Eri k D.

Goodwyn

Simboluri
uindecetoare in
psihoterapie

Trpducere din englezi de

Radu Filip
t
Cu prins

Partea I. Fundamentele

11 Capitolul 1. Studiul ritualului:

psi hologia a.bisa l5 ;i a ntropologia i nterpretativ5

2s' Capitotul 2. O abordare interdisciplinarE dinamici

a ritualului 5i a psihoterapiei

Partea a II'a. O abordare interdisciplinarE dinamic5

s0 Capitolul 3. Ramura biologic5: Interacliunile

minte-corp

63 Capitolul4. Ramura cognitiv5: Antropologia cognitivi

gi rezonanla psihic5

v7 Capitolul 5. Ramura psihodinamicH: Imagine, proiecfie,

na rali u ne, coi ncidenli sem nificativl 9i disociere

1% Capitolul6. Ramura culturali: Structuri si functie

m
 Partea a III-a. Aplicalii

zlt Capitolul 7. Inscriplii magice ;i alte crealii

241, Capitolul 8. Ritualuri de vindecare

287 Capitolul 9. Ritualuri de trecere PAR

Nr Capitolul 10. Ritualuri funerare

Fu nda
Partea a IV-a. Concluzii

358 Capitolul 1I. Tehnologia ritualului ;i specialistul

in ritualurt
,

s7s Capitolul 12. Rezumat

3e5 Postfa!5

s99 Bibliografie

ERIKD.G(rcTilYl{
PARTEA I

Fu nda mentele
 La intersecfia dintre psihologie gi antropologie se afld ritualul.
De interes principal in acest volum suntintrebdrile: Ce fac ritualu-
rile? Cum funcfioneazil De ce Ie efectuim? $i, cel mai important,
cum putem aplica studiul ritualului in practica clinicd din psihi-
atrie gi psihoterapie? Pentru a rispunde la aceste intrebiri, este
important sd explordm rela(iile dintre psihologie gi antropologie gi
apoi relafiile dintre psihologie, antropologie gi qtiintele cognitive,
astfel incAt sd qtim cu adevirat ce ne agteaptd. Aceasta, deoarece o
abordare interdisciplinard aprofundati necesiti o oarecare reflec-
tare la modul in care psihologi4 antropologia gi alte discipline
s-au raportat unele la altele in trecut. tn aceastd primd parte, voi
analizamai intAi relafia dintre psihologia abisald gi antropologie
in ceea ce priveqte ritualul, urmati de un capitol referitor la biolo-
gia gi qtiinlele cognitive ale ritualului, punAnd in fiecare moment
intrebarea noastri principald: Ce putem sd invifim de la cele mai
strdlucite minli care au studiat ritualul gi cum am putea, in mod
potenliaf si folosim acest lucru pentru a modela practica clinicH?
Pentru a oferi un rdspuns cu adevirat interdisciplinar la aceastd
intrebare, voi elabora ceea ce eu numesc modelul,,interdiscipli-
nar dinamic" al psihologiei.
in partea a doua, dupd ce am oferit un model de inlelegere a
ritualului dintr-o perspectivd multidisciplinard, trec in revist[
teoriile specifice cu privire la ritual, care au apdrut in trecut din
fiecare disciplind. tn Capitolul3, vom investiga gtiinfele cognitive
ale religiei gi ritualului gi voi elabora conceptul meu de ,,rezonantd.
psihicX"
- un concept cu o aplicabilitate extinsdin studiul folclo-
rului, in generaf dar cu o aplicabilitate specificd in psihoterapie. in
Capitolul4, trec in revist[ diferitele teorii antropologice cu privire
la ritual de la teoreticienii timpurii la dezvoltdrile mai recente.
in Capitolul5, vom aplica realmente studiul ritualului in cazul

Simboluri vindecltoare in psihoterapie . Fun d a m e nte I e

'lfili
 practicii clinicg tratAnd intAlnirile medicale moderne intr-un con- CAPII'C.-. .
text ritualic, incepAnd cu efectele biologice ale ritualului in calitate
de efecte ,,placebo"; trec in revistd, de asemene4 efectele ritualu-
lui din perspectiva modelului structural biogenetic. in sfArgi! in
Capitolul 6, vom folosi lucrurile pe care le-am inv[fat gi le vom
compara cu conceptele psihodinamice obignuitg care pot fi apli-
cate ritualului, incluzAnd aici proiecfia, construclia narativ[ gi Studiul r
coinciden{a semnificativd, printre alte efecte, gi vom explora felul
in care studiul ritualului poate justifica aceste concepte psiholo-
psih o log
gice gi poate sd ofere sugestii pentru demersul psihoterapeutic. interprel
In partea a trei4 prezint diferite exemple de ritualuri din isto-
rie, antropologie, folclor gi studii transculturale pentru a ne adAnci
infelegerea cu privire la ritual. Sunt discutate diferite tipuri de l

ritualuri: inscripfiile magice descoperite de arheologi gi de istorici a<t

(in Capitolul T), ritualurile de vindecare (Capitolul S) ritualurile
magice manipulatoare (Capitolul 9), ritualurilb privind etapele
vielii qi tranziliile culturale (Capitolul 10) qi, probabif cele mai
elaborate qi intense ritualuri dintre toate - cele care se ocupX Introd ucere
de moarte gi de cei decedali (discutate in Capitolul 11). in aceste
capitole vom investiga modalit5li de-a aplica principiile acestor Eu sunt invi
diferite tipuri de ritual la interacliunile clinice moderne. cul meu Frank
in partea finald a volumului voi explora punctele principale King Ranch M
pe care le putem reline din prezentul studiu, inclusiv o disculie imbolnivit de r

cu privire la elementele principale care se regisesc in ritualuri gi partea locului I

in func{iile acestor4 gi vom termina cu o privire la modulin care qi mult mai ma
am putea construi noi ritualuri, ca parte a,,tehnologiei" struc- mai sinistru de
turii gi funcfiei ritualului, cu scopul de a Ie aplica in practica gi tic din Texas &
teoria clinici. care nu-i afecta
persoani mai i
folclorului, nici

ERIK D. GOODWYN
Simboluri vindecitoare in pC
]intr-un con- CAPITOLUL 1

hiin calitate
ctele ritualu-
in sfArgit, in
ifat qi le vom
re pot fi apli-
anarativl gi Studiul ritualului:
splora felul psihologia a bisa I5 ;i a ntropologia
epte psiholo-
ohrapeutic. interpretativi
ihrri din isto-
u a ne adAnci
rite tipuri de Fiecare om civilizat, indiferent de nivelul conStiinlei sale,
in straturile ad1nci ale psihicului sdu, un om arhaic.
este incd,
l+ d" istorici
E[ ritualurile - Carl Jung (2011, par.1O5, p.64)

ivind etapele
#il, cele mai
are se ocupl Introducere
I 11). in aceste
rpiil" acestor Eu sunt in viafd datoriti unei vrdji magice. Aqa cum scria buni-
kne. cul meu Frank Goodwyn in celebra lui autobiograhe, Life on the
& principale King Ranch Uiala la King Ranch), atunci cAnd era un copil, s-a
niv o disculie imbolnlvit de o difterie ce-i putea fi mortald. Un muncitor din
in ritualuri gi partea locului, Don Federico, care era bun prieten cu bunicul meu
nrcdulin care gi mult mai mare ca vArsti decAt el, gti4 ins6, ci exista ceva mult
logiei" struc- mai sinistru de-atAt, cunoscut ca ojo sau,,deochi". in {inutul sdlba-
Ltr practica gi tic din Texas de pe vremea aceea, ojo era cunoscut ca fiind o boald
care nu-i afecta decAt pe copiii care fuseserd admirali de cdtre o
persoand mai in vArsti gi care nu-l mAngAiase pe copil. Potrivit
folclorului, niciun doctor nu putea si vindece oio qi nicio vrajd

gnboluri vindecltoarein psihoterapie . Studiul ritualului: psihologia abisali ;i antropologia interpretativ;

 nu putea sd-l anuleze. Numai cel care-l catzase putea sH-l inde-
pdrteze spunAnd qi fdcAnd cuvintele gi semnele potrivite' Atunci
cAnd s-a imbolnivit bunicul meu, doctorul ]oseph Shelton a fost
chemat de cdtre bunicii mei, iar acesta a ficut o cdldtorie eroicd
de optzeci de kilometri cu drezina din Kingsville pAni la patul
bunicului meu. Cazul era grav - Prea multe perfuzii l-ar fi omo-
rdt, iar prea pufine ar fi lHsat difteria sd-l ucidi. A fost aleasd o
dozd mai.rnare. Don Federicq insI, pe care bunicul meu il gtia
ca ,,BitrAnulBeky", era sigur cd el provocase boala 9i, cu toate cI
strHbunicii mei credeau ci erau doar nigte superstifii prosteqti,
l-au lXsat pe BitrAnul Eeky sd vini la patul bunicului meu la
insistenlele repetate ale hcestuia. BdtrAnul Eeky s-a inchinat, a
ficut semnele potrivite qi a spus cuvintele potrivite gi, aga cum
spune bunicul meu: ,,Ojo a fost indepirtat. Am delirat o vreme
gi, cAteva luni dupd ce m-am ficut bine, inci nu puteam si urc
scirile verandei fdrd sd mi clatin. Mama gi tata sPuneau cd serul
doctorului Shelton era cel care mI vindecase, dar BitrAnul Eeky
qtia ci revenirea mea se datora semnelor gi cuvintelor potrivite"
(Goodwyo 1993 ll951l, p. 44).
Fiind eu insumi medic, probabil cd acum cAliva ani ag fi fost
puternicirrclinat si fiu de acord cu strdbunicii mei. Dar cunoqtinfele
medicale se extind in arii care nu au fost explorate anterior gl, aqa
cum voi arita in aceastd carte, este destul loc 9i pentru BitrAnul
Eeky in teoria noastri cu privire la efectele ritualului, culturii 9i
traditiilor asupra minfii gi corpului - dou6lucruri despre care,
cAndv4 se credea cd n-au nicio treabd cu astfel de aspecte.
Fiinfele umane sunt creaturi ale magiei gi ritualului. in
decursul istoriei, ne-am uitat la zei, salvatori, spirite, str[moqi 9i
puteri misterioase, agteptAnd sd ne ajute sH ne trlim viefile. Pro-
gresul gtiintei moderne, in ciuda declaraliilor trufaqe care afirmX
ERIK D. GOODWYN
Slmboluri vindecltoarelnpsihoterapic. Studiul dtualuiui:psihologia abisalS Fi antropologia interpretativ5
contrariul, nu au schimbat prea multe in ce privegte existenla
umand cotidiand. in multe feluri, suntem creaturi ale ritualului
gi ddm o semnifica{ie simbolici multora dintre lucrurile pe care le
facem. Unii, inci de la Freud (din vremurile moderne) au vdzut o
coresponden{i interesantd intre comportamentul din tulburarea
obsesiv-compulsivd gi ritualurile gi traditiile mai pufin patologice
ale culturilor indigene. Carl ]ung a detaliat ideea de ritual gi mit,
ca fiind uqor de infeles dintr-o perspectivd psihologicd. Psiholo-
gii de mai tArziu au explorat gi mai aprofundat ideea de ritual ca
acfiune psihicd qi chiar au folosit conceptul de ,;itual" in tera-
pie, dar in realitate ideea cd savanfii care studiazd ritualul pot
influenfa practica psihoterapiei este una care nu a primitintreaga
atenfie pe care o meriti. Aga cum vom vedea, savanfii care stu-
diaz6. ritualul au foarte multe si ne invefe cu privire la felul in
care sufletul uman este realmente incircat de elemente sociale qi
ritualice, iar eu cred cd putem folosi aceste cunogtin{e extinse pen-
tru a ne cizela practicile psihoterapeutice. Aqa cum vom vedea,
efectele placebg ,;ezonanfa psihic#' (aga cum o conceptualizez
eu) qi numeroase efecte culturale pot fi inlelese dintr-o perspec-
tivd psihodinamici gi folositein demersul terapeutic.
Studiul ritualului in psihologie ;i antropologie
Pentru a face aceasta, trebuie, mai intAi, sd in{elegem ce este, cu
exactitate, un ritual. Numai dup6 aceea putemincerca si aplicdm
analizele erudite privind ritualul la studiul psihoterapiei. Este
bine cunoscut c5, in majoritatea societdfilor, atunci cAnd etno-
grafiiintreabi despre semnificafia din spatele unui ritual anume,
adesea participanlii nu au rlspunsuri pregdtite sau dau rdspun-
suri superficiale sau disprefuitoare, provocAnd multd frustrare
 nu putea si-l anuleze. Numai cel care-l cauzase putea si-l inde-
pdrteze spunAnd gi ficAnd cuvintele gi semnele potrivite. Atunci
cAnd s-a imbolnivit bunicul meu, doctorul Joseph Shelton a fost
chemat de citre bunicii mei, iar acesta a fXcut o cdlltorie eroici
de optzeci de kilometri cu drezinE din Kingsville pAni la patul
bunicului meu. Cazul era grav - prea multe pefiuziil-ar fi omo-
rAt, iar prea puline ar fi 15sat difteria si-l ucidd. A fost aleasd o
dozd,mai mare. Don Federico, insd, Pe care bunicul meu il qtia
ca,,BitrAnulEeky", era sigur c[ el provocase boala gi, cu toate ci
strlbunicii mei credeau cX erau doar nigte superstilii prostegti,
l-au ldsat pe B6trAnul Eeky sd vinH la patul bunicului meu la
insistenlele repetate ale acestuia. BdtrAnul Eeky s-a inchinat, a
fXcut semnele potrivite gi a spus cuvintele potrivite gi, aga cum
spune bunicul mou: ,,Ojo a fost indepirtat. Am delirat o vreme
gi, cAteva luni dupd ce m-am flcut bing inci nu puteam sd urc
scdrile verandei fdri sd mi clatin. Mama qi tata spuneau cd serul
doctorului Shelton era cel care md vindecase, dar BdtrAnul Eeky
gtia cH revenirea mea se datora semnelor gi cuvintelor potrivite"
(Goodwy+ 1993119511, p. 44).
Fiind eu insumi medic, probabil cd acum cAliva ani ag fi fost
puternic inclinat si fiu de acord cu stribunicii mei. Dar cunogtintele
medicale se extind in arii care nu au fost explorate anterior 91, aqa
cum voi ar[ta in aceastd carte, este destul loc gi pentru BitrAnul
Eeky in teoria noastrd cu privire la efectele ritualului, culturii 9i
tradifiilor asupra min{ii gi corpului - doui lucruri despre care,
cAndva, se credea cd n-au nicio treabd cu astfel de aspecte.
Fiinfele umane sunt creaturi ale magiei gi ritualului. in
decursul istoriei, ne-am uitat la zei, salvatori, spirite, strdmoqi 9i
puteri misterioase, aqteptAnd sI ne ajute si ne triim viefile. Pro-
gresul qtiintei moderne, in ciuda declarafiilor trufage care afirmd
ERIK D. GOODWYN
Slmboluri vindecltoarelnpsihoterapie. Studiul fitualului:psihologia abisali gi antropologia interpretativ5
contrariul, nu au schimbat prea multe in ce privegte existenfa
umanl cotidiand. in multe feluri, suntem creaturi ale ritualului
qi ddm o semnificafie simbolici multora dintre lucrurile pe care le
facem. Unii, incd de la Freud (din vremurile moderne) au vdzut o
corespondenld interesanti intre comportamentul din tulburarea
obsesiv-compulsivd gi ritualurile gi tradiliile mai pulin patologice
ale culturilor indigene. Carl Jung a detaliat ideea de ritual gi mit,
ca fiind uqor de inleles dintr-o perspectivi psihologicd. Psiholo-
gii de mai tArziu au explorat gi mai aprofundat ideea de ritual ca
acfiune psihicd qi chiar au folosit conceptul de ,,ritual" in tera-
pie, dar in realitate ideea cd savanfii care studiazd ritualul pot
influenta practica psihoterapiei este una care nu a primitintreaga
atenfie pe care o meritd. Aga cum vom vedea, savanlii care stu-
diazd. ritualul au foarte multe sI ne invefe cu privire la felul in
care sufletul uman este realmente incdrcat de elemente sociale qi
ritualice, iar eu cred ci putem folosi aceste cunoEtinle extinse pen-
tru a ne cizela practicile psihoterapeutice. Aga cum vom vede4
efectele placebq ,;ezonantapsihicff' (aga cum o conceptualizez
eu) gi numeroase efecte culturale pot fi inlelese dintr-o perspec-
tivd psihodinamicd gi folosite in demersul terapeutic.
Studiul ritualului in psihologie ;i antropologie
Pentru a face aceasta, trebuie, mai intAi, si inlelegem ce este, cu
exactitate, un ritual. Numai dupd aceea putem incerca sd aplicdrn
analizele erudite privind ritualul la studiul psihoterapiei. Este
bine cunoscut ci, in majoritatea societdfilor, atunci cAnd etno-
grafiiintreabd despre semnificafia din spatele unui ritual anume,
adesea participanfii nu au rispunsuri pregdtite sau dau rdspun-
suri superficiale sau disprefuitoare, provocAnd multd frustrare
 in rAndul antropologilor (Whitehouse, 2004, p.195)' Prin urmare/
analiza ritualului nu este o problemd simpli gi necesitd o studi-
ere atentd, dintr-o diversitate de unghiuri. Fiecare culturl cunos-
cutd are ritualurile ei magice, destinate si acceseze aqa-numitele
tdrAmuri ,,supranatutale", per:tttu a ne ajuta in viafa noastri coti-
diand - fie cI sunt rugdciuni cdtre zei, farmece, remedii din
plante, vrdji magice sau orice altceva (Brown, L991'). Toate prac-
ticile magico-religioase sunt, desigur, expresii culturale; fiecare
culturd are propriul set de ritualuri gi/sau vrdji, magie PoPu-
lari sau obiceiuri Pe care Ie performeazd pentru a fi de ajutor in
diferite domenii ale viefii. Ceea ce este important in legituri cu
acest lucru, a$a cum vi voi ardta, este cd aceste expresii nu sunt
intilmpldtoare. Cu alte cuvinte, farmecele ritualice pot sd difere
mult, dar nu sunt complet arbitrare; ele urmeazd nigte tipare
specifice care sunt legate de constructe psihologice universale 9i
de situalii care se repeti. Practica magicd rituali, la fel ca toate
tradiliile magico-religioase, supraviefuieqte prin transmiterea din
generalie in generafie - chiar gi tradiliile care folosesc o ,,carte
sacr#' rdmAn totugi credincioase unei interpretdri culturale specifice
acelei cirfi, interpretare care funcfioneazi intr-un anumit context
cultural. in plus toate religiile ,,cdrli7" au qi un volum conside-
rabil de practici populare in jurul lor, care adesea sunt, in mod
interesant, in contradicfie directd cu ceea ce ,,exper!ii" spun cd
ar zice aceste cirli sfinte.
Psihologia gi antropologia se referi, amAndoui,la comporta-
mentul umar! dar aborddrile lor au fost in mod tradilional dife-
rite. in psihologie, de exemplu, in mod tradi(ional, datele strAnse
erau din rAndut membrilor propriei culturi a omului de gtiin!5,
erau culese in mod individual, iar investigatorul era adesea un
medig ca Freud sau ]ung. Din contr5, antropologia merge dincolo
ERIK D. GOODWYN
de cultura de origine pentru a studia o culturd complet diferitE
uneori fiind nevoie de ani intregi pentru a infelege obiceiurile
strdine ale altor oameni. Poate cd tocmai din cauza acestor abor-
d6ri diferite psihologia qi antropologia s-au indepdrtat una de alta
din primele lor zile. tn ciuda acestui lucru sau chiar din cauza
lui, este, prin urmare, cu atAt mai frapant atunci cAnd gi psiholo-
gii, gi antropologii ajung Ia observafii similare (degi nu identice).
DouH discipline, o singurE umanitate
Relafia dintre antropologie gi ceea ce acum se numegte psiholo-
gie ,,abisalil' ca s-o diferen{iem de psihologia cognitivl, bazatd.
-
mai mult pe experimente a fost una turbulenti de-a lungul isto-
-
riilor ambelor discipline. In special, gAndirea lui Sigmund Freud
gi a lui Qarl Jung s-a observat cd se potrivegte, dar se gi ciocneqte
in multe feluri cu cea a antropologilor Claude L6vi-Strauss, Emile
Durkheim, a filosofului Lucien L6vy-Bruhl qi a altora (Gras, 1981;
Greenwood L990; Segal, 2007; Staude, 1976).
Freud, ]ung qi L6vi-Strausg de exemplu, au propus tofi o serie de
atribute universale gi colective ale naturii umane, fapt care presu-
pune o intoarcere la un model mai arhaic de gAndire, dar fiecare a
oferit o altd caracterizare aacestei nafuri. Oricum, ambele discipline
s-au influenfat una pe cealaltd de foarte devreme. Staude, de exem-
plu, susfine cd,,importanfa teoriei psihanalitice a incongtientului
pentru explicarea originilor qi semnificafiei fenomenelor culturale
a fost extraordinard" (Staude, 1976, p.305). Staude aratd cd ]ung s-a
inspirat foarte mult din lucrdrile lui Durkheim, L6vy-Bruhl gi a
multor altora din gcoala francezd de sociologie (biA, p. Zle.
Staude remarca faptul cd ]ung mai ales a amestecat tradifiile
filosofice germane cu teoria sociologici francezd (ibid., p.334).
Slmboluri vindec5toarein psihoterapde . Studiul ritualului:psihologia abisali ;i antropologia interpretative
 in rAndul antropologilor (Whitehouse, 2004, p.195). Prin urmare/
analiza ritualului nu este o problemd simpl[ 9i necesitX o studi-
ere atentS, dintr-o diversitate de unghiuri. Fiecare culturd cunos-
cutl are ritualurile ei magice, destinate si acceseze aqa-numitele
tirAmuri ,,supranaturale'i pentru a ne ajuta in viala noastri coti-
diand - fie cd sunt rugHciuni cdtre zei, farmece, remedii din
plante, vrdji magice sau orice altceva (Brown, 1"99L). Toate prac-
ticile magico-religioase sunt, desigur, expresii culturale; fiecare
culturd are propriul set de ritualuri qi/sau vr6ji, magie poPu-
larX sau obiceiuri pe care Ie performeazd pentru a fi de ajutor in
diferite domenii ale viefii. Ceea ce este important in legdturi cu
acest lucru, aga cum vd voi atdta, este cH aceste expresii nu sunt
futilmpldtoare. Cu alte cuvinte, farmecele ritualice pot sd difere
mult, dar nu sunt complet arbitrare; ele urmeaz[ nigte tipare
specifice care sunt legate de constructe psihologice universale qi
de situafii care se repetil Practica magicd ritual5, la fel ca toate
tradiliile magico-religioase, supraviefuieqte prin transmiterea din
generalie in generalie - chiar gi traditiile care folosesc o ,,carte
sacr#' rimAn totugi credincioase unei interpretdri culturale specifice
acelei clrfi, interpretare care funcfioneazd intr-un anumit context
cultural. in plus toate religiile ,4drlii" au qi un volum conside-
rabil de practici populare in jurul lor, care adesea sunt, in mod
interesant, in contradic{ie directl cu ceea ce ,,experfii" spun cd
ar zice aceste cdrfi sfinte.
Psihologia qi antropologia se refer5, amAndoui,la comporta-
mentul umary dar aborddrile lor au fost in mod tradilional dife-
rite. ln psihologie, de exemph; in mod tradifional, datele strAnse
erau din rAndul membrilor propriei culturi a omului de qtiinfa
erau culese in mod individual, iar investigatorul era adesea un
medic, ca Freud sau ]ung. Din contrd, antropologia merge dincolo
ERIK D. GOODWYN
de cultura de origine pentru a studia o culturi complet diferiti, t5
uneori fiind nevoie de ani intregi pentru a infelege obiceiurile
strHine ale altor oameni. Poate cd tocmai din cauza acestor abor-
ddri diferite psihologia gi antropologia s-au indepdrtat una de alta
din primele lor zile. in ciuda acestui lucru sau chiar din cauza
lui, este, prin urmare, cu atAt mai frapant atunci cAnd gi psiholo-
giu qi antropologii ajung la observafii similare (degi nu identice).
DouH discipline, o singurH umanitate
Relafia dintre antropologie qi ceea ce acum se numegte psiholo-
gie,,abisal#' cas-o diferenliem de psihologia cognitivd, bazatd
-
mai mult pe experimente a fost una turbulentd de-a lungul isto-
-
riilor ambelor disciplir,e. ir, special, gAndirea lui Sigmund Freud
gi a lui Qarl Jung s-a observat cd se potrivegte, dar se qi ciocnegte
in multe feluri cu cea a antropologilor Claude L6vi-Strauss, Emile
Durkheim, a filosofului Lucien L6vy-Bruhl qi a altora (Gras, 1981;
Greenwood, 1990; Segal, 2007 ; Staude, 197 6).
Freud, ]ung gi Lr5vi-Strauss, de exemplu, au propus tofi o serie de
atribute universale gi colective ale naturii umane, fapt care presu-
pune o intoarcere la un model mai arhaic de gAndire, dar fiecare a
oferit o altd caracterizare a acestei nafuri. Oricum, ambele discipline
s-au influen{at una pe cealaltl de foarte devreme. Staude, de exem-
pltl susfine ci,,importanfa teoriei psihanalitice a incongtientului
pentru explicarea originilor gi semnificafiei fenomenelor culturale
a fost extraordinari" (Staude, 1976,p.305). Staude aratd cd Jung s-a
inspirat foarte mult din lucririle lui Durkheim, L6vy-Bruhl gi a
multor altora din gcoala francezd de sociologie (ibid^, p. Z1$.
Staude remarca faptul cd Jung mai ales a amestecat tradifiile
filosofice germane cu teoria sociologici francezl. (ibid., p.334).
Slmboluri vindec5toareln psihoterapie . Studiul ritualului:psihologia abisalS pi antropologia interpretativi

Jung s-a simlit legat in mod natural de gcoala durkheimiand 9i
a
adoptat conceptul de ,,reptezentare colectiv[" allui Durkheim,
un termen pe care el i l-a atribuit lui L6vy-Bruhl care-i gtia per-
sonal gi pe Durkheim, gi pe ]ung. Mai mult decAt atAt, Durkheim
a fost coleg de gcoald cu Pierre Janet, un psiholog care a avut qi
el, o influenfi semnificativ[ asupra gAndirii lui Jung (Greenwood,
1990, p. 486; Haule, 2011).
Paralelele qi interconectdrile, inten{ionate sau ry nu se oPresc
numai Ia Durkheim gi ]ung, in ciuda zecilor de ani in care ambele
discipline au continuat s5 se indeparteze. Referitor la activitatea
lui Claude L6vi-Strauss (20L1), mai mu$i autori au observat cd
prezintd,,,cAteva similaritafi f rapante, chiar daca neintenfionate"
cu modelele psihanalitice ale psihicului individual:
Atunci cAnd Freud a descoperit inconqtientul personal, iar Jung
inconEtientul colectiv L6vi-strauss a elaborat un model con-
ceptual al structurilor minfii umane in care pot fi incadrate qi
conceplia freudiand, 9i cea jungian5, ba chiar multe altele'
(Staude, 1976, p.326)
L6vi-Strauss, la fel ca ]ung, a c[utat sd inleleagd cum func-
fioneazl mintea pornind de lainfelegerea mitului gi identificand
o structura comund intre cele doud. L6vistrauss a avut tendinla
s[ nu-l ia in considerare Pe Jung, dar antropologii de mai tdtziu
au observat ci L6vi-Strauss l-a interpretat greqit pe ]ung gi cd nu
a recunoscut multele similarit[fi dintre abordirile lor, 9i anume
bipolaritatea lor, modelele lor formaliste 9i abordarile lor dialec-
tice (Gras, 1981., p, 471).
Simboluri vindectrtoare ln psihoterapie
ERIK D. GOODWYN
Com pa ra reapsihologiei a bisa le
cu antropologia sirnbolic5
Pentru a facllita o integrare mai sistematici gi mai coerentd
a psihologiei abisale gi a antropologiei in cadrur gtiinfei ritua-
lului, un bun punct de pornire este recunoagterea faptului cd
,,incongtientul colectiv" al lui Jung impirtdgegte multe afiniti(i
cu acea conscience collectine a lui Durkheim, precum gi cu ,,gdndi_
rea sdlbaticil' ahi L6vi-strauss gi cd acegti teoreticieni par sd-qi
fi influenlat unul altuia gandire4 in mod indirect. tns[ exact aga
cum Durkheim gi antropologii de mai tdrziuprobabil ci nu au
asimilat complet teoria psihanaliticd in teoriile lor cu privire la
psihicul individual, nici modelele psihanalitice nu prea au inte-
grat pani la capdt importantele contribufii ale antropologiei sim-
bolice. Punctul comun esenfial dintre ganditorii din psihologie
qi antropologie este ci toli au propus un,,element colectiv,, al
minlii care este influenfat de cdtre societate qi ajutd la crearea ei
(Staude, 1976, p.316).
va fi evident cx modelele psihicului individual gi cere ale psi-
hicului social se suprapun foarte mult qi sunt strans intrefesute,
degi nici psihologia abisaid, nici antropologia nu le-au integrat
complet pe cele doud. Motivul pentru care antropologii i-au acor-
dat mai multr aten{ie lui Freud decat lui Jung, in ciuda afinitifii
mai apropiate fafd de Jung, probabil cd fine de o neincredere in
stilul de a scrie gi de a gandi al lui ]ung, mai mistic, mai confuz.
Atitudinea fald de ]ung pe care au adaptat-o mu[i speciari.sti din
qtiinfele sociale poate fi rezumati de comentariile psihologului
Jean Piaget:
Studiul ritualului:psihologia abisalE 5i antropologia interpretativi
'
 Com pararea psihologiei abisale
natural de gcoala durkheimiand 9i a
]ung s-a simfit legat in mod lui Durkheim' cu a ntropologia si m bolicS
cole clivil'
ffi ir, .or,."ptrit de,,r eptezentare. -al
carl gtia per-
un termen pe care el i l-a atribuit lui L6vy-Bruhl Pentru a facilita o integrare mai sistematici gi mai coerentd
,."rf 9i pe burkheim, 9i pe Jung' Mai mult *tit "11:?"rkheim cale a avut qi
a psihologiei abisale gi a antropologiei in cadrul gtiinfei ritua-
, f*, lA"g a" 9coa16 t' Pi"ttu Janet' un psiholog (Greenwood' lului, un bun punct de pornire este recunoaqterea faptului cX
lui Jung
ef o influenld semnificativ[ asupra gAndirii ,,incongtientul colectiv" al lui ]ung impdrtdgegte multe afinitili
1990, p. 486; lFra:uJe, 20\1)' cu acea conscience collectiae a lui Durkheim, precum gi cu ,,gAndi-
sau nu/ nu se oPresc
Paraielele 9i interconect[rile, intenfionate rea sdlbaticil' alui L6vi-Strauss gi cd aceEti teoreticieni par sdqi
de ani in care ambele
numai la Durkheim qi jung, in ciuda zecllot fi influen{at unul altuia gAndire4 in mod indirect. insd exact aga
disciplineaucontinuats6-seindepirteze.Referitorlaactivitateac[ cum Durkheim qi antropologii de mai tdrziu probabil cd nu au
au observat
lui Claude L6vi-Strauss (20L1), mai mu{i autori asimilat complet teoria psihanalitici in teoriile lor cu privire la
frezinte,,cAteva
similariiali frapante' chiar dac[ neintenfionate" psihicul individual, nici modelele psihanalitice nu prea au inte-
iu modelele psihanalitice ale psihicului individual: grat pAnd la capHt importantele contribulii ale antropologiei sim-
bolice. Pqnctul comun esenfial dintre gAnditorii din psihologie
AtuncicAndFreudadescoperitincongtientulpersonal'iarlung gi antropologie este cd to{i au Propus un ,,element colectiv" al
un model con-
inconqtientul colectiv L6vi-strauss a elaborat minlii care este influenlat de citre societate 9i ajutH la crearea ei
ceptual al structurilor minlii umane
in care pot fi incadrate qi
(Staude, 1976, p.316).
chiar multe altele'
conceplia freudiani, 9i cea iungiani' ba Va fi evident cH modelele psihicului individual gi cele ale psi-
(Staude, 1976,P'326)
hicului social se suprapun foarte mult gi sunt strAns intrefesute,
deqi nici psihologia abisal6, nici antropologia nu le-au integrat
inleleagd cum func-
L6vi-Strauss, Ia fel ca Jung, a ciutat sd complet pe cele dou[. Motivul pentru care antropologii i-au acor-
de lJinlelegerea mitului 9i identificAnd
lioneazd mintea pornind dat mai multd atenfie lui Freud decAt lui Jung, in ciuda afinitdfii
o structurd comund intre cele dou6'
i6"i-Sttu"s a avut tendin[a
de mai.tArziu mai apropiate fafd de ]ung, probabil cd fine de o neincredere in
s[ nu-l ia in considerare Pe ]ung, dar antropologii stilul de a scrie gi de a gAndi al lui Jung, mai mistic, mai confuz.
auobservatc6L6vi-Straussl-ainterpretatgregitpe|ung.gic[nu Atitudinea fald de ]ung pe care au adaptat-o mu$i specialiqti din
arecunoscutmultelesimilaritifidintreaborddrilelor,gianume gtiinfele sociale poate fi rezumatd de comentariile psihologului
bipolaritatealor,modelelelorformalistegiaborddrilelordialec- Jean Piaget:
tice (Gras, 1981,, P.471)'

Slmboluri vindecitoareln psihoterapie . Studiul ritualului:psihologia abisalS 5i antropologia interpretativi

ERIK D. GOODWYN