Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A LE
IO N
Ț
I NA
AȚIE
U C
D
LE
GEOGRAFIE
R U
T E
IS
MIN
Octavian Mândruţ
GEOGRAFIE
ISBN: 978-606-94044-3-0
CORINT
C ORINT www.edituracorint.ro
MANUAL
PENTRU
CLASA
A V-A
CORINT
A LE
I O N
N AȚ
IE I
Ț
U CA
D
U LE
R
I ST E
MIN
GEOGRAFIE
Acestmanual
Acest manualeste esteproprietatea
proprietateaMinisterului
MinisteruluiEducației
EducațieiNaționale.
Naționale.
Acest manual este proprietatea Ministerului Educației Naționale.
Manualulșcolar
Manualul
Manualul școlaraaafost
școlar fostaprobat
fost aprobatprin
aprobat prinOrdinul
prin Ordinulministrului
Ordinul ministrului
ministrului educaţiei
educaţiei
educaţiei naţionale
naționale
naţionale nr.nr.4781
4781
nr. din13.10.2014,
5 din
265 13.10.2014,
din înînurma
03.10.2017, urma
în
evaluării,
evaluării, șiși este
este realizat
realizat înîn conformitate
conformitate cu
cu programa
programa școlară
școlară aprobată
aprobată prin
prin Ordinul
Ordinul ministrului
ministrului
urma evaluării, și este realizat în conformitate cu programa școlară aprobată prin OM nr. 3393 din 28.02.2017. educaţiei
educaţiei naţionale
naţionale
nr.nr.3418
3418din
din1919martie
Manualul
martie2013.
2013.
este distribuit elevilor în mod gratuit, atât în format tipărit, cât și în format digital, și este trans-
misibil timp este
Manualul
Manualul de patru
este ani școlari,
distribuit
distribuit elevilorîncepând
elevilorînînmod cu anul
modgratuit,
gratuit, școlar
atât
atât 2017–2018.
înînformat
format tipărit,cât
tipărit, câtșișiînînformat
formatdigital,
digital,șișieste
estetransmisibil
transmisibil
timp
timp de patru ani școlari,
de patru ani școlari,
Inspectoratul începând cu anul școlar 2014–2015.
începând cu anul școlar 2014–2015.
școlar ………………………………..………………………………………………………
Școala / Colegiul
Inspectoratul
Inspectoratul / Liceul
școlar
școlar ………………………………………………………………………………….
………………………………..………………………………………………………
………………………………..………………………………………………………
Școala/ /Colegiul
Școala Colegiul/ /Liceul
Liceul………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
ACESTMANUAL
ACEST MANUALAAFOST
FOSTFOLOSIT:
FOLOSIT:
Aspectulmanualului*
Aspectul manualului*
Anul
Anul Numeleelevului
Numele elevului Clasa Anul
Clasa Anulșcolar
școlar formattipărit
format tipărit formatdigital
format digital
lalaprimire
primire lalapredare
predare lalaprimire
primire lalapredare
predare
11
22
33
44
*Pentruprecizarea
*Pentru precizareaaspectului
aspectuluimanualului
manualuluisesevavafolosi
folosiunul
unuldintre
dintreurmătorii
următoriitermeni: nou,bun,
termeni:nou, bun,îngrijit,
îngrijit,neîngrijit,
neîngrijit,
deteriorat.
deteriorat.
Cadreledidactice
Cadrele didacticevorvorverifica
verificadacă
dacăinformațiile
informațiileînscrise
înscriseînîntabelul
tabelulde
demai
maisus
sussunt
suntcorecte.
corecte.
Eleviinu
Elevii nuvor
vorface
faceniciun
niciunfelfelde
deînsemnări
însemnăripepemanual.
manual.
116.111- numărul
116.111 - numărulde
detelefon
telefoneuropean
europeande
deasistenţă
asistenţăpentru
pentrucopii
copii
Datedespre
DATE
Date despreautoare:
DESPRE autoare:
AUTORI: Descrierea
DescriereaCIP
Descrierea CIP
CIP a Bibliotecii
a aBibliotecii
Bibliotecii Naţionale
Naţionale
Naţionale a aRomânieia României
României
Maria-Emilia
Maria-Emilia Goian– –profesor
Goian
Octavian Mândruţ – doctor profesordedelimba
limbaşişiliteratura
în geografie, literaturaromână,
cercetător română, Geografie:
GOIAN,MARIA
GOIAN, manual pentru clasa a V-a /
MARIA
grad
grad didactic
didactic I, autoare
I, autoare de manuale
de manuale şi auxiliare şcolare Comunicare
Comunicare
Octavian înînlimba
Mândruţ. limba română:manual
română:
- Bucureşti: manualpentru
pentruclasaclasaa aII-a
II-a/ /
ştiinţific principal I, cadru didacticşilaauxiliare şcolarede Vest
Universitatea GoianMaria-Emilia,
Goian Maria-Emilia,Minchevici
MincheviciLucia,
Lucia,Preda
PredaIulia.
Iulia.- Bucureşti:
- Bucureşti:
LuciaMinchevici
Lucia Minchevici– –profesor
profesordedelimba
limbaşişiliteratura
literaturaromână,
română,grad
grad Corint Logistic, 2017
„Vasile Goldiş” din Arad şi director al Centrului de Didactică CorintEducaţional,
Corint Educaţional,20142014
didacticI, I,Şcoala
didactic ŞcoalaGimnazială
Gimnazialănr.nr.194194din
dinBucureşti,
Bucureşti,autoare
autoaredede ISBN 978-606-94044-3-0
şiauxiliare
Educaţieşcolare
Permanentă al acesteia, autor de manuale 2 vol.
2 vol.
auxiliare şcolare ISBN978-606-8668-34-5
978-606-8668-34-5
şcolare (pentru
IuliaPreda clasele pentru
Preda– –profesor
profesor IV–XII),învăţământ
cursuri universitare,
primar,grad atlase,
graddidactic
didactic
ISBN
91 Semestrul
Iulia pentru învăţământ primar, Semestrul1 1- ISBN
- ISBN978-606-8668-35-2
978-606-8668-35-2
culegeri, lucrări din domeniul geografiei şi din domenii ale
I, I,Şcoala
ŞcoalaGimnazială
Gimnazială„Avram„AvramIancu”
Iancu”dindinBucureşti
Bucureşti
I. Minchevici,LuciaLucia
ştiinţelor educaţiei (curriculum, didactică). I. Minchevici,
II.II.Preda,
Preda,Iulia
Iulia
Referenţi:
Referenţi: Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate
REFERENŢI: Ileana-NarcisaȘtefănescu
Prof.dr.dr.Ileana-Narcisa Ștefănescu– –Centrul
CentrulJudeţean
372.46
372.46
Judeţeandede EDITURII CORINT LOGISTIC, parte componentă
Prof.
Conf. univ.
Asistenţă
Asistenţă dr. Cornel Faur,Ilfov
Psihopedagogică
Psihopedagogică Facultatea
Ilfov de Ştiinţe a GRUPULUI EDITORIAL CORINT.
Economice,
Prof. dr. Informatică
Mihaela Daniela şi Inginerie,
Cîrstea –Universitatea
Colegiul de
Economic
Prof. dr. Mihaela Daniela Cîrstea – Colegiul Economic „Virgil Vest
„Virgil Pentrucomenzi
Pentru comenzişişiinformaţii,
informaţii,contactaţi:
contactaţi:
„Vasile Goldiş” din
Madgearu”,Bucureşti Arad.
Bucureşti Pentru
GRUPUL
GRUPUL comenzi şi informaţii,
EDITORIAL
EDITORIAL CORINT
CORINT contactaţi:
Madgearu”,
Prof. Adrian Gavra, gradul didactic I, Colegiul Economic GRUPUL
DepartamentulEDITORIAL CORINT
deVânzări
Vânzări
Departamentul de
„Nicolae
Redactare: Titulescu” din Baia Mare, inspector școlar,
ElenaMunteanu
Munteanu Departamentul
Str.Mihai
MihaiEminescu de Vânzări
Eminescunr.nr.54A,
54A,sector
sector1,1,Bucureşti,
Bucureşti,cod
codpoştal
poştal
Redactare: Elena Str.
Str. Mihai Eminescu nr. 54A, sector 1, Bucureşti,
ISJ Maramureș.
Tehnoredactarecomputerizată:
Tehnoredactare computerizată:Andreea AndreeaApostol,
Apostol, 010517,
010517, Tel./Fax:
Tel./Fax: 021.319.47.97;
021.319.47.97; 021.319.48.20
021.319.48.20
cod poştal 010517. Tel./Fax: 021.319.47.97; 021.319.48.20
OlimpiaBolozan
Olimpia Bolozan Depozit
Depozit
Depozit
Grafica:Mihai
Redactare: Mihai IonuţGrăjdeanu
Geanina Grăjdeanu
Radu CaleaPlevnei
Calea Plevneinr.nr.145,
145,sector
sector6,6,Bucureşti,
Bucureşti, cod poştal 060012
Grafica: Ionuţ Calea Plevnei nr. 145, sector 6, Bucureşti,cod poştal 060012
Design copertă:
Tehnoredactare
Design Andreea Apostol
Apostol Dan Mihalache
computerizată:
copertă: Andreea Tel.:
Tel.: 021.310.15.30
021.310.15.30
cod poştal 060012. Tel.: 021.310.15.30
Design interior și copertă: Dan Mihalache E-mail:
E-mail: vanzari@edituracorint.ro
vanzari@edituracorint.ro
E-mail: vanzari@edituracorint.ro
Surse foto: Shutterstock Magazinul
Magazinul virtual:www.grupulcorint.ro
Magazin virtual:
virtual: www.grupulcorint.ro
www.edituracorint.ro
Toatedrepturile
Toate drepturileacestei
acesteilucrări
lucrărisunt
suntrezervate
rezervateEDITURII
EDITURIICORINT
CORINTEDUCAŢIONAL,
EDUCAŢIONAL,parte partecomponentă
componentăa aGRUPULUI
GRUPULUIEDITORIAL
EDITORIALCORINT.
CORINT.
Cuvânt-înainte
Dragi elevi, în acest an școlar, veți continua să des- formează relieful planetei), atmosfera, hidrosfera,
coperiți la Geografie alte lucruri interesante, de data biosfera și pedosfera (învelișul de soluri).
aceasta despre planeta noastră ca întreg, Terra – ele- Elementele, fenomenele și procesele din geosfere
mente de geografie fizică. sunt ordonate sub forma unor fâșii paralele între ele,
Ceea ce veți învăța se bazează pe cunoștințele numite zone naturale.
acumulate anterior la Științe ale naturii, la Geografie, Acestea cuprind întinderi mai mici, denumite pe-
precum și la alte discipline școlare, dar vor fi comple- isaje naturale.
tate cu lucruri foarte interesante pe care le veți afla la Pentru a învăța cu succes aceste lucruri noi, este
Biologie, Tehnologie, Istorie și Matematică. bine să studiați cele scrise în paginile următoare, să
Prin elementele de geografie fizică veți cunoaște vă informați suplimentar și să ascultați explicațiile
„portretul” planetei noastre, Terra. profesorului vostru.
Terra (Pământul) este o parte a Universului și se Totodată, prin parcurgerea acestor teme majore,
află în continuă mișcare. Cu ajutorul unor linii ima- veți realiza activități diverse, care vă vor asigura atin-
ginare trasate pe globul geografic, veți localiza feno- gerea unor competențe noi.
menele principale. Utilizând varianta digitală a manualului, veți ob-
Terra este organizată în structuri de formă sferică, serva elemente noi, unele așa cum se produc în reali-
denumite geosfere, având un centru comun, care este tate, și, cu ajutorul activităților interactive, veți reuși
și centrul planetei. să rezolvați cerințele solicitate.
Geosferele Terrei, care fac obiectul geografiei fizi- Studiind aceste elemente de geografie fizică, veți
ce, sunt: litosfera (îndeosebi scoarța ei externă, care înțelege mai bine lumea în care trăim.
Autorul
3
Cuvânt-înainte 3
Competenţe generale și specifice 6
Ghid de utilizare a manualului 7
Recapitulare și test inițial 8
LITOSFERA
• Caracteristici generale şi importanţă 36
• Structura internă a Terrei 38
• Relieful – Continente şi bazine oceanice 40
• Forme majore de relief 42
• Vulcanii şi cutremurele 44
• Aplicaţii practice – Relieful orizontului local.
Reguli de comportare şi măsuri de protecţie în cazul
producerii de fenomene şi procese în orizontul local 46
• Recapitulare şi evaluare 48
4
CUPRINS
ATMOSFERA
• Caracteristici generale și importanţă 50
• Elemente și fenomene meteorologice 52
• Vremea și clima 56
• Zonele climatice ale Terrei 58
• Influenţa climei asupra geosferelor 60
• Aplicaţii practice – Clima, vremea și activitatea umană în orizontul local.
Modalităţi de avertizare, reguli de comportare și măsuri de protecţie în cazul
producerii de fenomene extreme în orizontul local 62
• Recapitulare și evaluare 64
HIDROSFERA
• Caracteristici generale și importanţă 66
• Oceanul Planetar – componente și localizare. Dinamica apelor oceanice 68
• Apele continentale 70
• Gheţarii 72
• Aplicaţii practice – Apele din orizontul local. Resurse de apă potabilă.
Măsuri de protecţie a apelor. Modalităţi de avertizare,
reguli de comportare și măsuri de protecţie în cazul producerii
de fenomene extreme în orizontul local 74
• Recapitulare și evaluare 76
BIOSFERA ŞI SOLURILE
• Caracteristici generale și importanţă 78
• Plantele și animalele – repartiția lor geografică 80
• Solul – resursă a vieţii 84
• Aplicaţie practică – Protecţia plantelor, a animalelor și conservarea solului 86
• Recapitulare și evaluare 88
5
COMPETENȚE GENERALE
ȘI SPECIFICE
1. Prezentarea realității geografice, utilizând mijloace și
limbaje specifice
6
GHID DE UTILIZARE A MANUALULUI
MANUALUL CUPRINDE Simboluri folosite
varianta tipărită varianta digitală în varianta digitală
Rezolvă
Privește
Vizionează
Lecție
Titlul capitolului
Vocabular
Titlul lecţiei
Să ne amintim
Vom învăța despre
Activități
independente
Textul explicativ
Aplicații Rețineți
7
Recapitulare și test inițial
Recapitulare
La ȘTIINȚE ALE NATURII ați studiat trei teme • Principalele fenomene care au loc în natură sunt:
majore: Științele vieții, Științele Pământului și Știin- circuitul apei, formarea tipurilor de vreme, mișcările
țele fizicii. apelor oceanice și mișcările scoarței.
Pentru a învăța mai ușor la geografie, în clasa
a V-a, despre Terra – Elemente de geografie fizică, Științele fizicii
este util să ne reamintim principalele cunoștințe pe • Resursele naturale pot fi regenerabile, neregene-
care le-am dobândit la: rabile, epuizabile, inepuizabile etc.
• Între corpuri există mai multe tipuri de interacți-
Științele vieții uni: interacțiunea gravitațională, magnetică, electrică
• Principalele grupe de animale sunt: insectele, și de contact (frecarea).
păsările, amfibienii, reptilele și mamiferele. • Efectele interacțiunilor dintre corpuri sunt defor-
• Fiecare grupă de animale cuprinde mai multe marea și mișcarea.
specii. Ele sunt repartizate pe glob în funcție de con- • Principalele transformări ale materiei sunt: topi-
dițiile oferite de mediu și de posibilitățile de procu- rea, solidificarea, vaporizarea și condensarea.
rare a hranei.
• Modificări ale mediului duc la adaptări ale plan- La GEOGRAFIE ați învățat multe lucruri care vă
telor și animalelor. vor ajuta să înțelegeți geografia fizică.
• Adaptările sunt determinate de mai mulți factori, • După cum vă amintiți, geografia de clasa a IV-a
cum ar fi: abundența sau lipsa apei, temperaturile ridi- reprezintă o trecere de la localitatea natală la planetă,
cate sau coborâte, temperaturile negative și înghețul, traversând întinderi diferite: orizontul local, regiunea,
umiditatea ridicată sau coborâtă, altitudinea suprafe- țara, continentul, planeta ca întreg, ajungând la Siste-
ței terestre, mediul în care sunt situate (oceane, mări, mul Solar.
lacuri, râuri, bălți, mlaștini), vânt, mișcările apei etc. • Orizontul local reprezintă spațiul care ne încon-
• Plantele și animalele trăiesc în comunități care joară, cu toate elementele sale: formă, întindere, relief,
formează ecosisteme. climă, ape, vegetație, resurse, activități ale oamenilor.
• Procesul de fotosinteză, care are loc în frunzele Aceste componente se întâlnesc peste tot, de la un te-
plantelor, determină formarea substanțelor organice ritoriu foarte mic la dimensiunile planetei.
pe Terra și existența biosferei. • Țara noastră și continentul în care este situată,
Europa, cuprinde forme de relief, râuri, caracteristici
Științele Pământului climatice, vegetație, oameni, resurse, activități econo-
• Pământul are resurse diversificate, care repre- mice, care determină caracteristicile geografice ale ță-
zintă materii prime pentru procesele tehnologice. rii noastre și ale Europei. Acestea sunt diferite, dar au
• Acestea se împart în resurse ale scoarței terestre și multe elemente comune.
(situate la adâncime) și resurse ale mediului (situate • Planeta este reprezentată prin globul geografic,
la suprafață). iar forma ei în plan este o hartă, denumită planiglob.
8
Test inițial
I. Realizați un text în care să precizați elemente ale 5. Cea mai scurtă zi a anului este la data de:
legăturilor dintre fenomenele fizice, științele Pământu- a. 21 martie; b. 22 iunie;
lui și ale vieții. c. 23 septembrie; d. 22 decembrie.
În acest sens, utilizați grupe de câte două cuvinte, în 6. Răsăritul Soarelui față de cel al Lunii se realizează
fiecare propoziție sau frază a acestui text. de la o zi la alta:
Grupe de cuvinte: râu – gravitație, precipitații – con- a. cu o anumită întârziere; b. mai înainte;
densare, zăpadă – frig, împingere – deal, aisberg – în- c. în același moment; d. în același loc.
călzire, sanie – alunecare, topire – gheață, vânt – depla- 7. Un element comun amplasat pe harta României și
sare, ocean – apă dulce. pe un planiglob fizic este:
Punctaj I. 9 x 2 p. = 18 p. a. lanțul carpatic; b. Marea Mediterană;
c. afluenții Dunării; d. varietatea vegetației.
II. Completați spațiile libere din textul următor cu 8. Cel mai lung defileu din Europa (Defileul Dunării)
termenii corespunzători. Alegeți termenii din lista de este situat între România și:
mai jos. a. Bulgaria; b. Ucraina;
Pământul este o ….. a ............................. și are o formă c. Ungaria; d. Serbia.
aproape de a corpului geometric denumit … . Reprezen- 9. Limba română, care este o limbă latină, face parte
tarea formei reale a planetei, la dimensiuni reduse, o din aceeași familie cu limba vorbită în:
reprezintă ……. Pământul se rotește de la vest la …, in- a. Portugalia și Italia; b. Austria și Serbia;
fluențând deplasarea …, cea mai importantă formă de c. Bulgaria și Ucraina; d. Italia și Germania.
mișcare a apelor oceanice. Un râu poate să aibă mai 10. Pământul realizează o rotație completă în 24 de
mulți ……, care se varsă în punctele de …… Râurile curg ore, de la:
ca efect al forței de … Un efect negativ din atmosferă îl a. est la vest; b. nord la sud;
reprezintă poluarea ……., iar din hidrosferă …… apelor. c. sud la nord; d. vest la est.
Termeni: satelit, cerc, planetă, est, glob, afluenți, aer, Punctaj III. 10 x 2 p. = 20 p.
sferă, nord, curenți oceanici, apă, planiglob, gravitație,
valuri, poluare, magnetic, confluență, Sistem Solar. IV. Completați textul de mai jos cu termenii cores-
Punctaj II. 11 x 2 p. = 22 p. punzători:
Principala resursă naturală a țării noastre o reprezin-
III. Analizați întrebările de mai jos și identificați răs- tă …… . Utilizarea acesteia asigură o varietate de produ-
punsul corect. se ……. . Dintre resursele energetice, o importanță mai
mare o au resursele de gaze naturale și de …… . Țara
1. Ordinea punctelor cardinale asemănătoare par- noastră este cunoscută prin rezerve mari de sare, utili-
cursului invers acelor de ceasornic este: zate în industrie și …….. Ramura culturii plantelor care
a. N, S, E, V; b. S, E, N, V; se ocupă de creșterea pomilor fructiferi se numește ……
c. N, E, S, V; d. N, V, S, E. Termeni: minereuri feroase, pășuni, industrial, agro-
2. Distanța de 10 m între două obiecte este: alimentare, pomicultură, cărbuni (lignit), teren arabil,
a. 1 cm; b. 10 cm; hidroenergie, alimentație.
c. 100 cm; d. 1 000 cm. Punctaj IV. 5 x 2 p. = 10 p.
3. Pe un plan, prin amplasarea obiectelor din realita-
te sunt reprezentate: V. Realizați un text, de 15–20 de rânduri, referitor la
a. toate obiectele din realitate; continentul nostru sau la planetă ca întreg, la alegere,
b. mai multe obiecte decât cele din realitate; folosind o singură dată următorii termeni: continent,
c. același număr de obiecte; ocean, Oceanul Atlantic, Polul Nord, trepte de relief,
d. mai puține obiecte. munți, fluvii, câmpii, mări, insule.
4. Cea mai mare întindere poate fi observată dintr-un Punctaj V. 10 x 2 p. = 20 p.
aparat de zbor (de exemplu, un elicopter) situat la înăl-
țimea de: Total (I—V) = 90 p.
a. 1 m; b. 10 m; Din oficiu = 10 p.
c. 1 000 cm; d. 10 000 cm. TOTAL = 100 p.
9
TERRA – O PLANETĂ A UNIVERSULUI
4. Cum poate fi explicat un anumit element cosmic pe baza unei fo- Numele constelaţiilor reprezintă
tografii? De exemplu, o galaxie în creștere sau o galaxie în mișcarea de obiecte, animale, personaje mitolo-
rotație. gice, zei. De exemplu, Perseu, An-
5. Ce elemente sunt vizibile în imaginea 3 (Soarele)? dromeda, Gemenii.
6. Explicați forma instrumentelor de captare a informațiilor din spa-
țiul cosmic.
AFLAȚI MAI MULTE
Sistemul Solar
SĂ NE AMINTIM
• din ce este format Universul;
• ce corpuri cosmice observăm pe
bolta cerească;
• de ce se modifică aspectul acesteia.
VOM REUȘI 3. 4.
• să comparăm caracteristicile plane- 1. Soare; 2. Terra; 3. Lună; 4. Cometă
telor;
• să prezentăm caracteristici ale pla- Sistemul Solar are în centru Soarele, în jurul căruia se rotesc planete,
netelor pe baza unor informaţii comete și alte corpuri cosmice.
(imagini, tabele). Soarele, o stea de mărime mijlocie, printre alte corpuri cosmice ase-
mănătoare, este un corp gazos care emite energie și lumină.
Soarele se rotește în jurul axei sale și exercită o atracție asupra plane-
ȘTIM DE LA ALTE DISCIPLINE telor și a altor corpuri cosmice.
În ordinea depărtării față de Soare, planetele sunt: Mercur, Venus, Pă-
• compararea unor mărimi, conside-
rând distanţa Pământ–Soare ca uni- mântul (Terra), Marte, Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun.
tate de măsură; Exceptând Pământul, acestea au fost denumite după numele unor zei
• numele unor zei din mitologia gre- sau personaje din mitologia greacă sau romană.
co-romană. Planetele se rotesc, de asemenea, și în jurul propriei axe. De la plane-
ta noastră (Terra) spre exterior, planetele au sateliți. Există și alte corpuri
cosmice: comete, asteroizi, meteoriți.
VOM APLICA LA ALTE DISCIPLINE Sistemul Solar are opt planete, dintre care patru asemănătoare între
ele, solide (Mercur, Venus, Pământ, Marte), și patru mai mari decât aces-
• atracţia dintre corpuri ale Sistemului
Solar;
tea, cu înveliș gazos (Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun).
• explicaţia rotaţiei sateliţilor în jurul Planetele Venus și Mercur nu au sateliți, iar Jupiter și Saturn, cele mai
planetelor și a planetelor în jurul mari din Sistemul Solar, au peste 60 de sateliți fiecare.
Soarelui. Până în prezent sunt cunoscuți în Sistemul Solar peste 170 de sa-
teliți.
Uranus aB VOCABULAR
Saturn
Asteroid – corp cosmic de mici
dimensiuni care se rotește în jurul
Jupiter Soarelui.
Cometă – corp cosmic cu aspect
de nor gazos și nucleu strălucitor, cu
Marte
formă alungită, care se rotește în ju-
Pământ rul Soarelui, schimbându-și forma și
mărimea.
Venus Orbită – traiectorie pe care se de-
plasează un corp cosmic mai mic în
Mercur jurul unui corp cosmic mai mare.
Meteorit – obiect solid de mici di-
mensiuni din spațiul cosmic, atras de
un corp cosmic mai mare.
Satelit – corp cosmic care se ro-
tește în jurul unei planete.
droN luloP
°09
TERRA
:aeva a–
v AOluPLANETĂ
tcnuP A UNIVERSULUI °06
naidirem lumirP
ENIDUTIT AL
:aeva av B lutcnuP (formă și dimensiuni)
°09
lurotaucE
°06 °03 °0 °03 °06 °09
arefsimE
1. 2. 3.
\cidron
°0 lunaidireM
VOM ÎNVĂȚA DESPRE
R arefsimE arefsimE
C
lu•ro
dimensiuni
taucE și distanţe pe Terra; cE \citse \citsev
• forma și dimensiunile Terrei; rotau
ar•elinii
fsimimaginare
E care pot fi trasate pe
Terra.
\cidus
duS luloP
duS VOM
luloP REUȘI 4. 5. duS luloP 6.
1. Pământul; 2. Luna, satelitul natural al Pământului; 3. Soarele; 4. Jupiter, cea mai
• să comparăm eleldiferite
araP 3 .mărimi
giF pentru lurotSolar;
aucE 5.
2 .Satelit
giF al planetei Jupiter; 6. Globul geografienaicdireM 1 .gi
mare planetă din Sistemul
lungime și distanţe;
• să identificăm liniile imaginare prin- droN luloP
Planeta noastră, °09 Terra, are o formă aproape sferică. Această formă
cipale care pot fi trasate pe glob; este asemănătoare cu a altor corpuri cosmice: Soare, alte stele din Uni-
° 0 6
:aeva av A lutcnuP
• să precizăm forma Pământului; vers, planetele Sistemului Solar, Luna, sateliți ai planetelor. Corpurile
)S .tal • °să
03redăm enidutital °0Pamântului.
( \cidusdimensiunile 3 °cosmice
03
ENIDUTIGNOL
B menționate se rotesc în jurul propriilor axe.
)V .gnol °06( \citsev enidutignol °06 Forma sferică a Pământului este confirmată de următoarele constatări:
naidirem lumirP
R
ENIDUTIT AL
• Transformaţi 1 000 m în km și în cm. 1. Comparați corpul geometric denumit sferă cu figura geometrică de-
• Transformaţi 40 000 km în m. numită cerc (1, 2, pagina 15). Identificați elemente comune și deosebiri.
• Precizaţi raportul (a/b) dintre urmă- 2. Denumiți figuri asemănătoare cercului, pe care le observați în re-
toarele două distanţe: alitate.
a. 40 000 km; 3. Denumiți corpuri din natură sau realizate de om care sunt asemă-
b. 360 000 km. nătoare unei sfere.
14
1 .giFig.
F 1 Meridiane Fig. 2 Ecuatorul Fig. 3 Paralele
Meridianul 0°
aB 60° longitudine vestic\ (60° long. V)
Primul meridian
R R VOCABULAR
LA TITUDINE
Emisfera C Emisfera C
vestic\ estic\ 90° 60°Ecu 30° 0° 30° 60° 90° Ecuatorul
ator AxăPunctul
– linieB imaginară
va avea: care trece Ecuatorul
Meridianul 0°
riorul unei
Emisfera
LONGITUDINE Emisfera
B 30° unește centrul
30° latitudine cu C
sudic\ (30° lat.RS) sau su-
marginea
Ecuatorul vestic\ estic\ E cvestic\
prafaţa exterioară.
60° longitudine uato (60° long. V)
r
Primul meridian
R
LA TITUDINE
În stânga (1) este redată forma figurii geometrice denumită cerc. • În spaţiul cosmic
Fig. 1 Meridiane
Polul Nord
există și corpuri
Acesta se caracterizează prin distanța Fig. 5de
Emisfer\ cu principalele
la centru meridiane [i(R
(C) la circumferință paralele 90°
care nu au formă sferică. 60° Astfel, co-
Punctul A va avea:
reprezintă raza cercului) și lungimea circumferinței sale. Cercul are toate metele sunt foarte alungite, din ca- Pun
30° latitudine
punctele sudic\ (30° lat.
situate S)
la distanțe egale față de un punct, denumit centru (C). uza vitezei lor de deplasareB în Siste-
LONGITUDINE 30°
30°
60° longitudine vestic\2 (60°
În figura estelong. V) o imagine simplificată a planetei noastre, ase- mul Solar.
redată 60°
Primul meridian
R
LA TITUDINE
mănătoare sferei. Sfera este un corp geometric cu toate punctele de pe • Corpurile foarte mici au forme geo-
30°
60°neregulate. 0° 30° 60° 90°
l Punctul B va avea: sa egal depărtate față de centru. Forma sferică a Pământului metrice
suprafața 90° Ecuatorul Pun
permite
30° latitudine trasarea
nordic\ unor
(30° lat. N) linii imaginare la suprafața acestuia: Ecuator, o • Forma sferică a Pământului a per- 30°
linie care
60° longitudine estic\este situată
(60° long. E) la distanță egală față de cei doi poli (3), linii pa- mis realizareaA unor călătorii în jurul
30° 60°
acestuia (de exemplu, călătoria lui
ralele cu Ecuatorul și paralele între ele, precum și linii între cei doi poli,
Magelan).
denumite meridiane (4). 60°
Polul Sud
1 .giF
i paralele OBSERVAȚI ȘI REZOLVAȚI Fig. 1 Meridiane Fig. 5 Emisfer\ cu principalele meridiane [i paralele
AFLAȚI MAI MULTE
Explicați ce reprezintă figurile și corpurile geometrice, precum și lini-
ile imaginare și punctele fixe din imaginile de mai sus. Forma sferică a Pământului per-
mite trasarea unor linii imaginare pe
suprafaţa sa: meridiane (între cei doi
REȚINEȚI poli) și paralele (faţă de Ecuator și în-
• Planeta noastră este asemănătoare unei sfere. tre ele).
• Sfera reprezintă un corp geometric cu care se aseamănă multe Totuși, există diferenţe între:
corpuri din Univers. • raza Pământului la Ecuator (6 378 km,
• Corpurile cosmice de formă sferică se rotesc în jurul propriilor denumită rază ecuatorială) și raza
axe (formând mișcarea lor de rotație). Pământului între centrul său și poli
• Planeta noastră are dimensiuni mijlocii față de alte planete. (6 356 km, denumită rază polară);
• Pământul este însă puțin turtit, din cauza mișcării de rotație în • lungimea unui meridian (40 010 km)
jurul propriei axe. și lungimea reală a Ecuatorului
(40 075 km).
15
TERRA – O PLANETĂ A UNIVERSULUI
APLICAŢIE PRACTICĂ
Călătorie virtuală în Univers
RECOMANDARE Dacă este posibil, această activi- Comentați, pe scurt, următoarea afirmație: „Luna
tate se va desfășura în laboratorul de informatică. a fost o lume locuibilă și locuită înaintea Pământu-
lui. Luna este, în prezent, o lume nelocuibilă și nelo-
Grupați-vă câte 3–4 colegi pentru a realiza sarcini- cuită” (Jules Verne, De la Pământ la Lună).
le de mai jos.
Pentru această activitate practică de analiză și in-
vestigație trebuie să utilizați:
• informațiile din lecțiile de până acum;
• date obținute cu ajutorul unor site-uri;
• informații primite de la profesorul vostru.
Scrieți părerile și rezultatele la care ați ajuns pe o
pagină separată.
O
navă cosmică automată (fără echipaj omenesc) 2. Marte se află față de Soare la o distanță 1,5 ori
pornește într-o călătorie prin spațiul cosmic. distanța dintre Soare și Pământ (1,5 unități astrono-
Nava are o mare independență (autonomie) de mice). Din această cauză, Soarele se vede mai mic (ca
zbor și este cea mai perfecționată până în acest mo- în fotografia alăturată) și încălzește mai slab suprafa-
ment. Urmează să cerceteze spații cosmice unde nu ța planetei.
poate ajunge omul în mod direct. Este dotată cu cele Nava cosmică a realizat fotografii noi asupra mun-
mai moderne aparate de înregistrare și analiză a date- telui vulcanic Olympus Mons, situat pe planeta Marte,
lor, precum și cu mijloace de transmitere a datelor, cel mai mare munte vulcanic din Sistemul Solar, pen-
imaginilor și rezultatelor observațiilor spre Pământ. tru a urmări eventuale modificări ale acestuia. Între
Nava cosmică are o viteză deosebit de mare. Pământ și Marte există mai multe lucruri asemănă-
toare, cum ar fi: lungimea unei zile și înclinarea axei.
3. Nava cosmică, trecând pe4.lângă Marte, a observat:
– modificări ale nisipurilor pe suprafața planetei;
– modificarea urmelor unor foste râuri;
– stabilitatea reliefului acestui vulcan stins.
• Documentați-vă în surse diferite și explicați fie-
care dintre aceste elemente observate.
4. Nava cosmică a ieșit după câteva săptămâni 6. Nava cosmică s-a îndreptat apoi spre o galaxie
terestre din Sistemul Solar, deplasându-se în spațiul asemănătoare Căii Lactee, denumită, după constela-
cosmic cu o viteză mai mare decât până atunci. ția în care este amplasată, Andromeda. Aceasta are un
Cu această ocazie, a observat și fotografiat dife- număr de stele aproape egal cu cel din galaxia noastră
rite tipuri de stele (stele roșii și stele albastre, foar- și cu proporții asemănătoare pentru fiecare tip de stea.
te mari, stele galbene și stele albe, pitice). Dintre În galaxia noastră există aproximativ 150 000 de
acestea, cele care sunt apropiate ca mărime de cea sisteme planetare asemănătoare Sistemului Solar,
a Soarelui nostru sunt cele mai stabile și cele mai dintre care 100 000 sunt în jurul unor stele de mări-
vechi în evoluția Universului. mea Soarelui. Investigând această galaxie, nava cos-
Nava a identificat sisteme planetare în jurul mică a ajuns la următoarea concluzie: există peste
7. 8.
acestor stele și a realizat fotografi i asemănătoare 90 000 de planete asemănătoare Pământului.
celor alăturate. • Cum comentați aceste constatări?
A observat că cele mai multe obiecte cosmice sunt • Care este posibilitatea existenței unei planete foar-
stele situate în spațiul cosmic înconjurător. te asemănătoare Terrei?
Încercați să explicați:
• De ce stelele asemănătoare Soarelui sunt cele
PREZENTAȚI colegilor voștri opiniile și rezultate-
mai numeroase?
le la care ați ajuns. Ascultați și părerile lor.
• Cum pot fi identificate planete care se rotesc în
Discutați aceste păreri și încercați să formulați,
jurul stelelor?
pentru fiecare activitate (1–6), sub îndrumarea
• Care este distanța între Soare și marginea
profesorului vostru, rezultatul pe care îl conside-
Sistemului Solar (exprimată în distanțe Soare – Pă-
rați cel mai potrivit.
mânt)?
17
TERRA – O PLANETĂ A UNIVERSULUI
Recapitulare și evaluare
Recapitulare
• Universul reprezintă: • Terra (Pământul) este o planetă de mărime mij-
– totalitatea corpurilor cosmice cunoscute în acest locie, solidă la exterior, cu o formă aproape sferică.
moment (stele, galaxii, planete, sateliți ai acestora, • Sistemul Solar (Soarele, Pământul, celelalte pla-
comete, praf cosmic etc.); nete și corpuri cosmice) fac parte dintr-o grupare de-
– spațiul considerat foarte întins, nesfârșit, pe care numită galaxie (Calea Lactee).
aceste corpuri cosmice îl ocupă. • Planeta noastră, Terra, precum și alte corpuri
• Universul este cercetat și cunoscut: cosmice (stele, planete, sateliți) au o formă asemănă-
– direct, prin observare (cu instrumente optice); toare unei sfere.
– indirect, pe baza unor informații provenite din • Mărimile principale ale Terrei sunt:
spațiul cosmic, captate, prelucrate și interpretate. – raza (la Ecuator) 6 378 km;
• Pentru Univers, în întregul său, se folosește și – lungimea Ecuatorului (40 075 km).
termenul de cosmos. • Principalele linii imaginare care pot fi desenate
• Stelele, împreună cu alte corpuri cosmice, sunt sunt meridianele și paralelele.
grupate în constelații. Punctele principale fixe ale globului sunt cei doi
• Stelele asemănătoare Soarelui au, de obicei, sis- poli.
teme planetare. Sateliți planetelor se rotesc în jurul propriilor axe,
• Bolta cerească se rotește aparent în jurul unui în jurul planetelor și, împreună cu acestea, în jurul
punct fix (Steaua Polară), dar această rotire este re- Soarelui.
zultatul mișcării Pământului în jurul axei sale. • Globul geografic redă forma și înclinarea Pă-
• Sistemul Solar, din care face parte și planeta mântului.
noastră, Terra, este format din Soare, opt planete, sa- • Planetele se rotesc atât în jurul unor axe proprii,
teliți ai unor planete, comete, asteroizi, praf cosmic. cât și în jurul Soarelui.
Evaluare
I. Notați, pe o pagină separată, răspunsurile corec- 5. Constelațiile sunt grupări de corpuri cosmice:
te la următoarele întrebări: a. aflate la mică distanță între ele;
b. apropiate doar în mod aparent;
1. Bolta cerească se rotește în mod aparent, pe c. care s-au format în același timp;
timpul nopții, față de un punct fix care este: d. asociate sub forma galaxiilor.
a. Luna; b. Soarele; c. Steaua Polară; d. Pământul. Punctaj I. 5 x 5 p. = 25 p.
2. Mișcarea bolții cerești observată de pe Pământ II. Completați, pe o pagină separată, propoziți-
este rezultatul: ile de mai jos, cu termenii corespunzători, dintre:
a. mișcării de rotație a Terrei; galaxii, Steaua Polară, mișcare de rotație, Univer-
b. mișcării sale de revoluție; sul.
c. deplasării Terrei în Univers; Punctul fix situat pe bolta cerească în jurul căruia
d. mișcării reale a bolții cerești. se rotește aparent aceasta, este…………………………… .
În realitate, această rotire este rezultatul unei miș-
3. Pe bolta cerească, planetele față de stele: cări a planetei noastre denumită ……………, care are
a. își păstrează poziția; b. își schimbă poziția; loc în decurs de o zi.
c. devin mai luminoase; d. se micșorează. Corpurile cosmice se grupează în asocieri mai
mari, denumite ……….., care formează, împreună cu
4. Se aseamănă între ele, după mărime, planetele: spațiul în care sunt situate ……………… Acesta este
a. Marte și Terra; b. Terra și Venus; foarte întins, infinit.
c. Venus și Mercur; d. Marte și Venus. Punctaj II. 4 x 5 p. = 20 p.
18
1. 2.
3. 4.
III. Realizați un text în care să prezentați, pe scurt, 3. Cele mai importante asemănări (formă și mări-
Sistemul Solar, utilizând următorii termeni: planetă me) sunt între:
(planete), cometă (comete), Soare, Jupiter, sateliți, lu- a. 1 și 2; b. 2 și 3;
mină, stea, Pământ, galaxie, Lună. c. 1 și 3; d. 1 și 4.
Termenii se pot repeta, dacă este necesar.
4. Soarele, Luna și Terra, precum și alte planete
Urmăriți exemplul de mai jos ca model și constru- din Sistemul Solar (Jupiter, Marte etc.) seamănă prin:
iți un alt text. a. mărime; b. formă;
Luna este satelitul Pământului. Cea mai mare pla- c. poziție; d. luminozitate.
netă dintre cele opt ale sistemului nostru solar este
Jupiter. Planetele se rotesc în jurul Soarelui, care este 5. Galaxia are o mișcare de rotație față de un
o stea, adică un corp cosmic cu lumină proprie. În punct situat:
Sistemul Solar, care face parte dintr-o galaxie, există a. la marginea exterioară; b. în altă galaxie;
și alte corpuri cosmice, cum ar fi cometele. c. la mijlocul distanței d. în centru.
Punctaj III. 10 x 2 p. = 20 p.
Punctaj IV. 5 x 5 p. = 25 p.
IV. Urmăriți imaginile de mai sus.
SĂ NE AMINTIM
• cercul și sfera: definiţie și mărimi ca-
racteristice;
• dimensiunile și forma Pământului.
VOM REUȘI
3. 4.
• să identificăm elementele principale 1. Globul fizic; 2. Planiglobul fizic; 3. Planiglobul politic; 4. Globul politic
ale globului și planiglobului;
• să utilizăm liniile geografice princi- Globul geografic (terestru) este cel mai simplu și cel mai intuitiv mod
pale; de reprezentare a Pământului ca întreg.
• să corelăm elemente din realitate cu Acesta redă: forma sferică a Pământului, înclinarea axei, liniile și
cele reprezentate pe o hartă. punctele geografice principale.
Există două tipuri principale de globuri geografice:
• globul fizic, pe care sunt reprezentate elementele naturale (conti-
ȘTIM DE LA ALTE DISCIPLINE nente, oceane, forme majore de relief );
• măsurarea unor suprafeţe și distanţe; • globul politic, unde sunt reprezentate statele (cu granițele acestora).
• utilizarea unor raporturi între două Planiglobul, după cum arată și numele, redă în plan elementele glo-
mărimi; bului geografic.
• stabilirea scării de proporţie. Hărțile redau suprafețe mai mici ale Pământului, cuprinse ca întinde-
re între planiglob (cea mai mare suprafață) și o localitate. Pot fi reprezen-
tate continente, regiuni, țări, localități etc.
VOM APLICA LA ALTE DISCIPLINE
Cea mai detaliată hartă este cea topografică (are frecvent scara 1 : 25 000).
• stabilirea corespondenţelor dintre Există și reprezentări ale unor suprafețe și mai mici, denumite planuri.
imaginea plană și sferică a Pămân- Hărțile pot fi generale sau ale diferitelor elemente și fenomene repre-
tului cu ajutorul elementelor de ge- zentate (relief, vegetație, localități, obiective turistice etc.).
ometrie; Hărțile turistice sunt utilizate la parcurgerea unor trasee în regiuni de
• analiza corpurilor asemănătoare ca interes turistic, cuprinzând semne convenționale destinate acestui scop.
formă cu planeta noastră.
APLICAȚII
Primul meridian
Tropicul de Nord mul meridian (longitudinea).
Emisferă – o jumătate dintr-o sferă.
Ecuatorul
Hartă – desen micșorat la scară
al suprafeţei Pământului, selectiv și
Tropicul de Sud
intuitiv, cu semne convenţionale re-
date în legendă.
Emisfera Legendă – grupare de semne
sudică stabilite în mod convenţional (sem-
Planiglob ne convenţionale) care redau în mod
intuitiv elemente din realitate repre-
Linii imaginare principale și puncte: zentate pe hartă.
a. paralele: Ecuatorul, Tropicul de Nord (sau Tropicul Racului), Tropi- Planiglob – reprezentarea în plan
cul de Sud (sau Tropicul Capricornului), Cercul Polar de Nord (Arctic) și a formei sferice a Pământului.
Cercul Polar de Sud (Antarctic); Scară de proporţie – mărime
b. meridiane: primul meridian (Greenwich) și meridianul opus (care care reflectă de câte ori a fost mic-
reprezintă linia de schimbare a datei); șorată suprafaţa reprezentată pe
c. puncte: Polul Nord, Polul Sud. hartă faţă de cea din realitate; scara
În raport cu principalele linii, Ecuator și primul meridian, există: de proporţie poate fi exprimată gra-
• față de Ecuator, emisfera nordică și emisfera sudică; fic (scară grafică) sau numeric (scară
• față de primul meridian, emisfera vestică și emisfera estică. numerică).
Totodată:
• depărtarea față de Ecuator spre nord și spre sud reprezintă latitu-
dinea; ? ȘTIAȚI CĂ?
• depărtarea față de primul meridian, spre vest și spre est, reprezintă Depărtarea faţă de Ecuator (lati-
longitudinea; tudinea) sau faţă de primul meridi-
• coordonatele geografice (longitudinea și latitudinea) permit fixarea an (longitudinea) se măsoară într-un
pe glob a poziției unor puncte și suprafețe. mod mai complex, pe care îl veţi în-
văţa la matematică și la geografie.
OBSERVAȚI ȘI REZOLVAȚI Exprimându-se în grade (0°), aceas-
1. De ce Ecuatorul este considerat cea mai importantă linie imagina- tă depărtare reflectă unghiul dintre
ră amplasată pe glob? două raze cu originea în centrul Pă-
2. Credeți că era posibilă desemnarea unui alt meridian ca „primul mântului.
meridian”? Care ar fi fost criteriile, în acest sens?
3. Precizați semnificațiile trasării celor două tropice.
AFLAȚI MAI MULTE
VOM REUȘI
• să descriem mișcările Pământului;
• să identificăm influenţa acestor miș-
cări asupra fenomenelor naturale. Terra văzută din spaţiul cosmic
Pământul execută două mișcări principale: în jurul axei sale (mișcarea
de rotație) și în jurul Soarelui (mișcarea de revoluție).
ȘTIM DE LA ALTE DISCIPLINE
Mișcarea de rotație se face de la vest la est, privind Pământul deasupra
• traiectorii și distanţe în Sistemul So- primului meridian, și creează impresia deplasării Soarelui pe bolta cereas-
lar; că de la est (răsărit) la vest (apus). O mișcare completă se realizează într-o
• măsurarea timpului. zi (24 de ore).
Și celelalte corpuri cosmice din Sistemul Solar (Soare, planetele și sate-
liții acestora) se rotesc în jurul axelor proprii. Soarele se rotește mai repede
VOM APLICA LA ALTE DISCIPLINE la Ecuator (25 de zile) decât la cei doi poli (30 de zile).
• studierea unor forţe care se formea- Mișcarea de revoluție se realizează într-un an (aproximativ 365 zile),
ză în cazul mișcării de rotaţie; iar orbita pe care se deplasează Pământul în jurul Soarelui este puțin
• analiza importanţei forţei de atrac- alungită.
ţie gravitaţională. Imaginile de mai sus redau momente ale unei zile de 24 de ore: peri-
oada luminată (zi) și perioada întunecată (noapte).
? ȘTIAȚI CĂ?
REȚINEȚI
• Mișcarea pe care o realizează Pământul în jurul axei sale, de la PORTOFOLIU
vest la est, în 24 de ore, se numește mișcare de rotație.
Caracterizați, pe scurt, o planetă,
• Mișcarea pe care o realizează Pământul în jurul Soarelui, în-
la alegere, precizând: numele, poziția
tr-un an, se numește mișcare de revoluție.
în Sistemul Solar, mișcările, sateliți,
• Există patru momente importante ale mișcării de revoluție:
mărimea, alte aspecte.
echinocțiul de primăvară, solstițiul de vară, echinocțiul de toamnă Utilizaţi diferite surse de informa-
și solstițiul de iarnă. Acestea sunt redate pe imaginea de mai sus. re: atlase, internet, reviste.
23
TERRA – O PLANETĂ ÎN MIȘCARE
• să prezentăm consecinţele fiecărei Consecința principală a mișcării de rotație o reprezintă succesiunea mo-
mișcări; mentelor unei zile (24 de ore): răsărit, miezul zilei, apus. Indirect, se poate
• să identificăm consecinţe comune preciza miezul nopții.
ale ambelor mișcări; Pe baza momentelor principale (răsărit și apus), pot fi stabilite punctele
• să împărţim timpul în unităţi mai cardinale est și vest, iar cu ajutorul poziției Soarelui la ora 12.00, poate fi
mici: minute și secunde. stabilit punctul cardinal sud.
Mișcarea de rotație și forma Pământului determină abaterea corpurilor
care se deplasează în lungul meridianelor pe suprafața sferică a planetei.
ȘTIM DE LA ALTE DISCIPLINE De asemenea, se abat și corpurile care cad vertical de la înălțimi mai mari.
• conceptul de cronologie; Rotația și forma planetei determină turtirea Pământului la poli, dar și
• modalităţi de stabilire a succesiunii iluminarea inegală a suprafeței terestre în cursul unei zilei.
unor evenimente sau fenomene. Datorită mișcării de rotație și formei sferice pot fi delimitate pe glob su-
prafețe care au aceeași oră (denumite fuse orare).
Mișcarea de revoluție și înclinarea axei Pământului determină ilumina-
VOM APLICA LA ALTE DISCIPLINE rea diferită a celor două emisfere (nordică și sudică) în cursul unui an, for-
marea zonelor de căldură și formarea anotimpurilor.
• modul în care poate fi folosită miș-
În cursul mișcării de revoluție (365 de zile și 6 ore) există patru momente
carea de rotaţie în navigaţie;
importante: două echinocții și două solstiții.
• modul de amestec al diferitelor
mase de apă oceanică, drept conse-
Mișcarea de revoluție, forma Pământului și înclinarea axei determină
cinţă a mișcării de rotaţie. formarea unor „zone de căldură” (zone termice).
Pe baza celor două mișcări se pot stabili două repere naturale de măsura-
re a timpului: o zi (24 de ore) și un an. Acestea stau la baza oricărui calendar.
ACTIVITĂȚI INDEPENDENTE
APLICAȚII
• Realizaţi o listă cât mai completă a
caracteristicilor planetei noastre care Cu ajutorul imaginilor de mai sus, rezolvați următoarele cerințe.
credeţi că au legătură cu cele două 1. Devierea corpurilor este determinată de mișcarea de rotație a pla-
mișcări. netei. Ce s-ar întâmpla în cazul unei rotații inverse, de la est la vest?
• Aveţi în vedere, printre altele, depăr- 2. Descrieți modul de iluminare și încălzire a suprafeței Pământului
tarea faţă de Soare, mărimea etc. de la Ecuator la poli.
24
0°
aB VOCABULAR
0° ? ȘTIAȚI CĂ?
1. 2. • Planeta noastră are, în afara acestor
Iluminarea Terrei la echinocții (1) și la solstițiul de vară (2) două mișcări principale, și alte miș-
cări pe care le efectuează în deplasa-
Cauze rea sa în spaţiul cosmic. Astfel, Soare-
Consecinţe ale mișcărilor
Mișcarea Forma Înclina- Mișcarea le și sistemul său solar se deplasează
și caracteristicilor Terrei
de rotaţie Pământului rea axei de revoluţie spre o stea din galaxia noastră. Din
Succesiunea x x – – această cauză, mișcările de revolu-
momentelor zilei ţie ale planetelor au traiectorii mai
Stabilirea unor puncte x x x – complicate decât cele sub forma
cardinale unui cerc.
Iluminarea inegală pe glob x x x x • Cele patru momente principale ale
Lungimea unei zile (24 ore) x – – – mișcării de revoluţie se modifică de
Momente (solstiţii și – – x x la un an la altul, ajungând în aceeași
echinocţii) poziţie după 26 000 de ani.
Anotimpuri – – x x
AFLAȚI MAI MULTE
Lungimea unui an – – – x
Unităţile cronologice de timp x – – x Mișcarea de rotaţie și mișcarea de
Zonele de căldură – x x x revoluţie permit stabilirea unor uni-
În acest tabel sunt menționate consecințele principale ale mișcărilor tăţi fixe de timp (o zi și un an) pe baza
Pământului. Aceste consecințe sunt influențate și de alte proprietăți ale cărora se poate construi un calendar.
planetei (forma sferică și înclinarea axei). Dificultatea provine din lungimea mai
Fenomenele între care există o legătură sunt marcate în tabel cu x, iar mare a unui an, 365 de zile și 6 ore,
celelalte sunt marcate cu – . faţă de un număr întreg de zile (365).
De aceea, la patru ani de câte 365 de
OBSERVAȚI ȘI REZOLVAȚI zile se adaugă o zi, anul fiind de 366
de zile. Acest an se numește an bisect,
Analizați tabelul și explicați, pe scurt, fiecare legătură dintre o conse-
iar ziua suplimentară se adaugă lunii
cință și cauzele sale.
februarie, care are astfel 29 de zile în
loc de 28.
REȚINEȚI
• Consecințele mișcării de rotație sunt: succesiunea zilelor și a
nopților, variația temperaturii aerului de la zi la noapte, variația orei PORTOFOLIU
pe glob, turtirea Pământului la cei doi poli.
• Consecințele mișcării de revoluție sunt: formarea anotimpuri- Identificaţi informaţii noi referi-
lor, durata inegală a zilelor și a nopților în cursul unui an și formarea toare la cauzele menţionate în tabelul
zonelor de căldură. de mai sus.
În fiecare caz în parte, notaţi alte
• Mișcarea de rotație, mișcarea de revoluție, precum și alte carac-
consecinţe ale caracteristicilor Terrei.
teristici ale planetei determină: posibilitatea de orientare pe glob,
Utilizaţi orice informaţie posibilă
formarea unor zone de căldură (termice), succesiunea anuală și zil-
preluată din reviste, cărţi sau de pe
nică a unor fenomene, utilizarea unor repere de timp. internet.
25
TERRA – O PLANETĂ ÎN MIȘCARE
1.
VOM ÎNVĂȚA DESPRE
Carul
• modalităţi de orientare în natură și Mare
pe hartă;
• orientarea cu ajutorul GPS-ului;
• orientarea pe diferite tipuri de hărţi. 3. 4.
1. Stabilirea momentelor zilei și a trei puncte cardinale prin observare directă;
2. Stabilirea punctului cardinal nord (N) cu ajutorul Stelei Polare; 3. Stabilirea
VOM REUȘI punctelor cardinale cu ajutorul busolei; 4. Punctele cardinale și intercardinale
• să clasificăm mijloacele de orientare; Orientarea în spațiul terestru este o activitate a oamenilor care permite:
• să utilizăm GPS-ul; • înțelegerea modului de poziționare a diferitelor elemente naturale
• să precizăm specificul fiecărui mod sau elemente construite de om pe o anumită întindere;
de orientare. • deplasarea de la un loc la altul;
• reprezentarea cartografică a elementelor din realitate în raport cu
ȘTIM DE LA ALTE DISCIPLINE anumite repere fixe.
Există elemente naturale de orientare (stele, răsăritul Soarelui și altele),
• cum s-au orientat oamenii de-a lun- diferite instrumente folosite de-a lungul timpului, precum și modalități
gul istoriei; moderne, actuale.
• proprietăţile câmpului magnetic al Anumite elemente naturale sunt utilizate totodată ca repere convenți-
Pământului;
onale de orientare, astfel:
• cum se orientează vieţuitoarele.
• în mod direct, direcțiile și punctele cardinale;
• în mod indirect, prin puncte (Polul Nord și Polul Sud), linii (Ecuator,
VOM APLICA LA ALTE DISCIPLINE cercurile polare, tropicele, alte paralele, primul meridian, alte meridi-
• posibilitatea de orientare pe baza ane) și coordonatele geografice de pe glob.
unor repere naturale; Dintre elementele construite de om, menționăm busola, sextantul, ra-
• orientarea cu diferite instrumente darul, sateliții artificiali (îndeosebi cei cu o poziție aparent fixă) și GPS-ul.
pentru localizări de interes istoric. În ultimii ani s-a dezvoltat foarte mult sistemul GPS (Global Positio-
ning System), un sistem global de localizare prin satelit și unde radio.
Un sistem complex de orientare este harta, care consemnează și fixează
ACTIVITĂȚI INDEPENDENTE elementele principale pe care le reprezintă în raport cu cele din realitate.
Recapitulare și evaluare
Recapitulare
Globul geografic redă cel mai bine Pământul ca Polul Nord
întreg.
Imaginea plană a Terrei este planiglobul.
Pe glob pot fi trasate mai multe linii imaginare, de-
numite meridiane și paralele, ca în imaginea alăturată.
Orientarea pe glob și în realitate se realizează în
raport cu punctele cardinale.
Poziția pe glob se definește cu ajutorul coordona-
telor geografice (latitudinea și longitudinea).
Harta redă, micșorat (după o scară de proporție)
și selectiv, elemente situate pe suprafața terestră, lo-
0°
calizate în raport cu poziția lor reală și reprezentate Ecuatorul
prin semne intuitive, stabilite în mod convențional.
Pe glob, cele mai importante linii și puncte sunt:
Ecuatorul, primul meridian (continuat cu meridianul
opus) și cei doi poli.
Pământul se rotește în jurul axei sale (mișcarea de Meridianul de 0°
rotație) și în jurul Soarelui (mișcarea de revoluție). Polul Sud
Mișcarea de rotație, mișcarea de revoluție, forma
Pământului și înclinarea axei determină o serie de Anul și ziua – rezultat al celor două mișcări prin-
caracteristici ale fenomenelor care au loc la suprafața cipale – sunt diviziunile fixe cele mai importante în
planetei noastre. măsurarea timpului.
Evaluare
I. Notați, pe o pagină separată, răspunsurile corec- c. Ecuatorul;
te la următoarele întrebări. d. Tropicul de Sud.
1. Luna, după ce își modifică aspectul iluminării 4. Lungimea unei zile (24 de ore) este rezultatul:
suprafeței sale prin trecerea de la o fază la alta (faze- a. mișcării de revoluție;
le Lunii), revine în aceeași poziție după un timp de b. înclinării axei;
aproximativ: c. formei Pământului;
a. un an; d. mișcării de rotație.
b. un anotimp;
c. o lună; 5. Cele mai multe detalii se întâlnesc în cazul:
d. o săptămână. a. hărții generale;
b. hărții turistice;
2. Meridianele și paralelele sunt: c. hărții topografice;
a. linii reale; d. planiglobului.
b. linii imaginare; Punctaj I. 5 x 4 p. = 20 p.
c. linii egale;
d. coordonate geografice. II. Completați spațiile libere din următorul text cu
acele cuvinte sau cifre care sunt potrivite înțelesu-
3. Cel mai larg cerc care poate fi trasat pe un glob este: lui corect, dintre: vest, est, nord, sud, 12, 24, 1, Polul
a. primul meridian (și meridianul opus); Nord, Polul Sud, Ecuatorul, primul meridian, Tropicul
b. Tropicul de Nord; de Nord, Cercul Polar de Nord.
30
Pământul se rotește în jurul axei sale de la ..............
spre ............ . Polul Sud poate fi stabilit cu ajutorul
Soarelui la ora ........ . Punctele de pe glob care au o
poziție fixă sunt ........................ și ............................. .
Punctaj II. 5 x 4 p. = 20 p.
Polul Nord
Poziţia 1 2 3 4 5
Ora
Punctaj V. 5 x 3 p. = 15 p.
Polul Nord
Total (I–V) = 90 p.
Din oficiu = 10 p.
TOTAL = 100 p. Marți 5.
31
TERRA – O PLANETĂ ÎN TRANSFORMARE
Geosferele Terrei
SĂ NE AMINTIM
• ce este o sferă;
• corpurile cosmice asemănătoare
unei sfere;
• ce este orizontul apropiat și orizon-
tul local.
1. 2.
3. 4. 5.
VOM REUȘI
1. Pământul ca sferă; 2. Atmosferă și hidrosferă; 3. Litosferă 4. Biosferă; 5. Orașe noaptea
P
• să identificăm elemente și fenome-
ământul (Terra) este un corp cosmic asemănător unei sfere. Globul
ne din fiecare geosferă;
• să prezentăm caracteristicile gene-
geografic redă într-un mod intuitiv această formă micșorată, precum
rale ale geosferelor. și înclinarea pe care o are.
Dacă privim planeta noastră din spațiul cosmic, observăm:
• aspectul gazos pe care îl are planeta la exterior, formând o „sferă de
aer”, denumită atmosferă; aceasta are rolul de a păstra căldura primită
ȘTIM DE LA ALTE DISCIPLINE
de la Soare;
• măsurarea unor distanţe din orizon- • culoarea predominant albastră a unei mari părți din suprafața pla-
tul local până la planetă; netei, reprezentând „sfera de apă”, denumită hidrosferă; cea mai mare
• proprietăţi ale corpurilor; parte a hidrosferei o reprezintă oceanele;
• compararea și gruparea corpurilor. • uscatul, delimitat sub forma continentelor, cu aspect solid (pietros),
și cu neregularități pe suprafața sa; acest înveliș este denumit litosferă
sau „sfera de piatră”;
VOM APLICA LA ALTE DISCIPLINE • întinderile verzi ale planetei, vizibile chiar și din spațiul cosmic
• cauzele care duc la existenţa unor (cum ar fi pădurea ecuatorială din America de Sud), formează un înveliș
sfere cu același centru, în cazul pla- „viu”, biosfera;
netei noastre (dar și al altor planete); • dacă privim mai atent suprafața scoarței terestre observăm, pe tim-
• utilizarea energiilor provenite din pul nopții, puncte luminate (care sunt orașe), iar ziua, emanații de gaze și
geosfere ca surse energetice pentru fum (unde sunt activități care le generează); acestea arată prezența oame-
planeta noastră. nilor, care formează o sferă, denumită antroposferă („sfera oamenilor”).
APLICAȚII
ACTIVITĂȚI INDEPENDENTE
Identificați o imagine care reprezintă una dintre planetele Sistemului
• Identificaţi corpuri sferice care au la Solar, Luna sau un satelit de dimensiuni mai mari (al planetelor Jupiter,
exterior un înveliș solid (de exemplu, Saturn, Uranus sau Neptun) și precizați, notând pe o pagină separată:
o portocală, un măr, o minge). • numele corpului cosmic;
• Descrieţi un corp format din mai mul- • dimensiunea în raport cu Terra;
te sfere situate una în interiorul alteia, • poziția în cadrul Sistemului Solar;
care au centru comun. • „sferele” care se pot observa.
32
aB VOCABULAR
? ȘTIAȚI CĂ?
2. Urmăriți cu atenție tot ceea ce vă înconjoară, adică ceea ce știți că AFLAȚI MAI MULTE
se numește orizontul apropiat și orizontul local. Completați un tabel ase-
În urma studierii atente a geosfe-
mănător celui de mai jos cu elementele pe care le observați.
relor planetelor și a sateliţilor acesto-
ra s-au făcut unele constatări.
Geosfera Elemente vizibile în apropiere (orizontul apropiat și local) Mercur nu are atmosferă (a fost
Atmosferă captată de Soare), Marte are o at-
Hidrosferă mosferă rarefiată (1% din atmosfera
Biosferă Pământului), dar litosfera acoperă in-
Antroposferă tegral suprafaţa planetei. Venus are o
Relief (scoarţă solidă) atmosferă foarte densă, care creează
o temperatură foarte ridicată la su-
prafaţa planetei.
REȚINEȚI Unii sateliţi ai planetelor mari au o
• Geosferele vizibile pe imagini obișnuite sunt: atmosfera, hidrosfe- parte exterioară îngheţată.
ra, biosfera, antroposfera și litosfera. Luna nu are atmosferă și nici hi-
• Pe scoarța terestră solidă (litosferă) sunt situate hidrosfera, biosfe- drosferă.
ra și antroposfera. Toate planetele, precum și sateliţii
de mari dimensiuni au în interior „sfe-
• Atmosfera „îmbracă”, la exterior, toate celelalte geosfere.
re” concentrice.
33
TERRA – O PLANETĂ ÎN TRANSFORMARE
SĂ NE AMINTIM
Atmosferă înaltă
• principalele elemente componente
ale fiecărei geosfere; Hidrosferă,
Atmosferă joasă
• corpuri compuse din mai multe sfe- biosferă,
re; antroposferă
• roci și minerale din alcătuirea scoar-
Litosferă
ţei terestre. Astenosferă
(partea exterioară a mantalei)
Mezosferă
(partea interioară a mantalei)
63
VOM ÎNVĂȚA DESPRE
70
Nucleu extern
mk
• caracteristici comparative ale geo-
Nucleu intern
sferelor externe;
Centrul Pământului
• geosferele din interiorul Pământu-
lui. Geosferele Terrei
APLICAȚII
ACTIVITĂȚI INDEPENDENTE
Completați un tabel asemănător celui de mai jos cu alte exemple.
Identificaţi, pe imaginile pe care le
Tipuri de roci Exemple cunoscute Alte exemple
aveţi la dispoziţie sau pe care le găsiţi
în diferite surse, aspectele vizibile ale Roci sedimentare nisip
rocilor și ale fosilelor (acolo unde se Roci eruptive granit
observă). Roci metamorfice marmură
36
aB VOCABULAR
PLACA
NORD- Rocă – mineral sau asociere de
AMERICANĂ minerale, cu o compoziţie aproape
PLACA
NORD- uniformă, care ocupă un spaţiu de-
AMERICANĂ PLACA terminat.
EURASIATICĂ
Mineral – corp solid, natural, care
intră în compoziţia rocilor.
Fosile – urme sau resturi vegetale
PLACA
PLACA
ARABĂ
PLACA
PLACA PACIFICĂ
sau animale conservate în roci.
INDIANĂ
PLACA PLACA
PLACA
CARAIBEANĂ
FILIPINEZĂ Geologie – știinţa care se ocupă
PACIFICĂ COCOS PLACA cu studiul rocilor, fosilelor, al asoci-
AFRICANĂ erilor de roci și cu evoluţia scoarţei
PLACA
PLACA SUD-AMERICANĂ
terestre.
NAZCA PLACA AUSTRALIANĂ Rift – crăpătură în scoarţa terestră.
PLACA SCOȚIA
PLACA ANTARCTICĂ
OBSERVAȚI ȘI REZOLVAȚI
Analizați tabelul prin comparație cu harta plăcilor litosferice.
AFLAȚI MAI MULTE
1. Precizați denumirile plăcilor reprezentate pe hartă.
2. Identificați plăci suprapuse mai mult unor întinderi continentale și La contactul între plăcile litosferi-
plăci suprapuse oceanelor. ce există despicături în scoarţa teres-
tră, denumite rifturi. Aici ajunge ma-
REȚINEȚI terie topită care urcă din adâncime
• Litosfera cuprinde scoarța exterioară, solidă, a Pământului și este spre suprafaţă.
fragmentată în mai multe părți, denumite plăci litosferice (tectonice). Prin ciocnirea plăcilor se formează
• Pe continente munții se formează ca efect al deplasării și ciocnirii pe continente lanţuri montane, iar în
oceane, despicături adânci, denumi-
plăcilor tectonice.
te fose.
37
TERRA – O PLANETĂ ÎN TRANSFORMARE
LITOSFERA
Structura internă a Terrei
SĂ NE AMINTIM
• stările sub care se întâlnesc corpuri-
le în natură;
• trecerea dintr-o stare în alta.
VOM REUȘI
• să comparăm diferite sfere din inte-
riorul planetei; Pământul ca un magnet
• să explicăm importanţa scoarţei te-
restre solide situate la exterior.
D istanța de la suprafața Pământului până în centrul său este de apro-
ximativ 6 370 km. Din aceasta a fost studiată direct o parte foarte
mică (de aproximativ 20 km). La adâncimi mai mari, interiorul Pămân-
ȘTIM DE LA ALTE DISCIPLINE
tului nu este cunoscut în mod direct, ci indirect, prin felul în care se pro-
• modul în care se transmit mișcările pagă anumite mișcări în interiorul său.
unor corpuri. Aceste mișcări care traversează Pământul sunt rezultatul rupturilor
produse în scoarța terestră, care au loc în mod natural, ca urmare a de-
plasării plăcilor litosferice, a cutremurelor sau artificial, în urma unor
VOM APLICA LA ALTE DISCIPLINE
explozii provocate de om.
• rolul câmpului magnetic și al mag- Mișcările produse în acest fel traversează straturile situate în interio-
neţilor în fenomene care au loc la rul Pământului, iar acolo unde întâlnesc straturi diferite sunt deviate de
suprafaţa Pământului; la linia dreaptă.
• modificarea poziţiei punctelor con- Prin studierea acestor mișcări, oamenii de știință au ajuns la conclu-
siderate „poli magnetici” ai Pămân- zia că interiorul Pământului este format din mai multe sfere, dintre care
tului. cele mai importante sunt: litosfera (la exterior), mantaua (în partea de
mijloc) și nucleul (în partea centrală).
ACTIVITĂȚI INDEPENDENTE Nucleul Pământului se rotește mai repede decât celelalte sfere din
interior și din această cauză se formează câmpul magnetic al planetei
Identificaţi corpuri solide (minera- noastre, Pământul având aspectul unui magnet de mari dimensiuni.
le sau vegetale) care au în interior mai
multe sfere. APLICAȚII
Comparaţi între ele:
• un măr; 1. Precizați ce se întâmplă cu suprafața unui lichid pe care cade
• o portocală; un corp.
• o cireașă; 2. Comparați această observație cu situația în care în loc de lichid este
• o nucă; nisip sau un corp foarte dur.
• o minge de baschet; 3. Calculați cât reprezintă grosimea care poate fi studiată direct (20 km)
• o minge de tenis. din raza medie a Pământului (6 370 km).
38
aB VOCABULAR
?
intern
ȘTIAȚI CĂ?
a IV-a; EUROPA A S I A
AMERICA
OCE
• trepte și forme de relief din ţara
OC
DE
O C E ANU L P A
noastră; NORD
E AN U
A N U L AT
• mari unităţi de relief din ţara noas-
Tropicul Racului (Tropicul de Nord)
I-le. Hawaii
°
AFRICA
tră. 10°
L P AC IF
OCEANIA
0° Ecuator
VOM ÎNVĂȚA DESPRE 160° 150° 140° 130° 120° 110° 100° 90° 80° 70° 60° 50° 40° 30° 20° 10° 0° 10° 20° 30° 40° 50° 60° 70° 80° 90° 100° 110° 120° 130° 140° 150° 160° 170° 180° 170°
AMERICA OCEANUL
L
• relieful scoarţei terestre – continen- Tropicul Capricornului DE SUD
AN
(Tropicul de Sud) AUSTRALIA
IC
te și oceane;
CI
INDIAN
T
F
IC
• forme de relief ale continentelor și
IC
oceanelor;
• trepte majore ale reliefului planetei.
Cercul Polar Antarctic Cercul Polar Antarctic
A N T A R C T I D A
P
• să definim relieful;
laniglobul de mai sus redă:
• să deosebim forme, trepte, tipuri și
unităţi de relief; • forma și extensiunea continentelor și a oceanelor, întinderi care re-
• să identificăm elemente ale reliefu- prezintă cele mai mari denivelări ale scoarței terestre;
lui pe diferite hărţi. • aspectul contactului dintre oceane și continente;
• repartiția diferitelor forme majore de relief pe continente și pe oceane.
Se pot recunoaște:
ȘTIM DE LA ALTE DISCIPLINE
a. pe întinderile continentale: munți înalți și lanțuri muntoase, podi-
• reprezentarea reliefului în spaţiu și în șuri întinse, depresiuni și câmpii;
plan; b. pe întinderea oceanelor: platforma continentală, bazine oceanice,
• semnele >, < . fose și dorsale.
Relieful major este determinat de deplasarea plăcilor litosferice.
VOM APLICA LA ALTE DISCIPLINE Relieful a influențat civilizațiile istorice prin posibilitățile lor de izola-
• localizarea precisă a unor evenimen- re și de apărare, precum și prin condițiile oferite pentru activitățile eco-
te istorice pe hărţi la scări diferite; nomice.
• utilizarea planiglobului ca instru-
ment util în diferite situaţii (mate- APLICAȚII
matică, tehnologie, istorie, fizică). Utilizând informațiile de la această lecție, precum și alte informații,
completați un tabel asemănător celui de mai jos.
ACTIVITĂȚI INDEPENDENTE Trepte de relief Denumire Exemple
> 1 000 m munţi și podișuri înalte
• Identificaţi, într-un atlas sau în 300 – 1 000 m podișuri și dealuri
manualul de istorie, principalele are- 300 m – 0 m câmpii
ale în care au existat civilizaţii de-a
0 la –300 m platforma continentală
lungul timpului.
de la –300 la –3 000 m abruptul continental
• Realizaţi o legătură între exten-
siunea acestor civilizaţii istorice și –3 000 la –6 000 m bazine oceanice
relieful predominant pe care au fost –3 000 la 0 m dorsale
situate. < 6 000 m gropi abisale (fose)
40
u l Rift
I n d ia n
In aB VOCABULAR
ea
n do Arh
Oc ne .
zi
an Abisal – situat la mare adâncime.
Bazin oceanic – suprafaţă relativ
a
ic netedă (< 3 000 m) cu aspect de pla-
fr
A
Hawaii
asemănător unei „dorsale” de pește.
Atlantic
Oce
Rift prelungirea continentelor.
Relief – totalitatea neregularităţi-
an
lor scoarţei terestre.
ul n
Manta
c
Rift
O titudine între care este situată o anu-
Scoarță Stratul din baza mită întindere a reliefului.
litosferei
continentală Unitate de relief – teritoriu indi-
d
Su ca
e i Pacific
Scoarță oceanică vidualizat și delimitat cu elemente de
d er
Am
omogenitate a reliefului.
Structura internă a Terrei
Urmărind o secțiune prin interiorul planetei noastre și prin scoarța
solidă a acesteia (litosferă), observăm:
• litosfera și grosimea acesteia sub continente și oceane; ? ȘTIAȚI CĂ?
• stratul din baza litosferei (astenosfera); • Cele mai mari înălţimi ale planetei
• curenții de magmă care urcă spre suprafață; noastre se apropie de 9 km (8 848 m).
• locurile în care scoarța solidă crapă, apărând rifturi; • Cele mai mari adâncimi se apropie de
• zonele de ciocnire a plăcilor litosferice (tectonice). 11 km (10 898 m).
Această secțiune arată modul de formare a reliefului major (conti- • Între acestea este o diferență totală
nente, oceane, dorsale, munți vulcanici, insule) ca rezultat al deplasării de aproape 20 km.
și ciocnirii plăcilor litosferice, al mișcării magmei și al erupțiilor vulca- • Între raza Pământului la Ecuator și
nice. raza până la poli este o diferență de
21 km.
OBSERVAȚI ȘI REZOLVAȚI
Utilizând planiglobul și informațiile din textul de mai sus, explicați AFLAȚI MAI MULTE
legătura dintre structura internă a Pământului și relieful acestuia.
Există lanţuri muntoase care traver-
sează mai multe continente, cum ar fi:
• lanţul alpino–himalayan (întins
REȚINEȚI de la Oceanul Atlantic la Oceanul Pa-
• Totalitatea denivelărilor formează relieful scoarței terestre. cific);
• Cele mai mari forme de relief sunt continentele și oceanele. • lanţul cordilier american (cuprin-
• Limita dintre acestea o reprezintă nivelul de 0 m al oceanului. zând munţii din America de Nord,
• Contactul dintre uscatul continental și apa oceanului poate avea America de Sud, partea de vest a An-
mai multe forme: peninsule, insule, golfuri și diferite aspecte ale țăr- tarctidei și nord-estul extrem al Asiei).
mului. Dorsalele din cele trei oceane mari
• Există sisteme montane care se întind pe mai multe continente și au legătură între ele, demonstrând
dorsale care se prelungesc de la un ocean la altul. că formarea lor a avut loc în același
timp.
41
TERRA – O PLANETĂ ÎN TRANSFORMARE
LITOSFERA
Forme majore de relief
Munţi și podișuri înalte (peste 1 000 m)
SĂ NE AMINTIM 1 – lac
2 – vale îngustă
3 4 5 3 – munte abrupt
• diferenţa dintre trepte și forme de 2
6 4 – depresiune
7 8
relief; 1
5 – gheţar
6 – râu
• exemple de unităţi de relief din ţara 9 10 Dealuri
7 – Dealuri și podișuri (300 –1 000 m)
noastră și din lume. 11
12
4. 5. 6.
? ȘTIAȚI CĂ?
Principale Fenomene care determină Forme (exemple) Relieful se caracterizează prin câte-
tipuri de relief forma de relief va aspecte exterioare, cum ar fi: altitu-
Relief fluvial acţiunea râurilor și a fluviilor (ero- delte, văi, terase, câmpii dine (minimă, medie, maximă), pante
ziune, transport, acumulare) (adică felul în care înclină diferite su-
Relief glaciar acţiunea gheţarilor: eroziune, depresiuni, acumulări gla- prafeţe), aspectul porţiunilor mai înal-
transport, acumulare ciare, circuri, văi glaciare te, continue (denumite „interfluvii”),
Relief deșertic diferenţe de temperatură, vânt, acumulări de nisip, întin- caracteristici ale hidrografiei (prezen-
precipitaţii torenţiale deri stâncoase, văi seci ţa, adâncimea acesteia).
Relief litoral eroziune și acumulare marină, ri- faleză, plajă, forme de ţăr-
dicarea și coborârea nivelului mării muri (fiorduri, estuare etc.) PORTOFOLIU
Relief vulcanic erupţii vulcanice conuri, cratere, platouri
Identificaţi pe un planiglob fizic
Relief carstic dizolvarea calcarului de către apă peșteri, cursuri subterane
două–trei exemple de forme de relief
OBSERVAȚI ȘI REZOLVAȚI și caracteristici ale acestora, comple-
tând un tabel asemănător celui de
1. Ce efect are ridicarea nivelului mării asupra reliefului litoral? mai jos.
2. Grupați formele de relief de mai sus în două categorii: Forme de relief
Înălţimea sau
Continent
sau ocean
43
TERRA – O PLANETĂ ÎN TRANSFORMARE
LITOSFERA
Vulcanii și cutremurele
SĂ NE AMINTIM
Cercul Polar de Nord
• structura internă a Pământului; Kliucev
• curenţii de magmă din scoarţa te- St. Helens Elbrus
Vezuviu
restră; Etna Ararat
Demavend Fuji
Santorin
• cunoștinţe anterioare despre vul- Tropicul de Nord
Popocatepetl
cani și cutremure. Mauna
Loa
Mt. Pelée
Camerun
Kilimandjaro Ecuator
Cotopaxi Meru
VOM ÎNVĂȚA DESPRE Sajama Ascension
Krakatau
Tropicul de Sud
• vulcani și cutremure;
• modul de producere a acestor feno- Maipo
V
• să identificăm pe un planiglob regi-
ulcanii creează la suprafața planetei fenomene spectaculoase.
uni vulcanice și seismice;
Acolo unde există un vulcan, materia topită (magma) care urcă din
• să deosebim un vulcan activ de un
relief vulcanic.
interiorul Pământului ajunge la suprafață și curge sub formă de lavă.
Magma ajunsă la suprafață, după scurt timp, se solidifică.
Erupțiile vulcanice succesive creează relieful vulcanic. Principala
ȘTIM DE LA ALTE DISCIPLINE formă de relief o reprezintă vulcanul propriu-zis, cu aspect de con. În
locul unde magma ajunge la suprafață se formează cratere aproape
• propagarea mișcării în diferite medii; circulare.
• elementele corpului geometric denu- Activitatea vulcanică este însoțită de fenomene asociate acesteia:
mit con. explozii, nori de vapori de apă, praf, ploi de pietre, zgomote, cutremure.
Momentele principale ale activității vulcanice sunt:
VOM APLICA LA ALTE DISCIPLINE • apariția unor fenomene care anunță erupția vulcanică;
• importanţa vulcanilor și a cutremu- • revărsarea magmei la suprafață;
relor pentru diferite vieţuitoare; • curgerea lavei pe pantele vulcanului și solidificarea acesteia;
• explicarea unor erupţii vulcanice și • modificarea formelor anterioare;
a unor cutremure care s-au produs • manifestarea unor fenomene asociate.
de-a lungul timpului. Erupțiile vulcanice creează frecvent fenomene negative.
APLICAȚII
ACTIVITĂȚI INDEPENDENTE
• Identificați pe un planiglob două–trei exemple de munți vulcanici
Într-un vas circular puneţi apă
situați pe continente și completați un tabel asemănător celui de mai jos.
(10–15 cm), apoi loviţi cu un corp dur:
• marginea vasului; Continent (sau regiune) Munţi cu vulcani activi (exemple)
• partea inferioară a vasului. America de Sud
Descrieţi ce se întâmplă cu supra- Asia de Nord-Est
faţa apei în aceste cazuri. America de Nord și Centrală
Identificaţi cauza fenomenului pe Africa
care îl observaţi. Europa
44
Epicentru aB VOCABULAR
1. Delimitați orizontul local în care vă desfășurați studiat, amplasați pe harta voastră principalele as-
activitatea: pecte ale reliefului. Acestea se referă la următoarele
• construiți un pătrat cu laturile de 40 cm, după categorii de suprafețe și caracteristicile lor.
modelul alăturat;
Semn
1 2 3 4 5 6 7 8
Categorii de suprafeţe Forme de relief conven-
A ţional
B 1. Orizontale, Luncă, terasă, câmp
foarte netede
C
2. Versanţi slab înclinaţi Abruptul teraselor,
D văi largi
E 3. Versanţi cu înclinare Pante de dealuri joa-
mijlocie se, margini de terase
F
4. Versanţi înclinaţi Pante accentuate în
G regiunile de dealuri,
H podișuri sau munţi
5. Întinderi cu acumulări Acumulări de
• în centrul pătratului este școala voastră; pietriș, nisip, argilă
• stabiliți o scară de proporție potrivită (de exem- 6. Forme minore Adâncituri,
plu, 1 cm pe hartă = 0,5 km în realitate); depresiuni mici
• fixați pe această hartă rețeaua de ape; 7. Alte forme Peșteri, văi subterane,
• fixați, cu aproximație, limitele localităților exis- lacuri, dune de nisip
tente.
Pentru fiecare formă de relief, desenați, pe o pa-
2. Delimitați, cu aproximație, trei trepte de altitu- gină separată, câte un semn convențional. Grupați
dine, în funcție de înălțimile din orizontul local, care aceste semne în legendă.
să cuprindă punctul cel mai înalt și punctul cel mai În urma acestei activități, realizați:
coborât. Trasați, pe harta voastră, liniile (curbele de • o hartă (sau o schiță de hartă), cu legenda cores-
nivel) care delimitează aceste trei trepte. punzătoare;
• un tabel (asemănător celui de mai sus);
3. Pe baza unor surse diferite (imagini de pe site-uri • un text explicativ;
cu hărți, hărți ale reliefului României realizate până • fotografii.
acum, fotografii, schițe, desene) și, dacă este posi- Fiecare grupă va desemna un elev care va prezen-
bil, prin observarea formelor de relief din perimetrul ta rezultatele obținute celorlalți colegi.
46
Reguli de comportare şi măsuri de protecţie
în cazul producerii de fenomene şi procese în orizontul local
(prăbuşiri, alunecări de teren, cutremure)
A. PRĂBUȘIRI
Prăbușirile sunt deplasări bruște ale unor cantități
de roci desprinse din porțiuni mai înalte. Aceste feno-
mene se întâlnesc frecvent în regiunile cu roci dure.
În țara noastră, regiunile cu prăbușiri sunt: Defileul
Oltului, Defileul Dunării, văile înguste, regiunile monta-
• colectarea apei prin canale de adâncime;
ne înalte, masivele de sare.
• stabilizarea versanților.
Cauze:
• iarna: zăpadă, îngheț-dezgheț, avalanșe;
C. CUTREMURE
• primăvara: ploi torențiale, topirea zăpezii, dezgheț;
Pe baza celor învățate până acum, precizați, oral sau
• vara: precipitații ocazionale;
notând pe o pagină separată:
• toamna: ploi torențiale, îngheț-dezgheț.
• cauzele cutremurelor;
• elementele cutremurelor;
• modul de cercetare a cutremurelor;
• distrugeri provocate de cutremure.
De asemenea, rețineți următoarele:
• cutremurele nu pot fi prevăzute din timp;
• în urma studierii undelor provocate de cutremur,
Măsuri de protecție:
pot fi făcute aprecieri asupra tăriei acestora.
• anunțarea persoanelor competente;
Măsuri de protecție în caz de cutremur:
• semnalizarea zonelor cu prăbușiri;
În toate situațiile, trebuie să nu creați panică.
• realizarea unor mijloace de stabilizare a versan-
a. Dacă sunteți în școală (în clasă):
ților;
• ascultați sfaturile profesorului;
• colectarea apei din precipitații;
• dacă sunteți în apropierea unei ieșiri, încercați să
• adăpostirea față de prăbușiri.
ieșiți cu mare atenție din clasă și din școală;
• evitați locurile unde ar putea cădea obiecte;
B. ALUNECĂRI DE TEREN
• adăpostiți-vă sub bănci.
Alunecările se produc în regiunile cu roci moi
b. Dacă sunteți acasă:
(argile) care, în urma unor precipitații bogate, devin
• căutați locurile adăpostite, unde nu cad obiecte;
plastice, iar argila și rocile situate deasupra aceste-
• dacă sunteți foarte aproape de ușă (la parter) ieșiți,
ia alunecă. Aceste fenomene se produc brusc și este
dar cu mare atenție;
foarte greu de anticipat momentul declanșării. Există
• dacă sunteți în bloc, nu coborâți pe scări sau cu liftul;
regiuni unde au provocat distrugeri de case, de carti-
• adăpostiți-vă în locuri sigure.
ere și drumuri.
c. Dacă sunteți pe stradă:
Cauze:
• îndepărtați-vă de clădiri și de obiectele care se pot
• precipitații bogate;
prăbuși;
• îngheț-dezgheț;
• îndreptați-vă spre locurile mai deschise (bulevar-
• cutremure;
de, parcuri), fiind atenți însă la traversarea străzilor.
• defrișări, pășunat.
Măsuri de protecție:
• identificarea regiunilor cu alunecări de teren și ur-
mărirea momentelor în care există fenomene de dez-
gheț, precipitații bogate și prelungite;
• evitarea zonelor cu alunecări în momentele de
producere;
47
TERRA – O PLANETĂ ÎN TRANSFORMARE
Recapitulare și evaluare
Recapitulare
Litosfera este învelișul solid al Pământului, care are producerii fiind denumit hipocentru. De aici, mișcarea
la bază un alt înveliș, vâscos, denumit astenosferă, pe se propagă spre suprafață, cel mai apropiat punct fiind
care plutește. denumit epicentru.
Litosfera este fragmentată în mai multe plăci, denu- Relieful planetei cuprinde toate neregularitățile
mite plăci litosferice (tectonice). scoarței terestre, atât în regiunile continentale (relie-
Din interiorul planetei urcă spre suprafață materia ful continentelor), cât și în regiunile oceanice (relieful
topită (magmă), străbătând astenosfera. Ajungând la oceanelor).
suprafață, magma străpunge litosfera, formând despi- Relieful uscatului este transformat de factorii ex-
cături în scoarță, denumite rifturi, și vulcani (pe fundul terni, rezultând mai multe forme, grupate pe trepte și
oceanelor și pe continente). unități de relief.
Rifturile împing lateral fragmentele (plăcile) litosfe- Acțiunea de transformare a reliefului uscatului
rei, determinând extinderea bazinelor oceanice și de- (continentelor) se realizează prin procese de eroziune,
plasarea continentelor. transport și acumulare, determinate de gravitație.
Materia topită care urcă din interiorul Pământului Relieful se află într-o transformare continuă.
se acumulează în lungul rifturilor, formând lanțuri de
munți submarini, denumite dorsale.
Fragmentele solide (plăcile litosferice) se ciocnesc, Citiți cu atenție textul de mai sus.
formându-se munți (pe continente) și fose (în oceane). 1. Identificați și transcrieți, pe o pagină separată,
Deplasarea plăcilor litosferice generează orogeneze, termenii care se referă la modul de formare a reliefu-
lanțuri vulcanice și cutremure. lui major (continente și oceane).
Cutremurele reprezintă mișcări bruște ale scoar- 2. Dați exemple în care este evidentă acțiunea for-
ței, determinate de rupturi în interiorul acesteia, locul ței de gravitație în formarea reliefului.
Evaluare
Pe baza celor învățate despre litosferă, notați, pe 3. Un înveliș care îmbracă toate celelalte sfere este:
o pagină separată, răspunsurile la următoarele ce- a. atmosfera;
rințe. b. biosfera;
c. hidrosfera;
I. Analizați întrebările de mai jos și identificați d. pedosfera.
răspunsul corect, notând litera corespunzătoare.
4. Fenomenele de eroziune, transport și acumula-
1. Limita dintre geosferele externe și cele interne re rezultate în urma acțiunii unor fenomene și factori
o reprezintă: externi (apă, gheață, vânt etc.) asupra scoarței solide
a. litosfera (pe toată grosimea ei); sunt rezultatul:
b. mezosfera (sau mantaua, situată la mijloc); a. mișcării de rotație a Terrei;
c. oceanele, care sunt în contact cu toate sferele b. gravitației;
externe; c. circulației aerului în atmosferă;
d. relieful, care reprezintă partea exterioară, soli- d. structurii interne a Pământului.
dă, a litosferei.
5. Prin orogeneză se înțelege formarea:
2. Apa în stare solidă, considerată de mulți cer- a. dorsalelor oceanice;
cetători o „sferă” a planetei noastre, este mai mult o b. podișurilor;
parte a: c. munților;
a. atmosferei; b. hidrosferei; d. vulcanilor.
c. litosferei; d. pedosferei. Punctaj I. 5 x 4 p. = 20 p.
48
II. Aveți în vedere tabelul de mai jos. III. Pentru cea mai întinsă și pentru cea mai re-
Sfere sau părţi Proporţia (%) Justificarea acestei dusă suprafață de contact argumentați, pe o pagină
componente din suprafaţa proporţii separată, rezultatul obținut.
Terrei
Oceane 71 Este egală cu întinde- Suprafaţă de % Sfere sau Argumentare
rea totală a oceanelor contact părţi din
Biosfera situată 24 5% din uscat nu are acestea
pe uscat biosferă continuă a. cea mai întinsă
Pedosfera 24 5% din uscat nu are b. cea mai redusă
pedosferă continuă
Litosferă 29 Relieful continentelor Punctaj III. 4 x 3 p. = 12 p.
continentală și uscatul sunt egale
Litosferă (relief) 100 Scoarţa terestră și IV. Aveți în vedere termenii de mai jos, care se re-
relieful se află atât feră la relieful continentelor, al oceanelor, la forțele și
sub oceane, cât și pe fenomenele cu originea în interiorul scoarței și cele
continente care acționează din exterior asupra litosferei, scoar-
Atmosfera 100 Îmbracă total suprafaţa ței solide și reliefului:
terestră podiș, ghețar, magmă, munte, bazin oceanic, fale-
ză, astenosferă, precipitații, cutremur, relief glaciar,
Calculați suprafața (întinderea) de contact între râu, deltă, vânt, plăci litosferice, golf, dorsală, fosă,
părți ale unor „sfere” terestre, completând un tabel rift, cap, vulcan.
asemănător celui de mai jos.
Grupați acești termeni în categoriile de mai jos,
Suprafaţa de contact % din total completând, pe o pagină separată, un tabel asemă-
Atmosferă și oceane nător.
Biosferă terestră și pedosferă Relief continental (altitudini > 0 m)
Continente și atmosferă Elemente și fenomene interne
Atmosferă și pedosferă Elemente și fenomene externe
Litosferă și oceane Relief situat sub ocean (altitudini < 0 m)
Relieful oceanelor și atmosferă Forme litorale (± 0 m)
Continente, oceane și atmosferă
Punctaj IV. 20 x 1 p. = 20 p.
Punctaj II. 7 x 2 p. = 14 p.
V. Construiți un text referitor la vulcani și cutremu-
re, folosind, la alegere, opt dintre următorii termeni:
vulcan, lavă, con, magmă, erupție, hipocentru,
epicentru, undă, relief vulcanic, vulcan stins, coș,
crater, rift, dorsală.
Punctaj V. 8 x 3 p. = 24 p.
Total (I–V) = 90 p.
Din oficiu = 10 p.
TOTAL = 100 p.
EVALUAREA PORTOFOLIILOR
La sfârșitul semestrului, prezentați portofoli-
ile realizate. Stabiliți, împreună cu ceilalți colegi,
criteriile de apreciere a acestora. Sub îndrumarea
Terra văzută din spaţiul cosmic profesorului, analizați toate portofoliile.
49
TERRA – O PLANETĂ ÎN TRANSFORMARE
ATMOSFERA
Caracteristici generale și importanță
SĂ NE AMINTIM
• alcătuirea aerului și a atmosferei;
• caracteristici și mișcări ale aerului;
• compoziţia aerului, vânt, încălzire.
VOM REUȘI
Terra văzută din spaţiul cosmic
• să identificăm componente ale at-
mosferei pe imagini și hărţi;
• să explicăm încălzirea atmosferei și a
suprafeţei Pământului;
A tmosfera este învelișul gazos, de aer, al planetei noastre, alcătuit din
gaze, nori și particule și are forma unei sfere turtite. Principalele gaze
care intră în alcătuirea atmosferei sunt azotul și oxigenul. Oxigenul este ne-
• să precizăm importanţa atmosferei. cesar vieții, iar dioxidul de carbon, deși cu o proporție redusă, are un rol foar-
te important în existența viețuitoarelor.
Atmosfera cuprinde mai multe straturi: troposfera, stratosfera, mezosfe-
ȘTIM DE LA ALTE DISCIPLINE
ra și termosfera (ionosfera).
• schimbările de fază ale apei; Troposfera este învelișul din baza atmosferei, unde temperatura scade
• modificarea stărilor de agregare; cu înălțimea. Stratosfera este formată din mai multe straturi, dintre care cel
• modul de încălzire a aerului; mai important este stratul de ozon (ozonosfera), care protejează suprafața
• efectul de seră. Pământului de radiațiile solare dăunătoare. Mezosfera este stratul de „mij-
loc” al atmosferei. Termosfera (ionosfera) este situată spre exterior. Aici tem-
VOM APLICA LA ALTE DISCIPLINE
peratura crește cu înălțimea.
Masa atmosferei reprezintă o proprietate a aerului în calitate de corp fi-
• influenţa caracteristicilor Terrei asu- zic. Aceasta exercită o apăsare asupra suprafeței Pământului, producând o
pra aerului; presiune denumită presiune atmosferică.
• rolul atmosferei în existenţa și activi-
tatea vieţuitoarelor; APLICAȚII
• rolul atmosferei în activităţile ome-
nești. Un balon meteorologic este lansat în atmosferă pentru a înregistra
temperatura aerului. În locul de lansare (cu altitudinea de 0 m), tempe-
ratura este de 20°C. La fiecare 2 000 m parcurși în înălțime, termometrul
ACTIVITĂȚI INDEPENDENTE instalat pe balonul meteorologic indică datele înscrise în tabelul următor.
51
TERRA – O PLANETĂ ÎN TRANSFORMARE
ATMOSFERA
Elemente și fenomene meteorologice
SĂ NE AMINTIM
• structura și compoziţia atmosferei;
• masa, presiunea și încălzirea atmo-
sferei;
• procese fizice în aer.
1. 2.
VOM ÎNVĂȚA DESPRE
• principalele elemente și fenomene
din atmosferă;
• modul de producere a fenomenelor
meteorologice;
• observarea și măsurarea elemente-
lor meteorologice.
3. 4.
VOM REUȘI 1. Termometru; 2. Barograf; 3. Stație meteorologică; 4. Satelit meteorologic
52
aB VOCABULAR
? ȘTIAȚI CĂ?
VOM REUȘI
• să identificăm pe hărţi climatice
principalele elemente și fenomene 2.
reprezentate; 1.
1. Nori cu dezvoltare verticală; 2. Circulația în atmosferă
• să explicăm felul în care se produc
vânturile.
Î n lungul Ecuatorului, la suprafața oceanelor, dar și pe continente, se
evaporă o mare cantitate de apă, rezultat al încălzirii suprafeței teres-
tre. Aici se formează zilnic nori cu o mare dezvoltare în înălțime (1).
ȘTIM DE LA ALTE DISCIPLINE
În apropierea celor doi poli aerul coboară continuu spre suprafața Terrei.
• modul de propagare a căldurii; Temperatura medie a aerului scade de la Ecuator la poli și scade cu
• influenţa căldurii asupra stărilor de înălțimea (cu aproximativ 6 grade la fiecare 1 000 de metri) până la limi-
agregare ale apei; ta superioară a troposferei.
• influenţa radiaţiei solare asupra plan- Vânturile se formează ca efect al diferențelor de presiune dintre două
telor. suprafețe. Diferența de presiune poate fi:
• permanentă, în cursul unui an, formând vânturi permanente;
• sezonieră (câte o jumătate de an), formând vânturi sezoniere (cum ar
VOM APLICA LA ALTE DISCIPLINE fi musonii);
• zilnică, formând vânturi diurne (zilnice).
• influenţa fenomenelor atmosferi-
ce extreme asupra vieţuitoarelor și Circulația generală a aerului pe suprafața Pământului se realizează
omului; asemănător desenului de mai sus (2). La suprafața Pământului, circuitele
• utilizarea energiei produse de vânt de aer din atmosferă creează trei zone cu vânturi permanente: alizeele (de
(energie eoliană). la tropice spre Ecuator), Vânturile de Vest (în zona temperată) și vânturile
polare. Din cauza mișcării de rotație, aerul este deviat spre dreapta în emi-
sfera nordică și spre stânga în emisfera sudică. Urmărind o secțiune prin
atmosferă se observă că între Ecuator și poli există câte trei circuite.
APLICAȚII
ACTIVITĂȚI INDEPENDENTE
Stația meteorologică unde se înregistrează temperaturile din tabel se
• Utilizați diferite surse de docu-
află în emisfera nordică, la jumătatea distanței dintre Polul Nord și Ecuator.
mentare și identificați denumirile
principalelor vânturi care bat pe su- Lunile anului I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
prafața planetei noastre. Valori medii ale fiecărei luni 3 3 6 8 10 15 15 10 8 6 5 3
• Precizați în ce regiuni se mani- Precizați cum se modifică temperatura medie de la o lună la alta în
festă acestea. cursul unui an. Care credeți că este cauza acestei modificări?
54
aB VOCABULAR
PORTOFOLIU
REȚINEȚI
Urmăriţi la televizor două–trei
• Pe glob există trei zone termice (caldă, temperată, rece). exemple de buletine meteorologice.
• Fenomenele meteorologice se produc aproape simetric în raport Reţineţi principalele elemente pre-
cu Ecuatorul. zentate și, pe baza acestora, constru-
• Stările de vreme se caracterizează prin elemente esențiale referi- iţi un model cât mai complet de bule-
toare la caracteristicile de bază: temperatură, vânturi, precipitații. tin meteorologic.
55
TERRA – O PLANETĂ ÎN TRANSFORMARE
ATMOSFERA
Vremea și clima
SĂ NE AMINTIM
• principalele elemente, fenomene și
procese care au loc în atmosferă;
• schimbări ale elementelor meteo-
rologice de bază: temperatură, vân-
turi, precipitaţii.
VOM REUȘI
• să prezentăm stări de vreme; Anotimpuri
V
• să explicăm modificări ale vremii. remea reprezintă situația atmosferei (elemente, fenomene și procese)
la un moment dat pe o întindere mai mică (orizontul local, regiune) sau
ȘTIM DE LA ALTE DISCIPLINE mai mare. Caracteristicile principale ale vremii sunt: temperatura aerului,
precipitațiile, vântul, strălucirea soarelui, norii, umiditatea, presiunea.
• fenomene ale naturii: ploaie, ninsoa- Fenomene secundare, ocazionale, sunt: grindina, poleiul, furtuna, se-
re, vânt, fulger, tunet, modificările ceta, canicula, viscolul, tornada etc.
vremii; Buletinul meteorologic redă, într-un mod foarte simplificat, cu ajuto-
• stările de agregare, amestecuri, rul unei schițe de hartă, elemente meteorologice, cum ar fi: temperatura
transformări ale materiei (topire, so-
aerului (situația anterioară, cea prezentă și evoluția peste câteva ore),
lidificare etc.);
precipitațiile și vânturile. De asemenea, pentru aceste trei elemente, se
• aria pătratului, calcule cu numere,
poate prezenta situația meteorologică, denumită prognoză, pentru ur-
proporţii.
mătoarele 2–3 zile.
Clima, prin comparație cu vremea, este stabilă în timp și caracterizea-
VOM APLICA LA ALTE DISCIPLINE ză o întindere mare.
• rolul unor caracteristici ale vremii în APLICAȚII
adaptarea vieţuitoarelor;
• caracterizarea elementelor din at- Schița de mai jos reprezintă un teritoriu pe care sunt amplasate stații
mosferă care favorizează repartiţia meteorologice (A, B….). La fiecare stație este marcată temperatura înre-
geografică a vieţuitoarelor (plante și gistrată la ora 12.00.
animale). 1. Unde se înregistrează AA BB Staţii
Staţii
meteorologice
meteorologice
temperaturi mai mari de 10°C, 1111 8 8
8 8
Temperatură
Temperatură (8°C)
(8°C)
între 7–8°C și mai mici de 7°C?
ACTIVITĂȚI INDEPENDENTE
2. Care sunt stațiile cu Direcţia
Direcţiavântului
vântului
1111 6 6
Din cele învăţate la Știinţe ale na- precipitații? CC DD
Precipitaţii
Precipitaţii
3. Din ce direcție bate vân- E E
tul?
ale comportamentelor și caracteristi- 1212
5 5 Descărcări
Descărcări
electrice
electrice
4. La ce stații s-au înregis-
5 5
56
aB VOCABULAR
? ȘTIAȚI CĂ?
57
TERRA – O PLANETĂ ÎN TRANSFORMARE
ATMOSFERA
Zonele climatice ale Terrei
SĂ NE AMINTIM
• diferenţele dintre climă și vreme;
• zonele de căldură.
VOM REUȘI
Zonele de climă ale Terrei și principalele tipuri sunt:
• să identificăm pe hărţi climatice fe-
nomenele reprezentate; Zone de climă Tipuri de climă Localizare
• să identificăm zone și tipuri de cli- 1. Climă tropicală umedă • ecuatorială • simetrică faţă de Ecuator
mă; 2. Climă tropicală cu • subecuatorială • simetrică faţă de Ecuator
• să descriem caracteristicile unei zone două anotimpuri • musonică • doar în Asia de Sud și
de climă din surse diferite. Sud-Est
3. Climă tropicală uscată • de semideșert • la exteriorul deșerturilor
• de deșert arid • în interiorul deșerturilor
4. Climă subtropicală • mediteraneeană fragmentată/discontinuă
ȘTIM DE LA ALTE DISCIPLINE
5. Climă temperată • oceanică și de tranziţie • vestul continentelor
• legăturile dintre climă, hidrografie și • continentală (de stepă) • interiorul continentelor
vegetaţie. • semideșertică și deșertică • interiorul Asiei
6. Climă boreală • climă de taiga • doar în emisfera nordică
7. Climă polară și sub- • climă subpolară • în emisfera nordică
VOM APLICA LA ALTE DISCIPLINE polară • climă polară • în jurul polilor
(Schemă simplificată, după Carl Troll și K. H. Paffen)
• rolul climei asupra populaţiilor în
decursul istoriei;
• imaginarea unor inovaţii tehnologi-
ce pentru diminuarea efectelor cli-
Z
onele de climă sunt fâșii aproape paralele între ele, care au o anumită
omogenitate a caracteristicilor principale ale aerului.
Factorii care influențează clima sunt: forma Pământului, înclinarea
matice negative. axei, mișcarea de revoluție și cea de rotație (care contribuie la abaterea
corpurilor), repartiția pe glob a continentelor și oceanelor, relieful, cantita-
tea de radiație. Radiația solară este elementul determinant al climei.
ACTIVITĂȚI INDEPENDENTE Zonele de climă diferă ca întindere în cele două emisfere (din cauza su-
prafețelor oceanice și continentale) și cuprind mai multe tipuri climatice.
Revedeţi capitolele anterioare, în- Pe harta de mai sus nu sunt reprezentate regiunile montane, unde clima
deosebi „Terra – o planetă în mișcare” este dispusă pe mai multe etaje, și Antarctica, unde există o climă polară.
(forma, mișcările Pământului etc.) și
precizaţi cum sunt determinate zone- APLICAȚII
le termice de:
• forma Pământului; Explicați ce aspect ar avea zonele de climă în următoarele situații:
• înclinarea axei; a. suprafața Terrei ar fi ocupată doar de apă (oceane);
• mișcarea de rotaţie; b. suprafața Terrei ar fi ocupată doar de uscat (continente);
• mișcarea de revoluţie. c. întinderea uscatului ar fi mai mare în emisfera sudică.
58
aB VOCABULAR
anotimpuri precipitaţii sezoniere (o jumătate de an) și se- Sahara, care în prezent este un de-
Caldă
cete; vânturi sezoniere (care aduc precipitaţii) șert întins, uscat, lipsit de râuri perma-
tropicală uscată temperatură ridicată, diferenţe mari de tem- nente, a fost în urmă cu câteva mii de
(deșert) peratură între zi și noapte, precipitaţii reduse ani o regiune temperată, asemănătoa-
(deșert), vânturi puternice, permanente re regiunilor cu climă mediteraneeană.
subtropicală (me- temperaturi ridicate, oscilaţii sezoniere de Această climă s-a instalat după to-
diteraneeană) temperatură; ploi sezoniere pirea gheţarilor din zonele reci, când
oceanică temperaturi mijlocii; precipitaţii mijlocii și ridi- precipitaţiile au devenit mai bogate și
Temperată temperaturile au început să crească.
cate, vânturi permanente (dinspre ocean)
continentală temperaturi mijlocii, diferenţe mari în cursul
unui an; precipitaţii reduse AFLAȚI MAI MULTE
boreală temperaturi reduse; precipitaţii reduse, sezon
lung foarte rece; taiga Modificările zonelor de climă se
subpolară temperaturi foarte mici (în cea mai mare par- realizează într-un interval foarte mare
te, negative); precipitaţii reduse, un scurt se- de timp (câteva secole sau chiar mi-
Rece lenii). Au loc transformări succesive
zon mai cald (tundră); vânturi puternice
polară temperaturi foarte mici, negative; vânturi pu- în decursul anilor care sunt greu de
ternice, permanente (vânturi polare); precipi- observat. Astfel, zonele de climă se
taţii reduse, sub formă de zăpadă; îngheț modifică la început prin deplasarea
limitelor acestora.
În prezent, spre exemplu, Sahara are
OBSERVAȚI ȘI REZOLVAȚI tendinţa de a avansa spre regiunea din
Alegeți două zone de climă și comparați-le, precizând asemănările și sud (denumită Sahel) și de a se extinde
deosebirile dintre acestea. spre climatul tropical cu două anotim-
puri (unde se află întinderile ierboase
cu savane).
REȚINEȚI Există și alte tipuri de climă, care
• Zonele de climă pot fi grupate într-un mod foarte general pe zone sunt determinate de diferiţi factori: pre-
termice (caldă, temperată, rece). zenţa litoralului maritim (climat litoral
• Tipurile de climă sunt situate aproape simetric în raport de Ecuator. sau maritim, mai umed), existenţa unor
• Clima se caracterizează prin valori medii ale caracteristicilor de lanţuri muntoase înalte (climat montan
sau alpin, cu etajare în înălţime), întin-
bază: temperatură, vânturi, precipitații.
derea uscatului etc.
59
TERRA – O PLANETĂ ÎN TRANSFORMARE
ATMOSFERA
Influența climei asupra geosferelor
SĂ NE AMINTIM
• circuitul apei în natură;
• modul în care se produce fotosin-
teza.
VOM REUȘI
• să identificăm influenţe ale climei 3. 4.
asupra unor fenomene și procese 1. Cactuși; 2. Vegetație influențată de ape; 3. Pădure ecuatorială; 4. Munte
din natură;
• să grupăm aceste influenţe pe geo-
sfere. I nfluența climei asupra litosferei se manifestă prin existența a două
mari categorii de relief: relieful glaciar (determinat de existența ghe-
țarilor) și relieful deșertic (determinat de absența precipitațiilor).
Fenomenul de îngheț și dezgheț, caracteristic unor tipuri de vreme
ȘTIM DE LA ALTE DISCIPLINE și unor mari întinderi climatice, duce la fenomene de dezagregare și,
• influenţa caracteristicilor climatice prin acestea, la eroziunea scoarței terestre.
asupra plantelor și animalelor; Precipitațiile încărcate cu dioxid de carbon determină eroziunea
• rolul radiaţiei solare în procesul de chimică.
fotosinteză; Climatul deșertic duce la absența râurilor și a fluviilor.
• adaptări ale plantelor și animalelor Climatul ecuatorial, cu precipitații bogate, determină existența unor
la mediul în care trăiesc. fluvii care transportă cantități foarte mari de apă.
Climatul rece determină persistența zăpezii, a ghețarilor și forma-
rea reliefului glaciar.
VOM APLICA LA ALTE DISCIPLINE Regiunile montane au o climă etajată.
• utilizarea elementelor referitoare la Zonele de climă determină, de asemenea, repartiția vegetației pe
atmosferă și climă în explicarea re- glob, precum și aspectul învelișului de soluri.
partiţiei vieţuitoarelor; Clima influențează, în intervale mari de timp, ridicarea sau coborâ-
• rolul climei în desfășurarea unor eve- rea nivelului Oceanului Planetar.
nimente istorice.
APLICAȚII
ACTIVITĂȚI INDEPENDENTE
Observați, pe baza imaginilor de mai sus, următoarele fenomene:
Revedeţi temele anterioare, Geo- • Cum sunt influențate plantele din deșert de lipsa precipitațiilor?
sferele Terrei și Litosfera. • Cum influențează nivelul apei oceanului vegetația de pe țărmuri?
Precizaţi cum determină clima: • Cum influențează lumina creșterea pădurii ecuatoriale în înălți-
• eroziunea litosferei; me?
• stările de agregare ale apei; • Cum influențează suprafața înghețată reflexia razelor solare?
• circuitul apei. • Cum se modifică elementele de climă cu înălțimea (pe un munte)?
60
aB VOCABULAR
1. 2.
? ȘTIAȚI CĂ?
Recapitulare și evaluare
Recapitulare
Atmosfera reprezintă învelișul gazos al Pământu- O serie de fenomene ale vremii (denumite fenome-
lui, care îmbracă toate celelalte învelișuri exterioare ale ne extreme) pot avea o influență negativă asupra viețu-
Terrei (hidrosfera, litosfera, biosfera, pedosfera). itoarelor și oamenilor.
Atmosfera exercită o apăsare asupra suprafeței Pă- Caracteristici ale aerului pe mai mulți ani și pe su-
mântului, denumită presiune atmosferică. prafețe mari definesc zonele termice, clima și tipurile
Atmosfera este stratificată, dar cea mai mare parte a de climă. Există trei zone termice (caldă, temperată și
acesteia (90%) se află la bază (în stratul denumit tropo- rece) determinate de proprietăți ale Terrei ca planetă:
sferă), în apropierea suprafeței terestre. formă, mișcările Terrei, înclinarea axei.
Stratul de ozon (situat în stratosferă) apără suprafa- Elementele și fenomenele care definesc vremea se
ța Pământului de o parte din radiațiile provenite de la desfășoară pe suprafețe relativ puțin întinse (orizontul
Soare, care sunt nocive pentru viețuitoare. local, regiune, părți din țară) și pe intervale scurte de
Atmosfera nu se încălzește direct de la Soare, ci indi- timp (de la câteva minute la câteva ore și zile).
rect, prin intermediul suprafeței Pământului (oceane și Clima presupune valori medii ale stării atmosferei,
continente), care reflectă aceste radiații. iar zonele de climă au stabilitate în timp.
Atmosfera este formată din mai multe gaze, cele mai Pe baza textului:
mari proporții având azotul și oxigenul. Deși este pre- 1. Identificați câte două idei principale care se re-
zent într-o proporție foarte redusă, dioxidul de carbon feră la:
este un gaz important în viața plantelor. a. vreme;
În atmosferă există fenomene și procese care deter- b. climă;
mină vremea și stările acesteia. c. atmosfera ca întreg.
Caracteristicile principale ale vremii sunt înregistra- 2. Completați acest text cu alte două idei principa-
te și transmise sub forma buletinelor meteorologice. le, rezultate în urma parcurgerii acestui capitol.
Evaluare
I. Analizați întrebările de mai jos și identificați 4. Zonele de climă ar fi simetrice față de Ecuator,
răspunsul corect, notând, pe o pagină separată, litera dacă:
corespunzătoare acestuia. a. Pământul s-ar roti mai repede;
b. axa Pământului ar avea cei doi poli situați pe
1. Temperatura de la suprafața Pământului este Ecuator;
rezultatul încălzirii produse de: c. continentele și oceanele ar fi repartizate invers
a. stratosferă; în cele două emisfere;
b. radiația solară; d. Pământul ar fi acoperit doar de oceane.
c. interiorul Pământului;
d. biosferă. 5. În cazul rotației inverse a Pământului (de la est
2. Direcția vânturilor permanente care bat pe glob spre vest), în emisfera nordică vânturile ar fi deviate:
este influențată de: a. de la nord la sud; b. de la sud la nord;
a. mișcarea de revoluție; c. spre stânga; d. spre dreapta.
b. mișcarea de rotație; Punctaj I. 5 x 4 p. = 20 p.
c. înclinarea axei;
d. traseul paralelelor. II. Precizați care dintre următoarele propoziții sunt
adevărate și care sunt false. Notați, pe o pagină separată,
3. Cantitatea de radiație solară reflectată de supra- pentru propozițiile adevărate A, iar pentru cele false, F.
fața Pământului depinde de:
a. culoare; b. relief; 1. Cea mai întinsă regiune cu ghețari și climă po-
c. întindere; d. formă. lară este Antarctica.
64
2. Aerul urcă în mod continuu de la suprafața Pă- VI. Realizați un text scurt, de cel mult trei-patru
mântului la cele mai mari înălțimi, în fâșia străbătu- rânduri, în care să prezentați tipul de climă dintr-una
tă de Tropicul de Nord. dintre imagini, la alegere.
2000 m Scurgere
VOM ÎNVĂȚA DESPRE 1000 m
66
aB VOCABULAR
? ȘTIAȚI CĂ?
VOM REUȘI
• să identificăm oceanele și mările pe
un planiglob; 3. 4.
• să identificăm diferite forme de ţăr- 1. Maree; 2. Val; 3. Tsunami; 4. Banchiză
muri;
O
• să identificăm principalii curenţi
ceanele și mările formează o întindere continuă de apă, denumită
oceanici.
Oceanul Planetar, care ocupă 71% din suprafața planetei noastre.
Dinamica apelor oceanice reprezintă totalitatea mișcărilor care au
ȘTIM DE LA ALTE DISCIPLINE loc la suprafața și în interiorul acestora.
• modul de încălzire a apei oceanelor; Principalele mișcări ale apelor oceanice sunt valurile, mareele, cu-
• salinitatea apelor din oceane; renții oceanici, precum și ridicarea sau coborârea nivelului oceanului.
• animale care trăiesc în mări și oceane. Valurile sunt datorate vânturilor sau cutremurelor. Cele produse de
vânt nu se deplasează orizontal pe suprafața mării, ci doar urcă și co-
boară, iar valurile de tip tsunami, provocate de cutremure, se deplasează
VOM APLICA LA ALTE DISCIPLINE rapid spre toate direcțiile, sub forma unor cercuri care au același centru.
• rolul apelor oceanice în repartiţia Mareele sunt mișcări periodice de ridicare (flux) și de coborâre (re-
geografică a animalelor; flux) a nivelului apei mărilor sau oceanelor, ca efect al atracției Lunii și
• rolul Mării Mediterane în Antichitate; a Soarelui. Atracția cea mai puternică este datorată Lunii.
• influenţa poluării asupra calităţii ape- Curenții oceanici sunt organizați în mai multe circuite, în cele două emi-
lor din mări și oceane. sfere, nordică și sudică, și sunt determinați de vânturi. Aceștia pot fi calzi
sau reci, prin comparație cu temperatura obișnuită (medie) a oceanului.
ACTIVITĂȚI INDEPENDENTE Salinitatea mărilor și a oceanelor este determinată de temperatura ae-
rului și de poziția geografică. Este redusă în regiunile polare, ca efect al
Utilizând un atlas: evaporării scăzute și a topirii apelor dulci din ghețari și foarte ridicată în
• identificaţi mări situate la margi- zona caldă, unde evaporarea este mare.
nea Oceanului Atlantic;
• precizaţi mările care fac parte din APLICAȚII
Marea Mediterană;
• localizaţi întinderile ocupate de 1. Cum influențează mișcarea de rotație deplasarea curenților oceanici?
banchiză. 2. Enumerați cele mai mari animale care trăiesc în oceane.
68
160° 140° 120° 100° 80° 60° 40° 20° 0° 20° 40° 60° 80° 100° 120° 140° 160° 180°
70°
Oceanul Arctic
70°
aB VOCABULAR
60° 60°
O
40°
40°
C
Bazin oceanic – formă majoră de
I C
A
relief („câmpie abisală”) sau suprafaţa
Tropicul de Nord
I F
20° 20°
N
O C E
P A C
L
Ecuator
L
20° L 20°
N U
Tropicul de Sud A
O C E A N U L
N
P A
A
care și coborâre) a nivelului oceanului
T
E
I N D I A N
C
C
I
40° 40°
I
sau a mării.
O
C
F
I
C
60° 60°
Cercul Polar de Sud
?
70° 70°
ȘTIAȚI CĂ?
Terra – oceane și curenți oceanici
Marea Mediterană are această de-
Ocean Suprafaţa Adâncimea (m) numire deoarece era situată în mijlo-
% din Oceanul cul Pământului (Terrei) cunoscut în
km2 medie maximă Antichitate, fiind mărginită de Euro-
Planetar
pa (în nord), Africa (în sud) și Asia (în
Oceanul Pacific 179 650 000 49,8 4 028 10 898
est); aceste trei continente și marea
Oceanul Atlantic 92 040 000 25,5 3 450 9 920
din mijlocul lor (adică mediterană)
Oceanul Indian 74 900 000 20,8 3 900 7 450 formau „Lumea Veche”.
Oceanul Arctic 14 060 000 3,9 1 200 5 400
VOM REUȘI
• să identificăm categorii diferite de
4. 5. 6.
ape continentale;
• să identificăm pe hărţi exemple de 1. Fluviu; 2. Râu; 3. Lac; 4. Baltă; 5. Mlaștină; 6. Lac subteran
A
ape continentale. pele continentale se întâlnesc sub următoarele forme: pâraie, râuri,
fluvii, izvoare, lacuri, ape subterane, ghețari montani și continentali.
Râurile, fluviile și lacurile își adună apele din precipitații, de pe o
ȘTIM DE LA ALTE DISCIPLINE
anumită întindere, denumită bazin hidrografic.
• plantele și animalele care trăiesc în Cea mai mare parte a întinderii continentelor este acoperită de bazi-
ecosisteme acvatice ale uscatului; ne hidrografice (ale râurilor și fluviilor), care se varsă în oceane și mări,
• adaptarea plantelor și animalelor la dar există și întinderi care nu au curgere spre mări și oceane.
mediul acvatic continental; Elementul cel mai important al unui râu îl reprezintă cantitatea de
• rolul radiaţiei solare în procesele re- apă transportată într-o unitate de timp, cantitate care poartă numele de
feritoare la apă. debit, fiind influențat de mai mulți factori: precipitații, relief, evaporare.
Apele subterane provin din precipitații și sunt acumulări situate la
VOM APLICA LA ALTE DISCIPLINE o anumită adâncime în interiorul scoarței terestre, în rocile care permit
acest lucru. Stratul de la suprafață se numește strat freatic.
• utilizarea apelor continentale în pro- În interiorul scoarței există mai multe straturi de apă, situate la adân-
cesele tehnologice; cimi diferite, numite straturi de adâncime.
• precizarea importanţei râurilor în În regiunile vulcanice au loc „erupții” de apă fierbinte și de vapori,
istorie. numite gheizere.
Există izvoare care aduc la suprafață ape calde (termale) sau ape care
au minerale dizolvate (ape minerale).
Pe suprafața uscatului există și alte forme de acumulare a apei, cum
sunt bălțile și mlaștinile.
ACTIVITĂȚI INDEPENDENTE
3. 4.
? ȘTIAȚI CĂ?
VOM REUȘI
• să identificăm influenţe ale hidro-
grafiei asupra unor fenomene și pro-
cese din natură; 3. 4.
• să identificăm regiunile cu gheţari 1. Ghețar montan; 2. Ghețar continental; 3. Aisberg; 4. Banchiză
A
continentali; pele continentale cuprind: izvoare, râuri, lacuri, ape subterane și
• să comparăm Arctica și Antarctica.
ghețari.
Ghețarii sunt cele mai mari acumulări de apă în stare solidă aflate pe
Terra și se formează în locurile cu zăpezi permanente, adică acolo unde nin-
ȘTIM DE LA ALTE DISCIPLINE
ge foarte mult și zăpada nu reușește să se topească.
• influenţa apei în stare solidă asupra Acumulările mari de apă sub formă de gheață se întâlnesc pe supra-
plantelor și animalelor; fețele continentelor sub două forme:
• rolul radiaţiei solare în procesele fizi- • pe munții înalți, unde există ghețari montani;
ce din zonele reci; • pe întinderi continentale sau insule foarte mari, unde există ghețari
• adaptări ale plantelor și animalelor continentali (sau ghețari de calotă, după forma pe care o au).
la temperaturi mici. Ghețarii continentali, prin topire, formează aisberguri, care plutesc
pe suprafața oceanului.
În Arctica și Antarctica, temperatura are valori medii negative, iar supra-
VOM APLICA LA ALTE DISCIPLINE fețele acoperite cu gheață ocupă cea mai mare parte.
• utilizarea elementelor referitoare la
hidrosferă în explicarea repartiţiei APLICAȚII
vieţuitoarelor;
• rolul apei în istorie, tehnologie, eco- Comparați Arctica cu Antarctica. În acest sens, aveți în vedere un tabel ase-
nomie. mănător celui de mai jos, pe care trebuie să îl completați cu elementele solici-
tate. Utilizați și informațiile din manual referitoare la mișcarea de revoluție.
Criteriul Arctica Antarctica
ACTIVITĂȚI INDEPENDENTE Poziţie geografică (emisfera)
Suprafaţă (ocean/continent)
Revedeţi teme anterioare referi-
Anotimp rece (noapte polară) între
toare la hidrosferă.
Anotimp cald (zi polară) între
Precizaţi cum determină hidrosfera:
• eroziunea reliefului; Insule înconjurătoare
• repartiţia vieţuitoarelor; Curenţi oceanici
• caracteristici ale climei. Tipul de climă
72
aB VOCABULAR
? ȘTIAȚI CĂ?
73
TERRA – O PLANETĂ ÎN TRANSFORMARE
APLICAȚII PRACTICE
Apele din orizontul local. Resurse de apă potabilă.
Măsuri de protecție a apelor. Modalități de avertizare,
reguli de comportare și măsuri de protecție în cazul
producerii de fenomene extreme în orizontul local
Apele din orizontul local
1. Identificați principalele componente ale hidro- DATE HIDROGRAFICE
grafiei din orizontul local (râuri, lacuri, izvoare etc.).
Elemente Denumire
și caracteristici
(formă, lungime etc.)
Râuri
Afluenţi ai râurilor
Lacuri (naturale, artificiale)
Bălţi, mlaștini a. Descrieți, pe scurt, cum se modifică debitul râu-
Izvoare lui (în m3/s) în cursul celor 14 zile.
Alte elemente b. Precizați cum se modifică cantitatea de precipi-
tații în aceleași zile.
4. În graficele alăturate sunt reprezentate date pri- c. Comparați cele două grafice și formulați o con-
vind evoluția timp de două săptămâni (14 zile) a de- cluzie.
bitului unui râu și evoluția precipitațiilor, în bazinul d. Cum credeți că este posibilă curgerea apei pe
râului respectiv, în aceleași zile. râu și în zilele când nu plouă?
74
Măsuri de protecţie a apelor
Poluarea apei reprezintă fenomenul de introdu- ELEMENTE DE POLUARE ȘI PROTECŢIE A APELOR
cere a unor substanțe chimice dizolvate sau a unor Elemente Caracteristici și localizare
corpuri în apa râurilor, a lacurilor sau în apa mării. Surse de alimentare cu apă
În acest caz, se produce frecvent o modificare a com- Reţeaua de distribuire a apei
poziției apelor respective, cu efecte negative asupra Amenajări ale apelor
celor care consumă apă în mod direct din aceste Utilizări (agricole, industriale etc.)
surse. În cazul unei poluări industriale, trebuie să Surse de poluare
atenționăm autoritățile locale, pentru a stopa acest Staţie de epurare a apei
fenomen și pentru a împiedica folosirea apei de către Canalizare
animale sau de către oameni. Alte elemente observate
Recapitulare și evaluare
Recapitulare
Hidrosfera reprezintă învelișul de apă al Pămân- care se împart în lacuri naturale și lacuri construite
tului. Este legată, prin circuitul apei în natură, de de om.
celelalte învelișuri exterioare ale Terrei (atmosferă, În interiorul scoarței terestre, la diferite adâncimi,
litosferă, biosferă, pedosferă, antroposferă). se întâlnesc straturi de ape subterane.
Hidrosfera cuprinde: oceane și mări, ape situate Apa constituie o resursă naturală de bază în acti-
în interiorul uscatului (ape continentale), apa în sta- vitatea oamenilor și în dezvoltarea viețuitoarelor.
re solidă. Apele sunt amenințate de poluare.
Oceanele și mările au ape sărate, cantitatea de să- Hidrosfera influențează atmosfera (prin evapo-
ruri modificându-se de la Ecuator spre poli. rare), relieful (prin rețeaua hidrografică și oceane),
Ghețarii continentali din regiunile polare, Arctica biosfera (prin apa oferită dezvoltării plantelor și ani-
și Antarctica, reprezintă cele mai mari acumulări de malelor).
apă dulce.
Mișcările principale ale apei oceanice sunt: valu- Pe baza textului:
rile, mareele și curenții. 1. Identificați câte două idei principale care se
Mareele sunt ridicări și coborâri ale suprafeței referă la:
oceanului, la anumite intervale fixe de timp. a. hidrosferă ca întreg;
Valurile sunt ridicări și coborâri ale apelor datora- b. caracteristicile apelor oceanice;
te, în cea mai mare parte, acțiunii vânturilor; valurile c. caracteristicile apelor continentale (râuri, flu-
nu se deplasează, ci urcă și coboară. Există și valuri vii, lacuri, bălți, mlaștini).
care se formează în urma unor cutremure (tsunami). 2. Completați acest text cu alte două idei princi-
Pe continente există mai multe categorii de lacuri, pale, rezultate în urma parcurgerii acestui capitol.
Evaluare
I. Notați, pe o pagină separată, răspunsurile corec- 4. Dacă Pământul ar fi acoperit doar de oceane,
te pentru următoarele cerințe: zonele de climă ar fi:
a. simetrice față de Ecuator;
1. Temperatura de la suprafața oceanelor este re- b. ar fi o zonă caldă și una rece;
zultatul încălzirii produse de: c. paralele cu primul meridian;
a. relieful oceanelor; d. mult mai variate.
b. radiația solară;
c. interiorul Pământului; 5. În cazul rotației inverse a Pământului (de la est
d. biosferă. spre vest), în emisfera sudică curenții oceanici ar fi
deviați:
2. Direcția curenților oceanici este influențată de: a. de la sud la nord; b. de la nord la sud;
a. mișcarea de revoluție; c. spre stânga; d. spre dreapta.
b. mișcarea aerului; Punctaj I. 5 x 4 p. = 20 p.
c. înclinarea axei;
d. traseul paralelelor. II. Precizați care dintre propozițiile de mai jos
sunt adevărate și care sunt false. Notați, pe o pagină
3. Cea mai mare cantitate de apă se evaporă în: separată, pentru propozițiile adevărate A, iar pentru
a. zona ecuatorială; cele false, F.
b. deșerturi;
c. regiunile polare; 1. Cea mai întinsă regiune fără râuri permanente
d. regiunile montane. este Sahara.
76
III. Realizați un text scurt, de cel mult trei-patru
rânduri, în care să prezentați caracteristicile hidro-
grafiei unui continent, la alegere.
Menționați: numele continentului, întinderea
(comparativ cu alte continente), clima predominan-
tă, fluviile principale, lacurile cele mai mari.
Punctaj III. 5 x 2 p. = 10 p.
Fluviul Nil IV. Aveți în vedere câteva diviziuni ale Oceanului
Planetar (A, B, C, D, E) și elemente care aparțin aces-
tora (1, 2, 3, 4, 5). Corelați câte o diviziune cu elemen-
tul caracteristic, notând combinația corectă de litere
și cifre (de exemplu, D4).
VOM REUȘI
• să precizăm condiţiile de viaţă ale 4. 5. 6.
plantelor și animalelor; 1. Frunză; 2. Stejar; 3. Baobab; 4. Cactus; 5. Trandafir; 6. Ferigă
• să stabilim legătura dintre aceste
condiţii și grupele de vieţuitoare.
Î n frunză, cu ajutorul luminii solare, are loc procesul de fotosinteză.
Aceasta utilizează radiația solară, diferite substanțe minerale, aer și
apă pentru a produce substanțe organice, care se obțin cu ajutorul unui
pigment verde existent în frunză, denumit clorofilă.
ȘTIM DE LA ALTE DISCIPLINE
Procesul de fotosinteză stă la baza existenței și alcătuirii biosferei.
• plante, animale și mediul lor de viaţă; Totalitatea plantelor formează vegetația planetei noastre, care este o
• ecosisteme naturale și caracteristicile parte a biosferei. Plantele sunt adaptate condițiilor de mediu: în regiu-
acestora; nile reci, la temperaturi scăzute (conifere), în regiunile temperate, prin
• rolul animalelor domestice în istorie. căderea frunzelor (stejar), în regiunile de savană, prin dimensiuni mari
(baobab), în regiunile de stepă, prin predominarea ierburilor, iar în de-
șert, prin adaptarea la uscăciune (cactuși).
VOM APLICA LA ALTE DISCIPLINE Animalele alcătuiesc fauna, care este, de asemenea, o parte a biosferei.
Biosfera cuprinde totalitatea viețuitoarelor (plante și animale) care
• posibilităţile de utilizare a resurse-
trăiesc pe planeta noastră. Aceste viețuitoare sunt adaptate celor trei
lor biosferei în procese tehnologice
(tehnologie);
mari domenii: domeniul acvatic, domeniul terestru, domeniul subteran.
• modificările mediului și influenţa Plantele și animalele au câteva nevoi de bază, cum ar fi aerul, apa și
acestora în activităţile economice. hrana. Pentru fiecare dintre acestea, viețuitoarele s-au adaptat, astfel în-
cât să facă față concurenței între ele pentru a-și procura aceste elemente
necesare vieții.
ACTIVITĂȚI INDEPENDENTE APLICAȚII
Revedeţi temele anterioare și 1. Referitor la procesul de fotosinteză și la substanțele organice din
identificaţi, în cadrul fiecărei geosfere plante, precizați:
învăţate (litosferă, atmosferă, hidro- • rolul frunzei și al clorofilei;
sferă) elementele care influenţează • rolul radiației solare;
adaptarea plantelor și animalelor. • gazele produse în acest proces.
Realizaţi o listă cât mai completă 2. Descrieți plantele reprezentate în imaginile de mai sus și mențio-
a acestora. nați cum s-au adaptat la mediul în care trăiesc.
78
aB VOCABULAR
? ȘTIAȚI CĂ?
79
TERRA – O PLANETĂ ÎN TRANSFORMARE
BIOSFERA ȘI SOLURILE
Plantele și animalele – repartiția lor geografică
Repartiţia geografică a plantelor pe Terra
SĂ NE AMINTIM
Cercul Polar de Nord
• factorii care determină răspândirea
plantelor pe planeta noastră;
• adaptări ale plantelor la condiţiile
de mediu. Tropicul de Nord
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
VOM REUȘI
1 – suprafeţe cu gheţari; 2 – vegetaţie de tundră; 3 – păduri de conifere (taiga),
• să identificăm zone de vegetaţie pe
4 – păduri de amestec (conifere–foioase), 5 – păduri de foioase, 6 – păduri
diferite hărţi;
tropicale umede, 7 – păduri oceanice ; 8 – vegetaţie mediteraneeană; 9 – stepe
• să descriem condiţiile naturale din și prerii; 10 – vegetaţie de semideșert; 11 – deșerturi; 12 – savane; 13 – păduri
aceste zone. ecuatoriale; 14 – mangrove; 15 – vegetaţie etajată (munţi înalţi)
ȘTIM DE LA ALTE DISCIPLINE R epartiția geografică a plantelor urmează repartiția tipurilor de climă.
Zonele de vegetație urmăresc limitele zonelor de climă și sunt aproape
simetrice față de Ecuator.
• organizarea lumii vii pe ecosisteme Transformările climei au dus la adaptări ale plantelor.
(terestre, acvatice);
Răspândirea plantelor pe planeta noastră se realizează în moduri diferite
• caracteristicile unor ecosisteme.
(transportul semințelor de către vânt sau de păsări, plantarea de către oa-
meni a unor specii dintr-o regiune în alta etc.).
Există:
VOM APLICA LA ALTE DISCIPLINE
• întinderi forestiere: pădurile de conifere (adaptate frigului), pădurile
• procesele tehnologice simple pen- de foioase (cu frunze căzătoare), pădurile ecuatoriale (etajate, adaptate
tru cultura plantelor; umidității și luminii);
• modul în care anumite plante au fost • vegetație ierboasă cu întinderi de ierburi joase (stepă), mai înalte
transformate în plante de cultură. (prerie) sau în amestec cu arbori (savană);
• vegetație de pustiuri (deșerturi), adaptată temperaturilor ridicate și
precipitațiilor foarte reduse;
ACTIVITĂȚI INDEPENDENTE • vegetație de tundră cu mușchi, licheni și arbori scunzi, rezistenți la
frig și vânt.
Descrieţi două ecosisteme dintre
cele studiate la biologie, la alegere APLICAȚII
dintre:
• baltă; 1. Cum explicați absența unor zone de vegetație (taiga, tundră) în emi-
• râu; sfera sudică?
• lac; 2. Realizați o ordonare a zonelor de vegetație de la cea care are cea
• deșert; mai rară vegetație până la cea care considerați că are vegetația cea mai
• pădure. bogată. Folosiți numerele din legenda hărții.
80
aB VOCABULAR
? ȘTIAȚI CĂ?
REȚINEȚI PROIECT
• Zonele de vegetație sunt fâșii aproape paralele cu Ecuatorul, în
care predomină plante caracteristice, adaptate condițiilor de climă. În clasa a IV-a aţi învăţat la geogra-
• Vegetația diferă de la zonele în care aceasta este foarte densă (pădu- fie despre principalele zone și etaje de
rea ecuatorială) la zone cu vegetație slab dezvoltată (deșerturile tropicale). vegetaţie din țara noastră.
• Există lanțuri montane înalte, unde vegetație este etajată, iar etajele Realizaţi o scurtă caracterizare a
acestora, precizând: denumirea, unde
redau, cu aproximație, zonele de vegetație.
sunt situate și caracteristicile plantelor.
81
TERRA – O PLANETĂ ÎN TRANSFORMARE
BIOSFERA ȘI SOLURILE
Repartiţia geografică a animalelor pe Terra
SĂ NE AMINTIM
• factorii care determină răspândirea
animalelor pe planeta noastră;
• adaptări ale animalelor la condiţiile
de mediu.
1. 2. 3.
VOM ÎNVĂȚA DESPRE
• domenii de viaţă ale animalelor;
• repartiţia geografică a principalelor
animale.
VOM REUȘI 4. 5. 6.
• să precizăm legăturile dintre plante 1. Delfini; 2. Crocodil; 3. Vidră; 4. Șarpe de apă; 5. Broască-țestoasă; 6. Iguană
și animale;
• să descriem condiţiile de viaţă ale
animalelor cunoscute. A nimalele sunt legate de adăpost (vegetație, sol, relief ) și de posibili-
tățile procurării hranei.
Principalele grupe de animale (insecte, reptile, amfibieni, păsări, ma-
mifere) sunt formate din mai multe specii.
Insectele ocupă aproape întreaga planetă (cu adaptări în funcție de
ȘTIM DE LA ALTE DISCIPLINE mediu). Oceanele și mările sunt populate de animale care au posibilitatea
• organizarea lumii vii pe ecosisteme de a se deplasa pe distanțe mari (cum ar fi delfinul și balena). Reptilele se
(terestre, acvatice); întâlnesc atât pe uscat (chiar și în deșerturi), pe diferite insule (de exem-
• caracteristicile unor ecosisteme; plu, iguana, în Gallapagos), cât și în bălți, mlaștini și lacuri, la țărmul mării
• ce este un lanţ trofic. și în apele râurilor (cum sunt șerpii, care trăiesc în apele Amazonului).
Dintre acestea, broasca-țestoasă se remarcă prin distanțele mari pe care le
parcurge, traversând întinderile oceanice, pentru a depune ouăle.
Animalele au suferit de-a lungul timpului adaptări la condițiile clima-
VOM APLICA LA ALTE DISCIPLINE tice. Exemplele sunt numeroase, însă unul cunoscut îl reprezintă pingui-
• procesele tehnologice simple pen- nul care, deși este o pasăre, are blană în loc de pene.
tru creșterea animalelor; Cele mai mari animale terestre (elefantul, rinocerul și hipopotamul)
• ce animale au fost domesticite. sunt erbivore. Animalele carnivore (leul, tigrul) consumă animale erbivore
(gazele, bivoli, antilope). Există și animale omnivore, cum ar fi ursul.
Anumite animale, cum sunt păsările migratoare, se deplasează sezo-
nier pe distanțe foarte mari.
ACTIVITĂȚI INDEPENDENTE
? ȘTIAȚI CĂ?
Apă
Rocă
Organisme mici
VOM REUȘI
4. 5. Substanțe minerale
• să identificăm componentele solu-
lui; 1-4. Profil de sol; 5. Transportul substanțelor, prin tulpină, spre frunze
S
• să comparăm solurile după diferite olul reprezintă partea afânată a scoarței terestre, situată la suprafața
caracteristici. acesteia, în care plantele își dezvoltă rădăcinile. Este format din sub-
stanțe minerale, aer, apă, substanțe organice și microorganisme. Aerul și
apa ocupă spațiile libere din interiorul solului.
Stratul de la suprafață (denumit litieră) provine din descompunerea
ȘTIM DE LA ALTE DISCIPLINE
substanțelor organice care cad pe sol (frunze, crengi). Succesiunea stra-
• rolul rădăcinii pentru plante; turilor care formează solul poartă denumirea de profil de sol.
• rocile care alcătuiesc scoarţa teres- Principala proprietate a solului o reprezintă fertilitatea, care asigură
tră. plantelor substanțele organice și minerale necesare creșterii acestora.
Totalitatea solurilor formează pe suprafața Pământului o sferă aproa-
pe continuă, denumită pedosferă.
Solul este o resursă principală a vieții, atât a plantelor care cresc în
VOM APLICA LA ALTE DISCIPLINE
mod natural, cât și a plantelor de cultură.
• cultivarea plantelor; Solul se formează într-un timp îndelungat (câteva decenii), dar se
• măsuri de protejare a solului; poate distruge ușor.
• rolul irigațiilor în dezvoltarea plan-
telor și în păstrarea calității solului. APLICAȚII
1. Realizați o diagramă circulară pe care să reprezentați proporția
unor componente ale solului. Acestea sunt exprimate în procente cores-
ACTIVITĂȚI INDEPENDENTE punzătoare volumului ocupat, în tabelul de mai jos.
Pe baza celor învăţate, precizaţi Aer 25%
cum determină următorii factori for- Apă 25%
marea și aspectul solului: Substanţe minerale 45%
• roca; Substanţe organice 5%
• tipul de vegetație;
• cantitatea de precipitații; 2. Explicați, în trei–cinci rânduri, următoarea afirmație: Solul este re-
• adâncimea rădăcinilor. sursă a vieții.
84
aB VOCABULAR
? ȘTIAȚI CĂ?
85
TERRA – O PLANETĂ ÎN TRANSFORMARE
APLICAȚIE PRACTICĂ
Protecția plantelor,
a animalelor și conservarea solului
Protecţia plantelor
Plantele au suferit anumite modificări de-a lungul
timpului, sub influența omului. Anumite plante, la în-
ceput sălbatice, au fost transformate în plante de cultu-
ră: grâu, porumb, orz, orez, diferiți arbuști etc. În multe
situații, nu se mai păstrează planta sălbatică inițială.
Dintre plantele din țara noastră amenințate cu dis-
pariția, menționăm: bujorul-românesc, narcisele, liane-
le din Pădurea Letea, vegetația dunelor de nisip. 1.
1. Desenați o schiță a orizontului local, asemănă-
toare celor realizate anterior (la aplicațiile practice), pe
care amplasați areale acoperite cu: păduri, pășuni, tere-
nuri cultivate, localități, drumuri, alte elemente. Pentru
aceste întinderi, folosiți semnele convenționale pe care
le considerați cele mai potrivite.
2. Identificați în orizontul local, dacă există, plante 2. 3.
în curs de reducere a suprafeței ocupate, plante ocrotite 1. Parc; 2. Pădurea Letea - liană; 3. Despădurire
sau plante pe cale de dispariție.
Protecţia animalelor
Animalele sunt amenințate într-o măsură mult mai anumite suprafețe, unde acestea sunt ocrotite. Exis-
mare decât vegetația și sunt expuse mai mult agresiu- tă: rezervații ale biosferei, parcuri naționale, parcuri
nii factorilor de mediu și omului. În preriile nord-ame- naturale.
ricane, bizonul a fost vânat până aproape la dispariție. Pe glob există mari rezervații și parcuri naturale
În mod asemănător, vânătoarea balenelor a dus la di- în care, pe lângă plante și animale, sunt conservate
minuarea efectivelor acestora. În savane, elefanții au elemente spectaculoase și peisaje. Cele mai mari par-
fost vânați pentru fildeș, dar și alte animale, cum sunt curi naturale cunoscute sunt: Yellowstone (în SUA),
rinocerii și animalele cu blană din care se poate face Krüger (în Africa de Sud), Delta Dunării (în Europa).
îmbrăcăminte. 1. Utilizând diferite surse de informare, realizați o
În țara noastră aproape a dispărut dropia și s-a di- listă cu animale care au dispărut sau sunt amenințate
minuat numărul caprelor-negre. Zimbrul a dispărut din cu dispariția. Precizați ce măsuri ar trebui luate pentru
faună, dar a fost repopulat cu exemplare din alte țări. a fi ocrotite animalele respective.
Pentru protecția diferitelor specii de animale, dar și a 2. De ce credeți că se vânează iepurii, capra-neagră,
mediului și a peisajelor în care trăiesc, au fost delimitate vidra și rinocerii?
Conservarea solului
Solul reprezintă condiția de bază a cultivării plan- pășunatului, măsuri de apărarea împotriva eroziunii,
telor agricole și, în acest fel, o resursă de produse ali- construcții de acumulare a apei.
mentare. Se formează în timp îndelungat, dar se poate
distruge ușor. Principalul mod în care se distruge solul 1. Comparați imaginile de mai sus și precizați
îl reprezintă eroziunea produsă de factorii externi. principalele deosebiri dintre acestea.
Principalele măsuri de conservare a solului sunt: 2. Descrieți aspectul solului în orizontul apropiat
agrotehnica modernă, plantațiile forestiere, interzicerea și identificați aspectele negative.
INVESTIGAŢIE
Organizați-vă în șase grupe de câte patru elevi. • metodele de investigație (vor fi identificate și
Realizați, în următoarea săptămână, o investiga- selectate metodele specifice fiecărui domeniu);
ție asupra unui teritoriu (întindere), care poate fi ori- • vor fi realizate schițe de hartă cu elementele
zontul localității voastre sau o altă regiune. respective, conform modelelor din manual (relief,
pagina 46; vreme și climă, pagina 62; apele, pagi-
Fiecare grupă va studia câte o problemă referitoa- na 74; vegetația, pagina 86);
re la acest teritoriu, astfel: • Vor fi realizate, dacă este posibil, fotografii, ilus-
Grupa 1: Poziția, localizarea, orientarea și limite- trații, desene ale elementelor principale (localizare,
le teritoriului. relief, substrat, vreme, ape, vegetație etc.);
Grupa 2: Relieful (altitudine, aspectul suprafeței • Se va realiza, în fiecare grupă, o scurtă descriere
terenului, forme de relief, roci, denumiri). (prezentare) a temei abordate (cel mult o pagină), care
Grupa 3: Clima și vremea (tipul de climă, carac- va include toate elementele observate și datele culese.
teristicile acestuia, situații de vreme, fenomene ex-
treme). Rezultatele obținute vor fi reunite pe un poster,
Grupa 4: Hidrografie (râuri, lacuri, ape subterane, pentru a obține o imagine cât mai completă a temei.
amenajări etc.). Acest poster va reprezenta contribuția elevilor din
Grupa 5: Vegetație, faună, aspectele solului. grupă și va fi prezentat de un elev desemnat de pen-
Grupa 6: Elemente privind modificări (pozitive și tru acest lucru.
negative) ale regiunii. Fiecare grupă va prezenta, în ora din săptămâna
viitoare, concluziile cele mai importante referitoare
În cadrul acestei investigații, fiecare grupă va stu- la tema investigată. Împreună, acestea vor repre-
dia tema respectivă, având în vedere următoarele zenta o caracterizare a teritoriului studiat, bazată pe
componente: elemente rezultate din activitatea voastră.
87
TERRA – O PLANETĂ ÎN TRANSFORMARE
Recapitulare și evaluare
Recapitulare
Biosfera cuprinde toate viețuitoarele care trăiesc Zonele de vegetație, animale și soluri sunt aproape
pe planeta noastră, formând o „sferă” vie a acesteia. simetrice față de Ecuator, iar pe munții înalți, vegeta-
La baza lumii vii stă procesul de fotosinteză. ția este etajată.
Există trei domenii de viață: Între cele două emisfere există diferențe în ceea
• domeniul acvatic; ce privește întinderea și chiar existența unor zone de
• domeniul continental; vegetație, faună și soluri, din cauza repartiției inega-
• domeniul subteran. le a continentelor și a oceanelor.
Repartiția geografică a plantelor, animalelor și so- Solul este partea afânată a scoarței terestre, în care
lurilor urmează repartiția zonelor de climă. plantele își dezvoltă rădăcinile. Solurile se suprapun,
Animalele sunt legate de adăpost și de posibilită- în mare măsură, zonelor de vegetație, deoarece rădă-
țile procurării hranei. cinile plantelor reprezintă factorul de fixare a solului.
Unele plante și animale au dispărut, altele sunt Solurile se formează foarte greu în timp și pot fi
amenințate cu dispariția sau sunt în diminuare. Pen- distruse ușor.
tru a păstra diversitatea biosferei, există măsuri de
conservare și ocrotire a acestora. Recitiți textul de mai sus și pe baza acestuia:
Viețuitoarele sunt grupate în ecosisteme, precum Identificați câte două idei principale care se re-
și în formațiuni mai mari ca întindere, denumite bi- feră la:
omuri. Există o multitudine de adaptări ale plantelor a. biosferă ca întreg;
și animalelor la condițiile de mediu. b. învelișul de sol (pedosfera).
Evaluare
I. Notați, pe o pagină separată, răspunsurile corecte II. Aveți în vedere șase formațiuni vegetale (A, … F)
pentru următoarele întrebări: și opt exemple de animale (1, … 8).
Corelați câte o zonă de vegetație cu un animal ca-
1. Pedosfera este „sfera”: racteristic, notând, pe caiet, combinația corectă de li-
a. plantelor; b. animalelor; tere și cifre (de exemplu, A3).
c. solurilor; d. reliefului.
A. pădure ecuatorială; 1. dropie;
2. Cele mai mari diviziuni ale biosferei sunt: B. savană; 2. ren;
a. zonele de vegetație; b. tipurile de soluri; C. stepă; 3. maimuță;
c. ecosistemele; d. domeniile de viață.
D. taiga; 4. cămilă;
E. tundră; 5. zebră;
3. Producerea substanțelor organice în frunză se
F. pădure de foioase; 6. pinguin;
datorează procesului de:
a. polenizare; b. fotosinteză; 7. elan;
c. simbioză; d. adaptare. 8. porc-mistreț.
Punctaj II. 6 x 3 p. = 18 p.
4. Radiația solară este reflectată în mare parte de:
a. ursul-brun; b. ursul-polar; III. Completați, pe caiet, propozițiile de mai jos cu
c. hipopotam; d. zebră. termenul corespunzător, astfel încât propozițiile să fie
corecte.
5. Cel mai mare animal terestru este:
a. elefantul; b. rinocerul; Pedosfera se suprapune cel mai bine ca întindere
c. leul; d. hipopotamul. cu geosfera denumită ……. . Principala caracteristică a
Punctaj I. 5 x 4 p. = 20 p. solului o reprezintă …………, care asigură plantelor de
88
cultură substanțele nutritive. Cea mai întinsă asociație
de plante și animale terestre se numește ……..………..
și cuprinde plante, animale, precum și mediul lor de
existență. Balena și delfinul fac parte din grupa ………. ,
pinguinul este ………….. , iar șarpele este........... .
1. 2.
Alegeți dintre următorii termeni: zonă de vegetație,
biom, fertilitatea, ecosistem, biotop, litosferă, bioceno-
ză, peisaj, atmosferă, palmieri, mamifere, reptilă, peș-
te, pasăre, amfibian.
Punctaj III. 6 x 2 p. = 12 p.
3. 4.
IV. În tabelul următor este consemnată înălți-
mea a doi arbori (A și B) în creștere, pe parcursul a 1. Pădure ecuatorială; 2. Taiga 3. Arbori îndoiți de vânt;
4. Ciocănitoare
45 de ani.
Arbore Înălţime (metri) V. Priviți imaginile de mai sus și elaborați un text, de
A 3 6 10 12 13 14 14 14 14 14 aproximativ o jumătate de pagină, în care să explicați,
B 5 10 15 20 25 30 35 40 42 43 în patru idei principale, diversitatea și transformarea
Ani 1 5 10 15 20 25 30 35 40 45 biosferei, pe baza factorilor care acționează asupra ei.
a. Aveți în vedere următorii factori: luminozitate,
1. Reprezentați grafic, pe caiet, înălțimea celor doi ar- umiditate, zăpadă, precipitații, căldură, frig, radiație
bori (A și B), conform datelor din tabel, cu ajutorul unor solară, evaporare, secetă, vânt, îngheț, hrănire.
culori sau simboluri diferite, folosind graficul de mai jos.
b. Aveți în vedere următoarele elemente ale biosfe-
rei: plante, animale, mamifere, insecte, reptile, balenă,
45 pinguin, girafă, etaj, savană, pădure ecuatorială, tun-
Înălțime (m)
VOM APLICA LA ALTE DISCIPLINE P rincipalele componente naturale ale Terrei (climă, vegetație, soluri,
ape) au o dispunere aproape paralelă între ele, de la Ecuator la cei
doi poli.
• influenţa zonelor naturale asupra Factorii care determină zonalitatea fenomenelor pe Terra sunt cei
unor evenimente istorice. care definesc Pământul ca planetă: forma sferică, dimensiunile și miș-
cările Pământului.
ACTIVITĂȚI INDEPENDENTE Există factori care modifică această dispunere în zone, cum ar fi: re-
Realizaţi o listă de șase–nouă fac- partiția inegală a continentelor și oceanelor, dispunerea și înălțimea lan-
tori pe care îi consideraţi cei mai im- țurilor montane etc.
portanţi pentru explicarea diversităţii Deoarece componentele naturale sunt dispuse în fâșii paralele (zone)
fenomenelor terestre. față de Ecuator, spunem că au un caracter zonal. Zonalitatea acestora
este cea mai vizibilă caracteristică geografică a planetei noastre.
INVESTIGAȚIE Zonele naturale ale Terrei pot fi redate într-o formă simplificată și ge-
neralizată, pornind de la zonele de latitudine, ca în schița de mai sus.
Realizaţi o scurtă deplasare în locali- Expresia cea mai clară a zonelor naturale o reprezintă peisajele, adică
tatea voastră sau la marginea acesteia. aspectul vizibil al elementelor de la suprafața terestră.
În locul respectiv, identificaţi și notaţi, În cadrul fiecărei zone, există un anumit număr de peisaje, care sunt
sub îndrumarea profesorului, următoa- rezultatul mai multor factori și au mai multe caracteristici.
rele elemente ale peisajului:
• aspectul liniei orizontului, APLICAȚII
• caracteristicile peisajului observat
(pe baza criteriilor enunţate); 1. Menționați ce credeți că se înțelege prin fiecare dintre următoarele
• modificările făcute de om; formulări: peisaj montan, peisaj vulcanic, peisaj lacustru, peisaj glaciar.
• elementele principale care deter- 2. Descrieți, la alegere, unul dintre aceste peisaje, precizând caracte-
mină caracteristicile peisajului. risticile principale.
90
aB VOCABULAR
VOM REUȘI
• să descriem un peisaj după anumite
criterii;
• să comparăm peisajele între ele;
• să descriem peisajul natural sau pei-
sajele din orizontul local.
2.
? ȘTIAȚI CĂ?
Recapitulare și evaluare
Recapitulare
I. Terra – o planetă a Universului
• Terra, denumirea sub care este cunoscută plane- • Cea mai mare asemănare între două planete ale
ta noastră, face parte din Sistemul Solar, iar împreu- Sistemului Solar este cea dintre Terra și Marte.
nă cu acesta, din galaxia noastră și din Univers. • Pământul are o formă aproape sferică, foarte pu-
• Sistemul Solar cuprinde Soarele, opt planete (din- țin turtită la cei doi poli, ca efect al mișcării de rotație.
tre care unele au sateliți), meteoriți, comete, asteroizi, • Principalele dimensiuni ale Pământului sunt
praf cosmic. Luna este satelitul natural al Pământului. raza medie și lungimea Ecuatorului.
Evaluare
I. Notați, pe o pagină separată, răspunsurile corec- c. simetrice față de Ecuator;
te pentru următoarele întrebări: d. uniforme pe întreaga suprafață a planetei.
1. Cea mai strânsă legătură între două fenomene 3. La baza biosferei se află procesul de:
este între: a. polenizare; b. fotosinteză;
a. circulația generală a aerului și circulația curen- c. simbioză; d. adaptare.
ților oceanici;
b. deplasarea plăcilor tectonice și producerea ma- 4. Radiația solară este reflectată în cea mai mare
reelor; măsură de:
c. zonele de vegetație și temperatura apelor ocea- a. zăpadă; b. pădure;
nice; c. sol; d. apă.
d. formele de relief din oceane și de pe continente.
5. Cea mai mare cantitate de apă este transportată
2. Dacă Pământul ar fi format doar din continente în cursul unui an de fluviul:
(lipsind oceanele), zonele de vegetație ar fi: a. Nil; b. Congo;
a. paralele cu meridianele; c. Amazon; d. Mississippi.
b. simetrice față de primul meridian; Punctaj I. 5 x 4 p. = 20 p.
95
RECAPITULARE ȘI EVALUARE
1. 4.
2. 3. 5.
II. Analizați fotografiile de mai sus. Pentru fiecare 4. Cele două cercuri polare (Cercul Polar de Nord
imagine, realizați o scurtă prezentare, precizând ce și Cercul Polar de Sud) sunt trasate în mod imaginar,
fenomen este reprezentat și care este cauza acestuia. ca efect al poziției Soarelui la solstiții.
5. La echinocțiul de vară, radiațiile solare cad perpen-
Punctaj II. 5 x 4 p. = 20 p. dicular pe suprafața Pământului pe Tropicul de Sud.
Punctaj IV. 5 x 3 p. = 15 p.
III. Aveți în vedere geosferele terestre (A, … E) și
elemente care aparțin acestora (1, … 7). V. Completați, pe caiet, propozițiile de mai jos cu ter-
Corelați câte o geosferă cu elementul său caracte- menul corespunzător, astfel încât acestea să fie corecte.
ristic, notând combinația corectă de litere și cifre (de
exemplu, B5). Fluxul și refluxul formează fenomenul denu-
mit …………….., cauzat în primul rând de atracția
A. atmosferă; 1. ape subterane; …………. . Cele mai mari adâncimi oceanice se nu-
B. biosferă; 2. zone naturale; mesc …………….. și ajung la aproape ………. m.
C. litosferă; 3. humus; Cel mai mare animal care trăiește în oceane se
D. hidrosferă; 4. stratul de ozon; numește ……. ……, iar cel mai mare care trăiește pe
E. pedosferă; 5. dorsale; uscat se numește ………………… .
6. peisaje; Punctaj V. 6 x 2 p. = 12 p.
7. fotosinteză. VI. Redactați un text de patru–cinci rânduri, în care
să precizați ce sunt zonele naturale ale Terrei, utilizând,
Punctaj III. 5 x 3 p. = 15 p. o singură dată, următorii termeni: peisaj, mișcările Pă-
mântului, forma Pământului, înclinarea axei.
IV. Precizați care dintre propozițiile de mai jos Punctaj VI. 4 x 2 p. = 8 p.
sunt adevărate și care sunt false. Notați, pe o pagină
separată, pentru propozițiile adevărate A, iar pentru Total (I–VI) = 90 p.
cele false, F. Din oficiu = 10 p.
TOTAL = 100 p.
1. Oceanul Indian este mai extins în emisfera nor-
dică. EVALUAREA PORTOFOLIILOR
2. În jurul Polului Nord se întinde un continent La sfârșitul anului școlar, prezentați portofoliile
înghețat. și, conform criteriilor stabilite, sub îndrumarea pro-
3. Cea mai lungă linie imaginară este primul fesorului, analizați toate portofoliile și alegeți-le pe
meridian. cele mai bune.
96
CYANMAGENTAYELLOWBLACK
A LE
IO N
Ț
I NA
AȚIE
U C
D
LE
GEOGRAFIE
R U
T E
IS
MIN
Octavian Mândruţ
GEOGRAFIE
ISBN: 978-606-94044-3-0
CORINT
C ORINT www.edituracorint.ro