procent:
\: +a se numegte procent ;i reprezintS
c6t la sutd din numdrul 6 este numirul a, sau cAt [a sutd este a din b.
*
1. Scriefi, sub forma pD/o, rapoartele procentuale:
3 . 12 . 40. 50. 2,5.l3O. 3 .5,(4)
100, 100, 100, 100, 100, 100, 100, 100'
2. Scrieli sub formd de rapoarte procentuale:
9o/o, 249/0, 7 5yo, 80o/o, 250o/o, 3,5o, 7 2o/o, 2 5%, 5%, $CI% "
3. Sd se afle:
a) 5% din 40 m; b) 15% din 2500 kg; c') 12% din 3,6 km;
d) 25% din 420 g; e) 12096 din 20 de lei; f) 15% din 360 hl.
4. intr-o qcoalS sunt 425 de elevi, dintre care 560A sunt fete. cate fete sunt in
scoalS? Dar b6ieli'/
5. O banci acordd o dobAndd de 4,25oh pe an. Ce dob6.nda va primi un client al

bdncii dupd un an, dacd depune suma de 12000 de ler?
6. Un costum cost5 350 de lei. CAt va costa costumul, daci. se t'ace o reducere de
t2%?
7.Un fermier are 560 de oi, ceea ce reprezintd,sA% din numirul de animale pe
care le are. CAte animale deline fermierul'?
t. intr-o clasd sunt 12 bdieti si 13 fete. CAt la sutd din numdrul elevilor clasei
sunt biie{i?
9. O bicicletd costd 240 de lei. CAt va costa bicicleta dupd o scumpire d,e l5ok?
III. Rapoarte qi proporlii

& "urno,ul
Io. Scriefr sub formi de rapoarte ireductibile: 50oh;25%; 10%;75%, 5%;24%
si 150%.
I'1. O distanla de 900 km a fost parcursd in trei etape, astfel: in prima etapd 3AoA
din distanla. ?n a doua etapd 609/r din rest, iar in a treia etapd restul.Aflali
distanla parcursh in fiecare etap6.
t2.La un complex sunt 450 de p[s[ri. 209lo dintre ele sunt gdini, 45oA din rest
sunt ra!e, gAqte sunt 25% din num6ru1 gdinilor ;i al rafelor la un loc, iar restul
sunt curci. CAte pdsdri de flecare fel sunt?
1'3. La un concurs de tir, un trdgdtor a nimerit linta cu 35 de gloante din 40 trase.

iar alt trdgdtor a tras 45 de gloanle, nimerind linta de 36 de ori. Care dintre
cei doi trdgdtori a fost mai bun?
14. Un fermier cultivh cu griu o suprafald de 40 cie hectare qi cu ceapi o suprafald

de 250 de ari. CAt la sutd din aria terenului cultivat cu grAu este aria terenului
cultivat cu ceap6?
15. Prin mdcinarea grdului, pentru a obline {iind, se pierde l2o/o din cantitatea de
grAu. Ce cantitate de grdu trebuie mlcinatd pentru a obline 440 de kilograme
de 1iin6?
I6. 1200 ha sunt cultivate astf'el: cu porumb 10-9'o din suprafa!6, cu grAu 20o/o din
rest, cu floarea-soarelui 259lo din noul rest, iar restul cartofl. Ce suprafa{b a
fost destinati fiecdrei culturi?
rJ. Prin curd{area de coaj6, cartofii pierd l3{ 96 din mas5. Ce cantitate de cartofl
trebuie sd cumpere o gospodinS care pregdte$te masa pentru 8 persoane, dacd
fiecare persoand consumS 250 de grame de cartofl curSfaii'/
I,E. Carnea pierde, prin fierbere, 35% din masa ei. CAtd carne crudd este necesard
pentru masa a patru persoane, dacd la o porfie se consumd 195 de grame de
carne flart[?
l,9. tn 220 de grame de apd distilat[ s-au dizolvat 30 de grame de sare. Care este
concentra{ia solu{iei'/
20. De la un depozit se duce marffi la patru magazine. La primul se duce 20%

din cantitate, ia al doilea 25on din rest, la a1 treilea 507. din noul rest, iar la
ultimul restul de 108 tone. Afla{i ce cantitate era in depozit si cAt a primit
fiecare magazin.
Matematici pentru clasa a VI-a. Exercilii 9i probleme

ffi
2I. -1600 de litri
de suc au fost puqi in sticle, astfel: 30Yo din cantitate in sticle
de 500 mL 40oA din rest in sticle de I litru, 25o/o din noul rest in sticle de
1,5 litri, iar restul in sticle de 2 litri. Aflali numirul sticlelor de fiecare tip.
a2. Doi elevi ar-r impreund 522 de lei. Primul elev are 45oh din suma pe care o
are al doilea elev. Ce sumd are fiecare dintre cei doi elevi?
2!. La Lrn concurs de matematicS. 15% dintre concurenli nu au rezolvat o

problemf,, 45oh au rezolvat problema greqit, iar 16 elevi au rezolvat problerna
corect. C6!i elevi au participat la concurs?
24. l)rrpd o reducere de pre! cu 10% qi apoi o majorare ct25oh. un costum va

costa 360 de lei. Aflali pre{ul inilial al costumului.
25"ciocdnitoarea woody a adunat intr-o scorburd 800 de castane si nuci.
f,lastanele reprezintd 20oh din numirul total.
a) CAte castane qi cAte nuci a adunat Woody?
b) Dacd Woody consum6 numai nuci, cAt trebuie sd consume pentru ca nucile
sd reprezinte 20oh din numdrul nucilor si al castanelor rdmase?
26. Numiirul angaja{ilor unei societd}i a crescut, in ultimii doi ani, cu 129lo gi
apoi cu 25o/a, ajrngand la 455 de angaja{i. Aflali numdrul anga.jalilor in urm[
cu doi ani.
27. un obiect se ieftinegte cu l5o/o qi apoi se scumpeste cu 150/0, ajungand in

flnal si coste 391 de lei. Calculafi pre{ul inilial al obiectului.
eE' o nrarfb, plus transportul ei, costd 1944 de 1ei" cheltuielile de transport
reprezintd 89/o din prelul mErfli. CAt costl rnarfa, fEr6 transport?
***
29. Daci numirul bc reprezintd 4o/o din numdrul abc', sa se calculeze ct*b+c.
3o. ce cantitate de sare trebuie sd addugbm in 680 de grame de ap[ distilata.

pentru a obline o solulie de concentra\ie l5oA?
3r. cu cate procente se modificd prelul unui obiect, dacd acesta se scumpeste cu
18?i,, apoi se reduce ct 5o,h?
ffi ( apitolul lll. Rapoartc si proporrii

'$try1
-
3. Propor(ii. Aflarea unui termen
necunoscut dintr-o proporfie
Defini{ie: Egalitatea a doui rapoarte se numeEte propnr(ie: ti

i; --
a qi d se numesc extremi, iar b qi c se numesc rre;i"
Proprietatea fundamentali a proportiei

Produsul extremilor este egal cu produsul mezilor.
Daca f - C,. atunci atl - bc gi reciproc.
DLI
dacd ud - bc. atunci - t ,
Observatie: trn extrem : orodusul mezilor ttn mcz - '-ltt'utJttrrrl c.ttt'< tnilt,t'
,aktatf ext,eni 5t ,:rT;rtall-ti,:
*
I. Verificali dacd perechile de rapoarte de mai jos pot forma proporfii:
t1
a)-;sr7l u)isr*; .; fr qi
fa;
,.4
o)5
.12 .14$1.4
$1 151 e)
21 6: ofs ri ?
2. Scrieli, in locul punctelor, numere ralionale pozitive" astl'el inc6t sii oblineli
proporlii:
al AL
A -i.
3 ,.6
D)--5;3 .10
cl -r - -;-;
AL
,. 5 3 .12
e) 5 :25:
O) 7: --'
a a rs:6
!}. Aflali numSrul r din proporliile:
.4 : -.r
3l
a)
fi- j. atz- i; c)
5 ;
or *: .2.r
e)6- 3
t\-L:+
?; 18;
d. Dacd t: 1, calcula\i 4alt.
5. f)acd +: +, calculali:
a) 37 - ab; b) o2.b2 -20a.
6. Calculali 10 - ffi, ;tlina rU t: fr.
Matematicd pentru clasa a VI-a. Exercitii ;i nrobleme

W
J. Afla{i numdrul x din proporliile:
at. o.(2) 4
..-:91
,.2+
Dt 4- : -1:
x . t,4 0.25
.)3J:
t4 x ;
J z
,.8
o).t: n
qV: -
^,-L 7 ir 2^4
^ f,5--q-
t)
L "'
1L 1 a242t:
5rJ
8. Afla{i nurnerele de doud cifre inbaza 10. qtiind cE raportul dintre diferenla
cifrelor qi suma cifrelor sale este egal cu J .
5
9. Aflali numlrul r din propor{iile:

I
^,4 - x.
a,S--6: D) x : 3.(2)
,,2.(3) .), 0.25 0, 15
OJ - n :
-:
l- -
u',r"-l
.rr 4 ^, x2 - 9. '
e')8:2r t'5:4'l
,-.,1:
r+2:
1o. Ardtali cA patru numere naturale consecutive nu pot fi termenii unei propo4ii.
II. Calculali numdrul r din propoa^!;f

? *1:4.L
4-3
12. Aflati x din proporlia$:i+I,
3CI LL
unde 3a , g.
I!. Determ inali ab, dace ffi : bf

***
I'4. Afla{i.r clin proporliile:
(i 1) 0.4- 0,(6) ,, (t- l)
st
ql
r " 3r+2r 50. bl ,'Lr:
J- - J- " : o.s * + 0,(s)
-.--.,
. lt 3l 4,6
o',. oJ3):4;:
8 .24 I
Cl
7+;:7: '' 5r-2 0.(3)'
L5. Determtna\i a, &eN. astfel
fi: f+# incet
r,6, SA se cletermine mulritnea U:

l;E l+:+\
L7. Deterrninati numerele de fonna abc, dacd 1- ct - -.
=! t
r.E" Determ inati ub.
frlg: b% aaca
Ig. Determinali abc, aacaff : fr"

t0. Determ ina\i ab, a*a( : $.
2I. DeterminaEi abc, aace$:
ba' I
Capitolul III. Rapoarte qi propor{ii
4. Propor{ii derivate
&ffi
'$ffi#alrffr
Definifie: Orice proporlie oblinuti dintr-o alti proporlie se numegte propor{ie
derivat[.
- cu aceiasi termeni
[
Observa{ier Proporfiile derivate pot n - cu termeni schimbali
1
I schimbdnd. in acelagi fel. fiecare raport
1) Propor{ii derivate cu aceiaqi termeni:
Din proporgiu
t se obtin proportii derivate cu aceiagi terineni:
i:
l. Schimbdnd intre ei extremii (+,: 2),
2. SchimbAnd intre ei mezii (i - Ua\,
3. Inversdncl rapoartele (+ : +)
2) Proporfii derivate cu termeni schimbati:

Din propor{iu'l: se ob{in proporlii derivate cu termeni schimbati:
f;
1. lnmul1ind termenii unui raport cu un nnmdr n+0 (amplificdnd),
,.-0n, : c sau;:
rezulta a cn, '
-t.
Dn0Dan
2. inmullind numirltorii cu un numdr n*0, rezultd _cn
ff d
fi :
c
3. inmul{ind numitorii cu un numdr n+0, rcn;Jta an
4. Amplificdnd ambele rapoarte cu numerele m, n+0,
,.- am
rezulta r : cn| :
Dt'lt dn
5. inmullind numdrdtorii cu num6rul m+0 gi numitorii cu numdrul
n*0. rezulta q+ c+'
bn- dn'
6. imp6rlinr1 termenii unui raport cu un numdr n+0,
,.- a'.,-:11 L'
rezulla a c:n
,
D'.n -,-sau,-
cl n d'.n
:
7. impSrlincl numdrdtorii cu numdrul n*0, rcztltd q-* - +

8. impdr{ind numitorii cu numdrul n*0, rezrlta +-"
n'. n
- *";
tl'.ll
9. impdrlind numdrdtorii cu numdrul m*0 qi numitorii cu numdrul
n+o- rezulra ry
b:n
:
d:n
c--L '
10. inmullind termenii unui raport cu numdrul m+A V impdr{ind

termenii celuilalt raport cu numdrul n+0, rezultd T:" : '!L
btrt d'. n'
11. inmullind numlr5torii cu numdrul m+0 pi impdr{ind numitorii
cu numdrul n+0. rezultd +!- Lr-,
D:n -- cl'.n'
Matematici pentru clasa a Vl-a. Exercilii qi probleme ffi
$&$ir'
t--
12. imp[rtind numdrdtorii cu numdrul m*0 si inmultind numitorii

cu ttumarul n *0, rezulli !l* - c JlL'
bn dn
13. inlocuind un raporl cu suma nurnirdtorilor pe suma numitorilor,
I
rezulta - ?+',- sau ?, c,c':
h b-Ll-- -'b+d d
14. inlocuincl un raport cu diferenla numlr[torilor pe diferenla
sau ? - c,:
c,'
''"b+: +-':,.
numitorilor, rezultd
b-J'"""b d d"
15. EgalAnd suma numiritorilor pe suma numitorilor cu diferenla
rezultd *+:
numdrdtorilor pe diferenta numitorilor,"--""- +-!
b-d b-d'
3) Proportii derivate schimbind in acelaqi fel fiecare raport:
Din propor!iu =. se oblin propo(ii derivate, schimbAnd in acelasi
t !
fel fiecare raport:
f . inlocuind fiecare raport cu suma dintre numdrdtor ;i numitor supra
numitor, rezultd sl-. b ri!
b - d,
2. lnlocuind fiecare raport cu numdrdtorul supra suma ilintre
:
numir.ltor si numilor, rezulta
a+b -9
-:-, t+cl'
3. inlocuind flecare raport cu diferenla dintre numlrdtor si numitor
g-.h c -d'
supra rrurnitor'. rczultd - bd
zl. inlocuind flecare raport cu numdritorul supra dif-erenla dintre
numdrltor qi numitor, rezulta ! r_ : '
a-b c d'
5d,,,:teiolv& :l
*
I. Scrieli toate propor{iile derivate cu aceiaqi termeni clin proporti,
+
:+
?. Scrieli propor{ia derivatd din proporf *
* :X
a) imp[rlind nurnitorii la 5; b) inrnul{ind numsr5torii cu 3;
c) impdrtind numirltorii la 6; d) simplificAnd al doilea raport.
!. Folosind proportii derivate, afla{J numdml x din proportiile:
J
.2x
al
8
ur :*, ,x-2 :5'3
c'-
5: 2ol 3 2
4 sr dd propor{ia scrie{i propor{ii derivate cu aceeasi termeni, astfel:
i: #.
a) schimb6nd mezii intre ei; b) schimb0nd extremii intre ei;
c) inversAnd rapoartele.
5. Se dd proporlia : . scrie{i proporfii derivate cu termeni schimbali, astfel:
3 #
a) inmullind numdrdtorii cu 3; b) inmul{ind numitorii cu 2:
c) inmullind nurnirltorii cu 4 si numitorii cu 5.
&
ffiCapitolul III. Rapoarte si propo4ii
Er
.l{^
6. Se da proporlia)- ft. Scrieli proporlii derivate cu termeni schimbati. astlel:
a) adunAnd numitorii la num6rdtori; b) adundnd numdrdtorii la numitori;
c) scdzAnd numdrdtorii din numitori.
7" Scrieli o proporlie derivatd Oin

]: ft. "urc
sd aibd un termen egal cu 35.
8" Scrieli o proporlie derivatd atn!: lt. .ur" sd aibd un termen egal cu 70.
9. Folosind proporlii derivate, ..nr*O*O in acelaqi fel flecare raport, afla{i x

din proporliile:
g 2 2
..r-4 :
at'' o- ,: b);t: i .)Y
.x-5 -
i.
3
Io. SA se determine x din propor{ia: + :+

rr. Aflatr .r din proponia
{f, : #
L2. Afla{i numerele a qi b, dacd a + b : 15 qi t: #
13. Fie a, be N. prime intre ele. Aflali valoarea raportului
f; . ;tiind cd:
,r H:?, qffi:fi;
3r g r,x+Y
ct 1*\,:441 d) r=r:7.
-13
14. Pornind cle la propo rlia]:fi,
scrieli propor{ii derivate cu termeni schimba(i,
astfel irrcdt:
a) numdrdtorii sI fie multipli de 7;
b) numitorii sd se divida prin 5;
c) rrn numitor sa fie egal cu 36.
I'5. Se considerd proporfia i : + Form6nd proporlii derivate, determinali
numerele x Ei y, ;tiind c5:
a)"r-i y:40; b)y-x:18; c)2x+3y:53.
16. Folosind propor{ii derivate, ; proporlia

%3: +
"O"1r,
If. Aflali ,r dinproportiile: ,r
8 12 ", 1 .7-x 2x
al r.l7-,-o: u)f,: j; .)t':f6
It. Allati numerele a Ei b,;tiind cd t: ?, iar b - o :12.
r,9. Aflati numerele a Ei b, qtiind cd
t: i, iar a2 + b2 : 52 .
20. Afla{i numerele a qi b, t: ?, iar 2a+3b = 42.

2I. Deterrninati numerele a Ei b, qtiind
"A t: I ;i l" * 2b : 8.
Matematici pentru clasa a V[-a. Exercilii Ei probleme
5. Mlrimi propor{ionale. Regula de trei simpli
:;',:::,1$6$l$$i:,:$g',',tieb.fi
e
Defini{ie: Doud mdrimi variabile. care depind una de alta, astf-el inc6t, dacd
mdsura uneia cregte (descre;te) de un numir de ori, si mdsura
celeilalte creste (descreqte) de acela$i numdr de ori, se numesc mirimi
direct propor(ionale.
Definiliel Rapoartele care au numirdtorii mdsuri ale unei mdrimi qi numitorii
mdsurile corespunzdtoare ale celeilalte mlrimi formeazi un gir de
rapoarte egale, a c[ror valoare comun[ se numeste coeflcient de
proporfionalitate.
Proprietatea fundamentall a mirimilor direct proportionale

Raportul a doud valori ale uneia dintre mdrimi este egal cu raportul
valorilor corespunzitoare ale celeilalte marirni.
Scrierea raportului de directi proportionalitate
Numerele x gi 1, sunt direct proporlionale cu numerele a si b, dacd'.
v 'l'
Z: t'.(a+0:b=r0t.
Generalizare: Mullimea ordonatd {o,,o,,ar, ... a,,) este clirect proporlionald cu
mullimea ordonatd (b,, b, h,, ..., b,), dacit:
dt a) dt a,
i, - b.- F, b,
Defini{ie Doud rndrimi vanabile. care depind una de alta, astfel incAt, daci
mdsnra uneia creste (descre;te) de un num6r de ori, si mdsura
celeilalte descreste (cre;te) de acelaqi num6r de cri, se numesc
mlrimi invers proporfionale.
Observa{ie: Produsele a doi factori in care un firctor este mdsura unei mbrimi,
iar celdlalt factor este misura corespunzdtoare celeilalte mdrimi,
sunt egale Ei, deci. lbrmeazd un qir de produse egale.
Observa(ie: $irul de produse egale se transfbrmi intr-un qir de rapoarte egale dac5
produsul se scrie ca raportuI dintre mdsura unei mdrimi qi inversul
mErimii corespunzdtoare ale celeilalte mdrimi.
Proprietatea fundamentall a mirimilor invers proportionale

Raportul a dou5 valori ale uneia dintre m[rimi este egal cu inversul
raportului valorilor corespunzdtoare ale celeilalte mdrimi.
ffiCapirotrl III. Rapoarte 5i propo4ii

Scrierea raportului de inversE propor{ionalitate
Numerele .r qi -7 sunt invers proporlionale cu numerele c qi.b, daca
sunt direct proporlionale cu inversele lui a qi b, adicl cu
de unde:
Ui * t.
X- l
f-I=:>-Y'q-)"D
ab
Generalizare: Mullimea ordonatd (r,,o, a,, ..., a,,) este invers proporlionald cu
mul{imea ordonatd (b,, b, bt, ..., b,,), dacd:
ur'br: rr.'ba:ar' br,,,,'b,,.
Regula de trei simplS
Se tbloseqte la rezolvarea problemeior in care intervin dou6 mirimi
direct sau invers proportionale gi se cunosc doui valori pentru una
dintre mdrimi si o valoare corespunzbtoare pentru cealaltd mbrirne.
I. Stabilili care dintre urmdtoarele perechi de mbrimi sunt dir:ect propor{ionale si

care sunt invers proporlionale:
a) cantitatea de stofh qi nurndrul de costume de acelaqi fel care se pot
confecliona;
b) cantitatea de grdu si cantitatea de fhini care se obline din el;
c) prelul total gi cantitatea de marfE (dacd pre{ul unitar este acelaqi);
d) numdrul de tractoare gi suprafala aratd (dacd fiecare tractor ard aceea;i
suprafa{b);
e) viteza gi timpul, dacd distan{a rdmAne constantE;
f) nr.rmirul de animale qi timpul in care termini hrana dintr-un depozit, dacd
se hrinesc cu aceeasi ratie:
g) lungimea laturii unui pdtrat qi perimetrui sdu;
h) pre{ul total qi numdrul paginilor traduse de un traducStor, dac6 pentru fiecare
pagind tradusd percepe acelaqi pre!;
i) viteza qi distanla parcursd, dacd timpul este constant;
:\ cantitatea de lapte qi cantitatea de smAntAnd ce se obline din el;
.))
k) numSrul de cai qi cantitatea de ap6 necesari addpdrii 1or, dac6 pentru fiecare
cal se foloseqte aceeaqi cantitate de ap6;
numbrul de borcane de acelagi fel si cantitatea de dulceatd care se ambaleazil
in ele;
m) numdrul de robinete care au acela;i debit qi timpui necesar umplerii unui
rezervor.
Matematicd pentru clasa a VI-a. Exercilii li nrobleme

ffi
L
2. Pre{ul unui kilogram de pere este de 4 lei. Copiali qi completali tabelul:
Cantitatea in kg 2 7 )\ 10,5 0,6 2t 150

Preful total in lei 8 10
3. Un automobilist are de parcurs distanfa de 240 km. Copia{i qi completafi

tabelul:
Timpul in ore 4 3 )\ 6
,3
)4 8 10
Yitezain km/h 60 64
4. Din 12 kg de mure se oblin 9 kg de dulceald. Ce cantitate de dulceatd se

obline din 4 kg de mure?
5. 10 muncitori termin[ o lucrare in7 zile. in cAte zile termind aceeagi lucrare
5 muncitori? Dar 20 de muncitori?
6. Un qan! poate fi slpat de l8 muncitori, in 8 zile. in cAte zile sap5 acela;i qan{
l6 muncitori?
7. Aflali numerele a qi b, gtiind cI sunt direct propor{ionale cu 2 gi 3, iar
a+ b:25.
8. Afla{i numerele a qi b, stiind ci sunt invers propor}ionate cu l, si -15. iar
a + b:56.
9. Determinali x gi y, pentru care elementele corespunzdtoarc din urmdtoareie
mullimi sunt direct proporlionale:
a) A: {s; 6}; B: {10; x}; b) A: {2;3; al; B: {x; e; r,}r
c) A : {x; 5; 7}; B : {12; 20 y}.
1o. Determinali x qi y, pentru care elementele corespunzdtoare din urmdtoarele
mullimi sunt invers proporfionale:
a)A: {2;3};B: {6;x}; b)A: g;a;6};B: {B;"r;1,f .
**
11. Dacd 12 stilouri costd,420 de lei, cdte stilouri de acelasi fel se pot cumpdra
cu 595 de lei?
It.Din 36 m de stoft se confeclioneazd 15 costume. C6{i metri de stofE sunt
necesari pentru 24 de costume?
13. Abonamentul la tn ziar cost[ 90 de lei pe 5 luni. Cit costa abonamentul
pentru un an?
14.Pentru 8 zile lucrltoare, un salariat primeEte 520 de lei. Ce sumd rrebtrie si
primeascd pentru 2l de zile lucrdtoare?
15. Din 200 kg de sfeclS de zahdr se oblin 25 kg de zahdr. Din ce cantitate de
sfecld de zahdr se obtin 3 tone de zahdr?
4ffi8 Capitolul lll. Rapoarte si propo4ii

-
16.5 robinete pot umple un bazin in 12 ore. in cat timp pot umple bazinul 8
robinete?
rJ.Pentru a transporta o cantitate de marfh, este nevoie de 12 camioane cu
capacitatea de 16 tone. CAte camioane cu capacitatea de 24 de tone pot
transporta acea marfE?
I8.Din 10 kg de struguri se storc 7,2lilri de must. Ce cantitate de must se stoarce
din 125 kg de struguri?
I!. Pentru irigarea unui teren tle 32 ha, s-au folosit 1920 kl de ap[. Ce cantitate
de apd este necesarf, pentru irigarea unui teren cu aria de 11 ha, folosind
aceeagi cantitate de api la unitatea de suprafaldl
2O. Afla{i numerele a qi b, qtiind ch sunt direct proporlionale cu 5 qi 8, iar b - a: 9.
2I.Aflali numereie a qib, qtiind ci sunt invers propor{ionale cu 0,5 si 0,(3), iar
b a:8.
22. Aflali numerele a, b Et c, qtiind cd sunt direct propor{ionale cLr 2, 3 9i 7, iar
a+b*c:24.
2t"Af1aIi numerele a qi b, stiind cd sunt direct proporfionale cu j 9i 4, iar
2a + 3b: 54.
24. Afla[i numerele o qi b, qtiind ca sunt invers propor]ionale cu 0,2 qi 0,5, iar
4a + 3b:78.
ag.impdr{i}i numSrul 840 in pdrli egale, direct proporlionale cri numerele 3, i
Ei 11.
26. Dacd x qi y sunt direct proportionale cu 2 qi 3, calculati:

xTV 3xr y Jx -r.
a) 2x : b)
_:-_iy: c) r. ./ r
5r' - 3y lOx + r'

d)
5r" 3r: e) zx - r. '
2l.Dacitr si..1'sunt inrers proportionale cu 0.5 si 0.2. calculali:
3.r' ' 2r' , . 7.r 5.r
a) , ;,. : b)
1;: c) 2..J1
t.
.d)9.r+ lr' lr . lr'

2--: c) ;-,i .
2t.Din i5 l de apd de mare se..or;;;, de sare. CAte kitograme de sare se

extrag din 1,2 kl de apd de mare?
29.Din 6 kg de frina se pot fabrica 71tg de paine. ce cantitate de piine se
poate labrica din 50 kg dc llina?
30. O maqinl parclrrge, cu vitezb constantS, clistanla de 140 km in 2,5 ore. in c6te
minute a paicurs 98 km?
Matematici pentru c:lasa a Vt-a. Exercitii qi problerne ffi

w
lt.Laun moment dat, un copac amnc6 pe p[mAnt o umbr[ cu lungimea de 13,5 m.
in acelagi timp, un stAlp inalt de 1,6 m d[ o umbri de 1,8 m. Care este
indllimea copacului?
32. Pentru 40 de vaci s-a asigurat hran[ pentru 120 de zile. Pentru cdte zile ajunge
aceeaEi cantitate de hran6, dac[ dupi 30 de zile s-au mai cumpdrat incd 8 vaci?
33. Un strungar poate realiza 108 piese inll ore. C0te piese poate realiza in 8
ore qi jumdtate?
34. Din 18 kg de cafea verde se obfin 15 kg de cafea prdjit6. Ce cantitate de cafea
prijit[ se obline din cafeaua verde ambalat[ in 5 saci a cdte 30 kg fiecare?
,5. 12 muncitori pot termina o lucrare in 30 de ore. Cu c6te ore se va prelungi
terminarea lucr6rii, dacd dupd ce se termin[ jumitate din lucrare, 3 muncitori
pleac6?
36. Pentru acoperirea unei pardoseli erau necesari 40 m de linoleum, cu l[1imea de
0,75 m. Cdli metri de linoleum sunt necesari pentru acoperirea unei pardoseli
cu suprafala de 1,5 ori mai mare, linoleumul av0nd lIlimea de 1,20 m?
37. gtiind *#: l, afla1i f;.
"e
It. gtiind cL ** : 4, aflali fr.
3e. gtiind
"dry+;*:2, afla[i#+
.Regula
6. de trei compusl (Extindere)
Nogiani de teorie
Regula de trei compusi se foloseqte rezolvarea problemelor ?n care
?n
intr[ mai multe mdrimi propor]ionale. Deoarece astfel de probleme
se desfac in mai multe probleme de regulE de trei simpl[, ele se mai
numesc qi probleme cu regula de trei compusl. Aceste probleme se
pot rezolva atdt prin metoda reducerii la unitate, c6t qi prin metoda
proporfiilor, dar cel mai uqor se rezolvl prin regula aqez[rii.
Exemplu: Prin 6 robinete curg, in 45 de minute, 810 litri de ap6. in cdt timp
vor curge 4200 de litri de ap[ prin 20 de robinete cu acelaqi debit?
Rezolvare: Se aqazl numerele dup[ m[rimi, apoi se comparl fiecare
mdrime cu mlrimea care conline necunoscuta, scriind deasupra ei
litera d, dacl mirimile sunt direct propor,tionale, sau litera i, dacd
mdrimile sunt invers propor{ionale. Apoi unim cu linii numerele,
. dupd modelul de la regula de trei simplS. Necunoscuta se afl[
inmulfind numerele unite cu linii gi impdrtind produsul lor la
produsul numerelor rlmase (neunite cu linii).
W Capitolul III. Rapoarte gi proporlii

-
...;-;=.-15 minute >{{::... . 810 litri
6 robinete
20 robinete x minute .........-::::,-. 4200litri
6. 45 . 4200 :
70 de minute.
*
1,.6 cai consum6, in 20 de zlle,1920 kg de furaj. C6!i cai consume3200 kg de
furaj in 25 de zile?
2.O echipS de 8 asfaltatori asfalteazd un drum lung de 1200 m in 6 zlle.
Ce lungime de drum asfalteazd o echipd de 10 asfaltatori in 9 zlle?
**
3. O parceld de vie de l2l
ha poate fi stropit5 de 2 tractoare, in 9 zrle. Cdte
tractoare sunt necesare pentru a stropi o suprafald de vie de 484 ha,in 12 zlle?
4. O bard de o{el lungb de 4 m,latd de 2 cm gi groasd de 8 mm, c6ntdreqte 5,6 kg.
C6t cintdregte o bard din acelaqi otel, lungi de 2,4 m, latd de 5 cm qi groasd
de 12 mm?
5. intr-o cutie de formd paralelipiped,;, ,;*, de 0,8 rn, tatl cle 0,7 m Ei inalti de
0,25 m, au inc[put 120 kg de zahdr. Ce lungime trebuie sa aibd o cutie 1at6 de
0,5 m qi inatrtd de 0,28 m, ca s[ incapd in ea i50 kg de zaLh6r?
6. l0 robinete pot umple in 6 ore un bazin cu lungimea de 50 m, ldtimea de 20 m
qi ad6ncimea de 3 m. in c6t timp pot umple 12 robinete cu acelasi debit un
bazin cu lungimea de 40 m, ldlimea de 15 m qi addncimea de 2,5 m?

ffi
7. $ir de rapoarte egale
0, a. a, q
AflIm: Dacd rapriartcle ;'- : : ... I au accea;i raloare. atunci
"r i - V: 7jL
n
ele fonneazf, un qir de rapoarte egale qi scriem:
at
-atb---as - "--1"E
bl ,/tn h.
Proprietatea fundamentali a sirului de rapoarte egale
Raportul dintre surna numdrdtorilor qi suma nurnitorilor este egal cu
fiecare dintre lapoartele girLrlui dat si scriem:
at Ltl/ A.-
I
A^+Ct-1
3
... I O
br--azbr--atb3-"'-
- - n
b
- tl b.*b-*b
-l "l "l +...1b' n
obsen,atia t: intr-un qir de rapoarte egale, dac6 inmul{im sau implrlim cu acelagi
nutndr dif'erit de zero toli numdrdtorii, oblinem tot un qir de rapoarte
egaie.
Otrserva{ia 2: intr-un grr de rapoarte egale, dacd inmullim sau impdrlim cu acelaqi
numir dit'erit de zero toti numitorii, oblinem tot un sir de rapoarte
egale.
observatia 3: Dacb amplificdm sau simplificdm unele rapoarte (sau toate) ale unui
qir de rapoarte egale cu nllmere diferite de zero, oblinem tot r.rn gir
de rapoarte egale.
Sd'rexoh1dml,',.
*
r.. Veriflcali dacd rapoartele:
?, ?,, # ffi fot fonna un qir de rapoarte egale.
qi
2. Pentm o prdjitur[ s-au folosit 2 oui, 50 g de zahiar, 120 g de unt gi 350 g
de frind. Ce centitSli va trebui sd se ia din flecare ingredient, dacd se face o
pr[jitur[ dup[ aceeagi re{eti qi se fblosesc 150 g de zahdr?
|. Ardtali ci nunrerele 4,6 qi l2 sunt direct proporlionale cu numerele 2, 3 qi 6.
{. Verifica{i proprietatea fundamentald a qirului de rapoarte egale
?: t: 13
5. Determinafi nurnerele rr si b. dacA f - *: +
6. Nurnerele ct, h qi c sunt direct proporlionale cu numerele "r, -y Ei z. Scrie{i, sub
forml de gir de rapoarte egale, afirrnalia de mai sus.
?. Nurnerele a ;i b sunt direct proporlionale cu 3 qi 4. Sd se determine aceste
numere, dacS a ) b:2l.
a'uotrn,ul III. Rapoarte Ei proporlii

ffi
8. Numerele q, b, c sunt direct proportionale cu numerele 2. 5 Si B si alt surla
egalS cu 60. Aflali coeflcientul lor de proporlionalitate.
9. Aflali 3 numere direct proporlionale cu numerele 4,6 qi 10, dacd al doilea
num[r este 24.
ro. Pentru a fabrica sdpun, la 120 g de grdsime se adaugb 40 g de sodd causticd.
Ce cantitifi de grbsime qi de sodd causticd s-au folosit pentru a fabrica 32 I<g
de sdpun?
II. Daci
i : t: fi qi q*hi c: Or, .*rr1, valoarea raporrului
12. Determinati nurner ele

t : I : A si a+g+g - 36.
a, b, c, qtiind
"F,
13.Aflati numerele u, h. c. stiind ca i: ! t- 5 ri a*ht-c_ 46.
14. SA se impartd numdrul 260 in pdr{i direct proporlionale cu numerele 2, 3 ;i 8.
15. Trei familii au pldtit pentru consumul de apd dintr-o lund suma de 520 de lei.
Cdt a pldtit fiecare familie, dacl prima este compusi din doud persoane, it
doua din 3 persoane qi a treia familie din 5 persoane'/
I'6. sa se impartd numrrul 555 in pd(i invers propor{ionale cu numerele -5, 6 qi 4.
lJ.Afla{i numerele a, b, c, daclt!:1:
f li 2r+3b+c: 510.
:
r'E. Afla{i numerele a, b, c, daclt
$: * [ ;i aU + bc + ca : 208.
19. Determinati numer ele a, b, c, dacd abc :320 qi b4:
t: t
2O.Determinati numerele a, b, c, dacd a2+b2+d:452 qi5-
*: *
24. Trei muncitori au primit pentru o lucrare sume de bani direct propor{ionale
t1
cu 1.2; 1, $i 4 Cdt a primit flecare, dacd diferenla dintre cel care a primit
mai mult qi cel care a primit mai pulin este de 550 de lei?
22. SA se impartd numdrul 1268 in pdrfi invers proportionale cu numerele
0,(6); 0,75; 0,8; 0,8(3).
2S.Numerele a, b, c sunt direct propor{ionale cu 3, 4 qi 11. Aflati valoarea
raportului
24. Determ tnayiabc,stiind ca

*: +:'Y qi t+*: k2, ke tt.
25.Determinali cele mai mici numere naturale a, b, c, directproporlionale cu 3,
5, e, astfel in"at * *(* * ?).o.
26. Determina{i cele mai mici numere naturale nenule a, b, c, d,acd2t - r*: *
ffi
2l.Determinali numerele naturale a, b, c, direct propor{ionale cu 3,1.6
siI+l*Irl
,ADCJ
2t. Numerele naturale a, b, c, sunt invers proporlionale cu 2, 3, 5. Ardta{i cd dacl
(a + b + c) | abc, atunci abc se divide cu 29191 .
z 'l '2 3
n- r 1*1-;i3 ii + rr')--s|'
29.Calculali x*l.l z,daca.:,:+
3O. Determina{i numSrulabc, {lind c7a ct * b, b + c, c * a sunt direct proporlionale
cu 3, 4, 5, iar media aritmetici a cifrelor sale este numdr prim"
3r.Determinati numerele qhc pentru care iU:+-
n t
in
32. Fie Mmullimea triunghiurilor care au mdsurile unghiurilor numere naturale
direct proporlionale cu trei numere naturale consecutive.
a) Sd se arate cI toate elementele multimii A,[ au un unghi de aceeasi mdsur6;
b) CAte elemente are lrfl
3!}.Fie numerele A, B, C, D, invers proportionale cu numerele: 0,5; 0,2;
0,25 ;i 0,(3). SA se afle numdrul l/: A + B2+ C3+ D4+ 74, stiind cd
A+28+3C+4D:72.
34. Determina{i cele mai mici numere naturale nenule propor{ionale cu 4,9, 11,
a cdror sumd este pdtrat perfect.
35. Determina{i nunterele naturale a, b, c, care sunt direct propor}ionale cu numerele
prime n, n + 3 qi r + 9, iar a + b + c este patrat perfect de doud cih'e.
S6.Determrna[i a, b, ce N, diferite intre ele, daci
a+l-b'2-c,3^, 2 3 4
i - 3 - 4 st,r-r1 h+2Tc+3 e-, ''
37. Se dau numerele reale a, b, c, astfel incAt numerele rationale
,+16 T+T
5
iila sunt egale. Calculali a + 2b 3c.
DacIu -Â( ---+= 't2,- 2=b: - 3 ':

38. c '' a - -!--.
a'- h' calculati
'"''" '"" Jrr& - 5bc - 6t'o'
rI. Rapoarte gi proporlii

& "uruorrrl
.Alte
8. rapoarte folosite in practici (Extindere)
La mie (promile): Prin expresia 5%o (citit[ 5 la mie) dintr-o cantitate, inlelegem
1fu6
din acea cantitate. Dac5, de exemplu, spunem c5 intr-o ap5 mineralS
se afli 5960 calciu. intele_qem ci in 1000 g din acea ap5 se afld 5 g
de calciu.
Observafie: Problemele ct promile sunt asem5n6toare cu cele de la procente.
Titlul unui aliaj: Dacd in componenta unui aliaj intrd un metal pre{ios (aur, argint
sau platin[), raportul dintre masa metalului prelios qi masa aliajului
se numeqte litlul alia.iului. Titlul se exprim6, de obicei, printr-un
raport cu numitorul 1000, scris ca un numdr zecimal. De exemplu,
titlul unui aliaj de arlr cu ararnd este 0,720, intelegem prin aceasta
.a- fiiffi
120
din rnasa aliajului estc aur.
:,:1;;$$.:,:,;:l2V$l$,$6!:':
*
L. O solutie de sare are concentrafia de 8?60. Si se afle cdte grame cle sare se aflE
in 5 kg de solu{ie.
2. Titlul unui aliaj de argint si cositor este 0,875. Ce cantitate de argint este intr-o
bucath de aliaj de 12 kg?
!}. Se topesc 435 g de platind si 65 g de aramd pentru a obline un aliaj. Care este
titlul aliajului obtinut?
{. Se produce un aliaj din 7 g de aur U,; r.rrl de aramd. Care este titlul aliajului/
5. O apd minerald con{ine 3%rfier,5%o calciu,0,001%o aur qi 0,7%o sulf. CAte
grame din flecare fel de element chimic se afld in 400 de kg de ap6 minerald?
6. La 600 g de solulie cu concentratra de 15700 se aclaugd 200 g de apd. Care este
concentrafia rroii solulii?
T. Un aliaj de aur si aramd are titlul ,,;; :. cantitate de aliaj con{in 34 g de aur?
8. CatA sare trebuie addugati in 500 g de solu{ie avAnd concentratia de 18%0.
pentru a obline o solufie av6nd concentratia de 25%o ?
Q. Se topesc. impreunE, 300 g de aliaj cLr titlul 0.750 qi 500 g de aliaj cu titlul
0,870. Care este titlul noului aliaj?
Matematici pentru clasa a Vl-a. Exercitii Si Rrobleme

ffi
9. Elemente de organizare a datelor
in studiul unor fenomene naturale, economice, sociale etc. apar

probleme legate de analizarea Ei de sistematizarea datelor cu privire
la f'enomenele cercetate, cu scopul de a emite concluzii bazate pe
analizele fhcute, necesare chiar gi pentru anumite previzionbri.
Aflim: La organizarea datelor, informaliile pot fi prezentate sub formd de
tabele si prelucrate prin reprezentdri grafice, sub forme de diagrame
tip linie, diagrame tip coloand, diagrame circulare etc.
Exemplul l: La lucrarea semestrialS de pe semestrul l, elevii unei clase au obtinut
note asa cum se aratd in tabelul urm6tor:
Nota 4 5 6 1 8 9 10
Nr. elevilor J I 6 4 8 2 4
Rezultatele din tabel pot fi reprezentate printr-un grafic, numit
diagrami tip coloani, unde pe orizontal6 sunt trecute notele, iar
pe verticald numirul de elevi.
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
didoctic.ro
Exemplul 2: La o stalie meteorologicS, in cursul unei zile, s-au inregistrat
temperaturile la diferite ore din zi, conform tabelulLri:
Ora 6 9 12 15 18 2t
Temperafura 14" 20" 25" 260 19" 150
Rezultatele din tabel pot fi reprezentate printr-un grafic, numit

diagramI tip linie. Pe orizontald s-a trecut ora, iar pe verticall
temperatura in grade.
,,ffiffi& Capitolul III. Rapoarte gi proporfii

Exemplul 3: Un teren este cultivat cu porumb, cartofi, ceapf, qi rnorcovi. csa cllm
aratl tabelul de mai jos.
Culturd porumb ceapi cartofi morcovl
140
Procente din suprafa!5 55% lLtll 24% 9%
Exemplul 4: Rezultatele din tabel pot fi reprezentatr: prinlr-Lln gra-t'ic. numit
diagrami circular[. Sectoarele circulare sunt direct propor{ionale
cu numdrul de procente din intreaga suprafafil cultivati.
Matematic[ pentru clasa a VI-a. Exercitii ;i frobleme

W
;:::,,',,'$.5';:";y,g46{q$y1t!,::1:,,;,.
*
I. Elevii unei clase sunt intrebafi care este materia lor preferatS, iar rezultatele
sondajului sunt redate in graficul de mai jos.
8
6
ffi
4
2
MW d F;;;il
0
matem. rom. fizi@ biol. geo. engl.
didactic.ro
a) C61i elevi sunt in clasS?
b) care este probabilitatea ca, alegand un elev la. intAmplare, acesta sd aibd ca
materie pref-erath matematica?
c) CAfi elevi au materia preferatd matematica sau fizica?
2. un fermier a dus la piald dou[ tone de fructe. ln diagrama de mai jos sunt
reprezentate, in procente. cantitltile de fructe de flecare fel.
pere 25o/o
40% struguri
didactic.ro
a) CAt la sutd din intreaga cantitate de fructe reprezintd merele?
b) Calculali cantitblile de fructe de fiecare fel.
c) Dacd a v6ndut kilogramul de struguri cu 8 lei kilogramul, ce sum6 a realizat
din vdnzarea 1or?
**
3.La un concurs, elwii au oblinut reztiltatele conform tabelului de mai jos:
Nr. puncte Mai pulin de 5p 5p 6p 7p 8p 9p lop
Nr. elevi a
5 2 6 J 4 J 1
Repreze rfia gfa flc. nrintr-o dia. gramd tip coloan[, rezultatele elevilor.
ffi Capitolul III. Rapoarte si proporiii

-
de mai jos, avem reprezentate numerele care reprezintS carlile
{. in graficul
imprumutate de elevii unei gcoli, pe durata a patm ani.
NL de ci(i
'imprumutate
395
337
241
235
a) Cdte cdrli au fost imprumutate in anul 2008?

b) CAte c6rfi au fost imprumutate, in total, in anii 2006 qi2007?
c) Cu ciie cdr!,au fost imprumutate mai mult in anul 2009 fap. de anfl 2007?
d) in ce an au imprumutat elevii un num[r de c6(i care este cel mai apropiat de
media celor patru ani?
5. intr-o qcoal5 sunt 96 de elevi in clasa a V-a, 80 de elevi in clasa a VI-a, 100
de elevi in clasa a VII-a Ei 84 de elevi in clasa a VIII-a. Reprezenta{i num6rnl
elevilor Ecolii printr-o diagrami circular5.
6. Elevii unei clase au fost verilicali qi evaluali in cursul unei sdptsmAni, la diverse
obiecte de invSlimAnt, astfel: luni 12 elevi, marti 9 elevi, miercuri cAt luni qi
mar{i la un loc, joi un numlr de elevi egal cu media aritmetici a primelor trei
zile. iar vineri cu 4 elevi mai pulin decAt joi.
a) Prezentali situa{ia verificdrii si a evaludrii elevilor clasei in cursul intregri
sdptdmdni, printr-un tabel.
b) Realizali o diagramd tip linie cu elevii verificali si evaluali in cursul sdptdmAnii.
Matematici pentru clasa a VI-a. Exercilii gi probleme ffi

$&1i'
-
10. Probabilit[ti,
Definilie Probabilitatea reahzhni unui eveniment este raportul dintre numirul

cazurilor favorabile realizdrli evenimentului qi num[rul cazurilor
egal posibile.
.. -- nl'. cazuri [avorabile
P - nr. cazrfi posJ6ile
Observa{ia l: Evenimentul sigur este evenimentul care se realizeazd cu certitudine
la fiecare efectuare a experimentului.
Otrserva{ia 2: Evenimentul ce nu se realizeazd Ia nicio efectuare a experimentului
este numit evenirnent imposibil.
*
r" care este probabilitatea ca, aruncAnd un zar, sr apard o fald cu un numdr impar
de punete? Dar o fafd cu un num[r prim de puncte?
2.intr-o urn[ sunt introduse bile identice, numerotate cle la I la 18. Care este
probabilitatea ca, extrdg0nd o bild, aceasta sd fie numerotath cu un multiplu de 4'l
tr)ar sd fie numerotatd cu un nurldr mai mic decAt 9?
3" Se aruncd doud zaruri" Care este probabilitatea sd apard doud fe{e, a cdror suma
a punctelorsi fle 8?
{. intr-o urnd sunt 3 bile albe, 5 bile negre gi 2 bile galbene, de aceeagi mdrime
si mas6" ca.re este probatrilitatea ca, extrdgand o bild la intdmplare, aceasta sd
fie neagrd? Dar sd nu fie galbend? Dar sI fle neagrl sau galbend?
5.Se considerS mullimea A : t1;2;3;4;5;6;7). Calcula{i probabiliratea ca

alegAnd la intimplare un numir din mullimeaA, acesta s5 tre divizibil cu 3.
6. Calculali prolrabilitatea ca aleg6nd la int6mplare un numdr natural mai mic

c1ec6t 30, acesta sd fle multiplu de 5.
f.intr-un coq sunt 10 nrere,5 pere qi 20 de banane. care este probabilitatea ca

alegind la intdmplare un fiuct, acesta si nu fle m6r?
8. Se consider[ mullimea A : {1 ; 2;3 ;4}. care este probabilitatea ca aleg6nd la

intimplare un numdr din mullimea A, acesta si satisfac[ relafia: 2x -I > 4 .
fficapitolul ttt. Rapoane ;i proporlii

"w
-
**
f. intr-un grup de elevi sunt 5 fete qi 7 b6ieli. Care este probabilitatea ca, alegdncl
la intAmplare doi elevi, aceqtia s5 fie bdieli?
1O. Care este probabilitatea ca, arunc6nd doui zaruri, suma punctelor de pe fe{ele
apf,rute sd fle mai micd decdt 7?
Ia. Care este probabilitatea ca, aruncAnd doui zaruri, suma punctelor de pe feteie
ieqite si fie pltrat perfect sau cub perfect?
12. Calcula{i probabilitatea ca aleg6nd la intdmplare un num6r natural de dou5

cifie, acesta sd fie pbtrat perfect.
13. Calculati probabilitatea ca alegdnd la int6mplare un num[r natural de trei
cifi'e. acesta sd aibd toate cifrele identice.
14. Fie mul{irnea 4: {xe N | 10 < x < 100} . Calculali probabilitatea ca aleg6nd
la int6mplare un num6r din mullimea A, acesta sd fie cub perfect.
I5. Calculali probabilitatea ca aleg6nd la int6mplare un numdr natural n < 7A,

acesta si satisfacd relalia:n2*3n + 5 > 45.
16.care este probabilitatea ca alegdnd un numdr de forma W . acesta si hc
divizibil cu 4.
***
If.Numerele de forma abc,pentrucare a2 + b2: c t
l, sunt scrise pe bile{ele
identice qi introduse intr-o urn6. Care este probabilitatea ca, extr6g6nd urr
bilefel. acesta sd conlin5 un numdr:
a) divizibil cu 6;
b) cu proprietatea a + b + c < abc?
IE" Clare este probabilitatea ca, aruncdnd doud zaruri, sd nu oblinem o dubld?
19. Se arunc6, in acelaEi timp, doud zaruri colorate diferit. Care este probabilitatea
ca suma punctelor de pe felele iegite sd fie mai mare de 6?
2o. Calcula{i probabilitatea ca alegdnd la int6mplare un num6r natural de tre i

cifre de fbrma abc acesta sb satisfaci relatia: c = a3 + b2.
Matematici pentru clasa a VI-a. Exercitil si nrobleme

&
-
11" Probleme cu caracter practic. Rapoarte gi propor{ii
I.Un biciclist parr:urge in prima zt 32oA din intreaga distanld pe care o are de
parcurs. A dor"ra zi parcurge 25% dtn distanla rdmasd qi constat6 cd i-au mai
rdmas de parcurs incd 3 km pAnd la jumdtatea drumului. Afla{i intreaga distant[
de parcurs.
2. Lfn elev cheltuiegte in prima zi 35aA din suma pe care o are iar a doua zi 40o/o
din suma rdmas[" Ce sumf, a avut ini{ial elevul dacl in prima zi a cheltuit ctr
63 de iei mai mult decAt in a doua zi?
3. Dintr-un observator, Andrei a realizat intr-o zi 40 de fotografli. Andrei dbruieqte

fratelui sdu fotografiile cu mamifere, care reprezrnta I din numdrul total al
fotografiilor. Fotografiile cu pdsdri reprezinti l0% din'numdrul cle tbtografli
realizate cie Andrei, iar restul sunt fotografii cu plante din specii protejate.
Determinh nutndrul de fotografii cu plante din specii protejate, realizate de
Andrei in acea zi"
1.'Evaltrare Nalionalci, clasa a VI-a. 2016)
4. O drr.rmelie montanl e desfhqoara pe un traseu cu lungimea de 12 kilornetri.

Intr-o primd etapd se 1l;lrcurgedin lungimea traseului. A doua etapd reprezintd
]
25oA ditt lungimea traseului, iarin a treia etapd se parcurge restul traseului.
Determini cali kilometri se parcurg in a treia etapd a traseului.
(Evoltrure Nationolii, clctso a l'I-o, 2016)
5. Parcul Nalional Llozia are o suprafali totalS de l7 000 ha. in parc, trei echipe de
cercet6tori, denumite ectripa Alfa, echipa Beta si echipa Gamma. isi desfrEoara
actjvitatea de cercetare EtiinliticS pe o suprafa\d de 7 000 ha, impartitd in trei
sectoare. Echipele studiazd flora, fauna si factorii de mediu din aceste sectoare.
Din supraf;rta destinatd cercetarii. echipa Alfa a monitorizat 250 o. echipa Beta
din restul supraf'e1ei" iar echipa Gamma suprafhta r6mas6. Determind aria
l
suprafe{ei monitorizate de echipa Beta.
(Model Evaluare Nd{ionaid, c.lasa a VI-a, 2014)
6. in Parcui Na{ional Retezat existd

cr pepinierd cu puieli de brad, cale sunt folosili
pentru impf,durirea Lnor zone defriqate. tn prima zi se planteaza I din numirul
total c1e puie{i, a doua zi 40oA din numf,rul rdmas de puieli, ldr in a treia zi
restul de lB0 de puie{i. DeterminS numdrul de pr"rieli de brad plantali in total
in cele trei zile.
(Model Et,ttluare Nayionald, clusa a VI-a, 2014)
ffi& Capitotul Iil. Rapoarte si propor{ii

7. Un ranger observd cd suma dintre vdrsta lui qi vdrstele celor doi copri ar sai,
Maria si victor, este egalS cu 60 de ani. vdrsta Mariei reprezinta din cei o0
f
de ani, iar vArsta lui Victor reprezintd 20% din 60 de ani. Ileterihind vdrsta
rangerului.
(livaluare Nalionctld, clctsa u YI-a, 2015)
8. Octavian observd cd suma dintre vdrsta lui si vArstele celor doi frqfi ai sii.
Mihai qi lrina, este egal6 cu 50 de ani. VArsta lui iVlihai replezinta din cei
f
50 de ani, iar vArsta lrinei reprezintd 36oh din 50 de ani. Determii[ vArsta
lui Octavian.
(Evalttore lir.t!ionald. clu.ya o VI-a, )t-)15)
9. La activitiilile de cercetare din Gradina Botanicd participd 200 de elevi

care sunt r9partiza\i astfel: 409/o din numdrul elevilor 13 ssc-lia ,,Complexul
de sere", di,, ,..t la seclia ,,Plante utile", 50 de elevi la sectia ,.Flora si
I
vegetalia RomAniei", iar restul elevilor amenajeazd lotul experimental, lAngi
lac. DeterminS numdrul de elevi care amenajeaz5 lotul experimental.
(Evaluare Nalionalir. clctsa a L'I-cr, 2014)
to. intr-o diorami sunt 60 de exponate: pdsdri, mamifere qi insecte. Numdrul de

pdsdri reprezintd 30% din numlrui de exponate, iar numirul de rnamifere este
egal cu numdrul de insecte. Detennini numdrul de insecte din diorama.
(Etaluore No!ionalii., clasu ct IrI-a, 201,1)
rr. Cinci vulpi au impreund 90 de degete. Determind numdrul de degete pe care

le au impreunb I I vulpi.
(Eyaluare Nalionolit, cla.ro cr VI-a,20131
12. Se realizeazd, un studiu pe un egantion format din 250 de vul 30% dintre
ele au vdrsta mai mare de 4 ani, { din rest au vdrsta intre 1 an si 4 ani, iar
restul sunt pui. Determind nurnaril puilor din egantion.
(Evcrluare Nalionalii, clasct a l;I-a, 2013)

W
Teste de evaluare
Testul 1
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord[ 10 ptrncte din oficiu.

Subiectul I. Scrieli rlspunsul corect: (40 de puncte)
I.Raportul numerelor 3 qi 18 este egal cu... 5p
2.Dacd+: *,atunci x este egal cu... 5p
3.DacI a qi b sunt direct propo{ionale cu 3 qi 5, iar a + b:56, atunci a: ...
Ei b: ... . 5p
4. Daca t: + atunci
+P* 5p
5"40o din 120 reprezintd numdrul... . 5p
&.Dacd 4 kg de mere cost6 12lei, atunci 7 kg de mere vor costa... . 5p
7.intr-o urn[ sunt4 bile albe qi 10 bile negre. Probabilitateaca,la o extragere,
bila extras[ s[ fie alb[ este... . 5p
E" Opt muncitori terminl o lucrare in 12 zlle. $ase muncitori vor termina lucrarea
in.... zile. 5p
Subiectul al ll-lea. Scriefi rezolvlrile complete: (50 de puncte)

I. Aflafi numirul -x din proporfia
ffi: + 10p
2. $tiind qi 4a+3b-2c:14, afla[inumerele a, b qi c. 10p
"dt1,:*:t
3. Un cil[tor a parcurs un traseu de 1200 km in trei zile, astfel: in prima zi a
parcurs 30% din traseu, a doua zi 40Yo din rest, iar atreia zi aterminat traseul.
C6!i kilometri a parcurs a treia zi? lop
4. Dupd doud scumpiri succesive de l0% qi, respectiv,20yo, prelul unui obiect
este de 528 de lei. Aflafi preful inilial al obiectului. 1op
.ri&e
&E4ll$*
ffi
Capitolul Ill. Rapoarte Ei proporlii
-
Testul 2
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordE 10 puncte din oficiu.
I. Verificafi dacd urmdtoarele egalitdlr sunt ploportii:

at. 5 l0 ,D) t9 18
l3:N: T: 4.
2.,\fla1i .r'din: .f ,! =
y 1
]r O,
5|j - '+
- .3xrJv
3.Dacd i- icalculati
ffi
4. Determinati numerele rationale pozitive x, y, z, care sunt direct propor{ionale
cu 5, 6 ;i 10, iar 2x + 3y -22:128.
5. Un elev primeEte de 1a tatdl sdu suma de 300 de leri" Cheltuiegle pe o culegere

,
de matemattcd-') dtn sutnd. apoi cu
1
i , dirr suma raurasa isi cumpirn glol-rurr
pentru pomul de iarnd. Cali lei mai are elevul?
6. intr-o zi s-a recoltat I din suprafata cultivata. a doua zi -j nin rr'Sr. n treia zi -|
din noul rest, iar a patra zi ultimele 30 de hectare. Ce snprafala a fbst cultivatl?
J. Dupd douS rednceri consecutive de preturi cu 10% Ei, respectiv lsoir, un obiect
"
costS I8360 de lei. Care a fost prelul initial al obiectului'l
Matematici pentru clasa a VI-a. Exercitii ql probleme

#fu
aqs#n
Capitolul IV. Numere intregi
1. Mul(imea numerelor intregi. Opusul unui numir intreg
Reprezentarea pe axfl a numerelor intregi
t::|&:,t:tbarlfi
,9,,;,1:
De{ini{ie Un numlr intreg este orice num6r natural diferit de zero, precedat
de semnul ,,*" (plus), sau de semnul ,,-" (minus).
Observafia 1: Numerele intregi precedate de semnui ,,*" se numesc numere intregi
pozitive, iar numerele intregi precedate de semnul ,,-" So numesc
numere intregi negative.
Observa{ia 2: Numarul intreg 0 nu este nici pozitiv. nici negativ.
Nota{ii: Mullimea numerelor intregi se noteaz6, cu Z.
Z: {...,-3,-2, 1,0, + l,+2, +3....} sauZ: {0, * l,+2,+3, ...}
CaZ* se noteazb mullimea numerelor intregi nenule. Z,* : Z\ {0}.
Mullimea numerelor intregi pozitive este o submullime a numerelor
intregi qi se noteazdatZ*: {+1, +2,+3....}.
Mttllimea numerelor intregi negative este o submullime a numerelor
intregi qi se noteazd, cu Z : {- 1, -2, -3... .} .
Remarc[: Z - Z-w{O\wZ*.
Observafia 3: Mullimea V4w{0} se numeqte mullimea numerelor intregi nenegative.
Definilie: Opusul unui numdr intreg diferit de zero este acel numir intreg
oblinut prin schimbarea semnului,
Dacd xeZ, vom nota opusul lui x cu,x.
Exemplu: I opusul lui *2 este 2; iz) opusul lui -5 este +5.
Observa{ia 4: Opusul num[rului intreg 0 este tot numdrul intreg 0.
Reprezentarea pe ax[ a numerelor intregi

Deiini{ie: Axa numerelor este o dreaptd, pe care am fixat: o origine,
un sens pozitiv gi o unitcrte de mdsurd (segment-unitate).
, 'u .
D'C'B'AOABCD
--1---->
Defini{ie: Punctul A are coordonatd numdrul +1 $i se scrie A (+l). Numerele
- 4, 2, +3 sunt coordonatele punctelor D', B'qi C qi scriem:
D',(.. 4), B'.(-z), C (+3).
Observa{ia 5: Doud numere intregi sunt opuse daci sunt coordonatele a doud puncte
de pe ax6, simetrice fa{d de origine (egal depdrtate de origine).
Canitolul IV" Numere intregi
W
Sd reprezentlm pe axa numerelor numerele intregi si numerele naturale:
-
1u
H
_2_10+1+2+3+4
01234
Observa{ia 6: Se observd cI orice numhr naturaln coincide cu numErul?ntreg +rz qi notdm
+n : n. Orice num6r natural pozitiv se poate scrie flrd semnul plus.
Orice numdr natural este considerat numdr intreg pozitiv.
Remarc5: Astfel, se poate scrie ]d* : Z* sauldc-Z {orice numdr nottffal este
;i numdr intreg).
observa{ia 7: Numerele intregi negative se folosesc pentru a descrie: datorii,
temperaturi exprimate in grade Celsius sub limita de ?nghet,
addncimi sub nivelul m5rii.
*
I. Temperatura de inghe! a apei este de 0" Celsius. Exprimali, prin numere intregi,
temperatura de 4 grade Celsius peste temperatura de inghe(, remperatura
de 8 grade Celsius sub temperatura de inghe!.
2. Altitudinea se mdsoard ludnd ca reper nivelul mirii, care este considerat zero
metri. Exprima{i, prin numere intregi, indlfimea unui varf de 1230 de metri din
Carpalii Orientali gi addncimea de 245 de metri la care se afli un submarin in
Marea Neagr6.
3. intr-o zi, o firmd a incasat 24 O0O de lei pe serviciile prestate (creditul) qi a
cheltuit 4 200 de lei cu plata salariilor angajalilor (debitul)" Exprima{i prin
numere intregi creditul qi debitul firmei din acea zi.
{. Reprezenta}i pe axa numerelor urmdtoarele numere intregi:
a)-3, +4, +7,-5,+2,0; b) +1, 2,+6,-8, -3;
c) -10. -30, +40, +50, 0, +20; d) opusele nurnerelor -2, +4, -5, 0, +1.
J. Reprezentali pe axa numerelor, folosind ca segment-unitate un segment cu
lungimea de lcm, numerele: +2, +6, -7, +3, -3 qi *8.
6. Precizali numerele naturale din mul{imea de mai jos:
rlr0 t
M: t, - 3: ):I
+4:0,t2 ); 7,li): *er: l.
J. Scrieli mullimea A formatd cu elementele opuse elementelor muilimii
M: {+ 11, - 6, -2,0, +4, +32, 15}.
t. Scrieli submullimea A care are ca elemente toate numerele intregi din mullime a
M: {Zr; -5; +3; 0,25;3}; -+; ll

9. tabelul:
x +2 0 +17
, +4 23 tl
-x --l
Matematicd pentru clasa a VI-a. Exercitii +i Rroblerne

ffi
ao.Se dd;irul de numere intregi: -6,-4,... ,+4,... , +10.
a) Completali numerele care lipsesc din qir;
b) Scrie{i opusele numerelor din qir.
II. Scrieli numerele intr:egi care sunt reprez.entate intre numerele -3 si +7, pe
axa numerelor.
12. Stabilili valoarea de adevdr pentru propoziliile:
a) -3eZ; b) 5eiti; c)Z\Z,:Z;
d) +4eV, ; e) A c-Z; D A: {0};
g\'Z*a7l:1); h)NuQ,:Z; 1)Z nl:I:A.
**
r3. Se di muilimea lI = i A; Z j1 +3; 0; 6; l,(7); -5).
Detenlina{i mullimile :
a) A - \xeMlxe%); b) B: {xe=M lxe},i};

c) C : {re tut l re Z\ }..1}; d) D : {xeM l xeZ l;
e) I - \,xel4lxeTZ*\; fl F: {xe M I,re Z\Q}.
I,4.a) Scrie{i numerele intregi pare, cuprinse intre *8 qi +6,
b) Scrieli numerele intregi impare, cuprinse intre -5 qi +9.
Ig.Temperatura aerului scade pe verticald cu lo C, la flecare 33 m. Calculali
temperatura aerului la altitudinea de 1000 m, dacd la altitudinea de 142 m
temperatura aerului este de 15'C.
I,6. Reprezeniali pe axa nufilerer", Orr.a.re I

qi B, de coordonate -7 si 15,
folosind ca segment-unitate un segment cu lungimea de 1 cm.
a) Notali cu Mmijlocul segmentului lABl;
b) Afla{i raportul segmentelor IAM qi [OB];
c) Calcula{i: Al,t + AB + OU'
d) Cat la sutd reprezintd OM din OB?
If,.Reprezentali pe axa numerelor punctele: A(-4), B(+5), C(-1), ,(0),
E(+10), F( '7).luind ca unitate de mdsurd 0,5 cm.
I.8" Repr:ezenta{i pe axa numerelor punctele M, N qi P (in aceast6 ordine), astf'el
incAt distan{a de Ia originea axei la P sd fie de 4 unitdli de lungime, distanla
de laPla A,f sd, fre de 7 unit[li de iungime, iardistan]a delaM lal/s[fie de
2 unitSli de iungime. Scrie{i coordonatele punctelor M, N gi P.
I9. Se reprezinti pe axa numerelor punctele A Ei B, care au coordonatele numere
intregi oplrse. Aflali coordonatele acestor puncte, dacd AO + 2AB : 12.
..tll:iii,ii.r.
1W conirotLrl iV Numere intregi

-
2. Modulul sau valoarea absolut[ a unui numlr intreg
Compararea ;i ordonarea numerelor intregi
Defini{ie: Modulul sau valoarea absoluti a unui numdr intreg este num[rul
natural care reprezintd distanla de la origine la punctul care
rcprezinld acel numdr intreg pe axa numerelor.
Notatie: Modulul sau valoarea absolutd a numirului intreg,r se noteaza cu l"rl.
Observa{ii: i) Modulul unui numdr intreg pozitiv este acel numf,r;
lz) Modulul lui 0 este 0;
iizl Modulul unui num6r intreg negativ este opusul acelui nurn6r.
(r.dacdx>0
Asadarl-rl :{ | 0.dacax-0 saulxl -{'-( x.daca.r
;
>
- 0()^
| ,^^ x .- , A ( -.t'- dacd -t <
[ -r,dac5x<0
Altfelspus, modulul unui numdr intreg este numdml natural care se
obline renunlAnd la semnul lui.
Exemple: l+sl : s; l0l : 0; l-il: 7 .
Proprietl{ile modulului
1. lrl , o, oricare ar fi xeZ*; 2.lrl:0c>x:0;
3. lxleN, oricare ar fixeZ; a. Fl : -x, oricare ar fi. -reV'
Compararea si ordonar€a numerelor intregi
1. Orice numdr intreg pozitiv este mai mare decAt 0.
2. Orice numdr intreg negativ este mai mic decdt 0.
3. Dintre douS numere intregi pozitive, mai mare este cel care are
modulul mai mare.
4. Dintre doud nulnere intregi negative, mai mare este cel care are
modulul mai mic.
5. Dintre doud numere intregi cu senme diferite, mai mare este numdrul
pozitiv.
6. Dintre doul numere intregi reprezentate pe axa numerelor,
intotdeauna cel din dreapta este mai mare.
I. tali tabelul:
x +2 -15
11 +44 -123 +21 +g -13 4
lx
Matematicl pentru clasa a VI-a. Exercitii Ei probleme

ffi
W!*'
2. Completafi tabelul:
x 4 +5 +7 9 +34 +82
-1 -12 -99
lrl
3. Ordonali crescdtor numerele: -3, +2, +13, -6, -1 , +4, 10, +5.
4. Ordonali descrescitor numerele: +J , -9, 2, +71 , --4, +23, -51, -20.
5. Stabilili valoarea de adevar a propozilii1or:
a) l-61 > l+21; b) l+31: | 3l; r) 1' tl- t'
d) l+11 + l-el: 10; e) l+261 - l-51 : 31; f) | 1lleN;
g) la-l1 : -3; h) i-151< l-81+ l+61; i)4>i4l.
lb. Scrie{i in pdtrat unul dintre semnele ,.}", ,,{", ,,:", astfel incAt sh ob{ineli
propozilii adevdrate:
a)l+21tJ -1; b) 3 u l-al: c) 32 fJ I el;
d) l+41 n Fsl; e) -6 n ;+51; 2 0 J
l+31;
s) l-71 tr +1; h) 0 u -23; i) -a tr -3;
j) +11 n !3sl; k) --23 B; tr t) 11-12 n l+sl.
7. Scriefi in ordine crescdtoare toate numereie intregi cuprinse intre 4 $i +3.
t. Scrieli in ordine descrescdtoare toate numerele intregi cuprinse intre +2 si 8.
9. Care este cel mai mare element al raullimii I :{1; -4: +i3t +9; l-151; -30}?
IO. Enumera{i toate numerele intregi cuprinse intre:
a) -26 si -20; b) -3 Ei +3;
c) -5 gi 0; d)
102 Ei -98.
lA.La o stalie meteorologicd s-au inregistrat. in timpul unei sdptdmdni din luna
martie, valorile temperaturilor la ora 12:00. pentru fiecare zi, consemnate in
tabelul urrndtor:
Zita Luni Marti Miercuri Joi Vineri Sambat5 Duminica
TfC) 1 1
-J 0 f1 -1 +3
inregistrati in zita
temperaturl a fost inregistra
Cea ma. sc6zut6 tempera
b) Cea mai ridicatl temperaturd a fost inregistrati inziua de ................. .
Mihai a notat valorile temperaturilor inregistrate in prima saptimAnd din

aprilie, la ora B:00 dimineala qi la ora l8:00 seara, in tabelul urmdtor:
OralZiua Luni Marti Miercuri Joi Vneri SAmbitd Duminicd
T ('C) 8:00 4 -J -1 2 0 0 +1
T ("C) 12:00 ,1 0 +1 -1 J +1 +3
a) Cea mai scizutd temperaturd a fost de ......... oC.
b) Cea mai ridicatS temperaturi a fost de ......... oC.
c) Ambele temperaturi inregistrate au fost negative in ziua de ..".....
d) Ambele temperaturi inregistrate au fost pozitive in ziua de ........
IV. Numere intregi

ffi "uono,ul
-
**
13. Ordonali crescdtor numerele intregi: -l-11,l-231, -9, 132--6i, l-510. +18.
14. Calculali:
a)12'-22-2-t1". b)-l-l+3il; c)lis-l-811,
d) l-l + 2lal; e) l-3ll<1.
I5. Deterninali cardinalul uul{irnilor;
tr: {xeZ l-3 <, < +5}; B - {xeZ * | l.xl< 11};
C: {xeZ_ lx > -7}; D: {xl xeW,lrl . -3}.
t,6. Se dau raullimile A : {x I xeZ,.,-3 <. x < +4} si g : {xeZl lrl < .5}. Efectuali
AwB, AaB, A\8.
IJ. Se consider6 7 numere intregi consecutive. Cel mai mic dintre ele este -2.
Care sunt celelalte?
I'8. Se consideri 8 nurnere pare consecutive. Cel mai mare dintre ele este *5.
Care sunt celelalte'i
Ig.Numerele intregi: 5, -4, x, -1 , 0, +10 sunt ordonate crescf,tor. Determinati
num6rul x.
20. Numerele intregi sr:nt ordonate descresc[tor: 16, 5,4, x, y, ), 6. Determinafi
numerele x $i y.
2r. Caiculali: | 3i r l+41 + | 5l + l+21 -2 + i-31 -8.
22. Aflati,r, dac6:
a) lr-71:0; b) lx-11 + lx+11
:0; c) lx-11+ 2:0.
23. cdte puncte avand coordonate pot fi reprezentate intre punctele

A( 16);i B(+5s;r ^-;:-:*regi
24.Carc este valoarea maxirni a expresiei E(x) - 24 lxl?
25.Care este valoarea minimb a expresiei E(:r) : -8 + lrl?
26.Fie mullimea M- {I3,'-7,-3,+6,1-71, +9, -l-51, +11}. Determinali mulfimile:
A: {xeMl lrl.;}; B: {xeMl ixi:."}; C: {xeMlxe}J};
:
D - {xeMi lrl -.r}; E: {xel{l lri ' " t:'}.
27.Care este cel mai mic nurn6r intreg de trei cifre egale?
2E. Care este cel mai mic numdr intreg de trei cifre diferite?
29. Care este cel mai mic numir intreg "r, dacd lrl . :Zl
Io.Rezolvali ecua{ia: 2lxl + | x | +x 3 : 29.
31. Afla{i numdrul intreg x, pentnr care:
a) lxl : 8; : 25;
b) ;{ 'lrl c) lxl : - 3;
d)2'l.xl + t:15; e)3'l.rl -5:7.
I\4atematici pentru clasa a VI-a. Er-ercitii li frobleme
#
.Reprezentarea
3. unui punct avflnd coordonate numere
intregi, intr-un sistem de axe perpendiculare (Extindere)
Defini{ie: Doud axe perpendiculare cu aceeasi origine constituie un sistem

ortogonal de axe de coordonate.
- 0 este originea sistemului de axe.
- Or este axa absciselor.
- Oy este axa ordonatelor.
Defini{ie : Pozilia unui punct Minplan este determinatd de doud numere a si
b, care se numesc coordonatele punctului.
Nota{ie: Scrienr M (a,b) qi citim ,punctul M de coordonate ct si b,,.
- a este abscisa punctului M;
- b este ordonata punctului M.
Observafii: i) Punctele de pe axa absciselor au ordonata 0, iar punctele de pe
axa ordonatelor au abscisa 0-
lzl Originea are ambele coordonate 0.
iii) Cele doud axe de coordonate impart planul in patru regiuni,
numite cadrane.
cadranul III
Exemplu: Reprezentati, intr-un sistem de axe ortogonale xOy. punctele:
A(+6; +4), B(+'7; 3), C(-5; -5) si D(-6; +2').
v
(+6; +4)
+4
D (-6; +2')
+2
-5 o (0; 0) +7x
-6 +6
-J
(+7; -3)
C (-5; -5)
aurno,ul IV Numere intregi

ffi,
*,&:}&rSiriffi ffi $r&m;icrl:
I. a) Ce semne au coordonatele unui punct din cadranul [, rcprezentat inlrrun

sistem de axe ortogonale?
b) Ce semne au coordonatele umri punct din cadranul lI, reprezentat intr-un
sistem de axe ofiogonale?
c) Ce semne au coordonatele unui punct din cadranul III, reprezentat intr-un
sistem de axe ortogonale?
d) Ce semne au coordonatele unui punct din cadranul l\', leprezentat intr-un
sistem de axe ofiogonale?
2. Reprezentali intr-un sistem de axe ortogonale punctele:
A(.3;4), B(-2;3), C(2; -l), D(-6;0), E(+5; +5), F'(0; -4'1, G(.6;0)" 11( 3r +4)"
l. a) Reprezentali, intr-un sistem de axe oftogonale, doud perechi dc punctc ea.rc
au abscisele numere intregi opuse;
b) Reprezentafi, intr-un sistem de axe ortogonale, doua pereclri de puncte care
au ordonatele numere intregi opuse;
c) Reprezentafi, intr-un sistem de axe ortogonale, doud perechi de punr:te situate
pe axa Ox, cate au abscisele numere intregi opuse.
{. in figura de mai jos sunt ,.rr"r.r,url l.rn.r* intr-un sistern de axe ortogonalc.
Completali, in tabelul de rnai jos, coordonatele fiecdrui punct.
o K
x
-4 I
A B C D E F G H I J K
(2;7)
Matematic5 pentru clasa a VI-a. Exercitii Si frobleme

ffi
![. Trasali dreapta determinatd de punctele A(2; 3') qi B(-a; 3), reprezentate intr-un
sistern de axe crtogonale. Determinati coordonatele altor doul puncte de pe
dreaPtS'
***
6. Reprezentali intr-un sistem de axe ortogonale punctele: A(.2; 3), B(-3; 3),
C( 3; 2) qi D(Z; -2). Precizali natura patrulaterului ABCD.
7.I)acd ABCD este un dreptunghi qi,a(-3,5). B(5;5) qi C(5;2), precizali
coordonatele punctului D.
8. Reprezenta{i, intr-un sistem de axe ortogonale, perechile de numere intregi care
verificd ecuatia l.rl + p{ : a.
4. Adunarea numerelor intregi. Proprietl{i
Notatie: Suma a dou6 numere intregi a gi & se noteazd a+ b.

Defini{ie: Pe mullimea numerelor intregi Z, operalia de adunare se defineqte astfel:
1. Pentru a aduna doud numere intregi care au acelaqi semn, se scrie
semnul lor comun qi se adund modulele lor.
Exemple: (+2) + (+3) : +5; (-4) + (-5) : -9.
2. Pentru a aduna doui numere intregi care au semne diferite, se scrie
semnul numdrului care are modulul mai mare qi se scad modulele lor.
Exewple: ( 7) + (+3): a;?2) + (+8): +6; (+14) + ( 5):+9.
ProprietEfile adunirii numerelor intregi
Connutativitate: a+b:b+a
Exemplu: (+3) + (+5) : (+S) + (+3) : +8"
Asociativitate: (a+b)*c:a+(b+c)
Exemplu: [( l) + (+4)] + (+8): (-1) + [(+4) + (+8)] : +11.
f lement neutrul Numdrul intreg 0 (zero) este singurul num6r intreg. cu proprietatea:
a + 0: 0 )- a: e, pentru orice a numdr intreg.
Exemplu." (-9)+0:0+( 9): 9.
Gbservatia 1: Suma a dou6 numere intregi opuse este egal6 cu 0.
Exemplu: (+3) + (-3) : 0.
Observatia 2: La fel ca in rnullimea N a numerelor naturale, in mullime a Z a
numerelor intregi, adunarea este operafie de ordinul I.
cuoirolul I\,. Numere intregi

ffi
-
I. Efectuali:
a) (+9)+(+7): , b) (+3)+0: ; c) 0+(+5): ;
d) (+14)+(+2):; e) (+9)+(+s): ; f1(+8)+(+7): ;
g) (-3)+(-s):; h) (,8)+(-e):; i) 0+(-7): ;
j) (-2)+0: ; k) (-13)+(-6):; 1) ( 12)+(-s):.
2. Efectua{i:
a) (-7)+(+3): ; b) (-e)+(+s):; c)( 12)+(+7)-;
d) (-3)+(+12): , e) (-8)+(+e): , f) ( 7)+(+7): ;
g) (+13)+(-2): ; h) (+e)+(-a):; i) (+20)+(-18): ;
j) (+7)+( 13):, k) (+s)+(-s):; l) (+12)+(-13): .
t. Efectuafi:
a) (+12)+(r7)+(+s):; b) 9+(+3)+0+(+7): ;
c) (+8)+3+(+7)+(+5):; d) (+12)+5+(+s)+8:;
e) (+l)+(+2)+(+3)+(+4) : .
{. Efectuali:
(-7)+(-3)+0+(-e)+(-8)+(-l ) :
a) ; b) (-3)+(-25)+(-7)+(-s): ,
( 8)+( 3)+(1)+(27): ;
c) d) (-5)+(-4)+(,3)+(-2)+(-1 ) : ;
e) ( 6)+( 13)+(-4)+(-7): .
$. Calculali:
a) (+3)+(+8); b) (+e)+(+1); c) (+11)+0;
d) (-1)+(-3); e) (-12)+(-6); 0 ( a)+(-2);
g) (-7)+(-2); h) (+13)+(-20); i) (+1)+(-30);
j) (-33)+(+22); k) (-6)+(+21); l) (+32)+(-15).
6. Calculali:
a)(,7)+(+2)+( 5); b) (+ 8) + ( 3) + (-6) + (+e);
c)(+6)+(+9)+(-7); d) (+ 7) + ( 3) + (-2) + (+ 8);
(- sa) + $ 37);
e) (+ as) + 0(+ 58)+(-79)+( ts)+(_ 19).
J. Calculali:
a) (-3) + (-6) + (+ 9) + (-s) + (-4) +(+ 7) + (+2) + ( 5) + (+ 8):
b) (+ 6) I (+ 4) + (+ 2) + (- 3) + (- s) + (- 4)+ (-2) + (- 7) + (+ e);
c) (-4)+(+ 8)+(+3)+ (+9) +(+7)+(-2) + (-s)+(-4)+( 5).
t. Completati tabelul:
a b -a t*61 a*b a-rb a+lbl a+b+l-bl
+3 +g
-t2 -6
-8 +13
+23 +45
-6 +72
-15 99
+105 -28
Matematici pentru clasa a Vl-a. Exercilii si problerne
&
-
Q. completali tabelul de mai jos cu suma numerelor de pe linia sau coloana
respectivS:
7 -8 -J +6
-1 +5 +3 *7
+g ') 8 -6
-l -5 +1 -6
Io. Calculali:
a) ( 2) + (-7) + (+ e) + (+ 6) + (+4) + (+ 2) + (- 3) + (-s) + (-a);
b) ( 8) + (+ 3) + 1+ 6)+ 1+ e) + ( 7) + (- 1) + 1+ s) + (- 2)+ (\;
c)( 2)+(- l)+(+4)+(+s)+( 8)+(-3) +(,7)+( l)+( 3);
d) (* t) + (- 4) + (+ 5) + (+ 7) + (- 8) + (+ 2) + (_3) + (_2) + (_3);
e) (+ 7) + (- 3) + (-2)+ (+ B) + (+ 6) + (- e) + (+ s) + (-2)+ (- s),
0 (+ 6) + (+ 8) + ( 3) + ( e) + (+ s) + (+4) + (_7) + ( 2)+ (_4).

It. Aflali suma dintre cel mai mic numdr intreg de trei cifre si cel mai mic numir
intreg de doud cifre.
I,2" Aflali suma dintre cel mai mare numdr intreg cu trei cifre diferite qi cel mai
mic num6r intreg de trei cifre.
I!]. Aflali suma dintre cel mai mare numdr intreg de douS cifre diferite qi ce1 mai
rnic numdr intreg cu trei cifre diferite.
14. Suma a24 de numere intregi consecutive este egalS ou_12. Care sunt numerele?
19. Efectuali:
a) (+ 1s) + (- 35) + (- 42) + (+ 52) + (- 17) + (+ 19) + (+ 23);
b) (+ 37) + (- (, sl) + (- 21) + (+ 93) + (+ 2s) + (+ 29);
82) +
c) (- 3e) + (+ 25) + (+ 41) + (+ s8) + (-79) + (- 1s) + (- 1e);
d) (+ 24)-+ (- 3s) r (* 41) + (- le) + (+ 61) + (+ 30) + (+ 32);
e) (+ 2e) + (+ 5q) + (-a3) + (* 82) + (+ 28) + (- l1) + (- l8);
0(-25)+(+81)+(+4s)+( 63)+(+ 27)+1 21)+i 26).
ffi/.
wm ( rprtolul l\'. Nunlcrc it)lrcgi
i:.:ISri:,
-
5. Sumi algebrici
.de'::.{dir,,fil,ltt,t
O adunare de numere intregi poate fi scris6 mai simplu, renunldnd

la paranteze qi la semnul ,,*" dintre paranteze.
Ceea ce se obline este o suml algebrici de numere intregi.
Exemplu: (-2) + (+7) + (+1) + (-3) + (+4) : -2 + 7 + t - 3 + 4.
Observa{ia 1: O scriere de forma 3-5+6-2-8*4 are acelasi inteles cu scrierea
(+3) + (*5) + (+6) + (-2) + (-8) + (+4).
0bserva{ia 2: Pentru a efectua mai rapid o sum[ algebric[, se aplic[ propriet[file
de comutativitate qi de asociativitate ale adun[rii. Adundm, astfel,
int6i numerele pozitive, apoi numerele negative, iar la sfdrqit se
adun[ cele dou[ sume qi se obline rezultatul.
+4 -9 -2 + 5 - 11 - 32 + 14 + 15 - 1 + 6 - 3: +44 - 58: -14.
,.
I. Transformali in sumd algebricS:

a) (+ 6) + (+ e) +(- 7) + (- 1) + (+ 5) + (-2)+ (-4) + (+l) + (-2);
b) (+2s)+(+41)+(+ 58) +(-79) +(- 15)+(- 19)+( 15);
c) (+ 471) + (- 278)+ (- 235) + (- 402) + (+ t27) + (+ 245).
2. Transforma{i in adunare de numere intregi sumele algebrice:
a) 17+8-6-3+11+4 9+21+14-23*14+25;
b) 1 +2-3-1+5 6+9+1443-24+81+10l-35;
c) 0+12-22+34 54+8-19+7 4+36-99+1 00 l*1 6.
3. Sd se efectueze sumele:
a) -5+4f8 3; b) 12+8-6-7+9; c)21+l-32+4*10
d) 4-5-6+7+8+9; e) -13+3-8+4+19; f) Il-22+3344+5.
4. Efectuati:
a)-2 -7 9+6*8 + 4+3 +4+2+ 3 -g+ 5;
+I
b) + 6 - 8 + 2-- 4 + 9 + 2 + 4 + 2 - 5 -g - I + 7 + 3;
c) + 8 -4-9 + 7 -l -2 - 4 - 5 +7 -3 +2+ 6+ l;
d) + 8 + 5 4-7-6-9 *2+3 + 9 * 1 + 2+3 + 4;
e)-6 + 2-9 + 7 +2+3 + 4+ 8 + 3 -9 -4+ 1 -5;
t) r 8 + 2-3 - 6 + 1+ 3 + 4+2-g- 5 + g- 7 -2.
Matematic[ pentru clasa a VI-a. Exercifii li nrobleme
W
g. Efectuali:
a) + 3t + 43-58 - 43 + 28+ t5 + 21+ 11 -36 -21 * t7;
b)-31 - 83 + 52 + 27 + 24 + 34-23 - 42 + 15 + 68,58;
c) - 44- 68 + 53 - 19 + 28 -72 + 37 + 29 - 4l + 35 + 3i;
d)+ 3l -26 47 + 12+ 52-39-49-77 +32+ 18 +21;
-72 + 23 + 33 + 38 - 53 -28- 11 + 42- 56 + 31;
e) + 63
9 -37 - 91 + 56 -77 + 23 + 54+ 1l -28 + 83 + 29 - 45.
6. Efectua{i:
a) {+5-8+3+ l+6- 3 + 4 + {+ 4 7+ 1)l} +9 -7;
b) {-2+ 4 + 6 + [- 5 + | + Z+ (-6 + 9 -2)]] + 3 - 8;
c)- 1+3 + {+ I -3 5 +[-7 -4+ 5 +(- 6+2-gl];
d) 10-6+8+ 1+3 6 5+[-1+ 4 3+(-] +5-2)l];
e)-2+9+ {-6+4 3+[+5 3-6+1+T 9-i)]],
0-7+2+5+ {-1 + 4 2+[-3+ 6 5+(-9+8-2)]].
J, Ef'ech-rafi:
a)+43 -58- 43+28 + t5 + 2t+ tt-36-21 t7 +3t.:

b) 31 83+52 +27 +24+34-23-42+t5 +68-58;
c) + 53 + 29 -41 + 35'r 37 - 19 + 28 -72 + 37 - 44 - 68;
d)+52 39 -49 77 4 32+ 18+21+31-26-47 +12
e) + 38-53 + 31 +63 -72+23 +33 -28 1l+ 42-56'
t)+29 -45 -37 9l + 1I-28+83+56 77 +23+ 54.
t. Efectuali:
a)+ { 47 +21+81 + [-56 + ( ]Z+ 36 + 12))] +29 *33;
b) + 13 + { 3s -49 +23 +lr 82 + 3s +( 92+ t7)l};
c)+ 15 + {-39 87 +23 + [+52+(-41 +75+24]],
d) {- 84 + 7r +3r + l- 43 + (- 21 + 4s + 26)l} + 15 - 57;
e)-23 + { I7 +39 +32+[-69+( 3t + s7 + 36)]];
0 + {- 47 + 66 + 42 + l-lZ +(+ 83 - 57 + 56)l} + 29 -98.
[v' Numere intregi

il"u*u**
-
6. Sclderea numerelor intregi
Nota(ie Diferen{a a doub numere intregi a qi 6 se noteazd a - b.
Defini{ie: A efectua sciderea a b inseamnS a afla numlrul intreg c, astfel

incAtDtc:a.
Exemple: , (+5) - (+2) : *3, pentru cd (+2) + (+3) : +5;
i, (-8) - (-3) : 5, pentru ca ( 3) + (-5) : -8;
ii, (+3) - ( 7): *10, pentru cA {-7) + (+10) : +3;
iv) (-6) (+1) : -7, pentru cd (+l) + ( 7): -6.
Observafia 1: Observdm cd sc[derile de mai sus pot fl transformate in adun[ri, astfel:
, (+5)- (+2) : (+s) + (-2): +3;
ii) (-8)- ( 3): (-8) + (+3): -5;
iii) (+3) - (-7) : (+3) I (+7) : +10;
iv) (-6)-(+1) : ( 6) + (-1) : 7.
Observatia 2: Din exemplele de mai sus, observlm c5, pentru a scddea doul numere
intregi, adundm primul numlr cu opusul celui de-al doilea, adicS:
a b:a+(-b).
Observafia 3: La fel ca in mullimea N a numerelor naturale, in mulfimea Z a
numerelor intregi, scdderea este operalie de ordinul i.
Remarci: in mullimea numerelor intregi, orice diferenp este posibilA.
Observa(ia 4: TransformAnd in sumd algebricd o diferenlI, putem observa cum
poate fi eliminatl o parantezi precedat6 de semnul ,,-".
Exemple: il l+4) (-3) : (+4) + (+3) : +4+3;
ii) (.-2) - (+7) : (-2) + (-7) : -2-7 .
Observa{ii: 1. Pentru a elimina o parantezl precedatd de semnul ,,+", se copiazd
numlrul din parantezd find nicio modificare.
2. Pentru a elimina o parantezd precedatl de semnul ,,-", S€ copiazd
num5rul (expresia) din parantezi, cu semn (semnele) schimbat(e).
Exemple: i) (+3)+ (-6) - (+1) - (-2): +3 - 6 - t + 2;
iil + Q -3 +4)-( 5 + 1-7 + 8):2-3 + 4+ 5 - 1+ 7 - 8.
Matematicf, pentru clasa a VI-a. Exercitii li frobleme

ffi
a. E,fectuali:
- (+s);
a) (+3) b) (+7) - (+e); c) (+3) - (+3),
d) (+8) - (+2); e) (+7) - 0; | - (+s),
0
g) (-8) - (-3), h) (-12) - (-1), i)c7)-(-10);
j) (-:) - o; k) 0 - (*e); l) (-6) - (+e).
a. Efectuali:
a) (*8) -_ (+s); b) (-s) - (+8); c) (-7) - (+e);
d) (-8) (+8); e) (-6) - (+3); 0 (-e) - (+a);
- (-3);
s) (+7) h) (+s) - (-e), i) (+2) - (-6);
j) (+3) (-8); k) (+l) - (-l); l) (+10) -(. 2).
!}. Efectuali sclderile:
a) (+11) - (-l); b) a- (+7); c) -8 - (+2),
d) (+21) - (-17); e) (-6) - (+31); 0(-14)-( t2);
s) (+5) - (-11); h) (-1e) - (21); i)(+14)-( 15)
4. Scrieli sub forml de sum6 algebricd, apoi efectuali:

a) (+1) - (-7) + (-6) " (1) -( -3); b) (-13) - (+1) (+2) - ( s);
c) 2 + (14-5+3) - (-6+l+2*5); d) -(-4+12-7) * (0-14+4+5 1).
5. Cornpletati tabelul:
a b lol-b a-b ba lal-lbl
4 -5
13 7
+45 -36
+25 18
-101 -64
La stalia meteorologicd Bdlea-lac au fost inregistrate, in luna aprilie a ultimilor
5 ani, urmdtoarele temperaturi minime:
Anul 20t0 20tr 20t2 2013 20t4
T ('C) 4 a 0 +l -J
a) Cea mai micl temperaturl a fost inregistrat5 iin anul:
a)
A:2010; B:2011; C:2012; D:2014.
b) Cea mai mare temperafurd a fost inregistratd in anul:
A:2010; B:2012; C:2013; D:2014.
c) Difer6nla dintre cea mai mare temperaturl qi cea mai micl temperaturd a fost
de:
A:0oC; B:3oC; C:4oC; D: 5oC.
ffi Captoiui lV. Numere intregi

'g
T-
J. Efectuali:
a) 32 - (3 24 5+18+6-27+6) ( 1+33+4-42-9+9);
b) l-s l+ (-t2+7+35-16) - (17+23 s4+t-23-r1+26 3);
c) | 3+71 ( B+l-2+31-16+s 1s+61--6)+s.
E. Desfaceli parantezele, apoi efectuali:
a)-(-7)+(-3)+( s+2)-(-1); b) -(+4)-(-2)+(+e)-(+7);
c)+(-3) ( l)+(-6)-(-3); d) 8-(-3)+( 5)-(1+3)-( 2);
e) 6+( e)-(-3)+(-1)+(+1).
t. Desfaceli parantezele, apoi efectuali:
a) -(3 -1 +2)+(-5 +2)-(-9+ I ) ; b) (-5+3) ( 2+6-1)+(-3);
c) s-(-3)+7 ( 2+3-s)-(-1); d) -(5+3-2)-(-8)+(-8) ( 6);
e)3-(1-3-2+1) (-s+3)-(-9); 012+(-7)+( 3+2H-9+s 3).
IO. Efectuali:
a) 3-(-7 +2)-(-s)+(-3-1+a)-( 7),
b) -7-(3+2-6)-C r )+(-6+3-l);
c) 5+(2*8-3) (-9+7)+(*3)-2+r;
d) -1s+( 3+2 r)-(--7+s-2) ( e),
e) 6-(3+8)-( 6)+(-6)-(-12+3 t);
0 2-(-8+6)-(-13+l 1-1)-(-2).
II. Afla{i diferenla dintre cel mai mare numdr intreg de trei cifie qi cel mai mic
numdr intreg de trei cifre diferite.
12. Scrieli numdrul +7 ca diferent5:
a) a doud numere intregi pozitirre;
b) a doud numere negative;
c) a doud numere cu semne diferite.
13. Detenninali x-y, dacd lrl : 4 qi b,l-12.
14. Calculali:
a) 1 2+3-4+5-6+...+999-1000;
b) -1+2-3+4-...-991 100.
I'5. Ef.ectuali: (i+3+5+...+2013) - (2+4+6+...+2014).
I'6.Efectuati: (1+3+5+...+2013) - (-2-4-6 ... 2014).
Matematici pentru clasa a VI-a. Exercitii li nrobleme

W
r-_
7. inmut(irea numerelor intregi

Mul(imea multiplilor unui numir intreg
Aflim: Produsul a doud numere intregi a qi b este numdrul intreg a'b, care
se obqine astfel:
i) Dacd a:0 sau b:0, a'b:0;
atunci
ii) Dacd a>0qib>0saua<0Ei b<0, atunci a'b:+(lal'lbl);
iii) Dacda > 0 gi b < 0 sau a < 0 qi b > O,atunci a'b: -(lal' lbl).
Observa{ia 1: La inmullirea numerelor intregi, pentru stabilirea semnului produsului
se foloseqte regula semnelor.
Semnul lui a Semnul lui b Semnul lfi a'h
+ + +
+
+
+
observa{ia 2: Regula semnelor pentru un produs de mai mulli factori este: dacd
produsul conline un numir par de factori negativi, produsul are
semnul ,,+", iar dacd produsul contine un numdr impar de factori
negativi, produsul are semnul ,, ".
observa{ie 3: Pentru a inmulli doud numere intregi se poate proceda Ei astfel:
- se stabileqte semnul dupl regula semnelor qi se inmullesc modulele.
Proprietlfile inmullirii
l. Comutativitatea: a"b : b.a;
2. Asociativitatea: a'(b'c) : (a'b)'c;
3. Distributivitatea fal6 de adunare: a'(b+c) : a'b * a'c;
4. Distributivitatea fald de sc[dere: a'(b*c) : a.b - a.c;
5. Element neutru: +1 este element neutru la inmullire: +l.a:a.(+l):a;
Observalia 4: Produsul dintre un numdr intreg ;i 1 este egal cu opusul num6rului:
a'(
- -a. 1) : (-1) 'a
Observalia 5: Pentru orice numdr intreg a, avem a' 0 : 0' a - 0.
Utile in rezolvarea exercitiilor si a problemelor sunt qi proprietl{ile

1. Oricare ar fi a, b, c eZ, dacd a : b, atunci a'c : b'c;
2. Oricare ar fi a, b, c eZ, dacd c*0 qi a' c : b ' c, atunci a : b;
3. Oricare arfi a,b,c,d eZ,dacda: b qi c: d, atunci a'c: b'd .
observa{ia 6: Regula de folosire aparantezelor este aceeaEi de la numere naturale.
cunl,orul IV. Numere intregi

&
-
Observafia 7: La fel ca in mulfimea N a numerelor naturale, in mullimea Z a
numerelor intregi, inmulfirea este operatie de ordinul al Il-lea.
Defini{ie: Numdrul intreg a este multiplul numdrului intreg nenul b (a se divide cu
b) , dacd exist5 un numdr intreg c, astfel incdt a = b ' c. in acest caz, se mai
divide cu 0", s1u,,a este divizibil cu 6".

Notafie: Mullimea multiplilor intregi ai numdrului intreg n se noteaze M,$i
Mr: {..., -3/1, -2n, -n, 0, n, 2n, 3n, ...).
0bserva{ii: 1. Num[ru] intreg 0 este multiplul oricdrui numdr intreg.
2. Orice numdr intreg este multiplu al numerelor -1 qi +1.
Definifie: Un num[r intreg m este cel mai mic multiplu comun (prescurtat
c.m.m.m.c.) al numerelor intregi a qi b, notat la;bl, dacdl.
i) m este multiplu comun allui a qi b (m i a qi m i b);
ii) orice multiplu comun m' alhti a qi b este multiplu altui m, adic6:
m':aqim'ib=m':m.
Observa{ia 8: Din definifia c.m.m.m.c. rezultd cd:
la; b\: lb; [a; b]: l-a;
a): l-a; b): -bl:
llal; lbll;
Aceasta ne permite ca, atunci cdnd avem de calculat c.m.m.m.c al
unor numere intregi, si ne m[rginim la cazul numerelor naturale.
Exemplu: [*12;18]:[12;18]:36.
I. Efectua(i:
a) (+a)'(+s); b) (+7) (+3); c) (+e) '(+7');
d) (+8).(+6); e) (+6)'(+7); fl 0 (+e1;
e) (-6)'(-3); h) (-8).(-7); i) (-e)"(-6);
i) (-s) (-s); k) (-6).(-+); l) (-s) 0.
2. Efectuali:
a) (-3) (+8); b) (-e) .(+7); c)(-s) (+e);
d) (
3).(+e), e) (-e)'(+6), 0 (-8) (+7);
g) (+3).(-s); h) (+8).(-a); i) (+6).(-e);
j) (+7).( 3); k) (+a).(-6); 1) (+6)'(-4).
3. Efectuati:
a) (+e)'(-7); b) (-13).(-s); c) (+e) ( t2);
d) ( 6).(+17); e) (-r6) '(-2s); 0 (+3).( 28);
s) ( l7)'(-1e); h) (+e).(-13); i) (-6) (-18);
j) (+27).(+18); k) (-17).(-e); l) (+1e) (-28).
Matematicd pentru clasa a VI-a. Exercilii ;i Orobieme
ffi
4. Ef'ectuali:
a) 3'(-2); b) -3'4, c) F20-(a);
d) 1.(+2)'( 3), e) (+a) (+2)(-3), | | 7l (*e).(+l);
g) l+81 l-sl.(+2); h) (+12)'(+2).( 6); i) (-3).1-31.(+3).
5. Efectuali:
a) 3'(6+3--5); b) 4.(-2-e+4); c) ( a+e)'(1-8);
d) 2 ( s)+( 6) (+3); e) a.(3-B) (8-3); D e*124).( 6+1 2i).
6. Efectua{i, dAnd lactor comun:
a) 3'(+4) + (r 6).(+4);
b) 8 (-7)-8 (+10);
c) - 12'(--5)+(- 12) (+4).
7. Determinali numerele intregi r qiy, qtiind c[:
a) r'1 : -3' b) ,'r : +14;
c) x'y:7; d) x'1, : -13.
A. a) Scrie{i mul}in.rea multiplilor lui -2;
b) Scrieti mulfrmea multiplilor lui +2.
9. Scrierli ,1 cei rnai mari rnultipli intregi negativi ai num5rului f6.
r.o. sedamullimea A: { 36:' 18; 15;-B; +4;+20;+421. Scrietisubmul{imealuiA
formatd din:
a) multiplii lui -4; b) multiplii lui +3; c) rnultiplii lui +6.
12. Determinati riumerele intregi x lr qtiind cd:

$i
a) ("r+ 1) (1., 1): 11; b) lxl Lyl: 5; c) l"rl.( .u): 17.
r]. Care este semnul produsului: (*2).C4).(-6).....( 62)?
r'4. E,fectua(i : ( 3 +5+2 5-t 4-2+47 -t 6_2t) (_4+32+19_1 5_83+7 +14).

I5" Calculali c.rn.m.rn.c. al numerelor -72, +156 gi - 200.
.;;i8;
ffiffi ("apitolul lV. Numere inrregi
17.$tiind cda:8 gi a'b a'c:-120, calculali b - c.
-
It. Scrieli mullimea tuturor valorilor pe care le poate lua suma a 4 numere intregi
consecutive, al cdror produs este egal cu zero.
rt. Completali tabelul :
a b c a'b+b'c a-2'b * 3'c b'(c b) -2'(a-b+c1+

+i'(2a h+3c)
-1 2 0
-5 +3 -1
-J
a 4
+5 -l J
20. Scrieli multiplii lui -6, cupringi intre -15 qi +20.
2!. Scrie{i multiplii negativi ai lui -4, mai mari decdt -30.
22. Scriefi multiplii nenegativi ai lui -3, mai mici decdt 27 .
23. Scriefi cel mai mare numSr intreg negativ care este multiplu comun al
numerelor: -120, +108 qi270.
24. Produsul a 2l de numere intregi consecutive este egal cu zero.

a) care numdr poate fi cel mai mic dintre ele?
b) care numdr poate fi cel mai mare dintre ele?
c) care poate fi suma cea mai micd dintre ele?
d) care poate fl suma cea mai mare dintre ele?
e) suma acestor numere poate fi nul6? in ce caz?
25. Produsul a patru numere intregi consecutive este egal cu 360. Aflali suma lor.
26. Stabilili semnul produsului l'(-2) '(-3)' ...'(-n), unde re 1\.
27. Stabilili semnul produsului I '( 1) '( 1) ' ... '(- 1) , unde re IJ.
2n+ 1 factori
2E. Fie numerele x, y, z€2, astfel inc6t 2x: 5y+Bz. Aflali ultima cifrd a numdrului
x'y+y'2.
Matematici pentru clasa a VI-a. Exercilii qi probleme ffi

qtff#s!
tmplrfirea numerelor intregi
8.
Mul(imea divizorilor unui numir intreg
Aflim: Dacd, a qi b sunt dou[ numere intregi qi b + 0, cdtul dintre a qi b,

notat a:b sau \, este acel numdr intreg c (dacl" el existd), pentru
care a: b.c; a-este deimpdrlitul, iar b este impdrlitorul.
Observafii: 1. Daci d: 0, afunci a: b : 0, pentru orice numir intreg b * 0.
2. imp[r]irea la 0 nu are sens.
3. Dacd a > 0 qi b > 0 saua< 0 qi b < O,atunci a:b :+(lal : lbl ).
4.Dacd a> 0 qi b < 0 sau a< 0 gi b> O, atunci a:b: -(lal:lbl).
Remarcl: Pentru a impdrfi doud numere intregi, scriem semnul dupl regula
semnelor, apoi impirlim modulele lor.
Semnul lui a Semnul lui b Semnul lui a:b
+ + +
+
+
+
Teorema implrfirii cu rest a numerelor intregi

Oricare ar fi numerele intregi a gi b (b + O), existdnumerele intregi
unice 4 Ei a astfel incdt a : b -q + 4 unde 0 < r < lbl, q este cdfiil,
iar r este restul impdrfirii.
Observatia 1: La fel ca in mullimea N a numerelor naturale, in mullimeaZ a
numerelor intregi, impirfirea este operalie de ordinul al Il-lea.
Definitie: Num6rul intreg b + 0 divide numbrul intreg a dacd existd num6rul
intreg c, astfel incdt a: b.c, aceasta se noteazd aib (se citegte
,,4 este divizibil clb"),saubla (se citeqte,,b divide a-).inacestcaz,
se mai spune ci b este divizor altui a, sau c[ a este multiplu allui b.
Nota{ie: Pentru orice aeZ, mulfimea D,: {xeZl aix} este mullimea
divizorilor lui a.Dacd" aez*, atunci num[ru] divizorilor lui a este
finit (cel mult 2 .lal).
Observa{ia 2: Orice numir intreg a are ca divizori -a, _1, !, +a.
Proprietifi ale relafiei de divizibilitate

l. Oricare ar fi aeZ,lla; ala; al\;
2. Oricare ar fi aeZ, dacd, al 1 sau aleD, atunci a: tI;
3. Oricare ar fi a, beZ, atunci alb e (-a)lb o al(-b) e (-a) l(-b)
canitorul IV. Numere intregi
&
-
4. Oricare ar fi. a, b, ceZ'.
il dacd alb qr blc, atunci alc;
ii) dacd a lb Ei bla, at:unct a : *b;
iii) dacd alb qi clc, atunci al(h+ c) qi al(b-c);
iv) dacd a | 6, atunci alb ' c;
ry' dacd alc si blc, Ei (a, b): 1, atunci a'blc.
Observa{ia 3: Un numdr intreg c se numeste divizor comun al numerelor intregi
aqib,dacbcloqiclb.
RemarcS: Dacd cl este c.m.m.d.c. al numerelor intregi a qi b, atunci -d este
c.m.m.d.c. al lui a qi 6. Dacd d' ar fi tot c.m.m.d.c. al lui a qi b,
atunci din dl d' qi d'ld -> d': td. Pentru doud numere intregi a qi
b exist6, deci. doui numere intregi care au proprietatea c.m.m.d.c.
Aceste numere sunt opuse intre ele. Pe cel pozitiv il notdm (,a, b).
Observafia 4: Din deflnilia c.m.m.d.c. rezultd cd:
(.q, b): (b, a): (-a, b'): {a, b): (-a, b) : (lal, lbi).
Aceasta ne petmite, pentru calcului c.rn.m.d"c. a dotlS numere intregi,
sd ne m6rginim la ca.zul numerelor naturale.
observa{ia 5: Numerele intregi nenule a qi b sunt prime intre ele dacd Ei numai
dacS +l sunt singurii divizori comuni ai lor.
Observa(ia 6: Pentru a, be}li*, are loc relalia: (o, b)'la, bl: a'b.
a. Efectuali:
a) (+s6) : (-8), b) (-54) (+e); c) (-12) : (+12);
d) (-38) : (+19); e) (+64) c 8); f) (-72): (-e),
g11+8s) : (-5); h) (+56) (+7); i) (-18) : (-6),
j) (-a2): (+ 7): k) (+48) ( 6); l) 0 : (-e).
2. Efectuali:
a) 16: (-8); b) 12 : (+3); c) +i00 : (-25);
d)24:( 2):(-3); e)( 3+2s):(-ll); t)-36:l9l;
g)l+a8l :( s 1); h) 125 : l+51; i) -13s : (-22 + 7).
!}. Efectuali:
a) (- 27):(- 3); b) (+ sa):(- 6); c) ( 12):(+ 3);
d) (- e6):(- a):(- 3); e) (+ 1s0):(- 5):(- 6); f) (-300):(-10):( 1s);
g) (+1aa):(-12):( 6); h) ( 32a):(-36):(+3); i) (-a00):(-25):(- 8).
Matematicd pentru clasa a VI-a. Exercilii +i Orobldme

*
{. Completa{i tabelul:
CI D a:b -a : (-b) lal tb) -b : (-l)
1l +3
s6 -8
-23+7 3+5
-t44 +24
t. a) Scrieli rnullimea divizorilor naturali ai lui -24;

b) Scrie{i mullimea divizorilor intregi ai lui 36.
lb. inlocuili n cu un numdr intreg, pentru a obline propozilii adevdrate:
a)-r:(-B):4; b)84:x: 7: c)24:(-t):r;
d)-156 :r: 12; e)(31 -63):x:-8; f)x:(-t-2-3):15.
?. Aflati num[rul intreg ,r, astfel incdt p eZ.
E. Aflati c.m.m.d.c. al numerelor 48 si 72.
**
Q. La o statie meteorologicd a Parcului Nalional Munlii Rodnei s-au inregistrat, in
prirnele douS sdpt6mdni din luna martie, urm6toarele temperaturi, la ora 12:00
a fiecarei zile:
ZtLra Luni Mar{i Miercuri Joi Vineri Sdmb[td Duminicd
Sdptdmina I _7rC 40c 00c +loC
-50c -10C +2nC
Sdptimdna II +3nC -loc +40c -20c 0.c -10c +"7"C
a) Temperatura cea mai scdzutd, este de ... "C;
b) Temperatura cea mai ridicatd este de ... oC;
c) Diferenla dintre cea mai ridicati temperaturd qi cea mai scdzut5 temperaturi
este de:
A: l2"C; B: 14'C; C: 8oC; D: 10'C;
d) Temperatura medie in slptdmdna I a fost de:
A: 1'C; B: -2oC; C: 0"C; D: +1oC.
LO. Efectua{i:
a) D +o D_o; b) l-2, - l, 0, +3) tr D,n.
II. Ef-ectuati:
a) 3 . ( 6-8+5+l):( +3-91+4); b) -l .(+3*9-4+8):(
-5+4-2+4);
c) 2' (.-8+7-6-5):( *3+9-l-4); d) (+3-7 -9+5):( -6-2+5 +t): 2;
e) - (+B-2 5-9):( -7-2+4+t); 0 I + (-6+8-5-l ):( -2+3+4-6);
g) -3 + (-8-3+2+1):( +9-6-8+4); h) (-5-4+3+ 6) :( -7 +2-8+4) ;
i) 5 (-2+8-9+t):( 5-4+7+t); j) 3 + (+3-B-z+4):(-l-6+3+s).
ffi Capitolul IV Numere intregi

12. Aflati numdrul intreg r, astfel incAt sd ob{ineli propozilii ttdevdrate.
a) -56 : (x+2) : 1; b) ("r+3) : 4 : 2;
:
c) 42 : (-6) x-1; d) r24 : ( 4) : 7 -.r,
e) lxl : 5 :4; f) 96 : lrl : 12.
13. Calculali c.m.m.d.c. al numerelor 144, -_56 gi 120.
14.Dacd cr: -4 qih c : 8, calcula[i a'b a"c.
Ig. Efectuali:
a) [+4 (-e+5-8):(+6-10+2)]:(-2); b) [ 9-(-6+8-7):( 3+e--1)]:[a):
c) [-B-(-3+9-t):(-7+2+a)]:(-3); d) [-2+( 7+3+8):(+6 B 2)]:( 3);
e) [ 3+(-6 a+5):(+3+7-9)]:(-a); 0 [+8-( 9+2+5):(-8+3+4)]:( 2);
s) [+7 (-9+7+4):( s+a-l)]:( 2); h) [+l (+'1-6-7):(-8+2+3)]:(-2);
i) | e-(-7+3+e):(+2-8+l)l:(-4); j) t+2-( l+3 7):(r7-.5 2)l:( 3).
16. Dacd a : 6 qi b - c : 16, calculali a 'c - a ' b.
IT.Dacd a'b+a'c-a'd:144 qi a - -24,afla1i b+c d.
l't.Produsul numerelor intregi a qt b este egal cu - 28[J, iar (rr, l',):4.

Calculali 1", h).
LQ.Aflali cele mai mari cinci trrn*. trr*gi negative, astfel inciit -!, e rl.
2o. Calculali (-3 -6-9 -... -303) : 101.
2a,Ardta{i cd numerele intregi 2n+l qi 5n +2 sunt prime intre ele.
Matematic[ pentru clasa a VI-a. Exercitii si probleme

9. Puterea unui num[r intreg cu exponent numir natural
Definilie Dacd, a este un numlr intreg si n este un num6r natural, n > 2, atunci
puterea n ahti a este:
en : a'a'a' ... 'a
z factori
a se numeste bazd, iar n se numeqte exponenl.
Observafia 1: Prin definifie" at : q, iar dacd a * 0, atunci a0 :1.
Observafia 2: Nu se defineqte 00, se mai spune cd00 nu are sens.
AflIm: Pentru a ridica un numdr intreg pozitiv la o putere, se scrie semnul
,,*" $i se ridic6 modulul numlrului la acea putere.
Observa{ia 3: i) Pentru a ridica un numdr intreg negativ la o putere pard (cu
exponent numdr par), se scrie semnul ,,+,, si se ridici modulul
numdrului la acea putere.
ii) Pentru a ridica un numdr intreg negativ la o putere impard (cu
exponent numdr impar), se scrie semnul ,,-,, Si se ridicd modulul
numdrului la acea putere.
Observafia 4: Ridicarea la putere este o opera{ie de ordinul III.
Dacd cr gi b sunt doud numere intregi, m qi n sunt doui numere
naturale, iar operaliile care trebuie efectuate sunt definite (au sens),
atunci:
l, a*'an : am+n
2. a'''.ctn : enl ', a + 0
3. (a'')' : am'n
4, (.a"b)- : am ' bn
5. (a'. b)'' : en'. bn : ffi. t * O
..:,.,Sd:::::,iti ;:
Alt &hr {,.,:.,
I. Efectua{i puterile:
a) (-2)2; b) (+3)3 ; c) 2o;
d) (+7)2, e) (-3)2 ; D ?2)' ;
e) (-s)3 ; h) (+4)3 ; i) (-3)o ;
i) (-1)''o; k) (-1)2k, freN; 1) (-1)2i*1, /cef'J.
Canitorul IV. Numere intregi

ffi
2. Scrieli ca putere:
a) (+2)2.(+2)3; b) (-3)2.(3)3; c) (1)1'(+2)2:
d) (+s)r.(-5)3; e) (-i)'0.(+r)7; f) (*\2.(1)3.
t. Efectuafi:
a) (+2)8 :(+2)6; b) (*3)t : (-3)2; c) 1-5)6: (+s)1;
d) (-7)' : (+7)3; e) (+2)to : (+4)4; f) (+3)' : (-3)6.
4. Efectuali:
a)l(+2)213; b) [(-2)']'; c) [(-3)3]2 ;
d) [(-1)']10; e) [(-1)"]2 ; 0 t(*sflO.
**
5. AvAnd grijS la regula semnelor, efectuali:
a) + (-5)0- (-1)3 + (-3)2; b) (+ 2)2- 24+ (- 3)3- (- s)2,
c) (-9)0 - z: (-3)4 (- l )u ;
+ + d) (-1 3)' - (-2r)'+ (-1 5)2;
e) (4)2- ( 2)3 ( 5)2 + (-1)5; 0 -3 + (-3F+ (+s)o- (-2)3 - (-2)a;
s) ( l)e+ (+7),-(-3)2-(+5)2; h) (-4)' - (-2)u-(- 8)2+ (- 11)2;
i) (-1)'-(-1)'-(*2)'+ (.*2)a; i)-(-18F-(-e)' + (-10)'+ (-16)2.
6. Efectuafi:
a) 24 + (- 4)t : (+ 2)o - 122 : (- 36) + ( - 52)3 : 5a;
b) 10 + (- 2o) : (+ 8) + (- Zolr: (+ 36) - 5a : 125 ;
c) (-16)2: (-2')'-(-7)'.(-7)o: (+7)5* (+3) .(+3)3 .(+3)': (-3)8,
d) l-1001 + (- 3)' '(-3)' : (+ 3)s -9': (- 3)'- (- 52)5 : (- 5)e;
e) -30 + (- 22)3 : (+ 2)4- (- 5)3. (+ 5)5 : (- 5)6 - (- 2q2 : ( 25);
0 [(- 7)' : (+ 7)2-23:120 ' (- 91" : (- 3)" ] : (-11).
l. Efectuali:
a) 62+(- l)o+(- l;zot:., 2)+ 1 l)zotz. ( 2)r' ( 3),
b) -2.52 + 1+ 1).(- 1lrot-t + 2-(- l)tor-z + 3.(- l)tor-: + ... + 100.(- 1)1 +
+101'(- 1)o;
c) 32-(100-22)' (100 -3\' (100- 4')' ...' (100- 50');
d) 4'l 5'+ (- 5)' I : (- 5)';
e) (-7)' [(- 1)' ' (- 2')' - 4'f : (- 4)';
0 -5 + (- 1)'+ (- 1;'*' * (- 11t+z+: + ... + (- 1)1+2+3+
+10'
g.)2014 + (, 1),+ (- 1), + (- 1), + .". + (- 1;uoos.

8. Judecind dup6 parit[lile numerelor intregi k, n qi p, calculali:
a)23 +1- 1)'+ (- 1)'+t * (- l;'*, + (- 1;'r+.
b) (,1)o + (- l)2, + (- 1), + (- l)n+r + (- l),*2;
c) 32 + (- 1)ur*t + (- 1)r+z * (- 1)r+zz+t + (- l)tr'
d) -5 + (- l)r*'+ (- l)fr+p+l + (- l)k+p+2 + e l)2*p'
e) 4 - (- 1)'o*, + (- ly*k + (- l)p-r + (- 1;zr+zp *, 23
t) 3' (-2) + 2' (- l)'- 3 ' (- 1;'*' + 4 ' (- 11n+2.
Matematicd pentru clasa a VI-a. Exercitii ;i Orobleme
ffi
10. Ordinea efectulrii opera(iilor
qi folosirea parantezelor
Afl5nr: intr-r-rn gir cle operalii cu numere intregi, se efectueazit n'tai intdi
ridicdrile la putere, apoi inmullirile ;i impirlirile (in ordinea in care
apar) qi dupl accea aclr.uririle qi sc[derile (in ordinea in care apar).
obsr:rlatie: in exerciliile de calcul cu paranteze, se efectueazd maiint6i calculele
din parantezele mici (rotunde), apoi cele din parantezele mari
(prbtrate) si dupd aceea cele din parantezele acolade.
I. Efectuali
a) -14+13; b) 47 - (t32)-(-21); c) 13'( -8):( a);
d) -1s-(,al); e) _-s'( l4):35; f) ( 16):( a):(*2),
g) 320+( 2aq; h) -7s:(-3); i) 6+(-3)2;
j) -3e+13-(-la); k) 200:(-s):( a); 1) 3.22-( a);
m) 36-(+1246); n) 48: ( 2) '(-8); o)(,1)3+16:( E).
2. Efectuali:
a)7 -(-tZ):(-3)+22;
b) 42 : (-21) + (-1s). (a) +s;
c) (-5 -8)'- U '(- 3)' + (- 15)2 + (* 371)0 +151;
d) (- 4). 82- (- 2)6 - t6.4+ (- 11)2 + 80;
e) -3'(-5) - 23 + 56: (-7) + 14 - 22 -lo.
**
l. Efectuali:
a) 1' {1' l-2. (1643-1 53 8)+i 1 } +840;
bD 2z . 5 .s-(-6)2:l -102+9912;
c) (-11)2+2.1;1t - (-s).a;
d) (-6)3+(-1)o-( 3)2+(-2)r-(-7)o ;
e) { (*3 )' [(-3)2-8 ]-(6- 1 1 ) ] : (-2)-l 1 3 -(*2)al -6;
f) {[3+(-l+3.6):( l7)]+[1-(8-4.3):(-4)]].10 + 3;
s) -48 : (-3) + s x (-8) - 52 :(-13) + 5 x (_15) :(A\
'1$$$ t'apitolul IV. Numere intregi

{. Efectuali:
a) (- 2)6 : (+ 4)2 - 122 : (- 2'3)'+ ( - 52)3 : 54;
b) (- 4,) : (+ 8) + ( 32)a : (+ 3e1 - 252 : 125;
c) (- 5)6. (-12s): (+ s)'+ (- 27)2 : (- 2)10 + (- 3)e: 8l;
d) ( 2)' . (- 2)2 : (+ 2)+ - 5z: (- l)s - (- :,;, : (- 3)8;
e) { [- (+ 2)5 :22 81 : 32] : (3- 20) -26 : (- 4)2) . 32.
***
!f. Efectuafi:
a) - (2.1)2 : {52 -127 - (- 16 - 22 + 2.13) : (- 21)ol : (- 7));
b) - (-2) . ( 5) [(- 3), + (- 2)o + (- 4608) (+ e6)l + 6.102;
c) 52+ (- Z;t''. 22e -3' {- 2 -2' [(- 5)' : (- s)6 + \\+3;
d) { I(- 2)e :26 - (- 9)' : 321 : (3- 20) -28 (- 2)u\ . 32 + 28;
e) {[- 4'+ ( 3)' : (- 3)'] . (- e)o - (- 2)" (- 2)*) - (- s)z *zq.
6. Efectuali:
a) {( 3"'), (- 3)'+ (- 2). [3-3 . (- 2))] .(-6)- 160;
b) {(- 3 + 3' 2). l(-7)a' 7+-2s1+ e3)7 : (+ 3)3} : (- 3)2;
c) {t- 16 + 1 3)' (- 3)l .(- 14)0 + 2' : (-2)ol .(- 5)2 - 14;
'
d) [(-98)5:495 (-3)t'2 ]:[ 753:(-5)6 -43:221;
e) { [(*3 8+ 1 7 + s 9) :(+7 2 *3 1 -20)4s):(42)+2s ] :l(a) . 3, );
0 { t(*3 y -9s-8 . 22):(-7 8+32' 3+7 4)-7 3l :(+2s)+8a } : (-3 )3.
Matematicl pentru clasa a VI-a. Exercilii qi probleme

&
11. Ecua{ii in mul{imea numerelor intregi
Deflnifie: Propozifiile cu o variabild de tipul: x*a : b; a.x: b; x:a: b,

a'x + b : 0, a * 0; se numesc ecuatii cu o necunoscutfl
(x se numeste necunoscuta ecua\iei).
Observalia 1: Partea ecuafiei scrisi in fala semnului egal se numegte membrul I,
sau membrul stdng, iar partea ecuafiei scrisd dup[ semnul egal se
numeqte membrul II, sa,.a membrul drept.
Defini{ie: O valoare alui x, dintr-o mullime precizatd, pentru care egalitatea
este verificati, se numeqte solu{ie (rdddcind) a ecua}iei.
Observa{ia 2: A rezolva o ecualie inseamnd a-i gasi mullimea soluliilor dintr-o
mul[ime datd.
Defini{ie: Doui ecualii care au aceeaqi mullime de solulii se numesc ecua{ii
echivalente.
in mullimea numerelor intregi (Z), sunt adev[rate propoziliile:

l.Dac[ a:b$ic:d, a*6:b+d;
atunci
2.Dacd a : b gi c : d,atunci a - c : b - d;
3. Dac[ a: b qic: d, atunci a.c: b.d;
4.Dacd a : b $i c : d, atunci a : c : b : d, c + 0, d + 0, dacd
?mpdrlirile se pot efecttainZ.
*
L. a) Veriflcali dacd 2 este solulie a ecualiei 2x - 3 : 1;
b) Verificali dacd -3 este solulie a ecualiei r + 3 : -r - 1.
2.Care element al multimii A : {-1, +2, +3, +4} este solu}ie pentru ecualia:
-l:4;
a) 3x b)x-3:-1;
c)2r+1:9; d) 5-;r : 2.
3. Aflali rnullimea solufiilor ecua{iilor:
a)x-5:0; b);r + 4: ll; c)x-6:+4;
d)8-r:1; e)7 -x:-2; f)4 x-5;
g)x-23:2; h)x*5:-2'3; -3. i) 2a -x:
4.Pentru ce.numdr intreg sunt adev6rate propozifiile:
a) 2x: 12; b) 3x: -15; c) -r: +5;
d) 4x: -24; e) -2x: 10; 1)2x-6:0;
g) 15 - 3x: 12; h)4x-l:-9; 1)24+4r:-8.
IV. Numere intregi
& "uonorul
5. Rezolvafi ecuafiile:
a)12:x=-3; b)14:( r):0; c)8:(x-1):-2;
d)x:(*5):0; e) 14 : (x+2):2; 0(x+1):3:-5.
6. Si se rezolveinZ ecuatiile:
a) 2x+3:7; b) 92x-31-7x; c) 1-2x:23-72x;
d) 3(x-1):-6; e) 3(x+1):11-x; I laQx-l):3(x+2)+10;
g) 2(x+2):3x-6; h) 4x+2:3(x+t) ; 1) 3-s(2x-1): 4(x+2)+14;
j) 8-r-16:0; k) 5+x2:x+3; l) lx+11:3;
m)4x+2:30; n) 2(x+1):10-x; o) 2+lx-31:7 .
7. Rezolvali ecualiile:
a) 3'(4x 1): 2l; b) 3.(sr + 2) :36 c) 6.(2x - l) : 18;
d)-3'(ax-6):30; e)-s'(2x-3):&r-3; f)3.(2x-s):21
g) s'(3x - 4): 6x + 7; h) a'(r - 3) : 16; t) 2.(7x + 2) : 18;
j) 12'(x - 1) : a8; k) a'(6.r - 1) : 20x; l) la.(x- l) : 13r.
t. Determinali xeZ, astfel incdt:
a);! e N; Dfl.z; ctfr.x

9. Rezolvali ecualiile:
a) Bx- 4-3:2'(x- 1) +x; b)3x- 6 + 4:2.(3x+ 1) -x;
c)3'(5x-l)-1:24x-l; d)6.(x+3) l:10x+5-8x;
e) 3r+ ll:5'(2x +9)-6; \a.Qx + 1l)-3:5'(x +4)+6;
g)l2x -9:7'(3x-3)+ 3; h) la.(r +2)- 5:6x+ 15;
i) a'(sr - 3) : 3'(x + 7) +l; j) 16.(2x -1) -4: t2.(3x -2).
AO. Rezolvali ecuafiile:
^.,x*1 _x*2.
a)2-3, ar-F*-?; .l-)
't -2x+3- x'
***
II. Rezolvali ecualiile:
a) 2' {7'[10-3'(x+5)]-10] : - 6;
b) {10 - 3'[1 - 2'(x - 7)]] : -5;
c) { 3'[18-(x-3)'(-a)]-6]:(-2) : 0,
d) {[-3'(-x-1)-16]:( -2)+5]'(-2) : -8;
e) {20-2'[8-(a x):( -4)]].( -7): -42;
| {1-[a-(r-2):( -3)]:(-s)]:( -l): -2.
Matematic6 pentru clasa a VI-a. Exercilii qi probleme
&
12. Inecua{ii in mul{imea numerelor intregi
Aflim: Fie a qi 6 dou[ numere intregi. Spunem cd a este mai mic deca,,t b dacd,
diferenfa a - b este un numlr negativ (o < b inseamn[ a* b <0).
Spunem cd a > D inseamnl a - b > 0, sau a > b daci existi c,
c ) 0, astfel incdt a = b + c .
Defini{ie: Propoziliile cu o variabil[ de tipul: x * a< b; a.x<b;x: a1b,

a'x * b < 0, a * 0; se numesc inecua{ii cu o necunoscutl.
(x se numeqte necunoscuta inecua[iei).
observafia 1: in loc de semnul de inegalitata ,,1",1a inecua{ii se mai pot intAlni
qi semnele: ,,S" sau ,,)" s&u,,2".
observafia 2: Partea inecua{iei scris[ in fa,ta semnului de inegalitate se numeqte
membrul I sau membrul stdng, iar partea inecualiei scrisi dup[
semnul de inegalitate se numeqte membrul II, sau membrul drepi.
Deflni{ie: o valoare alui x, dintr-o mullime precizatl, pentru care inegalitatea
este verificatI, se numegte solu{ie a inecua}iei.
Defini,tie: Mullimea valorilor necunoscutei pentru care inegalitatea este
verificat[ reprezintl mul{imea solu{iilor inecuafiei, care se noteazd,,
de obicei, cu litera S.
tn mu[imea numerelor intregi Z, suntadevirate propozifiile :
1. DacI a I b,atunci a * c 1 b + c;
2. Dacd" a 1 b,atunci a - c 1 b - c;
3. Daci a 1 b, atunci a. c < b. c, dacdc > 0, qi a. c > b. c, dacd c < 0;
4. Dacd a < b qi c > 0, atunci a : c I b : c, dacd impdr{irile se pot
efechninZ,-
Exemptu: SI se rezolve inecuafia ax + b < 0, unde a,beZ, a*O qialb.
Solulie: Se adun[ in ambii membri -b qi rezultd ax * b * b < -b, de
unde ax < -b; se impart ambii membri ai inecuaf iei ax < -b la q.
i) dac[ a ) O,ob1inem x < -b : a;
ii) dacn a I 0,ob1inem x > -b : a;
Interpretarea soluliei: Fie -b : a : keZ. Pentru a > 0, obfinem
x < k, deci mullimea solufiilor ,S este mullimea numerelor intregi
situate pe axa numerelor, in stdnga numlrului intreg k.
Pentru a 10, ob,tinemr > ft, deci mullimea solu{iilor S este mullimea
numerelor intregi, situate pe axa numerelor, in dreapta numlrului
. intreg k.
Analog, se rezolvl in Z inecaa[iile ax + b > 0, ax t b< O,
ax * b> 0, unde a, beZ,a * 0 qi a I b.
IV. Numere intregi
ffi "uonorul
-
*
I. Rezolvafi in rnullimea numerelor intregi inecua{ii1e:
a)r 3>0; b)r+4<0; c)r 1>0;
d) "r+4>0; e)2r+5<0; 03x-12>0;
B)"r 2>-l; h)-r+3< 1; i) 2x +5 <7.
2. Rezolva{i in mullirnea numerelor intregi pozitive nenule inccuaiiile:
a)x+2<7; b)-;+ I > 3. c)x-62)
d)2r+115; e)lr+71< l; fllx 1l<3:
g) 2-t+11> 11; h)7-,r55; i) 11+ 3x>2.
3.Fie nrullimea A: l-2; l;0; -+ l; r-3; r-7i" Precizali elementele mulfimii I
care sunt solulii ale inecualiei:
a)x-3>0; b)-x+3<0; c)6-x>-1:
d)2x+5> 3; e)-2x+4< 6; fllx-51<1.
**
4. Rezolvati in mullimea numereior intregi inecualiile:
a)3x 6<2x+l; b)7 -2x<4x+ l; c) 6x-l> x+9;
d) 3 2x<x+ 6; e)9x+ l>2x+ 15; f) 10x *l<3x+20;
g) 12x-71 10r+ l; h) 5 - 17x < 5x -39; i) 18x *9 > 6x + 27.
5. Determina{i urmdtoarele mul1inii, enumerAnd elementele lor.
a)A- lxeZl:rf 1<-2f ; b) B: {xeZl2x+6> -4};
c)C:lxe%lx 3<+1); d) D: lxeZlT -x < 5j:
e)E: {xeZ,*l-2x+l> 3}; ftF : !,xeZ,*1"r..1<9;
6. Rezolvali in mullirnea numerelor intregi inecualiile:
a) 2'(4x -- i) 5 14; b) 3'(5x + 2) > 2l; c') 7'{2x - 1) < 35;
d) 5'(4x 6): 50; e) I6'(2x - 3) > B"r; f )7'(.1r '5) < 21;
g) 6'(3x 4) s 6.r; h) 8'(;r - 3) < 16; i) 3'(7-x + 2)> 6;
.i) 12'(-x t) < 24; k) 4'(6x D a20x; l) 14'(x + l) > 12.r.
J. Rezolvati in mullimea numerelor intregi inecuatiile:
a)9-4x>29; b) 38'(r + 10) < 45;
c) 3'(x + 6) < 6; d)-8'(x-11)>16;
e) 1i'(x 5) + :'(x- 4) > 187; f)10'(r - 3) - 3"(x * 3) < - 42;
g) 4'(.r t 21 2.(x I l) < 12' h) 6'(x 6) - 5'(x + 4) > - 60;
***
8. Rezolvati in Z inecualiile:
a) 4'(2x- 1) - 3 > 2'(r - 1) +r; b) 3'(x -2) + 4 <2'(3x + 1) -x;
c) 3'(5x - t) -7:s8'(3"r + 2) -17; d) 6'(r + 3) 1) 5'(2x + 1) 8x;
-
e) 3'(r + 3) + 22 5'(2x + 9) 6; f14,(2x + 11) -3 S 5'(x + 4)+ 6.
Matematicd pentrr clasa a,VI.a. Exerollii qi probleme

W
9. Determinafi valorile intregi ale lui r, astfel inc6t fracliile sI fie pozitive qi
supraunitare:
.512x+3 Q;*y
a);i; c)7.
ao. Determina{i valorile intregi ale lui x, astfel incdt fracliile sI fie pozitive gi
subunitare:
6
-\'xt5'
a):.i;: ..-5
bEi; .3-r-1
c)*-.
'o-x' -/ )
13. Probleme care se rezolv[ cu ajutorul

ecua(iilor ;i al inecua{iilor
Definifie: Pentru arezolva probleme cu ajutorul ecuafiilor/inecuafiilor, se line

seama de urm[toarele etape:
1. Se stabilesc necunoscuta sau necunoscutele;
2. Se noteazl necunoscutele cu x, y, z etc.;
3. Se scrie ecuafia/inecuafia problemei, lindnd seama de datele din
problemS;
4. Se rezolv[ ecuafialinecualia;
5. Se interpreteazd solulia problemei qi se precizeazi r[spunsul
(rdspunsurile).
*
I. Suma v6rstelor atreifra[i este egal[ at23. Ce v6rst[ are fiecare, dac[ mijlociul
are cu doi ani mai mult dec6t cel mic, dar este cu 4 ani mai mic decdt fratele
mai mare ?
2. Dublul unui numSr este cu 3 mai mic decflt 15. Aflafi nunn5rul.
3. Dac[ se ?nmu[eqte un numdr cu-6 qi se scade din rezultat num5rul9, se obline 99.
Aflali numarul.
4.O carte este mai scumpl de cinci ori decdt un pix. Aflali preful pixului qi al
cdfiii, dacd impreunl cost[ 12 Iei.
5. Dac[ la un numlr se adun[ -7 gi 13 qi se adund sur,nele ob(inute, se obfine acel
numir. Aflali numIrul.
c+itorul IV. Numere intregi

&
**
6. Tatf,l este cl24 de ani mai in vdrst[ decdt flul, dar mai tdn[r cu 2l de ani
decdt bunicul. Suma v6rstelor 1or este de 87 de ani. Afla{i vdrsta fiecIruia.
7. La dublul unui numir intreg se adunl 4 qi se obline un rezultat cu 1 5 mai

mic dec0t num[rulinifial. Aflafi num[rul.
8. Suma a trei numere intregi este egali cu 42. Dupd ce adunim la fiecare
acelaqi numdr intreg, suma numerelor devine -3. Afla{i num[rul care s-a
adunat la numerele ini1iale.
9. Aflafi 5 numere intregi consecutive, care au suma egal[ cu 5.
!O. Un numdr intreg este de 6 ori mai mare decdt altul. Diferenfa lor este egal[
cu 35. Aflali numerele.
l'I,. Calculafi produsul a trei numere intregi consecutive, dacd suma lor este egalS
cu -6.
12. Dintr-un num[r intreg se scade 8 qi se obfine un numdr pozitiv mai mic decdt
4. Care este num[ru]?
13. Ce valoare poate avea x, dacd suma numerelor x * 2, 1x +5 qi 3x -9 este

egall cu 6 ?
t4. Suma a doud numere intregi este egal[ cu 49. DacI se scade din primul 26,
se obfine un num[r de trei ori mai mare dec6t dac[ se scade 15 din al doilea.
Afla{i cele doud numere.
Matematicl pentru clasa a VI-a. Exercilii ;i nrobleme

ffi
Teste de evaluare
Testul 1
1. Efectua{i:
a)] 2; b)+5+(-8); c) -5-6:
d) -8-( 8); e)-6-9+5; f) 12+5;
g) 12+(s t7+1); h) (t2--4-2)+46; i) 4546+(_6+2).
j) 6 (5+e-4)+e.
t. Efectuali:
a) zl'5; b) a (-s); c) 12. (a);
d) - 0 0;
I e) s. (-2) (*3);
.
f) 6 : (-l ),
s) 6'3:(-e); h) (-3):(-1) '2; i) 8:(-a) .3.
j) (-1) 3 (-6):e
t. Et'ectuali:
a) (-7)'3 x (7'1zt' x e1)1 i e) gsrso .
b)( 3)t':(-3)":(-3)8; 0[(1103)867]13.

c) [(+5)?]s :; s) tsgso ;
d) l( 2)'l'* (-2)6 : e2l0; h) (*11),, : (-11)15 .
4. Efectua{i:
a) -(-7+13+s 6-18)+(-19+267-3-46+25) ;
b) -6+(-2)x[-3-(*s+8)]x(-5) ,
c) 3x(-5)2-3x[4+(-3)a ( l)5]+(-20)+(-32).
Testul 2
Nord: Se acordd I punct din oficiu. Barem de corectare: Subiectul L 6x0,5p:3p;

subiectulalil-lea:4x0,5p:2p;SubiectulalIII-lea: 1.rp.2.1p.3.a)0,5p;b)tp.+.0,sp.
Total: 9p+1p of.:10p.
Subiectul I. Scrieli rdspunsul corect:

I. Dintre numerele (,7) qi (+2'), mai mare este num6rul... .
2. Opusul numdrului +7 este numdrul intreg... .
3. Rezultatul calculului (-7)1(-3) este... .
4.Produsul numerelor (-g) qi (+8) este... .

5.Rezultatul calculului (-7)+(-3) este... .
6. Solulia ecualiei -2 x (x+ 3) : -4 este x
( aprrolul lV. Numere inrregi

ffi
Subiectul al Il-lea. Scrieli litera corespunz[toare variantei corecte:
La o stalie meteorologic6 a Parcului Nalional Retezat au fost inregistrate
temperaturile extreme in luna martie a ultimilor 5 ani. Datele au fost consemnate
in tabelul urmbtor:
Anul 201 0 20lr 20t2 20t3 20t4
T minimd ('C) 4 -5 -7 -1 -J
T maximS (oC) +2 +1 0 TJ +7
I. Cea mai scdzutd temperaturd a fost inregistrat6 in anul:
A: 2010; B: 2011; C:2012; D: 2014.
2.Cea mai ridicatd temperaturb a fost inregistratd in anul:
A:2011; 8:2012; C:2013; D:2014.
!|. Diferenla dintre temperatura maximd qi cea minim5, in anul 2011, a fost cle:
A: 4oC; B: 6oC; C: 5oC; D: 1oC.
4. Media temperaturilor minime inregistrate in luna martie a celor 5 ani este de:
A: 3'C; B:-5'C; C:-4oC; D:-7oC.
Subiectul al I[I-lea. Scrie(i rezolvdrile complete.
a. Efecrua{i: t-9 + (-3) .(*4)l .12- (- 6) :( + 3)l - ( + 12) -
2. Efectuali: [(-19)3]a: ( - 19)" + ( + 2')11'le2)218 :
3. a) Scrieli divizorii intregi ai lui 9;
b; Fie rnullimea: A - lr.ZlJ-
l. 'x 4 =Z\.
)
Determinali elernentele mul!imii .4.
4. Rezolvali in Z eata\ia: llx + 1l : 5
Fiqi recapitulativi
Completa{i spa{iile punctate :
r.Fie mullimea: A: {_5;3,2;};0;5,(2); 0,3(2); -19; +15}.

A r:Z: { ... .....:.. }
2. Dintre doui numere intregi pozitive, mai mare este cel care are modulLrl mai
Dintre doud numere intregi negative, mai mare este cel care are modulul mai
Dintre doul numere intregi, unul negativ qi unul pozitiv, mai mare este
Zero este mai mare decdt toate numerele intregi qi mai n-ric decAt
toate numerele intregi
!" Completali spaliile punctate cu semnele: ,,1") ,,)", sau ,,="'
a.) *6 ... -2; b) +39 ... -81;
c) -21... +23: d) -33 ... -33r
e) 0 ... 198; 0 +16 ... 0.
Matematic[ pentru clasa a VI-a. Exercilii qi probleme ffi
,qsfi!,
4. Aranjali in ordine crescltoare numerele: l0; -18; 4; +12; -7; _l; +17; _125:
+37;0.
!f. Doud numere intregi care au modulele egale qi semne contrare se numesc
numere ...., iar suma lor este egald cu ....
6. Scrieli pe spaliile punctate opusul num[rului dat:
Numdrul: Opusul:
-75
+19
0
f. Stabilili valoarea de adevir a propoziliilor:

a)l-71:l+71; b) l-131<l-111; c) l+21>l-161.
E. in exemplele urmitoare, s-au folosit unele dintre propriet[{ile adun6rii
numerelor intregi. Speciflca{i care au fost acestea pentru fiecare dintre exemple,
pe spafiile punctate.
a) (-a)+(-13):(-l 3)+(-4):(- I 7)
b) +1bfi6-1836
c) (36+120)-6:(36-6)+ 120:30+120: 1 50
t. Pentru a aduna dou5 numere intregi care au acelaqi semn, procedim astfel:
- scriem semnul ..............;
......... modulele numerelor.
Aplicatie:
Calculafi: a) (-17) + (-12) .............;
b) (+1e) + (+27)
lo. Pentru a aduna doui numere intregi care au semne diferite, proceddm astfel:
- scriem semnul ."........... ;
.. modulele numerelor.
Aplicalie: a) (+17)+(-19): ............................;
b) (+12)+(_28): ..........
!1. Semnul ,,+" pus in fata unei paranteze ........... ................ toate
semnele din parantezd.
Semnul ,,-" pus in fala unei paranteze ........... ............... toate
semnele din parantez6.
Aplicalie:
Desfaceli parantezele :
a) -(-9+ 1 6+5-6- 1 3)+ (-19+268-3_46+29) :
b) 1 5-(-1 7)+(+28)-(+19)+(-74) :
Capitolul IV. Numere intregi

#
12. CAnd inmul{im doud numere intregi cu semne diferite, produsul va avea
semnul
Cdnd inmullim doud numere intregi care au acela;i semn, produsul va avea
semnul
Aplicalie: (-7)'(-9) .; (+8)'(+7) : .........'.'.......;
(*8)'(+6) .; (+e)'(-5)
13. CAnd impSr{im doud numere intregi cu semne diferite, cAtul va avea semnul
CAnd impdrfim doud numele intregi care au acelaqi semn, cdtul ya avea semnul
Aplicatie: (-56):(-8) .; (+12):(+9)

(a\:$7) (+48):(-6)
t..4. Aridica un numdr la o putere re I\'1, inseamnd a ..... baza ct ea
insdqi de cdte ori ne aratd.
(-) ridicat la putere par6 devine

(-) ridicat la putere impard devine
Aplicalie:
Efectuali:
(+2)':..........; (-2)':...........; (-3)o:
45. Pentru a inmulli dou[ puteri care au aceeaqi bazd, proceddm astfel: scriem
qi ...... ..... exPonenfii.
Pentru a implrli dou[ puteri care au aceeaqi bazd, proceddm astfel: scriem
si..... exponenlii.

GEOMETRIE
Capitolul I. Dreapta
1. Punct. Dreaptfl. Plan
Defini(ie: in geometrie se opereazd, d.e obicei, cu puncte, drepte gi plane.

AflIm: Punctul, dreapta Ei planul sunt noliuni findamentale (nu se cleJinesc).
No(iunile de punct, dreaptfl qi plan sunt sugerate de obiecte fizice:
Punct: Imaginea sugestivd pentru un punct este urma lisat5 pe o hdrtie, prin
aprsarea varfului unui creion foarle bine ascuJit. Imaginea este doar
aproximativS, deoarece oric6t de asculit ar fi creionul, el acoperl
totuqi o suprafalS, chiar daci foarte micd, pe cAntl punctul nu are
dimensiune.
Dreaptl: Imaginea pentru o dreaptd este datd de un fir de ald foarte bine intins
;i infinit in ambele sensuri.
PIan: Imaginea pentru un plan este dati de suprafala unei mese (.fiird
denivelari), intinsd la inflnit in toate direcliile.
Notatii: z) Punctele se noteazd cu majuscule: A,B, C, ..., M,N...
Reprezentarea, prin desen, a punctului este:
4 ,uu.B
lf Dreptele se noteazd cu litere mici.. a, b, c, d,..., sau cu doui litere
mari reprezentdnd notafiile a douh puncte de pe dreaptd,: AB. CD etc.
Reprezentarea dreptei :
iii) Planelese noteaz5 cu litere din alfabetul grec: cr (alfa), p (beta),

y (gama),5 (delta),...
Reprezentarea planului :
Observa{ii: i) Dreptele qi planele sunt multimi de puncte.

il) Orice mul{ime de puncte, dintr-un plan, se numeste figurd
geometricd.
iii) Ct figurile geometrice, flind mullimi (de puncte), se pot face toate
operaliile cu mullimi studiate: reuniunea, intersec{ia, diferenta etc.
l{*jilr
$|!ffi Capitolul I. Dreapta
Definitie: Douh puncte A gi B pot avea pozilii diferite si se numesc puncte
diferite sau puncte distincte, ca in flgura urmdtoare:
A B
Notatie: Notbm acest lucru A + B.
Definilie: Dacd punctele I
B ocupi aceea$i pozilie, spunem ci sunt punctr:l
qi
identice sau puncte confundate.
A-B
Notafie: Not[m acest lucru A: B.
Observatie: in general, doud figuri geometrice sunt identice (egale), dac[
mullimile lor de puncte sunt egale, adic[ punctele uneia sunt
confundate cu punctele celeilalte.
Un punct fafi de o dreaptl poate avea doui pozi{ii:
1. Punctul este pe dreaptd;i spunem cd punctul apar{ine dreptei sau
dreapta trece prin acel punct:
Not6m le a.
2. Punctul nu este pe dreaptd sau punctul este exterior dreptei, sau
punctul nu aparline dreptei.
B
a
Notdm Bea.
Defini(ie: Mai multe puncte care aparlin aceleiaqi drepte se numesc puncte coliniare"
.c
D
Punctele A, B qi D sunt coliniare, iar punctele A, B qi C nu sunt coliniale.
Axiomi: Prin doud puncte distincte trece o dreapti qi numai una.

{axioma dreptei).
Observa{ie: Din axioma dreptei, deducem cd doui puncte distincte determinil o
dreapt6.
,A/
aM
a: MN.
Observa{ii: i) Pe orice dreaptd existd cel pulin dou[ puncte distincte"
ir) Printr-un punct trec o infinitate de drepte:
Matematic[ pentru clasa a VI-a. Exercilii gi problerr.- ffi-

"ri,Mir:
iii) Existd,, in plan, trei puncte necoliniare.
Scriem: A, B, Ceu, CIAB.

iv) in orice plan existb trei drepte distincte.
Scriem: a, b, cc-a., a + b * c * a.
v) in orice plan, dac[ doul drepte au in comun doud puncte distincte,
ele coincid.
AB, p, ee d, peed,
dr: = dr: dr.
Scriem:
Exemple: f. in figura de mai jos, se pot scrie urmdtoarele relatii intre
elementele flgurii:
ffi'^_ __11r/l
./,\
,/- -r/c ./ /
,/" /
D' /
Solulie: Aea; Aea; AGb, Aec; A * B; A + C; A * D; Bec,,; Bea;
Beb; B*c; B + C; B + D; Cea; Cea; Ceb; Cec, C + D; Dea;
Dea; Deb; Dec; aca; bca, cqa; aab: {B}; aoc: A;
bnc: A; o: AB; A, B, C sunt puncte necoliniare.
2. Fiind date patru puncte distincte A, B, c qi D, cate drepte distincte
sunt determinate de ele?
solulie,Rdspunsul depinde de pozilia pe care o au cele patru puncte.
a) Daci cele patru puncte sunt coliniare, ele determind o singurd
dreapt5:
d
B
C D
d: AB : AC: AD: BC: BD: CD,
b) Daci trei puncte sunt coliniare, atunci sunt determinate 4 drepte:
Sunt determinate dreptele: AB : AC: BC, AD, BD qi CD.

I. Dreapta
& "uruo,ul
c) Daci nu avem niei trei, nici patru puncte coliniare, atunci sunt
determinate 6 drepte:
Sunt determinate dreptele:. AB, BC, CD, AD, AC gi BD.
*
t. Privifi desenul de mai jos qi stabilili valoarea de adevdr a propoziliilor:
a) aab: A; b) aea; c) a: AB; d)b:AB; e)B*C.

2. Fiind date 6 puncte distincte, dou[ cdte dou[, dintre care patru coliniare,
preciza[i cdte drepte sunt determinate.
!.Realizafi un desen in care punctele A, B, D sunt coliniare, punctele A, D,E
sunt tot coliniare, iar punctele A, B qi C sunt necoliniare.
4. Copia,ti figura de mai jos qi construifi dreapta MN, unde Mea, Neb, punctele
C, B, M sunt coliniare qi punctele C, A, N sunt coliniare.
,;)K
g. Privifi desenul de mai jos qi scrie{i care sunt punctele gi dreptele confundate.
6. Privili figura de mai jos qi preciza[i cdte triplete de puncte coliniare sunt.
AB C E
Matematici pentru clasa a Vl-a. Exercilii gi probleme

ffi
**
7. Punctele M. N qi P sunt coliniare, iar punctele N, p qi e sunt, de asernenea
coliniare.
a) Realizali un desen in conformitate cu datele problemei;
b) Ardtali cd M, N, P Si Q sunt coliniare.
E. Analizand figura urm[toare, stabiliti valoarea de adevdr a propoziiiilor:
a)P,:ar:c:{A}; b) P,: d, B, C - coliniare;

c)P,: a:r\D; d)P4:blBE;
e) P.: A qi F coliniare; f) Pu: Ce AB.
9. Realizali un desen geometric care sd conlind o dreapti d, doud puncte A qi
B care nu aparlin dreptei qi doud puncte c qi D care apartin acestei drepte.
Scrie{i cu simboluri matematice aceste relalii.
Io. Realizali un desen geometric cu notaliile corespunz[toare, care sE confind doui
drepte e Ei/'ce au un punct comun o qi cdte un punct ce se afld pe flecare
dreaptS.
rr. Realizali urmdtoarele desene qi scrieli cu simboluri matematice:
a) trei drepte care au un singur punct oomun;
b) doui drepte care nu au nici Lln punct comun;
c) trei drepte care nu au nici un punct comun;
d) trei drepte care au doud cdte doud cAte un punct comun.
12. ReaHzali un desen geometric in care sd puneli in evidenld folosind,
convenliile de desen qi notalie invifate, urmdtoarele propozilii adevdrate:
anb:A;Ae a;Ae b;A€c; Be b; B6 a;B# c; Ce a; Ce c; De
b;Dec;ECa E#b;Eec.
r:}. Fie punctele A' A2, A,, ... , ;r;; incit A,, A, gi A, sunt coliniare, A,
Ar, $i Ao sunt colin_iare, ... ^,,
, An_2, An_r qi An sunt coliniarl. Ardta{i ca A,. A,
Ar, ... , An sunt coliniare
14. se considerd punctele A, A2, Ar, ... , A,oo, distincte doud cate doud. Stabilili
care este numdrul maxim de drepte determinate de cele 100 de puncte.
1i$@, aornutul L l)reapta
2. Semidreapt[. Segment. Semiplan
Noliuni de teorie
Definifie: Semidreapta este o parte dintr-o dreapt[ limitatd la un capft qi

nelimitati la cel6lat. Punctul care limiteazE semidreapta se numegte
capdtul sau originea ei.
M
Nota{ie: Se noteaz5 (AM, dacd semidreapta nu confine punctul A qi o numim
semidreapti deschisl. Dac[ semidreapta confine punctul A, at'unci
semidreapta se numegte semidreaptl inchisl qi o notdm lAM.
LAM: (,4Mv {,4} qi (AM: IAM\ {A}.
Deflnilie: DouE semidrepte sunt opuse dacd at aceeaqi origine, sunt distincte
qi situate pe aceeaqi dreapt[ (dreapta suport).
dA I B
Semidreptele (OA qi (OB sunt opuse. (OAv {O} u (OB d. :
Defini{ie: Segmentul de dreaptl este porliunea de dreaptl limitat[ la ambele
capete.
B
Observa(ii: il Punctele A qi B se numesc capetele segmentului (unul originea

;i celdlalt extremitatea).
ii) Dacd segmentul confine punctele A qi B, atunci segmentul se
numeste segment inchis gi se noteaze lABl.
iii) Dacd segmentul nu conline punctele A qi B, atunci segmentul se
numegte segment deschis qi se noteazA UB\
iv) Pe l6ngd segmente inchise qi deschise, mai int0lnim qi segmente
semideschise sau semiinchise. Acestea sunt segmentele care
conlin doar unul dintre capete qi le notlm l,4B) sa.u (ABl.
Deflnilie: Porliunea dintr-un plan, limitat[ de o dreapt6, se numeqte semiplan.
C)bserva{ii: Orice dreaptl d dintr-un plan, imparte planul in doui semiplane,

numite semiplane opuse.
ii) Dacd dreapta d este inclusi in semiplan, atunci semiplanul se
numeqte semiplan inchis; in caz contrar, semiplanul este deschis.
ily' Semiplanul care conline punctul r4 se noteazd (dA dacd semiplanul
.este deschis, salu ldA dacd semiplanul este inchis.
iv) Dreapta d se numeqte frontiera semiplanului (dA salu a
semiplanului [dl.
v) (dAvdv(dB: a.
Matematicl pentru clasa a VI-a. Exercitii gi probleme ffi
\w$!i'
I. Se dd figura:
Precizafi valoarea de adevdr a propozifiilor:

a) C=AD; b) EeBD; c) ADaBE: {D};
d) celBDl; e) Be(BD); t) EeIBD;
g) in figurd sunt 10 semidrepte; h) in figurd sunt 3 segmente.
2. Scrie{i 7 segmente ;i 14 semidrepte din flgura de mai jos:
observa{ii: 1. Semidrepte cum ar fi: (AB, (AC qi (rG coincid Ei nu pot fi

considerate distincte;
2. Toate segmentele de mai sus pot fi scrise gi inchise sau semideschise,
iar semidreptele de mai sus pot fi scrise qi ca semidrepte inchise.
3. Scrieli toate semiplanele deschise din figura de mai jos:
a) care conlin punctul l;
b) care conlin punctul B;
c) care conlin punctul C.
4.Privi1i desenul urmdtor. Completali cu,,€',,,,€,, $i,,c,,pentru a ob{ine

propozilii adevdrate:
O .,. AB o ... (AD) A ...loA) lcDl ... oc

E ...lABl
lADl ... AD E ...loD (cD) ... [cD (oA) ...loA IAB) ...lAB.
I' Dreapta
& "uono'ul
-
5.in ce ordine trebuie construite punctele distincte A, B, C, D qi E pe o dreaptd
d, astfel incAt s[ avem: IAB]c(CD) qi Ee IBD)?
6. Fie figura:
CD E
Efectuafi:
a) lADlnlBQ; q Vqa(BA; c) IAC)v(BD);
d) lADl-lcE); e) lBEl-lBq-tDEl.
3. Pozi{iile relative a doul drepte
Observa(ia 1: DouS drepte pot fi: coplanare (situate in hcelasi plan), sal
necoplanare (situate in plane diferite).
DouI drepte coplanare pot fi:

1. Paralele (nu au nici un punct comun);
2. Secante sau concurente sau care se intersecteazd tntr-un punct
(au un punct comun);
3. Confundate (au o infinitate de puncte comune).
drepte paralele drepte concurente
a
Notafie: Dacd dreptele a qi 6 sunt paralele, not[m a ll b sau a.\b: A.

Observafia 2: DacE dou[ drepte sunt paralele, atunci orice semidrepte sau segmente
ale lor sunt paralele intre ele.
Notafie: DacS dreptele c qi d se intersecteazd in punctul O, notdm:
c^d: {O}, sau cnd: {O}.
A drepte confundate C
D
Observa{ia 3: Dac[ dreptele AB Ei CD sunt confundate, notdm AB : CD. Pentru
a ardta cd doui drepte coincid, este suficient sd demonstrim cd au
doud puncte comune.
Matematicd penku clasa a VI-a. Exercitii qi probleme

&
Srfi.r,,i,.ti*
*
1. Privili figura de mai jos qi precizali care sunt dreptele paralele, dreptele
concurente qi dreptele confundate.
2. Fie figura:
Completali:
ar't(EA: ...;lEDna ...; a^b: ...; ABab: ...; lCDlob: ..., ACaBD: ....
!. Construili dreptele a, b, c, d, astfelincdt ar-tb: {A}; br-,c: {O} si bad: {O\ "
4.Construili dreptele a, b, c, d, astfelinct\t aa,br-,cnd: M.
5. Analizdnd figura aldtwatd, stabilili valoarea de adev[r a propoziliilor:

P,: ,,Dreptele a qi b sunt paralele." ...
Pr: ,,Dreptele c gi d sunt concurente." ... A
P.: ,,aad: {B\" ...
P.: ,,Punctele 1qi ll sunt coliniare." ... H .
Pr: ,lelAD)" ...
Pu: ,,C=(BC)" ... b
Pr: ,,Ce(8f1" ... -D
Pr: ,,EeHE" ...
Pn: ,,Ge ldll:' ...
Pro: ,,Fe(aE" ...
Prr: ,d qi C1- drepte confundate"...
P ,'. ,,cob - {C}" ...
6. Realizali un desen geometric in care sd punefi in eviden!6 urmltoarele propozilii
adevLrate:a ll b; b c d: {B}; a n d: {A} qi a n c : {C}.
^ ^
#& Capitolul I. Dreapta
-
J. Folosind convenliile de desen si notatie, realizali un desen astfel incat
urmdtoarele propozilii sd fie adevdrate:
c ll d; anb: {E}; and: {A};bnd: {B};brl c:
{C} .li ao c: {D}.
8. cdte semidrepte Ei c6.te segmente de dreaptd pot fl trasate dacd flxdm in plan:
a) dou6 puncte; b) trei puncte coliniare; c) trei puncte necoliniare.
***
Q.Desenati cinci drepte distincte dt, tl2, d3, d, ;i d,, qtiind c5 sunt indeplinite
simultan condiliile:
a) d, o d,: {A}; b) d, ll d,; c) d, a dr: d, d,,: d, o dr.
^
4. Distan{a dintre doui puncte. Lungimea unui segment
,i
Deflni,tie Numim segment-unitate un segment ales ca unitate de mdsura.

Defini,tie: Lungimea unui segment este valoarea rndsuratd a segmenturui, cr-r
ajutorul unui segment-unitate.
Exemplu: (l
B
Segmentril-unitate notat cu u se cuprinde de 6 ori in segi,entul lAB1.
Scriem AB : 6U.
Aflfun: unitatea de misurd pentru lungimi in sistem international este *etrul
,,m", cu multipli (dam, hm, km) qi submultipli (dm, cm, mm).
Defini{ie: Distanfa dintre doui puncte este egald cu rungimea segmentului
de dreaptd determinat de cele dou6 puncte.
Observatie: Luneimea unui sesment seffAsoara
-'"--'* cu
--' ajutorul riglei gradale.
A* " B -J'
Matematicd pentru clasa a Vi-a. Exercitii gi probleme

ffi
1lti,ilr11
*
I. Determinali cu ajutorul riglei gradate lungimile urmitoarelor segmente,
exprimate in centimetri:
A B
D
b)9
2. Construili cu ajutorul riglei gradate qi nota{i segmentele:

AB : 7 cm1' CD : 4,5 cm; EF : 3,5 cm; GH: 4 cm qi MN: 1,5 cm.
3.Fie punctele coliniare A, B, C, in aceast[ ordine. $tiind cd AB:4 cm qi
BC:7 cm, aflafi lungimea segmentului lC.
{. Pe dreapta d, se consideri punctele A, B qi C, in aceastd ordine, astfel inc0t
AB:3cmqiAC:5cm.
a) Realizali un desen, in conformitate cu datele problemei;
b) Aflafi lungimea segmentului BC.
5. Pe o dreapt[, se considerd punctele coliniare A, B, C qi D, ca in figura urmitoare:
dA B C D
i 3,5c* i i 4,8cm i
2cm
iei
$tiind cd AB: 3,5 cm; BC :2 cm qi CD : 4,8 cm, afla{i lungimile segmentelor:
a) AC,b) BD; c) AD.
**
6. Se considerd punctele coliniare A, B, C si D, ca in figura urmdtoare:
dt B C D
10,3 cm
tt
I
gtiind cd AB -
3l,r cm:AC 10,3"- : lif;: 18,7 cm, determinali:
a) Lungimea segmentului [BQ;
b) Lungimea segmentului [CD];
c) Lungimea segmentuhi [AD).
f,w-w uup,toiui L Dreapta

-
7. Se consider[ punctele coliniare A, B, C qi D, ca in figura urmdtoare:
dA B C D E
4,5 cm
$tiind cd AC:7,3 cm, BC:4,5 cm, CE: 8,2 cm;i cd segmentele l.B gi
DE sunt congruente, determinaji:
a) Lungimea segmentului lABl; b) Lungimea segmentului lDEl;
c) Lungimea segmentului [CD]; d) Lungimea segmentuhri IBE);
e) Lungimea segmentului IAD); f) Lungimea segmentuhri lAEl.
t. Verificafi dacl punctele A, B qi C sunt coliniare, qtiind c6:
a) AB : 7 cm, BC : 8 cm qi AC : 15 cm;
b) AB : I'7,2 cm, BC : 3,4 cm qi AC : 20,6 cm;
c) AB : 8,1 cm, BC : 9,4 cm;i AC: 18,5 cm;
d) AB : !2 cm, BC: 4 cm qi AC: 9 cm.
9. Se considerd punctele coliniare A, B, C, D qi E in aceastl ordine, astfel inc6t
lABl= lCDl,lBDl: [Dq qi AD:24 cm, BC: 12 cm.
a) Realizafi o schilI de desen in conformitate cu datele problemei.
b) Aflali lungimea segmentului lABl;
c) Aflali lungimea segmentului [BD];
d) Afla{i lungimea segmentului lB4;
e) Aflali lungimea segmentului lAEl.
tO. Pe o dreapt[ se consideri punctele coliniare A, B , C qi D in aceasti ordine,
astfel inc0t lungimea segmentuluilBq este dublul lungimii segmentului[AB),
iar lungimea segmentului [CD] este triplul lungimii segmentului IBQ. qtiind
c[ lungimea segmentului IAD] este de 72,9 cm, afla[i:
a) Lungimea segmentului l4Bl;
b) Lungimea segmenhrlui [BQ;
c) Lungimea segmentul,ui [CD].
11. Stabilili ordinea punctelor coliniare A, B, C pe dreapta d, qtiind c6:
a) AB : 12 cm; BC:7 cm qi,4C: 5 cm;
b) AB: 3 cm; BC: lt cm qi AC: 8 cm.
***
12.Pe segmentul (lB) se considerS punctele Mp M2, ..., Mr.rro astfel incAt:
: AM. /|t
AM,: ff;.tu,:+,AM. *,
s
..,AMro,o 2
a) Explimati AMp AM2, AM3, ...; AMzot+ cu ajutorul segmentului.48;
b) Calculafi suma S : (AMr+AM2+AM3+... + AMrrro) + 1 qtiind c5
AB :22014.
(O.L.M 2014, Satu Mare)
-€&.
Matematici pentru clasa a VI-a. Exercilii Ei probleme ffi
13.Fie l,[t, M2, ..., Mrorrpuncte situate in aceast[ ordine pe o dreapti d, astfel
inc6t sd avem:
MrMr: 1; MrM.:2; MrMo: 3; .. .i Mr.o,rMror4:2013.
Determinali lungimea segmentelor M,M, MrM, MrM, qi MrMu.
(O.L.M-2014, Bihor)
I'4. se considerd punctele At, A2, ..., A, coliniare, in aceastd ordine, astfel incdt
;1rAr- 7 cm, A.A.: 2 cm, ... , A,, rA,: fr-l cm, n fiind un numdr natural,
n> 1.
a) Calcula{i lungimea segmentului lAtA24l;
b) Sn se determine numdrul naturaln astfel incAt lungimea segmentuluilA.,A,)
sd fle 279 cm.
(O.L.M 2014, Alba)
5. Segmente congruente. Mijtocul unui segment.

Simetricul unui punct fa(i de un punct
Aflim: Dou[ flguri geometrice sunt congruente, dac[ prin suprapunere, ele coincicl.
Deflnilie: Doud sau mai multe segmente de acelaqi tip se numesc congruente,
daca au aceeasi lungime.
Dacd AB :
CD, atunci [AB) = [CD] sau e1B) = (CD').
Observa{ia 1: Dacd AB : CD, scrierea IAB) = (CD) este incorectd, deoarece
segmentele nu sunt de acelaEi tip (la suprapunere, punctele A qi B
nu se vor reglsi peste punctele C qi D).
Defini{ie: Nlijlocul unui segment este un punct, interior segmentului, care
imparte segmentul in doud segmente congruente.
M mijlocul segmentului lABl dacl ;i numai dacd:
Me(AB) $i IAM = IMB).
Determinarea mijlocului unui segment:

1. Se mf,soarS segmentul IAB);
2. Se imparte 7a 2lungimea sa;
3. Se reprezintb pe segment un punct M, astfel incAt distanlele de
la M la extremitAlile segmentului sunt egale cu jumdtate din
lungimea segmentului.
Defini{ie: Simetricul unui punct A fald de un punct M, este un punct B care
indeplineqte simultan condiliile:
il Punctele A, M qi B sunt coliniare;
ii) tut este mijlocul segmentului [AB].
&ffi Capitoiul L Dreapta

qa*$1!tr
Observa{ia 2: Pentru a construi simetricul unui punct A falit de un punct ,4,{
proceddm astfel:
1. Trasdm dreapta determinati de punctele A qi M;
2. Mdsurbm lungimea segmentului [AM;
3. Fixdm pe dreapta AM ptnctul B, astfel incl,t d(A, M: d(M, B),
M sd fie mijlocul segmenrului IAB].
dA-MB
B-simetricul lui I fatd de M.
tr$&*{
*
I. Desenali segmentul lABl ct lungimea de 8 cm. Dacd M este mijlocul segmentului
lABl, determinali lungimile segmentelor lAA,4l qi l,BM si reprezentali punctul M.
2. Dacd M mijlocul segmentulu i lABj qi AM : 3,5 cm, determinali lungimile
este
segmentelor [MB] qi [AB].
3.Stabilili dacb M este mijlocul segmentullu;.lABl in urmdtoarele cazuri:
a) Me(AB), AM:30 cm, MB :3 dm;
b) M*(AB), AM: 5 cm, MB: 5 cm;
c) Mz(AB), AM: 7,3 cm, MB :7,2 cm;
d) M:(AB), AM:9 cm, MB: 4,5 cm.
4. Stabilili valoarea de adevlr a propoziliilor:
P,: Dacd P este mijlocul segmentului[MN, atunci M este simetricul lui rv tata
de P ...
Pr: Dacd AB : BC: 5 cm, atunci B este mijlocul segmentului
lACl ...
Pr: Dacd [AB] = [BQ, atunci B este mijlocul segmentului Vq . .
P*: Dacd A, B, c sunt puncte coliniare qitABl: [BC), atunci I este simetricul
lui C fatd de B ...
!1. Desena{i dreptunghiul ABCD, trasali diagonalere tACl qi [BD] qi notafi cu o
punctul de interseclie al diagonalelor. Preciza\i simetricul punctului A lata de
punctul O.
6. Fie dou[ puncte M EiN, astfel incdt distan]a dintre cele douh puncte s[ fle de 3 cm.
a) construifi punctele M'- simetricul lui M fald de N qi N,- simetricul lui N
fald de M.
b) Aflali lungimea segmentului M'N'.
Matematici pentru clasa a VI-a. Exercilii qi problerne

ffi
?siq3:1
**
7. Se consider6 punctele coliniare A, B, C qi D, ca in flgura urmitoare:
dABCD
10 cm
I
19 cm
$tiind cd AB: 10 cm, AD - 19 cm qi cd c este mijlocul segmentuluilBDl,

aflali:
a) Lungimea segmentului [BD];
b) Lungimea segmentului ICD];
c) Lungimea segmentului lAQ.
E. Se consideri punctele A, B, C qi D coliniare, ca in figura urmltoare:
d
i 7,8 cm
a) $tiind cdAC: 7,8 crl, BC:2,4 cm gi cd lABl= [CD], determinali lungimile
segmentelor IAB ] ql IAD);
b) Dacd M este rnijlocul segmentului lABl qi i/ este mijlocul segmentului
[BC], determinali lungimile segmentelor lAA,{),lBN,IMN qi IMD).
9. Se considerd puncteie coliniare A, B, C, D qi E, ca in flgura urmltoare:
dABCDE
', 5,2 cm I i 4cm i
$tiind cd ,4 este simetricul lui c fald de B qi D este simetricul lui B fa!6 de

C, BC : 5,2 cm qi DE: 4 crn, calculali:
a) Lungimea segmentuld lABl; b) Lungimea segmentului [CD];
c) Lungimea segmentuld lADl; d) Lungimea segmentuhri lAfl.
1O. Stabilili ordinea pe dreapta d, a punctelor coliniare A, B, C, dacd:
a)AB:8,2 cm,AC:3,5 cm qi BC: 11,7 cm.
b) AB : 10,6 cm; BC :7,9 cm qi AC : 2,7 cm.
Il. Stabilili daci punctele M, N qi P sunt coliniare, qtiind ci:
a) MN:7,8 cm; NP:3,7 cm gi MN: 11,5 cm.
b) MN : 17,3 cm; NP : 12,3 cm qi MN : 29,9 cm.
12. Se d[ segmentul [MN], astfel incat MN : 5,2 cm. construi{i segmentul [Np],
qtiind cd [MN] = [NP].
a) construili punctul Q, simetricul punctului p fafd de punctul N qi aflali
lungimea segmentului [PQ];
Canitoful I. Dreapta
W
b) construifi punctul R, simetricul punctulni Q f-aF de punctul P qi aflafi
lungimea segmentului [NR] ;
c) construili punctul S, simetricul punctului M fald de punctul N qi aratali

cr [MS] = [PQ].
13. Pe dreapta d se considerd punctele A. B qi C in aceastd ordine, astfel incdt
AB : 12,6 cm qi AC : 19,4 cm.
a) Determinali lungimea segmentului [BC];
b) Fie M mijlocul segmentului [AC]. Afla{i lungimea segmentului [MC];
c) Construifi punctul N, simetricul lui M fa![ de B gi punctul F, simetricul
lui N fa!6 de C. Aflali lungimea segmentului [MP].
14. Fie CeQIB)qi punctele P, M, T*r*".r. segmentelor (AB), (AC)qi (MP)'

Dacd 2.AC-BC: 40 cm, atunci determinafi lungimea segmentului lf{X"
(C). L. ll,f. - 20 I 1. Brditu )
15.Pe o dreaptd, se considerd punctele distincte A0, At, A,, A3....,.4,u,,., in

aceastd ordine, astfel inc6t M esle mijlocul segmentului AoArc,9i Adr: 3 ctn,
ArAr:7 cm,ArAr: l1 cm, A.Ao:15 cm gi aqa mai departe.
a) Calculaji lungimile segmentelor lA,lrJ ql VuM;
b) calcula{i lungirnea segmentului lA{f ,Dt,,'
@.[,.M. 20t1, sibiui
16.Fie A1, Az, Ar, ..., Arro, puncte coliniare, in aceastd ordine, astfel ca
ArAr: \ cm, ArA.:4 cm, ArA^:7 cm aqa mai departe. Notdm e'u .4'1
qi
mijlocul segmentului lA 2uA rcJ.
a) Si se determine lungimea segmentuluilAtM:,
b) Sd se afle in care din segmentele lAlr.,1 se aflA punctul M.
(O.L. L{" 20 l'/, l'i"anc<:t)
17.Pe dreapta d, se considerd punctele O, A, B, C, D, E, F, iu aceastl ordine,

astfel incAt IOA) = IAB), B este mijlocul lui [lQ, C este mijlocul lui [lD],
D este mijlocul lui [BE] qi E este mijlocul lui [c]-1. Ar6ta{i c[ segmentele
[OE] qi [CD] au acelaqi mijloc.
Matematici pentru clasa a Vl-a. Exercilii Ei probleme &

6. Probleme cu caracter practic. Dreapta
I. Doud autobuze, situate ca in schila aldfitratd,

pleac[ din localitatea A Ei ajung in localitatea D,
pe doua trasee diferite. Primul autobuz parcurge
traseul A- B-C-D, rar al doilea e-C-f-p-6. A
Se cunosc distanfele AB=7,4 km, BC:9,7 km,
CD=6,8 km, DE:2,8 km, FE=3,1 km, GF:5,9 km
si AG:12,2 km. Stabili{i care autobuz parcurge
un traseu mai lung.
2. in figura alSturata este reprezentatd schila unui

teren agricol. Terenul este inconjurat de un gard
ABCD. Calcula{i lungirnea acestui gard (?n metri)
stiini'l ca AB:40 m, BC=520 dm, CD=0.g hm
si AD:6,8 dam.
3. Cinci iocalitdli sunt asezate in linie dreaptd ca in schifa aldturat[. c[ localitatea

Se gtie
B este la jum[tatea distanjei dintreA gi c, distan{a dintre B
Ei ceste de 21 km,
distan{a dintre A qi E este de 78 km si distan{a dintre localitatile D qi E este
de g km.
A11ali:
a) Distanfa dintre localitd{ile A Ei c. b) Distanla dintre localitIlile c qi D.

c) Distan{a dintre localitl{ile B si E.
A.fiCDE
r 21hm ; :8km :
fA }gra
{. in figura aldturatd este reprezentatd schi}a unui

bloc de apartamente cu fundalia ABMN qi 4
nivele egale ca indlfime. $tiind cd indllimea
funda{iei BM este de 1,5 m, indltimea blocului
pAnd 1a acoperiq AD:14,3 m qi indl{imea
acoperiqului FE:3,5 m, aflafi:
h
a) indltirnea unui nivel.
4,3
b) inll{irnea i a blocului.
T
11.5m
*.
Capitolul L Dreapta
ffi
{
t
Teste de evaluare
Testul I
Notd: Se acordi 10P din oflciu.
1. Desenali:
1op
a) DouE drePte Paralele;
1op
b) Doud drePte concurente,
1op
c) Un segmentlABl cu lungimea de 4,5 cm'
2. Se considerh urm6toarea figurI:
Stabilili valoarea de adevdr a propoziiiilor:

5p
P,: Dreptele a qi b sunt concurente '..
Pr: ar-,c : \B\ ... 5p
5p
P.: Ce IBC ...
Po: Ge(bD ...
5p
Pr: Fe [GF) ... 5p
5p
Pu: Dreptele AB qi c sunt identice ...
3.Se consider[ punctele coliniare A, B, c qi D in aceasta ordine, astfel incAt

,48 : 5,2 cm, AD : l'7,2 cm qi B este mijlocul segmentului AC'
a) Lungimea segmentului [lC];
lop
b) Lungimea segmentului ICD]; lop
1op
c) Lungimea segmentului [BD].
Matematicd pentru clasa a VI-a. Exercilii Si probleme ffi'

Testul 2
Notd: Se acordS 10p din oficiu.
I. Completa{i spafiile punctate cu r[spunsul corect:

a) Trei sau mai multe puncte care aparlin aceleiaqi drepte se numesc puncte.
5p
b) Semidreapta carc iqi confine originea se numegte semidreapt[. 5p
c) Doui drepte care au un singur punct comun se numesc drepte. 5p
d) Mijlocul unui segment imparte segmentul in dou[ segmente. 5p
2. Se dE figura urmdtoare:
Stabilifi valoarea de adevdr a propozifiilor Ei completali spaliile punctate cu I

sau F:
P,: an d : {C} ... 5p
P,: Fevq ... 5p
P.: Ce(bA .". 5p
Pr: Ae(AD) ... 5p
Pr: Ce c ... 5p
Pu: .Ee lbF ... 5p
Pr:clld... 5p
Pr: B. C- coliniare ... 5p
Pr ac-lbE ... 5p
Pro: Ee(EF) ... 5p
3. Punctele A, B, c;i D sunt situate pe o dreaptd d (in aceastd ordine), iar M qi
/y' sunt mijloacele segmentelor lBq qi IADI. gtiind cd AB: g cm, MC : 3 cm
qi BN: 9 cm, determinati:
a) Lungimile segmentelor fBQ, tCNl 9i tlill. lop
b) Lungimile segmentelor lADl Ei lltNl. lop
ffi
w capitolul I. Dreaora
-
Capitolul II. Unghiuri
1. Unghiul. Mlsurarea unghiurilor. Clasificare
Unghiuri congruente
Defini{ie: Unghiul este flgura geometricd format[ din dou[ semidrepte inchise
care au aceeaqi origine.
Observatia 1: Elementele unghiului sunt:vflrful unghiului (originea celor doui

semidrepte) Ei laturile unghiului (cele doud semidrepte care
formeazd unghiul).
Nota{ii: 1. Not5m unghiul determinat de semidreptele IOA Ei IOB cu
<AOB sa:u <BOA sau fuB sar fr4. gi citim ,,unghiul AOB-
sau ,,unghiul BOA". Flrd confuzie, se mai pot folosi notafiile:
<O sau O.
2. Dacd se folosegte notalia unghiului cu trei litere, atunci trebuie
ca litera carc reprezint[ vArful unghiului si fie scrisd la mijloc.
3. DacS unghiul este determinat de semidreptele h qi k, atunci unghiul
va fi notat ct hk sau, kh.
Observatia 2: DacI mai multe unghiuri au vdrfurile in acelaqi punct, se pot folosi
gi alte notafii pentru a nu confunda unghiurile:
Dac[ se spune: ,,unghiul O",nr) se qtie despre care din unghiurile

de mai sus este vorba qi atunci putem folosi notafiile: <1 sau <O,
sau i sau O, pentru unghiul AOB qi aqa mai departe.
Defini{ie: Un unghi ale c[rui laturi coincid se numeqte unghi nul.

Definifie: Un unghi ale c[rui laturi sunt semidrepte opuse se numeEte unghi
_A
alungit sau unghi_cu laturile in prelungire.
A - O -B O +
B
unghi alungit (ffi) unghi nul (fuE)
Matematic5 pentru clasa a VI-a. Exercilii qi probleme 169

as:r"'
Definifie: Un unghi care este nul sau alungit se nume$te unghi impropriu.
Defini{ie: un unghi care nu este nici nlrl si nici alungit se nunre$te unghi
propriu.
Defini{ie: Se numegte interiorul unghiului propriu AoB qi se noteazd cu
rnt(.<AOB) por{iunea din planul u,ghiului cuprinsd intre semidreptele
loA qi loB.
lnt(<AOB)
Defini(ie: Notdm cu Ext(<lOB), exteriorul unghiului propriu AOB, mullimea

punctelor din plan care nr sunt in interiorul unghiului si nici pe
laturile lui.
Definifie: Se numeste semidreaptr interioari unui unghi o semidreaptd care
are originea in varlirl unghir-rlui, iar punctele sale sunt situate in
interioml unghiuh"ri.
semidreapta interioari
Deflni{ie: DacS o semrdreaptd are originea in vdrful unui unghi qi punctele sale
sunt in exteriorul unghiului, ea se numeste semidreapti exterioari
unghiului.
semidreapta exterioard
o
observa{ia 3: Mdsura unui unghi este datd de deschiderea dintre laturile sale"
Instrumentul folosit pentru rndsurarea unghiunlor este raporlorul.
AflEmr Pentru misurarea unghiurilor se fbloseqte unitatea de mf,sur6 numitd gracl

sexagesimal.
Nota{ie: Notdm 1'-citim ,,un grad".
Submultiplii gradului sunt minutul, notat l' gi secuntla. notati 1".
Avem 1o :60'; l':60"; 1o :3600".
.',*1:l::,i.
Canitolul II. Unghiuri
W
-
Definitie: Num6rul de grade ale unui unghi se numeqte misura sa.
Dacd <AOB arc n grade, scriem m(<J4OB) : no.
Obsen'a(ia 4: 1. Unghiul nul are mesura de 0o.
2. Unghiul alungit (cu laturile in prelungire) are mSsura de 180o.
3. Unghiul cu mesura de 90" se numeste unghi drept.
4. Unghiul cu mdsura mai mici de 90'se numeqte unghi ascu{it
5. Unghiul cu m[sura mai mare de 90' se numeqte unghi obtuz.
_/
unghi drept unghi ascufit unghi obtuz
Defini{ie: DouS sau mai multe unghiuri cu m[suri egale sunt congruente qi,
reciproc, doud sau mai multe unghiuri congruente au mdsurile egale.
Exemplu: DacL m(<AOB) = 24o qi m(<MNP):24", unghiurile sunt congruente
qi notdm: <AOB = <MNP.
observa(ia 5: 1. Toate unghiurile nule sunt congruente intre ele.
2. Toate unghiurile drepte sunt congruente intre ele.
3. Toate unghiurile alungite sunt congruente intre ele.
Axioma de adunare a unghiurilor
l)aci punctul M este situat in interiorul unghiului AOB, atunci:
ru(<AO X.[) + nt(< MO B) : m@-a O B).
*
I. Pentru unghiul din flgura urmdtoare, spuneli care dintre variantele urmdtoare
sunt corecte:
a) <ABC,b) <BOA, c; D, O1 <AOC, e) <A, f) <AOBC, g) <coA,h) <oBA.
A
B
o
2. Numi{i cAteva unghiuri din figura de mai jos qi specificali elementele lor.
A
Matematici pentru clasa a Vl-a. Exercilii qi probleme

ffi
3.Se dau mlsurile unghiurilor: m(<A):28", m(<B): 108o, m(<C\: g3o,
m(<D) : 90o, m(<E) : 99", m(<F) : 180o, m(<G) : 172", m(<I) : 0" ,
mGA: 89". Ptecizali natura fiecdruia dintre ele.
4. Numifi unghiurile din figura de mai jos, specificand, pentru fiecare, punctele
interioare, punctele exterioare, semidreptele interioare qi semidreptele exterioare lor.
AOD
5. Folosind (eventual) raportorul, preciza[i natura unghiurilor din figura:
6. Desena{i trei semidrepte [OA, [OB, [OC, astfel inc6t:

a) (OA c Int(<BOC)
b) (oA c Ext(<BoC)
7. Desenati trei semidrepte [OM, [ON qi [Op, astfel incAt <MON s5 fle alungit
iar <MOP sf, fie nul.
t. Stabilifi valoarea de adev[r a urm5toarelor propo zi\ii, analizAnd figura
urmdtoare:
P,: D e Int(<AOB)
Pr: Ee Int(<BOC)
O
Pr: B e Int(<AOC)
Po: c
(OA Ext(<BOC)
Pr: (OB c Int(<AOE)
Pu: (OD c int(<AOE)
Pr: F e In(<BOA)
Pr: (OF c Ext(<BOC)
Q. Preciza{i toate unghiurile proprii din figura:
II. unghiuri
& "uono,ul
**
Io. Construili, folosind raportorul, unghiuri cu mdsurile de: 30o, 45o , 7 5o , 150" ,
24o, 58o, 120o, 80", 175", 91".
l,l.Preciza{i mdsura unghiului descris de minutarul unui ceas, in: a) 10 minute,
b) 25 minute, c) 40 minute, d) 12 minute, e) 15 minute, f) 20 minute, g) 13
minute.
t,2.Cdte unghiuri sunt in figura urmltoare:
B
A
I,3. Cdte secunde are misura unghiului AOB, dacd:

a) m(<AOB):2"40',b) m(<AOB) : 1'1", c) m(<AOB) : 35o7'5".
14. Studiind figura urmltoare, stabilifi valoarea de adev6r a propozi(iilor:
P,: <ADC este unghi alungit
Pr: <ACD este unghi nul
Pr: F E Int(<ACB)
Po: G e in(<ABC)
Pr: E e Ext(<BAC)
Pu: [BA u [BC : <ABC
Pr: A e <BCD
Pr: [AG u IAF : <FAG
15. Fie dreptele d, qi d, d, n d, : {O} qi [OM o semidreapt5 oarecare, astfel
inc6t M€d, gi Medr. Dacd punctul Ned, qi P este simetricul lui N fa!6 de O,
haqurafi:
a) In(<MON); b) Ext(<MON).
\B\
" \C
----.-\ O
t,6. Priviti desenul aldtwat:
Prcciza].;i valoarea de adev6r a propoziliilor:
tr -><---''- t\
,E
t\
a) IOBc Ext(ffi\; b) foCclnt(ffi\

Q kx(fre ) arnt(ffi ) : rnt(fu ); d) IOF ;i IOC sunt opuse;
fl Int(ffi ) w Int(ffi : rnt(frF);
) I loEcrnt(ffi);
g) [oDclnt(ffi); h) [oBcExt(ffi);
i) tol c.tnt(ffi\
Matematicl pentru clasa.a VI-a. Exercilil .i p.oUl"*"
&
***
lJ. Construifi un triunghi qi mlsurali fiecare dintre unghiurile sale.
I,E. Construifi un patrulater qi m[surafi fiecare din unghiurile sale.
L9. in figura alilturatd, m(<AOB) : '72". Semidreapta
IOC imparte unghiul AOB ?n doui unghiuri, dintre
care unul are m[sura de cinci ori mai mic6 decdt
a celuilalt. Care sunt misurile unghiurilor AOC qi
BOC? O
20.In figura aldturatd, unghiurile AOB, BOC qi COD

sunt congruente. Dacd m(<BOC) : 23", aflali
m@-aoD) qi m(<AoQ.
o
,,1.<AOB din flgura de mai jos este imp[r]it de semidreptele lOC,IOD qi lOE,
in pnrli congruente. Determinafi grupe de unghiuri congruente.
22. in figura de mai jos, nt(<AOD) : 115o, <AOB = <COD si m(<COD) : 21.
Calculali m(<BOC).
23. in flgura de mai jos m(<AOB) : 84o, ry(<AOC) : 20" gi m(<BOD) - 32o
Calculali m(<COD).
,&e
Capitolul Il. Unghiuri
W
2. Calcule cu misuri de unghiuri
Aflim: Se adunf, (scad) numai unit5li de acelaqi ordin (grade intre ele,
minute intre ele, secunde intre ele).
Observatia 1: Dacd in urma adundrii a doud mdsuri , la un anumit ordin, se
depaqeqte numdrul de 60 de unitdli, se transtbrmi 60 de unitati de
acelaqi ordin intr-o unitate de ordin imediat superior.
Exemplu: 23038'15" +4040',72" : 2J"78'27" : 28"lg'2J".
Observafia 2: Dacd la scdderea a doud rndsuri de unghiuri, la un anumit ordin.
nu se poate efectua scdderea, se transforrnd o unitate de la ordinul
imediat superior, in 60 de unitali de ordin imediat inferior.
2J"24'35"- 14"35'20" : 26o84'35"-14o35'20" : 12o49'i5"
,,,,'S&:,,,1e&b,ludw,!,,',,
*
I.Transfonnali in minute: 3o, l3o, 75o,720o,24", 138o,46o.
2. Transformali in secunde: 15'. 36', 70' , 14' , 65' , 120' , 235' .
3. Transformali in secunde 5" , 23" , B2o, 3o 10', 25"45", 2"23'7" .
{. Efectuali adundrile:
a) 12' 1 5' 31" * 25o21'23" ; b) 32"27'35" + 1 5o 12', 1 6";
c) 47"31' 1 7" + 52o 13'32", d) 56' 1 5' 1 8" + 42o 42',39" ;
e) 27 " 27' 13" + 3o 22' 27 " ; D 6"2J'35" + 40o32'10";
t. a) 85'25'47" -27" 15'23"; b) 7 2" 52',23" - 25" 43', 12" ;
c) 41"54'32tt 27c35t3tt' d) 61"58',58" - 37o 42', 53" ;
e) 74'53' 10"45", il 65o54',23" - I6o34'5".
6. Efectuali:
a) 83"45'26" + I4o32'48" -75"34'25";
b) 1 5"32" + 27' 19' -35" 42' 53" ;
c) 65" 12'21" + 72"13'lJ" 29" 54'49".
J. Efectua{i:
a) 2lol2'2" .3; b) 15'2'8" .
7; c) 3 ,1"45'39" '5; d) 6'41'38"'4.
8. Efectuali:
a1 132'46':2; b) 156'21':3; c) 70'15':5; d) 54"28'48":2.
t. Afla{i cdte minute reprezinti: a) 720"; b) 2460"; c) 150"; d) 30180',.
IO.Afla{i cdte grade reprezint5: a) I740'; b) 7200"; c) 57600,'; d) 120'3600',.
1I.Aflali c6te secunde reprezintd: a) 120' b) 53'; c) 1012'; d) 4034';
Matematicd pentru clasa a VI-a. Exercilii qi probleme ffi
.qs{rr
12. Efectuali:
a) 26"34'18" +18o25'42"; b) 72'39'45"+28o41'50";
c) 47"29'37" + 54"43'35"; d) 83'42'51" +34"30'24";
e) 27'38'42" + 18o45'39"; f) 36"48'37" +21"37'45".
I3. Efectuati:
-34o28":
a) 85" b) 95"14'23"-52"37'49";
c) 146'23'50" 72"41'32"; d) 84'19'14"-35"29'31";
e) 46'21'15"-28o37',42"; f) 35"26"- 18"31',42".
I4. Efectuati:
a) 26" 21' 32" - 19" 3 5' 42" + 7 "24' 53" ;
b) i 1"24' 35" - 15o36', 42" + 12o 49', 54" ;
c) 43'26'42" '-21"32'51" + 7o 18'43".
Lg. Eflectuali:
a) 13'41'29"'3: b) 24'36'29"'6; c) l7ol5'28" .7;
d) 34"23'46"'4; e) 52"18'49"'2; f) 26'11'34".3.
L6. Efectua{i:
a) 96"16':3; b) l2l'33'48":4; c) 152o47'25":5;
d) 84'39'24":6; e) 71o57'28":2; 0 131o31'45":5.
rJ. f)acb rnlli)- 44o26'13", m(E) :iuoru"qi ffi(O) : 21" 43'5i", calculali:
a1 ntQ)+m(E) rm(e); U m(2)-m(b-m(e);
);
c1 rn(i1+m(E)-m(e d) m(i)-m1iy+m1ey;
e)m(i)+2.m(E)4.m(e); \2.m@)-3.m181+2.*(e);
e) 3 m(1)-4.m@;-2.m(e ); h) s .m@)-z .m(E)+ mley
.
1) 2. m(j) -s .
m1E 1 - m1e\.
I8. Transfbrma{i in grade, minute gi secunde:
26792";
a') b) 921"; 93632";
d) 44243"; e) 4,5o;
c)
2,4";
1) g) 1,06"; i) 7,12"; j) 23,21";
12,4"; h)
k) 35,41"; l) 27,52"; m) 38,25";
n) 42,35o; o) 53,42'.
I,9.irr interiorul <AOB, cu misura de 132", se duc semidreptele (OC qi (OD,
astfel incdt m(<COD): 47' Er m(<BOD): m(<AOC). Afla{i: m(<AOQ qi
nl<BOD).
tO.in interiorul <AOB, cu m6sura de ll9o, se duc semidreptele (OC qi (OD,
incit m(<COD):2m(<AOC) ;i m(<BOD):2ru(<COD). Aflali mdsurile
astfel
<AOC, <COD qi <BOD.
2I.in interiorul <AOB, cu m[sura de 137o, se iau punctele M gi N, astfel incdt
m(<.AOl\[)- 2x- I grade, m(<MON) : x+ 14 grade, iar m(<NOB) : x grade.
Afla{i m[surile unghiurllor AOM, MON Ei NOB.
:[76 Capirolul ll. Unghiuri
,,trj{*iil
3. Unghiuri suplementare. Unghiuri complementare
Defini(ie: Dou[ unghiuri care au suma m[surilor egal[ cu 180o se numesc

unghiuri suplementare. Fiecare dintre cele doui unghiuri se numeqte
suplementul celuilalt.
observafia 1: Doui sau mai multe unghiuri care au suplementele congruente sunt
congruente intre ele.
Definifie: Dou[ unghiuri care au suma mlsurilor egal[ cu 90o se numesc
unghiuri complementare. Fiecare dintre cele doul unghiuri se
numeqte complementul celuilalt.
observa{ia 2: Dou[ sau mai multe unghiuri care au complementele congruente
sunt congruente intre ele.
Observafia:: Niciun unghi obtuz nu are complement.
!. Unghiurile I qi -B au m[surile:
a) 35'qi 55'; b) 42' gi 58'; c) 26" gi 74"
In care din cazuri avem unghiuri complementare?
i tabelul de mai i
Mdsura unghiului 300 72" 120" 45" 144" 100'
complementul
suplementul
3. Un unghi este de doul ori mai mare decdt complementul lui. Aflati mSsura sa.
{. Aflali m[sura unui unghi, Etiind cd suplementul siu are mSsura de 5 ori mai
mare decAt mdsura sa.
g. Complementul unui unghi are mdsura de 34o. Afla{i misura sa.
6. Un unghi este congruent cu complementul sdu. CAt este mdsura lui?
7. Un unghi este congruent cu suplementul sdu. Care este mdsura sa?
t. Completati tabelul de mai jos:

M[sura unghiului 23"30' 25"24'15" 350'
complementul 45', 89"
suplementul 154"
Matematic6 pentru clasa a VI-a. Exercilii gi probleme ffi

9. un unghi are misura de 5 ori mai micd dec6t mdsura complementului sdu.
Aflali masura unghiului.
Io. M6sura unui unghi este de B ori mai mare decAt misura suplementului sdu.
Afla{i masura unghiului.
**
1I. Aflali x pentru figurile de mai jos:
2x+ 15
/f A / lrl
12. Dublul mrsurir unui unghi intrece cu 30o mdsura complementului s[u.
Afla{i mdsura unghiului.
V:-
13. Cornplementul unui unghi este de trei ori mai mic dec6t suplementul sdu.
Afla{i mdsura unghiului.
14. Suma tlintr:e rndsura complementului qi mdsura suplementului unui unghi este
de 150'. Afla{i mdsura unghiului.
***
15. Calcula{i diferen}a dintre m[sura complementului qi mdsura suplementului
unui unghi.
16. Mbsura unui unghi este

$ din m6sura suplementului sdu. Aflali masurile celor
doud unghiuri.
Il. Diferenla rndsurilor a doud unghiuri este de 24". Aflali mdsurile lor, stiind c6
sunt unghiuri complementare.
r8. Diferen{a mdsurilor a dour unghiuri este de 56". Afla}i mdsurile lor, qtiind ca
sunt unghiuri suplementare.
I$. Suma mdsurilor complementelor a l5 unghiuri exprimate in grade si numere

naturale este 1234o. Aratali cd cel pu{in dour ungliiuri sunt congruente.
#ffi*i capitotul Il. Unghiuri

4. Unghiuri adiacente. Bisectoarea unui unghi
Defini{ie: Dou[ unghiuri proprii care au vdrful comun, o latur[ comunS, iar
celelalte doui sunt situate de o parte qi de cealalt[ a laturii comune,
se numesc unghiuri adiacente.
A
, <AOB gi <BOC sunt unghiuri adiacente.
" <AoB si <BoC nu sunt adiacente.
o C
Defini{ie: Semidreapta cu originea in vdrful unui unghi, situatd in interiorul lui,

astfel incdt cele doul unghiuri formate de ea cu laturile unghiului
si fie congru*r.; r-" numegte bisectoare.
C
(OC bisectoarea <AOB
bisectoare
<AOC : <COB
=
B =
*
I. Explicali de ce unghiurile din flgura de mai jos nu sunt unghiuri adiacente:
/ / / l/
v,t /, I/
/t/
u)/ f
/1
b)f
r/ qK-=1/ d)/1 v
2. Unghiurile AOB, BOC Ei COD reprezentate in flgura de mai jos sunt congntente.
Precizali mdsura unuia dintre ele.
BCt
\/
.a\o
o
3.Fie <AOB qi (OM bisectoarea sa. Afla{i mIsurile unghiurilor formate de IOM
cu laturile unghiului, dacl m(<-AOB) este:
a) 40"; b) 124"; c) 25"; d) 84'6',; e) 107o15'16"
4. Privili desenul urm6tor qi stabili{i valoarea de adev[r a propoziliilor:
a) <AOB qi <BOC sunt adiacente; b) <AOB qi <COE sunt adiacente;
c) <BOD qi <EOC sunt adiacente; d) <AOB qi <BOE sunt neadiacente;
e) <DOB qi <BOC sunt adiacente; f) <AOC qi <BOE sunt adiacente;
g) <OCF qi <DCF sunt neadiacente.
Matematici pentru clasa a VI-a. Exercitii qi probleme ffik

lir&sr{
**
5. calculali misura unghiului <Aoc, dacd unghiurjle <AoB gi <Boc sunt
adiacente, cu urdsurile m(<AOB) : 35"23,27,,, m(<BOC) : 46o3,2| .
lb. Aflali mdsura unghiului format de bisectoarele a doud unghiuri adiacente

suplementare.
7. Afla1i mbsura unghiului format de bisectoarele a doud unghiuri adiacente
complementare.
E. Demonstra{i c5, daci unghiurile AoB qi Boc sunt adiacente qi au misurile:
*(<AOB): 65'43'37" qi *(.<BOC) : 114"16,23',, atunci IOA qi [OC sunt
semidrepte opuse.
9. unghiurile <ACB qi <DCA sunt adiacente suplementare, iar (CE este
bisectoarea lui <DCA. gtiind cd ru(<ECB) : 136., calculafi m(<ACB).
Lo. Unghiurlle AOB si BOC sunt adiacente qi m(<AOC) : 149.. Afla[i m(<BOC),
dacd mdsura unghiului AoB este cu 53o mai mare dec6t mrsura unghiului
BOC.
tr.unghiurile <ABD qi <DBC sunt adiacente complementare, iar (BF este
bisectoarea l,tti <DBC. $tiind cd m(<ABF) : g2o, calculali m(<ABD).
42. clalculali mdsurile unghiurilor AoE qi AoD din figura de mai jos, stiind c6
(OC ii (OD sr"rnt bisectoare.
***
13. Fie un unghi <AoB, cu mdsura de r20o, M qi N dou6 puncte in interiorul sdu,
astfel incdt M se afld in interiorul unghiului <AON, iar bisectoarele unghiurilor
<Aol[ si <Bo.v formeazd un unghi drept. Sr se determine mdsura unghiului
MOIV.
,4.<AoB qi <tsoC sunt unghiuri adiacente suprementare, \ox qi, respectiv, (or
sunt bisectoarele lor. Dacd, m(<BOr) : aflali m(<AOB).
f,ml<Coh
15. Doud unghiuri suplementare au o laturb comund, iar bisectoarele lor formeazf,
un unghi de 60o. Determina{i mdsurile unghiurilor.
G.M.B. Nr. 10/2013
caoitorul IL Unghiuri
W
-
5. Unghiuri opuse la virf
Definifie: Doui unghiuri care au v6rful comun, iar laturile unuia se g[sesc in
prelungirea laturilor celuilalt, se numesc unghiuri opuse la vflrf.
observafie: Doud unghiuri opuse la vdrf sunt congruente.
D
B C
<AOB: <COD. <AOD : <BOC
1. Precizali perechile de unghiuri opuse la vdrf din figura:

6ls
ih--=- 2
4
10
filtz
2. in figura de mai jos ru(<1) :25". Aflali m[surile celorlalte unghiuri din flgurd.
3. Doud drepte concurente formeazd 4 unghiuri opuse la vArf, ciorii c0te doud.
Suma mf,surilor a doud unghiuri opuse la vdrf este egali cu 80o. Aflati rnisurile
celor 4 unghiuri.
4. DouE drepte au un punct comun. Unul dintre cele 4 unghiuri formate are m[sura
de 28'35'42". Afla{i mdsurile celorlalte 3 unghiuri.
5. Fie doud drepte concurente. ,rd d;;.cele 4 unghiuri formate estc cie 5 ori
mai mare dec0t unul dintre celelalte 3 unghiuri. Afla{i mdsurile cr:lor zl unghiuri.
6. in figura de mai jos (OE este bisectoarea unghiului <COD. Afla{i mdsurile
unghiurilor AOB qi BOC, dacd m(<DOE) : 24o.
B C
Matematic6 pentru clasa a VI-a. Exercilii si probleme :tS{

'{!l!ir"
7. unghiurile <AoB ;i <coD sunt opuse la v6rf. Dacd m(<-AoD) este cu 32o
rnai mare decdt dublul mdsurii unghiului <AOB, afrali m(<DOC).
t. in figura de mai jos, AC BD : {O}, n(<EOB):32" qi m(<BOC):6g". Afla1i

^ qi <EOD.
mdsurile unghiurilor <AOB
^ ," C\
9" In problema urmdtoare punctele A, o qi B sunt coriniare, <DoB si <Aoc
sunt opuse la varf, iar m(<Boc):28o. Fie (oM bisectoarea <Aoc, iar (oN
bisectoarea <BoM. Aflafi m[surile unghiurilor <Aoc, <coM qi <coN.
N
10. in figura urmdtoare, punctele A, O qi B sunt coliniare, m(<AOC):124,, (OM
este bisectoarea <Boc, iar semidreptele [oM
;i [oN sunt semidrepte opuse.
Aflafi misurile unghiurilor <BOC, {BOM, <AON qi <BON.
ll--
/ '-
***
rr. unghiurile AoB qi coD sunt opuse la v6rf. Aflafi masurile acestora, qtiind
cd mdsura complementului unghiulli COD este egald cu 54o.
ffi Capitolul II. Unghiuri

6. Unghiuri formate in jurul unui punct
Aflim: Trei sau mai multe unghiuri care au vdrful comun, nu au puncte
interioare comune Ei care, impreund cu interioarele 1or, acoperi
intreg planul, se numesc unghiuri in jurul unui punct.
Observa(ia 1: Suma mdsurilor unghiurilor in jurul unui punct este ega15 cu -?60'.
observa(ia 2: Suma mdsurilor unghiurilor in jurul unui punct. de o parte a unei

drepte. este egala cu 180'.
B
\ C-
,Ar
\,/
^1_\0 R
<AOB, <BOC, {COD, <AOD <IVIRN,3(NRP, <PRQ
sunt unghiuri in jurul punctului O sunt unghiuri in jrrrul ttnui ptrttct
de o parte a unei drepte
m(<AO B) + m(<B + m(<C O D) + m(<D O A) --
O C) 3 60'
m(<MRl'I)+ m(<l/RP) + m(<P RQ) 1 80". :
Defini{ie: Doud drepte concurente care formeaz[ un unghi de 90o se nltmesc
drepte perpendiculare.
Observalia 3: Fiecare dintre cele patru unghiuri formate de doud dreirtc
perpendiculare ate m6sura de 90'.
B
Dreptele AC qi BD sunt perpendiculare qi notlm: .4C -LBt)

m@.aOB): m(<BOQ: m(<COD): m(.<DOl) : 90'.
i.;llrl$,Jg:tt
*
f . in jurul unui punct sunt construite cinci unghiuri congruente. Allali nrisura
unui unghi din cele cinci.
2, ilr jurul unui punct, de o parte a unei drepte, sunt 6 unghiuri congruente" Afl afi
nr.irsura unuia dintre ele.
Matematici pentru clasa a VI-a. Exercitii si probleme $ffi

3. Calculafi mdsurile unghiurilor din figura de mai jos, dacd m(<COD): 16
B
4. tn jurul unui punct avem unghiwile AoB, Boc, coD, DoE, EoA.Dacd" suma
a patru dintre aceste unghiuri este de 305", aflafi mdsura celuilalt unghi.
t. in jurul unui punct sunt cinci unghiuri. Doud dintre ele sunt congruente, iar
suma celorlalte trei este egali cu 224. Aflagi misura unui unghi dintre cele
congruente.
lb. in figura de mai jos [oc este bisectoarea unghiului BoD.Dacdm(<Boe:72",

aflafi m6surile unghiurilor BOD, AOB qi AOC.
BC,
l\,
o
**
7, Unghiurile AoB, Boc qi AoC sunt in jurul unui punct. Aflali mrsurile
unghinrilor BOC qi AOC, dacd m@aOg : 132" qi m(<BOe: m(<AOe+38. .
a. in figura de mai jos [oc qi [or sunt opuse, (oB este bisectoarea unghiului
AOC ;i *(<FOE) : 25". Aflali mdsurile unghiurllor COD, AOB si COE.
Bn
9. Se dau unghiurile AoB, Boc, coD qi DoE in jurul unui punct, de o parte a
unei drepte. Dacd <AOB = <BOC = <COD qi m(<DOE): 6n(<AOB), aflati
nl.<DOE).
Io. Calculali mdsurile unghiurilor formate de doud drepte concurente, stiind c6

diferenla mdsurilor a doud unghiuri adiacente este de 6go.
rr. Unghiurile <AoB, <Boc, <coD qi <AoD sunt unghiuri formate in jurul
punctului O. Aflali mdsurile celor patru unghiuri, gtiind cd:
0,2' rn(<AOB) : 0,(3) . m(<BOC) : 0,25. rz(<COD) : 0, l(6) . m(<AOD).
ffi
Wry
Capitotrl Il. Unehiuri
-
12. in figura urm[toare se qtie ci <AOB, {BOC, <COD
<AOD sunt unghiuri
s,i
formate in jurul punctului O, rz(<BOC):46o, <COD este unghi drept,
iar<AOD qi <BOC sunt suplementare.
a) Calculali ru(<AOD).
b) Ardtali cd <AOB este unghi drept.
- c) Dac[ (OM este bisectoarea <BOC, iar
(ON este bisectoarea <AOD, arhtali cd
punctele M, O qi N sunt coliniare
I,3. Unghiurile <AOB qi <BOC sunt adiacente suplementare, iar (OE, (OG, (OF
sunt, respectiv, bisectoarele unghiurilor <BOC, <BOE, <AOB. $tiind cd
m(<9uOC),
m(<AoF) - sd se calculeze mdsurile unghiurilor <AOB gi <BOC.
14. in jurul unui punct, de o parte a unei drepte, sunt trei unghiuri care all m[surile
exprimate prin numere prime. CAte soluJii are problema? Care sunt mhsurile
unghiurilor?
t5. in jurul unui punct, de o parte a unei drepte, avem n unghiuri congruente intre
ele qi de mdsuri n2 grade (n eN). Care sunt mdsurile posibile qi c6te unghiuri
sunt?
16. in jurul punctului O, de o parte a unei drepte, sunt construite unghiurile <,1O8,
<BOC, <COD. Se qtie cd m(xAOB) : 0,(3)'n(<BOQ 9i raportul mdsurilor
unghiurilor <COD qi <BOC are valoarea 1,1(6).
a) Calculali mdsurile celor trei unghiuri.
b) Calcula{i m(<MOl't),:unde (OM este perpendiculari pe bisectoarea unghiului
<aOB, iar (ON este bisectoarea unghiului <COD"
17. Unghiurtle AOB qi BOC sunt complementare. lJnghiurile BOC qi COIJ sunt
suplementare. Aflali mdsura unghiului BOC, qtiind cd unghiurile AOB, BOC,
COD Ei AOD sunt in jurul unui punct qi m(<AOD) : 150" - m(<BOC).
Matematici pentru clasa a VI-a. Exercilii qi probleme df#k

w$(
7. Probleme cu caracter practic. Unghiuri
t. O,*E.(AB) este sprijinitd de un perete, ca in frgura de mai jos. c6

*(ABC):112o, aflali misura unghiului pe care il face scara cu solul.$tiind
2. Figura aldturatd,reprezintr schila ,..urril3. un"? ,.urr.. Nervurile secunclare

formeazd cu nervura principalE anumite unghiuri.
$tiind ctt *(.<ABC):123",
tz(<FDE):78o30" rz(<GFH):3 0o20", qi ru(IHJ): 17 o2A'1 4", determinati
n(<CBD), m(<BDE), rz(<DFG) Ei ru(<F$I).
I
3. in figura al6turat5 este reprezentatd schila unei interseclii de qosele. Se

unghiurile <AoB,3(Boc, <coD. <DoE qi <AoE sunt situate in jurul punctului
;tie cd
o,
<AoB qi <coD sunt unghiuri drepte, [oE qi foc sunt sernidrepte opuse gi
rzz(<Boc):50'. Un automobil m intrd in interseclie din directia A qi'pleaca
in direc{ia D. Stabilili mdsura unghiului pe care il face maqina la schimbarea
direc{iei de mers, reprezentat in desen prin <AOD
*lffi
"91#[is
Capitolut II. LJnghiuri
-
Teste de evaluare
Testul 1
. Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordd 10 puncte din oflciu.

. Timpul efectiv de lucru este de 50 de min.
Subiectul L Scrieli doar rezultatele. (30 puncte)
I. M5sura unui unghi nul este de ... 5p

2. Surna mdsurilor a doud unghiuri suplementare este ... 5p
!}. Complementul unui unghi cu mdsura 30o are mdsura ... 5p
4. Semidreapta care imparte un unghi in doud unghiuri congruente se numeqte ...

5p
5. Valoarea de adevdr a propoziliei ,,Doud unghiuri adiacente au aceleagi laturi"

este... 5p
6. Un unghi care nu are complement este ... 5p
Subiectul al ll-lea. Scriefi rezolvSrile complete. (60 puncte)
I.Desena{i unghiul <AOB cu mSsura de 130'gi, apoi, bisectoarea sa(OM. l1p

2. Calculali suplementul unghiului cu mdsura 27"43'. 5p
3. Se consideri figura de mai jos, in care m(<AOB) : 72", (OM este bisectoarea
unghiului AOB, iar [O.A/ este semidreapta opusd lui [OM. Calcula]i: m(<BOC)
si m(<AOlrt). 20p
B
l't
M--
4. SI se determine mdsura unui unghi, qtiind cd aceasta este egald cu o treime din
mdsnra suplementului sdu. 5p
5. SE se determine mdsura unghiului notatd de mai jos cu ,"r"" 15p
Matematic6 pentru clasa a VI-a. Exerciiii gi probleme ffi

19*$ss'
Testul 2
'foate subiectele
" sLrnt obligatorii. se acord6 10 puncte din oficiu.
. Tin-ipr.r1 efectiv de lLtcru este de 50 cle min.
Subiectul I. Scrieli doar rezultatele. (45 puncte)

r. lJnghiul care are rnbsura mai rnare decat mrsura unghiului drept este ... 5p
2. Srima niisurilcr a <Joud unghiuri complementare este ...o 5p
3. Mhsura unur unghi opus la vdrf cu unghiul care are mdsura de 20o este egal[
cu...t'
5p
4. Bisectoarea unghiului care are rn[sura de 44" il imparte pe acesta in unghiuri
cu m6surile de ...o 5p
5. Rezr"rltatul operafiei : 3"12.,21,, + i5o35'14,' este egal cu ... 5p
6. Suplementul unghiuliri drept are mdsura de ...o 5p
J. Rezultatul operaliei i2o20'15,'.2 este egal cu ..." 5p
8. Unghiul AOB are rndsnra de 30". El este un unghi ... 5p
g.Laturile unui unglri sunt niste .".
5p
Suhiectutr al ll-lea. Scrieti rezolvdrile complete. (45 puncte)
1, Aflati mdsurile a doua unghiuri complementare, dacd unul din ele are mf,sura
rnai mici decAt celSlalt cu 14o. lop
2" in frgura de mai jos. avem: <AOE este unghi alungit, (oC este bisectoarea
unglriului AoD, {oB este bisectoarea unghiurui AoC qi m(<DoE): 36.. Aflali
rrisura unghiulr.ri AOD si ar6ta{i c6 unghiurile AoB si DoE sunt congruente.
o 15p
$. Unghiurile djn figura de mai jos au mdsurile exprimate in grade, astfel:
ru(<ACC): x. nr(<C'OD) -, 2.r" ru{<DOE): Ja qi m(<AOB) : 180". Aflafi
mirsurile rmghiLrrilor: AOC, DOB qi COE. 2op
aurno,ui II. Unghiuri

ffi
Capitolul III
Congruen{a triunghiurilor
1. Triunghiul. Clasificarea triunghiurilor
Perimetrul triunghiului
tea{:ib
Defini{ie: l)acd A, -8" C sunt trei puncte necoliniare , atnnci lABlt-t[BC]t; [.aC]]
se numeqte triunghi qi se noteazl LABC.
B C
Aflim: Elementele triunghiului ABC sunt: vatjirile (punctele l, B. C)"
latnrile (segmentele lABi,lBC1, i,,lCl) 9i ungltitrrile (<AIIC'. <ACB.
<BAC)"
Clasifi carea triunghiurilor

I. Dupb unghiuri:
1. Triunghiul care are toate unghiurile asculite se nurnegte triungtrri
ascu{itunghic;
2. Triunghiul care are un unghi drept se nume;te triuughi
dreptunghic. Laturile care trbrneaza unghiul drept se numesc
catete, iar latura care se cpune ungl"riului drept se nlrme$te
ipotenuzA:
3. Triunghiul care are un unghi obtuz se nLrme$te triunghi
obtuzunghic.
,/ \ I ------ ----4/'
,/ \ l---\- -.a:1--.'
triunghi ascuJitunghic triunghi dreptunghic tnr"inghi obtuzunghic
II. Dupd laturi:
1. Triunghiul care are laturile de mdrirni deferitc, do*i cite dou5,
se numeqte triunghi scalen sau oarecare;
2. Triunghiul care are doud latr-rri congruente se numeste triunghi
isoscel; cea de a treia laturd se numeqte firrd.
3. Triunghiul care are toate laturile congniente se numeqite triunghi
echilateral.
triunghi scalen triunghi isoscel triunghi echilateral

Maternatich pentnL clasa a Vl-a. Exercltii si probleme
$W
Defini{ie: Un unghi adiacent qi suplementar unui unghi dintr-un triunghi se
numegte unghi exterior al triunghiului.
unghi
exterior
Definilie: Perimetrul unui triunghi este suma lungimilor laturilor sale

A
B
P*ur: AB+BC+AC
,Sdi,,rfbf
*
I. Construill LMNP qi preciza{i:
a) latura opus6 unghiului PMN:
b) unghiurile al[turate laturii [1/P];
c) unghiul cuprins intre laturile IMN qi [1VP].
2. Desena{i un triunghi dreptunghic ABC, unde m(<A) :90o. Precizali care este
ipotenuza si care sunt catetele lui.
t. Aflali perimetrul triunghiului echilateral cu mdsura unei laturi de 7 on.
4. Calcula{i perimetrul unui triunghi oarecare (in crn), cu lungimile laturilor de:
12 cm,0,9 dm qi 80 mm.
5. Calculali perimetrul unui triunghi isoscel care are doud din laturi cu lungimile
de 24 cm qi 30 cm.
6.in L4BC, m(<ACB) : 45". Aflali mdsura unghiului exterior lui.
l. Studiind figura urmdtoare, stabilili valoarea de adev5r a propozi{iilor:

P,: F e InI(AABC); 1
Pr: D e ExI(AABC); :
Pr: D e [BC];
Po: m(<ACD) + m(<ACB): 180";
Ps: G e [AB];
Pu: latura [BC] este ald1rllratd, <BAC;
Pr: latura [BD] se opune <BAC;
Pr: E e Int(<ABC).
.&
Capitolul III. Congruenla triunghiurilor
W
-
**
t. Laturile unui triunghi sunt exprimate prin trei numere naturale pare
consecutive. Aflafi mdsurile lor, dacd perimetrul triunghiului este de 108 cm.
9. in AMNP, latura NP : 9 cm iar raportul laturilor $rll"O cd perimetrul

MH: ].
AMNP este de 24 cm, stabilili natura triunghiului.
IO. Calculali perimetrul AABC. qtiind ca AC : 8 cm, AB este egali cn 600/o din AC,
iar BC reprezinrd f ain eC.
II'.Aflali lungimile laturilor AABC, qtiind cd AB+AC:I7 cm, ACTBC:I9 cm

gi AB+BC:I8 cm.
12. Perimetrul unui triunghi echilateral este egal cu 20,4 cm. Afla{i lungimea unei
laturi.
13. Un triunghi isoscel are perimetrul de 36 cm, iar una dintre laturile acestuia
are lungimea de l0 cm. Aflali lungimile celorlalte doud laturi. CAte posibilitdli
sunt?
***
14. Desenali triunghiul ABC ;i scrieli toate unghiurile lui exterioare.
B
15. In L4BC, m(<-ACB): 72". Calcula{i suma unghiurilor exterioare acestui unghi.
16. Laturile unui triunghi exprimate in centimetri au lungirnile: x, x-2 Ei x+3.

Aflali lungimile laturilor, dacd perimetrul triunghiului este de 19 cm.
17. in AABC se considerd un punct arbitrar D e [BC]. $tiind cd Poou. - 48 cnr,
Poo.,n : 32 cm $i Poor. :36 cm, aflali lungimea segmentului [AD].
Matematicr pentru clasa a VI-a. Exercitii gi probleme ffi

!q&&fiif
2. Construcfia triunghiurilor
No(iuni de teorie
Pentru a construi un triunghi oarecare, trebuie si se cunoasc[
misurile a trei dintre elementele sale. Dupd modul in care se cunosc
aceste mlsuri ale elementelor, deosebim trei canxi de constructie
ale triunghiurilor.
Cazul I (LUL)
Se dau mlsurile a doui Laturi a qi b Ei m[sura m a unghiului format
de acestea.
Construcfia: in acest caz, se construieqte un unghi cu mlsura m, apoipe fiecare
laturl a unghiului cdte un punct care se afl6 situat faf[ de vdrfu1
unghiului la distanfa a, respectiv, 6. Se unesc cele doud puncte qi
se obfine, astfel, triunghiul.
Canil II (ULU)
Se d[ lungimea a a unei laturi qi m[surile m qi n ale unghiurilor
alSturate ei.
Construcfia: in acest caz, se construieqte un segment de lungime a (capetele
segmentului sunt dou[ din vdrfurile triunghiului), apoi construim
doud unghiuri cu mdsurile m qi n cu vdrfurile in capetele segmeotului,
de aceeaqi parte a dreptei determinate de segment. Intersecfia celor
doud laturi ale unghiurilor (dac[ existd), este cel de-al treilea v0rf
al triunghiului. Daci m*n ) 180o, nu se poate conskui triunghiul.
Cazul III (LLL)

Se dau mdsurile laturilor a, b, c.
Constructia: in acest caz, se construieqte un segment de lungime a. Capetele
segmentului sunt dou[ din v6rfurile triunghiului. Cu centrele in
capetele segmentului se construiesc dou[ cercuri ct razele b,
respectiv, c. Oricare din cele dou[ puncte de interseclie ale cercurilor
(daci exist6), este cel de-al treilea vdrf al triunghiului . Dacd mSsura
unei laturi este mai mare decdt suma mlsurilor celorlalte dou6, nu
se poate construi triunghiul.
d*$s
Canitolui III. Congruenla triunghiurilor
ffi
*
1. Construili un triunghi ABC, cunoscAnd:
a) AB :3 cm, BC : 4 cm, ru(<ABQ: 30o;
b) AC:2 cm, BC :3 cm, m(<.4C8) : 60";
c) AB : 4 cm, AC : 4 cm, m(<BAC): 90o.
2. Construili triunghiul MNP, cunoscind:
a) MN: 5 cm, m(<Plv[N): 30o, g(<PNI,|):70oi
b) MP : 4 cm, m(<MPlt): 40o, ry(<NMP): 60'i
c) l/P : 3 cm, m(<MI{P) : 45", m(<MP}t): 60o.
3. Construili triunghiul PQR, cunoscdnd:
a) PQ: 3 cm, QR -- 4 cm, PR : 5 cm;
b) PQ: 3 cm, QR: 4 cm, PR: 4 cm1'
c) PQ: 4 cm, QR: 5 cm, PR :7 cm.
4. Construili triunghiu I ABC,.rno."Urrll

a) AB :3,5 cm, BC: 4,2 cm, m(<-ABC): 52";
b) AC:22 mm, BC:3,6 cm, m(<ACB) : 75';
c) AB : 0,4 dm, AC : 4,4 cm, m(<BAq : 125".
5. Construi{i triunghiul M {P, cunosc6nd:
a) MN : 4,3 cm, m(<PMN): 36o, m(<PNlr/): 58'i
b) MP: 38 mm, m(<MPII): 45", m(<NMP) - 63";
c) l/P : 0,52 dm, m(<MI{P) : 44", m(<MPN): 65o.
6. Construili triunghiul PQR, cunoscAnd:
a) PQ: 3 cm, QR: 4,5 cm, PR : 0,5 dm;
b) PQ: 4,3 cm, 8R: 34 mm, PR : 5 cm;
c) PQ: 4,5 cm, QR: 5,2 cm, PR : 47 mm.
7. Construi{i un triunghi echilateral care are perimetrul de 12 cm.
t. Construili triunghiul ABC, cunoscAnd:
a) AB :3,5 cm, BC : 4,2 cm, m(<ABC) este egalS cu mdsura complementului
unghiului de 23o;
b) AB: 3,6 cm, AC: 45 mm, m(<BAQ : 105';
c) BC: 48 mm, AC : 0,04 m, ru(<BAC) = 55o.
g. Construili triunghiul MNP, cunosc6nd:
a) MN :0,36 dm, m(<PMII): 46", m(<PNl[): 108";
b) MP:4,5 cm, m(<MPN):75o, m(<NMP): 115o;
c) //P :0,042 m, m(<MNP) : 84o, m(<MPII): 48o.
Io. Construi{i triunghiul ABC care are perimetrul de l0 cm, AB reprezinta } Am
perimetru qi BC: AB+2 cm.
MatematicE pentru clasa a VI-a. Exercitii li nrobleme
&
11. Construifi uri triunghi isoscel care are o laturd cu mdsura -
de 3,5 cm gi o laturd
cu mdsura de 4 cm.
12.construili AABC qi ABCD Etiind c5 AB:5 cm, AC:BD:7 cm qi
m(<BAC) : m(<CBD) : 60o, iar punctele A qi D sunt situate de o parte qi
de alta a dreptei BC.
rS.construili triunghiurile dreptunghice AeMN qi ApMN, cu
tz(<QMN) : m(<PNM) : 90o, QM : MN: 4 cm qi pN: 3 cm, iar punctele
Q Ei P sunt situate in acelaqi semiplan fald de dreapta MN.
14. Verificali daca se pot construi urmdtoarele triunghiuri:
a) AABC cuAB : 6 cm, AC : 4cm qi BC : 9 cm;
b) AABC cu AB : 7 cm, m(<,\) - 80o, m(<B): 1 10".
***
15. construili triunghiul ABC ale cdrui laturi exprimate in cm sunt: AB : x,
BC : 2x- 1, AC : x*3, iar semiperimetrul triunghiului este de 7,5 cm.
16. Construili AABC, al cdrui perimetru este egal cu 30 cm qi lungimile laturilor
sunt AB : (.2a+5) cm, AC : (a+3) cm qi BC : (3a-2) cm.
Il. Construili triunghiul isoscel ABC cu AB : 8 cm gi AC : 6,5 cm.
3. Congruenfa triunghiurilor oarecare

:fig.:,,:{ffiVi6tr,:
Dacd doud triunghiuri sunt congruente atunci ele coincid prin

suprapunere. Altfel spus, triunghiurile sunt congruente dacd au laturile
qi, respectiv, unghiurile congruente.
AA,
B CB' C'
llABl = lA'81. <a4 : <At
LABC = LA'B'C' <+ { t.4Cl : [A',C1, <B = <B'
I tacj : LB,c1, <c = <c,
Aflim: Elementele ce corespund se numesc Ei elemente omoloage.
Observatie: Dacd doud triunghiuri sunt congruente, atunci la laturi congruente
se opun unghiuri congruente si, invers, la unghiuri congruente se
opun laturi congruente.
('apitolill lll. Congruenta triunghiurilor

ffi
*'
Din cazurile de construcfie ale triunghiurilor se pot deduce criteriile
-
de congruenli ale triunghiurilor:
Criteriul L.U.L. (latur[-unghi-latur[) de congruenfd a triunghiurilor
Dou[ triunghiuri care au doui laturi qi unghiul cuprins intre ele
respectiv congruente sunt triunghiuri congruente.
AA'
-\C B'
IAB] = lA,B1l
<B= <B' I LABC = M'B'C'
=
IBCl = lB,c1)
Criteriul U.L.U. (unghi - latur[-unghi) de congruen!5 a triunghiurilor
Dou[ triunghiuri care au o laturi qi unghiurile al[turate ei respectiv
congruente sunt triunghiuri congruente.
AA'
C B'
IBQ = lB '6',1 I
<B = <B' AABC: LA'B'C'
4C = 4C' I=
Criteriul L.L.L. (atur[- latur[- laturl) de congruen![ a triu:rghiurilor
-\C B'
IAB]:_ IA'811
lBCl = IB'C1I > MBC = A,A'B'C'
IAQ = V'C1I
Criteriul L.U.U. (laturd - unghi -unghi) de congruenld a triunghiurilor
Dou[ triunghiuri care au o laturd, un unghi aldtwat qi unghiul opus
respectiv congruente sunt triunghiuri congruente.
AA'
C
IBQ = lB 'cl I
<C = <C' MBC = L,A,B,C,
4A = *4' i=
*
1. Se dr LABC = LMNP. Scrieli lista celor qase perechi de elemente
corespunz5toare congruente.
Construili MBC qi specificali:
a) care este unghiul cuprins intre IAQ gi [Be?;
b) Care sunt unghiurile alSturate laturii lAe?;
c) cdrei laturi se alSturd unghiurile BAC qi ACB? care este latura care se
opune unghiului ACB?
3. LMNP = AOR^!,
Se dd MN:4 cm qi m(<RQS): 35". Care este mlsura laturii
qi
[OR] m(<PMM?
4. $tiind L4BC = LM^{P, BC : 5 cm, AC : j cm qi m(<,4)
cd, : 40", determinali
lungimile segmentelor [rVP] Ei lMPl qi m(<pMN).
)o DacS AABC este echilateral, cuAB: 4,5 cm, construili AEFG astfel inc6t
AEFG = AABC.
(b.
$tiind cI AABC = AA'B'C', m(<A1:67. Ei rz(<B):48o, calcula{i m(<A,)+rn(afi,).
7. $tiind cd AABC = AMNP, m(<A):l 2., m(<C):24o, AC : 12,3 cm qi MN : 7,3 cm,
afla1i lungimile segmentelor [MP], [AB], m(<M) qi m(<p).
E. $tiind cd triunghiurile dreptunghice AABC qi AA'B'G' sunt congruente,
m(<B'):65", m(<C'):25o, BC:g cm Ei A'B':4 cm, aflali m(<A), m(<B) qi
lungimea laturii [B'C'].
9. $tiind cd AABC - AMPQ, m(<P):34,,n(<Q):75", PM:7,3 cm qi AC:3,2
cm, calculali MQ, AB, ru(<B) qi z(<C).
**
ro. in figura de mai jos, qtim cd: lBol: toC qi <B =<c.Ar6tafi cd LABT= LDC1.
Ce alte elemente din flgur[ sunt congruente ?
rt. Se LABC echilateral. Demonstrali c5 dac[ D este mijlocul laturii [Be,

dd,
MBD = MDC.
atunci
12. Se da LMNP isoscel Ut4 { : MP), :unde (Me este bisectoarea unghiului M qi
QeNP. Ardtafi cd LMNQ: LMpe.
Cunitoful III. Congruenla triunghiurilor

&
-
13. in figura urmltoare se qtie cA [AB] : [CD] qi <BAC = <ACD. Demonstrali
c[ AABC = ACDA.
14.In figura urmdtoare se qtie ci <ADB = <DBC qi <ABD = <CDB. Demonstrafi

c[ AABD = ACDB.
15.1n figura urm[toare se qtie cA [MQ] = [NP] qi tMNl = [QP].Demonstrali cd

AQMN = ANPQ.
H
l6.tnfiguraurmltoare se qtie cA [AO]: tOCl qi tBOl: [OD].Demonstrali cd

AAOB = ACOD.
I?. in figura
urm[toare se qtie cA [QP] : tNPl qi cA (PM este bisectoarea <QPN.
Demonstrafi c6:
a) AQPO = ANPO;
b) AMQP = AMNP.
M
Matematici pentru clasa a VI-a. Exercitii qi Orobleme

ffi
IE. in figura urmdtoare se qtie cd AABC este echilateral qi ABDC este isoscel de
bazi [BC]. Demonstrafi c[ AABD = AACD.
***
rg. in patrulaterul ABCD, avem: (AC este bisectoarea unghiului BAD qi(Cl este
bisectoarea unghiului BCD. Ardtali cd LABC LADC.
=
2o. Pe bisectoarea unghiului AoB se ia punctul M. Din M se duc perpendicularele
l,IN qi MP,:unde I:lelOA qi PelOB. Ardta{i cd LOMN LOMp.
=
2r. in interioruldreptunghiului ABCD se considerd un punct M, astfel incat
AM:N4D qi <BAM = <CDM. Demonstrali cd AAMB = ADMC.
22.itt interiorul AABC echilateral se considerl punctul o, astfel incat

[OA] = [OB] = [OC]. Demonstra]i ci AAOB = ABOC = AAOC.
ffi Capitolul III. Congruenfa triunghiurilor

4. Metoda triunghiurilor congruente
Pentru a dovedi cd doud segmente (sau doui unghiuri) sunt

congruente. cdutdm sf, incadrim segmentele (sau unghiurile)
respective in dou6 triunghiuri, a cdror congmenld o putem demonstra,
astfel incAt segmentele (sau unghiurile) de care ne ocupdm si fie
elemente omoloage.
*
1. ln flgura de mai jos,IAO) = lODl,IBO) = [OQ. Demonstra{i cd IAB) = [CD] ii
{JBO = <OCD.
2. in figura de mai jos LABC este isoscel (lABl = IAC)) ;i [CD] = lAEl.
Demonstrafi cd lADl = fBEl, qtiind cd <ACD = <BAE.
E A
3. in flgura de mai jos, pBl = LAq, <ABC = <ACB 9i [DB] - ICE) Demonstra{i
cd LADE este isoscel.
4.Pe laturile unghiului IYOY se iau punctele,4 si, respectiv. B, astfel incAt
IOA) : [OB]. Demonstra{i cd oricare ar fi un punct l,[, de pe bisectoarea
unghiului XOY, avem IAM : IBM qi <OAl,[ = <OBM.
5.in figura aldturatd se gtie ce [AB] : [CD] gi
A
<ABD = <BDC. Demonstrafi c[ <A = 3(C.

a:&1lr-
6. in figura urm[toare se qtie c[ [AD] : [cD] qi <ADB = <cDB. Demonstrafi
ca [AB] : [BC] 9i <A = <C.
7. Se dd triunghiul isoscel ABC (IAB) = LAq). Fie Mmijlocul larurii

lABl qi N
mijlocul laturii lAQ. Demonstra{i cA [B1V] = lCM.
t. Fie segmentul lABl. Prin mijlocul s[u o se duce o dreapt[, pe care se
iau punctele c gi D, situate de o parte qi de alta a dreptei lB, astfel incflt
<OCB = <ODA. Demonstrali cd IBQ = lADl qi <OBC <DAO.
=
9. in flgura de mai jos, IAQ=]BDJ,[MA)=lMDl $il,MB1=lMq.Demonsrrafi cd
<ABM = <DCM.
ro. se dd dreptunghitl ABCD. Pe latura AB se ia punctul M, iar pe latura cD se

ia punctul N, astfel incift
[BI4): tDlV]. Demonstra{i ce ICAAI = l4N.
rr. Se considerd AMNP isoscel, debazd" tMNl gi punctele Se [Mp] gi re[Np],
astfel incdt [MS] : [NT]. Demonstra]i ce [MT] = [NS] Ei <pMT <pNS.
=
12. Triunghiul isoscel ABC, cu [AB] = [AC] qi triunghiul echilateral BCD au in
comun la1ntra [BC]. Demonstrali cr semidreapta (AD este bisectoarea <BAC
gi semidreapta (DA este bisectoarea <BDC.
13. in flgura urmdtoare AABC este isoscel [An] = ECI) qi punctele Me(BA qi
Ne(CA, astfel incdt [AM] : [AN]. ArAtali c[ <ABN = <ACM.
Canitoful III. Congruenfa triunghiurilor

&
***
14. Pe laturile unghiului xOy se iau punctele A, Be(Ox qi C, De(Oy, astfel incAt
lOll = IOQ qi lO4 = [OD]. Se se demonstreze cL:
a) Triunghiurlle MOD qi LBOC au perirnetre egale;
b) m(<ADB): ru(<CBD).
15. Demonstrafi c5 in LABC isoscel (lABl = lAq), unghiurile ABC qi ACB stnt
congruente.
l6. Se consider[punctele A,B, C, O.,astfel inc6t IAO]=[BO]=ICO\, <AOB=<COB

qi unghiul AOB este obtuz. Pe semidreapta opus[ semidreptei (OB se ia un
punct D. Ardta{,i cd A,BCD = MAD.
17. Pe laturile (OX qi (OY ale unghiului ascu{it <XOY se consider[ punctele
B, respectiv, D, astfel inci.t lOBl = lODl. Fie Ae(OB), astfel incdt,4B este
un sfert din OB qi Ce(OD), astfel inc6t OC rcprezi*d 75% din OD. Dacd
BCaAD: {E}, ardtali cd:
a) Wq = lADl;
b) LBCD: LDAB;
c) (OE este bisectoarea unghiuhti <XOY.
(OLM, 2014, Suceava)
Matematicd pentru clasa a VI-a. Exercilii Si nrobleme

&
5. Probleme cu caracter practic. congruen{a triunghiurilor
r. Marius gi-a confeclionat un zmeu din doud tije de lernn tACl qi [BD] Ei hartie
coloratS, a cdrui schi1d este reprezentatd in figura de mai jos. pe marginile BC qi
CD, Maritts vrea sd lipeascd cdte o bandd aurie. Se qtie cd (AC este bisectoarea
<BAD , iar (cA este bisectoarea <BCD. Ar6ta{i ci cele dour benzi aurii BC si
.#.
CD au lungimi egale.
2. in figura de mai jos este reprezentatd schila unei mdsule trapezoidale ABCD.
o fumica parcurge distanla AC iar o buburuzb parcurge distanla BD. Stiind c6
[AD] = [BC] qi <ADC = <BCD, demonstrati cd furnica qi buburuza parcurg
distanle egale.
A E
tc
3. in figura de mai jos este reprezentati schila unei mese de biliard. O bila parcurge
traseul A-B-C-D si intrd in buzunarul din col1ul D. gtiind ca
[AB] = [cD] gi
[ACl = [BD], arita(i cd unghiul sub care porneqte bila fal6 de direcfia dreptei
AC este cottgruent cu unghiul pe care il face la intrarea in buzunarul D. cu
direclia dreptei BD (adicd <BAC = <BDC).
Canitolul 1lI. Congruenla rriunghiuriior

ffi
Teste de evaluare
Testul I
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordl 1p din oflciu
Timp de lucru: 50 de minute
I. Desenali un triunghi dreptunghic isoscel. 1p
2.Precizali cAte triunghiuri sunt in figura de mai jos: 1p
t. Calculali perimetrul triunghiulti ABC, qtiind c6: AB : 6 cm, BC: 8 cm Ei

nv- 1p
2
4. Construiti un triunghi echilateral cu lungimea laturii de 3 crn. 1p
5. Se dau segmentul lABl qi punctele M qi N, de aceeagi parte a dreptei lB,
astfel incdt <MAB = <NBA, <.NAB = <ABM. Arfltafi cd lANl = lBhtt) qi
l,a$ = [BN].
2p
6, in figura de mai jos avem: IAO) = [OB),ICO] = lODlgi tEOl = [OF1. Aritali ci
LCAF = LDBE. 3p
Testul 2
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord[ 1p din oficiu
Timp de lucru: 50 de minute.
I. Specificatr latura care se opune unghiului N in LMNP. 1p
2. Desenali un triunghi obtuzunghic isoscel. 1p

l.in LABC (.m(<A): 90o), preciza,ti care laturi sunt catete. 1p
4. Construili un triunghi echilateral care are perimetrul de 12 cm. Ip
5. Denronstra\i cd, in dreptunghful ABCD avem IAQ = lBDl. 2p
6. Fie LABC. Prin punctul M, mijlocul laturii [AQ se duce semidreapta (BM pe
care se ia in exteriorul triunghiului punctul lI, astfel incdt BM: MN. Aritali
cd LANC are perimetrul egal cu perimetrul triunghiului LABC. 3p
*
Matematicd pentru clasa a VI-a. Exercilii gi probleme ffi
.w
ffi
Capitolul IV. Perpendicularitate
1. Drepte perpendiculare
Distanfa de la un punct la o dreaptfl. Obtice
Definifie: DouS drepte a gi b concurente sunt perpendiculare dac6 unul dintre

unghiurile ce se formeaz6 in jurul punctului lor comun este un unghi
drept.
Nota{ie: Dacd dreptele a qi b sunt perpendiculare, notdm a Lb.

observafia l: Doud drepte perpendiculare determind patru unghiuri drepte.
Defini{ie: Doud drepte concurente care nu sunt perpendiculare se numesc oblice
una fali de alta.
Defini{ie: DaciA este un punct exterior dreptei d, AB Ld qi B e d,atunci punctul

B se numeqte piciorul perpendicularei din A pe d.
Observa{ia 2: Distanla de la un punct exterior unei drepte la acea dreaptd este

distanla dintre punct qi piciorul perpendicularei din punct pe dreaptd.
Nota{ie: de la punctul A la dreapta d se noteaz6: d(A,d).
.Distanla
Observalia 3: Distanla dintre un punct qi o dreaptd ce il conline este egald cu zero.
Observa{ia 4: Perpendiculara este mai scurtl dec6t orice oblic6.
aunnotul IV. Perpendicularitate

*
d(A,d\:AO < AB
Observafia 5: Dintre doud oblice, duse dintr-un punct pe aceeagi dreapt6, are
lungimea mai mare cea care are piciorul mai depdrtat de piciorul
perpendicularei, iar oblicele care au picioarele egal depeitate
de
piciorul perpendicularei sunt congruente.
AOLd. Dacd B, C, D e d Ei OB: OC > lABl iar d,acd

OB<OD=AB<AD. =[AC],
1. Se dd figura de mai jos:

B.
C
.E
D.
Construili perpendicularele din punctele A, B, C, D, E pe dreapta
cl.
2. construili punctele^coliniare A, B, c, D qi o dreaptd d, astferincai d(A,d):3
cm,
d(B,d):4 cm, d(C,d):0 cm qi d(D,d):2,5'cm.
3' Fie punctul Ce Int(<AoB). Construili perpendicularele din punctul C pe laturile
unghiului.

Q
**
4. Fie unghiurile AOB qi BOC adiacente suplementare. Demonstra{i cd bisectoarele
lor sunt perpendiculare.
5. Se considerl punctul M exterior segmentului lABl gi O mijlocul segmentului.

Demonstrali cd, dac[ IAM= lB]uI), attmci MOLAB.
6. Fie unghiul AOB, astfel incit m(<AOB) : 65". Construili dreapta CO, astfel
inci,t COLOB. Caloulali m(<COA).
***
f. Privili figura de mai jos gi calculali m(<COD), dacd m(<AOB) : S.m(<COD).
t. Fie unghiul AOB, cu m(<AOB): 160'. Construili MO IAOqi NO LBO, apoi

calcula{i m(<MOlt\.
f. in jurul punctului O, avem unghiurile AOB, BOD, DOE gi AOE, ca in {igura

de mai jos:
$tiind cd m(<AoB) : 60o, m(<AoD): 150", m(<DOE):45o, aflali care
semidrepte sunt perpendiculare. Ar6ta{i cd bisectoarea (OC a r-rnghiului BOD
este perpendiculard pe OE.
cupitorul IV. Perpendicularitate

ffi
2. innlfimea in triunghi. Aria unui triunghi
Defini{ie: O inil{ime in triunghi este un segment de dreaptd determinat de un

vdrf al triunghiului Ei piciorul perpendicularei duse din acel vdrf pe
dreapta ce conline latura opusi vArfului.
Defini{ie: Dreptele determinate de indllimi1e unui triunghi sunt concurente.
Punctul 1or de concurenld se noteazd, cu l/si se numeqte ortocentrul
triunghiului"
Otrserva{ia l: i)
orlocentrul triunghiului asculitunghic se afld in interiorul triunghiuiui;
if
Orlocentrul triunghiului dreptunghic coincide cu virful unghiului clrept;
iif
orlocentrul triunghiului obtuzunghic se afld in exteriorul triunghiurui"
0bserva{ia 2: Orice triunghi are trei in6l{imi.
Observa(ia 3: Dacd [AA1, [BB\, [CC] sunt in5l{imile triunghiului ABC, atunci
A', B', C'sunt picioarele ineltimilor triunghiuiui.
CB A' A:H B
Aria unui triunghi

Defini{ie: Mullimea tuturor punctelor interioare unui triunghi se numeste
interiorul triunghtului. Reuniunea triunghiului cu interiorul lui se
numeEte suprafa{[ triunghiular[.
BC
Observa{ia 4: Pentru a putea fl comparate, suprafe{ele se mdsoarb. Unitatea de
mSsurd pentru suprafele rentlti din unitatea de mdsurd pentru lungimi.
Exemplu: Dacd unitatea de mSsur6 pentru lungime este centimetrul (cm), atunci
unitatea de m[surd pentru suprafald vaf cm2.
lcm tlI I
.2
lcm
(lungime) (suprafla!i)
Matematicd pentru clasa a VI-a. Exercilii li nrobleme

ffi
Defini{ie: Folosind unitatea de m[sur6, fiec[rei suprafere i se asociaz6 un
numer pozitiv unic, care arutd cdte unitlti de mlsur[ are suprafala
respectivS. Acest num[r se nurne$te aria suprafefei.
Nota{ie: Daci S este o suprafafI, atunci aria ei se noteaz[ cu r4isy.
Exemplu: A: 6 cm2.
Aria triunghiului dreptunghic

Considerdm dreptunghiul ABCD, at AB : 3 cm qi AC: 4 cm.
A D
3cm
B
4cm
Arr"o: 12 cm2 : L' I : AB- BC
Suprafelele triunghiurilor ABC qi ADC sunt egale qi reprezint[,
fiecare, jumdtate din suprafafa dreptunghitthri ABCD.
r'
Deci,A *rr:A n oc:%T:6 cm2 ) A *u, , iar IAB)
$i [Bq sunt catetele L4BC - dreptunghic : c*2_

=AAdreptunghic 2
AflIm: A.. :cf:+
adrepnrnghrc z
Aria triunghiului oarecare
Considerdm MBC oarecare qi ducem in5lfimea AD LBC, D eBA
(am impdrlit suprafafa triunghiului ABC in doud suprafefe):
A
BOf
Deci, A *ur:A *ur* A *o- iar A *uo: ;,
, DC.AD*"Ltac BD.AD DC.AD
"tloc 2 2 2
AD'(BD+-DC) : AD
+ , unde BC este lungimea unei laturi a
triunghiului qi AD este lungimea indllimii corespunzdtoare acelei lafuri.
IV. Perpendicularitate
&l "uonotul
Defini(ie: Prin aria unui triunghi, inJelegem jumdtate din produsul dintre
lungimea unei laturi a triunghiului (bazd) qi lungimea inlllimii
corespunz6toare acelei laturi.
rD c
v
b
Afltrm: 4 *ur: L*
Observa{ia 5: Intr-un triunghi, produsul dintre lungimea unei laturi qi lungimea
inilf,mii corespunz[toare acesteia este acelaqi pentru toate cele trei laturi:
BC'AA': AC'BB' : AB'CC'.
1. Desenali un triunghi asculitunghic MNP qi construili in61limile din P gi l/.
2. Desenali un triunghi dreptunghic isoscel DEF (m(<D) : 90") gi construi{i

indllimea corespunzStoare laturii [EF].
!. Construi{i un triunghi obtuzunghic PQR (m(<Q) > 90o) qi gdsili ortocentrul sdu.
4. Calculali aria unui triunghi at baza de 7 cm Ei indllimea corespunzdtoare ei,

de 4 cm.
g. Calculali aria unui triunghi dreptunghic cu catetele de 5 cm ;i 8 cm.
Matematicd pentru clasa a VI-a. Exercilii Si nrobleme

ffi
Se dd figura urmdtoare. Calculati:
a) aria N4BC;
b) aria LBCM',
c) aria LItIBC; M
d) aria L4Cl{. 4cm
X
-\
**
7" Construi{i Lin triunghi isoscel ABC (lABl= [AC1).Dacd M este mijlocul laturii
[BC], demonstra{i cd /Ial este indllime a triunghiului.
f. in MBC, rn(.<A):9}o, AD LBC, DelBCl. calculali aria aABC?n urmdtoarele
caztri'.
a) AB - 1 dm; AC: 3,2 dm;
b) AB: 1,5 cm; AC :2,4 cm;
c)BC: 5,2 cm; AD: 4,3 cm.
d) BC - 0,8 dm; AD - 6 cm.
9" calculali aria L4BC in urmdtoarele situalii, und,e [AA1,lBB1, gi [cc] sunt
inaltimile triungh iului :
a) AB :8 cm; CC'- 7 cm;
b) BC: 8,3 cm; AA, :2,8 cm;
c) AC : 2^4 dm: BB' : 1,5 dm;
d) BC: 0,06 dam AA': 5 cm.
***
IO.in triunghiul clreptunghic LABC, m(<A):90o, AB:6 cm. AC: g cm si
BC :10 cm, se duce indl{imea IADI, De[Be.
a) Calculafi aria L4BC;
b) Calculali lungimea indllimii pDl.
rr.in LABC oarecare, cuAB: 12 cmgiAC = 16 cm, se duc iniltimile BB,si
CC', iar BB' :6 cm. Aflali lungimea inlllimii CC,.
12. Aria LABC este egal6 cu 24 cm2, iar laturile AB : 6 cm qi AC: g cm. calculali
lungimile indl{irnilor BB' gi cc'corespunz5toare acestor laturi (B,elACf,
C'elABl).
I3.Fie un triunghi ABC asctlitunghic, in care BB'LAC qi cc,LAB (8,.(,4e;
C'e(AB)). Se prelungeqte BB, ,,t. BM, B=(MB), astfel incAt
[BM=tAe qi
CC'ctr CI'{, Ce(NC), astfel inc6t [C.V] =lAB). Ardtali cit[AA\=[AN.
ffi ( apirolul lV. perpendicularirare

3. Congruenta triunghiurilor dreptunghice
Definitie: Un triunghi care are un unghi drept se numegte triunghi dreptunghic.

Definitie: Latura care se opune unghiului drept se numeqte ipotenuzd. Laturile
care formeazd unghiul drept al triunghiului se numesc catete.
LABC este dreptunghic: m(<A):90o, [,BQ este ipotenuza, iat IAB]

qi Vq sunt catete.
Cazurile de congruenfl ale triunghiurilor dreptunghice

1. Cazul C.C. (catetl - catet[).
c "c'
Doud triunghiuri dreptunghice sunt congruente dacd au catetele congruente.
BA'
Dacd lABl = lA'Bf Ei Vq : lA'C1, rezultl LABC = LA'B'C'.
2. Cazul C.U. (cateta - unghi asculit alSturat).
DouS triunghiuri dreptunghice sunt congruente dacd au cAte o catetd
gi unghiul asculit alSturat acesteia. respectiv, congruente.
CC'
BA' B'
DacdlABl= lA'Bl $i <B : <B', rezultd L4BC = LA'B'C'.
3. Cazul I.U. (ipotenuzi - unghi asculit).
Doui triunghiuri dreptunghice sunt congruente dacd au ipotenuzele
qi unul dintre unghiurile asculite cong,ruente.
'CC'
BA'
Dacd IBQ: lB'C1qi <B = <B', rezultd MBC = M'B'C'.
Matematici pentru clasa a VI-a. Exercilii Ei probleme M
4. Cazul I.C. (ipotentzd - catetd).
DouE triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac[ au ipotenuzele
qi, respectjv, cdte o catetd congruente.
C-C,
BA, B'
Dacd IBQ: lB'C1 Ei IAB] = lA,Bl, rezultd, MBC = LA,B,C,.
I. Studiali figura de mai jos gi preciza\i care sunt triunghiurile dreptunghice

congruente qi care este cazul de congruenli in fiecare cazinpatte.
K
V,7,\
2. in flgura aldturatd,, (AC este bisectoarea unghiului BCD.
Demonstrali c6:
a) Wq = lCDl;
b) MBD este isoscel.
cupitolul IV. Perpendicularitate

&
3. Cateta AB a lunui triunghi dreptunghic ABC (m(<A) : 90') se prelungeqte cu
lABl= [,48], astfel incAt punctele B gi B'se afl6 de o parte ;i de alta a catetei AC.
Demonstra!i cd LCB'B este isoscel.
4. Se dd LABC [AA]= Vq). Demonstrali c[ dacl AM I BC, M e (BC), atunci

M este mijlocul segmentului [BC].
5. Se dd dreptunghiul ABCD. Demonstrali cd IAQ: IBD).
6. Fie MBC isoscel (lABl = Vq).Pe perpendiculara in I pe AB se ia punctul

M, iar pe perpendiculara in A pe AC se ia punctul 1y'. Demonstrali cd dacd
IBM = [CM], atunci LAMN este isoscel.
?.Fie <AOB.in interiorul lui se lu u, prl", P, astfel incdttcl(.P,OA):d(P,OB).

Demonstrali cd (OP este bisectoarea unghiulfi AOB.
t. Se d[ NABC ([AB): IACD.Demonstrali cd indllimile BB' Ei CC' (B'eAC,

C' eAB) sunt congruente.
9.Fie segmentul IAB). Pe perpendiculara in A se ta un punct C, iar pe

perpendiculara in B, dusd in semiplanul opus punctului C, se ia punctul D,
astfel inc6t lACl = [,BD]. Demonstrali cd dreapta CD intersecteazd segmentul
IAB)in mijlocul s6u.
1o. in figura de mai jos, se datt AB LAC, DE LEF, [AB] = [DE] qi lBn = PDl.
Demonstrali cd IAQ = lFEl.
Matematici pentru clasa a VI-a. Exercitii Si nrobleme

ffi
-
4. Mediatoarea unui segment. Construc{ia mediatoarei
unui segment cu rigla ;i compasul
Proprietatea punctelor de pe mediatoarea unui segment
Concuren{a mediatoarelor Iaturilor unui triunghi
Defini{ie: Mediatoarea unui segment este dreapta perpendicul ar;d, pe segment,

ce confine mijlocul acestuia.
Construc{ia mediatoarei unui segment
cu rigla negradatl qi compasul:
Se construieqte segmentul. Se fixeazd
acul compasului intr-un capdt al
segmentului, iar cu o tazd mai mare A
dec6t jumStatea segmentului se traseazd
arce de cerc, de o parte qi de alta a
segmentului, se flxeazd acul compasului
in celdlalt capdt al segmentului qi cu
aceeaqi razd se ttaseazd arce de cerc
de o parte qi de alta a segmentului care
intersecteazd primele arce in punctele M qi 1/. Unind punctele M g I'1,
se obline mediatoarea segmenfului.
Proprietatea punctelor de pe mediatoarea unuiLsegment
Orice punct de pe mediatoarea unui segment este I depSrtat de
capetele segmentului.
Observa{ia 1: Mediatoarele unui triunghi sunt
dreptele perpendiculare pe mij loacele
laturile triunghiului, ce trec prin
mijloacele acestora.
Defini{ie: Mediatoarele laturilor unui triunghi
sunt concurente intr-un punct notat
A
ctJ O, care este situat la aceeagi
distan{[ de vArfurile triunghiului.
Punctul O este centrul cercului
circumscris triunghiului.
OA: OB : OC : raza cercului circumscris triunghiului lBC.
observa(ia 2: Centrul cercului circumscris unui triunghi dreptunghic este situat la
rnijlocul ipotenuzei triunghiului.
obserraria 3: Interslctia mediatoarelor unui triunghi echilateral este la 2, de varf
Si la , fa[a de baza.
.**iiBrr,-
ffi Capitohil IV. Perpendicularitate

*
Construili un segment IAB) cu lungimea de 5 cm.
a) Construili mediatoarea segmentului, folosind echerul qi rigla gradatd:
b) Construili mediatoarea segmentului, folosind rigla negradatA 9i compastrl'
2. Demonstrali c5 un punct P de pe mediatoarea unui segment [lB] este la
aceeaqi distanld de capetele segmentului
3. Construifi cercul circumscris unui triunghi asculitunghic.
4. Construili cercul circumscris unui triunghi dreptunghic.
!o Construili cercul circumscris unui triunghi obtuzunghic.
lb. Completali spaliile punctate :
a) Centrul cercului circumscris unui triunghi asculitunghic se aff6 in
triunghiului.
b) Centrul cercului circumscris unui triunghi dreptunghic este .
c) centrul cercului circumscris unui triunghi obtuzunghic se aflii ifl
triunghiului.
**
7, construili LABC asculitunghic. Aflali perimetrul triunghiului ACD. dacd:
AB :20 cm, AC: 8 cm, iar mediatoarea laturii BC intersecteazd dreapta AB
in punctul D.
g. construili mediatoarele laturilor triunghiului ABC, care are AB : 4 cm,
BC:3,6 cm qi m(<B) : 80'.
g. Fie triunghiul isoscel ABC (lABl = IAC)). Demonstrali c6 bisectoatea (.AM
(MeBQ este gi mediatoarea laturii [BQ.
rO.Fie triunghiul isoscel ABC (IAB): lACl).Demonstrali cd in[llimea AM
(Me BQ este qi mediatoarea laturii lBQ.
.r),
ar. Fie segmentul tlBl 9i pr,r.t.tJ n ,rP, astfel incait IMA) : IMBJ,
d(N,A):d(N,B),lPll = [PB]. Ardta]i cI punctele M, lt{ gi P sr'rnt coliniare"
12.Fie LABC scalen, unde AB:4 cm. Se duce BMLAD,unde BD : \ ,a.
D e (BC) Calculali BC, in cazul in carc lMAl : IMD).
Matematic[ pentru clasa a VI-a. Exercilii gi probleme ffi

5ffi&lt'
-
5. Simetria fa{i de o dreaptE
Fie dreapta d qi Aed. Punctul l' este simetricul punctului A fald, de

dreapta d, dacd d este mediatoarea segmentuluild,ql.
tl,
A' este simetricul lui A fa\d de dreapta
> d LAA,, lAOl=lOAf
d .
Observatie: Dacd Bed. atunci simetricul lui B fald de dreapta d este

B': B (el insu;i).
Definifie: o dreaptd d se numeqte axfl de simetrie a unei figuri geometrice
dacd simetricul fiecdrui punct al flgurii fa16 de dreapta d apa4ine,
de asemenea, figurii respective.
Exemplu: Mediatoarea unui segment este axd de simetrie a segmentului.
*
r.Desenati o dreapt6 d qi un punct ped. construili p,simetricul lui p fald de
dreapta d.
2. Desenali o dreaptr d gi punctul M exteriordreptei d. construili segmentul
ll[N],
astfel incdt dreapta d sd fie axd de simetrie pentru
ll6t).
3. Fie AABC asculitunghic qi punctul D mijlocul segmentului [Be. construifi D,
simetricul h,i D fa[d de lABl qi D, simehicul lui D fald. de-fAe.
4. Fie MBC dreptunghic isoscel (m(<A): 900). Construili l, simetricul punctului
A fa[d' de segmentullBq. ce figuri geometric[ reprezintd patrulaterul ABA,C?
**
5. Construi{i segmentu I lA[Nf, cu MN: 8 cm. Fie p mijlocul segmentului
[,lzv].
Construili RPLMN, cu RP: 3 cm qi iR,simetricul lui R faF de MN.
a) Aflali lungimea segmentului IRRI;
b) Mdsurafi lungimea segmentului lRM.
IV. Perpendicularitate
& "rooorul
6. Fie segmentul IAB) qi princtele C gi D, exterioare dreptei AB, sifiiate de o parte
qi de cealalti a dreptei AB, astfel inc6,t lCAl=lCBl qi lDAl:LDBl. Ardta[i cd
I este simetricul lui B fa[[ de dreapta CD.
?.Fie dreapta d, A un punct situat pe dreapta d(Aed), qi B un punct exterior
dreptei d(B*d). Se construieqte punctul C, simetricul lui B fala de dreapta d.
Ardtali cd MBC este isoscel.
t. Se considerl segmentul [AB] qi un punct M e AB. Fie M' simetricul punctului

M fali de dreapta AB. Demonstra{i c[ AAMB=AAM'B.
***
i.Fie <xOy qi <ylz doldunghiuri adiacente congruente qi Ae(Ox, Be(Oy qi
Ce(Oz, astfel incdt [OA] = [OC] qi A,B,C - necoliniare. Not6m OB n AC:{D}.
Demonstrafi ci:
a) [AB]=[BC];
b) A este simetricul lui C fald de dreapta OB.
aO.Se considerl <.rOy qi <yOz dotrlunghiuri adiacente complementare qi punctele

Ae(Ox, Be(Oy qi Ce (Oz, astfel incdtA,B,C - coliniare. Not[m cu M simetricul
punctului B fa![ de dreapta OC, BM n OC:{P} qi N simetricul punctului B
faf6 de dreapta OA, OA n BN:{Q}. Demonstra{i cd punctele M, O qi N sunt
coliniare.
Matematicl pentru clasa a VI-a. Exercilii Si nrobleme

&
6. Proprietatea punctelor de pe bisectoarea unui unghi
construcfia bisectoarei unui unghi cu rigla ;i compasul
Concurenfa bisectoarelor unghiurilor unui triunghi
Defini{ie: Bisectoarea unui unghi este o semidreapt5 in interiorul unghiului,

cu originea in v0rful unghiului, care determin[ cu laturile unghiului
doud unghiuri congruente.
construc{ia bisectoarei unui unghi cu rigla negradatr qi compasul
Procedeu: se traseazd un arc de cerc cu centrul in vArful unghiului qi de razd r,
care intersecteazdlatwile unghiului in punctele I qi B. Se construiesc
doui arce de cerc, cu raza mai mare decdt jumdtatea distanlei dintre
punctele A qi B, unul cu centrul in A qi celllalt cu centrul in B, care
se intersecteazbintr-:un punct M*o. unind vdrful unghiului cu
punctul M, se obline bisectoarea unghiului.
Proprietatea bisectoarei unui unghi

orice punct de pe bisectoarea unui unghi este egal deprrtat de laturile unghiului.
(OMbisectoarea unghiului O, MALOA,MBLOB > MA:MB.

Concurenta bisectoarelor unghiurilor unui triunghi
B isectoarele unui triunghi sunt bisectoarele unghiuriloi triunghiului.
cele trei bisectoare ale unui triunghi sunt concurente intr-un punct
notat cu L Punctul de interseclie al bisectoarelor unui triunghi este
centrul cercului inscris fn triunghi qi este egal deprrtat de laturile
triunghiului.
capitolul Iv
ffi Perpendicularitate
*
Construrli un Llnghi cu mAsura de 120" gi apoi construili bisectoarea lui, cu
ajutorul raportorului.
2. Construili Lln unghi cu m[sura de 75" qi apoi construili bisectoarea lui, cu
ajutoml riglei qi al compasului.
3. Construili bisectoarele unui triunghi asculitunghic.
4. Construifi bisectoarele unui triunghi dreptunghic.
5" Construi{i bisectoarele unui triunghi obtuzunghic.
lb. Coustruili cercul inscris intr-un triunghi asculitunghic.
**
7. Demonstrali cd in triunghiul isoscel ABC (lABl = Vq), bisectoarele (BB' qi
(CC'sunt congruente.
f. in triunghiul isoscel ABC (lAB1= lAq), se ia punctul O mijloculbazei lBQ.
Dernonstra!i cd (AO este bisectoarea unghiului l.
f. in triLrnghiul isoscel ABC (IAB)= lACl), se ia punctul O mijloculbazei lBQ.
Demonstraf i cd IAO) este inlllimea triunghiului dusl din A.
Io..Un unghi de labaza unui triunghi isoscel ABC (lAB1= IACD are mlsura
de 53o. Calcula{i m6sura unghiului B/C, unde l este punctul de interseclie a
bisectoarelor triunghiLrlui.
tr. Demonstrali c5, dacd punctu, , ;; iur.,ur de interseclie al bisectoarelor

unghiurilor B si C ale triunghiului ABC, AI indllimea dusd din A, atunci MBC
este isoscel.
12.Fie XOIunghi propriu. Pe latura IOX se iau punctele A qi B, iar pe latura
[O)' se iau punctele C qi D, astfel incAt IOA] = [OQ qi IOB]: [OD]. Fie
1W:BCaAD. Demonstrali cd M aparline bisectoarei unghiului XO)'.
I'3. Fie XOf unghi propriu. Pe latura IOX se ia punctul A, iar pe latura IOI se
ia punctul B, astfel inci,t lOAl = lOBl. Din A se duce perpendiculara AC
pe OY (C=OY), iar din ,B se duce perpendiculara BD pe OX (DeO\. Fie
{l,I} : AC r:rBD. Demonstrali cE M aparline bisectoarei unghiului,X?)'.
Matematicd pentru clasa a VI-a. Exercitii gi probleme

ffi
Teste de evaluare
Testul 1
Notr: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordd l0 puncte din oficiu.

dreaptd.
a) Bisectoarea unui unghi este un segment de 5p
b) Mediatoarea unui segment este o semidreaptd. 5p
c) Punctele egal depdrtate de capetele unui segment de dreaptd apar{in
mediatoarei segmentului respectiv. 5p
d) Doud drepte perpendiculare formeazd un unghi cu mdsura de 90.. 5p
2. Desenali:
a) Segmentul lABl, cu AB = 8 cm qi construili mediatoarea sa; 5p
b) Un unghi cu mdsura de 50o si construili bisectoarea sa. 5p
3. Fie P un punct situat pe bisectoarea unghiului asculit xoy qiconstruim pM)-fox
cl MelOx, PN IlOy cl NelOy. Demonstraf i ce fpM)= [p1V]. 30p
4. in figura aldturat5, se qtie cb, BD LAC, m(<DlA1:60",m(<ECB):30. qi lABl=1\fl.
a) Calcula{i m6sura <BEC;
b) Arstali cA lADl: lCEl. 3op
auonorul IV. Perpendicularitate

*
-
Testul 2
NotI: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordS 1 punct din oficiu.
I. Desenali <AOB cu mSsura de 130' qi construi{i (OM - bisectoarea acestuia.

1p
2. Enunlali proprietatea punctelor situate pe mediatoarea unui segment.

1p
!}. Completali spaliile punctate, astfel incdt sI oblinefi propozilii adevdrare:
3p
a) Punctul de interseclie al bisectoarelor unghiurilor unui triunghi se numeqte
(0,75p)
b) Doui drepte concurente care formeazd un unghi drept sunt ... (0,75p)
c) Punctul de interseclie al mediatoarelor iaturilor unui triunghi se numeqte
(0,75p)
d) Dacd punctul I este simetricul punctului B fa[d de dreapta d, at:unci dreapta
d este ... segmentuhti lABl. (0,75p)
4. Fie M un punct situat pe bisectoarea unghiului asculit xOy qi construim

W LlOx ct AefOx, MB LlOy cu Be lOy. Notdm cu l/ interseclia dreptelor
OM qi AB. 4p
a) Realizali un desen in conformitate cu datele problemei; (1p)
b) Arita{i cd IOA)=[OB1; (1p)
c) Arltafi cd IMO este bisectoarea <AMB; (1p)
d) Ar[tali cd, OM este mediatoarea segmentului pB]. (1p)
Matematicd pentru clasa a VI-a. Exercifii li nrobleme &

-
Capitolul V. Paralelism
1. Unghiuri determinate de doul drepte cu o secantl
r:i.i:i*:t ;!,rtffcl%
observafia 1: Dacd doui drepte distincte a qi b se intersecteaz6, atunci intersecfia

1or confine un singur punct.
aab: {O}.
Definifie: Dacd dou[ drepte distincte a gi 6 sunt intersectate de o dreaptd c, in
puncte diferite, atunci dreapta c se numeste secantl sal transversald.
Dou[ drepte determini cu o secant6 opt unghiuri care, imperecheate
intr-un anumit mod, poartl denumiri diferite, in funclie de poziliile
pe care Ie a,ufa[d, de secantd Ei cele doud drepte.
, <3 qi <5, sau <4 qi <6, se numesc unghiuri alterne interne;

i, <1 qi <7, sau <2 si <8, se numesc unghiuri alterne exlerute;
iii) <l Ei <5, <2 ;i <6, <4 si <8, sau <3 Ei <7, se numesc ungiuri
corespondente;
iv) <3 si <6, sau <4 qi <5, se numesc unghiuri interne cle uceeu;i
parte a secantei;
,) <1 gi <8, sau <2 si <7, se numesc unghiuri externe de crceeu;i
parte a secantei.
ffi Capitolul V. Paratelism

W
-
2.Studiafi figura de mai jos qi precizaliperechrle de drepte Ei secanta lor.
3. Studiafi figura de mai jos qi precizali perechile de unghiuri:

a
a) alterne interne, fbrmate de a Ei b cu cl;

b) alterne interne, formate de 6 gi c cu d;
c) alterne externe, formate de a ;i c at d;
d) corespondente, formate de 6 qi c at d;
e) interne de aceeaqi parte a secantei, formate de a qi c ct d;
f) alterne externe, formate de a qi c cu d;
g) externe de aceeagi parte a secantei, formate de b qi c cu d;
h) corespondente, formate de a qi c cu d.
.#.
MatematicS pentru clasa a VI-a. Exercilii Ei probleme
ffi
-
4. in figura de mai jos, se qtie ci <2 = <8 gi z(<1) : 2. m(<2):
Aflafi mdsurile celor opt unghiuri.

5.in figura urm[toare se qtie cd m(<l): x + 80o, m(<3):3x, m(<6) = y qi
m(<7): 4y +30o. Aflali misurile celor opt unghiuri.
capitorul V. Paralelism
&
-
2. Drepte paralele. Axioma paralelelor
Construc{ia unei drepte paralele cu o dreapti datl
Definifie: DouI drepte a qi b sunt paralele dacd sunt coplanare qi nu au niciun

punct comun. Se noteazd allb.Dacd dreptele a qi b nt sunt paralele,
se noteaz6 a Il b.
a
in figura de mai sus, avem a ll b, sa:u aab: O.

Observa{ia 1: Daci doul drepte sunt paralele, atunci orice dreapti care se
intersecteaz[ cu una dintre ele se va intersecta qi cu cealalt[.
Teoremtr: DouI drepte paralele intersectate de o secantl formeazd:
i) unghiuri alterne interne, congruente;
if unghiuri alterne externe, congruente;
iiy' unghiuri corespondente, congruente;
iv) unghiuri interne, de aceeaqi parte a secantei suplementare;
u) unghiuri externe, de aceeaEi parte a secantei suplementare.
Axioma paralelelor (Axioma lui Euclid)

Printr-un punct exterior unei drepte date, trece o singur[ paraleldla
dreapta dat6.
Observatia 2: Doud drepte paralele cu a treia sunt paralele intre ele (tranzitivitatea
rela{iei de paralelism).
a
DacL a ll b qi b ll c, atunci a ll c.
Construc{ia cu rigla qi echerul a unei drepte a, care trece printr-un
ptnct A, exteriof unoi drepte d, gi este paraleld cu dreapta d:
Procedeu: Se fixeazb echerul cu ipotenuza pe dreapta d, apoi se aqaz[ rigla pe
una dintre catetele echerului, astfel incdt echerul sI alunece pe rigl[
pind cdnd punctul:1 aparline ipotenuzei. in acel moment, se traseazd
dreapta a, ce cofiine ipotenuza qi care va fi paraleld a,t &eapta d.
Matematici pentru clasa a VI-a. Exercitii qi probteme
*
Construcfia cu rigla qi compasur a unei drepte a, caretrece printr-un
punct A exterior unei drepte d qi este paralel6 cu dreapta d:
Procedeu: Pe dreapta d se iau dou6 puncte M qi N. construim un arc de cerc,
cu centrul in A, de razd MN qi altul cu centrul in M, de razd, AN,
care intersecteazd, primul arc in punctul p. Trasdm dreapta Ap, care
este paraleld, cu dreapta d.
,pt(!
M
construc{ia cu rigla gi raportorul a unei drepte a, care trece
printr-un p,nct A exterior unei drepte d qi este paraleli cu dreapta d:
Procedeu: Se iau doud puncte M qi N pe dreapta d (cainfigura anterioare).
Se
mdsoard cu raportorul <AMN, construim, apoi, <MAp de aceeasi
mflsuri cu <AMN. Dreapta Ap : a ll d.
DdI
I. in figura de mai jos, dreptel e a, b qi".rurt paralele, iar dreapta d este secantd.
Scrieli perechile de unghiuri:

- alteme interne, pentru dreptele: l)aqib;
2)bqic;
3)aqic;
- alterne exteme, pentru dreptele: 4)aEic;
5)bgic;
6)aqib;
- corespondente, pentru dreptele: 7)aEic;
8)bqic;
9)aEib;
inteme de aceeagi parle a secantei, pentru dreptele: 10) a
Ei b;
11) b qi c;
- externe de aceeaqi parte a secantei, pentru dreptele: 12) a gi b;
t3) b qi c.
V Paralelism
ffi "uouo,ul
-
2. Studia{i figura de mai jos Ei precizali care sunt:
a) dreptele perpendiculare;
b) dreptele paralele;
c) dreptele concurente.
3.Fie o dreaptd dqi un punctA, astfel inc6t d(A,d):4 cm. Trasafi, cu aiutorul
riglei qi al echerului, paralela prin A la dreapta d.
{. Trasa{i, cu ajutorul riglei Ei al raportorului, o paralel[ prin v6rfirl ,4 al unui
triunghi ABC,la BC (laturd).
5. Fie o dreaptd d qi punctele I qi B, situate de o parte qi de alta a dreptei d.
Trasali, cu ajutorul riglei qi al compasului, paralelele la dreapta d, prin cele
dou6 puncte.
6. Privi{i figura de mai jos, unde t tN n ) qi PN ll d.Justifica{i in ce caz MP 1l d.

M.
.N
.P
?.Fie MBC. Prin A se duce o paralel[ la BC, iar prin B se duce o paralelb
la AC. Cele doul paralele se intersecteazd in punctul D. Demonstra[i cd
ABAD = MBC.
t.In figura de mai jos, AB ll EF qi BC ll DE. Aflafi m(<CBD).

.qffi
9. Fie LABC, cn m(<A) : 47". pe o prelungire a laturii
[Be, dincolo de c, se
ia un punct D. Calculafi m[sura unghiului C, qtiind c[ bisectoarea unghiului
ACD este paralel[ ct AB.
i**
to. Se dau dreptele a ll b qi c secantd a lor. G6sili misurile unghiurilor formate

de
dreptele a, b cu secanta c, qtiind c[ mlsura unuia dintre unghiuri este solu{ia
ecualiei: 2(x 30) + (-))z -22 : x + (e)2.7.
-
r.r.in desenele de mai jos, a ll D. Determinali x qi y, in fiecare cazinparte.
Mdsurile unghiurilor sunt exprimate in grade sexagesimale.
v -15
a) b)
r'2. Demonstrali cd doud unghiuri cu lafurile, respectiv, paralele sunt suplementare
dacd unul este asculit qi celilalt este obtuz.
Ao llA'O'qi OB ll o'B'
caritoiul v. Paralelism
&
-
3. Criterii de paralelism
Teorema unghiurilor alterne interne

Dac[ doul drepte determin[, cu o secant[, o pereche de unghiuri
alterne interne, congruente, atunci dreptele sunt paralele.
Aceast[ teorem[ eviden]iaz[ un criteriu de paralelism.
Alte criterii de paralelism sunt puse in evidenlI de consecinfele
acestei teoreme.
Consecin{ele teoremei unghiurilor alterne interne

1. Dac[ doud drepte determin[, cu o secantS, o pereche de unghiuri
alterne externe congruente, atunci dreptele sunt paralele;
2.Dacd dou[ drepte determind, cu o secant[, o pereche de unghiuri
corespondente congruente, atunci dreptele sunt paralele;
3. Dac[ doud drepte determind, cu o secant6, o pereche de unghiuri
inteme de aceeaqi parte a secantei suplementare, atunci dreptele sunt
paralele;
A.Dacd doud drepte deterrnin[, cu o secantd, o pereche de unghiuri
externe de aceeaqi parte a secantei suplementare, atunci dreptele
sunt paralele;
5. Dac[ doud drepte sunt perpendiculare pe aceeaqi dreaptS, atunci
ele sunt paralele.
*
l.Fie dreptele a qi b, care se intersecteazS in punctul O. Pe dreapta a se iau
punctele A gi B, astfel incdt IAO) = lOBl, iar pe dreapta b se iau punctele C gi
D, astfel incl,rlCOl= lODl. Demonstrali cb AC ll BD qi BC ll AD.
Matematicd pentru ciasa a VI-a. Exercilii ;i Orobleme ffi

2.in care dintre desenele de maijos dreptele a qi b sunt paralele, qtiind c[ misurile
-
unghiurilor evidenliate sunt exprimate in grade sexagesimaie?
,\.
,\.
\4s
a) b)
t.Fiedreptelecoplanare a,b;ic,astfelincdtaLbqi6lc.Demonstra!icltallb.
4. Se dd L4BC.prin mijlocul D ar ,;; [Be, se duce dreapt a AD,pe care se

ia punctul E, astfel incdt lDAl = lDEl. Demonstra!i c1t CE
llAB.
5. Desenati un segment lABl qi mediatoarea lui, care trece prin punctul oe[AB).
Pe mediatoare, luim punctele M qi N, de o parte si de alta alui
AB. astfel ?ncat
IOM= [OAl]. Ardta[i cd AMll BN.
***
6. in ligura al6turat[, (AD estebisectoarea unghiului BAC qiVq:[cD]. Demonshali
cd AB t) CD.
AB
l.rn MBC, se duce bisectoarea (BD, unde DeQae. Mediatoarea segmentului

fBDl intersecteazd latura lBeinpunctul E. Demonstr,4i cd, DE ll iB.
t.in MBC. se ia mijlogul M al laturii [Be. pe semidreapta lM seia punctul
D, astfel incdt AM: MD. Demonstrafi ce CD AB.
ll
ffi cupitotul V. paralelism

.Paralele -
4. intersectate de alte paralele
Linia mijlocie a triunghiului (Extindere)
Teorema paralelelor intersectate de alte paralele

Doud drepte paralele care se intersecteazd cu alte dou[ drepte paralele
determin6 pe acestea segmente congruente.
Definitie: Linia mijlocie a unui triunghi este segmentul de dreaptd determinat
de mijloacele a doud laturi ale triunghiului. Orice triunghi are trei
linii mijlocir.
n
F
AD : DB qi AE : EC, rezultd lDEl - linie mijlocie
AE : EC qi CF : FB, rezultd lEFl - linie mijlocie
CF : FB Ei BD : DA, rezultd lDFl - linie mijlocie
Teorema liniei mijlocii

Linia mijlocie a unui triunghi, determinati de mijloaccle a doud
laturi ale triunghiului, este paralelS cu cea de-a treia laturl 9i arr-
lungimea egald cu jumbtate din lungimea acesteia.
lDEl - linie mijlocie, rezultd: DE ll BC qi DE: Bf:
Matematicl pentru clasa a VI-a. Exercilii gi problerne ffi

-
*
1. Fie dreptele a ll b ll c qi secantele m ll n, ca in figura de mai jos. precizali
segmentele congruente din figurd.
2.in MBC, se iau punctele M, N, p mijloacele laturilor lABl, Wqqi, respectiv,

lAQ. Ardtafi cd perimetrul triunghiului MNp estejumelate din perimetrui
triunghiului lBC.
!.in LABC, avem AB : 12 cm, BC = !5 cm qi AC : 22 cm.Afla1i lungimea unui
segment [Pp], astfel incdt pe: AB + AC m,tnde m este egal cu perimetrul
-
triunghiului determinat de liniile mijrocii ale triunghiului ABC.
{. Perimetrul unui triunghi echilateral este de 54 cm. Calculafi lungimea unei linii
mijlocii a triunghiului respectiv.
5. in figura aliltwatl", M qi iy' sunt mijloacele segmentelor lABl qi [Be. Dacdt
MN: 5 cm, m(<Q: 35' $i m(<MBIt) = Z.m(<BNM, aflaii AC gi m(<B).
*n
6. Ardta[i c[ liniile mijlocii ale unui triunghi impart triunghiul in patru hiunghiuri
congruente.
v. Paralelism
& "uouotul
J. perimetrul triunghiului ABC este de 26 cm. Calculafi lungimile liniilor mijlocii
ale triunghiului, dac[ AB + BC: 18 cm qi AB + AC: 14 cm.
t.in figura de mai jos, D, F qi E sunt mijloacele laturilor lABl, lACl qi,
respectiv, lBCl, iar I, G qi fI sunt mijloacele laturilor a,DEF. DacL
GH:2'GI, EF : 14 cm qi 1r1 :'S#8, calcula{i:
a) laturile NGH; b) P*ar.
***
9. Se considerd patrulaterul din figura de mai jos. Fie E, E G qi f/ mijloacele
laturilor lABl,lBq, rcq qi lADl.
Demonstrali c[:
a) EF ll GH qi FG ll HE;
b) IErl = IGIII qi [FG] = lH\.
!o. Liniile mijlocii ale unui triunghi sunt direct proporlionale cu numerele 2, 5 qi 6.
Aflali lungimile laturilor triunghiului, dacd perimetrul s[u este de 52 cm.
IL. Liniile mijlocii ale unui triunghi isoscel au lungimile egale cu 5 cm qi 8 cm.
Calculali perimetrul triunghiului.
Matematicl pentru clasa a VI-a. Exercilii probleme

Ei *
Teste de evaluare
Testul 1
Notr: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordd l0p din oflciu.

r. DouS drepte coplanare, a cdror interseclie este mullimea vidb. se
numesc
drepte:
lop
a) identice; b) oarecare; c) paralele; d) secante.
2.Dacd doud drepte coplanare sunt perpendiculare pe aceeasi dreapt6, ele sunt:
1op
a) perpendiculare; b) identice; c) oarecare; d) paralele.
!'in LABC, BC:60 mm, M qi N sunr mijloacere laturilor lABl qipe. Arunci
MN este egal cu: f 0p
a) 60 mm; b) 3 cm; c) 120 mm; d) 12 cm.
{. Prin vdrful A al triunghiului ABC,se duce dreapta d BC.De aceeaqi
ll parte a dreptei
AB cu C se ia un punct M pe dreapta d. Aflali *(<MAC), dacd, *(<BAO : 60.
qi m(<ABC): 50".
20p
5. Se dd LABC. Fie punctul E simetricul lui B falr de mijlocul segmentulu i
lAC1.
Demonstrali cd AE ll BC.
20p
6' Perimetrul MBC este de 28 cm. Aflati lungimile liniilor mijlocii
ale triunghiului,
dacd, AB + AC :
16 cm gi AB + BC: t9 cm. 2op
v. Paralelism
& "uonotul
Testul 2
NotI: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordb 10p din oficiu.
1. Dacd linia mijlocie a unui triunghi echilateral este de 6 cm, atunci perimetrul
triunghiului este de ... cm. 10p
2. Doud drepte coplanare, intersectate de o secantd, formeazd doud unghiuri
interne de aceeaqi parte a secantei de72 gi 108'. Dreptele sunt... 10p
!. Dreptele a gi b sunt paralele. Dacd o dreapt[ c/ este perpendiculard pe dreapta

a, atunci dreptele b qi d sunt ... lop
{. in figura de mai jos a ll 6. Unghiurile evidenliate sunt exprimate in grade
sexagesimale. Aflali num6rul x. 2op
5. in fi gura de mai jos, a ll b ll c qi d ll e. Dacd AC : 5 cm qi AE : 14 cm, calcula{i DF.

2op
6. Prin v0rful B al MBC, se duce o dreaptd a ll AC. Bisectoarea unghiului BAC

intersecteazd dreapta a in punctul D, iar bisectoarea unghiului ACB intersecteazil
dreapta a in punctul E. Demonstrafi cI DE: AB + BC. 20p
Matematici pentru clasa a VI-a. Exercitii si Rrobleme

ffi
Capitolul VI. Proprietl{i ale triunghiurilor
1. Suma mlsurilor unghiurilor unui triunghi
Unghi exterior unui triunghi
Suma misurilor unghiurilor unui triunghi este 180o.
m(<.4) + m(<B) + m(<Q: 180.
Consecinfe:
1. Un triunghi are cel mult un unghi obtlz.
2. Un triunghi are cel mult un unghi drept.
s;unshiurile ascufite ale unui triunghi dreptunghic sunt complementare.
m(<B) + m(<C):90"
4. Fiecare unghi al unui triunghi echilateral are mdsura de 60o.

5. un triunghi isoscel care are un unghi cu mdsura de 60o este
echilateral.
6. Un triunghi dreptunghic care are un unghi cu mdsura de 45o este
triunghi dreptunghic isoscel.
Defini{ie: un unghi se numegte unghi exterior unui triunghi dacd este adiacent
cu unul dintre unghiurile triunghiului qi este suplementar cu el.
Teorema unghiului exterior

M[sura unui unghi exterior unui triunghi este egal[ cu suma
.mdsurilor unghiurilor triunghiului neadiacente cu el.
Conform figurii de mai sus, avem: m(<ACD): m(<A) + m(<B).
Observa{ie: Un triunghi are 6 unghiuri exterioare.
aurnotul VI. Propriet6li ale triunghiurilor

&
*
1. Suma m[surilor a doud unghiuri ale unui triunghi este mai micl de 90o. Precizali
natura triunghiului.
2. Suma mlsurilor a doud unghiuri ale unui triunghi este de 90o. Precizali natura
triunghiului.
3. Determinali mdsura celui de-al treilea unghi al triunghiului lBC, gtiind cd:
a) m(<A): 20' qi m(<B) : 75",
b) m(<B): 38' qi m\q : 52",
c) m(<A) + m(<B) :75"25',
d) m(<A): xo qi m(<B): 5ro.
4. O figur5 geometricd ABC are misurile unghiurilor egale cu:
a) m(<A) : 40o, m(<B): 30o, m(<C): 150';
b) m(<A) : 120" , m(<B): 10o, m(<C): 50ol
c) m(<A): 60", m(<B): 60o, m(<C): 50"1
d) m(<A): 60", m(<B) : 70", m(<C): 50o.
Stabilili in care dintre variantele de mai sus figura geometricd IBC este un
triunghi. Justifl ca{i alegerea!
!f. Ce gregeli observali in figurile de mai jos?
a) b) c)
6.Aflali suma mdsurilor tuturor unghiurilor exterioare ale unui triunghi.
J. Fie triunghiul ABC din figura de mai jos:
Folosili sSge{i: A.91'

1. m(<ACD) : B. 156"
2. m(<B): ... c. 89"
D. 180'
t.Determina{i mdsurile unghiurilor exterioare ale triunghiului ABC, gtiind cd
mlsurile a doub unghiuri interioare triunghiului sunt de 32o qi, respectiv, de
680.
Matematic6 pentru clasa a Vl-a. Exercitil si probleme
&
IO. Aflali x din figura urmdtoare:
**
Io. Determinali mdsurile unghiurilor unui triunghi isoscel, daca un unghi al sdLr
are mdsura de: a) 20o; b) 150".
rr.Mdsura unui unghi exterior al unui triunghi dreptunghic este de 150'. Sd se

determine mdsurile unghiurilor interioare ale triunghiului.
12. Un unghi exterior al unui triunghi are m[sura de 40o, iar unul interior are
mf,sura de 30o. Sd se afle mdsurile unghiurilor triunghiului.
r!. Triunghiul ABC are m(<B):70" gi m(<c):60". 56 se calculeze mdsura

unghiului ascufit, format de bisectoarea <B qi indllimea din C.
14.Unghiului necunoscut al unui triunghi ABC, dreptunghic in r qi cLr

m(<C):28o15', este de:
a) 34'; b) 62"45'; c) 180"; d) niciun rdspuns; e) 61.45,.
15.Aflali mbsurile unghiurilor triunghiului ABC qi preciza{i natura lui, stiind ci:
m(<A): 4'm(<B) qi m\q: 60o.
16. Ce mdsurd are unghiul obtuz, format de bisectoarele unghiurilor ascutite ale
unui triunghi dreptunghic?
lJ. Determinali mdsurile unghiurilor unui triunghi, gtiind cd sunt exprimate

(in grade) prin trei numere naturale consecutive.
18. Ar5ta{i cd mdsurile unghiurilor unui triunghi nu pot fi exprimate nici prin trei
numere naturale impare consecutive gi nici prin oricare trei numere impare.
IQ. intr-un triunghi,un unghi are mdsura de 48", iar diferenla mdsurilor celorlalte
doud de 26". G6si1i mdsurile unghiurilor triunghiului.
20. intr-un triunghi, mbsurile unghiurilor sunt direct proportionale cu numerele

2,4 Ei, respectiv, 6. Demonstra\i cd, triunghiul este dreptunghic.
ffi Capitolul Vl. Proprietati ale triunghiurilor

-
***
2r. unghiurile erterioare ale triunghiului ABC sunt direct proporlionale
cu 3,4 qi 5.
a) Determinali mdsurile unghiurilor interioare ale triunghiului;
b) Ar5ta[i ci mdsurile unghiurilor interioare sunt invers proporlionale cu 2,
3qi6.
22.Determinali mSsurile unghiurilor unui triunghi, dacd acestea sunt proporfionale
cu : a) 2, 3 qi 4;b) 4,5 gi 6.
23. Mdsurile a doud unghiuri exterioare ale unui
triunghi sunt de 100' qi, respectin
150". SA se afle mdsurile unghiurior triunghiului.
24. Mdsurile a dou5 unghiuri exterioare ale unui triunghi sunt de 110o qi, respectiv,
150'. SA se afle mdsura unui alt unghi exterior al triunghiului, care nu este
congruent cu niciunul dintre unghiurile exterioare date.
2,J. Ardtali
cd triunghiul din figura alSturatd nu poate avea mdsurile unghiurilor aga
cum sunt ele eviden{iate. Unghiurile sunt exprimate in grade sexagesimale.
26.Afla{i mlsurile unghiurilor LABC, in cazul:
2J. intr-un triunghi, mdsurile unghiurilor sunt invers proporlionale cu numerele: 1.

2,
0,25 qi, respectiv, ].o' StuUitlli natura triunghiului.
28. Determinali x din figura de mai jos:
x +25 35
Matematicd pentru clasa a VI-a. Exerci{ii li frobleme

&
2. Medianele unui triunghi
Defini(ie: Segmentul de dreaptl determinat de un v6rf al unui triunghi qi

mijlocul laturii opuse se numeqte medianfl a triunghiului.
Teorema de concuren{i a medianelor unui triunghi

Medianele unui triunghi sunt concurente tntr-un punct din interiorul
triunghiului.
Definifie: Punctul de interseclie a medianelor se numeEte centrul de greutate
al triunghiului qi se afl6 pe fiecare median[, la o treime de baz6 gi
doud treimi de vArf. Centrul de greutate se noteaz[ cu G.
lAAl - mediani
lBBl - mediand
lCCl - mediani
BffC A'
Pentru mediana lAAl, avem:
:i )t :i : 2.GA',.
AC AA',. GA', AA'," AG
*
I. Construili medianele triunghiuhi ABC, in cazul in care triunghiul este:
a) ascufitunghic; b) dreptunghic; c) obtuzunghic.
2. Construili un triunghi dreptunghic qi mediana corespunz[toare ipoten:uzei,.
Mdsurali ipotenuza qi mediana. Ce observa{i?
!}. Aflafi centrul de greutate al unui triunghi care are laturile cu lungimile de
3cm,4cmqi 6cm.
4.in MBC (m(<A): 90o), se duce mediana IAD\ qi AELBC. Afla{i mlsura
unghiului dintre AD qi AE, dacd m(<ADQ:Z.m(<ADB).
5.Construi{i triunghiu I ABc,gtiind *.OU - 2,5 crrt, BC:6 cm gi lungimea

medianei pDl este de 3 crn.
6.Fie LABC qi medianele sale lAAl,lBBl qi [CC] concurente in G. DacE
GA':2 cm, CG: 5 cm qi BB':9 cm, calculafi: AG, GC', CC,qi BG.
VI' Proprietd{i ale triunghiurilor

& "uono,,rl
-
7. Fie MBC isoscel (WBl = lAq), in care lAAl este medianS. Demonstrali cd
(AA' este gi bisectoare. A
t. Demonstrali cd intr-un triunghi isoscel medianele

corespurz[toare laturilor congruente sunt congruente.
***
f. in MBC prin.B'se duce B'D ll BC, DeAB. Aflali

se duce mediana lBB1, iar
perimetrul pentru MDB', dac[ perimetrul triunghiului ABC este de 20 cm.
ro.in MBC avemAB:6 cm, BC: 12 cm qi pDl qim(<3):60o. Aflafi

mediand
m[sura unghiului dintre in[lfimea dus[ din,4 qi mediana lADl.
I,I,.in figura de mai jos, [.BB] Ei [CC] sunt mediane qi AA': 18 cm. Aflali
lungimea segmentului lGM, unde M : AA'oB'C'.
;***&
Matematicd pentru clasa a VI-a. Exerci{ii gi probleme
ffi
3. Proprietfl{ile triunghiului isoscel
Defini{ie: Triunghiul isoscel este triunghiul care are

doub laturi congruente.
(Jbservatie: Dacd LABC este isoscel, cu laturile [lB]
;i pCl congruente, atunci latura [BC] se
nume$te baza triutghiului isoscel, <l se
nrrmeqte unghittl optts bazei, iar unghiurile
<B qi <Ci se numesc tmghitrr.ile qldtttrate
B
hnzei.
'feoreme
1. Daci un triunghi este isoscel, atunci unghiurile aldturate bazei
sunt congruente.
2. Dacr dour u,ghir.rri ale unui triunghi sunt congruente, atunci
triunghiul este isoscel.
3. Bisectoarea unghiului opus bazei unui triunghi isoscel este si
ina lllrne.
4. Dac.1 bisectoarea unui unghi al unui triunghi este gi indl{ime a
triunghiLrlui, atunci triunghiul este isoscel
5. Bisectoarea unghiului opus bazei unui triunghi isoscel este
si
indllime, mediand Ei mediatoare.
6. Dac[ mediana bazei este qi bisectoarea unghiului opus bazei,
atunci triunghiul este isoscel.
7. Dacd unul dintre varfurile unui triunghi apar{ine mediatoarei
laturii opllse, atunci triunghiul este isoscel, iar mediatoarea este
bisectoare, mediani qi indllime.
B. intr-un triunghi isoscel, mediatoarea bazei triunghiului este
ax5
de simetrie a triunghiului.
9. Liniile mijlocii paralele cu laturile congruente ale triunghiului
isoscel sunt congruente.
*
1. Construili un triunghi isoscel lBC, CU lABl: ECl, qtiind c5:
a)AB:4cmqi BC-5cm;
b) AB -- 3 cm gi rz(<l) : 55o;
c) BC: 4 cm qi rz(<C) : 35'l
d) BC:5 cm Ei m(<-4):80o.
CaRitolul VI. Proprietili aie triunghiurilor

ffi
-
2. Fie L,4BC isoscel.
a) Calculali BC, dacd AB :3,5 cm qi AC: 4 cm.
b) Calculali BC, dacd AB :2 cm $i,4C: 6 cm.
,. Aflali mdsurile unghiurilor unui triunghi isoscel ABC, unde unul dintre
unghiuri are mdsura de 32".
4. Stabilili natura triunghiului care are un unghi cu mdsura de 30" qi alt unghi
cu mdsura de 120".
!o Mdsurile unghiurilor exprimate in grade sexagesimale ale triunghiului isoscel
ABC (lABl= IACD sunt exprimate prin numere naturale. Un unghi are mdsura
de 53o. Aflafi misurile celorlalte unghiuri.
tb. Aflali mdsurile unghiurilor notate cu litere din figurile de mai jos:
**
7. Pe laturile IAB) qi IBC) ale triunghiului isoscel ABC se iau punctele &1 qi.
respectiv, l/, astfel incdt MI{ ll lC. Demonstrali cd LBMI"I, debazd [AC] este
i soscel.
8. Demonstrali cd in triunghiul.4BC isoscel (IAB)= Vq), inillimile duse din

B qi C sunt congruente.
9. Demonstrafi cd unghiurile de labaza triunghiului isoscel sunt congruente.
IO. Fie LABC {AA1= IAC\ Se duce o paraleld la
:
BC care intersecteazl laturile
IAB) qi pQ in punctele M qi N. Demonstrati cA [B1V] lCM.
LI. in flgura de mai jos, unghiunle ABE qi ACF sunt exterioare triunghiulvi ABC'
qi au mdsurile egale cu 135'. D este mijlocul lui [BQ.
E
BD
a) Demonstrali cb m(<BAQ: 90o;
b) Arata{i cd IAD) : IBD).
Matematici pentru clasa a VI-a. Exercilii qi probleme ffi.

'q$ii"
***
12. Un triunghi isoscel ABC (lABj = LAC)) are m(<BAC) : 32".
a) Sd se gdseasca mdsura unghiului format de inilfimea BD si bisect oarea (BE
a unghiului ABC, D e(AC);
b) Paralela dusd prin E la latura AB taie latura [BCl in punctul F. Sr se
demonstreze cd IEF) = [EC).
13.Fie ABC un triunghi, [lD] indrfimea din A (DeBC) qi (BE bisectoarea
unghiului B. (EeAC). Dacd M este interseclia dreprelor AD qi BE, iar
triunghiuril e ABM ;i ADC sunt isoscele, sd se calculeze m[surile unghiurilor
triunghiului lBC.
14.Demonstrati cd, intr-un triunghi isoscei, centrul cercului circumscris
triunghiului, centrul cercului inscris triunghiului, ortocentrul triunghiului qi
centrul de greutate sunt puncte coliniare.
!5. Se dd' N4BC. Prin A se duce AD l) BB'. unde (BB, este bisectoarea unghiului
ABC qi De BC. Demonstrati cd LABD este isoscel.
t6.in LABC (m(<A) < 90"), se duce
BM L AC, Me AC. Bisectoarea
{Bltr a unghiului MBC intersecteazd,
perpendiculara Mp pe BC in e,
NeAC gi PeBC. Demonstrati c6
LMNQ este isoscel.
I7. in L4BC se iau pe laturile lABl qi [AL.).

punctele M si, respectiv, ,V, astfel incat bisectoarea
(.AD este perpendicular6 pe Mln, De [BCl.
Demonstrati cd LDh[N este isoscel.
rt. Se L4BC isoscel (lABl = tl al) Bisectoarea unghiului ABC intersecteazd

dFL
IAQ in D" Perpendiculara din C pe BD interse c teazra AB in punctul M astt-el

incdt A elMBl. Demonstrat t cd IDIa] [DC].
=
,&
w
ffi Capitolul \Jl. Propr.ierdti ale rriurrghiurilor
4. Propriet5{ile triunghiului echilateral
Defini{ie: Un triunghi cu toate laturile congruente se numeEte triunghi

echilateral.
lAaplB{:)=lAC)
Construcfia triunghiului echilateral cu rigla qi compasul

Procedeu: Se construie;te un segment [BQ, flxdm acul compasului in B gi,
cu o deschidere de compas c6t lungimea BC, trasdm un arc de
cerc, apoi fixdm acul compasului in C qi, cu aceeaqi deschidere de
compas, trasdm un arc de cerc, care il intersecteazd pe primul intr-un
punct, pe care-l notdm cu l. Se uneEte A cn B qi I cu C qi obfinem
triunghiul echilateral lBC.
Observa{ia 1: Unghiurile unui triunghi echilateral sunt congruente si au, fiecare,

mdsura de 60'.
Consecin(i: Dac[ un triunghi are toate unghiurile congruente, atunci triunghiul
este echilateral.
Observafia 2: Deoarece un triunghi echilateral este isoscel, el are toate proprietdfile
triunghiului isoscel.
Observalia 3: Centrul de greutate, ortocentrul, centrul cercului inscris qi centrul
cercului circumscris intr-un triunghi echilateral coincid.
Alte proprietfi{i ale triunghiului echilateral

1. Liniile mijlocii ale triunghiului echilateral sunt congruente.
2. inallimile unui triunghi echilateral sunt congruente.
3. Medianele unui triunghi echilateral sunt congruente.
4. Bisectoarea oricbrui unghi din lriunghiul echilateral este axi de
simelrie a triunghiului.
Matetnatici pentrn clasa a VI-a. Exercitii si nrobleme

ffi
s rt f ezoie rtnt!,,,,:,,::
*
r' Un triunghi echilateral are latura cu lungimea de l8 cm. Calculali
perimetrul
triunghiului format de liniire mijlocii ale triunghiului.
2' Perimetrul triunghiului format de liniile mijlocii ale unui triunghi
echilateral
este de 0,96 m. C6!i centimetri are perimetrul triunghiului
echilateral clat?
3. construifi un triunghi echilateral MNp, ct lungimea laturii de 4
cm.
4' Toate unghiurile exterioare ale unui triunghi,au mdsurile de
120". precizati
natura triunghiului
5. CAte axe de simetrie are un triunghi echilateral?
lb. Demonstrafi ci un triunghi isoscel, care are un unghi cu mdsura de 60o, este
echilateral.
7' Un triunghi isoscel qi un triunghi echilateral au perimetrele egale.
Triunghiul
echrlateral are latura cu lungimea de 6 cm. Triunghiul isoscer
arc baza ct
lungimea de 8 cm. Calculafi lungimea uneia dintre laturile
congruente ale
triunghiului isoscel.
E' Distan{a de la centrul cercului circumscris unui triunghi echilateral
pAnd la o
laturd este de 4 cm. Afla1i lungimea indllimii triunghlului.
f. in triunghiul echilateral ABC, se duce indl{imea IAA,I gi mediana
[BD]
(De AC). Dacd AA,nBD : {O}, ardta\i cdt <AOD = <,qdn. A
Io. in figura aldturatd, triunghiul ABC este
echilateral qi De (BC), astfel inc6t m(Effi1:36.,
iar DC: 2 cm. Aflali: m(<DAC); m(<ADC); BC
si perimetrul LABC.
II.Trasati axele de simetrie ale unui triunghi
echilateral. - B
**
12. Se dd LABC echilateral. pe prelungirile laturilor
IAB), [BC) qi IAC) se iau punctele D, E gi,

respectiv, F, astfel incdt [AD]
= IBE) = [CF].
I)enronstrati cd ADEF este echilateral.
"&,. (rrnit.rlul \'1. Proprierari

ffi ale triunghiurilor
-
13. in interiorul triunghiul echilateral ABC se consioderd punctul t),
A astfel incAt m(<ABD\: 10. qi ru(<-A(.:D):24".
Demonstra{i cd LBDC este drephrnghic.
C
14. in figura de mai jos, triunghiurile ABC qi CDE
sunt echilaterale. $tiind cd E este mijlocul
lui IAQ qi cb CD : 6 cm, aflali perimetrul
triunghiului lBC.
15. in interiorul triunghiului echilateral ABC, se B

ia un punct D. Dac'aD este la aceeagi distan![
de B qi C, calculali m[sura unghiului B,'lD.
***
16.in exteriorul pltratului ABCD, se construiesc triunghiul echilaterul DCI;
qi triunghiul isoscel BCE, cu unghiul de la bazd avind tlisura de 75'.
Demonstrali c6:
a) NABF este isoscel,
b) ABFE este dreptunghic isoscel.
lt.Lf"T.2/19e9
17. in exteriorul triunghiului echilateral ABC se construiesc

triunghiurile echilaterale ABD qi CDE, astfel inc6t B sd
se afle in interiorul triunghiului CDE. Demonstrali cb
punctele A, B ;i E sunt coliniare.
18. Pe segmentul [,&fAl], se iaupuncteleP gi Q,

astfel incAt PeIMQ) qi lMPl = lQN.
De o parte $i de alta a dreptei Ml[, se M
construiesc triunghiurile echilaterale
ll,tOP qi MRQ.Demonstrali cd A1/OR
este echilateral.
19. Se dd AABC echilateral. Pe latura [AC] se ia punctul ,4.'L Fie P picic''rul

perpendicularei duse dtn Mpe AC gi PIt4r:AB: {D}. Demonstra{i cd r\BA,lD
este isoscel.
Matematicd pentru clasa a VI-a. Exercitii qi probleme #'!tBfisl

5. Proprietifile triunghiului dreptunghic
Definitie: drept C
Un triunghi care are un unghi
se numeqte triunghi dreptunghic. ,.8
Observa{ia 1: Latura care se opune unghiului drept E

se numeqte ipotenuzd. Celelalte doud
A
laturi care formeazd unghiul drept se catetd
numesc catete.
Observa,tia 2: unghiurile asculite ale triunghiului dreptunghic sunt complementare.
Defini{ie: Triunghiul dreptunghic cu catetele congruente se numeste triunghi
dreptunghic isoscel.
Observa{ia 3: Unghiurile ascufite ale triunghiului dreptunghic isoscel au, fiecare,
m[sura de 45o.
Teorema medianei
in orice triunghi dreptunghic, lungimea medianei corespunz[toare
BC
IBM=ICM + AM: 2
Reciproca Teoremei medianei

Dacd mediana unui triunghi are rungimea egald cu jumitate
din
lungimea laturii corespunz[toare, atunci triunghiul este dreptunghic
qi are ca ipotenuzd lattra corespunz[toare medianei.
Teorema <30o
Cateta care se opune unghiului cu m[sura de 30o este jum6tate
din
ipotenuz5.
ohservatia 4: centrul cercului circumscris triunghiului dreptunghic se aflb in
mijlocul ipotenuzei.
observa{ia 5: Ortocentrul triunghiului dreptunghic se afl[ in varful unghiului

drept.
@;aga
ffi Canitolrtl Vl Pr,rnriglati ale rriunghiurilor
ffi
*
t.inN4BC (m(<A): g0o), mSsura unghiului B este de ZJo. Aflali mdsura

unghiului C.
2.lpotenuza unui triunghi dreptunghic are lungimea de 42 cm. Calculali lungimea

medianei corespunz6toare ipotenuzei'
3. Cea mai lungd linie mijlocie, intr-un triunghi dreptunghic , are 25 cm. Afla{i
lungimea medianei duse din v6rful unghiului drept'
A.in LABC dreptunghic in l, mSsura unghiului e este de 60' ;i lAAl median6,
cu lungitnea de 6 cm. Aflali BC qi AC.
5.in LABC dreptunghic in I avem: misura unghiului Fde3oo, lC:8cmqi
AD mediana corespunz[toare
- laturii BC- Calcda[i: -
a)BCqiAD; C
b) PÂCD;
c) DE, unde [DE] este in6llimeain A'ABD;
d) P *"r, unde F este simetricul lui C fa[d de AB. t
6. Folosind convenliile de desen qi proprietlfile
cunoscute de la triunghiul dreptunghic, corectali
mdsurile din figurile de mai jos:
a) b)
**
7. Un unghi al unui triunghi dreptunghic este de 5 ori mai mic decdt alt unghi.
Calculali misurile unghiurilor triunghiului.
t. Se d[ MBC, at m(<B): 30". Se duce in[lfimea IAM qi linia mijlocie [NP]
(NelAQ qi Pe[BQ). Demonstrali cd AB : AM + NP'
Matematicf, pentru clasa a VI-a. Exercilii qi plobleme ffi

.\t#{{
-
f. in LABC (m(<A): 90')), se duc bisectoarele (BB' Ei (CC'. Dacd,
BB'oCC': I calculali mdsura unghiului 81C,.
***
1O. Fie MBC echilateral. Dintr-un punct Mde pe
latura [BC] se duce, pe latura IAI;1,
perpendiculara MN (N e lABl), care
intersecteazd dreapta AC in punctul p. Fie
CQ mediand in LCMP. Demonstrali cd B
AC:z.(BN + CQ).
Lt. Triunghitil ABC este dreptunghic in A, astfelincdt

AB : 2-AC. Triunghiul ABD este dreptunghic qi
isoscel
{lAOl=IBDD. 56 se afle lungimea segmentelor
lAOl LOBI, unde {O} : AB aCD, qtiind. cd,
qi
AC=4m.
OJM, Ialomila, I99B
12. Fie AABC isoscel de bazd,lBe qi indl{ime lADl. Dactt rO :

+,demonsrra}i
cra AC:2.DC.
13. Mdsurile unghiurilor asculite ale triunghiului ABC dreptunghic in A

sunt
invers proporlionale cu numerele 1 gi j. Demonstra{i cd triunghiul
are o laturd
cu lungimea de dou6 ori mai mare decdt rungimea unei alte laturi.
Cunltoful VI. Propriet[{i ale triunghiurilor

S
.Rela{ii
6. intre laturile Eiunghiurile unui triunghi
(Extindere)
drr,r,lib8l:fidiii
AflIm: 1. Un segmentlABl este mai mare dec6t un segment [CD] qi se noteazl

IAB) > ICD), dacd AB > CD.
2. Un unghi A este mai mare decAt un unghi B qi se noteazd
<A > <8, dacd m(<A) > m(<B).
Observalia 1: in orice triunghi cu laturi de lungimi diferite, laturii mai mari i se
opune unghiul mai mare.
IAB) > IAQ rezultd <C > <B
observa{ia 2: in orice triunghi cu unghiuri de mdsuri diferite, unghiului mai mare

i se opune latura mai mare.
Consecinfe
L Lungimea ipotenuzei unui triunghi dreptunghic este mai mare
dec0t lungimea oricdrei catete.
2. Dintre dou[ oblice, cea care are piciorul mai depdrtat de piciorul
perpendicularei are lungimea mai mare.
3" in triunghiul obtuzunghic, cea mai mare laturd este cea care se
opune unghiului obtuz.
observa{ia 3: Suma lungimilor a doud laturi ale unui triunghi este mai mare decAt
lungimea celei de-a treia laturi.
Inegalitatea triunghiului
Lungimea oricSrei laturi a unui triunghi este mai micd decdt suma
lungimilor celorlalte doud qi mai mare dec6t modulul diferen{ei 1or.
A
IAC-BCl<AB<AC+BC
Matematicl pentru clasa a VI-a. Exercitli si probleme

ffi
-
',:'1,;t$rt1,,;l;;iia.,Iufi m!:,,;:,:',
*
I. Laturile triunghiului ABC aa mdsurile:
a) AB : 4 cm, BC: 6 cm, AC:'7 cm,
b) AB: 6 cm, BC - 5 crn, ,4C: 9 cm;
c) AB : i4 cm, BC : 1l cm, AC: 6 cm.
Scrieli unghiurile triunghiului, in ordine crescdtoare, pentru flecare cazin parte.
2. Scrieti, in ordine descrescdtoare, lungimile laturilor triunghiului lBC, qtiind cd:
a) m(<-4) : 65o, m(<B) : 7 5" ,
b) m(.<R): 30", m(<C): B0o;
c) m(<A'): 100', m(.<C): 45'.
3. Se considerd figura al5turat5:
a) Scrieli unghiurile triunghiului N{Np
in ordine crescdtoare;
b) Scrieli lungimile laturilor triunghiului
MltiP in ordine descrescitoare.
**
.l.De ce nu se poate construi LABC,stiind ci AB : 3cm, BC: 5 cm ;ilC: 9 cm?
5. Demonstrali cd o mediand intr-un triunghi este mai micd dec6t media aritmeticd
a laturilor triunghiului aldturate ei.
6. Demonstrali c[ lungimea unei inillimi este mai

micd dec6t media aritmeticd a lungimilor laturilor
aldturate ei. I
J. Mdsurile unghiurilor A, B qi C ale triunghiului IBC sr-urt invers proporlionale
cu numerele 3, 5 ;i, respectiv, 7. Comparali laturile triunghiului.
t. De ce nu se poate consrrui L4BC,q;::, AB :3cm, BCr: 8 cm si lc: 5 cm?

Q. Demonstra{i c5 indl}imea unui triunghi, dusi din acelasi vdrf cu o medianl.
este mai micd sau egald cu mediana.
aurnotul VI. Proprietili ale triunghiurilor

ffi
-
10. Lungimile laturilor unui triunghi ABC sunt exprimate prin numere naturale.
Dacd" AB:4 cm si BC: 6 cm, aflali cAt poate fi AC.
Ll. Analizali figura:
5+2x
Dacdx eN aflafi:
a) Cel mai mare perimetru posibil al MBC;
b) Valorile lui x, astfel incdt MBC s[ fie isoscel.
7. Probleme cu caracter practic. Proprietfl{i ale triunghiurilor

I. Printre programele educalionale organizate
de administra{ia Parcului Natural Lunca
Mureqului sunt incluse ;i excursiile.
Obiectivele turistice din acest parc, ce
urmeazd a fi vizitate intr-o excursie
sunt reprezentate in schila aldturatd prin
puncteleA, B, C qi D . TriunghiulACD
este dreptunghic in A, cu irz(<ADC) : 30"
Ei triunghiul ABC este echilateral cu
AB-2cm.
B
a) Calculeazd perimetrul triunghiului
echilateral ABC .
b) Se considerd punctul M, mijlocul segmentului [DC]. Determind mbsura

unghiului CAI\4.
(Evoluare Ncttionqld, clasa a V|-a, 2016)
2. Staliunea R6nca este situatd pe versantul

sudic al munfilor Pardng qi este o zond turisticd
importantd de pe Transalpina. De aici se pot
organiza drumefii montane spre lacurile glaciare
dinzond, spre v6rful Pdpuga qi spre lacurile de
acumulare din complexul hidrotehnic Lotru. C
Obiectivele turistice ce trmeazd" a fi vizilate
in cadrul unei drumelii montane in mun{ii
Pardng sunt reprezentate in schila aldturatd
prin punctele A, B, C gi D. Triunghiul ABC
este dreptunghic ?n A gi triunghiul BCD este ,
n
echilateral cu CD :4 cm.
Matematici pentru clasa a VI-a. Exercilii si probleme ffi
qffgffiv
-
a) Calc;,ileaz[ perimetrul triunghiului echilateral BCD.
b) Se considerd punctul M , mijlocul segmentului BC. $tiind cd <AMC=<DCM,
determin[ misura unghiului <ABC.
(Evaluare Nalionald, cla,sa a VI-a, 2016)
3. Masivul Retezat este traversat de poteci

turistice. Cea mai spectaculoasi priveliqte
din Parcul Nalional Retezat este cea de
pe traseul dintre lacul Bucura gi lacul
Zdnoaga. Un grup de turigti iqi instaleazl
corturile pe malul lacului Bucura, 16ng[ I
un refugiu Salvamont. in schila aldhxatd,
punctul A reprezinti refugiul Salvamont,
iar punctele coliniare B , C qi D
reprezintd locurile unde sunt aqezatetrei
corturi. Corturile sunt aqezate astfel inc6t
AB : 50m, BC:40m qi AC : 30m.
a) Calculeazi perimetrul triunghiului ABC.
b) in punctul E , simetricul punctului A fa(d de dreapta [BD], se aqazd un alt
cort. $tiind ci AC r BD qi ,?,(<ADC) : 30o , determina distanfa dintre corfurile
aqezate in punctele D qi E .
(Evaluare Nalionald, clasa a VI-a, 2015)

4. Momentele cele mai atractive ale excursiei &
au fost cele in care familia lui Octavian
a fbcut drume{ii pe crestele Munlilor
Nemira. Deseori au zdrit viefuitoare care
tr6iesc in rezervafie: mierla, sorecarul, s
cocoqul de munte, buha, pi{igoiul mofat,
v
huhurezul mic, salamandra de munte.
Octavian a intocmit pe o pagini a
jurnalului sdu o schild a zonei, notdnd
c6teva piscuri montane astfel: Farcu Mare
cu A, Nemira Mare cu B , Chili,sca Mare
cu C , Cleja cu D qi Poiana de V6nat cu E A
E . Pe schip, punctele A, B qi E sunt
coliniare, triunghiul ABC este echilateral qi AB : 6 cm .
a) Calculeaz[ perimetrul triunghiului ABC.

b) $tiind c5, pe schi{[, punctele C , B qi D sunt coliniare, m(<BED): 90"
[AB] : [BD], determin[ distanla pe schili dintre punctele B si E .
$i
(Evaluare Nalionalii, clasa a L'I-a, 2015)
ffi Capitolul Vl. Proprietdti ale rriunghiurilor

o&w
5.In Muzeul de Istorie Natural[ din cadrul
6
*
Muzeului ,,Brukenthal" din Sibiu sunt
ptezentate vizitatorilor, in diorame
(reprezentdri spaliale ale unor porliuni de
peisaj in care se expun animale qi plante),
ecosisteme din zona caldd, zona temperatl
qi zona rece. Astfel, sunt ilustrate fauna
Ei flora caracteristice fiecirei zone. Una
dintre diorame ilustreazd biodiversitatea
continentului australian. Diorama este
realizatd, pe o suprafa,td, de forma unui g
-"
triunghi ABC cu laturile AC : 3 m qi
AB : 4 m, reprezentat in figura aldturatd. Pe confurul acestei suprafefe este
intins un cablu necesar ilumin6rii dioramei.
a) Determind lungimea laturii BC qtiind cd perimetrul triunghiului ABC este
egal cu 12 m.
b) ln dioramd se monteazdun altcablu, MN , unde M este mijlocul laturii [BC]
gi N este mijlocul laturii [AB]. gtiind cd lungimea segmentului tAMl este egali
cu jumdtate din lungimea segmentului [BC], demonstreazd cI MN ll AC .
6. Gridina Botanic[ colaboreazd" cu o qcoal[
din Iaqi pentru ca elevii s[ studieze
plante qi sE ajute la activitd[i de cercetare.
Lt'ngd lacul din Grddina Botanic[ este
amenajat un lot experimental. Echipa
de elevi care se ocup[ de amenajarea
acestuia iEi organizeazd activitatea pe un
teren ABCD, cu AB ll CO, reprezentat
schematic in figura aldturatd. Terenul este
format din triunghiul echilateral ABD si
din triunghiul BbD dreptunghic in C cu
ipotenuza BD :100 m.
,rt
a) Elevii hotirdsc si delimiteze zona
ABD. Calculeazd perimetrul triunghiului ABD.
b) Elevii impart zona ABD in dou5 pdr{i trasdnd segmentul [BE], unde E
este mijlocul laturii [AD]. Demonstreazd cd triunghiurile ABE ;i DBC sunt
congruente.
(Evaluare Na1ionald, clasa a VI-a, 2014)
Matematicd pefltru clasa a VI-a. Exercilii qi. nrobleme

*
-
l. Ajunqi in Parcul Natural Comana, elevii
au primit o hart6 a traseelor turistice,
a locurilor de popas, a punctelor de
observare a pis[rilor, dar qi informalii
despre vremea din sdpt[m6na respectivi.
Locurile de popas de pe traseul turistic
parcurs de elevi sunt reprezentate in ,l
schila aldtwatd prin punctele A , B ,
C, D qi E . Pe schi{[, puncteleA, B qi
C sunt coliniare, <BAE qi <BCD sunt
unghiuri drepte, AB : CD : 3cm Si
BC:AE:5cm.
a) Calculeazd lungimea segmentului AC .
b) Se corisiderd punctul M , mijlocul segmentului [DE]. Determind m6sura

unghiului DBM .
8. Printre programele educalional e organizate
de administrafia Parcului Nalional Domogled -
fi{ L
Valea Cernei sunt incluse qi excursiile. Elevii
au primit o hart[ a traseelor furistice, a locurilor
de popas qi a punctelor de observare a speciilor
protejate. Locurile de popas de pe traseul
turistic parcurs de elevi sunt reprezentate
in schila al5;tluratd, prin punctele A, B, C,
M qi N . Pe schi1d, punctele M, A qi N sunt ******* s
coliniare, <(AMB Ei <ANC sunt unghiuri drepte, .&
AM = NC : 4cm qi AN : MB : 5cm .
a) Calculeazl lungimea segmentului tIUNl.
b) Pe latura BC se considerd punctul D astfel
incdt ADI BC . Determind mSsura unghiutrui
BAD .
fi# &
(Evaluare Nationald, clasa a VI-a, 2017)
.dgle.
cuni,olul Vl. Proprietali ale triunghiurilor
ffi
Teste de evaluare -
Testul L
NotI: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord[ 10 puncte din oficiu.

f . intr-un triunghi isoscel, un unghi de labazd are mdsura de 42". Ce mdsur[ are
celilalt unghi de labaza triunghiului? 5p
2. O median[ a unui triunghi echilateral are lungimea de 6 cm. Aflali suma

misurilor tuturor medianelor acelui triunghi. 5p
l. Un triunghi dreptunghic are un unghi cu misura de 35'. Aflali m[sura celuilalt

unghi ascufit. 5P
4.Un unghi exterior al unui triunghi dreptunghic are misura de 110'. Aflali
m[surile unghiurilor asculite ale triunghiului. 5p
g. Triunghiul ABC are m(<B): 45o, m(<A): 105o. Se duce ?n6lfimea lADl. Dacit
BD:4 cm, si se afle AC. 10p
6.Un triunghi echilateral qi un triunghi isoscel au perimetrele egale. Lattra

triunghiului echilateral are lungimea de 8 cm, iar baza triunghiului isoscel
are lungimea de 10 cm. Afla{i lungimea uneia dintre laturile congruente ale
triunghiului isoscel. 10P
J.M5surile unghiurilor triunghiului ABC sunt direct proporfionale cu 3, 7 qi,

respectiv, 8. Aflafi m[surile unghiurilor triunghiului. 20p
t. Fie lADl indllimea in A,AB C isoscel (lABl : Vq\ Dac[ perimetrul triunghiului
ABC este de 48 cm, iar perimetrul triunghiului ABD este de 32 cm, afla[i
lungimea indllimii [,4D]. 20P
i. Dac[ lADl este inil{imea din A a unui triunghi dreptunghic ABC, cu ipotenuza
tBQ qi m(<C): 30o, demonstrali cL CD:3'BD. 10p

lW
Testul 2
Notr: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordd r0 puncte din oflciu.
I.Precizafi natura triunghiului ABC, care are m(<B):37" qi m(<C):53.. 10p

2.o linie mijlocie intr-un triunghi echilateral are lungimea de I2 cm. Aflati
perimetrul triunghiului 10p
]. in triunghiul isoscel ABC, avem m(<B) : 4.m(<e.Aflafi mdsurile unghiurilor
triunghiului. 20p
4.Se dd LABC echilateral, in care se duce indllimea IAD). Din 1), se duc
perpendicularele lDl,4l qi IDM pe laturile VBI qi, respectiv,
lAe. Ardtati cd,
MD + DN - AD. 20p
5. Peritnetrul unui triunghi isoscel este de 56 cm. Aflali misurile laturilor, dac5
acestea sunt direct proportionale cu numerele 2,2 qi, respectiv, 3. 20p
6.intr-un tr:iunghi isoscel, suplementul unui unghi are mdsura d,e 123o. Afla{i
mdsurile unghiurilor triunghiului. 10p
('apirolul VL Proprierari ale rriunghiurilor

ffi
Subiecte pentru tezil. Semestrul I
Varianta L
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordi 10 puncte din oficiu.

Timpul de lucru efectiv este de 50 de minute.
Subiectul I. Scriefi doar rlspunsurile. (30 puncte)
I'.Precizali valoarea de adev[r a propozifiilor:
a) Num[rul 19 este numir prim. (...) 3p
b) Suma mdsurilor unghiurilor in jurul unui punct este 270'. (...) 3p
2. Calculali:
o, 3- I-
^' 14 3p
i-...
b)+ ?: 3p
cr21+
JJ
e: 3p
3.Dacd rn(<AOB): l6' qi (OP este bisectoarea unghiului AOB, atunct'.
a) m(<AOP): ...' 3p
b) m5sura suplementului unghiului AOB este de ...o 3p
c) m[sura complementului unghiului AOB are m[sura de ..." 3p
4. TransformAnd numIrul 0,(7) in fraclie ordinarb, oblinem ... 3p
5. Rezultatul calculului 38o 18'+ 14"33' este ... 3p
Subiectul al ll-lea. Scrieli rezolvdrile complete. (30 puncte)

L. Calculati c.m.m.d.c. si c.m.m.m.c al numerelor 360 si 450. 1op
2. Determinafi numerele naturale prime a, b qi c, astfel incdt 5a+ b+3c : 32.
lop
3. Determinali cel mai mic num[r natural care impdrlit, pe r6nd, la numerele l2;
20 qi 30, d[, de fiecare dat[, cAturi nenule qi restul 3. 1op
Subiectul al III-lea. Scriefi rezolvlrile complete. (30 de puncte)

I. Desenafi un unghi drept. 5p
2.Fie punctele A, B, C coliniare in aceastl ordine, astfelinci.I AC: 2,8 dm qi
AB : l0 cm. Dacd D este mijlocul segmentului IAB), determinali lungimile
segmentelor BC, AD qi CD. lop
3. Fie unghiurile AOB qi BOC adiacente suplementare, astfel incAt m(<AOB) :
Sn(<BOQ, semidreapta [OD este opusi semidreptei lOB, iar (OE bisectoarea
{AOB. Deterr.ninafi:
a) mlsurile unghiurilor AOB qi BOC; 5p
b) mdsura unghiului EOC; 5p
c) mdsurile unghiurilor AOD qi EOD. 5p
Matematicd pentru clasa a Vl-a. Exercilii qi probleme M
qffiiv
Yarianta 2 -
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordd 10 puncte din oficiu.
rlspunsurile.
*;1ffiil:Il:ffii:Hf_j"1.:T
Subiectul I. Scrieli doar (55 puncte)
:i
c) Numerele naturale de forma Nx , Z sunt ... 5p
2. a) Descompunerea in factori primi a numdrului natural 4g este ... 5p
b) Dac[ (a, b) : 3 qi la, b): 30 produsul numerelor naturale a qi b este ... 5p
c) Transform6nd 0,6 sub formd de fracfie ireductibilb, oblinem ... 5p
3. a) Dintre fracliile 3 U, 3, mai mare este fracfia ... 5p
b) Dacd M este mijlocul segmentului lABl ;i AB : 12 cm, atunci lungimea
segmentului IAM este ... cm. 5p
c) Calculdnd 35"24'30" + 14o35'30", oblinem ...5p 5p
4. a) Fie unghiul AOB, astfel incdt m(<AOB) : 34" .$tiind ci (OM este bisectoarea
<AOB, mlsura unghiului AOM este ... 5p
b) Perimetrul unui triunghi echilateral care are lungimea unei laturi de 14 cm
este ... cm. 5p
Subiectul al II-Iea. Scrieji rezolvdrile complete. (35 puncte)

I. a) Calculali c.m.m.d.c. si c"m.m.m.c. al numerelor 36 gi 40. 5p
b) Ardtali cd 5 I (35a +- 15b + I 0c). 5p
c) Afla{i numerele a qi b,Etiind cb suma lor este 184, a < b qi (.q, b') :46. 5p
2. Calculaji:
") il 56
(*-' 5p
o) [(+ .1)
*. + : 0.2] : o.rrr 5p
!. in flgura de mai jos se Etie cd nd<Aoe: 90o. Caiculali rndsura unghiului loB
si mdsura unghiului determinat de bisectoarele unghiurilor AoB gi BoC. 5p
4. jurul unui punct, av6nd rn[surile exprimate prin

Se considerd qase unghiuri in
numere naturale impare consecutive. Aflali m[surile lor. 5p
tub,.",e Pentru tezd. Semestrul I

&
-
Subiecte pentru tezil. Semestrul al ll-lea
Varianta 1
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord[ 10 puncte din oficiu.

Subiectul I. Scriefi r6spunsurile complete. (60 puncte)
a. a) Valoarea numdrului a : - 7 + (-5) '(-9 + 7) este egald cu ...;
b) Dintre numerele -73 qi -37, este mai mare numdrul ...;
c)Dacd a:2Eib-c: l-5l,atunci a'b-a'c: -... 15p
2. a) in figura de mai jos, dreptele a qi b sunt paralele. Valoarea num[rului x
este egal[ cu ...;
b) lJn triunghi ABC are doud unghiuri cu mdsurile de 76o ;i, respectiv, 45'.
Misura celuilalt unghi este egal6 cu ^ . .;
c) in triunghiul lBC, medianele lBlv+ gi iC 'l se intersecteazd in G,
Ue(lC) Ei l/e (lB). Dacd GN[:6 cm, atunci BM: .... 15p
3.Seddmullimea: A: lxezl-4 < r < +l'}

a) Elementele mullimii ,4 sunt: ...i
b) Suma numerelor din mullimea I este egal6 cu: .... 15p
kg
{. a) Din 36 kg de grdu se ob{in 30 kg de 1lina. Pentru a obline 270 de
fEini sunt necesare ... kg de grAu;
) Termenul necunoscut din propor'1i,
: este .l
b
f 'ri
..
c) Prelul unei carli este de 15 lei. Dr,rpd un timp, preful se scumpeqte cu I0%.
Noul pre! al cA4ii este de ..." 15P
Subiectul al Il-lea. Scrieti rezolvdrile complete. (30 de puncte)

I.Numerele x, .y, z sunt direct proporlionale cu 2, 5 qi 9.
a) Cdt la sutd din,r, rePrezintd r?
b) Daci 2x -r 3y + 4z:110, sd se determine x, v, z" 15p
2. Fie triunghiul ABC qi &{ l/ mijloacele laturilor lABf, respectiv, [lQ. Prelungim
segmentul [,4,fA/] cu segrnentul [1/P]. astfel incdt [,ll14! = [1/P]. Demonstrali c6:
a) LANM = ACA?;
b) dreptele ,4,fN si BC sunt paralele:
c) dacd BC: 4,8 cm, aflali lungimea segmentului lLINl. 15p
Matematicf, pentru clasa a VI-a. Exercilii qi probleme

ffi
-
Varianta 2
'loate subiectele sr:nt obligatorii. Se acordd
l0 puncte din oflciu.
Subiectul I. Scriefi rispunsurile complete. (60 puncte)

L. a) (-'l) + I :
b)s.(-1): .;
c) G4)2: .... 15p
2" a) 20% din 100 este "..;
b) un dreptunghi are lungimea de l5 cm gi lrlimea de g cm. valoarea raporlului
format din ldlimea qi lungimea dreptunghiului este ...;
c) Valoarea termenului x din propor! iu : este r : . . ..
t t l5p
3. a) N4f,sura unui unghi al unui triunghi echilateral este de ...o;
b) IJnghiurile ascutite ale unui triunghi dreptunghic sunt .. .;
c) Unghiurile de labazaunui triunghi isoscel sunt ....
15p
4. a) Dacd un unghi exterior al unui triunghi are mdsura de 95", atunci unghiul
interior adiacent cu el are mdsura de ...o.
b) Un triunghi dreptunghic are un unghi cu mdsura de 60o qi lungimea catetei
al5turate de 4 cm. Atunci, lungimea ipotenuzei este de ... cm;
c) Un triunghi are doud unghiuri cu misurile de25" gi 65.. Triunghiul este... . I5p
subiectul al Il-lea. Scriefi rezolvdrile complete. (30 de puncte)

r.a)Aflali numerele q, b, c care sunt directproporlionale cu numerele 1,2 si 3
si a cdror sumd este 36.
b) Pentru a terrnina o lucrare, 6 muncitori |ucreazd, lc zile. Dacd ar lucra 5
muncitori, in cAt timp ar termina lucrarea ? lop
2. Efectua{i exerciliile:
a) 14 -3 [(-1),, ( 6) - (-2)r.s] : (-2);
b) (7 -5 + 3 + t2 + 3 - 6).(-2 - 4 + t4_ s_ 3 ). lop
3. LIn triunghi ABC are m(<BAD): 30o, unde D este mijlocul laturii [BQ. gtiind
cd lADl este indllime a triunghiulfi ABC, se cere:
a) natura LABC;
b) perimetrul triunghiului, daci BD : 16 cm. lop
xdSSA&.. ,.
,%mp 5ubtecle penrru teza. Semestrul al Il_lea
rif.$rytl'l'
Probleme pentru pregfltirea concursurilor
Algebrl
I. Preltrl unui stilou se ieftineqte crqoh, apoi noul pre! se scumpegte cup0,6. SI
se determine numerele naturale nenule p $i q,4 < 100, stiind cI stiloul are
acelaqi pre! ca la inceput.
o.Il,{, 2000, Alha

2. Fie -t, 1i z numere intregi nenule gi A:.n.+z ..y" z"'*1 , B: xn ' ,n2 ' ,rt+3 . Aratafi
c5 numerele A qi B au acelaqi semn.
OJI,I, 2000, Ddm brt,itu
3. Se dau numerele a:7 '3n+2 si 6:20'3". Afla(i restul impdrtirii lui a tra b.
4. Numerele prime a, b, c verificd rela{ia ab + bc + ca * 81.

a) Sd se arate c6 numerele a, b, c nu pot fi egale;
b) Dacd Ba : b f c, si se afle numerele.
Dori.n Lint- Deva
!e Aflali numr rut ab,qtiind ci (@+4)' 'ott:tstz.

(b. Rezolvali ecualia 2' * 2'+1 : 48.
7. Rezolvati in Z ec:ua[ia'. x' - 3x : 4 + 1557.

E. Ar[tafi cd. dacd numerele intregi a, b, c sunt proporfionale cu 2, 3 9i, respectiv,
6, atunci ab + bc * ca este pdtrat perfect.
9. Aratali ca. daca +:

oh +.
crJ'
atunci otnd se divide cu 167.
Io. Determ inati n prirn" daca ,, :4:+.

ab-15
II. Determinali mLrl{irnea A- {n e Nln-x5 * 5', r e N}.
12. Fie a,b,c eN*, astfel incAt numer
$,5 , # sunt naturale.
a3 +-b-?-+ c3
"1",
Calculali .
I.3. C0te numere prime, imp[rfite la inversele 1or, dau un rezultat c1e trei cifre?
14. Determinali numerele naturale a, b, c, direct propor{ionale cu 3, 4 qi 6, astl'el
incat$+f+]rI
I,5.Determinali restul imp6r{irii num[rului 55" cu numdrul 39. unde n e l].
t'6. Determinali cuburile perfecte de forma abc, astfel incAt. dacd se elimini una
dintre cifre, se obline un pltrat perfect.
a7. Determina{i cel mai mic cub perfect care se poate scrie ca sumd a 10 numere
naturale consecutive.
Matematici pentru clasa a VI-a. Exercitii qi probleme ffi

1i#&;t.
-
IE. Detenninati nuneerele de forma ctb, daclt
* : a+b+ l.
Ig. Determinali nunrerele de forma ab. daca rf - n.
20. Daca
#i - * : o+ b,calculafi tlt###A
2r. Determinari mutrim ea A :
{to. tlt #, =
;!, a. b c t r*}.
12. Se dau numerele naturale q, b, c. Sd se afle valoarea maximd a expresiei:
12l r-{.dacd
it' 0+b+c
F
23. Determinati numerele naturale nenule a, b, c, astfel incAt
2a _ 3b _:4c
2ta-31b-4*'
oJt{, 1999, Dof
24" Rezolv ali in Z" ecuatia: 0-r(1, + O,y(x):0, (3 ) .
OJM, 1999, Galali

25. sa se determi,e cdte numere de forma abc auproprietatea a!, :-bg
a+b b+c'
26. Care sunt ultimele trei cifre ale numdrului: n : 7
71
- 7
t6 +j 75 _ J i1)
27. Determinati cilrele a, b. c. dacir ,*
5:
28. Detertnina{i restul impdr{irii numdlrlui n : 32013 + 32014 + 32015 la 2g.
2p.Comparati numerete A : B: n efr.
#;$i #
3o. Ardtali c5, oricare ar fl numerele naturale x, _y qi z, diferite de zero, este
imposibilS relafia 2xy + Jy7 * 4xz : l\xyz.
Geometrie
r,.Se considerd unghiul AoB, iar (oM, (oN, (op qi {oe sunt bisectoarele
unghitrrilor A OB " MOB , NOE si pOB . Dac,a m(<NOe) : 33" 1g,, sI se determine
m(<;1OB)^ A
2. Se db &4DF echilateral. Fie B e (lD qi Ce (lF, astfel
incAt segmentele AD qi DB sa fle proporlionale
cu numerele 3 qi 9, iar segmentele E4 qi FC sa fle
proporlionale cu 2 qi 4. $tiind cd, BC : 4 cm, iar
perinretrul trir-rnghiului ABC este egal cu lB cm,
calculali perimetrul triunghiului lDF. B
OLM, 1999, Bucuresti

3. Fie a, b, c trei drepte distincte, concurente in O.
a) kina[i cI cel pufin unul dintre unghiurile
formate'in jurul puncfului O are mdsura mai
mare sau cel pulin egal6 cu 60.;
b) Dovedili cd nu pot exista, printre aceste
unghiuri din jurul p,nctului o, mai mult de doud unghiuri drepte.
Probleme pentru pregitirea concursurilor
-
4. Doui dintre lungimile laturilor unui triunghi isoscel sunt invers propo(ionale
cu numorele 5 qi2, iar perimetrul triunghiului este egal cu 18 cm. Aflafi cdt
la sutd reprezintd lungimea laturii mai mici din lungimea laturii mai mari.
lo Fie unghiul alungit AOB. in acelaqi semiplan, mdrginit de dreapta AB, se
consideri semidreptele [Ox qi lOy, astfelincdt (Ox este bisectoarea unghiului
AOy, tar n(<AOr') este cu 24o mai mare decdt m(<BOv).Aflati,Cr4Ssurile
unghiurilor AOy qi BOx.
6. in LABC, cu m(<A): 60" gi m(<B): 70", se
considerd punctele De(BC) qi Ee(AC), astfel incdt
m(<CEB) - m(<BDA'): 90", precum qi bisectoarea (CF
a unghiului BCA, Fe(AB). Dreptele AD, BE si CF se
intersecteazd doud c6te doud, form6nd un triunghi. Sd
se determine unghiurile acestui triunghi. A
7. Pe laturile lOx qilOy ale unghiului obtuz

xOy, se iau punctele l, respectiv, B,
astfel incAt OA 6 cm ;i OB : 3 cm.
:
Mediatoarele segmentelor lOAl qi [OB]
se intersecteazd. in M.
a) S5 se compare segmentele MA qi MB;
b) Dacd MO :8 cm, sd se calculeze perimetrul patrulaterului AOts h:[.
A
t. in N4BC,cu rn(B):90", se considerd bisectoarea
unghiului ABC gi perpendiculara din ,4 pe
aceastd bisectoare, care intersecteazd BC in
D. $tiind cd perpendicularele in ,4 pe AD qi
in B pe BD se intersecteazd in M, iar
perpendicularele in D pe AD gi in B pe lB se B
intersecte azd in Iy', demonstra!i cE
[M,1) = [tVD] qi IMD) = lAN.
9. Se d[ A4BC (IAA]= tlC) qi punctele

M=(AB\,1'/e(AQ, astfel incdt IBM= [Cn!. Pe
semidreapta [Bl/ se considerd punctul P, astfel
inc6t :
[lB] IAP), iar pe semidreapta iAP
punctul Q, astfel l,AM - lQ|Demonstrali c[
BP: CM + CQ.
ao. injurul unui punct O, sunt 27 de unghiuri care

au m[surile exprimate prin numere naturale
nenule.
Matematic[ pentru clasa a VI-a. Exerciiii gi probleme &

a) Ardtali cr cel pufin doud dintre cele 27 de unghiuri sunt congruente;
b) Ar[tali c[ existr cel pulin doud unghiuri dintre cele 27.ur" u, m5sura cle cel
pulin 13".
Mircea Fianu
I'I. Fie LABC, unde AB : c qi AC : b, b > c.
Se duce mediatoarea laturii [BC] care intersecteaz[
latura lACl in D. Afla{i perimetrul LABD.
B
t2.in LABc,mdsura unghiului ? este de g0o, iar
;t'i'#:13*1Y,TTl::fl ,::,t"^:""'"::maimaredecdtcomplementurunghiurui
C. Aflali mdsurile unghiurilor B qi C.
rt. Se LABC (VB) = Vq).Din D (mijlocul lui
dd,
pQ) se duce paralela la AB. care interse cteazd BC in
E ;i bisectoarea unghiului B in F'. Demonstrati c[:
a) ADEC qi LADE sunt isoscele:
b) ABEF este isoscel.
I4.Se consider6 /ABC, avAnd m(<CBA) : 40" qi

m(<CAB): 130o. Mediatoarea lui [Bfl taie AC in D si AB in E.
a) Calcula{i m(<DBA);
b) Calculali rn(<ECA');
c) Demonstrali cd L4DE este isoscel.
,
15. in AABC dreptunghic, avand ipotenuza [lc], se prelungeEte mediana

cu segmentul lMEl = lAM.
lAl[l
a) Demonstrali cd, BE ll AC;
b) Demonstrali cd, EC LBC.
t6.in LABC, av6nd m(<CBA): 70" qi m(.<BAC) - g0o, se noteazd D piciorul
indllimii din A pe [Be.
a) Arita{i cd2AD- AC:
b) Paralela prin C la AB gi dreapta -4D sunt concure,te in E. calculafi *{<CEA).
17. in L4BC dreptunghic, av6nd catetele kBl qi [.,4e, bisectoarea unghi ului BAC
gi perpendiculara in B pe AB sunt concure nte in e. Demonstrat i ca ll4: lBel.
lrobleme pentru preg[tirea concursurilor

ffi
It. in LABC isoscel, av6nd m(<B): 140o, perpendicularain B pe AB intersecteazI
AC itt E. Ardtati cd mlsurile unghiurilor BCE, EBC qi BEC sunt direct
proporlionale ct2,5 Ei, respectiv, 11.
19. Fie MBC isoscel, in care m(<B) + m(<C) : 72. Ducem dreapta d paraleld
prin C la AB Ei notlm cu Mpiciorul perpendicularei din B pe d.
a) Calculali m(<CBI[);
b) Demonstrali cd (CB este bisectoarea unghiulrri ACM.
20. Se dd MBC dreptunghic in I qi m(,rB): 50o. Demonstrafi ci bisectoarea

unghiului A este bisectoare gi pentru unghiul format de indllimea qi mediana
duse din l.
2a.in triunghiul ABC, (BB'qi (CC'sunt bisectoare, BB'iCC' : {1}. Dacd

m(<BIQ: 115", determina{i mdsura unghiului I al triunghiului.
Olimpiada Satelor Sdtmdrene, 2014
22.1n triunghiul ascufitunghic ABC, ducem

AD LBC, De(BQ qi notdm cu Mmijlocul laturii
IBQ. $tiind cil m(<B):2'm(<Q, demonstrafi
cd AB :2'DM.
Concursul ,,Sever Aurel Groze", 2014

B
DM
23.Fie LABC (lABl: lACl), unde [,8,8'] 9i [CC\ sunt mediane. Dacd
BB'aCC' : {G} gi m(<C):75o, calculali m(<BAQ.

ffi
-
24.Fie MBC, unde m(<B): 60" $i m(<A):75o.
Din E (mijlocul laturii IACD, se duce
perpendiculara pe AC care intersecteazd
latlra IBQ in D qi dreapta AB inF. gtiind c[
AC: 12 cm, calculafi DE qi m(<FCD).
25. in triunghiul ABC, M qi l/ sunt mijloacele

F
laturilor lABl q1lAQ, iar De(Be. gtiind c6
E gi F sunt simetricele lui D fald de punctele M qi ll:
a) Arltali cd AF ll DC;
b) Demonstra[i cd punctele E, A, F sunt coliniare:
c) Calculali valoarea raportului
ff;
d) Determinali pozilia punctului D pe BC, astfer incdt L4BC Ei ADEF sd fie
congruente.
Conctrrcul ,,Marian larind", 201,tr
F
26. Fie MBC, at. AB < AC. Fie D mijlocul lui (BC). perpendiculara din D pe
bisectoarea (AN a unghiului BAC intersecteazd dreptele AB qi AC tn puncte:le
E qi F. Paralela prin c la dreapta AB intersecteazd dreapta EF in punctul p.
Demonstra{i c6:
a) IAE)= lA4;
b) lCFl = [cP];
c) LBED = LCPD.
- Concursul ,,Marian !arind',, 2014 -/

^ triunghiul
27.1n ABC dreptunghic in A, ducembisectoarea (cE, E=AB, indlfimea
AF, FeBC qi EMLBC, Me BC. Notim N interseclia dreptelor cE qi AF.
Arstali cd MN ll AB.
Concursul ,,Leon Birnbaum", 2014
f.off"-e pentru pregltirea concursurilor

#
2t. Se dd unghiul alungit AOB qi punctele C, D, sifitate ?n semiplane opuse fa!6 -
de dreapta AB, astfelincdt m(<COD) 80". :
a) Dacd (ON este bisectoarea <AOC, (OM este bisectoarea <BOD qi
m(<BOQ: 140"1530", calculafi m[sura <MON;
b) Daci IOE este semidreapta opusS semidreptei lOD, calcl'ilali misura <BOE.
sGMl2/2013
.c E -
29. Fie N4BC, unde (AA' gi (BB'sunt bisectoarcle <A qi, respectiv, <8, A'e(BQ
qi B'e(AQ. Paralela prin B la AC intersecteazd AA' in lv[, iar paralela prin A
la BB'intersecteazb BC in -Ay'. Demonstrati cd:
a) ABAM este isoscel;
b) tMBl = [,VB].
30. Se considerd triunghiul isoscel ABC, cu

lABl = pQ. Fie BB' I AC; B' e(AQ qi CC' LAB,
C'e(AB). Perpendicularele in B qi C pe BC
intersecteazd CC', respectiy, BB', in N qi M.
a) Sb se arate cI [BA\ = lchl; nr
b) Dacd P este mijlocul segmentului
lB'C1, R este mijlocui lui lBq, iar
{Q}: BB'nCC',sd se arate cdpunctele A, P, Q, B
R sunt coliniare.
Concursul,,Eugen lonescu", 2009
Matematicd pentru clasa a VI-a. Exercitii Si nrobleme

&

2.matematica Exercitii Si Probleme Clasa 6 (Editura Booklet) PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2.matematica Exercitii Si Probleme Clasa 6 (Editura Booklet) PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste initiale

Matematic[ pentru clasa a VI-a. Exercilii qi probleme

Subiectul I. Scrieli r6spunsul corect. (45 de puncte)

Subiectul I. Scrieli r[spunsul corect. (45 de puncte)

g. Fracfia este echivalent[ cu fraclia daca a este egal cu:

Subiectul al Il-lea. Scrieti rezolvdrile complete. (45 de puncte)

r. Calcula{i: 30+ 3+32+33+34. 9p

Matematic6 pentru clasa a VI-a. Exerci{ii qi probleme

Nota(ii: Se noteazd cu N : {0, 1,2, ..., n, ...\ mullimea numerelor naturale.

Observa(ia 1: Pe N operaliile de adunare qi inmullire sunt intotdeauna definitc,

Clasificare: Operaliile se clasificd astfel:

lleguli: Ordinea efectudrii operaliilor: mai int6i se efectueazd operaliile de

0bserva(ia 4: DacE un exerciliu con{ine qi paranteze, int6i se efectueaz/a parantezr:le

Matematici pentru clasa a VI-a. Exercilii probleme

e) 27 5 '.52 + 3s . 22 122 f) 360720: 3 :23 +2580 -43 . 52

6. Determinali numdrul natural x, care verificd relalia:

Matematicd penrru clasa a VI-a. Exercitii qi probleme

Froprieti{i: f. inmullirea puterilor care au aceeaqi bazS

3. Puterea unei puteri (a^)' : a*'"; a€N*, rz, ne N.

Exermple: , Comparali numerele 416 si 8rr.

k) 9r. 9e.9e-9e.9e; l) Z'Zz '23 ' ...'22014'

Capitolul L Numere naturale

Matematic6 penku clasa a VI-a. Exercilii

b) .3t1a '12s18 . _3t01_20]

. .31\2.{211. 3r013-421 15a)6:(53)8.

12. Compara{i numerele'. 466, 844, 6422.

14. Se daunumerele a:243_242_24'$i b:32a.Cate dintre ele este mai mare?

a) [(32)4'(::;:rz :324 '3; b) [(5''53'56) :(52'52 '56)]5 :252;

.) [(r' +23 + .. *r') +

I,6. Se se determine a, b, c, d, e,f, astfel incAt: aooo : bcdef"

a7. Determinafi xeN, astfel inc6t f'+ : 26244.

Ii. Determina[i a, b, c cifre zecimale, astfel inc6t ,bc: sG+|1c.

20. Determinali restul impSrlirii numbrului 32005 + 320061 32007 la 244.

Defini,tie Un numlr natural se numeEte pitrat perfect dacd se poate scrie ca

Matematic5 pentru clasa a Vl-a. Exercilii qi probleme ffi

Notatic: LJltima cifrd (cifra ttnitdlilor) a numarului natural a se noteaz[: L/(a).

0bse n,a(ie: Dacd ultirna cifrd a numdrului a este n, atunci Lr@): n.

RemarcS: Observdm cd U(.211 - 2; U(.2?) - \ Lr(23): 8; t{2a) : 6; Lr(2s) - 2

Exemple: 1. Determina{i ultima cifri a numdrului 220i3.

2. Demonstra{i cd numdrul 12:os-p7s03 se divide cu 5.

3. Arata{i cI num[rul a:3251+1.2.3.....257 nu poate fi pdtrat

2. Determinali ultima cifuL a numdrului 9721.

{. Determinali ultima cifrd a numirului l787se.

16. Determina{i ultima cifrd a num6rului 3r '3r'33 . ... . 3 r23.

Matematici pentru clasa a VI-a. Exercilii gi probleme

I. Calculali: 12e + 0ro + 50 + 23.

2. Calculali'. 42".23 +(35)10 ' 34e-250+025.

!.Efectuali: 10' {42' 46 :4s--3'17'7t 17t (52)s:58 3l}.

r.. Calculali: J + 15 + 5r + 32.

2. Calcula{i: 3' 32' 33' 34: 3e+(112)s : I lr0+52.

3. Efectuati: 104 : {122 :36+4.172 52+23.25 : (22)41}.

4.Determina{i valorile lui x, pentru care: 3': 81.

J. Aflali ultima cifr6 a numdrului: 12.002_ 62001 ' 52000. 112003.

Divizor: Un numdr natural 6 este un divizor al numirului natural a. datd

Aflim: Orice numdr natural m se divide cu tr si m) cate se numesc divizori

izJ Mullimea rnultiplilor lui a se noteazi cu Mo.

Matematicd pentru clasa a VI-a. Exercilii Ei probleme

5.Sun-ia de 23215 de lei se plSteqte cu bancnote de 5 lei, l0 lei, 50 de lei. Care

ffi Capitolul I. Numere naturale

Alte criterii de divizibilitate (.Extindere)

Criteriul de divizibilitate cu 10"

I' . Care dintre urmdtoarele numere 342, 1246, 571,2013,223A04,3428, 12345,

2. Care sunt numerele divizibile cu 2, cuprinse intre 123 qi 131?

3. Puterea unei puteri (a^)' : a'"; a€N, rz, ne N.

11. Aflati a 235-a zecimaldu nurir.r),rrho\

^)i ?; * ?, .,3 ' #ur1t, *' ar