Răspândirea culturii naționale în Basarabia

Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia se referă la un amplu proces național și
social de emancipare de sub jugul țarist a locuitorilor de etnie română dintre Prut și Nistru.
Procesul de desnaționalizare și de rusificare forțată a Basarabiei promovat de țarism a întâmpinat o
rezistență puternică din partea populației locale majoritare. În ciuda faptului că țăranii basarabeni și-au
păstrat limba, obiceiurile, și au cultivat legendele; manifestările lor naționale erau destul de reduse ca
număr datorită faptului că erau ținuti departe de băncile școlilor, fiind în același timp terorizați de o poliție
omniprezentă și de o administrație rapace. Iată de ce, în perioada anilor 1905-1917, în Basarabia, ia
ampoare o mișcare națională, care era cauzată de trezirea conștiinței naționale.Momentul prielnic pentru a
începe aceste mișcări venise odată cu izbucnirea primei revoluții în Rusia, atunci când și mișcarea
națională a românilor din Basarabia a cunoscut primele ei succese importante. 
Primul pas fusese făcut în anul 1905,odată cu apariția periodicul „Basarabia” în limba latină.
Acest ziar este considerat unul dintre cele mai importante, deoarece el scotea la iveală toate
problemele, dar și doleanțele țăranilor care cereau: autonomia statului, introducerea limbii române în
justiție, învățământ, biserică și administrație, revigorarea sentimentului național. Totuși, acest ziar
nu fusese pe placul rușilor astfel, în 1907 apare ultimul număr al ziarului, care avea pe prima pagină
imprimatâ în întregime poezia „Deșteaptă-te române”, expresia care trebuia, în adevăratul sens al
cuvântului, să trezească românii.
Un alt ziar fusese „Moldoveanul”,care deasemenea cerea ca în școli să se învețe și românește,
„fiindcă limba strămoșească este pentru un neam ceea ce este pentru un om ''tata și maică sa”.Cu
toate acestea, „Moldoveanul” propovăduia o politică de conciliere apropiindu-se foarte mult de
vederile susținute de presa rusă din Basarabia. O luptă aprigă de idei s-a încins între „Basarabia” și
„Moldoveanul”, care, deși pe drumuri diferite, ambele tindeau spre un ideal comun: deșteptarea
neamului moldovenesc din Basarabia la o nouă viață politică, națională și culturală.
"Glasul Basarabiei", "Cuvânt Moldovenesc" au fost doar câteva dintre celelate publicații
apărute în Basarabia, care arătau "disperarea" românilor dintre Prut și Nistru cu privire la problema
deznaționalizării.
În cadrul acestor mișcări, numeroși reprezentanți ai intelectualității (în special scriitori) au
încercat să promoveze și mai mult sentimentul național. Printre cele mai importante personalități îi
evidențiem pe: Nicolae Casso, Alexandru Cotruță și Vasile Stroescu.
Nicolae Casso a fost un revoluționar român basarabean; a fost un aprig naționalist român, care a
încercat în 1863 să provoace o răscoală în Basarabia pentru a o scăpa de ocupația rusească. A fost
membru al societății literare „Junimea”.
Vasile Stroiescu  a fost un cărturar de frunte, susținător al învățământului școlar și om politic
român basarabean, filantrop și membru de onoare al Academiei Române, care a promovat cultura
națională și a neamului.
Cât despre Alexandru Cotruță, el este considerant cea mai proeminentă figură pe care a ridicat-
o cândva Basarabia. Epoca întroducerii în Basarabia a reformelor din anii 1860 e strâns legată de
numele lui Cotruță.Asigurarea vitelor de ciumă, spitalul de alienați, drumurile șoseluite, instrucția
publică, școlile agricole toate au luat naștere din inițiativa lui A.M.Cotruță.
În concluzie putem spune că mișcare de eliberare națională din Basarabia a reușit să "salveze"
tradițiile, istoria și limba română, iar conservarea acestor lucruri a permis românilor basarabeni și
transnistreni să înfrunte mai ușor politica represivă țaristă. Totodată, ea apropiat românii despărțiți
de Prut, prin înfăptuirea Unirii României cu Basarabiadin 1918.