Ghid Elev An 1

MINISTERUL EDUCAÞIEI ªI CERCETÃRII
Proiect Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate”

Programul „A doua ºansã”
DORINA KUDOR
LIMBA
ªI LITERATURA
ROMÂNÃ
Modulul 1
ABC-ul comunicãrii
Ghidul elevului
Aceastã primã ediþie (pilot) este finanþatã de Uniunea Europeanã.

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaþie pentru grupuri
dezavantajate” 2003 – au fost realizate de o echipã de experþi ai Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii,
pentru a fi folosite în primul an de aplicare experimentalã a programului educaþional revizuit
„A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior.
Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:

Lucia Copoeru, coordonatoarea componentei „A doua ºansã”– învãþãmânt secundar inferior
Dorina Kudor, autoare „Limba ºi literatura românã”
Carmen Costina, autoare „Limba englezã”
Ariana-Stanca Vãcãreþu, autoare „Matematicã”
Nicolae Pellegrini, autor „Matematicã”
Luminiþa Chicinaº, autoare „ªtiinþe”
Ioana Mihacea, autoare „ªtiinþe”
Mihai Stamatescu, autor „Istorie”
dr. Horaþiu Popa-Bota, autor „Geografie”
dr. Doina-Olga ªtefãnescu, autoare „Culturã civicã”
Paul Vermeulen, expert U.E., componenta „Elaborare curriculum ºi materiale educaþionale”
Ghidul este realizat în conformitate cu programa ºcolarã pentru disciplina Limba ºi literatura românã
din cadrul programului „A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior, aprobatã de
Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii prin Ordinul nr. 5375/29.12.2005 ºi este distribuit gratuit cursanþilor
înscriºi în acest program educaþional.
Toate materialele din cadrul programului educaþional „A doua ºansã” vor fi modificate, conform
sugestiilor de îmbunãtãþire formulate în urma utilizãrii lor în ºcoalã.
În acest sens, trimiteþi comentariile ºi sugestiile dumneavoastrã pe adresa
secondchance@wyginternational.ro
Coordonator editorial: Laura Codreanu

Design copertã, layout: Elemér Könczey
Design ºi dtp: András Tánczos
Ilustraþii: Levente Szekeres
Corecturã: Mirabela Mitricã
Acest material este publicat în scopuri educaþionale, non-profit, pentru a fi folosit în primul an de
aplicare experimentalã a programului educaþional „A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior.
Autorii s-au strãduit sã intre în legãturã cu proprietarii imaginilor pentru a obþine permisiunea de a le
folosi în aceastã ediþie. Îi rugãm pe aceia pe care nu i-am putut contacta sã ia legãtura cu noi la
secondchance@wyginternational.ro.
Aceastã publicaþie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaþie pentru grupuri
dezavantajate”, componenta „A doua ºansã”.
Editorul materialului: Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii
Data publicãrii: februarie 2006
Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a Uniunii Europene.
© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Cuprins
Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
Unitatea I. Arta conversaþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11

1. Situaþia de comunicare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
– Istoria unei conversaþii (I)
– Dialogul. Conversaþia
– Forme ºi punctuaþia substantivului în comunicare
2. Formele comunicãrii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
– Istoria unei conversaþii (II)
– Comunicarea nonverbalã ºi paraverbalã
– Interjecþia
– Vorbirea directã ºi indirectã
3. Dialoguri imposibile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
– Cãldurã mare de Ion Luca Caragiale
– Redarea în scris a elementelor nonverbale
ºi paraverbale
4. Textul dramatic. Spectacolul de teatru . . . . . . . . . . . . . 18
– O scrisoare pierdutã de Ion Luca Caragiale
– Programul de spectacol
– Textul literar ºi nonliterar
5. Replici ºi roluri. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
– Dialogul
– Povestirea
– Scrisoarea
6. A vorbi ºi a asculta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
– Monologul oral
– Discursul
Autoevaluare unitatea I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
Unitatea II. Realitate ºi ficþiune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25

1. Persoane ºi personaje . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
– Fiºa de identitate
– Substantive comune ºi proprii
2. Personaje ºi animale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
– Boul ºi viþelul de Grigore Alexandrescu
– Textul epic în versuri. Fabula
– Personificarea
3. Personaje ºi fapte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
– Mioriþa
– Balada popularã
– Naraþiunea
– Personajul literar
4. Curiozitate ºi tensiune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
– Etapele acþiunii
– Mitul
5. Cuvânt ºi rostire (I) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
– Cuvântul
– Nivelurile limbii
– Elemente de foneticã
PROGRAMUL „A DOUA ªANSÃ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 3

6. Cuvânt ºi rostire (II) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
– Un pedagog de ºcoalã nouã de I.L. Caragiale
– Elemente de vocabular (I)
7. Cuvânt ºi rostire (III) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
– Constituþia României (art. 148)
– Elemente de vocabular (II)
– Pãrþile de vorbire ºi de propoziþie
8. Cuvânt ºi rostire (IV) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
– Limbajul, ca mijloc de realizare al comunitãþii de
Daniel Dinescu
– Propoziþia. Fraza. Textul
Autoevaluare unitatea II . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
Unitatea III. Feþele realitãþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43

1. Întâmplare din lumea necuvântãtoarelor (I) . . . . . . . . . 44
– Cãprioara de Emil Gârleanu
– Planul simplu ºi planul dezvoltat de idei
2. Întâmplare din lumea necuvântãtoarelor (II) . . . . . . . . . 46
– Rezumatul
– Verbul (I)
3. Acþiune ºi atitudine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
– Verbul (II)
– Modurile personale ºi nepersonale
4. Feþele timpului (I) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
– Modul indicativ. Timpul trecut
5. Feþele timpului (II) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
– Glossã de Mihai Eminescu
– Modul indicativ
– Timpul prezent
– Timpul viitor
– Proiectul
6. Dorinþe ºi confesiuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
– Ce-ar fi fost dacã… (fragment din jurnal)
– Jurnalul
– Modul conjunctiv
– Modul condiþional-optativ
– Timpul prezent. Timpul perfect
– Cum luãm o decizie?
7. Întâmplare ºi destin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
– Cum devine cineva revoluþionar ºi om politic…?
de I.L. Caragiale
– Schiþa
8. Povestea unui destin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
– Reclama
– Biografia ºi autobiografia
– Biografia poeticã
– Numeralul
Autoevaluare unitatea III . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60
4 LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL ELEVULUI

Unitatea IV. Cântecul sentimentelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
1. Poezia ºi muzica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
– Lacul de Mihai Eminescu
– Inima mea nu e întreagã dacã nu eºti tu (cântec –
formaþia Holograf)
– Cum se citeºte o poezie? (I)
2. Farmecul poeziei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
– Cum se citeºte o poezie? (II)
– Adjectivul
– Adverbul
3. Cântecul ºi poezia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
– Doina (varianta Vasile Alecsandri)
– Pronumele personal
4. Poezia naturii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
– Malul Siretului de Vasile Alecsandri
– Efectele poluãrii de la Copºa Micã asupra pãdurilor
– Pastelul
– Descrierea subiectivã ºi obiectivã
– Reclama
Autoevaluare unitatea IV . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70
Unitatea V. Lumi fantastice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71

1. Între realitate ºi fantezie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72
– Legenda daliei de Gheorghe Tomozei
– Legenda
2. De la realitate la fantastic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74
– Prâslea cel voinic ºi merele de aur
– Basmul popular
3. Între realitate ºi vis . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
– Lupta cu îngerul de Vasile Voiculescu
– Visul
4. Cine sunt eu? Cine suntem noi? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78
– Sacrul ºi profanul în lumea modernã (fragment) de
Mircea Eliade
– Pãrþile de propoziþie
Autoevaluare unitatea V . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80

Introducere
Dragã cititorule,
Te felicit cã ai revenit la ºcoalã. Este o decizie comportament. Lucruri simple, dar de ce totuºi
înþeleaptã. La disciplina limba ºi literatura existã atâtea dificultãþi? Rãspunsul e simplu: am
românã, am pregãtit pentru tine un ghid care te dat greº în procesul de comunicare.
va conduce în ABC-ul comunicãrii. Te întrebi, Pe parcursul acestui modul vei afla cât de
pe bunã dreptate, de ce ai avea nevoie de un important este sã comunici ºi mai ales care sunt
asemena ghid, de vreme ce ºtii sã vorbeºti. Te-ai calitãþile unei bune comunicãri. Astfel, vei afla
întrebat însã dacã a vorbi înseamna a comunica? cã a comunica înseamnã a vorbi, dar ºi a asculta,
Poate ai observat ºi tu faptul cã în comunicare a scrie ºi a citi. De asemenea, comunicarea prin
oamenii întâmpinã destule dificultãþi. Cât de des cuvinte devine mai expresivã ºi intenþia mai
spunem sau auzim fraze de tipul: „Nu am vrut sã clarã dacã ºtii sã foloseºti, în mod corespunzãtor,
spun asta!” „Nu mã înþelegi!” „Nu îþi dai seama elementele nonverbale (expresia feþei, gesturi,
ce vreau sã spun?” „Nu înþelegi româneºte?” miºcãrile corpului) ºi paraverbale (râsul, pauzele
Adesea nu suntem înþeleºi sau nu reuºim sã-i în vorbire, intonaþia etc). Despre toate acestea
facem pe ceilalþi sã accepte punctul nostru de vei învãþa încã de la prima lecþie.
vedere. De aceea e important sã afli cã scopurile Pentru a sublinia importanþa comunicãrii în
principale ale comunicãrii sunt sã fim receptaþi viaþa noastrã, am selectat câteva proverbe care
(auziþi sau citiþi), sã fim înþeleºi, sã fim acceptaþi, exprimã principalele caracteristici ale comuni-
sã provocãm o schimbare de atitudine sau de cãrii, în scris ºi orale.
ASCULTAREA
Întâi ascultã ºi pe urmã vorbeºte.
Cu cât mai multe auzi, cu atât mai multe înveþi.
Cea mai mare învãtãturã este sã ºtii când sã taci.
VORBIREA
Sau taci, sau zici ceva mai bun decât tãcerea.
CITIREA
Cãrþile care te ajutã mai mult sunt acelea care te fac sã gândeºti mai adânc.
Nu e învãþat cel care citeºte cãrþi, ci acela care înþelege ce citeºte.
SCRIEREA
Vorba zboarã, dar ce este scris rãmâne.
ªi tu ºtii multe lucruri despre comunicare. Vrei sã le descoperim împreunã?
Noteazã, pentru început, rãspunsuri la urmãtoarele întrebãri:
1. De ce crezi cã ar fi util pentru tine sã înveþi ABC-ul comunicãrii?

..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
2. Alege unul dintre proverbele de mai sus ºi discutã cu colegul tãu/colega ta de bancã despre o
situaþie din viaþa ta în care i s-ar potrivi proverbul ales.
3. Scrie ºi tu un proverb care se referã la comunicare.

..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................

Trei prieteni, Elena, Maria ºi Paul, te vor însoþi
în parcurgerea lecþiilor, ei înºiºi aflând alãturi de
tine informaþii noi, interesante. Îþi propun o
cãlãtorie, împreunã cu ei, în arta conversaþiei, în
lumea oamenilor „mascaþi” în animale, în lumea
fantasticului, în crâmpeie de realitate, unde vei
citi despre fapte ºi destine impresionante, vei
cunoaºte cântecul ºi dansul sentimentelor ºi vei
admira natura în imagini. Este o cãlãtorie
incintantã, alãturi de profesorul tãu/profesoara
ta ºi colegii de an. Vei discuta, vei citi texte, vei
lucra împreunã cu unul sau mai mulþi dintre
colegii tãi, vei rezolva exerciþii, vei scrie texte pe
care te sfãtuiesc sã le pãstrezi în portofoliul tãu. generalã. La final de modul, vei rezolva un test
De ce sã le pãstrezi? Sunt cel puþin douã motive. care îþi va permite promovarea în anul al doilea
În primul rând, portofoliul tãu e asemenea unui ºi studierea unui alt modul de limba ºi literatura
jurnal sau unui album care pãstreazã cele mai românã. Testul final îl vei rezolva cu uºurinþã ºi
interesante experienþe din viaþa de elev, ºi îl vei cu plãcere, dacã te vei lãsa condus de paginile
privi la bãtrâneþe retrãind momentele frumoase acestui ghid care îþi va arãta drumul spre succes.
ale formãrii tale ca sã poþi ajunge un om La ºcoalã, ca ºi în viaþã, învãþãm mereu.
împlinit. În al doilea rând, acest portofoliu îþi va Vorba proverbului: „Omul, cât trãieºte, învaþã”.
asigura un procent important din nota ta de la De acest adevãr s-a convins ºi o fetiþã dupã
final de modul. Participarea ta la discuþiile ºi prima zi de ºcoalã. Întrebatã fiind de mama ei ce
activitãþile din timpul orelor îþi va asigura a învãþat la ºcoalã, fetiþa a rãspuns: „Nu cine ºtie
obþinerea unor note necesare pentru media ce! Trebuie sã mã mai duc…”
ªi tu ai mai fost la ºcoalã pânã acum. Rãspunde la câteva întrebãri ºi discutã apoi cu
profesorul/profesoara ºi colegii tãi:
1. Ce þi-a plãcut cel mai mult în orele de limba românã?

..................................................................................
..................................................................................
2. Ce nu þi-a plãcut?
..................................................................................
3. Care este povestirea cititã care þi-a plãcut cel mai mult? De ce?
..................................................................................
..................................................................................
4. Ai vreun personaj preferat dintr-un film sau dintr-o carte cititã?

Prin ce se aseamãnã cu tine?
..................................................................................
..................................................................................
5. Scrie câteva situaþii în care nu te poþi descurca fãrã sã citeºti.

..................................................................................
..................................................................................
Acum vei începe un drum nou, care însã e pavat cu ceea ce ai învãþat pânã în acest moment.
Ca la orice început de drum, e bine sã dai glas gândurilor care te frãmântã.
1. Scrie o întrebare la care vrei sã primeºti rãspuns acum.

..................................................................................
2. Ce ai vrea sã înveþi în mod special în acest an?

..................................................................................
..................................................................................

INTRODUCERE
Limbã ºi comunicare i
Pentru început
Trãim într-o lume a cuvintelor! Gândeºte-te câte cuvinte ai rostit

sau ai scris! Cine le poate numãra? Dar câte cuvinte ai spus
despre tine? În general, oamenii vorbesc despre alþii ºi mai puþin
despre ei înºiºi. Care e cea mai dificilã întrebare? Pentru a gãsi
rãspuns, poþi începe chiar acum, completând urmãtoarele
enunþuri:
1. Mã simt mândru de mine pentru cã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2. Îmi place mult sã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
3. Îmi doresc sã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
4. ªtiu cã pot sã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Cine sunt eu?

1. Ia o foaie de hârtie ºi împarte-o în patru pãrþi. Deseneazã imagini
care sã reprezinte rãspunsurile date la cele patru întrebãri de mai
sus. Scrie-þi prenumele (aºa cum vrei sã îþi spunã colegii ºi
profesorul) în partea de sus. Considerã cã aceasta este „cartea ta
de vizitã”.
Prenumele
1. 2.
3. 4.
2. Prezintã cartea ta de vizitã colegilor ºi profesorului.
3. Ascultã-i cu atenþie pe colegii tãi ºi observã modul în care îºi

prezintã cartea lor de vizitã. Noteazã douã aspecte care þi-au
plãcut în prezentarea colegilor.
................... ....................
................... ....................
................... ....................
................... ....................

Ce este comunicarea?
Lucraþi în patru grupe.
1. Notaþi trãsãturile comunicãrii observate în timpul prezentãrii

colegilor, dar ºi în viaþa realã, cotidianã.
2. Scrieþi, în caietele voastre, literele alfabetului ºi încercaþi sã

gãsiþi cât mai multe trãsãturi care încep cu litera respectivã.
Puteþi continua dupã modelul:
A B C D E F
atenþie bunãvoinþã curiozitate discreþie empatie flexibilitate ªtiaþi cã?
3. Discutaþi trãsãturile identificate de voi ºi formulaþi reguli ale
comunicãrii: Comunicarea este un proces
– Grupa I: Notaþi cinci reguli pe care trebuie sã le respectaþi de transmitere a unui mesaj,
pentru a fi un bun ascultãtor; oral sau în scris, dar ºi o
– Grupa a II-a: Notaþi cinci reguli pentru a fi un bun vorbitor; formã de a stabili ºi de a
– Grupa a III-a: Notaþi cinci reguli pentru a fi un bun cititor; menþine diverse tipuri de
– Grupa a IV-a: Notaþi cinci reguli pentru a scrie bine. relaþii sociale.
4. Afiºaþi aceste reguli sub titlul ABC-ul comunicãrii. Puteþi selecta

ºi câte un proverb care sã ilustreze aceste reguli.
Pentru portofoliul tãu

Discutã cu ceilalþi colegi, cu pãrinþii ºi cu prietenii tãi despre
importanþa de a rãspunde la întrebarea: „Cine sunt eu?”
Compune un text de 8-10 rânduri cu titlul Extemporal despre

mine însumi/însãmi. Ai deja prima ta piesã din portofoliu!
Felicitãri!
Iatã ce a consemnat Paul, unul dintre cei trei prieteni care te vor
însoþi pe parcursul lecþiilor, atunci când a scris despre sine:
Cine sunt eu? O întrebare simplã în aparenþã. Mereu exprim pãreri despre alþii, dar
foarte rar despre mine. Când mã privesc în oglindã sau într-o fotografie, vãd un chip
cunoscut, dar nici oglinda, nici fotografia nu aratã ce este ascuns dincolo de privire,
de surâs… Cred cã e momentul sã îmi pun câteva întrebãri, ca la un extemporal, ºi sã
încerc sã rãspund, ºtiind foarte bine cã nu am de unde copia rãspunsurile.
Aºadar, sã încep cu întrebãrile la care voi cãuta rãspunsurile în mine însumi, în viaþa
ºi în experienþele mele de pânã acum:
Care sunt cele mai importante trãsãturi (fizice ºi morale) moºtenite de la pãrinþii mei?
Ce îmi place cel mai mult la aspectul meu fizic ºi la felul meu de a fi?
Ce apreciazã la mine cei care mã cunosc?
Ce aº schimba în comportamentul meu faþã de cei apropiaþi?
Care e cea mai importantã realizare a mea de pânã acum?
Ce îmi doresc cel mai mult în viitor?
Pentru rãspunsuri, voi lua o scurtã pauzã de reflecþie…

Arta conversaþiei I
„Limba este mai bogatã
decât orice intuiþie.”
Viaþa este un dialog cu ceilalþi ºi cu noi înºine. Toatã viaþa nu

facem altceva decât sã auzim, sã spunem, sã interpretãm cuvinte:
noi pe ale altora, alþii pe ale noastre. A vorbi este motorul tuturor
lucrurilor. Comunicarea este baza tuturor relaþiilor noastre. Viaþa
personalã, viaþa profesionalã ºi chiar fericirea noastrã depind într-o
mãsurã considerabilã de felul în care comunicãm. A ºti sã
comunici înseamnã mai mult decât învãþarea ºi aplicarea strictã a
unor reguli. Comunicarea este asemenea unui dans în care trebuie
sã te adaptezi mereu ritmului muzicii ºi al partenerului tãu.
Similar, o bunã comunicare presupune stãpânirea unor cunoºtinþe
despre comunicare, dar ºi arta de a te adapta caracteristicilor mereu
în schimbare ale partenerului de conversaþie.
Reflecteazã asupra urmãtoarelor întrebãri ºi scrie posibile

rãspunsuri:
1. Ce este cuvântul?
......................................................
2. Ce înseamnã a vorbi?
......................................................
3. Care este diferenþa dintre a vorbi ºi a conversa?
......................................................
4. Care sunt motivele pentru care cineva ar studia comunicarea ºi
regulile conversaþiei? Completeazã urmãtoarea listã:
– pentru a mã înþelege mai bine cu cei apropiaþi;
– pentru a câºtiga mai mulþi bani fãcând vânzãri prin telefon;
......................................................
......................................................
În aceastã unitate vei învãþa despre:

– situaþia de comunicare;
– dialogul, conversaþia;
– comunicarea verbalã, nonverbalã ºi paraverbalã;
– decalogul vorbirii ºi al ascultãrii;
– textul dramatic, spectacolul de teatru;
– convenþiile unei scrisori.
Nu uita sã te întorci la aceastã paginã pentru a completa o

observaþie personalã referitoare la tema „Arta conversaþiei”:
......................................................
......................................................
......................................................

ARTA CONVERSAÞIEI
Situaþia de comunicare 1
Pentru început
Aminteºte-þi
1. Când ai fost ultima datã prezentat unei persoane necunoscute?
Cine era persoana respectivã? Cine te-a prezentat? Aflã mai mult!
2. Unde a avut loc conversaþia respectivã? Despre ce aþi discutat?
Adu-þi aminte cuvintele prin care ai fost prezentat.
3. Scrie, în cinci minute, un text în care sã reproduci conversaþia în
care ai fost prezentat unei persoane necunoscute.
Citeºte textul
Istoria unei conversaþii (partea I)
Într-o dupã-masã, în faþa unui magazin, Maria se întâlneºte cu Comunicarea porneºte de la

Elena, colega ei, care e împreunã cu Paul. un emiþãtor care doreºte sã
Elena (zâmbind): Maria! Ce bine îmi pare sã te vãd! transmitã un mesaj altei
Maria (cu o faþã veselã, luminoasã): Elena! Mã bucur sã te întâlnesc! persoane, numite receptor.
Elena (privind fix spre Maria): Îmi face plãcere sã þi-l prezint pe… Într-o conversaþie, rolurile
Paul (îndreptând o privire prietenoasã spre Maria): Sunt Paul, de emiþãtor ºi de receptor se
veriºorul Elenei. Mã bucur sã te cunosc! schimbã alternativ. Între
Maria (întinzând mâna ºi uitându-se cu interes în ochii lui Paul): emiþãtor ºi receptor se
Sunt Maria! ªi eu mã bucur sã te cunosc. Elena mi-a spus realizeazã un schimb de
multe lucruri intersante despre tine… mesaje, alcãtuit din idei,
Paul (îmbujorat la faþã, strânge mâna Mariei): Sunt curios ce-a simboluri, coduri care se
gãsit Elena atât de interesant la mine… transmit prin intermediul
unui canal. Limbajul verbal
este alcãtuit din cuvinte,
Discutarea textului limbajul nonverbal
cuprinde mimica, gestica,
1. Reciteºte textul ºi interpreteazã, cu doi dintre colegii tãi, rolurile privirea, miºcãrile corpului,
celor trei tineri. Fii atent la indicaþiile dintre paranteze! iar limbajul paraverbal
cuprinde intonaþia, râsul,
2. Subliniazã formulele: tuºitul semnificativ, dresul
– de iniþiere a conversaþiei; vocii etc. Elementele
– de prezentare folosite de cele douã personaje. nonverbale ºi paraverbale
contribuie la o transmitere
3. Scrie, pe caietul tãu, o formulã de iniþiere a unei conversaþii ºi o mai expresivã a mesajului.
formulã de autoprezentare în faþa unei persoane necunoscute pe Orice comunicare are loc
care obiºnuieºti sã le foloseºti în viaþa cotidianã. într-un context.

4. Reciteºte textul pentru a identifica elementele situaþiei de
comunicare.
– Cum se numesc personajele care participã la conversaþie?
– Numeºte emiþãtorul din prima ºi ultima replicã a textului
ºi receptorul din a doua ºi a treia replicã.
– Precizeazã codul de transmitere a mesajului.
– Precizeazã contextul comunicãrii.
5. Reinterpreteazã, împreunã cu alþi doi colegi, cele trei roluri,

eliminând elementele nonverbale ºi paraverbale, ºi noteazã douã
consecinþe asupra actului comunicãrii.
6. Precizeazã ºi alte coduri folosite în comunicare, având în vedere

categorii de oameni:
– conducãtori auto, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Nu uita!
– marinari, militari, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– persoane cu dizabilitãþi (surzi, muþi, orbi), . . . . . . . . . . . . .
Când transcrii replicile unei
7. Transformã textul dat, eliminând numele personajelor din faþa conversaþii, foloseºte semne
replicilor ºi parantezele. de punctuaþie ºi de
Exemplu: Maria! Ce bine îmi pare sã te vãd, spune Elena zâmbind. ortografie corespunzãtoare.
Comunicare ºi corectitudine
1. Alege forma corectã a substantivelor din enunþurile:
– Paul este colegul lui Elena/Elenei. Reþine!
– Maria este cea mai bunã prietenã a Elenei/a lui Elena.
– Apartamentul lui vecinul meu/vecinului meu este de vânzare.
– ªcoala lui Carmen/Carmenei este în centrul oraºului. Dialogul este o modalitate
de realizare a conversaþiei ºi
2. Completeazã spaþiile libere cu forma corectã a cuvântului dintre constã în vorbirea directã
paranteze: dintre douã sau mai multe
Maria ……… cunoscut pe Paul. (l-a/la) persoane, fiind constituit
Cei trei ……… întâlnit în faþa unui magazin. (s-au/sau) dintr-o succesine de replici.
Nu ……… mai vãzut pânã acum. (ne-am/neam) Fiecare replicã a persoanei
poate fi introdusã, ca în
3. Pune semnele de punctuaþie potrivite în enunþurile: textul dat, prin numele
– Mã bucur Paul cã te-am cunoscut personajului urmat de douã
– Când ne întâlnim puncte sau prin linie
– Ce bine îmi pare cã ne-am cunoscut de dialog.
– Radu îl cunoºti pe fratele meu
4. Transformã propoziþia afirmativã: „Elena va merge cu Paul în

vizitã la Maria” în propoziþie negativã ºi interogativã.
Nu uita!
Poþi rezolva singur
1. Scrie un dialog de 7-10 replici în care sã i-l prezinþi unui prieten În fiecare text vei gãsi puse
de-al tãu pe unul dintre colegii tãi. Subliniazã formulele de în chenar cuvinte care
prezentare. ridicã probleme în scriere.
Este sarcina ta permanentã
2. Foloseºte cinci dintre semnele codului rutier pentru a descrie sã construieºti enunþuri cu
cel puþin cinci aspecte ale comunicãrii interumane. aceste cuvinte. Astfel vei
Exemplu: Este interzis sã jigneºti partenerul de conversaþie! reuºi ca la sfârºitul anului
sã scrii mult mai bine ºi
3. Construieºte patru enunþuri cu ortogramele din chenar, folosind fãrã greºeli.
aceste cuvinte scrise cu cratimã ºi fãrã cratimã.

ARTA CONVERSAÞIEI
Formele comunicãrii 2
Pentru început
1. Priveºte imaginea alãturatã ºi noteazã starea sugeratã de expresia feþei.

2. Imagineazã ºi scrie, împreunã cu colegul tãu, un dialog de 8-10 replici între douã personaje cu
expresii ale feþei alese din imagine. Daþi un nume sugestiv fiecãruia. Intrepretaþi dialogul în faþa clasei.
3. Noteazã alte elemente prin care oamenii comunicã fãrã cuvinte: privire, …
Citeºte textul
Istoria unei conversaþii (partea a II-a) Maria (interesatã): O! Ce mi-ar plãcea sã ºtiu
dansa mai bine!
Elena (surprinsã): Ei! Ce-am gãsit atât de Paul (politicos): Sigur, te învãþ cu plãcere. Nu-i
interesant la tine? Pãi… eºti un bãiat drãguþ, chiar aºa greu.
politicos ºi dansezi minunat! Elena (hotãrâtã): Gata! Sâmbãtã seara mergem
Maria (curioasã): Mergi la cursuri de dans? la discotecã!
Paul (timid): Oh! Am fost, dar nu mai Maria (bucuroasã): Vai! Ce mã bucur!
merg… Paul (acceptând): Bine, mergem.
Elena (atotºtiutoare): Ah, nici nu mai era Elena (grãbitã): Uf! Ce trece timpul! Paul,
nevoie. Ai deprins foarte repede tainele trebuie sã ne grãbim. Magazinul se închide
dansului. imediat! Pa, Elena! Ne vedem sâmbãtã ºi mai
Paul (mai sigur pe el): Exersez singur. vorbim la telefon.
Improvizez miºcãri pe orice melodie. Maria (mulþumitã): Bine! Pa, Elena!
Maria (resemnatã): Of! Eu nu prea ºtiu dansa. La revedere, Paul!
Elena (întrebãtoare): ªi nu vrei sã înveþi? Paul Paul (entuziasmat): Ne vedem sâmbãtã, la
poate fi un profesor foarte bun! discotecã. La revedere, Maria.
Discutarea textului
1. Lucraþi în trei grupe. Recitiþi textul interpretând rolurile celor trei personaje. Trei dintre voi citiþi
fragmentul în faþa clasei, pe roluri (Elena, Maria, Paul). Ceilalþi ascultaþi, discutaþi ºi evaluaþi
interpretarea colegilor, în funcþie de reperele scrise în tabel, selectând „chipul” care ar putea exprima
cel mai bine modul în care apreciaþi aplicarea elementelor nonverbale de cãtre colegii voºtri.
Mimicã Gesturi Ton Poziþia corpului Privire
☺ K L ☺ K L ☺ K L ☺ K L ☺ K L
2. Lucraþi în perechi. Notaþi câteva elemente nonverbale ºi paraverbale pe care le folosiþi atunci când aveþi
o stare de: bucurie, furie, nehotãrâre, timiditate, curiozitate. Descrieþi sentimentul în câteva cuvinte.
Interjecþia
1. Identificã interjecþiile din textul conversaþiei ºi precizeazã ce stare/sentiment
exprimã fiecare.

2. Construieºte enunþuri în care o interjecþie sã exprime mai multe Reþine!
sentimente/stãri.
3. Lucraþi în patru grupe. Dincolo de cuvinte existã ºi

– Grupa A: notaþi 3 substantive care denumesc animale alte mijloace prin care se
domestice. pot exprima sentimente,
– Grupa B: notaþi 3 substantive care denumesc animale stãri, atitudini. Aºadar,
sãlbatice. comunicarea verbalã este
– Grupa C: notaþi 3 substantive/verbe care exprimã senzaþii însoþitã de cea nonverbalã
sau stãri sufleteºti. (mimicã, gesturi, posturã) ºi
– Grupa D: notaþi 3 verbe/substantive care exprimã acte de de cea paraverbalã (accent,
voinþã (îndemnuri, ordine, adresare directã, atragerea intonaþie, topicã, volumul ºi
atenþiei). intensitatea vocii).
– Alegeþi un reprezentant pentru fiecare grupã care va ieºi în
faþa clasei ºi va citi lista de cuvinte. Ceilalþi colegi din grup
vor spune, pe rând, interjecþia corespunzãtoare.
Reþine!
4. Pune în spaþiile libere semnele de punctuaþie corespunzãtoare:
– Uite_ mamã_ el este noul meu coleg de clasã_
– O_ dragul meu bãiat_ ce mult ai crescut_ Interjecþia exprimã stãrile,
– Ah_ ce m-am lovit_ sentimentele ºi senzaþiile
– Mãi vecine_ frumoasã maºinã þi-ai cumpãrat_ umane prin câteva sunete.
– Ei_ ce mai zici acum_ În comunicare, este folositã:
– pentru adresarea directã
unei persoane: mãi, mã;
Transformarea vorbirii directe – pentru a atrage atenþia
cuiva asupra unui lucru:
1. Rescrie replicile dialogului prin folosirea liniei de dialog. ia, iatã, iacã, uite;
– pentru a reproduce sunete
2. Transformã textul obþinut în vorbire indirectã eliminând ºi zgomote din naturã
vorbirea directã a personajelor. (onomatopee): pic-pic,
cucurigu, buf etc.
Poþi rezolva în grup

Rãspundeþi la urmãtoarele cerinþe: Observã!
1. Analizaþi felul în care vorbesc oamenii din jurul vostru (acasã,
pe stradã, la ºcoalã). Notaþi cel puþin cinci elemente nonverbale
ºi interjecþii care consideraþi cã nu corespund unei comunicãri Diferenþa dintre vorbirea
civilizate. directã ºi cea indirectã
constã în eliminarea
2. Alegeþi dintre persoanele pe care le vedeþi în emisiuni la dialogului dintre cei trei
televizor ºi identificaþi elemente nonverbale ºi paraverbale care prieteni. Verificã dacã ai
le caracterizeazã. realizat corect transformarea
din vorbire directã (dialog) în
3. Alegeþi o persoanã al cãrei mod de a comunica vã place ºi una la vorbire indirectã:
care nu vã place modul de comunicare. Explicaþi alegerea facutã. – ai eliminat dialogurile ºi
ai povestit textul la
persoana a III-a;
Pentru portofoliul tãu – ai eliminat interjecþiile ºi
ai introdus cuvinte
1. Realizeazã harta sãptãmânii pentru tine. Noteazã fiecare zi. Scrie precum: a întrebat, a
apoi sentimentul/starea dominantã. Gãseºte interjecþia potrivitã. rãspuns, a exclamat, a
Deseneazã o imagine care sã sugereze cât mai bine felul în care intervenit, a continuat,
consideri tu ziua respectivã. a încheiat etc., cuvinte
prin care se transformã
2. Imagineazã-þi Edenul biblic ºi scrie, în 10-15 rânduri, o compunere replicile în vorbire
cu titlul Interjecþii în Paradis, folosind cât mai multe interjecþii prin indirectã.
care Adam ºi Eva descoperã ºi cunosc frumuseþile acestei lumi.

ARTA CONVERSAÞIEI
Dialoguri imposibile 3
Pentru început
Discutaþi în grup.
1. Prezentaþi câteva situaþii comice în care persoanele care
dialogheazã nu se înþeleg. Explicaþi care sunt motivele.
2. Notaþi condiþiile care trebuie îndeplinite pentru ca un dialog sã
fie eficient, referindu-vã la elementele situaþiei de comunicare:
Emiþãtor Receptor Cod Canal Context Mesaj
Citeºte textul
Cãldurã mare de Ion Luca Caragiale F.: Ca sã-i spui.
D.: Ce sã-i spui? de unde ºtii ce sã-i spui, dacã
Termometrul spune la umbrã 33° Celsius… Sub nu þi-am spus ce sã-i spui? Stãi, întâi sã-þi
arºiþa soarelui, se opreºte o birje, în strada spui; nu te repezi… Sã-i spui când
Pacienþei, la numãrul 11 bis, cãtre orele trei s-o-ntoarce cã l-a cãutat…
dupã-amiaz’. Un domn se dã jos din trãsurã ºi cu F.: Cine?
pas moleºit se apropie de uºa marchizei, unde D.: Eu.
pune degetul pe butonul soneriei. Sunã o datã… F.: Numele dv.?
nimic; de douã, de trei… iar nimic; se razimã în D.: Destul atâta! mã cunoaºte dumnealui…
buton cu degetul, pe care nu-l mai ridicã… În suntem prieteni…
sfârºit, un fecior vine sã deschidã. F.: Bine, domnule.
În tot ce urmeazã persoanele toate pãstreazã D.: Ai înþeles?
un calm imperturbabil, egal ºi plin de dignitate. F.: Am înþeles.
Domnul: Domnu-i acasã? D.: A!… Spune-i cã sã ne-ntâlnim negreºit.
Feciorul: Da; dar mi-a poruncit sã spui, dacã l-o F.: Unde?
cãuta cineva, c-a plecat la þarã. D.: ªtie dumnealui… Da’ sã vie neapãrat.
D.: Dumneata spune-i c-am venit eu. F.: Când?
F.: Nu pot, domnule. D.: Când o putea.
D.: De ce? F.: Prea bine.
F.: E încuiatã odaia. D.: Ai înþeles?
D.: Bate-i, sã deschidã. F.: Am înþeles.
F.: Apoi, a luat cheia la dumnealui când a plecat. D.: A!… ºi dacã vede pe amicul nostru…
D.: Care va sã zicã, a plecat? F.: Care amic?
F.: Nu, domnule, n-a plecat. D.: ªtie dumnealui!… sã-i spuie cã nu s-a putut
D.: Amice, eºti… idiot! reuºi cu afacerea ºtiutã nimic, fiincã am
F.: Ba nu, domnule. vorbit cu persoana… Nu uita!
D.: Zici cã nu-i acasã. F.: Se poate sã uit?
F.: Ba-i acasã, domnule. D.: …ºi zice cã acuma e prea târziu, dacã n-a
D.: Apoi, nu ziseºi c-a plecat? venit la vreme; cãci dacã venea mãcar cu
F.: Nu, domnule, n-a plecat. câteva zile înainte, altã vorba!… poate cã
D.: Atunci e acasã. s-ar fi putut… Þine minte!
F.: Ba nu, da’ n-a plecat la þarã, a ieºit aºa. F.: Þiu, domnule…
D.: Unde? D.: … deoarece nu plecase încã mãtuºa persoanei
F.: În oraº. care s-a dus pentru ca sã dea arvuna tutorelui
D.: Unde!? minorilor, ºi el nu aflase încã, deoarece nu-i
F.: În Bucureºti. spusese nepotul cocoanei, cu care era
D.: Atunci sã-i spui c-am venit eu. afacerea ca ºi terminatã, dacã mai avea
F.: Cum vã cheamã pe dv.? rãbdare pânã luni seara, când trebuie
D.: Ce-þi pasã? neapãrat sã se-ntoarcã avocatul, fiincã s-a dus

cu o hotãrnicie; dar acuma, cu regret, este D.: Nu se poate.
imposibil din mai multe punte de vedere, F.: Ba da, domnule.
care le ºtie dumnealui… Aºa sã-i spui. D.: Apoi vezi?
F.: Bine, domnule. F.: Ce sã vãz?
Domnul pleacã… Feciorul dã sã-nchizã… D.: Îl cheamã Costicã?
Domnul se-ntoarce. F.: Ba, Miticã.
D.: A!… ºtii ce? nu-i spune nimic, fiincã poate D.: Miticã?… peste poate!… Ce stradã e aici?
nu þii minte exact persoanele. Trec eu mai F.: Numãrul 11 bis…
bine desearã sã-i spui… La câte vine d. D.: Nu e vorba de 11 bis.
Costicã seara la masã? F.: A zis domnul cã nu vrea sã puie 13, cã e fatal.
F.: Care d. Costicã? D.: N-are-a face 13… Eu te-ntreb de stradã. Ce
D.: Stãpânu-tãu. stradã e asta?
F.: Care stãpân, domnule? F.: Strada Pacienþii…
D.: Al tãu… d. Costicã. D.: Strada Pacienþii?… imposibil!
F.: Pe stãpânu-meu nu-l cheamã d. Costicã; e F.: Nu, domnule, e strada Pacienþii.
propitar… D.: Atunci, nu e asta.
D.: Ei! ºi dacã-i propitar? F.: Ba-i asta.
F.: Îl cheamã d. Popescu. F.: Nu.
D.: ªi mai cum? F.: Ba da.
F.: Cum, mai cum? D.: Eu caut din contra strada Sapienþii, 11 bis,
D.: Fireºte… Popescu, propitar… bine… ºi mai strada Sapienþii, d. Costicã Popescu.
cum? F.: Aºa?
F.: Nu pot sã ºtiu. D.: Aºa.
D.: Nu-l cheamã Costicã Popescu? F.: Atunci, nu e aici.
F.: Nu. D.: Foarte bine.
Discutarea textului
1. Cine sunt personajele care dialogheazã?
2. Care este codul de comunicare a mesajului?
3. Care este canalul de transmitere a mesajului?
4. Ce influenþã are contextul comunicãrii asupra eficienþei dialogului?
5. Care este tema conversaþiei dintre cele douã persoanje?
6. Ce reguli ale comunicãrii nu respectã cele douã personaje?
Comunicare ºi expresivitate
1. Observã semnele de punctuaþie din text. Selecteazã replicile în care urmãtoarele semne de
punctuaþie exprimã:
[!]: mirare, indignare, enervare […]: pauzã, uimire, confuzie [?]: curiozitate, enervare, mirare
2. Spune care sunt mijloacele nonverbale prin care pot fi exprimate aceste stãri ºi atitudini.
3. Interpreteazã împreunã cu un coleg/o colegã rolurile celor douã personaje, completând comunicarea
verbalã cu elemente nonverbale ºi paraverbale potrivite pentru a evidenþia ridicolul situaþiei.

Realizaþi un poster care sã cuprindã zece reguli pentru a fi un bun vorbitor (emiþãtor) ºi un bun
ascultãtor (receptor). Intitulaþi cele douã postere Decalogul vorbirii. Decalogul ascultãrii.

Povesteºte o întâmplare trãitã de tine în care nu ai reuºit sã te înþelegi cu partenerul de
conversaþie. Pentru a prezenta cât mai sugestiv situaþia, foloseºte dialogul ºi transcrie în cuvinte ºi
semne de punctuaþie elementele nonverbale ºi paraverbale.

ARTA CONVERSAÞIEI
Textul dramatic.
Spectacolul de teatru 4
Aflã mai mult!
Textul O scrisoare pierdutã

este un fragment din opera
literarã cu acelaºi titlu. Spre
deosebire de programul de
spectacol, acesta este un
text literar sau ficþional în
care se îmbinã realitatea cu
Pentru început imaginaþia, creându-se
ficþiunea. Se înþelege prin
1. Numeºte actorul tãu preferat. ficþiune rezultatul unui
proces imaginativ care
2. Scrie titlul unei piese de teatru vizionate de tine. presupune utilizarea unor
elemente din realitate
3. Enumerã trei calitãþi necesare pentru a deveni actor. pentru crearea unei lumi
„paralele” care nu se
4. Discutã cu colegii tãi despre punerea în scenã a unui spectacol confundã cu cea realã, ci o
de teatru, având în vedere informaþiile din programul de concureazã. Datele realitãþii
spectacol alãturat. sunt transfigurate de autor,
conform propriei viziuni
despre lume.
Operele literare se grupeazã
în trei genuri literare:
dramatic, epic, liric, fiecare
cuprinzând specii literare
specifice. O scrisoare
pierdutã este un text
ficþional/literar care
aparþine genului dramatic.
Un text dramatic este
structurat în acte, scene,
replici, indicaþii scenice.
Autorul scrie textul
dramatic cu scopul de a fi
jucat pe scenã. Pentru a
deveni spectacol dramatic,
textul este „prelucrat” de
scenarist, regizor, iar actorii
interpreteazã replicile
pesonajelor.
Principalele tipuri de texte
5. Numeºte tipul de text în care se încadreazã programul de spectacol. dramatice sunt: comedia,
Discutaþi, având în vedere elementele situaþiei de comunicare de la tragedia ºi drama.
lecþia 1, în special cele legate de context ºi mesaj.

6. Completeazã urmãtoarea listã de texte nonficþionale/nonliterare Reþine!
cu alte exemple din viaþa cotidianã:
conversaþie, mãrturisiri, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Textul nonliterar sau
nonficþional transpune
Citeºte textul realitatea, fãrã a completa
cu elemente de imaginaþie.
O scrisoare pierdutã (Scena V) de Ion Luca Caragiale
Tipãtescu, apoi Zoe într-un chip mulþumitor pentru amândouã

Tipãtescu (vine ameþit ºi-mpleticindu-se din pãrþile…” – (cu desperare.) Cum? Cum?
fund ºi cade pe un scaun cu capul în mâni): Când ai pierdut biletul, Zoe?
Ce sã fac? Ce sã fac? ªi nu mai vine Ghiþã!… Zoe (înecatã): Nu ºtiu… alaltãieri seara, când
Zoe (ieºind din dreapta misterios ºi coborând am plecat de la tine, îl aveam; când am
repede lângã el): Fãnicã! Fãnicã! ajuns acasã, nu ºtiu dacã-l mai aveam; poate
Tipãtescu (ridicându-se iute): Zoe!… ªtii? sã fi scos batista pe drum ºi mi-a cãzut
Zoe (dezolatã): ªtiu! Sunt nenorocitã, Fãnicã. scrisoarea: le aveam tot într-un buzunar!
ªtiu… am fost dincolo în odaie, am intrat pe Tipãtescu: A! Ce nenorocire!
scãricica din dos… Am venit numaidecât Zoe: M-am dus la Caþavencu… de la el veneam
dupã Zaharia. N-am avut curaj sã dau ochii acuma. Mi-a propus sã-mi dea înapoi
cu el, mãcar cã nu crede… Am auzit tot, tot, scrisoarea, cu condiþie sã-i asigurãm
tot. Sunt nenorocitã, Fãnicã… Când a plecat alegerea. Aminteri, publicã scrisoarea
Ghiþã, l-am chemat dincolo (Tipãtescu înþe- poimâine…
lege), i-am spus tot: numai el ne poate scãpa. Tipãtescu (în prada agitaþiei): Lupta este
Tipãtescu: De unde aflaseºi? desperatã. Vrea sã ne omoare, trebuie sã-l
Zoe: Eu am ºtiut numaidecât dupã Zaharia… omorâm!… ªi nu mai vine Ghiþã…
Uite!… (îi dã o scrisoare. Scena aceasta se Zoe: Pe Ghiþã l-am trimes eu la Caþavencu, sã-i
face cu multã nervozitate.) cumpere scrisoarea cu orice preþ.
Tipãtescu (citind): „Stimabilã doamnã, la Tipãtescu: Care va sã zicã Ghiþã e acolo?
redacþia noastrã se aflã un document iscãlit Zoe: Desigur. (se aude zgomot.)
de amabilul nostru prefect ºi adresat Tipãtescu: El trebuie sã fie… (se rãpede la uºa
d-voastre. Acest document vi s-ar putea ceda din fund, o deschide ºi se trage iute înapoi.)
în schimbul unui sprijin pe lângã amabilul A! Ascunde-te… degrabã. (o duce repede ºi
în cestiune. Binevoiþi dar a trece îndatã pe la ies amândoi prin stânga)
biuroul nostru, spre a regula aceastã afacere
Discutarea textului
1. Explicã ce legãturã este între programul de spectacol ºi textul O scrisoare pierdutã.
2. Indicã elementele care îþi permit sã observi cã textul citit este extras dintr-o piesã de teatru.
3. Precizeazã modul de expunere dominant în text.
4. Explicã ce rol are textul scris între paranteze. Cui se adreseazã?
5. Priveºte, într-o carte, întregul text ºi precizeazã elementele componente.
6. Exprimã-þi pãrerea despre legãtura dintre biletul pierdut de Zoe ºi titlul textului.
7. Indicã tema conversaþiei dintre cele douã personaje din text.
Poþi rezolva singur Reþine!

Scrie un dialog de 10-12 replici cu un prieten/o prietenã pe o
temã la alegere. Noteazã în cuvinte elementele nonverbale care Dialogul este un mod de
consideri cã fac comunicarea mai expresivã. expunere care constã în
vorbirea dintre douã sau mai
multe personaje. Este tipic
Poþi rezolva în grup pentru creaþia dramaticã,
dar apare ºi în creaþii epice
Realizaþi (în patru grupe) câte un afiº pentru un ºi, mai rar, în cele lirice.
spectacol/concert al formaþiei de muzicã preferate.

ARTA CONVERSAÞIEI
Replici ºi roluri 5
Pentru început
1. Reciteºte fragmentul de text din piesa de teatru O scrisoare pierdutã pentru a interpreta rolurile
celor douã personaje.
2. Interpretaþi replicile în faþa clasei.
3. Urmãriþi cu atenþie jocul colegilor ºi notaþi impresia în tabelul de mai jos. Declaraþi ca fiind „cei
mai buni actori” pe cei care au obþinut mai multe „chipuri zâmbitoare”.
Fluenþa vorbirii Mimicã Gesturi Ton Poziþia corpului Privire
☺ K L ☺ K L ☺ K L ☺ K L ☺ K L ☺ K L
De la dialog la povestire
1. Rescrie, pe caietul tãu, replicile celor douã personaje folosind linia de dialog. Nu uita sã integrezi
elementele dintre paranteze.
2. Transformã textul obþinut în vorbire indirectã. Nu uita sã revezi regulile de la lecþia anterioarã.
3. Povesteºte oral conþinutul fragmentului citit din perspectiva neutrã a unui cititor (foloseºte verbe
la persoana a III-a).
4. Povesteºte oral conþinutul fragmentului, considerând cã eºti Tipãtescu sau Zoe (foloseºte verbe la
persoana I).
5. Precizeazã ce ai face dacã ai gãsi o scrisoare intimã, compromiþãtoare, pierdutã de o persoanã
importantã din viaþa publicã. Alege dintre variantele de mai jos:
– ai citi scrisoarea, apoi i-ai da-o destinatarului, fãrã nici o recompensã;
– ai citi scrisoarea ºi ai publica-o pe internet;
– ai citi scrisoarea, i-ai telefona destinatarului ºi i-ai cere recompensã;
– altã variantã.
Motiveazã alegerea fãcutã.
Scrisoarea ªtiaþi cã?

1. Notaþi situaþii în care oamenii comunicã prin scrisori. Mihai Eminescu ºi Ion
2. Enumeraþi regulile care trebuie respectate în redactarea unei scrisori? Creangã au fost foarte buni
3. Scrieþi posibilii destinatari ai urmãtoarelor tipuri de scrisori: prieteni. Dupã plecarea lui
familialã . . . . . . . . . . . . . . amicalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . M. Eminescu la Bucureºti,
de felicitare . . . . . . . . . . . . de mulþumire . . . . . . . . . . . . . . legãtura dintre cei doi a fost
de dragoste . . . . . . . . . . . . oficialã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . menþinutã prin scrisori.

4. Completaþi în tabelul de mai jos formule de adresare ºi formule Reþine!
de încheiere potrivite pentru urmãtoarele tipuri de scrisori în
care destinatarii sunt:
Formulã Formulã de Scrisoarea este un text care
Destinatar cuprinde comunicãri
de adresare încheiere
un prieten/o prietenã transmise unui destinatar,
o rudã mai în vârstã de regulã, prin poºtã.
un fost/actual profesor Scrisorile se clasificã în
actorul preferat funcþie de destinatar ºi de
directorul ºcolii scopul comunicãrii.
primarul localitãþii
5. Citiþi scrisoarea adresatã de Ion Creangã lui Mihai Eminescu ºi

noteazã localitatea ºi data posibilã când a fost redactatã Aflã mai mult!
scrisoarea. Informaþi-vã asupra biografiei celor doi scriitori.
Bãdie Mihai, Existã câteva reguli care

Ce-i cu Bucureºtiul, de ai uitat cu totul Ieºul nostru cel oropsit ºi trebuie respectate atunci
plin de jidani? O fi musai viaþã burlãceascã pe acolo, dar nu se când scrii o scrisoare:
cade sã ne uiþi prea de tot. – scrie pe o coalã albã cu
Veronica a fost azi pe la mine ºi mi-a spus cã ºi cu dânsa faci ca ºi pixul sau stiloul; alege
cu mine. De ce? Ce rãu þi-am fãcut noi?! De Crãciun te aºteptãm sã formula potrivitã de
vii. Tinca a pregãtit de toate si mai ales „sarmalele”, care þie îþi adresare în funcþie de
plãceau foarte mult. Eu am început, de, ca prostul, sã scriu, dragã relaþia ta cu destinatarul;
Doamne, o comedie. Când voi isprãvi-o, nu ºtiu. Atâta ºtiu, cã – evitã formule banale de
subiectul e copiat, aºa cum prea bine ºtii cã pot copia, e luat din început precum: „în
viaþa de mãhãla, unde stau de când am pãrãsit Humuleºtii. M-am primele mele rânduri de
întâlnit cu fratele Conta. La Ieºi ninge frumos de ast-noapte, încât scrisoare”;
s-a fãcut drum de sanie. Ciricul e mai frumos acum. – scrie corect pe plic adresa
Vino, frate Mihai, vino, cãci fãrã tine sunt strãin. destinatarului ºi a
Te sãrut pe frunte, expeditorului.
Ion Creangã Cerinþe ortografice generale:
– între localitate ºi datã se
pune virgulã;
Poþi rezolva singur – luna se scrie cu litere;
– dupã formula de adesare
1. Scrie un text de 5-10 rânduri în care sã explici de ce crezi cã a ºi de încheiere se pune
fost pus chipul scriitorilor Mihai Eminescu ºi Ion Luca Caragiale virgulã.
pe douã dintre bancnotele aflate în uz. Cerinþe legate de aºezarea în
paginã:
2. Documenteazã-te pentru a afla dacã numele scriitorilor Mihai – localitatea ºi data se scriu
Eminescu, Ion Creangã ºi I.L. Caragiale este dat ºi unor ºcoli, în dreapta, sus, la 2-3 cm
strãzi, teatre, reviste etc. Discutã cu prietenii/colegii, cautã pe de la începutul paginii;
internet la adresa: http://www.google.com. – formula de adresare se
scrie la o distanþã de 2 cm
3. Enumerã numele celorlalte personalitãþi a cãror fotografie se aflã sub datã, în centrul paginii;
imprimatã pe celelalte bancnote în uz. – conþinutul scrisorii sã fie
clar, concis, aranjat în
paragrafe care sã
Pentru portofoliul tãu marcheze introducerea,
cuprinsul ºi încheierea;
1. Redacteazã o scrisoare adresatã unui prieten/coleg în care sã îi – formula de încheiere se
povesteºti despre un concert/spectacol la care ai participat. Nu scrie în partea dreaptã,
uita sã respecþi convenþiile unei scrisori. jos, începând cu centrul
paginii, la 2 cm sub
2. Vizioneazã sau citeºte piesa de teatru O scrisoare pierdutã ºi ultimul rând;
precizeazã în ce scop a fost folositã scrisoarea pierdutã. – formula de încheiere sã fie
urmatã de numele tãu.

ARTA CONVERSAÞIEI
A vorbi ºi a asculta 6
Pentru început
1. Adu-þi aminte de o întâmplare hazlie ºi povesteºte-o colegei tale/colegului tãu de bancã. Ascultã ºi
tu povestirea relatatã de colegul tãu/colega ta.
2. Explicã în care situaþie te-ai simþit mai bine: în cea de emiþãtor sau în cea de receptor? Scrie trei
motive pentru care preferi una din aceste ipostaze ºi discutã-le cu colegii tãi.
3. Lucraþi în douã grupe. Daþi exemple din viaþa cotidianã – inclusiv din presa audio-vizualã – în
care se foloseºte monologul. Alegeþi persoana al cãrei stil de a vorbi vã place cel mai mult ºi
exemplificaþi-vã opþiunea.
I. Citeºte textul
Discursul lui Traian Bãsescu activ, care se va pune 24 de ore din 24 la
la învestirea în funcþia de preºedinte al dispoziþia naþiunii române. Aceasta este
României (fragment) promisiunea mea faþã de poporul român.
Vã asigur cã urmãtorii cinci ani din
Domnule preºedinte al Senatului, mandatul prezidenþial vor fi ani în care
Domnule preºedinte al Camerei Deputaþilor, România va deveni o altã þarã, o þarã
Domnule preºedinte Ion Iliescu, funcþionalã prin aplicarea ºi respectarea legilor,
Stimaþi parlamentari ai României, o þarã performantã prin oamenii ei. Naþiunea
Distinºi reprezentanþi ai Corpului Diplomatic, românã are nevoie de un preºedinte care sã o
Distinºi reprezentanþi ai Bisericii, reprezinte cu demnitate, sã lucreze cot la cot cu
Stimaþi cetãþeni, instituþiile statului pentru a scoate România de
Dragi compatrioþi, sub sceptrul sãrãciei ºi al corupþiei.
Prin voinþa democraticã a cetãþenilor, am Voi considera cã mi-am îndeplinit mandatul
fost ales preºedintele României. Acest vot mã dacã voi reuºi sã coagulez întregul popor în
obligã o datã mai mult sã respect ceea ce am jurul obiectivelor de politicã internã ºi externã.
afirmat cu prilejul lansãrii mele la candidatura Nu putem sã vorbim de integrare cu
supremã în stat ºi sã-i asigur încã o datã pe demnitate în Uniunea Europeanã dacã nu
cetãþenii þãrii cã voi fi preºedintele tuturor rezolvãm problemele majore ale României:
românilor, un preºedinte puternic, imparþial, corupþia ºi sãrãcia.

Nu uita!
II. Discutarea textului
1. Precizeazã care este auditoriul cãruia se adreseazã vorbitorul? În timpul prezentãrii,
vorbitorul trebuie sã
2. Subliniazã formulele de adresare utilizate ºi explicã varietatea lor. cuprindã cu privirea
întregul auditoriu, sã
3. Formuleazã ideea principalã a fiecãrui fragment. observe reacþiile publicului
ºi sã-ºi adapteze discursul
4. Alcãtuieºte douã enunþuri în care sã ilustrezi sensurile diferite la acestea.
ale cuvintelor „a investi” ºi „a învesti”.
5. Rosteºte discursul imaginându-þi cã eºti în ipostaza

preºedintelui.
Aflã mai mult!
6. Discutaþi în douã grupe. Discutaþi ºi notaþi idei legate de
urmãtoarele afirmaþii:
– grupa întâi: „Democraþia înseamnã libertate”. Discursul este o formã a
– grupa a doua: „Politica e eternã, puterea e trecãtoare”. monologului. Monologul
presupune vorbirea în faþa
7. Ordonaþi ideile într-un text pe care sã-l rostiþi în faþa colegilor unui interlocutor, dar care
într-un monolog de 2-3 minute. este doar pasiv, nu intrã în
interacþiune verbalã
cu emiþãtorul.
Poþi rezolva singur Pentru redactarea
monologului þine seama de:
Ascultã discursurile colegilor tãi ºi evalueazã-le, dupã – organizarea ideilor în
urmãtoarea grilã: introducere, cuprins ºi
încheiere;
Trãsãturile prezentãrii Punctaj Elev 1 Elev 2 Elev 3 – adecvarea la auditoriu ºi
1. Expunerea clarã ºi coerentã la scopul comunicãrii
2p. (simplã informare a
a ideilor
ascultãtorilor sau
2. Adecvarea ideilor la temã 2p. încercare de convingere
3. Corectitudinea ºi de adevãrul afirmaþiei);
2p. – alege argumentele
expresivitatea limbajului
4. Îmbinarea comunicãrii verbale potrivite fiecãrei idei;
2p. – ordoneazã argumentele în
cu elemente non/paraverbale
5. Captarea atenþiei funcþie de importanþa lor.
1p. Pentru susþinerea
ascultãtorilor
monologului þine seama de
6. Din oficiu 1p. urmãtoarele:
– introducerea are rolul de a
7. Total puncte 10p. capta atenþia auditoriului,
inclusiv prin stabilirea
unui contact vizual cu
ascultãtorii;
Pentru portofoliul tãu – expunerea ideilor trebuie
sã fie nuanþatã; accentuaþi
1. Scrie un text, de 10-15 rânduri, despre importanþa liderilor de cuvintele-cheie, nu vorbiþi
opinie în societate, ilustrând cu exemple din viaþa publicã. monoton, adaptaþi
intonaþia ºi volumul vocii
2. Scrie un monolog destinat rostirii în faþa colegilor tãi de ºcoalã la situaþia concretã;
cu ocazia încheierii anului ºcolar. – foloseºte gesturi ºi mimicã
prin care sã evidenþiaþi
mai bine mesajul;
– încheierea trebuie sã ofere
o concluzie convingãtoare.

ARTA CONVERSAÞIEI
Autoevaluare I
1. Noteazã trei idei pe care le-ai reþinut din lecþiile studiate în aceastã unitate.
..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
2. Scrie trei cuvinte al cãror sens îþi este neclar sau necunoscut.
..................................................................................
3. Completeazã, în spaþiul liber, o trãsãturã specificã urmãtoarelor tipurilor de texte:

– text dramatic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– text nonliterar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
4. Enumerã cinci tipuri de scrisori. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

..................................................................................
5. Scrie adresa teatrului din localitatea ta sau din cea mai apropiatã localitate.
..................................................................................
6. Transformã replicile personajelor din textul de mai jos în vorbire indirectã.

Domnul: Domnu-i acasã?
Feciorul: Da; dar mi-a poruncit sã spui, dacã l-o cãuta cineva, c-a plecat la þarã.
D.: Dumneata spune-i c-am venit eu.
F.: Nu pot, domnule.
D.: De ce?
F.: E încuiatã odaia.
..................................................................................
6. Completeazã enunþul de mai jos cu forma potrivitã a cuvintelor dintre paranteze:

I-am telefonat ieri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (George).
.................................. (Ioana).
.................................. (bunicul).
.................................. (mama).
.................................. (un prieten).
.................................. (o colegã).
7. Scrie în spaþiul liber de lângã fiecare enunþ litera care corespunde stãrii/sentimentului exprimat de
conjuncþia o:
– O, asta e imposibil! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . A. disperare
– O! ce m-am lovit la picior! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . B. dezacord
– O, dar blugii aceºtia nu sunt scumpi! . . . . . . . . . . . . . . C. enervare
– O, lasã-mã în pace cu teoriile tale! . . . . . . . . . . . . . . . . D. durere
– O, Doamne, ajutã-mã! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . E. confuzie
F. satisfacþie
8. Corecteazã greºelile de punctuaþie ºi de ortografie din urmãtorul dialog:

– Vino ºi tu Elena cu noi la teatru zice Maria entuziasmatã. A început noua stagiune.
– O ce idee grozavã rãspunde Elena. Nam mai fost la teatru de anul trecut.
– Nui aºa de greu sã ne organizãm intervine Paul. Eu voi cumpãra biletele iar voi stabiliþi locul
ºi ora întâlnirii.

Realitate ºi ficþiune II
Trãim cu toþii în realitate, dar fiecare are „realitatea” lui. Cum
putem cuprinde sensul general al realitãþii? Cum putem
cunoaºte realitatea celorlalþi? Viaþa noastrã este prea scurtã ca
sã putem avea toate experienþele de viaþã ale celorlalþi. Poate
cã literatura a apãrut din dorinþa de a trãi experienþele pe care
nu le-am putut avea. Literatura cuprinde opere literare care
sunt create de scriitori pornind de la cunoaºterea realitãþii
prin îmbinare cu imaginaþia. Astfel se naºte o altã realitate
care nu este nici adevãratã, nici falsã, este o realitate
ficþionalã.

rãspunsuri.
1. Ce este realitatea?
....................................................
....................................................
2. Ce rol are imaginaþia în viaþa oamenilor?

....................................................
....................................................
3. Cum te raportezi la întâmplãrile pe care le vezi într-un film

sau le citeºti într-o operã literarã?
....................................................
....................................................
4. Ce diferenþã este între imaginaþie ºi ficþiune?

....................................................
....................................................
În aceastã unitate vei învãþa ce înseamnã:

– persoana realã ºi personajul literar;
– textul epic în versuri, fabula ºi personificarea;
– balada ºi naraþiunea;
– etapele acþiunii ºi mitul;
– cuvântul ºi gramatica (fonetica, vocabularul, morfologia
ºi sintaxa);
– familia de cuvinte ºi câmpul lexical;
– propoziþia, fraza ºi textul.
Scrie trei întrebãri la care ai vrea sã gãseºti rãspuns pe

parcursul studierii textelor din aceastã unitate.
....................................................
....................................................
....................................................
Nu uita sã te întorci la aceste întrebãri ºi sã completezi

rãspunsul gãsit.
....................................................
....................................................
....................................................

REALITATE ªI FICÞIUNE
Persoane ºi personaje 1
Pentru început
1. Realizeazã propria fiºã de identitate, completând spaþiile libere.
Numele . . . . . . . . . . . . . . . . . . Prenumele . . . . . . . . . . . . . . . .
Prenumele pãrinþilor . . . . . . . . Vârsta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Anul ºi data naºterii . . . . . . . . Naþionalitatea . . . . . . . . . . . . .
Religia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Domiciliul . . . . . . . . . . . . . . . .
Înãlþime . . . . . . . . . . . . . . . . . . Greutate . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Culoarea ochilor . . . . . . . . . . . Culoarea pãrului . . . . . . . . . . .
Calitãþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Defecte . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Profesia doritã . . . . . . . . . . . . . Pasiuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Reþine!
2. Grupeazã informaþiile din fiºa de identitate în tabelul de mai jos:
Detalii exterioare/fizice detalii interioare/sufleteºti/morale Portretul fizic al unei
.......................... ......................... persoane cuprinde toate
trãsãturile ce þin de
3. Distribuie detaliile fizice ºi sufleteºti pe imaginea unui corp înfãþiºarea exterioarã ºi sunt
uman care sã te reprezinte (în mod simbolic). Scrie cu roºu vizibile, iar portretul
trãsãturile vizibile, exterioare ºi cu negru/albastru, trãsãturile sufletesc cuprinde
sufleteºti, care nu se vãd, dar se deduc. trãsãturile ce se deduc din
fapte, limbaj, atitudini.
Portretul fizic este asemenea
Persoane ºi personaje unei fotografii în care totul
este vizibil, iar portretul
1. Scrie numele a trei persoane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . sufletesc este ca adâncul
unei ape în care se vede
2. Scrie numele a trei personaje literare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . prea puþin din exterior.
3. Numeºte o asemãnare dintre persoanã ºi personaj? Tu eºti o

persoanã sau un personaj?
Aflã mai mult!
4. Citeºte definiþiile din dicþionar a celor doi termeni:
Persoanã, persoane, s.f. = Personaj, personaje, s.n. = Persoana aparþine lumii

individ al speciei umane, fiecare dintre persoanele reale, iar personajul
om considerat prin care figureazã într-o operã aparþine lumii ficþionale
totalitatea însuºirilor sale literterarã, muzicalã, (imaginate). Personajul
fizice ºi psihice fiinþã cinematograficã sau plasticã literar este un homo fictus,
omeneascã, ins (DEX) (DEX) adicã un om imaginat, creat
de cãtre autor prin cuvinte.
5. Exprimã-þi pãrerea: cum crezi cã poate deveni o persoanã Identitatea lui nu este realã,
personaj; ce legãturã are personajul literar cu realitatea? ci ficþionalã, imaginarã.
Asemenea unui robot,
6. Lucraþi în perechi. Discutaþi despre legãtura dintre realitate ºi personajul literar se miºcã
literaturã pornind de la o operã literarã cititã ºi ilustraþi cu trei prin forþa cuvintelor ºi
exemple. trãieºte doar în imaginaþia
fiecãrui cititor. Creat dupã
7. Lucraþi în trei grupe. Fiecare grupã va nota câte cinci motive chipul ºi asemãnarea
pentru care preferã: oamenilor reali, personajul
– grupa întâi: personaje pozitive; nu este o persoanã, ci
– grupa a doua: personaje negative; imaginea unei persoane.
– grupa a treia: personaje complexe.

Substantive proprii ºi comune Reþine!
1. Scrie numele personajelor din operele literare studiate pânã
acum (O scrisoare pierdutã ºi Cãldurã mare). Personajele literare se
împart, asemenea
2. Încercuieºte litera iniþialã ºi explicã de ce le-ai scris astfel. persoanelor reale, în
personaje pozitive, negative
3. Reciteºte fiºa de identitate de la începutul lecþiei ºi scrie pe douã ºi complexe (adicã se
coloane, în caietul tãu, substantivele comune ºi pe cele proprii. îmbinã aspectele pozitive cu
cele negative; nimeni nu e
4. Completeazã spaþiile libere cu litera „d” pentru a scrie cuvântul perfect!)
dalia ca substantiv comun sau propriu:
…alia din grãdina mea e înfloritã. …alia culege flori. Îmi place
mult aceastã …alie înfloritã. Am plecat cu …alia la plimbare.
Reaminteºte-þi!
5. Subliniazã din seria urmãtoare substantivele care au numai
formã de plural: oameni, cãrþi, zori, Bucegi. . . . . . . . . . . . . . . . . .
Numele fiinþelor ºi ale
6. Subliniazã din seria urmãtoare substantivele care au numai obiectelor din lumea
formã de singular: miere, cireadã, Ceahlãu, bou, fluture, sete. . . . înconjurãtoare se numesc în
gramaticã substantive.
7. Identificã seria care conþine numai substantive comune: Substantivele proprii se
a. masã, Dunãre, pompier; b. Braºov, scenã, program; scriu cu majusculã oriunde
c. casã, teatru, animal. s-ar afla în propoziþie;
substantivele comune se
8. Completeazã substantivele comune, dupã modelul de mai jos: scriu cu majusculã doar la
Bucureºti/bucureºtean Cluj/ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . începutul propoziþiei, iar în
Iaºi/ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Oradea/ . . . . . . . . . . . . . . . . . . rest se scriu cu iniþialã
România/ . . . . . . . . . . . . . . . . . Anglia/ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . minusculã.
Olanda/ . . . . . . . . . . . . . . . . . . Franþa/ . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Poþi rezolva singur ªtiaþi cã?

1. Organizeazã agenda ta telefonicã dupã nume de
familie/prenume/nume de flori care sunt ºi prenume de persoane. Unele substantive comune
pot deveni substantive
2. Compune-þi acrostihul numelui tãu. Gãseºte câte o trãsãturã care proprii, iar altele au forme
sã te caracterizeze ºi sã înceapã cu o literã din numai pentru singular sau
numele/prenumele tãu. Iatã acrostihul prenumelui Paul, unul plural.
dintre prietenii tãi din aceastã carte:
Puternic
Atent
Uituc Fii atent!
Liber
Ce a greºit Paul când a spus: „Acesta este acrostihul pronumelui
meu?” Substantivele formate de la
nume de localitãþi sau þãri se
scriu cu iniþialã minusculã.
1. Scrie o compunere de 10-15 rânduri în care sã realizezi
autoportretul, folosind informaþii din propria fiºã de identitate.
Poþi sã intitulezi compunerea Autoportret în oglindã ºi sã ataºezi
ºi o fotografie de-a ta.
2. Scrie o scurtã autoprezentare destinatã publicãrii pe internet

pentru a forma un grup de discuþii pe o temã aleasã de tine.

Personaje ºi animale 2
Pentru început
Activitate în cinci grupe. Priviþi animalele din imaginea alãturatã ºi scrieþi trãsãturile prin care se
individualizeazã ºi se aseamãnã cu tipuri umane din viaþa realã. Motivaþi.
Citeºte textul
Boul ºi viþelul de Grigore Alexandrescu
Un bou ca toþi boii, puþin la simþire, Era sã nu ºazã ziua niciodatã;

În zilele noastre de soartã-ajutat, Ãst somn nu prea-mi place, ºi o sã i-o spui.”
ªi decât toþi fraþii mai cu osebire, – „Ba sã-þi cauþi treaba, cã mãnânci trântealã;
Dobândi-n cireadã un post însemnat. S-a schimbat boierul, nu e cum îl ºtii;
– Un bou în post mare? – Drept, cam ciudat vine, Trebuie-nainte-i sã mergi cu sfialã,
Dar asta se-ntâmplã în oricare loc: Priimit în casã daca vrei sã fii.”
Decât multã minte, ºtiu cã e mai bine La o mojicie atâta de mare,
Sã ai totdeauna un dram de noroc. Viþelul rãspunde cã va aºtepta;
Aºa d-a vieþei veselã schimbare, Dar unchiul se scoalã, pleacã la plimbare,
Cum ºi de mândrie boul stãpânit, Pe lîngã el trece, fãr-a se uita.
Se credea cã este decât toþi mai mare, Cu mâhnire toate bãiatul le vede,
Cã cu dânsul nimeni nu e potrivit. Însã socoteºte cã unchiu-a orbit;
Viþelul atuncea, plin de bucurie, Cãci fãrã-ndoialã nu putea a crede
Auzind cã unchiul s-a fãcut boier, Cã buna lui rudã sã-l fi ocolit.
Cã are clãi sumã ºi livezi o mie: A doua zi iarãºi, prea de dimineaþã,
„Mã duc – zise-ndatã – niþel fân sã-i cer.” Sã-i gãseascã vreme, la dânsul veni:
Fãr-a pierde vreme, viþelul porneºte, O slugã, ce-afarã îl vedea cã-ngheaþã,
Ajunge la unchiu, cearcã a intra; Ca sã-i facã bine, de el pomeni.
Dar pe loc o slugã vine ºi-l opreºte: „Boierule – zise – aºteaptã afarã
„Acum doarme – zice – nu-l poci supãra.” Ruda dumitale, al doamnei vaci fiu.”
– „Acum doarme? ce fel! pentru-ntâia datã – „Cine? a mea rudã? mergi de-l dã pe scarã.
Dupã-prânz sã doarmã! Obiceiul lui N-am astfel de rude, ºi nici voi sã-l ºtiu.”
Discutarea textului
1. Împãrtãºeºte-le colegilor tãi din grup impresia dupã lectura acestui text.
2. Spune ce nelãmuriri ai. Adreseazã colegilor tãi/profesorului întrebãri, pentru a-þi clarifica
eventualele nelãmuriri.
3. Reciteºte textul ºi precizeazã fragmentele în care apare vorbirea directã.
4. Subliniazã câte un vers în care este prezentã vocea celui care povesteºte (naratorul) ºi vocea
personajelor.

5. Citeºte fiecare dintre urmãtoarele afirmaþii ºi încercuieºte litera A, ªtiaþi cã?
dacã o consideri adevãratã, iar dacã o consideri greºitã, litera G.
A G Boul a fost promovat într-o funcþie importantã datoritã
calitãþilor sale. Atribuirea de însuºiri
A G Viþelul merge sã-l felicite pe unchiul sãu pentru umane animalelor sau
promovarea în funcþie. obiectelor neînsufleþite se
A G Servitorul boului nu îl lasã sã intre. numeºte personificare.
A G Boul se preface cã nu îl vede pe viþel ºi trece pe lângã el.
A G Viþelul se reîntoarce a doua zi ºi este primit de unchiul sãu.
6. Încercuieºte litera corespunzãtoare fiecãrui rãspuns corect:

Textul este scris sub formã de: Personajele din text sunt:
a. versuri; a. douã; Reþine!
b. prozã; b. trei;
c. replici. c. patru.
Întâmplãrile prezentate au loc: Întâmplãrile sunt povestite de: Textul Boul ºi viþelul este
a. cândva, în trecut; a. personaje; un text literar (ficþional)
b. cândva, în viitor; b. povestitor / narator; care aparþine genului epic
c. în zilele noastre. c. autor. deoarece are o acþiune pusã
Boul întruchipeazã omul: Viþelul este tipul omului: pe seama unor personaje,
a. modest; a. orgolios; iar întâmplãrile sunt
b. încrezut; b. naiv; povestite de narator. Textul
c. naiv. c. certãreþ. este scris în versuri, prin
îmbinarea naraþiunii cu
7. Ordoneazã enunþurile urmãtoare pentru a respecta succesiunea dialogul. Personajele sunt
întâmplãrilor din text: animale personificate, astfel
Servitorul nu îl lasã pe viþel sã intre spunând cã stãpânul lui cã întruchipeazã tipuri ºi
doarme. Viþelul se duce sã-i cearã fân. Viþelul aºteaptã, dar, când trãsãturi umane. Un
se trezeºte, unchiul lui nu îl bagã în seamã. Boul îi spune slugii asemenea text în care
sã-l alunge pe viþel. Un bou ocupã un post însemnat. A doua zi, personajele sunt animale
sluga îl anunþã pe stãpân cã viþelul aºteaptã sã fie primit. puse în situaþii omeneºti se
numeºte fabulã. Fabula este
8. Gãseºte asemãnarea dintre întâmplãrile din aceastã fabulã ºi scrisã de cãtre autor cu
viaþa umanã. Identificã ºi citeºte strofa în care povestitorul scopul de a satiriza vicii ºi
stabileºte o legãturã între lumea animalelor ºi cea umanã. defecte umane ºi de a
transmite o moralã (o
9. Identificã morala/învãþãtura ce se poate extrage din aceastã operã învãþãturã).
literarã.
Poþi rezova în grup

1. Duelul avocaþilor. Lucraþi în patru grupe. Prima grupã va gãsi
argumente prin care sã-l apere pe bou, iar a doua grupã, pe viþel.
2. Animalele ºi zodiile. Celelate douã grupe cautã într-un zodiac

trãsãturile nativilor care sunt nãscuþi în zodii ce poartã nume de
animale. Identificaþi acele trãsãturi specifice oricãrei zodii care
sunt caracteristice boului ºi viþelului.

Nu uita!
Scrie pe o foaie 3 trãsãturi personale ºi identificã trei animale cu
care te poþi asemãna. Adaugã aceastã observaþie la „cartea ta de
vizitã”. Dacã te-ai nãscut într-o zodie care are nume de animal, Naraþiunea este un mod de
cautã trãsãturile ºi selecteazã-le pe acelea care crezi cã þi se expunere care cuprinde
potrivesc. acþiune, personaje ºi narator.

Personaje ºi fapte 3
Pentru început
Discutaþi în grup.
1. Povestiþi o întâmplare în care animalele i-au ajutat pe
oameni.
2. Ilustraþi cu exemple din realitatea cotidianã legãtura dintre

oameni ºi animale.
3. Scrieþi, în cinci minute, un scurt text în care personajul sã fie un

animal personificat. Reamintiþi-vã ce înseamnã personificarea ºi
folosiþi-o în textul compus de voi.
Citeºte textul
Mioriþa
Pe-un picior de plai, Ori eºti bolnãvioarã, Fluieraº de os, Pe toþi întrebând
Pe-o gurã de rai, Drãguþã mioarã? Mult zice duios; ªi la toþi zicând:
Iatã vin în cale, – Drãguþule bace, Fluieraº de soc, „Cine-a cunoscut,
Se cobor la vale, Dã-þi oile-ncoace, Mult zice cu foc! Cine mi-a vãzut
Trei turme de miei, La negru zãvoi, Vântul, când a bate, Mândru ciobãnel,
Cu trei ciobãnei. Cã-i iarbã de noi Prin ele-a rãzbate Tras printr-un inel?
Unu-i moldovan, ªi umbrã de voi. ª-oile s-or strânge, Feþiºoara lui,
Unu-i ungurean Stãpâne, stãpâne, Pe mine m-or plânge Spuma laptelui;
ªi unu-i vrâncean. Îþi cheamã º-un câine, Cu lacrimi de sânge! Mustãcioara lui,
Iar cel ungurean Cel mai bãrbãtesc Iar tu de omor Spicul grâului;
ªi cu ce-l vrâncean, ªi cel mai frãþesc, Sã nu le spui lor. Periºorul lui,
Mãri, se vorbirã, Cã l-apus de soare Sã le spui curat Pana corbului;
Ei se sfãtuirã Vreau sã mi te-omoare Cã m-am însurat Ochiºorii lui,
Pe l-apus de soare Baciul ungurean Cu-o mândrã crãiasã, Mura câmpului?”
Ca sã mi-l omoare ªi cu cel vrâncean! A lumii mireasã; Tu, mioara mea,
Pe cel moldovan, – Oiþã bârsanã, Cã la nunta mea Sã te-nduri de ea
Cã-i mai ortoman De eºti nãzdrãvanã, A cãzut o stea; ªi-i spune curat
ª-are oi mai multe, ªi de-a fi sã mor Soarele ºi luna Cã m-am însurat
Mândre ºi cornute, În câmp de mohor, Mi-au þinut cununa. Cu-o fatã de crai,
ªi cai învãþaþi, Sã spui lui vrâncean Brazi ºi paltinaºi Pe-o gurã de rai.
ªi câni mai bãrbaþi, ªi lui ungurean I-am avut nuntaºi, Iar la cea mãicuþã
Dar cea mioriþã, Ca sã mã îngroape Preoþi, munþii mari, Sã nu spui, drãguþã,
Cu lânã plãviþã, Aice, pe-aproape, Paseri, lãutari, Cã la nunta mea
De trei zile-ncoace În strunga de oi, Pãserele mii, A cãzut o stea,
Gura nu-i mai tace, Sã fiu tot cu voi; ªi stele fãclii! C-am avut nuntaºi
Iarba nu-i mai place. În dosul stânii Iar dacã-i zãri, Brazi ºi paltinaºi,
– Mioriþã laie, Sã-mi aud cânii. Dacã-i întâlni Preoþi, munþii mari,
Laie bucãlaie, Aste sã le spui, Mãicuþã bãtrânã, Paseri, lãutari,
De trei zile-ncoace Iar la cap sã-mi pui Cu brâul de lânã, Pãserele mii,
Gura nu-þi mai tace! Fluieraº de fag, Din ochi lãcrimând, ªi stele fãclii!
Ori iarba nu-þi place, Mult zice cu drag; Pe câmpi alergând,

Aflã mai mult!
Discutarea textului
1. Discutã cu colega ta/colegul tãu sentimentul pe care þi l-a Textul Mioriþa este o baladã
provocat lectura textului. Ce anume te-a surprins sau te-a popularã. Ca orice creaþie
impresionat mai mult? De ce? popularã, a fost transmisã
pe cale oralã din cele mai
2. Explicã de ce nu este precizat autorul acestei opere literare. vechi timpuri, are autor
anonim (necunoscut).
3. Precizeazã genul literar în care se încadreazã textul. Balada este un tip de text
epic (narativ) în versuri, în
4. Lucraþi în douã grupe. Pentru a înþelege mai bine textul care este povestitã o
orientaþi-vã dupã urmãtoarele întrebãri: întâmplare despre
– Care sunt personajele? confruntarea dintre douã
– Unde se desfãºoarã întâmplãrile? sau mai multe personaje. În
– Când au loc întâmplãrile? popor, este cunoscutã ºi sub
– Ce se întâmplã? numele de cântec bãtrânesc.
5. Povestiþi oral acþiunea prezentatã în text.
Personajul ºi identitatea lui ªtiaþi cã?

Aºa cum ai observat, ciobãnaºul moldovean se confruntã cu o
situaþie dificilã: ameninþarea cu moartea. Pentru a înþelege mai Acest text cunoaºte peste
bine decizia pe care a luat-o ºi atitudinea în faþa morþii, reciteºte 1 000 de variante ºi este
textul ºi aflã mai multe despre personaj. Orienteazã-te dupã considerat semnificativ
urmãtoarea listã de întrebãri din fiºa de identitate a personajului: pentru viziunea poporului
român asupra morþii.
Ce ºtiu despre personaj?
Date legate de familie
Aspect fizic
Obiceiuri
Caracter
Fapte
Relaþii cu alte personaje
Cum mã raportez la personaj?

1. Explicã de ce personajele nu au nume (la fel ca în fabula Boul ºi
viþelul).
2. Povesteºte o întâmplare în care invidia umanã a dus la fapte

condamnabile.

Discutã cu pãrinþii/preotul/profesorul de religie/prietenii despre
destin ºi viaþa de dincolo de moarte. Scrie un text de 10-15
rânduri despre felul în care vezi legãtura dintre viaþã ºi moarte.

Curiozitate ºi tensiune 4
Reþine!
Ordonarea evenimentelor
dintr-un film sau dintr-o
operã literarã epicã are rolul
de a grada desfãºurarea
acþiunii ºi de a menþine
curiozitatea
privitorului/cititorului.
Pentru început
1. Discutaþi. Cum vã este menþinutã curiozitatea atunci când vizionaþi Aflã mai mult!
un film? Ce moment al acþiunii poate reprezenta imaginea alãturatã?
2. Lucraþi în douã grupe. Alegeþi filmul care v-a plãcut mai mult ºi Balada Mioriþa este
notaþi principalele momente ale acþiunii, completând urmãtoarea consideratã una dintre cele
schemã: mai importante creaþii
– Situaþia iniþialã (loc, timp, personaje); populare româneºti care,
– Intriga (evenimentul/evenimentele care declanºeazã alãturi de altã baladã
acþiunea); popularã, Monastirea
– Desfãºurarea acþiunii (evenimentele la care ia parte eroul Argeºului, ºi baladele culte
în vederea depãºirii situaþiei de crizã conþinute în intrigã); Zburãtorul, scrisã de Ion
– Punctul culminant (momentul de maximã tensiune); Heliade Rãdulescu, ºi Traian
– Deznodãmântul (rezolvarea situaþiei de crizã). ºi Dochia, scrisã de
Gheorghe Asachi, prezintã
patru mituri fundamentale
Etapele acþiunii care definesc modul de a
fi/de a trãi al poporului
1. Revedeþi cele douã texte epice studiate: fabula Boul ºi viþelul ºi român.
balada Mioriþa. Prima grupã va nota momentele acþiunii din „Patru mituri sunt nutrite
fabulã, iar a doua grupã, din baladã. Fiecare grupã va prezenta în din ce în ce mai mult de
faþa clasei momentele subiectului/etapele acþiunii identificate în mediile literare, tinzând a
fiecare operã literarã. deveni pilonii unei tradiþii
autohtone.
2. Argumentaþi de ce balada nu are un deznodãmânt. Discutaþi Mioriþa, istoria ciobanului
pornind de la urmãtoarele repere: care voieºte a fi înmormântat
– crima este ipoteticã, doar o intenþie a celorlalþi doi ciobani; lângã oile sale, simbolizeazã
– autorul anonim nu doreºte sã insiste asupra ideii de crimã existenþa pastoralã a
în lumea pãstorilor, ci pe modul în care omul se raporteazã poporului român ºi exprimã
la moarte; viziunea [...] asupra morþii la
– pentru mesajul textului este important ceea ce simte ºi individul român.
gândeºte ciobãnaºul moldovean despre moarte ºi nu crima (George Cãlinescu, Istoria
în sine. literaturii române,
Compendiu, 1968)
3. Imaginaþi un posibil deznodãmânt al baladei.

Reþine!
Mitul
1. Precizeazã cel puþini douã teorii referitoare la viaþa de dupã Mitul este o naraþiune
moarte. fabuloasã despre originea
universului ºi a
2. Lucraþi în trei grupe. Prima grupã va citi versurile din balada fenomenelor naturii, despre
Mioriþa despre viziunea ciobãnaºului asupra morþii. A doua zei ºi eroi legendari.
grupã va citi versurile din textul A iar a treia grupã, proverbele Personajele mitice sunt
din textul B. Discutaþi ºi notaþi ideile care se desprind din aceste fãpturi supranaturale care
texte referitoare la viaþã ºi moarte. Elementul comun al celor trei au caracter simbolic: zei,
texte este faptul cã trateazã aceeaºi temã. semizei, eroi (Balaurul,
Moartea, Zmeul,
A B Fãt-Frumos, Muma-Pãdurii,
Cã tot ce eºti ºi tot ce poþi, – Moartea poate fi Zburãtorul, Meºterul
Pãrere-i tot dacã socoþi – asemãnatã cu linia Manole, în cultura românã –
De mori târziu ori mori curând, orizontului, care nu este Prometeu, zeul care a adus
De mori sãtul, ori mori flãmând, un sfârºit, ci doar o limitã focul pe pãmânt, în
Totuna e! ªi rând pe rând a vederii noastre. mitologia greacã etc.).
Ne ducem toþi! […] – Cine a învãþat sã trãiascã, Miturile reprezintã prima
Nu cerceta aceste legi, ºtie ºi cum sã moarã. treaptã a cunoaºterii,
Cã eºti nebun când le-nþelegi! – Moartea nu este un punct eforturile omului de a
Din codru rupi o rãmurea, final, ci doar o virgulã în stabili, prin intuiþie, marile
Ce-i pasã codrului de ea! povestea vieþii. adevãruri ale lumii.
Ce-i pasã unei lumi întregi – Când murim, lãsãm în
De moartea mea! urmã tot ce avem ºi luãm
(George Coºbuc, Moartea lui cu noi tot ceea ce suntem.
Fulger) – Concepþia despre moarte
va determina filosofia cu
privire la viaþã.
– Când te-ai nãscut, toþi
rãdeau, iar tu plângeai.
Trãieºte viaþa în aºa fel Reþine!
încât atunci când vei
muri tu sã zâmbeºti, iar
ceilalþi sã plângã. Tema reprezintã aspectul
(Proverbe despre viaþã ºi general/ideea centralã la
moarte) care se referã un text literar
sau nonliterar. Existã teme
care apar frecvent ilustrate
Pentru portofoliul tãu în literaturã: prietenia,
dragostea, moartea,
Scrie o povestire cu titlul Etapele vieþii mele, valorificând cele rãzboiul, istoria, natura,
cinci momente ale acþiunii. Poþi considera naºterea ta copilãria, satul, oraºul,
expoziþiunea. Continuã pânã la deznodãmânt, încercând sã scrii destinul etc.
ºi povestea vieþii pe care n-ai trãit-o încã. Aceastã povestire poate
constitui o filã din jurnalul tãu.

Cuvânt ºi rostire (I) 5
Aflã mai mult!
Omul se distinge de toate

celelate organisme vii prin
faptul cã se poate exprima
articulat, prin cuvinte pe
care le putem numi „pâinea
noastrã cea de toate zilele”.
Prin capacitatea omului de
a se exprima, de a oglindi
lumea în cuvânt ºi de a
înmagazina în cuvinte
propria cunoaºtere, este
posibilã evoluþia fiinþei
Pentru început umane, a societãþii ºi a
cunoaºterii. Altfel spus, fãrã
1. Citeºte au atenþie urmãtorul fragment biblic. Pentru a înþelege cuvânt gândirea nu poate
importanþa cuvântului în constituirea universului ºi a existenþei exista. Cuvântul este un dar
umane. Ai aflat ce sunt miturile. Acum vei afla cã unul dintre de preþ prin care oamenii
miturile fundamentale ale omenirii este cuvântul. comunicã ceea ce gândesc,
I.1. La început a fãcut Dumnezeu cerul ºi pãmântul. ce simt, ce îºi imagineazã.
2. ªi pãmântul era netocmit ºi gol. Întuneric era deasupra Literatura este arta
adâncului ºi Duhul lui Dumnezeu Se purta pe deasupra cuvâtului, adicã arta de a
apelor. crea lumi posibile prin
3. ªi a zis Dumnezeu: „Sã fie luminã!” ªi a fost luminã. cuvânt, iar scriitorul este
4. ªi a vãzut Dumnezeu cã este bunã lumina, ºi a despãrþit asemenea demiurgului care
Dumnezeu lumina de întuneric. a întemeiat lumea prin
5. Lumina a numit-o Dumnezeu ziuã, iar întunericul l-a cuvânt.
numit noapte. ªi a fost searã ºi a fost dimineaþã: ziua întâi.
(Biblie, cap. Facerea)
II.1. La început a fost Cuvântul ºi Cuvântul era la Dumnezeu ºi
Dumnezeu era Cuvântul” (Evanghelia dupa Ioan 1:1)
2. Subliniazã enunþul prin care se exprimã forþa divinã a

cuvântului. Reþine!
3. Selecteazã cuvintele prin care divinitatea a numit primele forme
de existenþã a lumii, aºa cum o cunoaºtem ºi noi astãzi? Sensul cuvântului este
acelaºi, dar succesiunea
literelor care constituie
Ce este cuvântul? cuvântul este diferitã în
fiecare limbã. Cuvântul
1. Deseneazã un copac ºi scrie toate cuvintele care ºtii cã denumesc este alcãtuit din formã
acest obiect în mai multe limbi; ex.: copac, tree etc. ºi sens ºi este un semn
pentru lucrurile concrete
2. Scrie 5 cuvinte care denumesc lucruri concrete ºi 5 cuvinte care ºi abstracte din lumea în
denumesc lucruri abstracte. care trãim.

Ce este limba?
1. „Cunoaºterea cuvintelor duce la cunoaºterea lucrurilor” este o
propoziþie celebrã spusã de un filosof renumit al antichitãþii –
Platon. Pentru a demonstra acest adevãr, realizaþi urmãtorul
experiment: fiecare grupã va trebui sã foloseascã urmãtoarele
patru cuvinte: sintaxã, morfologie, foneticã, lexic. Scrieþi un text
de douã-trei enunþuri cu aceste cuvinte chiar dacã nu le
cunoaºteþi sensul. Apelaþi apoi la un dicþionar ºi scrieþi sensul
acestor cuvinte. Scrieþi din nou un scurt text care sã îmbine aceste
cuvinte, dar respectând sensul acestora. Folosiþi-vã imaginaþia!
2. Precizaþi rolul unui dicþionar ºi explicaþi adevãrul vorbelor lui

Platon prin observaþiile voastre.
3. Desenaþi un copac mare a cãrui coroanã sã o împãrþiþi în patru.

Închipuiþi-vã cã acest „copac al limbii” este pomul cunoaºterii
din Grãdina Edenului. În acest copac veþi aºeza: fonetica, Reþine!
lexicul/vocabularul, morfologia ºi sintaxa, care denumesc
principalele domenii de studiu ale limbii. Puteþi vorbi astfel de
un copac fonetic, lexical, morfologic ºi sintactic, care formeazã Fonetica este ºtiinþa care
copacul mai mare al limbii române. studiazã sunetele/literele,
silaba, despãrþirea
cuvintelor în silabe, hiatul,
Cuvântul scris ºi cuvântul auzit diftongul, triftongul,
accentul. Cunoaºterea
1. Scrieþi alfabetul pe tablã ºi spuneþi, pe rând, cuvinte care încep acestora te ajutã sã pronunþi
cu litere din alfabet. Precizaþi care sunt consoane ºi care sunt ºi sã scrii corect cuvintele.
vocale ºi care este diferenþa dintre ele.
2. Exemplificaþi, subliniind în urmãtoarele cuvinte sunetele care nu

se transcriu printr-o singurã literã: cheamã, cer, chiar, ger,
Giurgiu, ghimpe, fragi, unghi, cioban.
3. Identificaþi sunetele prin care se rosteºte litera „x” în urmãtoarele

cuvinte: extemporal, exerciþiu, lux, maxilar, existenþã. ªtiaþi cã?
4. Atunci când scriem, este important sã cunoaºtem regulile de
despãrþire în silabe pentru a putea scrie cuvintele la sfârºit de rând. Într-o silabã nu poate exista
Imaginaþi-vã cã trebuie sã despãrþiþi în silabe cuvintele: masã, carte, decât o vocalã. Grupul format
patru, afla, punctuaþie, zoologie, poezie, soare, lãcrimioarã. Scrieþi din vocalã ºi semivocalã într-
fiecare cuvânt, conform regulii pe care aþi aplicat-o: o silabã se numeºte diftong,
R1: VCV=V-CV: . . . . . . . . . . . . . R5: CVVC: CV-VC: . . . . . . . . . . iar cel format dintr-o vocalã
R2: VCCV=VC-CV: . . . . . . . . . . R6: CVSvCV=CVSv-CV: . . . . . ºi douã semivocale se
R3: VCCV=V-CCV: . . . . . . . . . . R7: CSvSvVCV: CSvSvV-CV: . numeºte triftong. Hiatul este
R4: VCCCV=VCC-V . . . . . . . . . format din douã vocale
alãturate care se despart în
5. Acentuaþi diferit cuvintele: acele, torturi, copii, hainã ºi observaþi silabe diferite.
schimbarea sensului. Daþi ºi voi câteva exemple care sã ilustreze
accentuarea diferitã a cuvintelor.

ªtii cât de veche este scrierea ºi când a apãrut alfabetul? Informeazã-te de la profesorul de istorie,
dintr-o enciclopedie sau cãutã pe internet. Scrie un text de 10-15 rânduri despre apariþia scrisului
ºi a alfabetului.

Cuvânt ºi rostire (II) 6

Pentru început
Lucraþi în trei grupe
1. Motivaþi de ce nu înþelegeþi toate cuvintele spuse de un vorbitor de limba românã sau
citite într-un text.
2. Notaþi zece cuvinte pe care nu le-aþi înþeles în diverse situaþii de comunicare.
Citeºte textul Aflã mai mult!

Doi oameni, cunoscuþi unul cu altul, cãlãtoreau odatã vara pe un
drum. Unul avea în traista sa trei pâini ºi celãlalt douã pâini. De Vocabularul sau lexicul
la o vreme, fiindu-le foame, poposesc la umbra unei rãchiþi limbii române cuprinde
pletoase, lângã o fântânã cu ciuturã, scoate fiecare pâinile ce toate cuvintele care existã
aveau ºi se pun sã mãnânce împreunã, ca sã aibã mai mare poftã sau au existat cândva în
de mâncare. (Ion Creangã, Cinci pâini) limbã. Nici un vorbitor de
limba românã nu cunoaºte
toate cuvintele.
Vocabularul limbii române Cuvintele cunoscute de toþi
vorbitorii fac parte din
Identificã din textul dat cuvintele care aparþin vocabularului vocabularul fundamental
fundamental. care este format din cuvinte
de origine latinã în proporþie
de 60%, iar restul de 40%
Oameni ºi cuvinte sunt de diferite origini.
Restul cuvintelor formeazã
1. Alcãtuieºte trei dialoguri între persoane care aparþin unor medii masa vocabularului care
diferite: constituie aproape 90% din
– luptãtori din oastea lui ªtefan cel Mare; cuvintele limbii române ºi
– persoane care locuiesc în zona ruralã; cuprinde: termeni tehnici
– specialiºti într-un anumit domeniu (medic, judecãtor etc.). din diferite domenii,
cuvinte vechi (arhaisme)
2. Subliniazã cuvintele pe care le consideri specifice acestor sau folosite numai în
vorbitori ºi introdu-le în urmãtorul tabel: anumite regiuni
Cuvintele Cuvintele Cuvintele specia- (regionalisme), cuvinte
luptãtorilor = persoanelor dintr-o liºtilor = termeni de folosite doar de anumite
cuvinte anumitã regiune= specialitate/cuvinte categorii sociale ºi
vechi/arhaisme regionalisme noi/neologisme profesionale (jargon) sau
cuvinte convenþionale
întrebuinþate de anumite
3. Reciteºte textele Mioriþa, Boul ºi viþelul, studiul lui George grupuri sociale pentru
Cãlinescu despre mituri. Selecteazã cuvinte care se pot încadra a nu fi înþeleºi de restul
în categoria arhaismelor, a regionalismelor ºi a neologismelor. societãþii (argou).
Explicã de ce autorii acestor texte au folosit asemenea cuvinte.
Dialogul formal ºi informal

Lucraþi în perechi. Reproduceþi un dialog pe o anumitã temã aºa cum vorbiþi în mod obiºnuit
între voi. Transformaþi dialogul obþinut pentru a reproduce o conversaþie cu profesorul
vostru/profesoara voastrã. Comparaþi cele douã dialoguri ºi discutaþi în ce constau diferenþele.

Reþine!
Citeºte textul
Un pedagog de ºcoalã nouã (fragment) de I.L. Caragiale Cuvintele sunt asemenea
oamenilor care le rostesc.
Marius Chicoº Rostogan, distinsul nostru pedagog absolut, ºi-a Unele sunt bãtrâne
început cariera printr-o memorabilã conferenþã didacticã. […] (arhaismele), altele sunt
„Onorat aughitoriu, tinere (neologismele), iar
Vom cãuta sã ne roskim astãzi ghespre metoda ghe a prãda altele „locuiesc” numai în
grãmakica în jenãre ºi apoi numai doarã ghespre metoda anumite zone
intuikivã ºi ghespre rãspunsurile neapãrake, neþãsitake ghe lojica
lucrului, amãsurat inkelijinþii ºcolerului!”
Pedagogul: No! ce-i grãmakica?
ªcolerul: Grãmakica iaste… ªtiaþi cã?
Pedagogul: No cã-z ce iaºte? cã-z doar nu iaºte vun lucru mare.
ªcolerul numai apoi se rãculeje ºi rãspunghe: grãmakica iaºte o
ºtiinþã ghespre cum lucrã limba ºi lejile mai apoi la cari se Unii scriitori au ridiculizat
supune aceea lucrare, ghin toake punturile ghe veghere. modul nepotrivit de a vorbi
Pedagogul: Bravo, mã! prostovane! (îi zic aºe doarã nu spre al personajelor. Scriitorul
admoniþiune, ci spre înghemn ºi încurajare). sã-i dau I.L.Caragiale este un
ilustrãþiunea keoriei)… maestru în realizarea
comicului datorat folosirii
nepotrivite a limbajului.
Discutarea textului
1. Identificã toate cuvintele care nu sunt scrise corect ºi scrie-le
conform normelor limbii române literare. Nu uita!
2. Subliniazã cuvintele pe care le consideri neologisme. De unde
poþi afla sensul lor?
Libertatea de folosire a
cuvintelor este limitatã de
Sinonime. Antonime. Omonime contextul comunicãrii ºi de
relaþiile dintre vorbitori.
Lucraþi în trei grupe. Completaþi urmãtorul tabel cu tipuri de Existã contexte formale,
cuvinte care sã respecte cerinþele date: publice, în care persoanele
manifestã o politeþe
Cuvinte cu sens Cuvinte cu sens Cuvinte cu sens
reciprocã. Limbajul respectã
asemãnãtor ºi formã opus ºi formã diferit ºi aceeaºi
normele de adresare ºi de
diferitã = sinonime diferitã = antonime formã = omonime
pedagog = mare = limba = exprimare proprii limbii
conferinþã = rãspunde = corpul = literare. Existã însã ºi
ºcolar = superior = operã= contexte informale, familiare
(între prieteni, rude,
persoane apropiate) când
limbajul este folosit
Poþi rezolva singur colocvial, nepretenþios,
permiþând amestecul de
1. Scrie propoziþii în care sã ilustrezi sensul omonimelor: toc, arhaisme sau regionalisme,
poartã, car, broascã. formule de adresare amicale.
2. Scrie trei propoziþii în care sã foloseºti antonime pentru a descrie
trãsãturi personale prin opoziþie cu cele ale colegului de bancã.
3. Deseneazã „copacul lexical” ºi scrie toate tipurile de cuvinte
care alcãtuiesc vocabularul limbii române. Reþine!
Pentru portofoliul tãu Pentru a afla sensul unui

cuvânt, consultã Dicþionarul
Noteazã zece cuvinte auzite la ºcoalã/la televizor/pe stradã al explicativ al limbii române
cãror sens nu îl cunoºti. Cautã sensul lor în dicþionarul sau Dicþionarul de sinonime.
explicativ sau în cel de sinonime.

Cuvânt ºi rostire (III) 7

Pentru început
1. Enumerã elementele prin care poþi demonstra apartenenþa
la familia ta?
2. Deseneazã un copac care sã reprezinte „arborele familiei” tale.
Citeºte textul
ARTICOLUL 48 – Familia
(1) Familia se întemeiazã pe cãsãtoria liber consimþitã între
soþi, pe egalitatea acestora ºi pe dreptul ºi îndatorirea
pãrinþilor de a asigura creºterea, educaþia ºi instruirea
copiilor.
(2) Condiþiile de încheiere, de desfacere ºi de nulitate a
cãsãtoriei se stabilesc prin lege. Cãsãtoria religioasã poate
fi celebratã numai dupã cãsãtoria civilã.
(3) Copiii din afara cãsãtoriei sunt egali în faþa legii cu cei ªtiaþi cã?
din cãsãtorie.
(Constituþia României, 2003)
Relaþia dintre subiect ºi
Discutarea textului predicat este asemãnãtoare
cu cea de egalitate dintre
1. Care sunt informaþiile noi pe care le-ai aflat despre statutul familiei? soþi într-o familie? (reciteºte
2. Cum este structurat acest text? De ce? alineatul 1 din articolul 48
3. De ce textul se încadreazã în categoria textelor nonliterare? din Constituþie). În
4. Cum se numeºte un text extras din Constituþia României? gramaticã, relaþia dintre
subiect ºi predicat se
numeºte acord. Dezacordul
Familia de cuvinte este echivalent cu un
„divorþ sintactic”!
1. Citeºte urmãtoarea listã de cuvinte ºi spune prin ce se aseamãnã:
familie, familist, nefamilist, familial, nefamilial.
2. Subliniazã grupurile de litere adãugate la cuvântul de bazã familie.
3. Explicã legãtura familiei de cuvinte cu cea umanã?
Lucraþi în patru grupe Aflã mai mult!

4. Scrieþi familia lexicalã a cuvintelor: pãmânt, copil, lege, condiþie
ºi subliniaþi prefixele ºi sufixele.
5. Identificaþi cuvintele derivate din articolul de lege despre Familia de cuvinte cuprinde
familie, reprodus mai sus. toate cuvintele obþinute prin
6. Revedeþi textele de la paginile anterioare ºi selectaþi câte trei derivare sau prin alte
cuvinte derivate. procedee de la un cuvânt de
bazã. Aceste cuvinte sunt
înrudite ca sens. Cuvintele
Câmpul lexical formate de la un cuvânt de
bazã se numesc cuvinte
1. Imaginaþi-vã o nuntã/o reuniune de familie ºi scrieþi gradele de derivate. Derivarea se
rudenie între persoanele care participã. realizeazã cu prefixe
2. Numiþi relaþiile de rudenie naturale (de sânge) ºi cele care sunt ºi sufixe.
realizate prin alianþã.

3. Precizaþi legãtura dintre urmãtoarele cuvinte: elev, profesor, Reþine!
lecþie, tablã, notã, clasã.
4. Scrieþi cât mai multe nume de flori, de fructe, de legume, de
copaci. Câmpul lexical cuprinde
5. Explicaþi diferenþa dintre o familie lexicalã ºi un câmp lexical. toate cuvintele care aparþin
aceluiaºi domeniu ºi care au
trãsãturi de sens comune.
Pãrþile de vorbire. Pãrþile de propoziþie

Lucraþi în perechi.
1. Citiþi urmãtoarea listã de cuvinte: familie, niºte, frumos, doi, cu, eu, ºi, acolo, vai, vorbeºte;
Construiþi propoziþii cu fiecare cuvânt pentru a demonstra dacã îºi schimbã forma în vorbire.
Ex. familie: Membrii familiei sunt la masã. Este o reuniune de familie. Familia mea este numeroasã
ºi are relaþii de prietenie cu multe familii. Proprietatea tuturor familiilor este garantatã prin lege.
2. Grupaþi cuvintele în tabelul de mai jos în funcþie de modul cum se comportã în vorbire (dacã îºi
schimbã sau nu forma).
Pãrþi de vorbire care îºi schimbã forma = Pãrþi de vorbire care nu îºi schimbã forma =
pãrþi de vorbire flexibile pãrþi de vorbire neflexibile
3. Amintiþi-vã denumirea pãrþilor de vorbire învãþate ºi completeazã „copacul morfologic” al

gramaticii prin distribuirea cuvintelor de la punctul 1.
Pãrþile de vorbire flexibile pãrþile de vorbire neflexibile
1. substantiv =
2. articol = 1. adverb =
3. adjectiv = 2. prepoziþie =
4. numeral = 3. conjuncþie =
5. pronume = 4. interjecþie =
6. verb =
4. Ordonaþi urmãtoarele cuvinte pentru a alcãtui o propoziþie: unei, familii, stau, numeroase, la,
împreunã, masã, membrii.
5. Precizaþi numãrul pãrþilor de propoziþie obþinute. Care sunt pãrþile de vorbire care nu îndeplinesc
singure funcþie sintacticã?
6. Completaþi „copacul sintactic” de mai jos cu pãrþile de propoziþie obþinute:

Pãrþile principale de propoziþie Pãrþile secundare de propoziþie
1. subiectul = 1. atributul =
2. predicatul = 2. complementul =

1. Realizaþi câmpul lexical al cuvântului limbã, notând toate informaþiile pe care le-aþi aflat în acest
capitol.
2. Discutaþi despre asemãnarea dintre modul de organizare a oamenilor ºi a cuvintelor ºi stabiliþi

asemãnãrile.

Scrie un text despre importanþa familiei în viaþa oamenilor ºi… a cuvintelor.

Cuvânt ºi rostire (IV) 8

Reþineþi!
Pentru a construi un mesaj,

cuvintele trebuie ordonate,
simpla lor alãturare creeazã
mesaje întâmplãtoare sau
lipsite de sens prin care
oamenii nu s-ar putea
înþelege. Pentru a comunica
este necesar sã ordonãm
cuvintele în propoziþii,
Pentru început propoziþiile în fraze ºi
frazele în text.
Lucraþi în patru grupe. Propoziþia este o
1. Luaþi un articol dintr-un ziar/revistã etc. ºi decupaþi cuvintele comunicare cu un singur
dintr-un paragraf. Amestecaþi-le ºi puneþi-le într-un recipient. predicat. Propoziþia simplã
Extrageþi apoi pe rând cuvinte ºi aºezaþi-le în ordinea extrasã. este alcãtuitã din pãrþile
Ce observaþi? principale de propoziþie, iar
2. Construiþi o propoziþie formatã din subiect ºi predicat. propoziþia dezvoltatã
3. Adãugaþi atribute ºi complemente. cuprinde ºi pãrþi secundare
4. Explicaþi ce nu este corect în urmãtoarele propoziþii. de propoziþie.
Oamenii vorbeºte. Cuvintele sunt vie.
Citeºte textul
Cuvântul „comunitate” vine din latinescul cã, la un moment dat, ar fi poruncit ca un prunc
„communeo” ºi înseamnã „a pune împreunã, a abia nãscut sã fie închis într-o camerã a palatului
aduce împreunã”. De aici tragem concluzia cã sãu, nepermiþându-i-se nimãnui sã intre, numai
aceastã „comunitate” umanã nu înseamna a pune celei care îi dãdea hrana ºi îi schimba hãinuþele,
oamenii împreunã ca pe niºte cartofi într-un sac, ºi aceasta neavând voie sã îl alãpteze sau sã-i
fãrã relaþie unul cu altul. Într-o comunitate, vorbeascã. Dupã o perioadã de doi ani, copilul a
oamenii dezvoltã metode de comunicare prin murit. În tot acest timp el a avut parte de hranã
care se dezvoltã ei înºiºi. De aici avem limbajul. ºi de îmbrãcãminte, însã nu a avut nici un
L. Wittgenstein afirma cã fãrã limbaj omul nu contact cu vreo altã persoanã. Nu i s-a vorbit ºi
ar putea vieþui. Mai mult, dacã nu ºi-ar dezvolta nici nu i s-a arãtat afecþiune. Lipsa limbajului
limbajul în cadrul unei comunitãþi, ar fi acelaºi l-a omorât.
lucru. Un om care îºi fãureºte propriul limbaj nu În comunitate, omul are acces la dragoste, la
va fi înþeles de nimeni. afecþiune […], are acces la limbaj, la comunicare,
La fel se întâmplã când mergi într-o þarã acestea fiind mijloacele desãvârºirii sale ca indi-
strãinã. Vezi oamenii în jurul tãu comunicând, vid. Comunitatea nu îi rãpeºte omului dreptul la
dar tu nu înþelegi limba. Nu poþi spune cã ei nu o identitate, nu îl face mai puþin unic ºi irepetabil.
se înþeleg, cel care nu înþelege eºti tu. ªi nu poþi Omul este unic, inconfundabil ºi irepetabil, dar,
face nimic altceva pânã nu inveþi limba þãrii în acelaºi timp, este ºi o verigã a lanþului
respective. L. Wittgenstein spune: „Dacã un leu neîntrerupt al umanitãþii, un membru al marii
ar putea vorbi, nimeni nu l-ar înþelege”. […] comunitãþi umane. […] Limbajul este podul de
O altã povestire vine din cartea lui Andrei legãturã între aceste unice, ºi totodatã aceleaºi,
Pleºu, „Limba pãsãrilor”. Aici este vorba despre persoane: oamenii.
un „experiment” al lui Alexandru cel Mare. (Limbajul, ca mijloc de realizare al comunitãþii,
Acest important lider era foarte interesat în ceea Daniel Dinescu, articol publicat pe internet la
ce priveºte limbajul ºi comunicarea. Se spune 20.05.2004, la adresa http://www.poezie.ro/)

Reþine!
Discutarea textului
1. Precizeazã rolul limbajului pentru oameni. Ilustreazã cu Nici cuvintele „nu trãiesc”
exemple din text. izolate. Legãtura dintre ele
2. Explicã de ce nu poate avea fiecare om „limba lui”. este realizatã prin prepoziþii
3. Exprimã-þi pãrerea despre „experimentul” lui Alexandru cel Mare. ºi conjuncþii.
Prepoziþia ºi conjuncþia
Aflã mai mult!
1. Extrage propoziþiile simple din primul ºi din ultimul enunþ al
textului. Ce observi?
Prepoziþiile au rolul de a
2. Adaugã ºi pãrþile secundare de propoziþie ºi explicã modificarea. marca relaþia de subordonare
a complementului ºi a
3. Precizeazã ce parte de vorbire sunt cuvintele subliniate ºi rolul atributului faþã de cuvâtul
lor în propoziþie: determinat (termenul regent).
– Cuvântul „comunitate” vine din latinescul commune. Conjuncþiile au rolul de a
– Într-o comunitate, oamenii dezvoltã metode de comunicare. marca relaþia de coordonare
– Acest important lider era foarte interesat în ceea ce între pãrþile de propoziþie
priveºte limbajul ºi comunicarea. de acelaºi fel ºi se numesc
conjuncþii coordonatoare
4. Delimiteazã propoziþiile din urmãtoarele fraze ºi precizeazã rolul (de exemplu: ºi, dar, iar,
cuvintelor puse în chenar. însã, ci, sau, ori, fie).
– Vezi oamenii în jurul tãu comunicând, dar tu nu înþelegi Conjuncþia are rol de
limba. legãturã ºi în frazã, legând
– De aici tragem concluzia cã aceastã „comunitate” umanã propoziþii de acelaºi fel
nu înseamnã a pune oamenii împreunã ca pe niºte cartofi (principale sau subordonate).
într-un sac, fãrã relaþie unul cu altul. Acestea se numesc
conjuncþii coordonatoare.
Existã ºi conjuncþii
Ce este un text? subordonatoare, care
marcheazã relaþia de
1. Priveºte textul citat ºi observã cum sunt organizate frazele. subordonare a propoziþiei
Marcheazã alineatele ºi paragrafele. Care este elementul esenþial subordonate de regenta ei
pe care trebuie sã îl îndeplineascã un text? (de exemplu: sã, dacã, cã,
încât, deºi).
2. Enumerã tipurile de texte pe care le-ai citit în lecþiile de pânã
acum, dar ºi în viaþa de zi cu zi.
Poþi rezova în grup Reþine!

Lucraþi în douã grupe
1. Scrieþi un text de 10 rânduri în care sã folosiþi cuvintele Textul reprezintã o
comunitate, limbaj, comunicare, cunoaºtere. succesiune logicã ºi coerentã
2. Realizaþi un poster în care în care sã cuprindeþi cel puþin cinci de cuvinte, propoziþii, fraze
sfaturi pentru a scrie un text bun. prin care se comunicã idei.
Dimensiunea textelor este
variabilã, ele pot fi reproduse
Pentru portofoliul tãu integral sau fragmentar.
Succesiunea ideilor într-un
Alege o temã dintre cele discutate în aceastã unitate ºi scrie un text este marcatã de paragrafe
text în care sã motivezi ce þi-a plãcut sau ce nu þi-a plãcut ºi de aliniate.
referitor la tema respectivã.

Autoevaluare II
1. Noteazã douã idei care pe care le-ai reþinut din textele citite în aceastã unitate.
..................................................................................
..................................................................................
2. Noteazã o idee interesantã pe care ai auzit-o de la profesorul sau de la colegii tãi.

......................................................
3. Enumerã trei activitãþi din timpul lecþiilor care þi-au plãcut ºi motiveazã alegerea. . . . . . . . . . . . . . .
..................................................................................
4. Povesteºte, în 10-15 rânduri, o întâmplare personalã care te-a marcat. Foloseºte etapele acþiunii
învãþate la lecþia 4. Scrie textul pe o coalã A4 ºi pãstrazã-l în portofoliul tãu.
5. Se dau urmãtoarele cuvinte: realitate, noroc, ghinion, accident, comunicare, proverb. Alcãtuieºte
un text propriu, de 8-10 rânduri, în care sã integrezi cuvintele date. Pune un titlu potrivit textului
pentru a evidenþia tema.
6. Completeazã spaþiile libere cu afirmaþia corectã:

– Personajul aparþine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– Fabula ºi balada sunt opere literare care aparþin genului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– Mitul este . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– Fonetica, vocabularul, morfologia ºi sintaxa sunt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– Pentru a comunica, cuvintele se ordoneazã în . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

– Cuvântul „ficþiune” însemnã:
a. realitate;
b. imaginaþie;
c. realitate transfiguratã prin imaginaþie.
– Fabula este o operã literarã care cuprinde o acþiune cu:
a. animale personificate;
b. întâmplãri fantastice;
c. persoane reale.
– Balada popularã este o creaþie care are autor:
a. cunoscut;
b. anonim;
c. nu are autor.
– Câmpul lexical cuprinde:
a. numai sinonime;
b. numai antonime;
c. cuvinte din acelaºi domeniu.
– Omonimele sunt cuvinte cu:
a. formã diferitã ºi sens asemãnãtor;
b. formã diferitã ºi sens opus;
c. formã identicã ºi sens diferit,.
8. Desparte în silabe cuvintele: comunicare, cadru, afluent, punctuaþie:

..................................................................................
9. Scrie un text, de 10-15 rânduri, despre importanþa comunicãrii, în care sã integrezi ortogramele:
propriu-zis, ce-i, cine-i, sã-i.

Feþele realitãþii III
Chipurile oamenilor exprimã feþele realitãþii. Chipuri vesele,
triste, disperate, visãtoare, mulþumite, aºa cum este ºi
realitatea pe care o trãiesc. Literatura exprimã aceste feþe ale
realitãþii. Trecutul, prezentul ºi viitorul se îmbinã în lumea
ficþionalã în care regãsim crâmpeie din propria viaþã.

rãspunsuri:
1. Care sunt aspectele esenþiale ale realitãþii care pot deveni

teme ale operelor literare?
....................................................
2. Câte „feþe” ai? Este vreo diferenþã între modul în care te

autoapreciezi ºi modul în care te vãd cei din jurul tãu? Care
este „faþa” ta realã? Scrie patru trãsãturi care te caracterizeazã
.......................... .......................
.......................... .......................
3. Cere-i colegului/colegei tale de bancã sã scrie ºi el/ea patru

trãsãturi pe care le considerã semnificative cu privire la felul
tãu de a fi
.......................... .......................
.......................... .......................
În aceastã unitate vei afla despre:

– întâmplãri din lumea necuvântãtoarelor;
– întâmplãri care schimbã destinul uman;
– rezumare;
– anunþ ºi reclamã;
– nucleul comunicãrii: verbul;
– numeral;
– autobiografie;
– jurnal.
Scrie trei întrebãri la care ai vrea sã gãseºti rãspuns pe

parcursul studierii textelor din aceastã unitate.
....................................................
....................................................
....................................................
Nu uita sã te întorci la aceste întrebãri ºi sã completezi

rãspunsul gãsit.
....................................................
....................................................
....................................................

FEÞELE REALITÃÞII
Întâmplare
din lumea necuvântãtoarelor (I) 1
Pentru început
1. Scrie, în cinci minute, un text în care sã povesteºti o întâmplare pornind de la urmãtoarele
cuvinte: o cãprioarã, iedul ei, pãdure.
2. Citeºte textul colegului/colegei de bancã ºi discutaþi asemãnãrile ºi deosebirile.
Citeºte textul
Cãprioara de Emil Gârleanu
// Pe muºchiul gros, cald ca o blanã a pãmântu- ar mirosi genunea, apoi se avântã ca o sãgeatã ºi,
lui, cãprioara stã jos, lângã iedul ei. Acesta ºi-a behãind vesel, zburdã de bucurie pe picioarele
întins capul cu botul mic, catifelat ºi umed, pe subþiri ca niºte lujere.//
spatele mamei lui, ºi, cu ochii închiºi, se lasã // Dar trebuiesc sã coboare, sã strãbatã o pã-
dezmierdat. Cãprioara îl linge, ºi limba ei subþire dure, ca sã urce din nou spre þancuri. Cãprioara
culcã uºor blana moale, mãtãsoasã a iedului. // conteneºte fuga; pãºeºte încet, prevãzãtoare. Tre-
Mama îl priveºte, ºi-n sufletul ei de fugarnicã ce din poianã în poianã, intrã apoi sub bolþi de
încolþeºte un simþãmânt stãruitor de milã pentru frunze, pe urmã prin hrube adânci de verdeaþã,
fiinþa fragedã cãreia i-a dat viaþã, pe care a hrã- pânã ce pãtrunde în inima întunecatã, ca un iad,
nit-o cu laptele ei, dar de care trebuia sã se des- a pãdurii.//
partã chiar azi, cãci vremea înþãrcatului venise // ªi-au mers mult aºa, pânã ce au dat în
de mult încã. ªi cum se uitã aºa, cu ochii îndu- sfârºit de luminiº. Iedul, bucuros, o ia înainte,
reraþi, din pieptul cãprioarei scapã ca un muget sãrind. Dar în aceeaºi clipã cãprioara se opreºte,
înãbuºit de durere; iedul deschide ochii. // ca de-o presimþire, adulmecând. În faþa ei, de
// Cãprioara se îmbãrbãteazã, sare în picioare sub o cetinã, ochii lupului strãluceau lacomi. Un
ºi porneºte spre þancurile de stâncã din zare, salt, ºi iedul ar fi fost sfâºiat.// Atunci cãprioara
printre care vrea sã-l lase rãtãcit. Acolo, sus, e dã un zbieret adânc, sfâºietor, cum nu mai scose-
pãzit ºi de duºmãnia lupului, ºi de iscusinþa vâ- se încã, ºi, dintr-un salt , cade în mijlocul limini-
nãtorului, cãci pe muchiile prãpãstiilor acelora ºului. Lupul, vãzând prada mai mare, uitã iedul
numai ele, caprele, puteau a se încumeta. Acolo ºi se repede la ea…//
l-ar fi ºtiut ca lângã dânsa. Dar pânã la ele erau // Prãbuºitã în sânge, la pãmânt, sub colþii fia-
de strãbãtut locuri pline de primejdii. Cãprioara rei, cãprioara rãmâne cu capul întors spre iedul
îºi azvârle picioarele în fugã fulgerãtoare, în ei. ªi numai când acesta, înspãimântat, se
salturi îndrãzneþe, sã încerce puterile iedului. ªi topeºte în adâncul pãdurii, cãprioara simte dure-
iedul i se þine voiniceºte de urmã; doar la sãritu- rea, iar ochii i se tulburã de apa morþii.//
rile ameþitoare se opreºte câte o clipã, ca ºi cum

Discutarea textului
1. Discutã cu colega ta/colegul tãu despre impresia pe care þi-a lãsat-o lectura textului ºi alege un
cuvânt din imaginea de mai jos care exprimã sentimentul pe care þi l-a produs întâmplarea cititã ºi
motiveazã.
uimire durere nedumerire
surprindere curaj indiferenþã melancolie
bucurie încântare compãtimire tristeþe
2. Comparã povestirea realizatã de tine cu cea scrisã de Emil Gârleanu. Care sunt asemãnãrile ºi
deosebirile?
3. Spune de ce crezi cã a scris autorul o povestire cu un deznodãmânt tragic.
4. Explicã legãtura între autorul Emil Gârleanu ºi povestitorul/naratorul din text.
5. Indicã cinci cuvinte care sunt folosite în text cu formã neliterarã. Scrie forma lor literarã.
6. Scrie câte un sinonim pentru cuvintele:
fraged, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . colþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
iscusinþã, . . . . . . . . . . . . . . . . . salturi, . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
prevãzãtoare, . . . . . . . . . . . . . . sfâºietor . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
7. Subliniazã prefixele ºi sufixele din urmãtoarele cuvinte derivate: voiniceºte, fugarnicã, luminiº,
înspãimântat.
Reciteºte textul pentru a înþelege acþiunea

Lucraþi în cinci grupe
1. Completaþi tabelul de mai jos cu informaþii selectate din text:
2. Povesteºte oral, în grupul tãu, acþiunea din text, punând accent pe locul ºi timpul întâmplãrilor.
unde au loc când au loc cine sunt care sunt care este cauza
întâmpãrile? întâmplãrile? personajele? întâmpãrile? întâmpãrilor?
Ideile principale ºi secundare Reþine!

Observã fragmentarea textului prin cele douã linii verticale.
Formuleazã ideea principalã ºi ideile secundare din fiecare Autorul este o persoanã
fragment, dupã modelul de mai jos. realã care îºi exprimã
gândurile ºi sentimentele
prin vocea celui care
Poþi rezolva singur povesteºte. Naratorul are
identitate ficþionalã,
Cu siguranþã ai auzit de la prieteni/din familie/de la emisiunile aparþine lumii textului
de ºtiri sau ai vãzut într-un film o întâmplare despre sacrificiul asemenea personajelor. El
cuiva care te-a impresionat. Povesteºte, în 10-15 rânduri, aceastã poate povesti la persoana a
întâmplare. III-a sau la pesoana I.

1. Scrie un text în care sã-þi exprimi opinia asupra sacrificiului ca semn al dragostei. Ilustreazã ideile
cu exemple din realitate ºi din propria experienþã de viaþã. Prezintã textul într-un monolog oral în
faþa colegilor tãi.
2. Citeºte ºi alte texte aparþinând lui Emil Gârleanu sau lui Al. Brãtescu-Voineºti despre întâmplãri
emoþionante din lumea animalelor. Formuleazã ideile principale.

Întâmplare
din lumea necuvântãtoarelor (II) 2
Pentru început
1. Recitiþi textul Cãprioara de Emil Gârleanu, cu voce tare. Aplicaþi
grila de lecturã colegului care citeºte textul în faþa clasei.
Corectitudine Fluenþã Intonaþie Adaptarea volumului vocii Reaminteºte-þi!
☺ K L ☺ K L ☺ K L ☺ K L
2. Revedeþi ideile principale formulate ºi completaþi tabelul de mai Naraþiunea prezintã o

jos cu cele corespunzãtoare fiecãrui moment al acþiunii: succesiune de întâmplãri
Expoziþiunea: petrecute într-o ordine
Intriga: temporalã. Naraþiunea
Desfãºurarea acþiunii: presupune narator sau
Punctul culminant: povestitor, acþiune,
Deznodãmântul: personaje.
Cum se rezumã un text?

1. Noteazã cel puþin cinci situaþii în care ai fost nevoit/nevoitã sã
rezumi ceea ce ai vãzut, ai auzit sau ai citit: . . . . . . . . . . . . . . . . .
2. Scrie rezumatul textului Cãprioara în 10-12 rânduri.
3. Comparã rezumatul realizat de tine cu cel al lui Paul, prietenul

tãu din primele lecþii. ªi el, asemenea þie, parcurge acest ghid,
ajutat fiind de Elena ºi de Maria. Iatã rezumatul scris de el.
Citeºte-l cu atenþie ºi observã ceea ce a corectat profesoara pe Aflã mai mult!
rezumatul lui Paul.
Rezumat Rezumatul este un tip de

O cãprioarã stãtea lângã puiul ei ºi îl compunere care presupune
dezmierda. Cãprioara trebuia sã înþarce prezentarea în cuvinte
puiul ºi sã se despartã de el, dar el nu ºtia puþine a ceea ce a fost spus
ºi ia se chinuia. Cãprioara se hotãrî sã îl ea / s-a hotãrât sau scris mai pe larg.
ducã pe pui sus, pe stânci, pentru a-l feri Rezumatul reþine esenþialul
de primejdii. Dar în drumul lor apãru un a apãrut ºi eliminã detaliile
lup ºi cãprioara se aruncã în faþa lui ca sã-l s-a aruncat secundare, mai puþin
scape pe ied. Iedul scãpã, dar cãprioara a scãpat semnificative.
muri. a murit Pentru a rezuma corect un
text narativ (epic), trebuie
sã parcurgi urmãtorii paºi:
– citeºte textul;
4. Verificã dacã Paul a respectat urmãtoarea listã cu regulile – identificã ºi delimiteazã
rezumãrii: etapele acþiunii;
– rezumatul este mai scurt decât textul de bazã; – realizeazã planul simplu
– se eliminã descrierile ºi dialogul; de idei;
– mai multe cuvinte din textul de bazã referitoare la aceeaºi – leagã ideile principale,
idee se reduc la un singur cuvânt; adãugând informaþiile
– informaþia din textul de bazã este concentratã ºi necesare pentru a obþine o
simplificatã; prezentare logicã ºi clarã a
– verbele sunt folosite doar la persoana a III-a; acþiunii.

– timpul verbelor din propoziþiile principale este la trecut, Reþine!
perfect compus sau la prezent; dacã s-a optat pentru unul
dintre ele, atunci toatã rezumarea continuã cu acelaºi timp
verbal; Ca sã realizezi un rezumat
– nu se folosesc forme verbale precum: plecã, muri, scãpã, corect trebuie sã cunoºti
care sunt forme ale verbului la timpul perfect simplu ºi timpurile verbelor.
este interzisã folosirea lui ca timp al rezumãrii;
– se reciteºte lucrarea ºi se corecteazã greºelile de ortografie
ºi de punctuaþie; ce greºealã de ortografie are Paul în
lucrare?
Verbul
1. Completeazã tabelul de mai jos cu informaþii despre verb.
Reciteºte lecþia 7 din unitatea II despre „copacul morfologic ºi sintactic”:
ce ºtiu ce aº vrea sã ºtiu
2. Selecteazã din textul Cãprioara verbe la:

– timpul prezent: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– timpul trecut: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
3. Scrie forma de viitor a verbelor:

– azvârle . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– erau . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– rãmâne . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– au dat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
4. Pune verbele de mai jos la persoana I, numãrul singular ºi plural:

– sta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ........................................
– scapã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ........................................
– trece . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ........................................
5. Rescrie enunþul: „ªi-au mers mult aºa, pânã ce au dat în sfârºit de luminiº”, punând verbele la
timpul prezent:
..................................................................................
6. Rescrie enunþul: „Cãprioara se îmbãrbãteazã, sare în picioare ºi porneºte spre þancurile de stâncã
din zare, printre care vrea sã-l lase rãtãcit”, punând verbele la timpul trecut:
..................................................................................
7. Selecteazã din textul Cãprioara verbe care sã ilustreze conjugãrile vebului:

– conjugarea întâi (- a): . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– conjugarea a doua (- ea): . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– conjugarea a treia (- e): . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– conjugarea a IV-a (- i sau - î): . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Rezumã întâmplãrile de la ora de limba românã de astãzi, ªtiaþi cã?
folosind verbe la timpul prezent.
Verbele se clasificã în
Pentru portofoliul tãu patru conjugãri dupã
vocala/vocalele finale
Rezumã conþinutul unei ºtiri auzite la un jurnal de ºtiri TV sau ale formei de dicþionar.
pe care ai citit-o într-un ziar.

Acþiune ºi atitudine 3
Pentru început
Completaþi urmãtorul tabel cu verbe care aratã acþiuni.
posibile, asociate cu
dorite/a cãror realizare
voinþa vorbitorului de
Sigure/reale posibile/realizabile depinde de o condiþie
a le vedea realizate
[modul indicativ] [modul conjunctiv] [modul
(ordine, îndemnuri)
condiþional-optativ]
[modul imperativ]
Ex.: lucrez Ex.: sã lucrez Ex.: aº lucra Ex.: lucreazã!
Modurile personale ale verbului

1. Scrieþi un text în care sã folosiþi verbe la toate cele patru moduri. Aflã mai mult!
2. Subliniaþi verbele la cele patru moduri.
Verbele la modul imperativ nu au forme decât pentru persoana a În comunicare, verbul îºi
II-a, singular ºi plural. schimbã forma dupã
persoanã, numãr, timp ºi
3. Enumerã semnele caracteristice pentru fiecare mod al verbului. mod. Modul a aratã felul în
Pentru a le observa mai bine, scrie formele unui verb la toate cele care vorbitorul considerã
patru moduri, la toate cele trei persoane, la numãrul singular ºi acþiunea exprimatã de verb.
plural. Continuã, pe caietul tãu, dupã modelul de mai jos: Modurile personale sunt:
scriu sã scriu aº scrie scrie! indicativ, conjunctiv,
condiþional-optativ,
4. Scrie în spaþiul liber din dreptul fiecãrei litere cifra care imperativ. La aceste moduri,
corespunde modului verbal pentru cuvâtul/cuvintele subliniat/e: verbul îºi schimbã forma
a. Aº pleca la munte în vacanþã. … 1. imperativ dupã persoanã ºi are
b. E bine sã nu întârzii prea mult. … 2. indicativ întotdeauna funcþia
c. Ascult muzicã mereu. … 3. conjunctiv sintacticã de predicat.
d. Deschide fereastra! … 4. condiþional-optativ
Modurile nepersonale ale verbului

1. Citeºte urmãtorul enunþ ºi observã verbele subliniate:
E uºor de învãþat când ideile se adunã vorbind cu prietenii ºi Reþine!
colegii deoarece e plãcut a vedea cum împreunã putem gãsi
soluþii interesante la orice problemã ridicatã ºi nu stai singur ºi
chinuit pentru a o rezolva. Existã moduri verbale în
care verbele nu îºi schimbã
2. Continuã sã scrii, pe caietul tãu, formele verbelor: a trecut, voi forma. Acestea sunt
decide, aº cãlãtori, dupã modelul de mai jos: modurile nepersonale:
infinitiv gerunziu supin participiu infinitiv, gerunziu, supin ºi
a ºti ºtiind de ºtiut ºtiut/ºtiutã/ºtiute/ºtiuþi participiu.
………… ………… ………… ………………………………

3. Scrie în spaþiul liber din dreptul fiecãrei litere cifra care corespunde modului verbal:
a. de scris … 1. indicativ
b. au asculat … 2. supin
c. a asculta … 3. gerunziu
d. lovitã … 4. imperativ
e. subliniind … 5. conjunctiv
f. aº dormi … 6. Participiu
g. sã creez … 7. Infinitiv
h. stai … 8. condiþional-optativ

Lucraþi în cinci grupe.
1. Scrieþi, pe caietele voastre, câte cinci propoziþii în care verbul la modul imperativ sã exprime:
grupa întâi: un îndemn; grupa a doua: un ordin; grupa a treia: un sfat; grupa a patra: o rugãminte;
grupa a cincea: o ameninþare.
Fiecare grupã îºi desemneazã un reprezentant care sã scrie pe tablã propoziiþiile formulate ºi sã le
rosteascã cu intonaþia potrivitã. Atenþie la semnele de punctuaþie!
2. Realizaþi câte un afiº care sã cuprindã 10 reguli referitoare la comportamentul de la ºcoalã/pe

stradã/în excursie/în autobuz. Folosiþi verbe la modul imperativ, atât la forma afirmativã, cât ºi la
cea negativã. Grupaþi apoi propoziþiile obþinute, în funcþie de forma afirmativã sau negativã a
verbului. Puneþi câte un titlu sugestiv regulamentului creat de voi ºi afiºaþi-l.
3. Scrieþi 5 reguli pe care ai dori sã le respectaþi în fiecare zi, la ºcoalã, acasã, pe stradã, folosind
verbe la modul condiþional-optativ ºi conjunctiv.

1. Completeazã spaþiile libere cu forma potrivitã a verbului din parantezã, la modul conjunctiv.
Maria doreºte ……………… inginerã. (a ajunge)
Vreau ca tu ……………… ce am discutat. (a ºti)
Vrei ……………… note mari? (a obþine)
Am vrut ca tu ……………… cu mine. (a veni)
E bine ……………… corect. (a scrie)
Aº fi vrut ca Elena ……………… (a nu întârzia)
Era mai bine ……………… numerele câºtigãtoare. (a nota)
……………… concursul, aº fi plecat într-o excursie. (a câºtiga)
Ar fi fost mai bine ……………… în tabãrã la munte. (a pleca)
2. Completeazã spaþiile libere cu forma potrivitã a verbului din parantezã, la modul

condiþional-optativ.
Pãrinþii mei ……………… la mare în fiecare varã. (a pleca)
……………… pe munte pentru cã îmi place alpinismul. (a urca)
……………… cu mine în parc? (a veni)
Paul ……………… în fiecare zi la ºtrand (a merge).
Mama ……………… în grãdinã. (a sta)
……………… cu tine la plimbare. (a merge)
Doar pe tine te-……………… (a ruga).
3. Scrie, dupã modelul de mai jos, 10 enunþuri în care sã foloseºti verbe la modul conjunctiv ºi
condiþional-optativ pentru a exprima dorinþele tale pentru acest an ºcolar, dar ºi condiþiile de a
cãror îndeplinire depinde realizarea lor.
Dorinþele Condiþiile
1. Aº vrea sã am media 10 la românã 1. Dacã aº studia mai mult

Feþele timpului (I) 4
ªtiaþi cã?
Doar la modul indicativ

verbul are toate cele trei
timpuri: trecut, prezent
ºi viitor.
Pentru început
Grupeazã urmãtoarele forme verbale în tabelul de mai jos: citeam, privesc, am cãlãtorit, fugisem,
privii, voi descoperi, hotãrãsc, lucraºi, o sã deschid, reparam, reparãm, aþi aflat, aflaserãm, privirã,
ai sã cauþi;
Timpul trecut Timpul prezent Timpul viitor
Modul indicativ. Forme ale trecutului

1. Citeºte urmãtoarele enunþuri care descriu cadrul unei naraþiuni
(expoziþiunea): Reþine!
O luminã puternicã învãluia încãperea. Razele soarelui
pãtrundeau prin ferestrele larg deschise. O muzicã liniºtitoare se
auzea dintr-o încãpere alãturatã. Formele verbale folosite
sunt la timpul imperfect,
2. Spune ce fel de acþiune exprimã verbele subliniate. care exprimã o acþiune
trecutã, care se desfãºoarã
3. Observã terminaþiile verbului la timpul imperfect, completând în acelaºi timp cu o altã
tabelul de mai jos: acþiune trecutã, arãtând
Ex: (eu) pãtrundeam învãluiam auzeam durata. Într-o naraþiune,
imperfectul e folosit în
4. Observã verbele subliniate din urmãtoarele enunþuri ºi spune ce descrierea cadrului de
fel de acþiuni exprimã: desfãºurare a acþiunii.
Elena a deschis uºa ºi a rãmas impresionatã de peisajul de vis
din încãpere. Muzica din cealaltã încãpere s-a oprit ºi Elena a
privit în jur cu mirare.
5. Observã terminaþiile verbului la timpul perfect compus, completând Reþine!

tabelul de mai jos la toate persoanele, la singular ºi plural:
Ex: am deschis am dansat am privit am vãzut
Verbele la perfect simplu
6. Citeºte urmãtoarele enunþuri care marcheazã intriga naraþiunii de exprimã o acþiune trecutã
la punctul 1: terminatã de curând, iar
Deodatã lumina se stinse ºi încãperea deveni întunecoasã ca un verbele la mai mult ca
mormânt. Tot ceea ce vãzuse ºi auzise cu câteva clipe înainte perfect exprimã o acþiune
dispãru. terminatã înaintea altei
Comparaþi diferenþa dintre momentele temporale exprimate de acþiuni trecute.
formele verbale.

Vãzuse/auzise/[ora 17.10] Reþine!
↓
(se stinse/deveni/dispãru [ora 17.11])
Perfectul simplu este specific vorbirii din partea de sud a þãrii ºi Verbele sunt la timpul
din unele zone rurale ºi trebuie evitat în rezumare ºi în perfect compus care
exprimarea literarã. exprimã o acþiune trecutã ºi
terminatã în momentul
7. Priveºte, în tabelul de mai jos, formele verbului „a vedea” la vorbirii. Într-o naraþiune,
toate persoanele, pentru a observa diferenþa dintre cele perfectul compus se
douã timpuri: foloseºte pentru a prezenta
perfect simplu mai mult ca perfect acþiunile ºi evenimentele. În
vãzui vãzusem structura verbului la timpul
vãzuºi vãzuºeºi perfect compus intrã verbul
vãzu vãzuse a avea + verbul de conjugat.
vãzurãm vãzuserãm Formele verbului a avea ca
vãzurãþi vãzuserãþi parte componentã a
vãzurã vãzuserã timpului perfect compus
sunt: am, ai a, am, aþi, au ºi
8. Citeºte urmãtorul dialog specific vorbirii populare din zona de au doar rol gramatical,
sud a þãrii ºi subliniazã verbele la perfectul simplu. neavând sens.
– Ce fãcuºi? De ce nu veniºi mai repede sã-mi spui
vestea cea bunã?
– Pãi… nu putui cã tocmai acum auzii ºi eu.
Nu confunda!
9. Adu-þi aminte de greºelile lui Paul din redactarea rezumatului.
Acum ºtii ce a greºit! Explicã-i colegului de bancã greºelile lui
Paul în folosirea timpurilor verbale în redactarea rezumatului. Verbul a avea ca parte
componentã a perfectului
10. Subliniazã forma corectã din urmãtoarele enunþuri: compus nu are sens ºi se
Tu vãzusei/vãzuseºi spectacolul. numeºte verb auxiliar; când
Noi începusem/începuserãm sã strângem lucrurile când ai venit tu. verbul a avea este folosit cu
Voi plecaseþi/plecaserãþi de mult timp. sensul de: a poseda, a
deþine, a stãpâni, a þine, a
11. Scrie continuarea povestirii începute la punctele 1 ºi 6. Vei purta, a fi alcãtuit etc., se
continua cu desfãºurarea acþiunii, punctul culminant ºi numeºte verb predicativ.
deznodãmântul. Comparã, în acest sens,
urmãtoarele propoziþii:
„Am doi copii” cu
Poþi rezova în grup „Am dechis uºa”.

1. Completaþi urmãtorul tabel cu elemente specifice pentru fiecare coloanã.
Loc Timp Personaje Întâmplãri/etapele acþiunii
1. grãdina cãprioarã, ied, îngrijitor, Paul, Elena, Maria,
vara ………
zoologicã vizitatori
2.
3.
4.
2. Alegeþi pentru fiecare grupã elemente din tabel ºi grupaþi-le într-un scenariu epic. Scrieþi o
povestire în care sã folosiþi informaþiile din tabel pentru a prezenta etapele acþiunii. Folosiþi doar
verbe la timpul trecut!

Povesteºte o întâmpare din trecutul personal care þi-a marcat existenþa folosind verbe la toate
formele timpului trecut.

Feþele timpului (II) 5

Pentru început
1. Citeºte versurile de mai jos ºi exprimã-þi pãrerea despre faptul cã
omul este o fiinþã trecãtoare în curgerea timpului dinspre trecut
spre viitor.
Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi ºi nouã toate;
Ce e rãu ºi ce e bine
Tu te-ntreabã ºi socoate; […]
Viitorul ºi trecutul
Sunt a filei douã feþe,
Vede-n capãt începutul
Cine ºtie sã le-nveþe;
În prezent le-avem pe toate,
Dar de-a lor zãdãrnicie
Te întreabã ºi socoate.
(M. Eminescu, Glossã)
Lucraþi în douã grupe.

2. Scrieþi, pe caietele voastre, propoziþii în care verbele sã exprime
acþiuni:
– pe care le faceþi acum;
– pe care le faceþi de obicei/zilnic;
– cu caracter de adevãr general (un proverb, o lege etc.);
– pe care le veþi face sãptãmâna viitoare.
Prezentul ºi viitorul
1. Scrie în cinci minute un text în care sã descrii modul în care
vezi prezentul ºi viitorul.
2. Alege douã dintre verbele folosite în propoziþiile alcãtuite de tine

ºi scrie formele lor la toate persoanele, la timpul prezent ºi viitor.
3. Comparã forma verbelor la viitor din urmãtoarele texte ºi Reþine!

observã diferenþele.
– Voi pleca sã mã întâlnesc cu vechea mea prietenã. Ne vom
plimba ºi vom discuta despre trecut ºi despre viitor. În limba vorbitã, viitorul
Plimbarea cu ea va fi un bun prilej de relaxare. verbelor se construieºte în
– Am sã mã întâlesc cu vechea mea prietenã. O sã ne mai multe feluri.
plimbãm ºi o sã discutãm despre trecut ºi despre viitor. Existã ºi forme regionale de
Plimbarea cu ea o sã fie un bun prilej de relaxare. viitor, precum: oi învãþa, îi
învãþa, a învãþa, om învãþa,
4. Verificã dacã scrii corect, subliniind forma corectã a verbului din îþi învãþa, or învãþa. Aceste
urmãtoarele enunþuri: forme nu se recomandã sã fie
– Dacã ploaia va/v-a sta, voi ieºi la plimbare. folosite în vorbirea literarã.
– Am aflat cã va/v-a spus vestea cea bunã.
– ªtii cã va/v-a pleca mâine?

5. Corecteazã greºelile din biletul pe care i l-a trimis Elena lui Paul: Fii atent!
Paul. ªtii cã Maria v-a merge sâmbãtã la discotecã? Nu vrei sã
megem ºi noi? Maria a zis cã ne v-a plãcea sã vedem cum
danseazã… Ce zici? Vi? Elena la scrierea verbelor la
timpul viitor, persoana
6. Construieºte douã dialoguri pe aceeaºi temã: vremea de mâine, a III-a: va merge, va scrie,
folosind verbe la timpul viitor. Alege formele de viitor potrivite va râde etc.
în funcþie de interlocutori: doi meteorologi ºi doi þãrani pe câmp.
7. Completeazã programul pentru ziua de astãzi ºi pentru ziua de

mâine, folosind verbe la timpul prezent ºi la timpul viitor. Reþine!
Proiectul Proiectul este o formã de

planificare a activitãþii.
Lucraþi în douã grupe. Realizarea unui proiect
1. Scrieþi sinonime pentru verbul „a proiecta”. presupune mai multe etape.
2. Enumeraþi avantajele proiectãrii unei activitãþi.
3. Daþi exemple de proiecte despre care aþi auzit

la ºcoalã/la radio/la televizor etc.
4. Realizaþi un proiect cu titlul Descoperi celebre din trecut,

prezent ºi… viitor.
Pentru realizarea proiectului, folosiþi-vã de urmãtorii paºi,
completând tabelul de mai jos:
– Tema: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– Durata: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– Scopul: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– Obiective: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– Formarea echipelor de lucru ºi repartizarea sarcinilor în
cadrul acestora:
Grupa I: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Grupa a II-a: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– Etapele de realizare a proiectului (planificarea activitãþilor
în funcþie de timpul disponibil ºi de volumul de muncã
presupus pentru fiecare etapã): . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– Metode de lucru (activitate individualã, întâlniri periodice
ale membrilor grupei, lucru în echipã): . . . . . . . . . . . . . . . . .
– Materiale necesare proiectului (surse de documentare,
ilustraþii): . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– Forma în care veþi prezenta proiectul (tehnoredactare,
ilustraþii, dosar etc.): . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Realizaþi un poster care sã cuprindã 10 reguli pe care trebuie sã
le respectaþi pentru o bunã activitate în grup/echipã. Folosiþi, de
preferinþã, verbe la modul conjunctiv.

Completeazã „cartea de vizitã” personalã cu o nouã fiºã în care
sã notezi pãrerea ta despre tine, raportându-te la trecut, prezent
ºi viitor. Noteazã ideile pe trei coloane, folosind verbe la timpul
trecut, prezent ºi viitor.

Dorinþe ºi confesiuni 6
Pentru început
Lucraþi în douã grupe. Folosiþi-vã cunoºtinþele.
1. Alcãtuiþi enunþuri în care sã folosiþi verbe la modul conjunctiv ºi condiþional-optativ, pornind de
la exemplele de mai jos. Subliniaþi verbele la cele douã moduri.
Grupa întâi – [dorinþe visate]
Ex. Dacã aº fi pasãre, aº zbura în înaltul cerului
Dacã mama (a avea) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ., . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Dacã oamenii (a nu minþi) . . . . . . . . . . . . . . . ., . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Dacã noi (a pleca) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ., . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Dacã voi (a râde) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ., . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Dacã soarele (a nu rãsãri) . . . . . . . . . . . . . . . ., . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Grupa a doua – [obiºnuinþe, sfaturi]
Ex. Când sunt bucuros, îmi place sã cânt.
Când eram copil, îmi plãcea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Când sunt supãrat, obiºnuiesc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Când citeºti o carte, e util sã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Când mama mã roagã ceva, obiºnuiesc . . . . . . . . . . . . . . . .
Când oamenii îºi doresc ceva, trebuie . . . . . . . . . . . . . . . . .
Reþine!
2. Notaþi în tabelul de mai jos structura verbelor la cele douã
moduri verbale:
modul conjunctiv, modul condiþional-optativ, Formele verbale folosite
timpul prezent timpul prezent sunt la timpul prezent.
Citeºte textul
Ce-ar fi fost dacã…
(fragment din jurnalul lui Paul)
27 octombrie 2004
Ar fi trebuit sã am încredere în sfatul Elenei

atunci când mi-a recomandat sã mã prezint la
concursul de preselecþie pentru dansatori
organizat în localitatea noastrã. Dacã aº fi avut
mai multã încredere în mine, era posibil sã fi multe ori în viaþã. Trebuie sã rãspunzi prezent
fost selectat sau, cel puþin, sã fi vãzut ºi alþi la provocãrile vieþii! Voi fi mai hotãrât în luarea
tineri dansatori ºi sã mã compar cu ei. Acum deciziilor . Evident, cu atenþie, dar nu voi mai
însã nu pot decât sã fiolosofez pe tema „ce ar fi ajunge niciodatã în situaþia sã regret spunând
fost dacã…” sau „sã fi fãcut…” „ce ar fi fost dacã…” Cred cã acum înþeleg cu
Regretele sunt târzii , dar tot am învãþat adevãrat sensul maximei: „Nu privi spre trecut
ceva. Orice ocazie trebuie valorificatã. Suntem cu mânie, nici cu teamã spre viitor, priveºte cu
trecãtori în lumea aceasta, iar ºansa nu apare de atenþie în jur!”
Discutarea textului
1. Explicã de ce regretã Paul faptul cã nu s-a prezentat la preselecþie.
2. Motiveazã de ce scrie Paul în jurnal.
3. Exprimã-þi pãrerea cu privire la rolul unui jurnal.

4. Comenteazã maxima la care face referire Paul, prin raportare la
propriul mod de a lua o decizie.
Reþine!
5. Priveºte formele verbale subliniate în text. Ce observi?
6. Completeazã, pe caietul tãu, formele verbului „a decide” la Verbele la modul conjunctiv

modul ºi timpurile indicate: ºi condiþional-optativ pot
conjunctiv, perfect condiþional-optativ, perfect avea douã timpuri: prezent
ºi perfect. Timpul perfect se
7. Completeazã spaþiile libere cu formele verbului dintre paranteze recunoaºte prin prezenþa
la modul conjunctiv ºi condiþional-optativ, timpul perfect: verbului „a fi“ în structura
a. ……………………, dar nu am avut nici un creion (a scrie). formei verbale.
b. ………………………, dar nu îþi ºtiam numãrul (a telefona).
c. Aº fi vrut ca Elena …………………………… (a nu întârzia)
d. Dacã …… concursul, aº fi plecat într-o excursie. (a câºtiga)
e. Ar fi fost mai bine ……………… în tabãrã la mare. (a pleca) Aflã mai mult!
Cum luãm o decizie? Jurnalul este o formã de

autocunoaºtere ºi
Lucraþi în patru grupe. comunicare, o formã de
1. Notaþi cinci situaþii când aþi fost puºi în situaþia de a lua o confesiune cu scopul
decizie. eliberãrii sufleteºti ºi
înþelegerii evenimentelor
2. Alegeþi una dintre aceste situaþii ºi completaþi urmãtorul tabel, din propria viaþã ºi din jur.
care constituie un posibil traseu de urmat în luarea unei decizii. Prin consemnarea în jurnal,
Problema sau nevoia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cel care scrie îºi
recupereazã fiinþa din
Soluþia 1 Soluþia 2 Soluþia 3
curgerea neîntreruptã a
Consecinþe pozitive Consecinþe pozitive Consecinþe pozitive
timpului. Mulþi oameni
Consecinþe negative Consecinþe negative Consecinþe negative
scriu în propriile jurnale, de
decizia
la oameni simpli pânã la
mari personalitãþi. Unii îºi
scriu memoriile. Jurnalul ºi
Poþi rezova în grup memoriile fac parte din
paraliteraturã. Autorul unui
Lucraþi în douã grupe. Discutaþi urmãtoarele maxime referitoare jurnal nu vrea sã facã operã
la luarea unei decizii: de ficþiune, ci consemneazã
– Grupa I: Îndrãzneºte sã devii ceea ce eºti. Existã posibilitãþi evenimente ce þin de eul
minunate în fiecare fiinþã. Convinge-te de forþa ta. sãu biografic, iar naratorul
– Grupa a II-a: Problema ta nu este cã ai o problemã. se povesteºte pe sine,
Problema este atitudinea ta faþã de problemã. Sã ºtii sã „coborând în lumea sa
spui fãrã încetare: „Nu depinde decât de mine!” interioarã”.

Reþine!
Scrie o paginã de jurnal în care sã dezbaþi o problemã care te
frãmântã. Dacã nu ai un jurnal, poþi sã începi sã scrii într-un
caiet dedicat acestui scop. Atunci când trebuie sã iei o
Nu ezita! Timpul trece! Scrie chiar azi prima paginã din jurnalul decizie, te afli într-o situaþie
tãu! Cu trecerea timpului, jurnalul tãu va deveni o carte problematicã care implicã
fascinantã, pe care o vei citi cu cel mai mare interes, deoarece gãsirea unei soluþii sau
personajul principal eºti Tu! Poþi include în jurnal ºi elemente alegerea între mai multe
din „cartea ta de vizitã”. soluþii posibile. Altfel
spus, rezolvarea de
probleme presupune
luarea unei decizii.

Întâmplare ºi destin 7
Pentru început
1. Povesteºte, în cinci minute, o întâmplare care þi-a marcat în mod deosebit viaþa.
2. Citeºte ceea ce ai scris colegului/colegei de bancã. Discutaþi despre rolul hazardului/întâmplãrii în
destinul oamenilor. Comentaþi proverbul: „Nu aduce anul ce aduce ceasul”.
Citeºte textul
Cum devine cineva revoluþionar ºi om politic…? de I.L. Caragiale
Un fel de rãspuns la aceastã întrebare gãsesc în Mã duc sã reclam la poliþie.

una din vechile mele notiþe, care cred cã poate Rog pe d. inspector sã cerceteze, nu cumva în
interesa pe mulþi dintre numeroºii noºtri cititori. învãlmãºealã se aflã ºi un bãiat aºa º-aºa, unul care
Din rândurile de mai la vale se va vedea cã se cheamã Niþã… Niþã al Pãunii-vãduvii… […]
poate cineva deveni revoluþionar ºi om politic nu Se telefoneazã – ºi aflu cã domnul Niþã al
numai prin vocaþiune, ci ºi prin noroc. Se va vedea meu se aflã-n adevãr la una dintre secþii. Dau
cum, dintr-un copil care era hotãrât sã se devoteze fuga. Comisarul respectiv îmi spune cã blajinul
altarului credinþei, poate ieºi un brav slujitor al fecior al Pãunei-vãduvii a fãcut isprãvi mari la
unui altar ºi mai sfânt – altarul libertãþilor publice. revoluþie, ºi acum e þinut la secret sub învinuiri
Pe Niþã îl luasem de la mamã-sa, o vãduvã grave… Acum doarme în arest.
sãracã, pe procopsealã: dorea sã se facã popã. Era A avut mare noroc d. Niþã cu mine: cunoºteam
bãiat voinic, blajin ºi cinstit. Pentru aceasta, câ- personal pe comisarul ºi mã gãseam ºi cu ceva
tãva vreme, îmi pãru foarte bine cã luasem sarci- parale asuprã-mi. M-am rugat, iar m-am rugat; în
na întreþinerii ºi educaþiei acestui tânãr. Veni însã fine, am facut ce-am fãcut, ºi am obþinut liberarea
un moment când nu mã putui cãi îndestul cã l-am tânãrului pe garanþia mea moralã.
luat de la þarã ºi i-am înlesnit ºederea în Capitalã. Am ajuns acasã… Am chemat degrabã un
Locuiam în fundul unei mahalale depãrtate doctor. Omul ºtiinþei n-a gãsit nimic altceva grav
de centru, tocma spre Obor. Într-o zi îl trimet pe decât starea ochiului, care nu se putea deschide
Niþã al meu sã-mi cumpere cãrbuni de la din pricina umflãturii.[…]
magazia de lângã garã. De la locuinþa mea pânã Tocmai pe la cinci seara s-a dezmeticit bine ºi
acolo era o cale ca de un ceas. Niþã a plecat de mi-a povestit tot ce i se întâmplase.
mult. Aºtept trei ceasuri, patru… Bãiatul îl ºtiu Iatã: Plecase, dupã cum spusei, pe la zece
cinstit… N-o fi gãsit cãrbuni acolo ºi s-a dus în dimineaþa, ºi ajunsese fãrã accident la depozit pe
altã parte. Dar trec încã trei ceasuri, sennopteazã la unsprezece. […] Pe urmã? Pe urmã… îºi mai
bine, ºi Niþã nu s-aratã. Ce sã fie? I s-a-ntâmplat aduce aminte cã a simþit o zguduiturã în cap…
ceva… Ce? Mã sui repede într-o birjã: º-a adormit. Pe urmã, s-a trezit la secþie… ºi altã
– La garã! […] zguduiturã-n cap… ºi iar a adormit.
– Nu se poate, coconaºule; pe-acolo e revo- Bravul meu revoluþionar!… „Numa, de nu
luþie… ºi-ar pierde ochiul – am gândit eu – cã nu se mai
– Iar?… poate popi!…” Ochiul nu ºi l-a pierdut, din
– Revoluþie mare! norocire; dar nu s-a popit; fiindcã de când cu
Cu toatã curiozitatea ce am sã asist la aºa spec- împrejurarea din Piaþa Teatrului, a prins bãiatul
tacole, de astã datã m-am gândit cã nu e vreme de gust de politicã. Atât mai bine! Ce ar fi ajuns? –
petrecere: trebuie sã caut pe Niþã – bãiatul e dat popã la þarã. Nu e mai bine om politic în
de maicã-sa în grija mea. Ajung la depozitul de Capitalã? Se pot oare compara modesta carierã ºi
cãrbuni: se încãrcaserã sacii ºi Niþã plecase cu activitatea umilã a unui biet preot de sat, cu
cãruþaºul. Mã-ntorc înapoi acasã: Niþã n-a venit cariera ºi activitatea unui cetãþean din Capitalã,
încã. care e chemat o datã pe an, regulat, în fiece
S-a-nnoptat de tot… E peste putinþã sã mã primãvarã, sã determine direcþiunea politicã a
culc, sã las o noapte-ntreagã fãrã sã dau de urma regatului român?!
copilului.

Discutarea textului Reþine!
1. Numeºte aspectul care te-a surprins dupã lectura textului?
2. Descrie sentimentele provocate de lectura textului. – Jurnalul de lecturã este,
3. Realizeazã un jurnal de lecturã în care sã consemnezi asemenea jurnalului
pãrerile/sentimentele/amintirile provocate de lectura acestui text. personal, o formã de
Lucreazã dupã urmãtorul model: comunicare ºi
Lumea textului Lumea mea autocunoaºtere.
vei consemna citate, idei din vei consemna comentariul – Opera literarã în care este
textul citit personal prezentat un episod
semnificativ din viaþa
4. Selecteazã din text cuvinte care nu sunt folosite cu forma lor unuia sau a mai multor
literarã. personaje se numeºte
5. Explicã de ce crezi cã autorul a formulat titlul operei sub formã schiþã.
de întrebare.
Reciteºte textul pentru a înþelege acþiunea

1. Lucraþi în patru grupe pentru a rãspunde la urmãtoarele întrebãri:
Ce se Care sunt
Unde? Când? Cine povesteºte?
întâmplã? personajele?
formulaþi notaþi numele extrageþi extrageþi – selectaþi verbe de persoana I
ideile personajelor ºi cuvinte/sintag- cuvinte/sintag- ºi a III-a;
principale importanþa lor me care indicã me care indicã – selectaþi propoziþii
în desfãºurarea locul timpul interogative, exclamative care
acþiunii marcheazã reacþiile
naratorului
2. Precizeazã succesiunea întâmplãrilor, ordonându-le în etapele acþiunii.

3. Indicã locul unde este plasat deznodãmântul. Care este efectul asupra cititorului?
4. Numeºte etapa acþiunii reprezentatã de partea din text care pilseºte (participarea
lui Niþã la revoluþie).
5. Imagineazã-þi o posibilã derulare a evenimentelor în participarea personajului la revoluþie ºi
povesteºte-o în scris.
6. Precizeazã tema textului.
7. Gãseºte avantaje ºi dezavantaje pentru carierea de preot ºi de politician.

1. Scrie meseria pe care vrei sã o urmezi. Gãseºte trei calitãþi care te recomandã pentru aceastã
meserie. Discutã cu unul dintre colegi ºi încearcã sã-l convingi cã ai fãcut o alegere bunã.
2. Realizeazã „o fiºã” a meseriei pentru care optezi, dupã urmãtorul model:
Calitãþi necesare Avantajele meseriei Dezavantajele meseriei

1. Informeazã-te despre Revoluþia din 1989, discutã cu participanþi la acest eveniment ºi scrie un
text în care sã-þi exprimi opinia despre importanþa acestui moment istoric în destinul tãu.
2. Informeazã-te asupra biografiei unui politician actual ºi discutã în grupul tãu de colegi/prieteni
despre ascensiunea lui politicã. Scrie un text în care sã prezinþi povestea vieþii lui.

Povestea unui destin 8

Pentru început
1. Citeºte urmãtorul anunþ apãrut într-o revistã de publicitate:
Ofertã de colaborare. Acum ai ocazia sã câºtigi cât meriþi, sã munceºti cât ºi cum doreºti, într-o
companie de reputaþie mondialã, în plinã ascensiune pe pieþele lumii. Poþi sã-þi stabileºti propriile
câºtiguri, iar noi te vom ajuta permanent. Încearcã ºi te vei convinge!
2. Revezi fiºa de identitate pe care ai realizat-o în unitatea 2, lecþia 1 ºi scrie un text prin care sã
rãspunzi acestei oferte.
3. Discutaþi despre caracteristicile pe care trebuie sã le îndeplineascã un text publicitar.
4. Lucraþi în patru grupe. Alegeþi o meserie pe care doriþi sã o urmaþi ºi realizaþi o reclamã prin care
sã convingeþi pe ceilalþi de avantajele acestei opþiuni profesionale. Prezentaþi ºi apoi afiºaþi
reclamele realizate ºi evaluaþi-le cu: ☺ K L.
Citeºte textul
Dragomir Hurmuzescu
(13 martie 1885 – 31 mai 1954)
Fizician, inventator, profesor la Universitatea
din Iaºi, membru al Academiei Române, este
fondatorul învãþãmântului electrotehnic din
România ºi colaborator al soþilor Curie. A avut
contribuþii în domeniile electricitãþii ºi fizicii
razelor X. A construit electroscopul care-i
poartã numele. A pus bazele primului laborator
de electricitate din þarã, transformat apoi în
ªcoala de Electricitate de pe lângã Universitatea
din Iaºi, prima ºcoalã de fizicã experimentalã. eter prima emisiune cu anunþul: „Alo, alo, aici
A fost ctitor al radiofoniei româneºti. În 1922, Radio Bucureºti”, urmat de discursul
sub conducerea sa, a început sã funcþioneze preºedintelui Societãþii, Dragomir Hurmuzescu.
Societatea Românã de Radiodifuziune Este momentul ce inaugura, practic, postul
(Societatea de Difuziune Radiotelefonicã din naþional de radio din România.
România), care la 1 noiembrie 1928 difuza în
Discutarea textului Aflã mai mult!

1. Alege în ce categorie de texte poate fi încadrat textul de mai sus:
a. literar; b. nonliterar. Termenul „biografie” este
2. Precizeazã care este scopul scrierii unui asemenea text: format din cuvintele greceºti
a. de a informa; b. de a distra. bios (viaþã) ºi graphein
3. Scrie în 3-4 rânduri informaþia esenþialã din textul dat. (scriere). În limba românã,
acest cuvânt este un
neologism, împrumutat din
Biografia ºi autobiografia francezã. Biografia cuprinde
date despre viaþa ºi
1. Ce constituie informaþiile cuprinse în textul de mai sus? activitatea unei personalitãþi.
2. Ce este o autobiografie? De este necesar sã ne scriem Într-o biografie, totul se
autobiografia? relateazã în mod obiectiv, pe
3. Pentru scrierea unei (auto)biografii este necesar sã acorzi atenþie baza documentelor riguros
deosebitã ortografiei substantivelor proprii. Identificã în textul verificate.
dat substantivele proprii ºi explicã scrierea lor cu majusculã.

4. Ortografia numeralului este, de asemenea, foarte importantã deoarece trebuie sã scrii cuvinte care
exprimã cifre, date, care, în gramaticã, sunt cuprinse în categoria numeralului. Identificã
numeralele din textul dat.
Numeralul
1. Priveºte tabelul de mai jos ºi observã diversitatea tipurilor de numerale.
Numeralul Numeralul Numeralul Numeralul Numeralul Numeralul
cardinal ordinal colectiv multiplicativ distributiv adverbial
ºapte,
primul, al amândoi/ambi, o datã, de
ºaisprezece, îndoit, înzecit, câte unu, câte
doilea, a doua tustrei, tusopt douã ori, de
douãzeci ºi înmiit etc. trei etc.
etc. etc. cinci ori etc.
ºapte etc.
2. Transformã numeralele cardinale: opt, douãzeci ºi unu, ºaisprezece, optsprezece în numerale
doi → al doilea → al II-lea/a doua → a II-a;

ordinale corespunzãtoare, dupã modelul:
3. Scrie cu litere: 47, 126, 1996, 2005.
4. Corecteazã greºelile din enunþurile de mai jos:

– Am cãlãtorit cu avionul doar odatã când eram elev în clasa cincia.
– În clasa mea sunt patrusprezece bãieþi ºi douã zeci ºi doi de fete.
– Ne întâlnim la orele doi ca sã mergem la florãrie sã cumpãrãm doisprezece garoafe ºi ºepte
trandafiri pentru aniversarea lui Ioana.
5. Scrie expresii care cuprind numerale ºi alcãtuieºte enunþuri pentru a le evidenþia

sensul; ex.: cu ochii-n patru
Biografia poeticã
Reþine!
Citeºte versurile:
Unde ºi când m-am ivit în luminã nu ºtiu,
din umbrã mã ispitesc singur sã cred Poezia liricã este un tip de
cã lumea e o cântare. operã literarã în care
Strãin zâmbind, vrãjit suind, autorul îºi exprimã
în mijlocul ei mã-mplinesc cu mirare. sentimente, idei, atitudini
Câteodatã spun vorbe cari nu mã cuprind, într-un limbaj figurat.
câteodatã iubesc lucruri cari nu-mi rãspund.
De vânturi ºi isprãvi visate îmi sunt
ochii plini,[…]
(Lucian Blaga, Biografie – fragment) Fii atent!
1. Care este diferenþa dintre textul biografic despre Dragomir
Hurmuzescu ºi textul poetic? Nu confunda cuvântul
2. Ce poþi spune despre autorul acestui text dupã lectura versurilor? „biografie” cu „bibliografie”!
Se oferã date biografice concrete? Cuvântul „bibliografie”
provine din grecescul
biblion (carte) ºi graphein
Pentru portofoliul tãu (scriere) ºi are urmãtoarele
sensuri: 1. lista operelor
1. Scrie-þi biografia cu scopul de a o prezenta la un concurs de consultate într-o cercetare
oferte de muncã. ºtiinþificã; 2. listã a cãrþilor ºi
a publicaþiilor diferenþiate în
2. Compune o poezie despre tine care sã dea rãspuns la prima funcþie de ordinea alfabeticã,
întrebare care þi-a fost adresatã în lecþia introductivã. Þi-o mai cronologie, autor, titlu etc.
aminteºti?

Autoevaluare III
1. Noteazã numele a trei personaje al cãror destin te-a impresionat.
..................................................................................

..................................................................................
3. Motiveazã de ce ai recomanda un text citit în aceastã unitate unui prieten.

..................................................................................
..................................................................................
4. Rezolvarea exerciþiilor din ghid þi s-a pãrut dificilã?

– Da. De ce? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– Nu. De ce? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Textele selectate în aceastã unitate au fost interesante?
– Da. De ce? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– Nu. De ce? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
5. Citeºte fragmentul de text:

Sunt singuri: trei fetiþe la rând, cea mai mare sã tot aibã ºase ani, ºi un bãieþel, prâsnea, ceva mai
sãltat peste un an ºi jumãtate. Fetele jur-împrejur stau greceºte, iar în mijlocul lor Nicuºor cel
mititel, drãcos ºi neastâmpãrat. ªi e o larmã ºi un haz ºi gurã de-þi iau urechile. Trebuie sã mintã ºi
sã-l împace pe mititel pânã vine mama. (Vasile Voiculescu – Singuri)
a. extrage ideea principalã: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.............................................................................
b. formuleazã douã idei secundare: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.............................................................................
.............................................................................
6. Rezumã, în douã rânduri, fragmentul de text de mai sus. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

..................................................................................
7. Scrie ideile principale corespunzãtoare acþiunii dintr-un film pe care l-ai vizionat de curând.
a. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.............................................................................
b. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.............................................................................
c. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
d. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.............................................................................
e. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.............................................................................
8. Scrie cu cifre ºi litere:

a. preþul unui:
– kilogram de lapte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– bilet la teatru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
b. valoarea de schimb a monedei naþionale în:
– euro . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– dolari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Cântecul sentimentelor IV
Povara sentimentelor care ne umple sufletul o regãsim
exprimatã în muzica pe care o ascultãm, în textele pe
care le citim, în picturile ºi sculpturile pe care le
privim, în ritmurile pe care dansãm…
Versurile unei poezii sau ale unui cântec ne trezesc
sentimente profunde ºi suntem cuceriþi de
muzicalitatea cuvintelor ºi de graþia sentimentelor.
Versurile, mai mult decât proza, valorificã
muzicalitatea cuvintelor. Atunci când scriem un text
narativ, ca autori, ne exprimãm sentimentele indirect
prin intermediul acþiunii ºi al personajelor. Când
scriem versuri sau cântãm, ne exprimãm în mod direct
gândurile, sentimentele ºi trãirile.
Dacã ar fi sã comparãm proza ºi poezia cu acþiuni
umane, am putea spune cã proza este asemenea
alergãrii, mânaþi fiind de curiozitate ºi de dorinþa de a
afla deznodãmântul; poezia este asemenea unui dans,
unui moment de contemplare, de coborâre în castelul
interior al sufletului nostru.

rãspunsuri:
1. Care este tipul de muzicã pe care preferi sã o asculþi?

Motiveazã.
....................................................
....................................................
2. Ce fel de persoanã te consideri? Alege dintre urmãtoarele

cuvinte pe cel/cele care þi se potriveºte/potrivesc cel mai bine:
visãtoare, realistã, melancolicã, optimistã, pesimistã ºi explicã
modul în care îþi manifeºti aceste sentimente.
....................................................
....................................................
....................................................

– legãtura dintre poezie ºi muzicã;
– cum se citeºte o poezie;
– rolul pãrþilor de vorbire în limbajul poetic;
– sensul figurat al cuvintelor.
Scrie trei lucruri care þi se par neclare dupã ce ai citit

introducerea la unitatea Cântecul sentimentelor.
....................................................
....................................................
....................................................
Nu uita sã te întorci la aceste întrebãri dupã ce vei parcurge

întreaga unitate ºi sã completezi rãspunsul gãsit.
....................................................
....................................................
....................................................

CÂNTECUL SENTIMENTELOR
Poezia ºi muzica 1
Pentru început
1. Adu-þi aminte de o situaþie când ai fost fericit/trist. Descrie starea de fericire/tristeþe în
cuvinte sau/ºi imagini.

2. Douã dintre grupe vor scrie o poezie despre fericire, iar celelalte douã, despre tristeþe. Citiþi ºi
comparaþi textele produse de voi.
3. Scrieþi versuri despre aceste sentimente din cântecele voastre preferate.
4. Explicaþi semnificaþia urmãtoarelor versuri scrise de Victor Hugo:

Bãrbatul este un ocean, femeia este un lac. Oceanul are o perlã care îl împodobeºte, lacul, poezia
care-l lumineazã. (Bãrbatul ºi femeia)
Citeºte textele
Lacul de Mihai Eminescu Inima mea nu e întreagã dacã nu eºti tu
(cântec – formaþia Holograf)
Lacul codrilor albastru
Nuferi galbeni îl încarcã; Cine-þi sãrutã genele-n somn?
Tresãrind în cercuri albe ªi cine-i acolo când îngerii dorm?
El cutremurã o barcã. Toate zânele bune sã te ocroteascã…
Toate florile câmpului sã te înfloreascã…
ªi eu trec de-a lung de maluri,
Parc-ascult ºi parc-aºtept Inima mea e uºoarã,
Ea din trestii sã rãsarã Inima mea parcã zboarã,
ªi sã-mi cadã lin pe piept; Inima mea nu e întreagã
Dacã nu eºti tu.
Sã sãrim în luntrea micã,
Îngânaþi de glas de ape, Zâmbetul tãu e tot ce îmi doresc.
ªi sã scap din mânã cârma, ªi sufletul meu þi-l dãruiesc.
ªi lopeþile sã-mi scape; Toate razele soarelui sã te cunoascã…
Toate apele cerului sã te-nveleascã…
Sã plutim cuprinºi de farmec
Sub lumina blândei lune Într-o zi am sã te duc printre nori la o margine
Vântu-n trestii lin foºneascã, de zori,
Unduioasa apã sune! Într-o zi pamântu-al tãu va fi, doar dacã vei voi,
Într-o zi ºi stelele-or sã te sãrute mii
Dar nu vine… Singuratic ªi iubirea tot a ta va fi doar dacã vei dori.
În zadar suspin ºi sufãr
Lângã lacul cel albastru
Încãrcat cu flori de nufãr.
Discutarea textelor
1. Evocã sentimentul/impresia pe care þi-a produs-o lectura textelor. Alege cel puþin douã dintre
cuvintele de mai jos ºi ilustreazã-le cu versuri din cele douã texte:
singurãtate, visare, vrajã, neliniºte, indiferenþã, melancolie, nostalgie, armonie, bucurie, încântare,
suferinþã, dãruire, tristeþe.

2. Indicã versurile care þi-au plãcut cel mai mult. Scrie ce amintiri Aflã mai mult!
þi-au produs.
3. Spune prin ce se deosebeºte aceastã poezie liricã de alte texte Textul Lacul de Mihai
scrise în versuri, precum balada Mioriþa sau fabula Boul ºi Eminescu este o operã liricã
viþelul? Cu ce alte texte citite de voi se aseamãnã? ce aparþine genului liric.
Spre deosebire de genul epic
4. Explicã legãtura dintre muzicã ºi poezie. ºi dramatic, genul liric
Noteazã observaþiile tale în tabelul de mai jos, comparând cuprinde opere în care auto-
elementele specifice muzicii cu acelea care crezi cã se regãsesc ºi rul exprimã în mod direct
într-o poezie. sentimente, gânduri, trãiri.
Muzicã Poezie Termenul “liric„ provine din
cuvântul latinesc lyra, care
înseamnã instrument
muzical folosit în antichitate,
mai ales la acompaniere,
Cum se citeºte o poezie? când se recitau poeme. Lira
simbolizeazã talentul poetic,
Pasul 1: se identificã elementele de Aplicare pe cele creaþia poeticã ºi este semnul
muzicalitate a textului douã texte zeilor Apollo ºi Orfeu.
a. organizarea cuvintelor în versuri ºi Referindu-se la legãtura
gruparea acestora în strofe, ceea ce conferã dintre muzicã ºi poezie,
o anumitã rostire a textului; dupã numãrul scriitoarea Cella Delavrancea
versurilor, principale tipuri de strofe sunt: a afirmat cã „poezia, cu
distih (2 versuri); terþinã (3 versuri), catren freamãtul ei de dincolo de
(4 versuri), precum ºi alte combinaþii. cuvânt, cu valul ritmului ei
b. numãrul de silabe dintr-un vers care organic, se înrudeºte cu arta
constituie mãsura muzicalã, este curcubeul pe
c. ritmul poeziei prin identificarea care se avântã muzica în
silabelor accentuate ºi neaccentuate; tensiunea ei vitalã”.
existã, în principal, trei tipuri de ritm:
trohaic: prima silabã accentuatã, a doua
neaccentuatã;
iambic: prima neaccentuatã ºi a doua
accentuatã; Reþine!
amfibrahic: prima ºi ultima silabã
neaccentuate ºi a doua accentuatã;
piciorul metric este o unitate de ritm care Poezia liricã este un tip de
cuprinde un numãr de silabe accentuate ºi operã literarã în care
neacentuate care se repetã în mod regulat autorul îºi exprimã
într-un vers. sentimente, idei, atitudini
într-un limbaj figurat,
d. rima prin identificarea sunetelor care se cuvintele primind
potrivesc de la sfârºitul unui vers; seminificaþii diferite de cele
tipuri de rimã: din limbajul comun.
împerecheatã: 1-2 // 3-4//
încruciºatã: 1-3 // 2-4//
îmbrãþiºatã: 1-4 // 2-3 //
monorimã, amestecatã.
Ce ai observat? Ce cunoºtinþe de foneticã ai aplicat?

1. Noteazã versuri din cântecele preferate ºi stabilleºte elementele de muzicaliate. Citeºte ºi alte
poezii de Mihai Eminescu ºi selecteazã tipuri diverse de strofe.
2. Scrie un text (în versuri sau în prozã) în care sã-þi exprimi sentimentul de fericire legat de un
anume moment din viaþa ta.

Farmecul poeziei 2
Pentru început
1. Discutaþi care este diferenþa dintre sensurile cuvintelor subliniate:
cetãþeni strãini/ochi strãini; om trist/plouã trist.
2. Identificaþi care este trãsãtura pe baza cãreia au fost comparate urmãtoarele elemente:
om ca un brad; luna ca o reginã.
3. Precizaþi care sunt însuºirile umane care sunt atribuite unor elemente neînsufleþite:
Vântul plânge printre ramurile copacilor. Soarele zâmbeºte printre nori.
4. Notaþi exemplele de la exerciþiile de mai sus în tabelul de mai jos:
Atribuirea unor însuºiri umane

Asemãnãri pe baza unor
Însuºiri neobiºnuite = epitete elementelor neînsufleþite sau
însuºiri comune = comparaþia
animalelor = personificarea
Laboratorul de creaþie poeticã

1. Recitiþi cele douã texte de la lecþia anterioarã ºi precizaþi sentimentul dominant din fiecare din
ele, ilustrându-l cu citate potrivite.
2. Identificaþi cuvinte care nu sunt folosite cu sensul lor obiºnuit.
3. Lucraþi în 4 grupe. Pentru a înþelege mesajul unei poezii este necesar sã mai parcurgeþi câþiva paºi
în înþelegerea modului cum e scris textul.
Ce caut în text? Ilustrare pe text

Grupa I – Pasul 2:
Cine vorbeºte în text? – Verbe ºi pronume de
Eul poetic = vocea care, la persoana I singular ºi plural;
nivelul textului, dã glas – Exclamaþii, interjecþii
sentimentelor ºi gândurilor

Ce caut în text? Ilustrare pe text
Grupa a II-a – Pasul 3: – substantive, adjective,
Care sunt sentimentele/stãrile eului lirc? Ex.: verbe la diferite moduri
fericire, neliniºte, visare, dezamãgire etc. ºi timpuri
Grupa a III-a – Pasul 4:
Care sunt planurile de organizare a textului? – verbe, substantive, alte
– Planuri temporale: trecut, prezent, viitor; cuvinte care exprimã
– Planuri spaþiale: naturã, terestru, cosmic, spaþiul ºi timpul
exterior, interior, realitate, visare.
Grupa a IV-a – Pasul 5: – cuvinte ºi expresii cu
Care sunt imaginile artistice ºi figurile de stil? sens figurat, neobiºnuit,
– Imagini vizuale, auditive, dinamice, statice, care contureazã imagini
cromatice; pe care le percepem cu
– Figuri de stil: personificare, epitet, comparaþie. auzul, vãzul.
4. Prezentaþi în faþa colegilor rezultatul activitãþii fiecãrei grupe ºi discutaþi pentru a da rãspunsuri la
urmãtoarele întrebãri legate de semnificaþia poeziei Lacul:
– Care este tema poeziei?
– Care sunt stãrile eului poetic?
– Care sunt elementele cadrului poetic descris?
Rolul pãrþilor de vorbire în limbajul poetic

1. Enumerã pãrþile de vorbire de a cãror recunoaºtere ai avut nevoie pentru înþelegerea textului poetic.
2. Indicã ce pãrþi de vorbire sunt cuvintele subliniate din versurile:
Vântu-n trestii lin foºneascã, […] Sub lumina blândei lune –
Adjectivul Adverbul
Expimã însuºirile unor obiecte: Exprimã însuºirile unor acþiuni:
flori galbene, trestie înaltã vorbeºte repede, stã acolo
Este o parte de vorbire flexibilã,
Este o parte de vorbire neflexibilã, neschimbându-ºi foma în
schimbându-ºi forma prin acord cu
vorbire:
substantivul pe care îl însoþeºte:
stau acolo/stãm acolo
lac limpede/lacuri limpezi
Exprimã:
Unele adjective sunt invariabile,
locul: afarã, dincolo, aici, undeva etc.
adicã nu îºi schimbã forma:
timpul: acum, ieri, odatã, cândva, niciodatã etc.
bluzã mov/gri/maro; bãiat
modul: bine, da, astfel, anevoie, altfel etc.; unele adverbe de
cuminte/perspicace
mod sunt provenite din adjective: gest frumos/vorbeºte frumos
Când sunt folosite cu sens figurat, aceste pãrþi de vorbire au rol de epitete.
Greºeli în utilizarea adjectivului ºi a adverbului

Alege forma corectã din urmãtoarele enunþuri:
a. Filmul îºi datoreazã succesul acþiunii sale plinã/pline de neprevãzut.
b. Suntem ferm/fermi convinºi cã vom ºti citi o poezie.
c. Se ocupã cu grijã de copiii nou-nãscuþi/noi-nãscuþi.
Poþi rezolva singur Reþine!

1. Imagineazã o declaraþie de dragoste în care sã foloseºti epitete,
pesonificãri ºi comparaþii. Într-un text poetic, modul
2. Scrie un text de 10-15 rânduri în care notezi impresia ta despre de expunere folosit este
mesajul poeziei Lacul, folosind informaþiile din discuþiile din descrierea.
clasã.

Cântecul ºi poezia 3
Pentru început
1. Ce rol are muzica în exprimarea stãrilor tale sufleteºti?
Enumerã câteva situaþii când obiºnuieºti sã cânþi. Care
este melodia/cântecul tãu preferat? Explicã.
2. Ce emisiuni folclorice urmãreºti la televizor sau la radio?
Ce cântece populare cunoºti? Noteazã caracteristici ale
creaþiilor folclorice studiate sau pe care le-ai citit.
Citeºte textul
Doinã, doinã, cântic dulce!
Când te-aud nu m-aº mai duce.
Doinã, doinã, viers cu foc!
Când rãsuni eu stau în loc
Bate vânt de primãvarã,
Eu cânt doina pe afarã,
De mã-ngân cu florile
ªi privighetorile.
Vine iarna viscoloasã,
Eu cânt doina-nchis în casã.
De-mi mai mângâi zilele,
Zilele ºi nopþile.
Frunza-n codru cât învie,
Doina cânt de voinicie,
Cade frunza gios în vale,
Eu cânt doina cea de jale.
Doina zic, doina suspin,
Tot cu doina mã mai þin.
Doina cânt, doina ºoptesc,
Tot cu doina vieþuiesc.
(Din culegerea Poezii populare ale românilor
adunate ºi întocmite de Vasile Alecsandri) Aflã mai mult!
Discutarea textului Doina este o poezie liricã

popularã care exprimã o
1. Selecteazã cuvântul care e folosit cel mai des în text. varietate de sentimente:
2. Selecteazã cuvintele cu formã regionalã sau popularã. dragoste, dor, jale, tristeþe
3. Indicã verbul care se repetã de cele mai multe ori în aceastã etc. Versurile doinei se
doinã. rostesc diferit în funcþie de
4. Selecteazã grupurile de cuvinte care se repetã în text. Explicã sentimentele exprimate ºi
rolul acestora în exprimarea sentimentelor. pot fi însoþite de o melodie
5. Completeazã tabelul de mai jos cu informaþii selectate din text. cu ritm lent, domol. Doina
popularã a constituit sursã
Anotimpul Elemente specifice anotimpului Felul doinei Felul rostirii de inspiraþie pentru mulþi
Primãvara scriitori. O caracteristicã
Iarna importantã a creaþiilor
Vara populare este legãtura
Toamna dintre om ºi naturã.

ªtiaþi cã?
Foloseºte-þi cunoºtinþele
1. Citeºte textul pentru a-i înþelege mesajul, folosindu-te de paºii pe Lucian Blaga considerã cã
care i-ai parcurs în lectura ºi înþelegerea poeziei Lacul. doina ºi dorul exprimã
Consemneazã observaþiile tale, pe caietul tãu, într-un tabel pe complexitatea sufletului
douã coloane. românesc care trãieºte
Elementele de muzicalitate a textului într-un spaþiu ondulat de
Mãrcile prezenþei eului liric ºi sentimentele acestuia succesiunea deal-vale, pe
Panurile de organizare a textului care îl numeºte „spaþiu
Imaginile artistice ºi figurile de stil mioritic”: „doina exprimã
melancolia nici prea grea,
2. Valorificã informaþiile selectate din textul doinei pentru a nici prea uºoarã, a unui
comenta semnificaþia doinei în viaþa creatorului popular. suflet care suie ºi coboarã
[…] sau duioºia unui suflet,
care circulã sub zodiile unui
Rolul pãrþilor de vorbire destin ce-ºi are înãlþãrile ºi
cufundãrile, în ritm repetat,
1. Observã pronumele personale din versurile: „Când te-aud nu m-aº monoton ºi fãrã sfârºit”.
mai duce/../ Eu cânt doina pe afarã/../ De-mi mai mângâi zilele/.”
2. Scrie formele accentuate ale pronumelui personal care rãspund

la urmãtoarele întrebãri: Aflã mai mult!
Cu cine? A, al, ai, ale
Persoana Cine? Cui?
Pentru cine? cui? Pronumele este o parte de
I, sg. Eu Mine mie Nu are forme vorbire flexibilã care
a II-a, sg. – înlocuieºte un substantiv,
a III-a, sg. indicând persoanele care
I, pl. – participã la comunicare.
a II-a, pl. – În comunicare, pronumele
a III-a, pl. personal apare cu forme
accentuate sau neaccentuate.
3. Completeazã formele neaccentuate corespunzãtoare formelor
accentuate ale pronumelui personal.
Pe mine mã vede/pe mine m-a vãzut Mie îmi dã/mie mi-a dat
Pe tine …… vede/pe tine ……-a vãzut Þie …… dã/þie ……-a dat
Pe ea …… vede/pe ea a vãzut-…… Ei …… dã/ei ……-a dat
Pe el …… vede/pe el ……-a vãzut Lui …… dã/lui ……-a dat
Pe noi …… vede/pe noi ……-a vãzut Nouã …… dã/nouã ……-a dat/nouã … se dã
Pe voi …… vede/pe voi ……-a vãzut Vouã …… dã/vouã ……-a dat/vouã … se dã
Pe ele …… vede/pe ele ……-a vãzut Lor …… dã/lor …… -a dat/lor … se dã
Pe ei …… vede/pe ei …… -a vãzut

Transformã urmãtoarele structuri (imposibile în limba românã), folosind formele neaccentuate ale
pronumelui personal, dupã modelul de mai jos, pentru a observa modul în care apar ortogramele:
a aºteptat + pe mine = m-a aºteptat chemat + pe voi = . . . . . . . . . . . . . . . .
au poreclit + pe ele = . . . . . . . . . . . . . am considerat + pe el = . . . . . . . . . . .
a strigat + pe noi = . . . . . . . . . . . . . . aþi spus + lui = . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Scrie un text de 10-15 rânduri despre importanþa cântecului în viaþa oamenilor.

Poezia naturii 4
Pentru început
Aminteºte-þi un loc din naturã de care te leagã
sentimente plãcute/neplãcute ºi descrie-l
folosind imagini vizuale, auditive ºi figuri de
stil (epitete, comparaþii, personificãri).
Citeºte textul
Malul Siretului, de Vasile Alecsandri
Aburii uºori ai nopþii ca fantasme se ridicã

ªi, plutind deasupra luncii, printre ramuri se despicã.
Râul luciu se-ncovoiae sub copaci ca un balaur
Ce în raza dimineþii miºcã solzii lui de aur.
Eu mã duc în faptul zilei, mã aºez pe malu-i verde

ªi privesc cum apa curge ºi la cotiri ea se pierde,
Cum se schimbã-n vãlurele pe prundiºul lunecos,
Cum adoarme la bulboace, sãpând malul nisipos.
Când o salcie pletoasã lin pe baltã se coboarã,

Când o mreanã saltã-n aer dupã-o viespe sprinteoarã,
Când sãlbaticele raþe se abat din zborul lor,
Bãtând apa-ntunecatã de un nour trecãtor.
ªi gândirea mea furatã se tot duce-ncet la vale

Cu cel râu care-n veci curge, fãrã-a se opri din cale,
Lunca-n juru-mi clocoteºte; o ºopârlã de smarald
Catã þintã, lung la mine, pãrãsind nisipul cald.
Discutarea textului
1. Selecteazã o imagine artisticã sau o figurã de stil ºi descrie Reþine!
impresia/sentimentul pe care þi l-a produs.
2. Explicã de ce autorul a ales sã scrie o poezie despre naturã.
3. Indicã elementul din naturã descris în aceastã poezie. Pastelul este o poezie liricã,
în versuri, în care se descrie
un aspect din naturã sau un
Foloseºte-þi cunoºtinþele interior, care genereazã
sentimente general umane.
1. Textul poeziei este structurat în: Acest tip de poezie a fost
a. catrene; b. terþine; c. distihuri. impus de Vasile Alecsandri.
2. Autorul îºi exprimã sentimentele prin vocea:
a. naratorului; b. eului liric; c. unui personaj.
3. Mãrcile prezenþei eului liric existã în versul:
a. Când o salcie pletoasã lin pe baltã se coboarã;
b. Cum adoarme la bulboace, sãpând malul nisipos;
c. Eu mã duc în faptul zilei, mã aºez pe malu-i verde.

4. Adjectivul din versul: „Aburii uºori ai nopþii ca fantasme se ridicã” are rol de:
a. epitet; b. comparaþie; c. personificare.
5. În versul: „Râul luciu se-ncovoiae sub copaci ca un balaur” existã:
a. doar un epitet; b. doar o comparaþie; c. un epitet ºi o comparaþie.
6. Transcrie un vers care cuprinde o imagine auditivã.
7. Precizeazã mãsura, ritmul ºi rima poeziei.
8. Selecteazã elementele care constituie câmpul lexical al naturii.
9. Care sunt sentimentele de care este cuprins eul liric în contemplarea naturii?

1. Citiþi urmãtorul text:
Dezvoltarea industrialã promovatã înainte de Convenþia de la Rio de Janeiro (adoptatã în

1990, pe de o parte, ºi slaba preocupare pentru anul 1992) are ca scop protecþia biodiversitãþii, fo-
protecþia mediului, pe de altã parte, au dus la losirea durabilã a resurselor de mediu, împãrþirea
creºterea suprafeþelor din fondul forestier, afec- judicioasã a avantajelor care decurg din folosirea
tate de diferite procese de poluare. Zona Copºa resurselor genetice, precum ºi asigurarea resurse-
Micã este recunoscutã pentru poluarea intensã ºi lor financiare necesare în acest scop. Pe baza
gradul avansat de deteriorare a calitãþii mediu- convenþiei, pãrþile participante trebuie sã elabore-
lui. Suprafaþa afectatã se întinde de-a lungul vãii ze strategii ºi programe naþionale pentru pãstrarea
Târnava Mare, mai ales între localitãþile Dum- biodiversitãþii ºi folosirea durabilã a acesteia, iar
brãveni (la est) ºi Blaj (la vest), însumând prevederile acestor strategii sã fie parte integrantã
180 750 ha, din care 31 285 ha fond forestier ºi din planurile ºi politicile economice. Primul pas
149 465 ha teren agricol. Din aceasta, o parte este în eleborarea acestor strategii este identificarea
grav poluatã, unde cel puþin unul sau doi componentelor biodiversitãþii care trebuie prote-
poluanþi principali depãºesc limitele maxime jate. (Fragment din articolul Efectele poluãrii de
admise. Este vorba de 3 245 ha de fond forestier la Copºa Micã asupra pãdurilor, publicat în
ºi 18 630 ha de teren agricol. Buletin informativ de mediu nr. 4/2002.)
2. Realizaþi o masã rotundã cu tema S.O.S. natura! Folosiþi informaþii din articolul citat, completaþi
cu alte informaþii despre poluare din mediul în care locuiþi. Identificaþi pericolele continuãrii
poluãrii, dar ºi posibile soluþii de înlãturare ºi ameliorare a efectelor cauzate de poluare.
3. Redactaþi o scrisoare ministrului mediului/primarului/prefectului pentru a-l informa despre

sursele de poluare din zona voastrã, solicitând intervenþie pentru stoparea efectelor negative.
4. Realizaþi o reclamã prin care sã atrageþi atenþia opiniei publice asupra pericolelor poluãrii naturii.

Descrie un râu aºa cum ar trebui sã-l prezinþi la o orã de geografie ºi la o orã de literaturã. Observã
diferenþele dintre cele douã tipuri de descriere, citind informaþiile din urmãtorul tabel:
Descriere obiectivã/ºtiinþificã Descriere subiectivã/literarã

– folosirea unor termeni specifici domeniului – folosirea unor cuvinte cu sens figurat, a
descris; imaginilor ºi a figurilor de stil;
– prezentarea unor informaþii precise; – prezentarea unor sentimente, stãri;
– verbele sunt folosite la timpul prezent. – verbele pot fi folosite la orice timp.

Autoevaluare IV
..................................................................................
2. Noteazã patru aspecte prin care muzica se aseamãnã cu poezia.

........................................ ........................................
........................................ ........................................
Citeºte urmãtoarele versuri:
Afarã-i toamnã, frunzã-mprãºtiatã,

Iar vântul zvârle-n geamuri grele picuri;
ªi tu citeºti scrisori din roase plicuri
ªi într-un ceas gândeºti la viaþa toatã.
Pierzându-þi timpul tãu cu dulci nimicuri,

N-ai vrea ca nime-n uºa ta sã batã;
Dar ºi mai bine-i, când afarã-i zloatã,
Sã stai visând la foc, de somn sã picuri.
(Mihai Eminescu, Afarã-i toamnã)
Scrie rãspunsuri pentru fiecare cerinþã.

3. Transcrie din text un cuvânt care indicã timpul ºi unul care indicã locul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
..................................................................................
4. Transcrie douã elemente care aparþin cadrului exterior. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

..................................................................................
5. Subliniazã epitetul din versul „Pierzându-þi timpul tãu cu dulci nimicuri.“
6. Scrie un enunþ în care verbul „sã picuri“ sã aibã alt sens decât cel din text. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
..................................................................................
7. Precizeazã tipul strofei în care sunt organizate versurile. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
8. Transcrie un vers în care se face referire la starea provocatã de atmosfera de toamnã: . . . . . . . . . . . .

..................................................................................
9. Descrie, în zece rânduri sentimentele ºi starea sufleteascã de care eºti cuprins la venirea toamnei.
..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................

Lumi fantastice V
Îþi aminteºti, cu siguranþã, de basmele
copilãriei, de vârsta când credeai în
lumea ce stã sub semnul lui a fost
odatã ca niciodatã… Ne despãrþim
de lumea basmului atunci când
înþelegem cã acesta este o proiecþie
imaginarã a credinþei omului în bine,
adevãr ºi frumos, ca o alternativã la
imperfecþiunea lumii reale.
În lumea noastrã realã, au loc adesea
evenimente ce nu pot fi explicate
prin logica acestei lumi familiare.
Apare astfel o intruziune a misterului
în cadrul lumii reale. De aceea
vorbim despre fantastic ca despre
ceva ce ne trimite în zona irealului, a
inexplicabilului, a misterului – care
fac sã disparã limitele de timp ºi spaþiu.

rãspunsuri.
1. Scrie patru aspecte din lumea realã care nu au o explicaþie
logicã, realã.
........................ ........................
........................ ........................
2. Completeazã câte trei trãsãturi prin care se definesc:
realul fantasticul
........................ ........................
........................ ........................
........................ ........................

– legendã;
– basm;
– sacru ºi profan.
Scrie trei lucruri care þi se par neclare dupã ce ai citit

introducerea la unitatea Lumi fantastice.
....................................................
....................................................
....................................................
Nu uita sã te întorci la aceste întrebãri, dupã terminarea

acestei unitãþi, ºi sã completezi rãspunsul gãsit.
....................................................
....................................................
....................................................

LUMI FANTASTICE
Între realitate ºi fantezie 1

Pentru început
1. Alcãtuiþi câmpul lexical al florilor.
2. Alegeþi o floare ºi notaþi caracteristicile specifice.
3. Redactaþi o descriere ºtiinþificã a florii alese.
4. Compuneþi o poezie despre floarea descrisã, urmând
structura.
5. Citiþi textele realizate de fiecare grupã ºi evaluaþi
calitatea fiecãrui text cu: ☺ K L.
I. Citeºte textul
Legenda daliei de Gheorghe Tomozei
A fost demult… ºi Daliei, crãiþa,

i s-a pierdut, de bunã seamã, viþa.
Doar basmul ne-aminteºte câteodatã
cã fata a rãmas nemãritatã.
Se vede c-a fost tare mofturoasã,
ºi-a fost bogatã foarte ºi frumoasã…
Era înaltã ºi-avea trup subþire
ºi-ºi alesese, în sfârºit, un mire
cu care-a hotãrât sã facã nuntã.
Mai pune-o funtã ºi mai pune-o funtã,
e prea sãracã rochia purpurie,
spre alta ochiul parcã mã îmbie,
cã e cu flori mai proaspete ºi-i nouã
(ce-ar fi de le-aº purta pe amândouã?).
Mai pune-o funtã ºi mai pune una…
Când a sfârºit, murea în zare luna.
S-au risipit în patru zãri nuntaºii
ºi mirele-a plecat, s-au dus ºi naºii…
Doar Dalia bolborosea-nainte,
nemulþumitã încã de veºminte.
Când s-a lãsat pustiu peste palate
era-mbrãcatã, abia pe jumãtate…
Acuma, ca în vremea zânei Dochii,
e-nveºmântatã-n patruzeci de rochii,
trufaºã trândãveºte în grãdinã,
dar mirele întârzie sã vinã…
Discutarea textului
1. De ce este textul intitulat Dalia?
2. Ce legãturã existã între o mireasã ºi aspectul unei dalii?
3. Se pot explica ºtiinþific toate trãsãturile acestei flori?
4. De ce crezi cã oamenii au atribuit explicaþii fantastice unor elemente din lumea realã?

Reþine!
Situarea acþiunii în timp ºi spaþiu
1. Ce sugereazã faptul cã întâmplãrile au avut loc demult? Se poate Legenda este o specie a
plasa, cu precizie, în timp momentul acþiunii? genului epic, în versuri sau
2. De ce se face referire la basm? în prozã, în care se dã o
3. Existã referire la locul evenimentelor? explicaþie imaginarã unui
4. Ce explicã referirea la timpul prezent prin adverbul acuma? fapt real. Legenda este
5. Ce sugereazã cei doi indici temporali subliniaþi în versul specificã literaturii
„Acuma, ca în vremea zânei Dochii”? populare, dar existã ºi
legende scrise de scriitori
din literatura cultã, precum
Etapele acþiunii Vasile Alecsandri, Dimitrie
Bolintineanu, Dumitru
1. Formuleazã ideile principale. Almaº, Alexandru Mitru,
2. Completeazã cele cinci etape ale acþiunii, respectând Gheorghe Tomozei etc.
succesiunea evenimentelor prezentate în text.
Desfãºurarea Punctul
Expozþiunea Intriga deznodãmântul
acþiunii culminant
Aflã mai mult!
3. Rezumã conþinutul legendei.
Cuvântul „legendã“ provine
din limba latinã, legenda,
Personajele însemnând „ceea ce trebuie
citit, poveste sfântã, citire
1. Selecteazã substantive ºi adjective care contureazã portretul fizic din cãrþi“. Elementele
al fetei. fantastice ºi miraculoase o
2. Numeºte douã trãsãturi care definesc portretul moral al fetei. apropie de basm ºi mit, dar
3. Indicã ce asemãnare existã între veºmintele fetei ºi petalele florii. se deosebeºte prin
4. Explicã de ce dalia poate fi asemãnatã cu o fatã care îºi aºteaptã destinaþia ei explicativã.
mirele. Legendele cuprind
explicaþii genetice ºi
cauzale ale unor fenomene,
Poþi rezova în grup întâmplãri, caracteristici ale
plantelor, ale animalelor, ale
Aþi auzit expresiile „legendã vie“/„legendã personalã“ referitoare omului etc.
la personalitãþi contemporane, precum Madonna, Hagi, Coelho
etc. Alegeþi o personalitate preferatã ºi explicaþi de ce poate fi
consideratã o legendã vie, ilustrând cu informaþii biografice.

1. Citeºte patru legende populare sau culte ºi scrie rezumatul lor.
2. Discutã cu rude, prieteni mai în vârstã ºi aflã dacã în zona în care locuieºti existã legende ale unor
locuri. Dacã existã, consemneazã legenda auzitã ºi prezint-o ºi colegilor tãi.

LUMI FANTASTICE
De la realitate la fantastic 2
Pentru început
1. Identificaþi ºi notaþi elemente prin care se diferenþiazã realul de
fantastic. Daþi o definiþie a realului ºi a fantasticului.
2. Notaþi aspecte din lumea realã care ilustreazã binele ºi rãul.
3. Amintiþi-vã titluri de basme în care apare lupta dintre bine ºi
rãu. Notaþi, în tabelul de mai jos, date referitoare la basm,
bazându-vã pe lecturile voastre.
Grupa I Grupa a II-a Grupa a III-a
Grupa a IV-a
Titlul Formule Personaje Probe la
deznodã-
basmului de început pozitive ºi care sunt
mântul
ºi de final negative supuºi eroii
Citeºte textul
Prâslea cel voinic ºi merele de aur
A fost odatã ca niciodatã. Era odatã un împãrat puternic ºi mare ºi Aflã mai mult!
avea pe lângã palaturile sale o grãdinã frumoasã, bogatã de flori ºi
meºteºugitã, nevoie mare! Aºa grãdinã nu se mai vãzuse pânã
atunci pe-acolo. În fundul grãdinii avea ºi un mãr care fãcea mere Basmul este o specie a
de aur ºi de când îl avea, el nu putuse sã mãnânce din pom mere genului epic în care
coapte, cãci, dupã ce le vedea înflorind, crescând, pârguindu-se întâmplãrile reale se
venea oarecine noaptea ºi le fura tocmai când era sã se coacã. Toþi împletesc cu cele fantastice.
paznicii din toatã împãrãþia ºi cei mai aleºi ostaºi pe care îi Acþiunea se desfãºoarã pe
pusese împãratul ca sã pândeascã n-au putut sã prinzã pe hoþi. În douã tãrâmuri, iar
cele din urmã veni fiul cel mai mare al împãratului ºi zise: personajele au puteri
– Tatã, am crescut în palaturile tale, m-am plimbat prin astã supranaturale ºi reprezintã
grãdinã de atâtea ori ºi am vãzut roade foarte frumoase în pomul binele ºi rãul. Finalul
din fundul grãdinii, dar n-am putut gusta niciodatã din ele; acum basmului aduce întotdeauna
cã a dat în copt, dã-mi voie ca nopþile astea sã pãzesc însumi ºi triumful binelui asupra
mã prinz cã voi pune mâna pe acel tâlhar care ne jefuieºte. rãului. Existã basme
– Dragul meu, zise tatã-sãu, atâþia oameni voinici au pãzit ºi populare ºi basme culte.
n-au fãcut nici o ispravã; doresc prea mult sã vãz la masa mea Cele populare au fost
mãcar un mãr din acest pom care m-a þinut atâta sumã de bani; ºi transmise oral de-a lungul
de aceea, iatã mã înduplec ºi te las ca sã pândeºti, mãcar cã secolelor. Începând cu
nu-mi vine a crede cã o sã izbuteºti. secolul al XVIII-lea, basmele
Atunci fiul împãratului se puse la pândã o sãptãmânã întreagã: populare au fost transcrise
noaptea pândea ºi ziua se odihnea; iarã când fu într-o dimineaþã, ºi publicate de cãtre
se întoarse trist la tatã-sãu ºi-i spuse cum priveghease pânã la culegãtorii de folclor, Petre
miezul nopþii, cum mai pe urmã îl apucase o pirotealã de nu se Ispirescu fiind unul dintre
mai putea þine pe picioare, cum mai târziu somnul îl copleºise ºi cei mai cunoscuþi. Basmele
cãzu ca un mort, fãrã sã se poatã deºtepta decât tocmai când culte sunt scrise de cãtre
soarele se ridicase de douã suliþe ºi atuncui vãzu cã merele lipsesc. scriitori cunoscuþi (Ion
Nepovestitã fu mâhnirea tatãlui sãu când auzi spuindu-i-se Creangã, Mihai Eminescu,
astã întâmplare. De silã, de milã, fu nevoit a mai aºtepta încã un Ioan Slavici etc.) care
an ca sã facã ºi voia fiului sãu cel mijlociu, care cerea cu pornesc de la modelul
stãruinþã de la tatã-sãu ca sã-l lase ºi pe dânsul sã pândeascã ºi basmului popular, dar îl
se lega cã el va prinde hoþii care îi fãceau atâta întristare. inoveazã, punându-ºi
Timpul veni, merele începurã a se pârgui. Atunci fiul sãu cel amprenta stilului ºi a
mijlociu pãzi ºi el; darã pãþi ca ºi frate-sãu cel mare. viziunii despre lume.

ªtiaþi cã?
Discutarea textului
Lucraþi în perechi. Basmul este expresia forþei
Completeazã tabelul, folosind informaþii din textul de mai înainte. imaginaþiei omeneºti.
Cine? Când? Unde? Ce? Basmul are o vârstã
preistoricã ºi rãspândire
mondialã. Cuvântul basm
1. Precizeazã ce etapã a acþiunii constituie fragmentul de mai sus. provine din limba slavã
2. Explicã motivul pentru care fiii împãratului nu izbutesc în ceea veche „basni“, însemnând
ce ºi-au propus. „nãscocire, scornire“.
3. De ce crezi cã fiul cel mai mic va reuºi? Citeºte fragmentul
urmãtor ºi gãseºte rãspunsul.
Fiul sãu cel mai mic, Prâslea, veni cu rugãciune þepuºele în pãmânt ºi se puse între ele, aºa cum
cãtre tãtâne-sãu ºi-i zise: sã-i vinã unul dinainte ºi altul la spate, ca, dacã îi
– Tatã, atâþia ani l-ai þinut, ai suferit atâtea ne- va veni somn ºi ar moþãi, sã se loveascã cu barba
cazuri dupã urma acestui pom, mai lasã-l, rogu- în cel de dinaintea lui ºi, dacã ar da cu capul pe
te, ºi anul acesta sã-mi încerc ºi eu norocul. spate, sã se loveascã cu ceafa în cel de dinapoi.
– Fugi de-aici, nesocotitule, zise împãratul, Astfel pândi, pânã când, într-una din nopþi,
fraþii tãi cei mai mari, atâþia ºi atâþia oameni voi- cam dupã miezul nopþii, simþi cã-l atinge boarea
nici ºi deprinºi cu nevoile n-au putut face nimic zorilor care îl îmbãta cu mirosul sãu cel plãcut ºi o
ºi tocmai un mucos ca tine o sã izbuteascã? Aici pirotealã moleºitoare se legã de ochii lui, darã
trebuie sã fie ceva vrãji. loviturile ce suferi, vrând sã moþãiascã, îl deºtepta-
– Eu nu mã încumet a prinde pe hoþi, ci zic rã ºi rãmase veghind pânã când, pe la revãrsat de
cã o încercare de voi face ºi eu, nu poate sã-þi zori, un uºor fâºâit se auzi prin grãdinã. Atunci cu
aducã rãu. ochii þintã la pom, luã arcul ºi sta gata. Fâºâitul se
Împãratul se înduplecã ºi mai lãsã pomul ne- auzi mai tare ºi un oarecine se apropie de pom ºi
tãiat încã un an. Sosi primãvara, pomul înflori apucã ramurile lui. Atunci el dete o sãgeatã, dete
mai frumos ºi legã mai mult decât altãdatã. douã ºi când dete cu a treia, un geamãt ieºi de lângã
Când veni seara, se duse, îºi luã cãrþi de citit, pom ºi apoi o tãcere de moarte se fãcu; iarã el, cum
douã þepuºe, arcul ºi tolba cu sãgeþile. Îºi alese un se luminã puþin, culese câteva mere din pom, le
loc de pândã într-un colþ, pe lângã pom, bãtu puse pe o tipsie de aur ºi le duse la tatãl sãu.
Foloseºte-þi cunoºtinþele
1. Selecteazã din acest fragment scurte citate care descriu comportamentul lui Prâslea pentru a
ilustra urmãtoarele trãsãturi:
capacitate de convingere modestie prudenþã inteligenþã dragoste
2. Descrie, aºa cum îþi imaginezi tu, tãrâmul celãlalt, pornind de la citatul: „toate lucrurile schimbate;
pãmântul, florile, copacii, lighioni altfel fãptuite erau p-acolo”.
3. Imaginaþi-vã care ar putea fi aventurile lui Prâslea pentru prinderea hoþilor.
Scrie un plan simplu de idei. Între timp, colegul tãu / colega ta de bancã va citi dintr-o carte ceea
ce scrie în textul basmului ºi îþi va povesti întâmplãrile. Comparaþi ºi discutaþi asemãnãrile ºi
deosebirile.
4. Notaþi personajele care vin în ajutorul lui Prâslea.
5. Explicaþi de ce eroul mai este supus ºi la alte încercãri dupã ce iese de pe tãrâmul celãlalt .

Ai auzit afirmaþia „telenovelele sunt niºte basme moderne“? Discutã cu prietenii dacã telenovelele
pot fi comparate cu basmele. Exprimã în scris punctul tãu de vedere referitor la aceastã afirmaþie.

LUMI FANTASTICE
Între realitate ºi vis 3

Pentru început
1. Povesteºte-i colegului tãu/colegei tale un vis ciudat pe care l-ai avut ºi pe care nu-l poþi înþelege.
Discutaþi despre superstiþii populare în interpretarea viselor.
2. Citeºte textele ºi foloseºte informaþiile pentru a scrie un enunþ despre importanþa visului în viaþa
oamenilor.
a. Vis, vise, s.n. 1. Faptul de a visa; înlãnþuire de imagini, de fenomene psihice ºi de idei care
apar în timpul somnului. Carte de vise = carte care cuprinde semnificaþia profeticã a
visurilor. 2. Reverie, meditaþie, visare. 3. Fig. Iluzie deºartã; gând, idee, aspiraþie irealizabilã.
(DEX) Pentru sensurile 2, 3, forma de plural este „visuri”.
b. Dupã cele mai recente cercetãri, un bãrbat de ºaizeci de ani ar visa, dormind, minimum cinci
ani. Dacã somnul ocupã o treime din viaþã, aproximativ 25% din somn reprezintã partea
strãbãtutã de vise; visul ocupã deci a douãsprezecea parte din existenþã la majoritatea
oamenilor. Ce sã mai spunem despre visul treziei ºi de reveria diurnã care se adaugã acestei
pãrþi aºa de impresionante! (Jean Chevalier & Alain Gheerbrant, Dicþionar de simboluri).
Citeºte textul
În timpul lecturii textului noteazã pe margine urmãtoarele semne care sã exprime poziþia ta faþã de
ceea ce citeºti referitor la vis:
ü – + ?
Confirmã ceea ce Contrazice sau diferã Informaþia Informaþia
ºtiai deja de ceea ce ºtiai este nouã este confuzã
Lupta cu îngerul de Vasile Voiculescu

– Luptã – rãspunse celãlalt, ca ºi cum ar fi zis
Uriaºa cumpãnã a lumii, urnitã de ritmul cos- bunã-seara.
mic, miºca talgerele-i potrivnice, ziua ºi noaptea Nu dorea nici oi, nici bogãþie, ci altceva, mai
pentru asfinþire. Talgerul luminii, îngreuiat de de preþ: puterea. Spre a fi stãpân se cere sã fii tare.
aur, se plecase de tot ºi spânzura jos în rasul Care din ei doi e mai vrednic? ªi vedenia nu
pãmântului, dincolo de apus; buza lui fulgera, propunea enigme, pretindea încercarea puterilor.
înainte de scufundare, cãtre talgerul nopþii, care Prin labirintul crengilor despletite pentru somn,
se ridica gol în slavã ºi astupa, cu fundu-i negru, vântul trecea degetele-i încãrcate de plânsete moi.
cerul. Sãgeata cumpãnitoare încremenise, cu Caprele se sculaserã ºi priveau în târlã. Înfãþiºarea
luceafãrul în ascuþiº. cu chip de zburãtor îl înfrunta din poarta þarcului.
Când, o prevestire trecu ºi scuturã din florile Iacob îi desluºea asupra capului un moþ, adus ca
tãlãncilor o rouã de clinchete. Pãstorul tresãri gluga ciocârliei… ªi glasul îi cântase a viers. Cine,
sub cerul unde se ruga. S-a sculat leul pustiei ºi oare, se ascundea în veºmânt pãsãresc? Iacob
vine sã-i dijmuiascã turmele? simþi o râvnã tinereascã sã se mãsoare cu taina…
O formã nedesluºitã înainta, fãrã paºi, spre Necunoscutul îi cãzuse drag deodatã, aºa cum îþi
staul. Sãrise din talgerul luminii, care acum se cade un prinþ hoinar, colindãtor dupã ciudãþenii,
cufundase în puþul de dincolo de pãmânt. Iacob cãruia nu i te poþi împotrivi sã nu-i faci gustul.
se repezi cu ghioaga sã-ºi apere averile. Statura El primi lupta fãrã vrãºmãºie, prinzându-se
mãreaþã îl aºtepta în strungã, aþintindu-i calea. Nu ca într-o horã cu îngerul, ochii iezilor – bucuroºi
era leu, nici fur. Pãrea o arãtare de pe alt tãrâm. de salturile stãpânului în lupta cu cerescul
– Ce vrei? – rãcni ciobanul, clãtinat între partener. ªi astfel Iacob s-a luptat cu îngerul, nu
spaimã ºi uimire. împotriva lui…

Fiecare din noi, mãcar o datã în vreme, tre- Oricum, îndemnul îngerului adevãrat e tot-
buie sã ne mãsurãm cu trimisul Domnului, la un deauna lupta. Numai satana e ispita, vrajã de
popas, sub sicomor, lângã o fântânã de rãscruci. câºtig uºor asupra a tot ce cuprinzi cu ochii.
Te iei cu el la luptã, aºa cum te lupþi, copil, cu Minunea cea mare a fost cã atingerea cu îngerul
un frate mai mare, dornic sã te înveþe lupta. E un îl întãrea pe om. El devenea mai puternic, pe
exerciþiu pe care trebuie sã-l deprinzi, mãsu- mãsurã ce se îndelunga îmbrãþiºarea. Virtutea lui
rându-te cu cineva mai puternic. E o voinicie la creºtea, cu cât dura misterioasa iniþiere. […]
care trebuie sã te ridici sub povaþa unui superior, A durat lupta o noapte, un veac? Cine ºtie…
unui dascãl cunoscãtor al tuturor adevãrurilor Solul a zburat. Dar lecþia rãmase indelebilã. În
atletismului spiritual.[…] zori, nostalgic, cãuta urmele vânzolelei. Dar nici
Nici arc, nici palã. Luptau luptã dreaptã, în- un semn nu sta mãrturie: pãmântul nu era gãurit
cinºi cu braþele. ªi mâinile omului se încleºtau, de câlcâie. Iarba, treazã, îºi mijea lumina-i verde
pafta cu zimþii degetelor petrecuþi unii într-alþii nestrivitã din pãmânt. A fost o nãlucire? ªi
în ºalele îngerului. Iar aripele acestuia, ridicate totuºi n-avea nici o ºovãialã… Nimic nu pãtrun-
din sfârc, se încondeiau pe umerii discipolului, de mai de-a dreptul în suflet ca un miros
aºa încât el, cãtând drept în ochii miraculoºi ca- respirat… ªi el simþea mireasma îngerului stã-
re-l stârneau la vitejie, nu le vedea strejuindu-l, ruindu-i adânc, acolo unde amintirea se þese cu
ca sã nu se înspãimânte. E îngãduit fiului de om uitarea, împletind sufletul. Îngerul a fost? Dar s-
sã biruie, în virtute ºi har, un înger, alcãtuit din a hãrþuit cu el afarã, în luncã? Sau în lãuntru, în
ºapte stihii mai mult? gând? Fusese o luptã sau o meditaþie? Zãvozii lui
o ºtiau mai bine, cãci nu dãduserã nici un lãtrat.
Discutarea textului
1. Comenteazã aspectul care te-a impresionat cel mai mult în jurnalul dublu de lecturã.
2. Explicã ce este neobiºnuit în alãturarea celor douã substantive din titlul textului.
3. Identificã în text secvenþe care descriu imaginea îngerului.
4. Exprimã-þi pãrerea asupra finalului textului.
5. Explicã semnificaþia frecvenþei enunþurilor interogative din ultimul paragraf al textului?
6. Rezumã textul în 10-15 rânduri.
7. Selecteazã din text cuvinte/sintagme care descriu atmosfera de mister.
8. Lucraþi în patru grupe. Fiecare grupã îºi alege unul dintre cele patru semne care au ghidat lectura.
Câte un membru din fiecare grupã discutã cu membrii celorlate grupe, pe rând, ºi adunã ideile
acestora notate sub semnul respectiv. Întors în propria grupã, prezintã ideile adunate. Realizaþi în
interiorului grupei câte un poster care sã ilustreze cât mai expresiv conþinutul mesajului. Puteþi
folosi ºi desene. Prezentaþi posterele în faþa colegilor. Evaluaþi prezentãrile colegilor (monologul
oral) cu grila de evaluare a comunicãrii orale.

1. Scrieþi argumente pro ºi contra afirmaþiei: „Visele nu au nici o legãturã cu realitatea“.
2. Aliniaþi-vã ºi ocupaþi o poziþie în funcþie de propria pãrere referitoare la aceastã afirmaþie.

Argumentaþi-vã poziþia, ascultaþi pãrerile colegilor ºi decideþi, în final, dacã vã menþineþi
poziþia iniþialã.

Scrie un text despre visul tãu de viitor ºi explicã cum crezi cã poate fi împlinit.

LUMI FANTASTICE
Cine sunt eu?

Cine suntem noi? 4
Pentru început
1. Adu-þi aminte de „copacul sintactic“ ºi de pãrþile de propoziþie.
Cuvintele pe care le foloseºti se combinã în propoziþii pentru a
comunica un mesaj. Claritatea mesajului este datã de modul în
care oamenii atribuie funcþii sintactice cuvintelor. Subiectul ºi
predicatul sunt pãrþile de propoziþie principale în jurul cãrora se
organizeazã pãrþile secundare de propoziþie.
2. Exerseazã construirea de predicate, considerând cã subiectul eºti

tu însuþi. Comparã-te cu un copac ale cãrui rãdãcini sunt în
trecut, trunchiul semnificã prezentul, iar coroana, viitorul.
Cine am fost/sunt/voi fi? Ce am fãcut/fac/voi face?
Predicat nominal Predicat verbal
Am fost …………………………..
Sunt ………………………………
Voi deveni ………………………
3. Exerseazã complementele circumstanþiale completând tabelul de

mai jos:
Unde am Când am Cum am
trãit/trãiesc/voi trãi? trãit/trãiesc/voi trãi? trãit/trãiesc/voi trãi? Reþine!
Complement Complement Complement
circumstanþial de circumstanþial de circumstanþial de
loc timp mod Complementul determinã
un verb, un adverb, un
adjectiv, o interjecþie.
4. Rãspunde la urmãtoarele întrebãri pentru a obþine complemente
necircumstanþiale.
Pe cine am iubit/iubesc/voi Cui m-am adresat/mã adresez/
iubi? Ce am citit citesc/voi mã voi adresa? Cu cine am
citi? discutat/discut/voi discuta?
Complement direct Complement indirect
Reþine!
5. Scrie cât mai multe rãspunsuri la întrebãrile din tabel pentru a
obþine atribute.
Ale cui sunt ideile/faptele la Atributul determinã
Ce fel de fapte am întotdeauna un substantiv
care m-am raportat/mã
fãcut/fac/voi face? sau un înlocuitor al acestuia
raportez/mã voi raporta?
Atribut Atribut (pronume, numeral).
Citeºte textul
Sacrul ºi profanul în lumea modernã (fragment) de Mircea Eliade
Aºa cum am afirmat de atîtea ori, omul religios îºi recunoscut. […] Homo religiosus crede cã originea
asumã un mod de existenþã specific în lume ºi, în vieþii este sacrã ºi cã existenþa umanã îºi
pofida numãrului apreciabil de forme istorico- actualizeazã toate potenþele în mãsura în care este
religioase, acest mod specific poate fi întotdeauna religioasã, adicã în mãsura în care participã la

realitate. Mai întîi de toate, omul areligios respin- Petrecerile care însoþesc Anul Nou sau mutarea
ge transcendenþa, acceptã relativitatea „realitãþii” într-o casã nouã prezintã, sub formã laicizatã,
ºi chiar se îndoieºte uneori de sensul existenþei. structura unui ritual de înnoire. Acelaºi
Marile culturi ale trecutului au cunoscut ºi ele fenomen se poate constata cu prilejul serbãrilor
oameni areligioºi, care au existat poate ºi la ºi petrecerilor care însoþesc cãsãtoria sau
nivelurile arhaice de culturã, deºi nu sînt încã naºterea unui copil, obþinerea unui loc nou de
atestaþi de nici un document. Abia societãþile muncã, o promovare socialã etc.
occidentale moderne favorizeazã manifestarea Cinematograful, adevãratã „fabricã de vise”,
plenarã a omului areligios. Omul modern areligios preia ºi foloseºte nenumãrate motive mitice: lup-
îºi asumã o nouã stare existenþialã, recunoscînduse ta dintre Erou ºi Monstru, înfruntãrile ºi încercã-
doar ca subiect ºi agent al Istoriei ºi refuzînd orice rile iniþiatice, figurile ºi imaginile exemplare
chemare la transcendenþã. […] Sacrul este prin („Fata”, „Eroul”, peisajul paradisiac, „Infernul”
excelenþã o piedicã în calea libertãþii sale. […] etc.). Pînã ºi lectura are o funcþie mitologicã, nu
Aºa cum am mai arãtat, omul areligios în sta- numai pentru cã înlocuieºte rostirea miturilor în
re purã este un fenomen mai degrabã rar, chiar ºi societãþile arhaice ºi literatura oralã, care se mai
în cea mai desacralizatã dintre societãþile moder- pãstreazã în comunitãþile rurale din Europa, ci
ne. Majoritatea celor „fãrã religie„ au încã un mai ales pentru cã lectura îi permite omului mo-
comportament religios, chiar dacã nu-ºi dau dern o „ieºire din Timp”, asemãnãtoare cu cea
seama. Nu este vorba doar de mulþimea „super- înlesnitã de mituri. Fie cã-ºi „omoarã” timpul cu
stiþiilor” sau a „tabuurilor” omului modern, care un roman poliþist ori pãtrunde în universul
au toate o structurã ºi o origine magico-religioa- temporal strãin pe care-l reprezintã orice roman,
sã. Omul modern, care se simte ºi se pretinde omul modern este proiectat, prin lecturã, în
areligios, dispune încã de o întreagã mitologie afara duratei sale personale ºi integrat altor
ascunsã ºi de numeroase ritualisme degradate. ritmuri, trãind într-o altã „istorie”.[…]
Discutarea textului
1. Precizeazã cele douã ipostaze ale omului la care face referire autorul.
2. Scrie, pe caietul tãu, conform tabelului de mai jos, citate din text care sã ilustreze tãsãturile celor
douã tipuri umane:
Omul religios Omul areligios
3. Explicã în ce constã „mitologia ascunsã” a omului modern.

4. Enumerã miturile omului modern.
5. Precizeazã rolul lecturii pentru omul modern.
6. Numeºte lucrurile sacre pentru tine.
7. Lucraþi în douã grupe. Prima grupã noteazã caracteristicile realului/profanului. A doua grupã
noteazã caracteristicile fantasticului si sacrului. Pentru a observa care este legãtura dintre realitate
ºi fantastic desenaþi douã cercuri care se întrepãtrund. Scrieþi în cele douã cercuri trãsãturile
profanului ºi ale sacrului iar, în partea comunã a celor douã cercuri, identificaþi elementele
comune pentru sacre ºi profan.

– Douã dintre grupe aleg afirmaþia „Omul secolului XXI“ este religios ºi vor gãsi argumente
pentru a o ilustra.
– Celelalte douã grupe aleg afirmaþia „Omul secolului XXI“ este areligios ºi vor gãsi argumente
pentru a o ilustra.

Reciteºte prima ta compunere în care ai dat rãspunsul la întrebarea „cine sunt eu“? Completeazã
acum cu ideile pe care le-ai reþinut pe parcursul acestui an ºcolar ºi rescrie textul din perspectiva
celui care a aflat ºi ºtie mai multe despre sine, despre alþii ºi despre lume.

LUMI FANTASTICE
Autoevaluare V
1. Tema acestei unitãþi mi s-a pãrut interesantã:
– Da. De ce? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– Nu. De ce? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2. Noteazã douã idei noi pe care le-ai aflat în aceastã unitate.

..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
3. Scrie douã aspecte care þi-au rãmas neclare.

..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
4. Citeºte fiecare dintre urmãtoarele afirmaþii ºi încercuieºte litera A,

dacã o consideri adevãratã sau litera G, dacã o consideri greºitã.
A G Fantasticul nu se confundã cu imaginaþia.
A G Literatura fantasticã cuprinde basme, legende, mituri.
A G Personajele dintr-un basm se grupeazã în negative ºi pozitive.
A G Eroul basmului nu reuºeºte sã învingã rãul.
A G Deznodãmântul basmului este trist întotdeauna.
A G Legenda oferã explicaþii fantastice pentru un fapt real.

– În propoziþia „Prâslea îl rãneºte pe hoþ“, pãrþile de vorbire sunt, în ordine:
a. substantiv comun, pronume personal, verb, prepoziþie, substantiv comun;
b. substantiv propriu, pronume personal, verb, prepoziþie, substantiv comun;
c. substantiv propriu, pronume personal, verb, conjuncþie, substantiv comun;
– Pãrþile de propoziþie din enunþul „Fraþii lui Prâslea au fost invidioºi“ sunt, în ordine:
a. subiect, atribut, predicat;
b. subiect, atribut, predicat, complement;
c. subiect, atribut, predicat, atribut.
6. Povesteºte, în cinci rânduri, un vis care poate fi considerat fantastic.

..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
7. Scrie, în trei rânduri, ce înseamnã religia pentru tine.

..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
8. Motiveazã, în douã enunþuri, de ce cinematograful poate fi considerat „o fabricã de vise”.

..................................................................................
..................................................................................
9. Scrie, pe o colalã A4, rezumatul unui basm citit sau al unui film fantastic vizionat.

Index i
A
accent – 35 antonime – 37
adjectiv – 65 articol de lege – 38
adverb – 65 arhaisme – 36
afiº – 18 atribut – 78
autor – 45
B
baladã popularã – 31 biografie – 58
basm – 74
C
câmp lexical – 39, 72 condiþional-optativ – 48, 55
comparaþie – 64 conjugare – 47
complement – 78 conjunctiv – 48, 55
comunicare nonverbalã – 15, 17, 19 conjuncþie – 41
comunicare verbalã – 15 cuvânt – 34, 36
D
descriere obiectivã – 69, 72 dialog informal – 37
descriere subiectivã – 69 diftong – 35
dialog – 13, 19 discurs – 23
dialog formal – 37 doinã – 66
dramatic – 18
E
epic – 19, 45, 57 epitet – 64
etapele acþiunii – 32, 45, 46, 73
F
fabula – 29 foneticã – 35
familie de cuvinte – 38 frazã – 41
fantastic – 79

H
hiat – 35
I
idei principale – 45, 57 indicativ – 50, 51, 52
idei secundare – 45 interjecþia – 15
imperativ – 48
J
jurnal – 55 jurnal de lecturã – 57
L
legendã – 73 liric – 63
M
mit – 33 moduri nepersonale – 48
masa vocabularului – 36 moduri personale – 48
mãsurã – 63 monolog – 23
N
narator – 45 neologisme – 36
naraþiune – 29, 45, 46 numeral – 59
O
omonime – 37
P
pastel – 68 profan – 79
pãrþi de propoziþie – 39, 78 proiect – 53
pãrþi de vorbire – 39 pronume personal – 67
persoanã – 26 propoziþie afirmativã – 17
personaj literar – 27, 31 propoziþie negativã – 17
personificare – 29, 64 propoziþie simplã – 40
poezie – 59 propoziþie dezvoltatã –40
portret – 26 povestire – 20, 22
prepoziþia – 41

R
regionalisme – 36 rimã – 63
reclamã – 58 ritm – 63
rezumat – 46, 73
S
sacru – 79 strofã – 63
scrisoare – 21 subiect – 78
sinonime – 37 substantiv – 27
situaþie de comunicare – 12, 16
T
temã – 33 text nonliterar – 19, 58
text literar – 18 triftong – 35
V
verb – 47 vocabular fundamental – 36
vers – 63 vorbire directã – 15
vis – 76 vorbire indirectã – 15

Cuvânt de încheiere a
Iatã cã ai ai ajuns la finalul acestui modul. Sper cã þi-a fãcut
plãcere aceastã cãlãtorie prin lumea textelor, a gramaticii ºi a
comunicãrii. Tot ceea ce ai învãþat te ajutã sã comunici mai uºor,
sã scrii mai bine, sã înþelegi mai profund mesajul unui text citit
sau ascultat. Ai rezolvat cinci autoevaluãri ºi evaluãri care au
avut rolul sã te pregãteascã pentru pasul final: evaluarea de
modul. Participã cu încredere la evaluare, dar, mai înainte, þine
cont de câteva sfaturi de ultimã orã:
– reciteºte tot ce este scris în ghid la simbolurile: Aflã mai mult,

Reþine, ªtiaþi cã;
– uitã-te la testele de autoevaluare ºi evaluare pe care le-ai rezolvat

pânã acum ºi treci în revistã aspectele deficitare ºi reciteºte
sugestiile profesorului/profesoarei;
– acordã atenþie tipurilor de exerciþii prezente în testele de

evaluare ºi autoevaluare;
– citeºte termenii-cheie de la Index ºi verificã dacã ºtii ce

înseamnã fiecare;
– verificã portofoliul ºi reciteºte toate lucrãrile pe care le-ai adunat

pe parcursul anului;
– nu uita de ortogramele puse în chenar.
Înarmeazã-te cu încredere în propriile forþe ºi cu

speranþa în reuºitã.
Îþi urez mult succes!

Dorina Kudor

Ghid Elev An 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid Elev An 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAÞIEI ªI CERCETÃRII

Proiect Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate”

Aceastã primã ediþie (pilot) este finanþatã de Uniunea Europeanã.

Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:

Coordonator editorial: Laura Codreanu

© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Unitatea I. Arta conversaþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11

Unitatea II. Realitate ºi ficþiune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÃ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 3

Unitatea III. Feþele realitãþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43

4 LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL ELEVULUI

Unitatea V. Lumi fantastice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÃ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 5

1. De ce crezi cã ar fi util pentru tine sã înveþi ABC-ul comunicãrii?

3. Scrie ºi tu un proverb care se referã la comunicare.

6 LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL ELEVULUI

1. Ce þi-a plãcut cel mai mult în orele de limba românã?

4. Ai vreun personaj preferat dintr-un film sau dintr-o carte cititã?

5. Scrie câteva situaþii în care nu te poþi descurca fãrã sã citeºti.

1. Scrie o întrebare la care vrei sã primeºti rãspuns acum.

2. Ce ai vrea sã înveþi în mod special în acest an?

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÃ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 7

Trãim într-o lume a cuvintelor! Gândeºte-te câte cuvinte ai rostit

1. Mã simt mândru de mine pentru cã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2. Îmi place mult sã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Cine sunt eu?

2. Prezintã cartea ta de vizitã colegilor ºi profesorului.

3. Ascultã-i cu atenþie pe colegii tãi ºi observã modul în care îºi

8 LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL ELEVULUI

1. Notaþi trãsãturile comunicãrii observate în timpul prezentãrii

2. Scrieþi, în caietele voastre, literele alfabetului ºi încercaþi sã

4. Afiºaþi aceste reguli sub titlul ABC-ul comunicãrii. Puteþi selecta

Pentru portofoliul tãu

Compune un text de 8-10 rânduri cu titlul Extemporal despre

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÃ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 9

Viaþa este un dialog cu ceilalþi ºi cu noi înºine. Toatã viaþa nu

Reflecteazã asupra urmãtoarelor întrebãri ºi scrie posibile

În aceastã unitate vei învãþa despre:

Nu uita sã te întorci la aceastã paginã pentru a completa o

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÃ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 11

Într-o dupã-masã, în faþa unui magazin, Maria se întâlneºte cu Comunicarea porneºte de la

12 LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL ELEVULUI

5. Reinterpreteazã, împreunã cu alþi doi colegi, cele trei roluri,

6. Precizeazã ºi alte coduri folosite în comunicare, având în vedere

4. Transformã propoziþia afirmativã: „Elena va merge cu Paul în

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÃ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 13

1. Priveºte imaginea alãturatã ºi noteazã starea sugeratã de expresia feþei.

14 LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL ELEVULUI

3. Lucraþi în patru grupe. Dincolo de cuvinte existã ºi

Poþi rezolva în grup

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÃ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 15

16 LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL ELEVULUI

Poþi rezolva în grup

Poþi rezolva singur

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÃ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 17

Aflã mai mult!

Textul O scrisoare pierdutã

18 LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL ELEVULUI

Tipãtescu, apoi Zoe într-un chip mulþumitor pentru amândouã

Poþi rezolva singur Reþine!

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÃ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 19

Scrisoarea ªtiaþi cã?

20 LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL ELEVULUI