Curs I

Introducere

• Preocupările privind efectele

electricităţii asupra corpului omenesc
sunt vechi şi datează din secolul al 18-
lea iar nume precum Charles du Fay,
Benjamin Franklin, Johan Gottlob
Krueger, Pivati, Bianchi şi Veratti,
Richard Lovett, Galvani, Volta,
Wilkinson, Faraday, G.B. Armand
Duchenne, Erb, Stanger etc, sunt doar
cateva dintre cele care s-au impus în
studiile şi descoperirile efecuate, cât şi
în literatura de specialitate.
• Pornind de la domeniile de baza ale
electroterapiei, s-a diversificat aplicarea
ultrasunetelor în sistem pulsatil, terapia
combinată a curenţilor diadinamici sau
de joasă frecvenţă cu terapia de înaltă
frecvenţă, electroterapia musculaturii
slabite, terapia electrică a musculaturii
spastice, combinarea curenţilor continui
cu cei de joasă frevenţă, combinaţii ale
curenţilor de medie frecvenţă,
combinaţii ale electroterapiei cu
laserterapia de joasă putere etc.
• În secolul al 19-lea se recomandă pentru
prima dată o aplicaţie dozată progresiv a
helioterapiei iar băile de soare sunt
recomandate în scop terapeutic unei game
largi de afecţiuni, precum reumatismul,
atoniile musculare, astenia generală şi
convalescenţa, rahitismul şi alte tulburări de
creştere la copii, tuberculoza etc. Tot în
această perioadă încep să apară şi
preocupările pentru studierea energiei
luminoase şi a surselor de generare
artificială a acesteia. Prima producere
artificială de radiaţii ultraviolete cu arc
voltaic, efectuată la începutul secolului al
19-lea, a constituit un moment de referinţă
în privinţa tratamentului cu RUV artificiale şi
patologia legată de creşterea şi dezvoltarea
organismului uman, TBC-ului, a lupusului
tuberculos cutanat, psoriazis etc.
• În contextul căutarilor unor terapii alternative,
omenirea a încercat să răspundă de-a lungul
timpului la întrebările referitoare la ce este lumina
şi cum acţionează ea asupra ochiului în principal,
şi asupra întregului organism, în secundar.
Efectul luminii de mare intensitate asupra
ochiului a fost constatat în urma cu mii de ani.
Arsurile retiniene sunt cauza scăderii acuităţii
vizuale şi se datorează RIR din spectrul luminii
solare, atunci când sunt recepţionate neprotejat.
Prima referire la teoria luminii de mare intensitate
şi la teoria laserelor a fost făcută de Einstein,
când s-au introdus şi noţiunile de emisie
spontana şi emisie stimulata. După amplificarea
de microunde prin emisie stimulată a radiaţiei,
atenţia cercetătorilor s-a orientat asupra obţinerii
aceluiaşi efect la frecvenţe cu câteva ordine de
mărire mai mari, obţinându-se amplificarea
luminii prin stimularea emisiei de radiaţii. Altfel
spus, “Light Amplification by Stimulated Emission
of Radiation” sau LASER.
• Din practica medicala şi din studiile de
specialitate se remarcă tendinţa unui
număr din ce în ce mai mare de persoane
de a renunţa la serviciile oferite de
industria farmaceutică şi de a înlocui
medicamentele cu remedii naturale,
precum cele reprezentate de plantele
medicinale, homeopatie, acupunctura,
diete speciale şi adaptate, fizioterapie,
masaj, presopunctura etc. Toate aceste
metode de tratament formează un nou
capitol al medicinii, numit bioterapie.
Vorbind despre acupunctura, este de
subliniat faptul că practicile medicinii
chineze au rezistat timp de 5000 ani,
pentru ca astăzi sa fie de mare actualitate.
 Principalele mijloace si modalitati terapeutice

• Principalele mijloace si modalitati terapeutice ale Fizioterapiei sau

Medicinii Fizice si de Recuperare Medicala se regasesc in
stransa interdepenenta cu patologia careia se adreseaza.

• Factorii sau agentii fizicali utilizati sunt reprezentati de:

termoterapia (terapie utilizand agentul termic) cu varianta sa,
hidrotermoterapia (sau baia terapeutica), electroterapia (curentul
continuu si cei de putere joasa si medie), la care se adauga
diatermia (curentii de inalta frecventa, precum undele scurte si
ultrasunetele), magnetoterapia, fototerapia (RUV, RIR),
laserterapia de joasa putere, masoterapia (terapie prin masaj),
kinetoterapia (terapie prin miscare) cu varianta sa,
hidrokinetoterapia, hidrokinetoterapia, mecanoterapia,
manipularile si tractiunile, terapia ocupationala etc.
 Termoterapia

• Termoterapia este o metoda de

tratament nespecific, care utilizeaza
drept agent fizical terapeutic factorul
termic, cald sau rece, vehiculat de catre
diversi vectori, precum: apa in diferite
stari de agregare si aplicata extern,
lumina, aerul, parafina, namolul, nisipul.
Termoterapia face parte din mijloacele
si modalitatile fizioterapiei, constituind o
modalitate terapeutica cu efecte
fiziologice, fiziopatologice si terapeutice
cunoscute, cu tehnica de aplicare bine
pusa la punct dar si cu indicatii si
contraindicatii binecunoscute si
prestabilite.
• Raspunsul terapeutic este in deplina
concordanta atat cu tipologia
individuala a pacientului si reactivitatea
acestuia, cu tehnica de aplicare a
termoterapiei, metoda aleasa si
dozarea procedurii sau a factorului
terapeutic, cat si cu indicatiile si
contraindicatiile cunoscute.
 Hidrotermoterapia

• Hidroterapia se refera la o serie de

proceduri care utilizeaza apa simpla
aflata la diferite temperaturi, ele
concretizandu-se prin bai generale
sau partiale in care sunt imersate
segmente sau intreg corpul uman.
Ca si procedurile de termoterapie,
baile se clasifica in functie de
temperatura apei, de durata
procedurii, de suprafata corpului
tratata si se supune unor reguli
metodologice, tinand cont de o serie
de indicatii si contraindicatii.
 Crioterapia

• O modalitate terapeutica aparte este

crioterapia, reprezentand aplicarea
locoregionala a unor temperaturi
aflate sub 0 grade, principalii vectori
fiind cei prezentati anterior, in special
gheata, aerul rece si apa cu o
temperatura aproape de cea de
inghet. De mentionat si faptul ca
scaderea temperaturii locoregionale
se poate obtine si chimic, pe calea
terapiei topice medicamentoase.
Beneficiile terapeutice sunt mult mai
consistente in contextul patologiei
inflamatorii si algice, in comparatie cu
alte metode clasice, cunoscute si
frecvent utilizate.
 Electroterapia

• Electroterapia este o metoda de baza a

Fizioterapiei, fundamentata de progresele
legate de industria electronica. Principiul
de actiune al stimului electric asupra
organismului se afla in legatura cu
cunoasterea si intelegerea notiunilor
fundamentale de electrofiziologie a
structurilor neuromusculare, avand in
vedere faptul ca orice agent electric aplicat
asupra acestor tesuturi constituie un stimul
care produce o reactie locoregionala, la
distanta sau la nivelul intregului organism.
Modul de actiune al curentilor electrici
terapeutici se bazeaza pe proprietatile de
iritabilitate si excitabilitate ale substratului
(celule vii) de a reactiona. Metodologia de
aplicare tine cont de durata si intensitatea
stimului electric, de tipul de curent utilizat,
de indicatii si contraindicatii terapeutice.
 Terapia cu inalta frecventa

• Terapia cu inalta frecventa se refera la

aplicarea terapeutica a campului electric si
magnetic de inalta frecventa, cat si a
undelor electromagnetice cuprinzand
terapia cu ultrasunete, cu unde scurte,
precum si cu unde decimetrice si
microunde. Efecte terapeutice superioare
se obtin si prin utilizarea adecvata a inaltei
frecvente pulsatile. Modul de actiune,
indicatiile terapeutice si contraindicatiile
sunt subordonate capitolului de patologie
caruia i se adreseaza. In practica medicala
de specialitate se utilizeaza combinatia
terapiei cu ultrasunete cu cea de joasa
frecventa, in vederea obtinerii unor efecte
terapeutice superioare si persistente in
timp.
 Magnetoterapia

• Magnetoterapia se bazeaza pe
efectele biologice, fiziologice si
fiziopatologice ale aplicatiei unui
camp magnetic alternativ sau in
impulsuri. In contextul terapiei cu
camp magnetic de joasa
frecventa intervine fenomenul de
inductie magnetica care explica o
serie dintre efectele terapeutice
care iau nastere intr-un organism
amplasat intr-un astfel de camp.
Bazele fiziologice ale terapiei cu
campuri magnetice, modalitatile
de aplicare, indicatiile si
contraindicatiile acestui tratament
vor fi prezentate in cadrul
capitolului respectiv.
 Fototerapia

• Fototerapia reprezinta utilizarea

terapeutica a energiei radiante
luminoase. Terapia cu lumina
poate fi asigurata de o sursa
naturala sau artificiala. Sursa
naturala a energiei radiante
luminoase este soarele iar
utilizarea ei in scop terapeutic se
numeste helioterapie. Energia
radianta luminoasa furnizata de
aparatele medicale este rezultatul
transformarii energiei electice.
Actiunea fizico-chimica a luminii,
efectele biologice, fiziologice,
clinice si terapeutice, indicatiile si
contraindicatiile, tehnica aplicatiei
sunt prezentate in capitolul
corespunzator.
 Masajul terapeutic

• Masajul terapeutic reprezinta un grupaj

de manevre de tip manual sau mecanic,
prin care se actioneaza asupra straturilor
tisulare subiacente tegumentului.
Tegumentul este si el influentat sau
stimulat, producandu-se locoregional sau
la distanta reactii cu efect sedativ sau
excitant, tonicizant si biotrofic. Tehnicile,
indicatiile, limitele sau contraindicatiile
tractiunilor, manipularilor si masoterapiei
vor fi prezentate detaliat la capitolul
respectiv.
 Kinetologia

• Kinetologia profilactica sau kinetoprofilaxia

cuprinde totalitatea metodelor si
mijloacelor kinetologice care se refera la
mentinerea si intarirea starii de sanatate,
cu prevenirea starii de boala.
Kinetoprofilaxia presupune atat profilaxia
primara, cat si cea secundara, cu
prevenirea agravarii si a aparitiei
complicatiilor unor boli cronice, care
presupun existenta unor deficite
functionale.
 Mecanoterapia, tractiunile, manipularile si
masajul

• Mecanoterapia, tractiunile, manipularile si

masajul reprezinta modalitati terapeutice
numite si metode speciale, menite sa
amelioreze sindromul dureros si in special
pe cel disfunctional, uneori cu efecte
imediate.
 Terapia ocupationala

• Terapia ocupationala sau

ergoterapia se incadreaza in
sfera unui complex de metode
de o mare variabilitate crae au
drept scop reeducarea deficitelor
functionale, utilizand in acest
sens exercitii si procedee fizice
din diverse activitati umane
obisnuite, precum cele de
munca, divertisment, de viata
etc.
 Laserterapia

• Laserterapia de joasa putere

promoveaza o cale eficienta de
producere a analgeziei si de asigurare a
accelerarii reparatiei tisulare intr-o
multitudine de situatii patologice.
Laserele utilizate sunt cu He-Ne sau cu
diode cu RIR. Principiul terapeutic este
de crestere a temperaturii locale cu
augmentare circulatorie si metabolica
locoregionala. Modalitatile terapeutice si
tehnica de aplicare, precum si indicatiile
si contraindicatiile terapiei cu laser de
joasa putere sunt adaptate domeniului
terapeutic caruia i se adreseaza. Acesta
este foarte larg, incluzand, printre altele
si patologia locoregionala oro-
bucomaxilara.
 Biofeedback-ul

• Biofeedback-ul reprezinta o metoda

terapeutica adjuvanta celor prezentate
anterior si care se defineste ca fiind o
tehnica ce utilizeaza echipament, in
special electronic, in scopul evidentierii
sub forma de semnal acustic si/sau
vizual a unora dintre evenimentele
fiziologice interne organismului uman.
Aceste informatii ajuta la manipularea
evenimentelor involuntare sau greu de
perceput prin manipularea semnalelor
astfel receptionate.
 Stimularea nervoasa electrica transcutanata
SNET sau TENS

• SNET sau TENS constituie o metoda

netraumatizanta de combatere a starilor
dureroase acute sau cronice, de diferite
cauze. Utilizarea stimulilor electrici in
tratamentul sindromului dureros este o
practica veche, legata de istoria
electroterapiei. Ea consta in folosirea unui
curent de joasa frecventa in scop
electroanalgezic.
 Acupunctura, electropunctura, presopunctura
sau terapia punctelor trigger

• Acupunctura, electropunctura,
presopunctura si terapia punctelor
trigger sunt considerate terapii
analgezice, aplicate drept tratament
alternativ, adaptat patologiei de
specialitate.
 EVALUARE

1.Preocuparile privind efectele electricitatii asupra corpului omenesc sunt vechi si dateaza din
secolul al
• 16-lea
• 17-lea
• 18-lea
• 19-lea
• 20-lea
2.In secolul al 19-lea se recomanda pentru prima data o aplicatie dozata progresiv a
• Kinetoterapiei
• Helioterapiei
• Bailor de soare
• Exerciţiilor Klapp
• Tehnicilor de izometrie scurtă
3.Principiile de funcţionare ale laserului au fost enunţate în 1916 de :
• Nikolai Basov
• Abert Einstein
• Max Planck
• Charles Townes
• Aleksandr Prohorov
4.Biofeedback-ul este recunoscut si menţionat drept procedura terapeutica
• de la inceputul sec 20
• din 1923
• in jurul anilor 1960
• la mijlocul sec XIX
• in jurul anului 1880
5.Termoterapia este o metoda de tratament nespecific, care utilizeaza drept agent
fizical terapeutic factorul termic, cald sau rece, vehiculat de catre diversi vectori,
precum:
• namolul,
• apa,
• lumina,
• aerul,
• parafina,
• nisipul.