1. Competiţia în transporturi 2. Cererea de transport 3. Oferta de transport
1. Competiţia în transporturi
Piaţa reprezintă o categorie economică complexă, ce reflectă totalitatea
relaţiilor de vânzare-cumpărare care au loc în societate, în interacţiunea lor, în strânsă legătură cu spaţiul economic în care au loc. Piaţa reprezintă locul de întâlnire a ofertei vânzătorilor cu cererea consumatorilor, a confruntării dintre ele. Piaţa, prin rolul pe care îl are, de a pune faţă în faţă producătorii şi consumatorii, se prezintă ca un mecanism de reglare a vieţii economice. În transporturi, indiferent de tipul gestiunii, toate caracteristicile pieţei sunt profund marcate de opoziţia diferitelor moduri de transport care împart un trafic, adesea sub posibilităţile capacităţilor existente. Pentru a exista concurenţa între doi producători de bunuri (servicii), trebuie ca acestea să fie substituibile. Despre două bunuri spunem că sunt substituibile, dacă la variaţia cererii pentru unul, apare tendinţa de variaţie în sens opus a cererii, pentru celălalt. Acest lucru echivalează cu a afirma că cererile pentru bunurile respective sunt într-o stare de elasticitate reciprocă negativă. Dar, într-o piaţă mai pot apare şi astfel de bunuri, în raport cu un bun stabilit. Acestea pot fi cele complementare sau cele neînrudite. Bunurile complementare sunt acelea care în consum se folosesc împreună (există o elasticitate reciprocă pozitivă). Bunurile neînrudite sunt acelea care la o variaţie a cererii nu se influenţează reciproc (elasticitate reciprocă nulă). Considerând că cererea globală de transport şi serviciile oferite de diferite moduri sunt identice, atunci se poate afirma că acestea sunt concurente. Diferitele moduri de transport împart piaţa, iar creşterea cererii adresate unuia dintre ele determină în mod real diminuarea cererii care se adresează celorlalte. Acest lucru echivalează cu a afirma că serviciile sunt substituibile. Totuşi, în transporturi nu se întâmplă chiar aşa, deoarece există anumite caracteristici specifice, diferenţe de fond, care fac ca diversele moduri de transport să nu fie tocmai substituibile. Astfel, în condiţii particulare (zonă, nivel de trafic, intensitatea activităţii economice), modurile de transport oferă servicii diferite care nu pot fi comparabile. De exemplu, ce asemănare poate exista între transportul cărbunelui în vrac cu un şlep de 2000t la 50km şi livrarea, în oraş, cu o camionetă, a unor saci de câteva kilograme? Evident, prestaţiile nu pot fi comparate. 1 TRANSPORTURI INTERNAŢIONALE Cursul 2 Piaţa transporturilor Modurile de transport se află într-o stare de competiţie limitată, fiecare fiind caracterizat prin anumite proprietăţi determinante. Dintre cele mai importante putem aminti: - zona economică de intervenţie, delimitată de anumitele costuri de intervenţie ale fiecărui mod. În cadrul acestor zone pot fi evidenţiate câteva caracteristici, şi anume: a) existenţa unei anumite zone de exclusivitate, în care un mod, din raţiuni diverse, este singurul care intervine (conductele pentru transportul lichidelor , de exemplu); b) existenţa pentru fiecare mod de transport a unor anumite porţiuni de interferenţă cu alte moduri (de exemplu, transportul de pasageri peste Canalul Mânecii prin intermediul vapoarelor sau pe calea ferată, prin tunelul recent construit). Aceste porţiuni de interferenţă sunt cele în care se manifestă concurenţa intermodală, care poate fi definită ca fiind marginală, deoarece apare la frontierele zonelor economice de intervenţie a mai multor moduri de transport. - domeniul tehnic de competenţă, ce poate fi caracterizat din mai multe puncte de vedere (geografic, tehnic propriu-zis, managerial etc.) Pe termen lung, infrastructurile şi mijloacele de transport evoluează diferit pe moduri, conducând la modificări atât ale domeniilor tehnice de competenţă cât şi ale zonelor economice de intervenţie. Acest fapt se datorează în principal modificărilor survenite asupra condiţiilor de formare a costurilor. Modificarea zonei economice, cu influenţe asupra fenomenului de concurenţă intermodală, poate fi influenţată şi de alte elemente precum: - evoluţia structurii economiei (modificări structurale ale activităţilor economice, reduceri de activităţi etc.); - îmbunătăţirea performanţelor activităţii de transport; - apariţia unor noi concurenţi pe piaţă; - adoptarea de măsuri legislative, fiscale, cu scopul încurajării sau descurajării unor anumite moduri de transport, pe anumite direcţii de acţiune. Pentru o mai bună înţelegere a concurenţei intermodale, în ceea ce urmează va fi exemplificată, mai în detaliu competiţia rutiero-feroviară care este evidentă în numeroase zone din lume, dar mai ales din Europa. Pus în faţa dilemei rutier/feroviar, un beneficiar va alege unul din cele două moduri, ori o combinaţie între acestea, în care fiecare mod va avea o anumită pondere în derularea fluxurilor de transport. Alegerea unuia dintre moduri poate fi influenţată de numeroşi factori precum: - natura mărfurilor transportate (materiile prime, materialele voluminoase cu valori adăugate reduse sunt, de preferinţă, transportate pe calea ferată, pe când bunurile de dimensiuni relativ reduse a căror valoare adăugată este mare sunt de preferinţă transportate cu mijloace auto); - distanţa de transport (în general este preferată calea ferată pentru transportul pe distanţe mari); - timpul călătoriei; 2 TRANSPORTURI INTERNAŢIONALE Cursul 2 Piaţa transporturilor - siguranţa deplasării; - protejarea mediului; - dimensiunea costurilor de transport (unul dintre factorii cei mai importanţi, mai ales în anumite faze ale evoluţiei economice); - calitatea serviciilor; - renumele şi promptitudinea firmei transportatoare etc.