Introducere

Introducere

În ultimele două decenii riscul în activitatea economică precum şi

implicaţiile acestuia asupra actorilor economici au determinat o
dezvoltare explozivă a abordărilor tehnico-metodologice referitoare la
acest concept, în literatura de specialitate atât naţională cât şi
internaţională. Acest lucru s-a produs pe fondul unei creşteri a gradului de
interdependenţă a sistemelor economice şi accelerării fluxurilor
informaţionale. Ca urmare a acestui proces, diversitatea abordărilor
tehnico-metodologice a cunoscut o explicitare strict disciplinară, având la
bază o serie de criterii ce caracterizează categoria risc în activitatea
economică, pornind de la cele comerciale, financiare sau investiţionale
până la cele psiho-sociologice sau chiar filozofice. Această abordare
unidisciplinară a riscului poate induce receptorului economic percepţia de
nesistematizare a construcţiilor analitice realizate şi de dinamică a
haosului în acest nou univers al cunoaşterii economice.

Lucrarea de faţă are meritul de a realiza o sistematizare calitativă,

cantitativă şi structurală a riscului prin prisma teoriei sistemelor în urma
unei cercetări riguroase, multicriteriale şi pluridisciplinare. O altă
deficienţă majoră a acestor construcţii strict specializate ale diferitelor
faţete ale riscului care se regăsesc în activitatea economică o reprezintă
neevidenţerea interdependenţelor existente între diverse entităţi
economice şi multitudinea variabilelor care îşi pun amprenta asupra
mediului economic, ceea ce nu permite înţelegerea unui proces în întreaga
sa complexitate, ci numai explicitări punctuale cu o valoare practică mai
mult sau mai puţin semnificativă.

În această lucrare, prin abordarea riscului în comerţul mondial cu produse

agroalimentare nu s-a urmărit numai prezentarea punctuală a unor tehnici

1
Introducere

specifice de acoperire a riscului, ci şi evidenţierea acelor elemente ce

conferă unicitate fiecărei pieţe în parte. Analiza aprofundată a pieţei
mondiale cu produse agroalimentare a permis identificarea pe lângă
factorii de risc specifici şi altor pieţe, a trei factori reprezentativi numai
acesteia (perisabilitate, sezonalitate, factori climatici), factori ce afectează
într-o proporţie mai mare sau mai mică orice tranzacţie comercială cu
produse agroalimentare indiferent de locaţia geografică a pieţei sau de
categoria de produse analizate.

Un alt aspect ce individualizează această lucrare îl reprezintă

identificarea a cinci dimensiuni ale riscului, şi anume: cererea de produse
agroalimentare, oferta de produse agroalimentare, pieţele financiare şi de
mărfuri, riscul propriu-zis al tranzacţiei şi riscurile sistemice. Categoriile
ce le alcătuiesc, oferă cercetătorului ştiinţific, dar şi publicului neavizat,
un model integrator de analiză a tuturor factorilor de risc ce se regăsesc în
derularea unor tranzacţii comerciale cu produse agroalimentare.

Capitolul I are rolul de a prezenta diferite abordări teoretico-metodologice

ale riscului, privit ca o categorie economică de sine stătătoare. Cele trei
aspecte clasice: noţiunea, clasificarea şi dimensionarea riscului sunt
prezentate prin prisma intenţiei de a cuprinde totalitatea tipologiei “risc”
prin incidenţele pe care le are asupra activităţii economice.

Capitolul II are ca obiectiv furnizarea instrumentarului necesar realizării

unei analize riguroase a riscului în comerţul exterior, prin prezentarea
unor metode, tehnici şi procedee specifice de tratare a riscului. Reţinem
modelul personal de analiză a riscului suveran care face o delimitare între
metodele cantitative şi calitative şi oferă o nouă perspectivă asupra
acestui tip de risc, precum şi modelul personal de analiză a riscurilor în
domeniul financiar-bancar care oferă un nou suport pentru fundamentarea
deciziilor. Aceste două modele sunt rodul unei analize comparative a
diferitelor metode şi instrumente dezvoltate până în prezent, în special de
către instituţiile financiare internaţionale, prin sfera lor de cuprindere
având o aplicabilitate practică imediată. Elementul de noutate îl constituie
abordarea tuturor claselor sau grupe de riscuri bancare, diversitatea

2
Introducere

acestora obligând numeroşi specialişti în domeniu să-şi focalizeze

cercetările numai asupra uneia din aceste clase sau grupe.

Capitolul III realizează prin prisma filozofiei abordării integrate o analiză

a caracteristicilor riscului de preţ, precum şi prezentarea unor tehnici
diverse de tratare a riscurilor de preţ şi a celor valutare. Prezentarea
criteriilor folosite în alegerea metodei de prognoză a unui preţ, a fazelor
analizei riscului de preţ şi a metodelor de tratare a riscului de preţ prin
modelare matematică conferă claritate şi concizie acestui capitol,
permiţându-ne cuprinderea tuturor faţetelor în care se regăseşte riscul de
preţ.

Capitolul IV realizează o cercetare în profunzime a pieţei mondiale de

produse agroalimentare. Reţinem analiza făcută cadrului juridic de
reglementare a comerţului pe piaţa mondială cu produse agroalimentare
prin prisma transformărilor intervenite în intervalul 1999-2000, şi mai
ales, impactul Rundei Uruguay care a influenţat şi va influenţa decisiv în
următorii ani modul de derulare a comerţului internaţional cu produse
agroalimentare. În baza aceleiaşi abordări pragmatice am realizat o
analiză minuţioasă a comerţului cu principalele categorii de produse
agroalimentare, fiind monitorizaţi permanent o serie de indicatori
specifici ca: producţie, export, import, cota de piaţă, cotaţii internaţionale.

Fiecare categorie de produse este detaliată într-un subcapitol aparte,

evidenţiind în acelaşi timp şi factorii care au influenţat piaţa produsului
respectiv. Trebuie reţinut că acest complex de factori (condiţii climatice,
sezonalitate, devalorizarea monedei, crize financiare cu impact regional
sau global) acţionează ciclic, la anumite intervale de timp mai mici sau
mai mari (de obicei pe termen mediu), determinând o amplitudine a
preţului produselor agroalimentare, diferenţiată pe fiecare sistem
economic şi produs în parte.

În cadrul capitolului V am propus un model de management al riscului,

care-i permite atât investitorului cât şi speculatorului să-şi maximizeze
profitul sau să-şi minimizeze costurile printr-un management al riscului

3
Introducere

de preţ şi valutar corespunzător pentru acest prim subcapitol, exemplul

pieţei nord-americane (USA şi Canada) fiind reprezentativ. Construit în
patru etape: identificarea factorilor de risc, stabilirea metodei de acoperire
a riscului; alegerea soluţiei optime de acoperire a riscului şi
implementarea soluţiei adoptate, acest capitol ne permite să cuprindem în
întreaga sa complexitate resorturile care acţionează asupra decidentului
aflat sub presiunea stimulilor interni şi externi, de a alege soluţia optimă
în conformitate cu obiectivele sale.

De asemenea, trebuie să reţinem expunerea descriptivă extrem de

obiectivă a costurilor de transport şi a noilor tehnologii de transport,
aceste două elemente constituindu-se în factori de accelerare sau frânare a
comerţului internaţional cu produse agroalimentare. Capitolul V se
încheie cu sublinierea acelor modificări ale consumului alimentar,
realizată de pe poziţii psiho-sociologice şi economice, modificări ce au
impact imediat asupra comerţului mondial cu produse agroalimentare.

Ultimul capitol ne oferă elementul care individualizează această lucrare,

şi anume identificarea celor cinci dimensiuni ale unei tranzacţii
comerciale cu produse agroalimentare şi a factorilor de risc ce le compun,
dar şi scoaterea în evidenţă a nuanţelor ce se nasc dintre interdependenţele
– privite static sau dinamic – ale acestor factori. Proiecţia fiecărui factor
ca element de sine stătător ne permite să evaluăm impactul acestuia pe
termen scurt, mediu sau lung asupra procesului de derulare a unei
tranzacţii.

Mai mult decât atât, analiza singulară a unuia din factorii de risc
prezentaţi, cum ar fi factorul informaţional sau cel psihologic, ne oferă
posibilitatea dezvoltării unor noi unghiuri din care poate fi privită piaţa
produselor agroalimentare.

În afara acestor elemente de noutate, mai trebuie subliniate dezvoltarea

unor tehnici de tratare a riscului alternative asigurărilor, riscul
concurenţial, riscul de parteneriat, tehnicile utilizate în tratarea
expunerilor faţă de riscul dobânzii, caracteristicile pieţei mondiale a

4
Introducere

produselor agroalimentare, modelul HACCP – Hazard Analysis Critical

Point (model ce realizează o analiză aprofundată a acelor factori de risc
care au incidenţă directă asupra calităţii produselor, precum şi
evidenţierea efectelor pozitive ale implementării unui asemenea model).

Structura lucrării este astfel concepută încât să ofere, atât cercetătorului

ştiinţific cât şi studentului aflat abia la începutul drumului cunoaşterii
economice, o viziune cât mai completă a acestei categorii economice care
este riscul. Lucrarea mai cuprinde şi componenta ANEXE, bogăţia
datelor statistice constituind izvor de informare atât pentru teoretician cât
şi pentru practician.

Pentru construcţia acestei lucrări au fost consultate lucrări de referinţă,

atât româneşti cât şi europene sau americane, din domeniul finanţelor
întreprinderii, finanţelor internaţionale, strategiei, marketingului,
managementului, statisticii, comerţului internaţional, toate acestea
reflectând pluridisciplinaritatea problematicii abordate.