Moldova pitorească

În Republica Moldova sunt o mulțime de locuri

frumoase și interesante , chiar dacă este o țară mică
este foarte frumoasă. Moldova este o zonă
perfectă pentru turiștii care vin din alte țări
străine.
Pădurea Domnească
Pădurea Domnească – rezervaţia zimbrilor
Între râurile Prut şi Camenca se întinde un codru străvechi, în care mai mult de un sfert
din stejari sunt seculari. Un petic de istorie, mărturie a vechilor păduri de stejari ale
Moldovei care din păcate au fost defrişate de-a lungul vremurilor.

Din anul 1993 Pădurea Domnească a fost decretată drept rezervaţie naturală, cu scopul
păstrării celui mai reprezentativ complex natural silvic de luncă şi de mlaştini situate în
sectorul de mijloc al râului Prut, conservării şi regenerării speciilor rare de plante şi
animale, redresării ecologice şi restabilirii biodiversităţii ecosistemelor de luncă. O
importanţă majoră în rezervaţie îl au zimbrii. În baza acordului interstatal dintre
conducerea Republicii Moldova şi Republica Polonă în anul 2005 a fost primită decizia
de a reaclimatiza zimbrul în Republica Moldova. Ca urmare pe 19 august 2005 în
rezervaţie au fost aduşi 3 zimbri (un mascul şi două femele) din 2 rezervaţii ale Poloniei.

Anual rezervaţia este vizitată de circa 6-7 mii de turişti în mare parte elevi ai liceelor din
Moldova şi studenţi ai Instituţiilor de învăţământ superior, în special facultăţile de
geografie, biologie, silvicultură care în afară de asta îşi desfăşoară practica de teren pe
teritoriul rezervaţiei.

În prezent, în Pădurea Domnească trăiesc 5 zimbri, pe un spaţiu de 32 de hectare, care

poate însă găzdui până la 18 zimbri

.
Mănăstirea Hâncu
Mănăstirea Hâncu
Mănăstirea este situată în codrii pe malul râului Cogilnic. Mănăstirea Hâncu
a fost construită pe locul schitului de călugăriţe în anul 1678 de către
marele stolnic Mihail Hâncu după dorinţa uneia dintre fiicele sale, care a
intrat în călugărie cu numele Parascheva. Până în sesc. al XVII-lea, schitul
purta numele de Viadica.

Legenda spune că Hâncu, având nevoie de o armată cât mai mare pentru
a-l detrona pe domnul Gheorghe Duca a primit ajutor de la un neam de al
său serdarul Apostol Durac, şi mai apoi de la cleherul Sorocean
Constantin, căruia îi promisese mâna fiicei sale. Dar, apropiindu-se ziua
căsătoriei, ea a refuzat să se mărite cu aliatul tatălui său, fugind de la casa
părintească şi ascunzându-se într-o vizuină. Fiica lui Mihalcea Hâncu a
petrecut un timp oarecare în peşteră, fiind găsită de vânătorii ce o căutau.
Fata a refuzat să părăsească peştera. Atunci a venit la ea chiar tatăl,
stolnicul Mihalcea Hâncu, rugând-o să iasă din peşteră. Fiica a acceptat,
doar cu condiţia, că va ieşi numai după ce va auzi dangătul clopotelor unei
biserici. Astfel, Mihalcea Hâncu a dat poruncă să se construiască o
biserică, unde ulterior fiica sa şi-a petrecut viaţa.

În urma invaziei tătare în Moldova, a fost incendiată şi distrusă biserica şi

clădirile aferente, astfel schitul fiind ruinat complet. În urma acestor
nenorociri, maicile au fost nevoite să părăsească schitul.
În anul 1784 stareţul mănăstirii Egumenul Varlaam al II-lea a construit
câteva chilii pentru călugări şi o biserică din lemn.

În luna septembrie a anului 1949 Mănăstirea Hâncu a fost închisă, iar în

anul 1992, după o perioadă de 43 de ani în care a fost închisă, Mănăstirea
Hâncu şi-a reînceput activitatea.

Cetatea Soroca

Cetatea de la Soroca este unicul monument de istorie şi artă medievală

moldovenească, ce s-a păstrat integral, aşa cum a fost conceput de
meşterii zidari. Se află în mijlocul oraşului Soroca, la circa 160 km spre
nord de Chişinău. Deşi nu este foarte mare – are doar 37,5 metri în
diametru – cetatea Soroca este însă solidă, având 4 turnuri circulare de
apărare, plus un turn rectangular al porţii de acces. Zidurile incintei sunt
groase de 3 metri şi înalte de 21 m, fiind ridicate pe o fundaţie care este
adâncită până la 7 metri în sol.
Peștera Criva sau Emil Racoviță

Peştera Criva este una dintre cele mai mari peşteri din lume formată
din roci de ghips. În golurile carstice se află peste 20 de lacuri. Peştera,
numită în cinstea cunoscutului savant moldovean Emil Racoviţă, este
cercetată pe o lungime de aproximativ 91 km. Aici sunt galerii şi
labirinturi etajate în 3-4 nivele, ce se lărgesc pe alocuri, formând săli
mari. Lăţimea tunelurilor este de 30-40 m, iar lungimea variază între 60
până la 100 m. Peştera de la Criva ocupă locul trei în Europa după
lungime şi grandiozitate şi locul şapte în lume printre peşterile din
ghips. Pentru a vizita însă această peșteră din raionul Briceni, trebuie să
aveți echipament special.
Parcul Țaul

Aproximativ la 200 km spre nord de Chişinău, în centrul satului Țaul din

raionul Donduşeni, se află cel mai mare parc din Moldova. El a fost
creat la începutul secolului al XX-lea, împrejurul conacului familiei
Pommer. Parcul este una dintre cele mai reuşite creaţii ale cunoscutului
arhitect-peisajist I. Vladislavskii-Podalko. În centrul său este situat un
iaz iar colecţia dendrologică numără aproximativ 150 de specii de
copaci, arbuşti şi liane, dintre care mai mult de 100 sunt exotice. Fiind
cel mai mare din Moldova, parcul de la Țaul are un număr impunător de
alei, cărări şi cărăruşe, a căror lungime atinge mai mult de 12,5 km.
Intrarea este liberă pentru toţi vizitatorii. Parcul este deosebit de
frumos primăvara, în perioada înfloririi, şi toamna târziu.
Mănăstirea Căpriana

Una dintre cele mai frumoase mănăstiri din Republica Moldova,

mănăstirea Căpriana, se găseşte la 40 de kilometri de Chişinău, în zona
vechilor codri ai Lăpuşnei. Este cea mai veche mănăstire dintre Prut şi
Nistru, fiind atestată documentar la începutul secolului al XV-lea, în
vremea domniei voievodului Alexandru cel Bun. Biserica mănăstrii
Căpriana este singura din Republica Moldova care păstrează planul
clasic al bisericilor construite în stilul medieval moldovenesc.
Conacul lui Manuc Bei

La Hânceşti au rămas puţine urme ale lui Manuc Bei Mirzaian,

diplomatul care a participat la decizia din 1812, prin care Basarabia a
fost ocupată de Imperiul Rus. Castelul de vânătoare este unic în felul
său.

În Complexul Manuc-Bei-Mirzaian se află mai multe edificii în stare

deplorabilă (deocamdată): Palatul, Casa Vechilului, Grajdul, Bucătăria şi
unicul edificiu păstrat este Castelul (Conacul) de Vânătoare.

Cândva aici era o reşedinţă luxoasă, care avea un castel de vânătoare,

grajduri, havuzuri, o biserică armenească şi tot felul de acareturi. La
reşedinţa diplomatului armean – proprietate ce se întindea pe zece
hectare – şefii Basarabiei ţariste aranjau tot felul de decizii pentru
poporul subjugat. Astăzi doar acest castel, devenit muzeu, aminteşte de
vremurile demult apuse. Băştinaşii afirmă că nu au pus mare preţ pe
complex din cauza personalităţii controversate a lui Manuc Bei.

Moldova are o mulțime de locuri frumoase pe care fiecare dintre noi ar

trebui să le vizităm, pentru că acestea poartă istoria țării noastre și
oglindesc frumusețea tradițiilor și a naturii. Călătoriți, explorați lumea,
vizitați locuri noi și adunați un bagaj cât mai mare de experiență și
emoții pozitive.