Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A PERIOADELOR
GEOLOGICE
ERELE GEOLOGICE
• Precambrian : 4600 → 542 milioane ani
• Paleozoic : 542 → 251 milioane ani
Multe dintre evenimentele importante din istoria Pământului s-au petrecut în această
perioadă : formarea plăcilor tectonice (în urma răcirii suprafeţei Pământului) care încep
să se unească – proces lung, care a durat aproape 1.000.000 de ani. Viaţa era
reprezentată de organisme din grupurile Bacteria şi Archaea.
Îmbogăţirea atmosferei cu oxigen eliberat în urma fotosintezei (proces realizat de
cianobacteriile formatoare de stromatolite) a declanşat o criză ecologică ce a condus la
extincţia a numeroase grupuri de bacterii care nu s-au putut adapta la viaţa aerobă, dar,
în acelaşi timp, a făcut posibilă apariţia şi evoluţia formelor eucariote.
Prin consecinţele generate de îmbogăţirea atmosferei terestre
cu oxigen, cianobacteriile erei Precambriene au avut un rol
cheie în orientarea cursului evoluţiei vieţii pe Terra
a)
Fosile de la Ediacara Hills.
a) Arcarua – un animal mic, de formă
discoidală, care ar putea fi cel mai
vechi reprezentant al
echinodermelor;
b) Tribrachidium heraldicum – o
formă discoidală neobisnuită, cu
simetrie triradială, un posibil
strămoş al ordinelor Cnidaria sau
b) Echinodermata;
c) Spriggina – un posibil strămoş al
artropodelor
ERA PALEOZOICĂ
542 → 251 milioane de ani
100
50 East
West
0 North
1st 3rd
Qtr Qtr
Localităţi (situri) unde au fost descoperite fosile din Paleozoic
Paleozoicul este prima eră a Fanerozoicului. A debutat acum 542 milioane ani
şi a durat aproximativ 300 de milioane de ani. Termenul “Paleozoic”
înseamnă “viaţă veche”, deoarece în timpul acestei ere s-au creat condiţiile
apariţiei şi diversificării formelor complexe de viaţă.
Această eră a fost împărţită în 6 perioade: Cambrian, Ordovician, Silurian,
Devonian, Carbonifer şi Permian.
Cambrian 542 Climat temperat. Concentraţia oxigenului atmosferic
atinge un nivel apropiat de cel actual. Viaţa în mediul
terestru – absentă. În mediul acvatic, are loc o creştere
bruscă (“explozia cambriană”) a filumurilor de animale.
Prezente protiste cu capacitate fotosintetică.
Extincţie în masă la
sfârşitul acestei perioade
(aproximativ 75% dintre
speciile de vietuiţoare
dispar)
SILURIAN (444 → 416 milioane de ani)
• În Silurian, au apărut primele
plante vasculare (traheofite),
acestea având mai puţin de 10 cm
înălţime şi fiind lipsite de rădăcini
şi frunze. Cea mai veche plantă
vasculară cunoscută, datând din
această perioadă, este Cooksonia
pertoni (Fig.) cu o structură foarte
simplă, cu celule conducătoare de
apă (traheide), cu sporangi, bine
echipată pentru trecerea de la
mediul acvatic la cel terestru. In
procesul de colonizare a uscatului,
plantele se asociază cu fungii
(micorize).
• Se diversifică artropodele.
DEVONIAN (416 → 359 milioane de ani)
Primele fosile cunoscute ale unor
specii de miriapode, păianjeni şi
insecte datează din această
perioadă.
Primele tetrapode – amfibienii, cu
aspect de peşte dar şi cu structuri
asemănătoare membrelor, încep
să ocupe uscatul. Dintre aceştia,
cel mai renumit este amfibianul
peşte Ichthyostega – strămoşul
amfibienilor actuali dar şi al
reptilelor (Fig. ).
O nouă extincţie în masă (circa
75% dintre speciile marine) a
marcat sfârşitul Devonianului.
Cauza posibila: doi meteoriţi
care au lovit Pământul în acea
perioadă
CARBONIFER
(359 → 298 milioane de ani)
Pterodactyl Pteranodon
Desen înfăţişând o reconstituire a lui Archaeopteryx,
considerată a fi prima pasăre adevarată care a apărut pe
Pământ [din Campbell & Reece, seventh edition, 2007]
Cretacic 145 Plăcile continentale corespunzătoare continentelor
America de Nord şi Europa nu s-au separat încă.
Gondwana începe să se fragmenteze.
Angiospermele, peştii osoşi, mamiferele dar şi dinozaurii
continuă să se diversifice.
Holocen 0,01
“FOSILE VII”
Planta mascul
Polen