Sunteți pe pagina 1din 2

Evaluare sumativă – Tema familiei „Moromete”

Citește cu atenție textul de mai jos pentru a răspunde corect cerințelor:

„- Ce e, mă, cu voi? întrebă Moromete, cu glasul dinainte, încet liniştit. Ba chiar blând. Nu vă e foame?
Staţi la masă! Puteţi pe urmă dormiţi până poimâine dimineaţă...
Catrina Moromete se şterse pe frunte de sudoare şi intră în tindă. Unul câte unul, copiii intrară în tinda
casei. Se înserase bine şi de pe vatră focul arunca până departe o fâşie roşie de lumină făcând să
strălucească bătătura.
Cât ieşeau din iarnă şi până aproape de sfântul Niculaie, Moromeţii mâncau în tindă la o masă joasă şi
rotundă, aşezaţi în jurul ei pe nişte scăunele cât palma. Fără să se ştie când, copiii se aşezaseră cu
vremea unul lângă altul, după fire şi neam. Cei trei frati vitregi, Paraschiv, Nilă şiAchim, stăteau spre
partea dinafară a tindei ca si când ar fi fost gata în orice clipă să se scoale de la masă şi să plece afară.
De cealaltă parte a mesei, lângă vatră, jumătate întoarsă spre străchinile şi oalele cu mâncare de pe foc,
stătea întotdeauna Catrina Moromete, mama vitregă a celor trei fraţi, iar lângă ea îi avea pe ai ei, pe
Niculae. pe Ilinca şi pe Tita, copii făcuţi cu Moromete. Dar Catrina fusese şi ea măritată înainte de a-l lua
pe Moromete: bărbatul acesta îi murise în timpul războiului, dar nu pe front, fiindcă nu împlinise încă
anii ca să fie luat militar, ci acasă de apă la plămâni; îi lăsase o fată (pe care Catrina o născu după
moartea lui) şi când plecă din casa socrilor n-o luă cu ea, o lăsă bătrânului Năfliu, bâtului, cum îi spuneau
cu toţi, cu care însă Catrina nu se avea bine.
Moromete stătea parcă deasupra tuturor. Locul lui era pragul celei de-a doua odăi, de pe care el
stăpânea cu privirea pe fiecare. Toţi ceilalţi stăteau umăr lângă umăr, înghesuiţi, masa fiind prea mică.
Moromete n-o mai schimbase de pe vremea primei lui căsătorii, deşi numărul copiilor crescuse. El şedea
bine pe pragul lui, putea să se mişte în voie şi de altfel nimănui nu-i trecuse prin cap că ar fi bine să se
schimbe masa aceea joasă şi plină de arsurile de la tigaie.”

1. Menționează sensul din text al secvenței „copiii se aşezaseră cu vremea unul lângă altul, după fire şi
neam”. 5p
2. Indică locul în care familia Moromeții lua masa de primăvară până aproape de Sfântul Niculaie. 5p
3. Explică motivul pentru care Moromete nu schimbă masa deși „stăteau umăr lângă umăr, înghesuiţi,
masa fiind prea mică”. 5p
4. Precizează numele membrilor familiei Moromete. 5 p
5. Ilustrează, prin exemple, un mijloc de caracterizare al personajului Ilie Moromete. 5p
6. Prezintă, în minim 50 de cuvinte, o ipostază a tatălui așa cum reiese din fragmentul citat. 10p
7. Menționează locul și timpul acțiunii romanului Moromeții (vol I). 10p
8. Prezintă, în minim 100 de cuvinte în ce constă ritualul cinei în familia Moromete. 15p
9. Într-un mini –eseu de 250 de cuvinte prezintă scena tăierii salcâmului. 30p
Evaluare sumativă – Tema familiei „Moromete”

Citește cu atenție textul de mai jos pentru a răspunde corect cerințelor:

Dimineata e alburie si satul rãsunã încã de cântecul cocosilor. Omul se scoalã, trezeste copii,
înhamã caii si umblã de colo pânã colo prin curte. Nu este nimic de fãcut, plecarea în prima zi de secere
pare sã fie un lucru obisnuit, totusi cãruta si caii înhãmati asteaptã în bãtãturã de mult timp; omul si copiii
sunt gata; secerile si bota cu apã sunt puse în cãrutã; mâncarea gãtitã de cu searã asemeni; nu se stie însã
pentru ce cãruta stã timp atât de îndelungat în mijlocul bãtãturii. Omul se învârteste pe loc, se uitã prin
grãdinã, strãbate curtea, intrã în casã si strigã la femeie fãrã rost, întrebând-o dacã a pus mâncarea în
cãrutã; muierea se supãrã si-i rãspunde cã a pus-o de mult, dar bãrbatul nu ascultã, nu aude, iese afarã cu
un aer grav, foarte grãbit si foarte îngrijorat. Se pare cã s-a întâmplat ceva, a fost uitat cine stie ce lucru.
Omul se apropie de cãrutã, se uitã la secerile vârâte între scoartele loitrei, le numãrã, scoate una si-i pipãie
zimtii, o bagã la loc si începe apoi sã caute sub cergã; dã totul la o parte si se uitã la oalele cu fierturã de
buruieni, la mãmãliga încã aburindã; le acoperã repede, nemultumit parcã de faptul cã totul e în ordine, si
trece la cai. Animalele asteaptã linistite, cu buzele în jos, si când omul se apropie de ele, se întâmplã ca
unul din cai sã ofteze adânc; omul se uitã la hamuri, apucã hãturile, bagã unuia din cai zãbala în gurã. În
această clipã muierea strigã din prag înfuriatã: 'Ce mai asteptati? Ce vã tot învârtiti? Ei, cutare, ce stai cu
capul între urechi? Hei, voi! dati-i drumul odatã!'(…)
Moromete rupse o bucată de mămăligă, luă din tigaie fasole şi fără nici o grijă înghiţi dumicatul.
În clipa următoare însă el se cam înţepeni pe locul unde se afla, se făcu roşu la faţă şi îi ţâşniră
lacrimile. Dar în loc să bea apă şi să-şi potolească arsura, el se stăpâni şi se întoarse către fete.
- Voi de ce ziceţi că n-aţi încălzit fasolea asta? întrebă el în treacăt, cu o înfăţişare de nepătruns şi nu
prea tare, încât mama care scotea nişte ceapă din cutia căruţei nu-1 auzi, să-i răspundă că abia o luase
de pe foc. ..Paraschiv parcă era singur. Nu mai aşteptă să se aşeze toată lumea, rupse ca şi tatăl său din
mămăligă şi râni cu nădejde din tigaie. În clipa aceea Moromete îşi pironi privirea asupra lui şi aşteptă.
Paraschiv, hulpav şi absent, înghiţi dintr-o dată, dar apoi ochii i se beliră şi scoase un răcnet.
- Na Paraschive, bea apă, se precipită Moromete apucând bota în braţe şi întinzându-i-o grijuliu. Te-a
ars rău? Eu credeam că e rece, mărturisi el naiv.
1. Menționează sensul din text al secvenței „ Se pare cã s-a întâmplat ceva, a fost uitat cine stie ce
lucru”. 5p
2. Indică rolul fiecărui membru al unei familii în pregătirile pentru seceriș.
3. Explică motivul pentru care Marin Preda prezintă în primul paragraf pregătirile pentru seceriș
fără a se raporta la o familiei anume. 5p
4. Precizează numele membrilor familiei Moromete. 5p
5. Ilustrează, prin exemple, un mijloc de caracterizare al personajului Ilie Moromete. 5p
6. Prezintă, în minim 50 de cuvinte, o ipostază a tatălui așa cum reiese din fragmentul citat. 10p
7. Menționează locul și timpul acțiunii romanului Moromeții (vol I). 10p
8. Prezintă, în minim 100 de cuvinte în ce constă ritualul secerișului. 15p
9. Într-un mini –eseu de 250 de cuvinte prezintă scena cinei. 30p

S-ar putea să vă placă și