Sunteți pe pagina 1din 33

NORME GENERALE DE PROTECTIA MUNCII

1.OBLIGATIILE ANGAJATORILOR

Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor in toate


aspectele legate de munca.
Angajatorul are obligatia sa ia masurile necesare pentru:
a) asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor;
b) prevenirea riscurilor profesionale;
c) informarea si instruirea lucratorilor;
d) asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securitatii si sanatatii in munca.
Angajatorul are urmatoarele obligatii:
a) sa ia masurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea
lucratorilor;
b) sa stabileasca legaturile necesare cu serviciile specializate, indeosebi in ceea ce priveste
primul ajutor, serviciul medical de urgenta, salvare si pompieri.
a) sa informeze, cat mai curand posibil, toti lucratorii care sunt sau pot fi expusi unui pericol
grav si iminent, despre riscurile implicate de acest pericol, precum si despre masurile luate ori
care trebuie sa fie luate pentru protectia lor;
b) sa ia masuri si sa furnize instructiuni pentru a da lucratorilor posibilitatea sa opreasca lucrul
si/sau sa paraseasca imediat locul de munca si sa se indrepte spre o zona sigura, in caz de
pericol grav si iminent;
c) sa nu impuna lucratorilor reluarea lucrului in situatia in care inca exista un pericol grav si
iminent, in afara cazurilor exceptionale si pentru motive justificate.
 sa decida asupra masurilor de protectie care trebuie luate si, dupa caz, asupra echipamentului
de protectie care trebuie utilizat;
 sa elaboreze instructiuni proprii, pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de
securitate si sanatate in munca, tinand seama de particularitatile activitatilor si ale locurilor de
munca aflate in responsabilitatea lor;
 sa asigure si sa controleze cunoasterea si aplicarea de catre toti lucratorii a masurilor
prevazute in planul de prevenire si de protectie stabilit, precum si a prevederilor legale in
domeniul securitatii si sanatatii in munca,
 sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii si instruirii lucratorilor, cum ar
fi afise, pliante, filme si diafilme cu privire la securitatea si sanatatea in munca;
 sa asigure informarea fiecarei persoane, anterior angajarii in munca, asupra riscurilor la care
aceasta este expusa la locul de munca, precum si asupra masurilor de prevenire si de protectie
necesare;
 sa angajeze numai persoane care, in urma examenului medical si, dupa caz, a testarii
psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute si sa
asigure controlul medical periodic si, dupa caz, controlul psihologic periodic, ulterior
angajarii;
 sa asigure functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de protectie, a
aparaturii de masura si control, precum si a instalatiilor de captare, retinere si neutralizare a
substantelor nocive degajate in desfasurarea proceselor tehnologice;
 sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv, in
afara de cazurile in care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viata
accidentatilor si a altor persoane;
q) sa asigure echipamente de munca fara pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor;
r) sa asigure echipamente individuale de protectie;
s) sa acorde obligatoriu echipament individual de protectie nou, in cazul degradarii sau al
pierderii calitatilor de protectie.
Materialele igienico-sanitare se acorda in mod obligatoriu si gratuit de catre angajatori.
Tinand seama de marimea intreprinderii si/sau a unitatii, angajatorul trebuie sa ia masuri
corespunzatoare, astfel incat lucratorii si/sau reprezentantii acestora sa primeasca, in
conformitate cu prevederile legale, toate informatiile necesare privind riscurile pentru
securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie atat
la nivelul intreprinderii si/sau unitatii, in general, cat si la nivelul fiecarui post de lucru si/sau
fiecarei functii.
Angajatorul trebuie sa asigure conditii pentru ca fiecare lucrator sa primeasca o instruire
suficienta si adecvata in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in special sub forma de
informatii si instructiuni de lucru, specifice locului de munca si postului sau:
a) la angajare;
b) la schimbarea locului de munca sau la transfer;
c) la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului
existent;
d) la introducerea oricarei noi tehnologii sau proceduri de lucru;
e) la executarea unor lucrari speciale.
Instruirea trebuie sa fie:
a) adaptata evolutiei riscurilor sau aparitiei unor noi riscuri;
b) periodica si ori de cate ori este necesar.
Angajatorul se va asigura ca lucratorii din intreprinderi si/sau unitati din exterior, care
desfasoara activitati in intreprinderea si/sau unitatea proprie, au primit instructiuni adecvate
referitoare la riscurile legate de securitate si sanatate in munca, pe durata desfasurarii
activitatilor.
Instruirea trebuie sa se realizeze in timpul programului de lucru.
2.OBLIGATIILE LUCRATORILOR

Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si


instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu
expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte
persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.
Lucratorii au urmatoarele obligatii:
a) sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de
transport si alte mijloace de productie;
b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il
inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;
c) sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea
arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor,
instalatiilor tehnice si cladirilor, si sa utilizeze corect aceste dispozitive;
d) sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca
despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea
lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie;
e) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele
suferite de propria persoana;
f) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar, pentru
a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si
inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor;
g) sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati,
pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt
sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate;
h) sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in
munca si masurile de aplicare a acestora;
i) sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.
Supravegherea sanatatii lucratorilor este asigurata prin medicii de medicina a muncii.
3.INSTRUIREA LUCRATORILOR IN DOMENIUL
SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA

Instruirea in domeniul securitatii si sanatatii in munca are ca scop insusirea


cunostintelor si formarea deprinderilor de securitate si sanatate in munca.
Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca la nivelul
intreprinderii si/sau al unitatii se efectueaza in timpul programului de lucru.
Perioada in care se desfasoara instruirea este considerata timp de munca.
Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca cuprinde 3 faze:
a) instruirea introductiv-generala;
b) instruirea la locul de munca;
c) instruirea periodica.
Rezultatul instruirii lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca se
consemneaza in mod obligatoriu in fisa de instruire individuala/colectiva etc., conform
modelului, cu indicarea materialului predat, a duratei si datei instruirii.
Completarea fisei de instruire individuala se va face cu pix cu pasta sau cu stilou,
imediat dupa verificarea instruirii.
Dupa efectuarea instruirii, fisa de instruire individuala se semneaza de catre lucratorul
instruit si de catre persoanele care au efectuat si au verificat instruirea.
Fisa de instruire individuala va fi pastrata de catre conducatorul locului de munca si va
fi insotita de o copie a ultimei fise de aptitudini completate de catre medicul de medicina
muncii.
Fisa de instruire individuala se pastreaza in intreprindere/unitate, de la angajare pana
la data incetarii raporturilor de munca.
Instruirea se consemneaza in fisa de instruire colectiva, conform modelului.

3.1.INSTRUIREA INTRODUCTIV-GENERALA

Scopul instruirii introductiv-generale este de a informa despre activitatile specifice


intreprinderii si/sau unitatii respective, riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum
si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul intreprinderii si/sau unitatii, in
general.
Instruirea introductiv-generala se face de catre:
a) angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca; sau b)
lucratorul desemnat; sau c) un lucrator al serviciului intern de prevenire si protectie; sau d)
serviciul extern de prevenire si protectie.
Instruirea introductiv-generala se face individual sau in grupuri de cel mult 20 de
persoane.
Angajatorul stabileste prin instructiuni proprii durata instruirii introductiv-generale;
aceasta nu va fi mai mica de 8 ore.
In cadrul instruirii introductiv-generale se vor expune, in principal, urmatoarele
probleme:
a) legislatia de securitate si sanatate in munca;
b) consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate in
munca;
c) riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice unitatii;
d) masuri la nivelul intreprinderii si/sau unitatii privind acordarea primului ajutor, stingerea
incendiilor si evacuarea lucratorilor.
Continutul instruirii introductiv-generale trebuie sa fie in conformitate cu tematica
aprobata de catre angajator.
Instruirea introductiv-generala se va finaliza cu verificarea insusirii cunostintelor pe
baza de teste.
Rezultatul verificarii va fi consemnat in fisa de instruire.

3.2.INSTRUIREA LA LOCUL DE MUNCA

Instruirea la locul de munca se face dupa instruirea introductiv-generala si are ca scop


prezentarea riscurilor pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile
de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de munca, post de lucru si/sau fiecarei functii
exercitate.
Instruirea la locul de munca se face de catre conducatorul direct al locului de munca,
in grupe de maximum 20 de persoane.
Durata instruirii la locul de munca depinde de riscurile pentru securitate si sanatate in
munca, precum si de masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de
munca, post de lucru si/sau fiecarei functii exercitate.
Durata instruirii la locul de munca nu va fi mai mica de 8 ore si se stabileste prin
instructiuni proprii de catre conducatorul locului de munca respectiv, impreuna cu:
a) angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca; sau b)
lucratorul desemnat; sau c) un lucrator al serviciului intern de prevenire si protectie; sau d)
serviciul extern de prevenire si protectie.
Instruirea la locul de munca va cuprinde cel putin urmatoarele:
a) informatii privind riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice locului de
munca si/sau postului de lucru;
b) prevederile instructiunilor proprii elaborate pentru locul de munca si/sau postul de lucru;
c) masuri la nivelul locului de munca si/sau postului de lucru privind acordarea primului
ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor, precum si in cazul pericolului grav si
iminent;
d) prevederi ale reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind activitati specifice
ale locului de munca si/sau postului de lucru;
e) demonstratii practice privind activitatea pe care persoana respectiva o va desfasura si
exercitii practice privind utilizarea echipamentului individual de protectie, a mijloacelor de
alarmare, interventie, evacuare si de prim ajutor, aspecte care sunt obligatorii.
Inceperea efectiva a activitatii la postul de lucru de catre lucratorul instruit se face
numai dupa verificarea cunostintelor de cate seful ierarhic superior celui care a facut
instruirea si se consemneaza in fisa de instruire individuala.

3.3.INSTRUIREA PERIODICA

Instruirea periodica se face tuturor lucratorilor si are drept scop reimprospatarea si


actualizarea cunostintelor in domeniul securitatii si sanatatii in munca.
Instruirea periodica se efectueaza de catre conducatorul locului de munca.
Intervalul dintre doua instruiri periodice nu va fi mai mare de 6 luni.
Verificarea instruirii periodice se face de catre seful ierarhic al celui care efectueaza
instruirea si prin sondaj de catre angajator/lucratorul desemnat/serviciul intern de prevenire si
protectie/serviciile externe de prevenire si protectie, care vor semna fisele de instruire ale
lucratorilor, confirmand astfel ca instruirea a fost facuta corespunzator.
Instruirea periodica se va completa in mod obligatoriu si cu demonstratii practice.
Instruirea periodica se va efectua pe baza tematicilor intocmite de catre angajatorul
care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca/lucratorul
desemnat/serviciul intern de de prevenire si protectie/serviciul extern de prevenire si protectie
si aprobate de catre angajator, care vor fi pastrate la persoana care efectueaza instruirea.
Instruirea periodica se face suplimentar celei programate in urmatoarele cazuri:
a) cand un lucrator a lipsit peste 30 de zile lucratoare;
b) cand au aparut modificari ale prevederilor de securitate si sanatate in munca privind
activitati specifice ale locului de munca si/sau postului de lucru sau ale instructiunilor proprii,
inclusiv datorita evolutiei riscurilor sau aparitiei de noi riscuri in unitate;
c) la reluarea activitatii dupa accident de munca;
d) la executarea unor lucrari speciale;
e) la introducerea unui echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului
existent;
f) la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru;
g) la introducerea oricarei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.
Durata instruirii periodice nu va fi mai mica de 8 ore si se stabileste in instructiuni
proprii de catre conducatorul locului de munca respectiv, impreuna cu:
a) angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca; sau b)
lucratorul desemnat; sau
c) un lucrator al serviciului intern de protectie si prevenire; sau d) serviciul extern de protectie
si prevenire.
4.UTILIZAREA IN MUNCA DE CATRE LUCRATORI
A ECHIPAMENTELOR DE MUNCA

Angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca echipamentul de munca pus


la dispozitia lucratorilor din intreprindere si/sau unitati sa corespunda lucrului prestat ori sa fie
adaptat acestui scop si sa poata fi utilizat de catre lucratori, fara a pune in pericol securitatea
sau sanatatea lor.
Daca utilizarea unui echipament de munca este susceptibila sa prezinte un risc specific
pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, angajatorul este obligat sa ia masurile necesare
pentru a se asigura ca:
a) utilizarea echipamentului de munca este accesibila numai lucratorilor insarcinati cu aceasta
atributie;
b) pentru efectuarea reparatiilor, modificarilor si intretinerii trebuie desemnati lucratori cu
atributii in acest sens
Angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca:
a) lucratorii insarcinati cu utilizarea echipamentelor de munca sa fie instruiti adecvat, inclusiv
cu privire la riscurile posibile, determinate de utilizarea acestora;
b) lucratorii prevazuti la art. 6 lit. b) sa fie instruiti adecvat.
Sistemele de comanda ale unui echipament de munca, care afecteaza securitatea,
trebuie sa fie vizibile, usor de identificat si, daca este necesar, sa fie marcate corespunzator.
Sistemele de comanda trebuie sa fie amplasate in exteriorul zonelor periculoase, cu
exceptia anumitor sisteme de comanda, daca este necesar, si in asa fel incat manevrarea lor sa
nu provoace riscuri suplimentare. Acestea nu trebuie sa genereze riscuri ca urmare a unei
manevre neintentionate.
Pornirea echipamentului de munca nu trebuie sa fie posibil sa se realizeze decat numai
printr-o actiune voluntara asupra sistemului de comanda prevazut in acest scop.
Fiecare echipament de munca trebuie sa fie prevazut cu un sistem de comanda care sa
permita oprirea completa a acestuia in conditii de securitate.
Daca acest lucru este necesar si in functie de pericolele pe care le prezinta
echipamentul de munca si de timpii normali de oprire, un echipament de munca trebuie sa fie
prevazut cu un dispozitiv de oprire de urgenta.
Echipamentele de munca si elementele lor componente trebuie, daca este necesar
pentru securitatea sau sanatatea lucratorilor, sa fie stabilizate prin fixare ori prin alte mijloace.
In cazul in care exista riscul ruperii sau spargerii unor elemente ale echipamentului de
munca, situatie care ar putea prezenta pericole semnificative pentru securitatea si sanatatea
lucratorilor, trebuie luate masuri de protectie adecvate.
Daca elementele mobile ale unui echipament de munca prezinta riscuri de producere
de accidente prin contactul mecanic, acestea trebuie sa fie prevazute cu protectori si
dispozitive de protectie care sa impiedice accesul in zonele periculoase sau sa opreasca
miscarea elementelor periculoase inainte de patrunderea in zonele periculoase.
Zonele si punctele de munca sau cele de intretinere a unui echipament de munca
trebuie sa fie iluminate corespunzator, in functie de lucrarile realizate.
Partile echipamentului de munca expuse unor temperaturi inalte sau foarte scazute
trebuie, daca este cazul, sa fie protejate impotriva riscurilor de contact sau de apropiere a
lucratorilor de ele.
Un echipament de munca poate sa fie utilizat numai pentru operatiunile si in conditiile
pentru care a fost realizat.
Operatiile de intretinere trebuie sa poata sa fie efectuate cand echipamentul de munca
este oprit. Daca acest lucru nu este posibil, trebuie sa fie luate masuri de protectie adecvate
pentru executarea acestor operatii sau pentru ca acestea sa fie efectuate in afara zonelor
periculoase.
Pentru fiecare echipament de munca care detine un program de intretinere, acesta
trebuie sa fie respectat si tinut la zi.
Un echipament de munca trebuie sa fie prevazut cu dispozitive de avertizare si
semnalizare indispensabile pentru asigurarea securitatii lucratorilor.
Orice echipament de munca trebuie sa fie adecvat pentru protectia lucratorilor
impotriva riscurilor de incendiu sau de supraincalzire a echipamentului de munca ori de
degajare de gaze, pulberi, lichide, vapori sau de alte substante produse de catre echipamentul
de munca sau utilizate ori depozitate in acesta.
Orice echipament de munca trebuie sa fie adecvat pentru prevenirea riscurilor de
explozie a acestuia sau a substantelor produse de acesta ori utilizate sau depozitate in
echipamentul de munca.
Orice echipament de munca trebuie sa fie adecvat pentru protectia lucratorilor expusi
riscurilor de electrocutare prin atingere directa sau indirecta.
4.1.ECHIPAMENTE DE MUNCA FOLOSITE PENTRU RIDICAREA
SARCINILOR

Masinile folosite pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa aiba marcate vizibil sarcina
nominala si, daca este cazul, o placuta pe care sa fie inscrisa sarcina nominala pentru fiecare
configuratie a masinii.

4.2.INSTALATII SI ECHIPAMENTE DE MUNCA ELECTRICE

Instalatiile si echipamentele de munca electrice trebuie sa fie proiectate, fabricate,


montate, intretinute si exploatate astfel incat sa asigure protectia impotriva pericolelor
generate de energia electrica, precum si protectia impotriva pericolelor datorate influentelor
externe.
Pentru asigurarea protectiei impotriva pericolelor generate de echipamentele electrice,
trebuie prevazute masuri tehnice astfel incat:
a) persoanele sa fie protejate fata de pericolul de vatamare care poate fi generat la atingerea
directa sau indirecta a partilor aflate sub tensiune;
b) sa nu se produca temperaturi, arcuri electrice sau radiatii care sa pericliteze viata ori
sanatatea oamenilor;
c) constructia echipamentelor de munca sa fie adecvata mediului pentru a se evita producerea
de incendii si explozii;
d) persoanele si bunurile sa fie protejate contra pericolelor generate in mod natural de
echipamentul electric;
e) izolatia echipamentelor electrice sa fie corespunzatoare pentru conditiile prevazute.
Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa fie realizate
urmatoarele masuri tehnice:
a) acoperiri cu materiale electroizolante ale partilor active (izolarea de protectie) ale
instalatiilor si echipamentelor electrice;
b) inchideri in carcase sau acoperiri cu invelisuri exterioare;
c) ingradiri;
d) protectia prin amplasare in locuri inaccesibile prin asigurarea unor distante minime de
securitate;
e) scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau echipamentului electric la care urmeaza a se
efectua lucrari si verificarea lipsei de tensiune;
f) utilizarea de dispozitive speciale pentru legari la pamant si in scurtcircuit;
g) folosirea mijloacelor de protectie electroizolante;
h) alimentarea la tensiune foarte joasa (redusa) de protectie;
i) egalizarea potentialelor si izolarea fata de pamant a platformei de lucru.
La instalatiile si echipamentele electrice de inalta tensiune, sistemul de protectie
impotriva electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se realizeze prin legarea la pamant
de protectie, care este masura obligatorie, cumulat cu alte masuri de protectie.
Instalatiile sau echipamentele de munca electrice trebuie sa fie exploatate, intretinute,
reglate, reparate si puse sub tensiune numai de catre personal calificat in meseria de
electrician autorizat din punctul de vedere al securitatii muncii. Autorizarea personalului
pentru lucru la instalatiile tehnice electrice in activitatile de exploatare, intretinere si reparatii
trebuie sa se realizeze, conform regulamentului pentru autorizarea electricienilor din punctul
de vedere al securitatii muncii, pe baza de examen medical, psihologic si test de verificare a
cunostintelor profesionale, de securitate si sanatate in munca si de acordare a primului ajutor.
5.UTILIZAREA DE CATRE LUCRATORI A
ECHIPAMENTELOR INDIVIDUALE DE PROTECTIE
LA LOCUL DE MUNCA

In sensul prezentei hotarari, prin echipament individual de protectie se intelege orice


echipament destinat sa fie purtat sau tinut de lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori
mai multor riscuri care ar putea sa ii puna in pericol securitatea si sanatatea la locul de munca,
precum si orice element suplimentar sau accesoriu proiectat in acest scop.
Echipamentul individual de protectie trebuie utilizat atunci cand riscurile nu pot fi
evitate sau limitate suficient prin mijloacele tehnice de protectie colectiva ori prin masurile,
metodele sau procedurile de organizare a muncii.

5.1.OBLIGATIILE ANGAJATORILOR

Orice echipament individual de protectie trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:


a) sa fie corespunzator pentru riscurile implicate, fara sa conduca el insusi la un risc marit;
b) sa corespunda conditiilor existente la locul de munca;
c) sa ia in considerare cerintele ergonomice si starea sanatatii lucratorului;
d) sa se potriveasca in mod corect persoanei care il poarta, dupa toate ajustarile necesare.
Echipamentul individual de protectie este, in principiu, destinat purtarii de catre o
singura persoana.
Daca imprejurarile impun purtarea echipamentului individual de protectie de catre mai
multe persoane, se iau masuri corespunzatoare pentru a se asigura ca aceasta utilizare nu
creeaza diferitilor utilizatori nicio problema de sanatate sau de igiena.
Echipamentul individual de protectie se distribuie gratuit de angajator, care asigura
buna sa functionare si o stare de igiena satisfacatoare prin intermediul intretinerii, repararii si
inlocuirilor necesare.
Angajatorul informeaza mai intai lucratorul despre riscurile impotriva carora il
protejeaza purtarea echipamentului individual de protectie.
Angajatorul asigura instruirea lucratorului si, daca este cazul, organizeaza
antrenamente pentru modul de purtare a echipamentului individual de protectie.
Echipamentul individual de protectie poate fi utilizat numai in scopurile specificate si
in conformitate cu fisa de instructiuni, cu exceptia imprejurarilor specifice si exceptionale.

LISTA echipamentelor individuale de protectie

Protectia capului:
- acoperamant usor pentru protectia scalpului (caschete, bonete, plase de par, cu sau fara
cozoroc);
- acoperamant pentru cap (bonete, caschete, palarii etc. din material textil, material textil tratat
etc.).
Protectia impotriva zgomotului:
- antifoane interne si alte dispozitive similare;
- casti antifonice (care acopera tot capul);
- antifoane externe care pot fi montate pe casti de protectie industriale;
Protectia ochilor si a fetei:
- ochelari cu brate;
- ochelari-masca;
Protectia respiratorie:
- aparate filtrante impotriva pulberilor, gazelor si pulberilor radioactive;
Protectia mainii si bratului:
- manusi care asigura protectie:
• impotriva agresiunilor mecanice (intepaturi, taieturi, vibratii etc.);
• impotriva substantelor chimice;
- manecute;
- manusi de protectie.
Protectia picioarelor si a gambelor:
- pantofi, bocanci, cizme semiinalte si cizme de securitate;
- saboti;
- genunchiere;
Protectia pielii:
- creme de protectie/unguente.
Protectia trunchiului si a abdomenului:
- veste, jachete si sorturi de protectie impotriva agresiunilor mecanice (intepare, taiere, stropi
de metal topit etc.);
- veste, jachete si sorturi de protectie impotriva substantelor chimice;
Imbracaminte de protectie:
- imbracaminte de protectie impotriva agresiunilor mecanice (intepare, taiere etc.);
- imbracaminte de protectie impotriva substantelor chimice;
- imbracaminte termoizolanta;
- imbracaminte de protectie impotriva pulberilor;
- imbracaminte si accesorii (banderole, manusi etc.) de semnalizare fluorescente,
reflectorizante;
6.CAI DE CIRCULATIE

Latimea cailor de circulatie din cladiri, hale, depozite sau alte incaperi de lucru se va
stabili in functie de felul circulatiei, gabaritele mijloacelor de transport utilizate si
dimensiunile materialelor sau pieselor care se transporta.
Caile de circulatie trebuie sa fie:
a) marcate vizibil, pentru a fi usor de recunoscut;
b) sa aiba legaturi cat mai directe spre caile de evacuare;
c) sa fie mentinute permanent libere si curate, incat sa permita evacuarea rapida a persoanelor.
Suprafetele cailor de circulatie pentru persoane trebuie sa fie netede si nealunecoase,
iar cele destinate circulatiei vehiculelor trebuie sa nu prezinte denivelari, sa fie rezistente la
compresiune, socuri si uzura.
Golurile, santurile, rigolele situate in zonele de circulatie vor fi acoperite sau marcate
cu indicatoare, iar in timpul noptii vor fi semnalizate cu mijloace luminoase (felinare,
avertizoare sau inscriptii luminoase).
7.MEDIUL DE LUCRU

Locurile de munca amplasate in cladiri sau in aer liber, caracterizate prin degajari de
noxe, vor fi astfel amplasate, amenajate, utilate si dotate incat sa se evite poluarea sau
influentarea locurilor de munca vecine, ca si a anexelor social-sanitare.
Instalatiile de ventilare se vor proiecta si construi astfel incat sa se asigure conditiile de
microclimat precum si eliminarea sau reducerea pana la limitele admise ale noxelor.
Acolo unde conditiile de munca o impun, angajatorul trebuie sa asigure dispozitivele
si aparatele necesare pentru controlul functionarii instalatiilor de ventilare si controlul
microclimatului din incaperile de lucru.

7.1.MICROCLIMAT

Microclimatul la locul de munca este determinat de temperatura si umiditatea aerului,


de viteza curentilor de aer, de temperatura suprafetelor si de radiatiile calorice emise in zona
de lucru.
Conditiile de microclimat la locurile de munca trebuie sa asigure mentinerea
echilibrului termic al organismului uman corespunzator cu nivelul activitatii desfasurate.
Personalul care lucreaza in microclimat cald (peste 300C) sau rece (sub 50C) va
beneficia de pauze pentru refacerea capacitatii de termoreglare, ale caror durata si frecventa se
stabilesc in functie de intensitatea efortului fizic si de valorile parametrilor de microclimat. In
acest scop se vor asigura spatii fixe sau mobile cu microclimat corespunzator.
La locurile de munca cu temperaturi scazute (sub 50C) se va asigura ceai fierbinte in
cantitate de 0,5-1 litru/persoana/schimb.
In perioadele in care, din cauza conditiilor meteorologice nefavorabile se inregistreaza
temperaturi exterioare extreme, respectiv temperaturi ce depasesc + 370C sau care, corelate cu
conditii de umiditate mare, pot fi echivalate cu acest nivel ori temperaturi sub - 200C sau care
corelate cu conditii de vant intens, pot fi echivalate cu acest nivel, se vor lua masuri de
protectie a angajatilor, in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
7.2.VENTILARE INDUSTRIALA

Incaperile de lucru (de productie, depozitare, administrative, sociale sau culturale) vor
fi prevazute, dupa caz, cu mijloace de ventilare naturala sau mecanica, astfel incat sa se poata
asigura conditiile de calitate a aerului.
Instalatiile de ventilare se vor proiecta si construi astfel incat sa asigure eliminarea sau
reducerea pana la limitele admise a urmatoarelor:
a) fumuri, gaze si vapori toxici sau nocivi;
b) substante sau amestecuri explozive;
c) substante iritante sau mirositoare;
d) pulberi de orice natura;
e) caldura;
f) umiditate;
g) curenti de aer.
Aerul poluat de pulberi, fum, gaze sau vapori va fi epurat inainte de evacuarea sa in
atmosfera, astfel incat sa se excluda depasirea concentratiilor maxime admise privind
poluarea mediului de lucru si a mediului inconjurator.

7.3.ILUMINAT

Iluminatul se va realiza cu lumina naturala sau lumina artificiala de la surse electrice si


se va folosi unul din urmatoarele sisteme de iluminat: a) iluminat general uniform (natural,
artificial sau mixt);
b) iluminat general localizat (artificial sau mixt);
c) iluminat combinat (iluminat general plus iluminat artificial local sau localizat).
Iluminatul artificial destinat completarii iluminatului natural trebuie realizat astfel
incat sa se asigure pe planul de lucru, impreuna cu iluminatul natural.
In spatiile cu activitate normala, continua, valoarea iluminarii data de instalatia de
iluminat general trebuie sa fie de cel putin 200 lx pe planul orizontal limitat de peretii
incaperii si situat la inaltimea de 0,8 m pana la 1 m fata de pardoseala.
Nivelul de iluminare medie pentru scari si coridoare alaturate incaperilor de lucru
trebuie sa fie de minimum 20 lx.
In depozitele acoperite nivelul de iluminare medie trebuie sa fie de minimum:
-50 lx, in zona de ambalare si etichetare;
-20 lx, in zonele de circulatie a mijloacelor de transport;
-10 lx, in zonele de depozitare.
Instalatiile de iluminat din spatiile de lucru interioare si exterioare se vor realiza cu
corpuri de iluminat ce au grade de protectie corespunzatoare mediului in care se utilizeaza
(umiditate, agenti corosivi, pericol de explozie sau incendiu).
Iluminatul trebuie sa evite fenomenul de orbire.
Masurarea iluminarii se va face cu luxmetre obiective, verificate metrologic, conform
standardelor in vigoare.

7.4.ZGOMOT

Actiunea zgomotului la locul de munca nu trebuie sa afecteze securitatea si sanatatea


omului.
Expunerea personala zilnica la zgomot a unui angajat se exprima in dB.
Limita maxima admisa la locurile de munca pentru expunere zilnica la zgomot este de
87 dB.
Pentru identificarea angajatilor si a locurilor de munca care se incadreaza in
prevederile prezentelor norme trebuie efectuate masurari de zgomot periodic sau ori de cate
ori au loc modificari la locul de munca.
In locurile in care expunerea personala zilnica a unui angajat depaseste 80 dB(A) sau
cand valoarea maxima a presiunii acustice instantanee neponderate este mai mare de 112 Pa
(135 dB fata de presiunea de referinta de 20 μPa), trebuie luate masuri adecvate care sa
asigure ca:
a) angajatii si/sau reprezentantii acestora din intreprindere sau institutie sa primeasca
informatii adecvate si, cand este cazul, instruire referitoare la:
-riscurile potentiale pentru auzul lor datorita expunerii la zgomot;
-masurile luate pentru indeplinirea prevederilor prezentei norme;
-obligatia de a respecta masurile de protectie si de prevenire, in conformitate cu legislatia in
vigoare;
-purtarea echipamentului individual de protectie impotriva zgomotului si rolul verificarilor
auzului
Locurile de munca unde expunerea personala zilnica la zgomot depaseste 85 dB(A)
sau unde valoarea maxima a presiunii acustice instantanee neponderate depaseste 200 Pa,
trebuie sa fie marcate cu panouri care sa arate ca purtarea echipamentului individual de
protectie impotriva zgomotului este obligatorie conform Prescriptiilor minime pentru
semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca. Panourile trebuie sa fie
amplasate la intrarile in zone si, daca este necesar, in interiorul acestora. De asemenea, zonele
respective trebuie delimitate, iar acolo unde riscul de expunere o justifica si unde aceste
masuri sunt tehnic posibile, accesul la ele trebuie limitat.
Riscul care rezulta din expunerea la zgomot trebuie suprimat la sursa sau trebuie redus
la minimum, luand in considerare progresul tehnic si posibilitatea aplicarii masurilor de
reducere a zgomotului in special la sursa.
Acolo unde expunerea personala zilnica la zgomot a unui angajat depaseste 80 dB(A)
sau valoarea maxima a presiunii acustice instantanee neponderate este mai mare de 112 Pa,
angajatorul trebui sa puna la dispozitia angajatilor echipamente individuale de protectie
impotriva zgomotului.
Acolo unde expunerea personala zilnica la zgomot a unui angajat depaseste 85 dB(A)
sau valoarea maxima a presiunii acustice instantanee neponderate este mai mare de 200 Pa,
purtarea echipamentului individual de protectie impotriva zgomotului este obligatorie.
8.FUMATUL

Se interzice fumatul în toate spaţiile publice închise, spaţiile închise de la locul de


muncă, mijloacele de transport în comun, locurile de joacă pentru copii. De la prezentele
prevederi fac excepţie celulele pentru deţinuţi din penitenciarele de maximă siguranţă.
Se interzice complet fumatul în unităţile sanitare, de învăţământ, precum şi în cele
destinate protecţiei şi asistenţei copilului, de stat şi private.
In spaţiile mijloacelor de transport in comun este interzisă inclusiv utilizarea ţigaretei
electronice.
Persoanele responsabile din instituţiile şi unităţile care administrează spaţiile
menţionate anterior vor elabora şi vor pune în aplicare regulamente interne pentru aplicarea
interzicerii fumatului inclusiv prin prevederea încălcării ca abatere disciplinară gravă şi
marcarea spaţiilor menţionate cu indicatoare prin care să se indice «Fumatul interzis» şi
folosirea simbolului internaţional, respectiv ţigareta barată de o linie transversală.”
Nerespectarea de către persoanele fizice a interzicerii fumatului se sancţionează cu
amendă contravenţională de la 100 lei la 500 lei.
Nerespectarea de către persoanele juridice a interzicerii fumatului se sancţionează cu
amendă contravenţională de 5.000 lei la prima abatere, cu amendă contravenţională de 10.000
lei şi cu sancţiunea complementară de suspendare a activităţii până la remedierea situaţiei care
a dus la suspendarea activităţii la a doua abatere; săvârşirea unei noi contravenţii la această
lege se sancţionează cu amendă contravenţională de 15.000 lei şi cu sancţiunea
complementară de închidere a unităţii.
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către persoane
împuternicite în acest sens de către Ministerul Sănătăţii şi Autoritatea Naţională pentru
Protecţia Consumatorului, cu excepţia persoanelor fizice si juridice unde constatarea
contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către reprezentanţi ai poliţiei locale sau ai
Ministerului Afacerilor Interne.
9.SEMNALIZAREA DE SECURITATE SI/SAU DE
SANATATE LA LOCUL DE MUNCA

Prezenta hotarare stabileste cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau


de sanatate la locul de munca.
Atunci cand riscurile nu pot fi evitate sau reduse suficient prin mijloace tehnice de
protectie colectiva ori prin masuri, metode sau procedee de organizare a muncii, angajatorul
trebuie sa prevada semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca, in
conformitate cu prevederile prezentei hotarari, si sa verifice existenta acesteia.
Lucratorilor trebuie sa li se asigure o instruire corespunzatoare in ceea ce priveste
semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca, in special sub forma unor
instructiuni precise.

9.1.SEMNALIZARE PERMANENTA

Semnalizarea referitoare la o interdictie, un avertisment sau o obligatie, precum si


semnalizarea privind localizarea si identificarea mijloacelor de salvare ori prim ajutor trebuie
sa se realizeze prin utilizarea panourilor permanente. Trebuie sa se foloseasca panouri si/sau o
culoare de securitate pentru semnalizarea permanenta destinata localizarii si identificarii
materialelor si echipamentelor de prevenire si stingere a incendiilor.
Locurile in care exista risc de coliziune cu obstacole si de cadere a persoanelor trebuie
sa fie semnalizate permanent cu o culoare de securitate si/sau cu panouri.
Caile de circulatie trebuie sa fie marcate permanent cu o culoare de securitate.

9.2.SEMNALIZAREA OCAZIONALA

Cand imprejurarile o impun, trebuie sa se foloseasca semnale luminoase, semnale


acustice si/sau comunicare verbala, tinandu-se seama de intersanjabilitatea si combinatiile
amintite pentru semnalizarea pericolelor, mobilizarea persoanelor pentru o actiune specifica,
precum si pentru evacuarea de urgenta a persoanelor.
Orientarea persoanelor care efectueaza manevre ce presupun un risc sau un pericol
trebuie sa se realizeze, in functie de imprejurari, printr-un gest-semnal si/sau prin comunicare
verbala.
9.3.INTERSANJABILITATEA SI COMBINAREA SEMNALIZARILOR

Daca eficienta este aceeasi, se poate alege intre urmatoarele:


a) o culoare de securitate sau un panou, pentru a marca locurile cu obstacole ori denivelari;
b) semnale luminoase, semnale acustice sau comunicare verbala;
c) gesturi-semnal sau comunicare verbala.
Pot fi utilizate impreuna urmatoarele modalitati de semnalizare:
a) semnal luminos si semnal acustic;
b) semnal luminos si comunicare verbala;
c) gest-semnal si comunicare verbala.
Instructiunile din tabelul de mai jos se aplica tuturor mijloacelor de semnalizare care
contin o culoare de securitate:
Culoare Semnificatie sau scop Indicatii si precizari
Semnal de interdictie Atitudini periculoase
Stop, oprire, dispozitiv de oprire de
Pericol-alarma urgenta
Rosu Evacuare
Materiale si echipamente
de prevenire si stingere a Identificare si localizare
incendiilor
Atentie, precautie
Galben sau galben-oranj Semnal de avertizare
Verificare
Comportament sau actiune specifica
Albastru Semnal de obligatie Obligatia purtarii echipamentului
individual de protectie
Semnal de salvare sau de Usi, iesiri, cai de acces,
Verde prim ajutor echipamente, posturi, incaperi
Situatie de securitate Revenire la normal

Un semnal luminos si/sau sonor trebuie sa indice, prin declansarea sa, inceputul
actiunii respective; durata semnalului trebuie sa fie atat cat o impune actiunea. Semnalul
luminos sau acustic trebuie sa fie reconectat imediat dupa fiecare utilizare.
9.4.PANOURILE DE SEMNALIZARE

Pictogramele trebuie sa fie cat mai simple posibil si trebuie evitate detaliile inutile.
Forma si culorile panourilor sunt in functie de obiectul lor specific, respectiv panouri
de interzicere, avertizare, obligativitate, salvare sau de prim ajutor, precum si panouri privind
materiale si echipamente de stingere a incendiilor.
Panourile trebuie instalate, in principiu, la o inaltime corespunzatoare, orientate in
functie de unghiul de vedere, tinandu-se seama de eventualele obstacole, fie la intrarea intr-o
zona in cazul unui risc general, fie in imediata apropiere a unui risc determinat sau a
obiectului ce trebuie semnalat, si intr-un loc bine iluminat, usor accesibil si vizibil. In cazul in
care conditiile de iluminare naturala sunt precare, trebuie utilizate culori fosforescente,
materiale reflectorizante sau iluminare artificiala
Panouri de interdictie
Caracteristici intrinseci:
a) forma rotunda;
b) pictograma neagra pe fond alb, margine si banda diagonala rosii (partea rosie trebuie sa
ocupe cel putin 35% din suprafata panoului).
Panouri de avertizare
Caracteristici intrinseci:
a) forma triunghiulara
b) pictograma neagra pe fond galben, margine neagra (partea galbena trebuie sa acopere cel
putin 50% din suprafata panoului).

Panoul "Materiale inflamabile" se utilizeaza si in lipsa unui panou specific pentru


temperaturi inalte.
Fondul panoului "Materiale nocive sau iritante" poate fi in mod exceptional de culoare
portocalie, daca aceasta culoare se justifica in raport cu un panou similar existent privind
circulatia rutiera.
Panouri de obligativitate
Caracteristici intrinseci:
a) forma rotunda;
b) pictograma alba pe fond albastru (partea albastra trebuie sa ocupe cel putin 50% din
suprafata panoului).
Panouri de salvare si acordarea primului ajutor
Caracteristici intrinseci:
a) forma dreptunghiulara sau patrata
b) pictograma alba pe fond verde (partea verde trebuie sa acopere cel putin 50% din suprafata
panoului).
Panouri privind materialele sau echipamentele necesare pentru prevenirea si
stingerea incendiilor
Caracteristici intrinseci:
a) forma dreptunghiulara sau patrata;
b) pictograma alba pe fond rosu (partea rosie trebuie sa acopere cel putin 50% din suprafata
panoului).

9.5.IDENTIFICAREA SI LOCALIZAREA ECHIPAMENTELOR


DESTINATE PREVENIRII SI STINGERII INCENDIILOR

Echipamentele folosite la prevenirea si stingerea incendiilor trebuie identificate prin


utilizarea unei anumite culori pentru echipament si prin amplasarea unui panou de localizare
si/sau prin utilizarea unei culori specifice pentru locul unde se afla echipamentele respective
ori punctele de acces la acestea.
Aceste echipamente se identifica prin culoarea rosie. Suprafata rosie trebuie sa fie
suficient de mare pentru a permite identificarea rapida a echipamentului.

9.6.SEMNALELE LUMINOASE

Lumina emisa de un semnal trebuie sa produca un contrast luminos adecvat mediului,


in functie de conditiile de utilizare prevazute, fara sa antreneze fenomenul de orbire, prin
intensitate prea puternica, sau vizibilitate redusa, ca urmare a iluminarii insuficiente. avea o
culoare uniforma sau poate contine o pictograma pe un fond determinat.
Culoarea uniforma trebuie sa corespunda tabelului de culori si semnificatiei acestora
Daca un dispozitiv poate emite atat un semnal continuu, cat si unul intermitent,
semnalul intermitent va fi utilizat pentru a indica, in raport cu semnalul continuu, un nivel mai
ridicat de pericol sau o urgenta mai mare de interventie ori de actiune solicitata sau impusa.
Durata fiecarui impuls luminos si frecventa impulsurilor unui semnal luminos
intermitent trebuie stabilite astfel incat:
a) sa asigure o buna perceptie a mesajului;
b) sa evite orice confuzie, atat intre diferitele semnale luminoase, cat si cu un semnal luminos
continuu.

9.7. SEMNALELE ACUSTICE

Un semnal acustic trebuie:


a) să aibă un nivel sonor considerabil mai înalt faţă de zgomotul ambiant, astfel încât
să poată fi auzit, fără să fie excesiv sau supărător;
b) să poată fi recunoscut uşor, în special după durata impulsurilor, distanţa dintre
impulsuri sau grupuri de impulsuri, şi să poată fi diferenţiat uşor de orice alt semnal acustic şi
de zgomotele ambientale.
Dacă un dispozitiv poate emite un semnal acustic atât cu frecvenţă variabilă, cât şi cu
frecvenţă constantă, frecvenţa variabilă va fi utilizată pentru a indica, în raport cu frecvenţa
constantă, un nivel mai ridicat de pericol, o urgenţă crescută de intervenţie sau o acţiune
impusă/solicitată.
Codul care trebuie utilizat Sunetul semnalului de evacuare trebuie să fie continuu.
10.UTILIZAREA STINGATORULUI DE
INCENDIU

Personalul unitatilor economice este obligat prin instructajul PSI sa stie cu exactitate
locul unde se afla stingatoarele de incendiu si tipul acestora. Unele stingătoare de incendiu pot
fi destul de grele si de aceea va recomandam sa luati un stingator in mana pentru a vedea cat
este de greu si daca il puteti manui cu usurinta.
Trebuie sa cititi cu atentie instructiunile tiparite pe eticheta lipita pe fiecare stingator.
Manuirea stingatorului in caz de incendiu real se va face dupa cum urmeaza:
1. se scoate piedica de siguranta
2. se indreapta furtunul la baza focului si
3. se apasa manerul pentru a permite eliberarea agentului de stingere ( pulbere gaz,
spuma)
4. se misca furtunul astfel incit sa stingeti incendiul

Tot timpul aveti in vedere sa nu va apropiati prea mult de foc. Distanta recomandata de la care
puteti folosi stingatorul in siguranta este de 6-7 metri de la focarul de incendiu.
11.SALVARE IN CAZ DE CUTREMUR

Oricine care pur şi simplu "se apleacă şi se acoperă" când clădirile se prăbuşesc, este
zdrobit şi ucis. De fiecare dată, fără excepţie. Oamenii care se pun sub obiecte, ca birouri sau
masini, sunt întotdeauna zdrobiţi.
Câinii, pisicile şi copii mici sunt uneori în mod natural ghemuiţi în poziţia fetală. Și tu
ar trebui să faci la fel în caz de cutremur. Este un instinct de supravieţuire natural. Poţi
supravieţui într-un mic gol. Du-te lânga un obiect, lângă o canapea, lângă un obiect mare
şi voluminos, care se va comprima într-o oarecare măsură, dar care va lăsa un gol lângă
el.
Clădirile din lemn sunt cele mai sigure cladiri în timpul unui cutremur. Motivul
este simplu: lemnul este flexibil şi se mişcă cu forţa cutremurului. Dacă acea clădire din lemn
se prăbuşeşte, sunt create mari goluri de supravieţuire. De asemenea, clădirile din lemn au
mai puţină greutate concentrată care se poate prăbuşi. Clădirile din cărămizi se vor sparge în
cărămizi individuale. Cărămizile vor cauza multe răni, dar mai puţine trupuri zdrobite decât
lespezile din beton.
Dacă eşti în pat, pe timp de noapte şi apare un cutremur, pur şi simplu
rostogoleste-te jos din pat. Un vid de siguranţă va exista în jurul patului. Hotelurile pot
obţine o rată mai mare de supravieţuire în cutremure, dacă pun un semn pe spatele
uşii fiecărei camere, spunându-le ocupanţilor să se întindă pe podea, lângă baza patului, în
timpul unui cutremur.
Dacă apare un cutremur în timp ce te uiţi la televizor şi nu poţi scăpa uşor ieşind
pe geam sau pe uşă, atunci întinde-te jos şi ghemuieşte-te în poziţie fetală, lângă canapea
sau lângă un obiect mare.
Toţi care se aşează sub uşa de la o intrare când clădirea se dărâma sunt omorâţi. Dacă
stai sub o uşă de la o intrare şi tocul uşii cade înainte sau înapoi, vei fi zdrobit de tavanul de
deasupra. Dacă tocul cade în părţi, vei fi tăiat în două de intrarea uşii. În oricare din cazuri
vei fi omorât.
Niciodată să nu mergi la scări. Scările au un moment de frecvenţă diferit (se leagană
separat de partea principală a clădirii). Scările şi restul clădirii se lovesc reciproc în continuu,
până când are loc prăbuşirea scărilor. Oamenii care se duc pe scări înainte să se prăbuşească,
sunt ciopârţiţi de treptele scării. Sunt mutilaţi oribil. Chiar dacă imobilul nu se prabuşeşte,
nu mergeţi pe scări. Scările sunt cea mai de aşteptat parte a clădirii de a fi avariate. Chiar
dacă scările nu sunt prăbuşite de cutremur, s-ar putea prabuşi mai târziu, când ar putea fi
aglomerate cu oameni. Ar trebui întotdeauna să fie verificate chiar dacă restul clădirii nu este
avariat.
Mergeţi lângă zidul exterior al clădirilor sau în afara lor dacă este posibil - este
mult mai bine să fiţi lângă exteriorul unei cladiri decat în interior. Cu cât esti mai în
interior faţă de perimetrul exterior al clădirii, cu atât este mai mare probabilitatea ca drumul
tău de scăpare să fie blocat.
Oamenii din interiorul vehiculelor sunt adeseori zdrobiţi. Puteţi cu usurinţă să
supravieţuiţi ieşind afară şi întinzându-vă lângă vehicule. Toate maşinile zdrobite au
avut goluri de aproximativ 1,5 m lângă ele, cu excepţia maşinilor care au avut coloane căzute
direct peste ele.
În interiorul unei instituţii ziaristice şi al altor institutii cu multă hârtie, hârtia nu se
tasează. Se găsesc goluri mari în jurul teancurilor de hârtie.
Bibliografie

Legea 319 din 2006 - Legea privind securitatea si sanatatea in munca publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei 646 din 26 iulie 2006.
Hotararea de Guvern 1146 din 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca.
Hotararea de Guvern 1425 din 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii 319/2006.
Hotararea de Guvern 1048 din 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca
Legea 15/2016 privind modificarea şi completarea Legii nr. 349/2002 pentru
prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun.
Hotararea de Guvern 971 din 2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de
securitate si/sau de sanatate la locul de munca.