1. C.S.

Cîmpul protetic în edentaţia parţială întinsă este prezentat de:

a) vălul palatin
b) muşchii orofaciali
c) muşchii mobilizatori
d) fibromucoasa activ mobilă
* e) crestele alveolare şi bolta palatină
2. C.S.Valoarea parodontală a unui dinte este determinată de:
* a) gradul de implantare
b) starea gingiei
c) situarea dintelui în arcada dentară
d) gradul de distrucţie coronară
e) prezenţa sau absenţa antagonistului
3. C.S.Gradul de stabilizare a protezei parţiale mobilizabile este influenţat de:
* a) numărul dinţilor restanţi
b) starea psihică a pacientului
c) starea articulaţiei temporo-mandibulare
d) duritatea produselor alimentare
e) starea generală a pacientului
4. C.S.Particularităţile cîmpului protetic în edentaţia parţială întinsă se găseşte în funcţie de:
a) starea psihică a pacientului
b) gradul de deschidere a gurii
* c) localizarea şi întinderea breşelor arcadelor dentare
d) caracterul deglutiţiei
e) tipul de ocluzie
5. C.S.Fibromucoasa sănătoasă a cîmpului protetic edentat parţial cu grosime şi rezilienţă
moderată conform clasificării Supple corespunde clasei:
* a) I
b) II
c) III
d) IV
e) V
6. C.S.Fibromucoasa hipertrofiată, mobilă, flotantă a cîmpului protetic edentat parţial conform
clasificării Supple corespunde clasei:
a) I
b) II
c) III
* d) IV
e) V
7. C.S.Fibromucoasa cîmpului protetic edentat parţial atrofiată, subţire cu un grad de rezilienţă
redus conform clasificării Supple corespunde clasei:
a) I
* b) II
c) III
d) IV
e) V
8. C.S.Conform clasificării Liund zona fibroasă periferică a fibromucoasei cîmpului protetic în edentaţia
parţială la maxilă este situată:
* a) pe coama apofizei alveolare
b) în zona mediană a palatului dur
c) în zona rugilor palatine transversale
d) în treimea posterioară a bolţii palatine
e) în zonele distale ale tuberozităţilor maxilare
9. C.S.Fibromucoasa subţire şi sensibilă la presiuni în edentaţiile parţiale ale maxilei conform clasificării
Liund corespunde zonei:
a) periferice a apofizei alveolare
b) rugilor palatine
* c) fibroase mediane
d) glandulare a bolţii palatine
e) coamei apofizei alveolare
10. C.S.Indicați tipul apofizelor edentate parţial, delimitate de Lejoyeux, conform clasificării bazei osoase la
maxilă:
* a) înalte, retentive cu versante extinse, paralele

b) înalte, neretentive cu versante periforme

c) înalte, cuboidale
d) trapezoidale
e) ascuţite
11. C.S.Indicaţi varietăţile tuberozităţilor maxilare în edentaţia parţială după Lejoyeux:
* a) retentive
b) asimetrice
c) ondulate
d) trapezoidale
e) ascuţite
12. C.S.Identificați tuberculii piriformi în edentaţiile parţiale, delimitați de Lejoyeux:
a) ovoidali
* b) cu valoare protetică negativă
c) triunghiulari
d) cuboidali
e) piramidali
13. C.S.Identificați apofizele alveolare în edentaţiile parţiale, după profil, delimitate de Pietrokovski:
a) piramidale
* b) parabolice
c) plate
d) ascuţite
e) trapezoidale
14. C.S.Indicaţi varietatea bolţei palatine în edentaţiile parţiale după Lejoyeux:
* a) extinsă, fără torus palatin
b) ovoidală
c) patrată
d) îngustă
e) alungită
15. C.S.Precizați limitele rezilienţei fibromucoasei cîmpului protetic în diferite zone, în edentaţiile parţiale,
după diferiţi autori:
a) 10-12 mm
b) 8-9 mm
c) 7-5 mm
d) 4-3 mm
* e) 2,5-0,4 mm
16. C.S.Indicaţi elementul component al protezei parţiale mobilizabile cu placă acrilică:
* a) şeile protezei
b) apofiza protezei
c) corpul protezei
d) elementele antibacteriene
e) elementele antideformante
17. C.S.Baza protezei parţiale mobilizabile este prezentată de:
 a) elementele de ancorare, menţinere şi stabilizare
b) dinţii artificiali
* c) conectorul principal
d) conectorii secundari
e) apofiza protezei
18. C.S.Identificați materialul din care pot fi confecţionaţi dinţii artificiali în proteza parţială mobilizabilă:
a) oasele animalelor
b) supergips
c) lemn special
d) aramă
* e) ceramică
19. C.S.La rînd cu elementele mecanice de stabilizare, protezele parţiale mobilizabile se menţin pe cîmpul
protetic datorită:
a) dinţilor antagonişti
b) dinţilor artificiali
* c) elementelor anatomice morfofuncţionale a câmpului
protetic
d) contactelor dento-dentare maximale
e) dinamicii mandibulare reduse
20. C.S.Precizați diametrul sîrmei de Wiplă din care se confecţionează croşetele în protezele parţiale
mobilizabile acrilice:
a) 2-2,5 mm
b) 1,5-2,0 mm
* c) 0,6-0,8 mm
d) 0,2-0,4 mm
e) 3-4 mm
21. C.S.Indicați segmentul din care sunt alcătuite croşetele din sîrmă de Wiplă:
* a) dentar (braţ)
b) mandibular
c) maxilar
d) anterior
e) posterior
22. C.S.Indicaţi limitele protezei parţiale mobilizabile acrilice la maxilă:
* a) vestibular- fundul de sac în limitele mucoasei pasiv-mobile
b) vestibular- fundul de sac depăşind limitele mucoasei
pasiv-mobile
c) vestibular-nu ajunge cu 1-2 mm la mucoasa pasiv-mobilă
d) în zona dinţilor frontali restanţi-pînă la marginea
incisivală
e) în zona dinţilor frontali restanţi- supracingular
23. C.S.Indicaţi limitele protezei parţiale mobilizabile acrilice la maxilă în zona dinţilor rerstanţi:
* a) în zona dinţilor laterali restanţi pînă în zona
supraecuatorială
b) în zona dinţilor laterali restanţi pînă în zona
subecuatorială- la colet
c) în zona dinţilor frontali restanţi – supracingular
d) în zona dinţilor frontali restanţi pînă la marginea
incizală
e) în zona dinţilor laterali restanţi- pînă la nivelul
suprafeţelor ocluzale
24. C.S.Determinați de ce depind dimensiunele bazei protezei parţiale mobilizabile acrilice:
a) starea generală a organismului
b) starea arcadei dentare antagoniste
* c) topografia breşei arcadei dentare
d) structura suportului osos
e) tipul de ocluzie
25. C.S.Determinați de ce depinde limita bazei protezei parţiale mobilizabile acrilice la maxilă în zona
distală:
a) înălţimea coronară a dinţilor restanţi
* b) caracterul breşei arcadei dentare terminală sau
intercalată
c) gradul de implantare a dinţilor restanţi
d) gradul de înclinare a dinţilor restanţi
e) tipul de ocluzie
26. C.S.Limita distală a protezei parţiale mobilizabile acrilice la maxilă în zona liniei Ah va fi:
* a) în edentaţiile întinse biterminale
b) în edentaţiile reduse unilaterale intercalate
c) în edentaţiile medii intercalate bilaterale și prezența
tuberozităților maxilare retentive
d) în edentaţiile întinse frontale
e) în edentaţiile unilaterale medii intercalate
27. C.S.Indicaţi limita bazei protezei parţiale mobilizabile acrilice la mandibulă în zona dinţilor restanţi:
a) la coletul dinţilor frontali
* b) supracingular în zona dinţilor frontali
c) subecuatorial în zona dinţilor laterali
d) la coletul dinţilor laterali
e) la dorinţa medicului
28. C.S.Indicaţi limitele bazei protezei parţiale mobilizabile acrilice la mandibulă în zona tuberculilor
piriformi:
a) îi ocoleşte lingual
b) îi ocoleşte vestibular
c) ajung pînă la marginea lor mezială
d) nu ajung la limita lor mezială
* e) îi acoperă în funcţie de valoarea lor protetică
29. C.S.Precizați grosimea bazei protezei parţiale mobilizabile acrilice:
a) 0,5 mm
b) 1,0 mm
c) 1,5 mm
* d) 2,0 mm
e) 2,5 mm
30. C.S.Identificați materialul din care poate fi confecționată baza protezei parţiale mobilizabile:
a) ciment ionomeric
b) acrilate termopolimerizabile elastice
c) materiale siliconice
* d) aliajele Cr-Co
e) ceramică
31. C.S.Precizați situațiile în care sunt indicate protezele parţiale mobilizabile acrilice cu placă:
* a) cînd sînt contraindicate punţile dentare
b) la prezenta migrărilor dentare
c) la absenţa dinţilor de minte
d) în ocluzia deschisă
e) la prezenţa durerilor articulare
32. C.S.Protezele parţiale mobilizabile acrilice cu placă pot fi confecţionate:
a) numai în edentaţiile terminale bilaterale
b) numai în edentaţiile terminale unilaterale
c) numai în edentaţiile frontale
 d) numai în edentaţiile intercalate
* e) în orice tip de edentaţie parţială
33. C.S.Precizați de ce depinde dimensiunea bazei protezei parţiale mobilizabile acrilice la maxilă:
a) raportul coroană clinică- rădăcină clinică a dinţilor
restanţi
b) tipul de ocluzie
c) vîrsta
* d) mărimea breşelor arcadei dentare şi topografia lor

e) starea dinţilor antagonişti

34. C.S.Identificați dezavantajele protezelor parţiale mobilizabile acrilice:
a) nu sînt fizionomice
* b) au un suport muco-osos
c) dereglează respiraţia nazală
d) nu restabilesc întocmai dimensiunea verticală de
ocluzie
e) provoacă apariţia galvanozei în cavitatea orală
35. C.S.La confecţioanarea protezei parţiale mobilizabile acrilice în prezenţa ocluziei instabile se va
determina:
a) spaţiul fiziologic de inocluzie
b) dimensiunea verticală de ocluzie
c) dimensiunea verticală de postură mandibulară
* d) poziţia neutră a mandibulei faţă de maxilă
e) numărul de perechi a dinţilor antagonişti
36. C.S.Precizați cea mai favorabilă linie croşetară la fixarea şi stabilizarea protezei parţiale mobilizabile
acrilice la maxilă:
a) sagitală
* b) diagonală
c) transversală
d) tangenţială
e) dreaptă
37. C.S.Indicaţi cea mai raţională linie croşetară în proteza parţială mobilizabilă acrilică la mandibulă:
a) diagonală
b) sagitală
c) dreaptă
d) tangenţială
* e) transversală
38. C.S.Indicați cea mai favorabilă linie croşetară la fixarea protezei parţiale mobilizabile acrilice la
mandibulă:
a) tangenţială
b) diagonală
c) dreaptă
d) sagitală
* e) în suprafaţă
39. C.S.După legile biomecanice în proteza parţială mobilizabilă acrilică linia croşetară trebuie să treacă:
a) la marginea protezei
b) în zona anterioară a protezei
c) în zona posterioară a protezei
* d) prin mijlocul bazei protezei
e) în zona laterală a protezei
40. C.S.În timpul funcţiei forţa verticală concentrată pe dinţii artificiali ai protezei parţiale mobilizabile
acrilice în apropierea primului premolar din dreapta în edentaţia de cl. I Kennedy la maxilă va conduce la:
a) deplasarea protezei anterior
 b) deplasarea protezei posterior
* c) înfundarea protezei mai exagerat în zona aplicării
forţei şi mai puţin distal
d) înfundarea protezei bilateral de acelaşi grad
e) deplasarea dinţilor restanţi vertical
41. C.S.În timpul funcţiei forţa verticală concentrată pe dinţii artificiali în zona distală a protezei parţiale
mobilizabile acrilice în edentaţia parţială cl. I Kennedy limitată de canini va conduce la:
a) înfundarea protezei uniform pe tot cîmpul protetic

b) înfundarea protezei uniform în zona anterioară

c) înfundarea protezei în zona medie
d) înfundarea protezei distal din partea opusă a locului
de aplicare a forţei
* e) dezlipirea bazei protezei în zona anterioară
42. C.S.Identificați factorii care pot influența desprinderea protezei parţiale mobilizabile acrilice în plan
vertical:
* a) alimentele lipicioase
b) adeziunea
c) aerul atmosferic în timpul respiraţiei
d) elasticitatea braţelor croşetelor
e) greutatea protezei la mandibulă
43. C.S.Determinați factorii ce se opun deplasării protezelor parţiale mobilizabile acrilice:
a) bridele gingivo-alveolare
b) presiunea atmosferică
c) acţiunea musculară din zona periferică a protezelor
d) materialul din care este confecţionată baza protezei
* e) elementele de retenţie anatomică
44. C.S. Precizați factorii ce se opun deplasării laterale a protezelor parţiale mobilizabile acrilice:
a) apofizele alveolare cu valoarea protetică negativă

b) apofizele alveolare cu un mare grad de atrofie

* c) montarea dinţilor artificiali strict pe centrul
apofizei alveolare
d) montarea dinţilor artificiali spre oral
e) montarea dinţilor artificiali spre vestibular
45. C.S.Examenul clinic subiectiv a pacienţilor cu edentaţii parţiale întinse începe cu:
a) determinarea gradului de deschidere a gurii
b) determinarea gradului de mobilitate a dinţilor restanţi
c) palparea
* d) motivaţia
e) sondarea
46. C.S.Examenul clinic obiectiv a pacienţilor cu edentaţii parţiale întinse începe cu:
a) motivaţia
b) anamneza actualei maladii
c) anamneza vieţii
d) determinarea profesiei
* e) examenul exobucal
47. C.S.În scopul micşorării influenţei factorilor nocivi ce acţionează asupra parodontului dinţilor restanţi la
utilizarea protezelor parţiale mobilizabile acrilice se recomandă:
* a) răscroirea parodontală a conectorului principal

b) răscroirea plăcii palatinale în zona torusului palatinal

 c) răscroirea plăcii palatinale în zona liniei Ah
d) alegerea corectă a acrilatului pentru confecţionarea
protezei
e) respectarea etapelor clinice
48. C.S.Ce se întreprinde în scopul micşorării influenţei factorilor nocivi ce acţionează asupra parodontului
dinţilor restanţi la utilizarea protezelor parţiale mobilizabile:
a) răscroirea plăcii palatinale în zona torusului palatinal
b) răscroirea plăcii palatinale în zona liniei Ah
c) alegerea corectă a acrilatului pentru confecţionarea
protezei
d) respectarea etapelor clinice
* e) folierea dinţilor şi a paradontului marginal pe
modelul de lucru
49. C.S. La fixarea şi stabilizarea protezelor parţiale mobilizabile în edentaţiile subtotale se utilizează:
a) dinţi artificiali din acrilat
b) dinţi artificiali din porţelan
c) dinţi artificiali metalici
* d) croşete mucosale Kemeny
e) acrilat incolor pentru baza protezei
50. C.S. Determinați sistemul special care se utilizează la fixarea şi stabilizarea protezelor parţiale
moblizabile în edentaţiile subtotale:
a) sistemul croşetar
* b) sistemul telescopat
c) adeziunea
d) retenţia anatomică
e) succiunea funcţională
51. C.S.Proba machetei protezei parţiale mobilizabile acrilice are scopul de a verifica:
a) gradul de fixare a protezei
b) grosimea bazei
c) duritatea bazei
* d) precizitatea determinării ocluziei centrice
e) precizitatea modelului
52. C.S.La proba machetei protezei parţiale mobilizabile acrilice se va verifica precizitatea determinării:
a) grosimii bazei protezei
b) culorii bazei protezei
* c) poziţiei neutre a mandibulei faţă de maxilă
d) elasticităţii croşetelor
e) gradului de fixare a protezei
53. C.S.Indicaţi semnele de majorare a dimensiunii verticale de ocluzie la proba machetei protezei parţiale
mobilizabile acrilice în ocluzia instabilă :
a) gradul de deschidere a gurii este limitat
* b) absenţa contactului dintre dinţii antagonişti restanţi
c) simptomul spatulei este negativ
d) actul de deglutiţie nu este dereglat
e) proba fonetică este pozitivă
54. C.S.La proba machetei protezei parţiale mobilizabile acrilice în ocluzia centrică s-a observat în zona
frontală un raport de prognaţie, iar în zona dinţilor laterali contact cuspidian. Care este cauza:
a) nu s-a determinat corect dimensiunea verticală de
ocluzie
b) la determinarea poziţiei neutre a mandibulei ea
a fost deplasată posterior
* c) la determinarea poziţiei neutre a mandibulei ea
a fost deplasată anterior
 d) la determinarea poziţiei neutre a mandibulei ea
a fost deplasată spre stînga
e) la determinarea poziţiei neutre a mandibulei ea
a fost deplasată spre dreapta
55. C.S.Verificarea prezenţei contactului dintre arcadele dentare la proba machetei protezei parţiale
mobilizabile acrilice se efectuază:
a) prin mişcări mandibulare mezio-distale
b) prin actul de deglutiţie
* c) prin proba spatulei
d) prin mişcările funcţionale de lateralitate
e) prin actul de mastiacţie
56. C.S. Determinați spaţiul fiziologic de inocluzie în edentaţia subtotală a ambilor maxilare la proba
machetelor protezelor parţiale mobilizabile acrilice:
a) 0,5 – 1,0 mm
b) 1,0 – 1,5 mm
c) 4,0 – 5,0 mm
* d) 2,0 – 3,0 mm
e) mai mult de 5,0 mm
57. C.S. Identificați metoda care se va utiliza la verificarea dimensiunii verticale de ocluzie la proba
machetelor protezelor parţiale mobilizabile acrilice:
a) directă
b) electronică
c) anatomică
* d) anatomo-fiziologică
e) tridimensională
58. C.S.Precizați din ce motive proteza parţială moblilizabilă acrilică, ca regulă, imediat după confecţionare
nu inseră la cîmpul protetic:
a) limitele protezei sînt lărgite
b) limitele protezei sînt micşorate
* c) absenţa paralelismului suprafeţelor proximale a
dinţilor limitrofi breşelor
d) dimensiunea verticală de ocluzie a fost determinată
incorect
e) poziţia neutră a mandibulei a fost determinată incorect

59. C.S.Prezenţa ocluziei inverse în zona dinţilor frontali şi contactul cuspidian în zona dinţilor laterali
observat la proba machetelor protezelor parţiale mobilizabile acrilice sunt condiţionate de:
a) majorarea dimensiunii verticale de ocluzie
b) micşorarea dimensiunii verticale de ocluzie
c) la determinarea poziţiei neutre a mandibulei ea
a fost deplasată anterior
* d) la determinarea poziţiei neutre a mandibulei ea
a fost deplasată posterior
e) la determinarea poziţiei neutre a mandibulei ea
a fost deplasată spre stînga sau dreapta
60. C.S.Din ce motiv este obligatorie corecţia ocluzală în protezelor parţiale mobilizabile acrilice:
* a) dinţii sînt montaţi în ocluzor
b) dinţii sînt montaţi în afara simulatoarelor
c) dinţii sînt montaţi “la ochi”
d) dinţii au fost montaţi fără utilizarea bormaşinei

e) dinţii sînt montaţi incorect

61. C.S.Indicați materialul care se utilizează la armarea protezelor parţiale mobilizabile acrilice:
 a) materiale siliconice
b) materiale termoplastice
* c) plase metalice
d) acrilat elastic
e) acrilat autopolimerizabil
62. C.S.Determinați tipul de suport al protezelor parţiale mobilizabile acrilice:
a) rigid
* b) muco - osos
c) elastic
d) parţial
e) semielastic
63. C.S.Conectorul principal în protezele parţiale moblizabile scheletate este prezentat şi de:
a) inele
b) capse
c) gutiere
d) disjunctoare
* e) croşet continuu
64. C.S.Indicați tipul șeilor în proteza parţial moblizabilă scheletată:
a) rigide
* b) metalice incluse în acrilat
c) suspendate
d) elastice
e) tangenţiale
65. C.S.Precizați rolul conectorului principal în protezele parţiale mobilizabile scheletate:
a) fixarea dinţilor artificiali
b) unirea elementelor dentare cu şeile protezei
* c) unirea şeilor protezei
d) fixarea elementelor de ancorare şi stabilizare
e) micşorarea dimensiunilor bazei protezei
66. C.S.Indicaţi avantajele şeilor metalice incluse în acrilat în protezele parţiale mobilizabile scheletate:
a) nu traumează fibromucoasa
b) sunt fizionomice
c) sunt fiziologice
* d) permit corecţia şi rebazarea
e) sunt igienice
67. C.S.Precizați lăţimea barei – ca conector principal în protezele parţiale mobilizabile scheletate la
mandibulă:
* a) 3,0 mm
b) 8,0 mm
c) l0,5 mm
d) 1,0 mm
e) 0,4
68. C.S.Precizați lăţimea conectorului principal în proteza parţială mobilizabilă scheletată prezentat de
plăcuţă la maxilă:
a) 4,0 mm
b) 5,0 mm
c) 6,0 mm
d) 8,0 mm
* e) mai mult de 10 mm
69. C.S.Determinați grosimea conectorului principal în proteza parţială mobilizabilă scheletată prezentat de
plăcuţă la maxilă:
a) 0,2-0,3 mm
* b) 0,4-0,5 mm
 c) 0,6-0,7 mm
d) 0,8-1,0 mm
e) 1,5-2,0 mm
70. C.S.Indicați zona plasării conectorului principal în proteza parţială mobilizabilă scheletată prezentat de
plăcuţă la maxilă:
* a) în zona palatinală posterioară
b) pe versantele interne a apofizelor alveolare
c) în zona torusului palatinal
d) în zona liniei Ah
e) în orice zonă
71. C.S.Determinați zona plasării conectorului principal în proteza parţială mobilizabilă scheletată prezentat
de bară la mandibulă:
* a) la 3-4 mm de festonul gingival şi cu 2 mm de la
nivelul fundului de sac lingual
b) la 1-2 mm de festonul gingival şi cu 0,5-1 mm de
la nivelul fundului de sac lingual
c) în zona coletului dinţilor restanţi
d) în zona ecuatorială a dinţilor laterali
e) în zona incizală a dinților frontali
72. C.S.Identificați forma conectorului principal în proteza parţială mobilizabilă scheletată prezentat de bară
la mandibulă:
a) patrată
b) ondulată
* c) semiovală
d) trapezoidală
e) triunghiulară
73. C.S.Indicaţi forma de bară linguală în proteza parţială mobilizabilă scheletată:
* a) rotundă
b) în şa
c) ondulată
d) triunghulară
e) în semişa
74. C.S.Determinați raportul conectorului principal la maxilă prezentat de plăcuţe, cu mucoasa, în protezele
parţiale mobilizabile scheletate cu sprijin dento-paradontal rigid:
a) este distanţat cu 0,5 mm
b) este distanţat cu 0,8 mm
c) este distanţat cu 1,0 mm
d) este distanţat cu 1,2 mm
* e) are contact cu mucoasa
75. C.S. Pentru prevenirea înfundării în fibromucoasă a conectorului principal prezentat de bară în proteza
parţială mobilizabilă scheletată la mandibulă el este distanţat de la mucoasă în dependenţă de:
a) lăţime
b) grosime
c) materialul din care este confecţionat
* d) gradul de rezilienţă a fibromucoasei
e) gradul de atrofie a apofizelor alveolare
76. C.S.Conectorul principal în protezele parţiale mobilizabile scheletate prezentat de plăcuţe dento-
mucosole se realizează:
* a) în contact cu suprafaţa orală a dinţilor supracingular
sau supraecuatorial
b) la o distanţă de 0,2-0,3 mm de la mucoasă
c) la o distanţă de 0,4 mm de la mucoasă
d) la o distanţă de 3-4 mm de la mucoasă
 e) la o distanţă de 5-6 mm de la mucoasă
77. C.S.Determinați rolul conectorilor secundari în proteza parţială mobilizabilă scheletată:
a) unirea şeilor protezei
* b) unirea elementelor dentare cu porţiunile mucosale
ale protezei
c) unirea cu dinţii antagonişti
d) ocolirea formaţiunilor anatomice
e) ocolirea frenurilor buzelor şi a limbii
78. C.S. Indicați zona plasării conectorilor secundari în proteza parţială mobilizabilă scheletată:
a) pe suprafeţele ocluzale ale dinţilor
b) pe versantele interne ale proceselor alveolare
c) pe versantele externe ale proceselor alveolare
* d) pe feţele proximale ale dinţilor ancoră
e) pe centrul apofizelor alveolare
79. C.S.Determinați tipul conectorilor secundari în proteza parţială mobilizabilă scheletată, în funcţie de
starea parodontului dinţilor restanţi şi gradul de rezilienţă a fibromucoasei:
a) punctiformi
b) secţionaţi
* c) labili
d) subţiri
e) groşi
80. C.S.În protezele parţiale mobilizabile scheletate elementele de ancorare, fixare şi stabilizare sunt
prezentate de:
* a) diferite tipuri de croşete
b) arcuri intermaxilare
c) magniţi
d) implante
e) pivoţi radiculari
81. C.S.Determinați procesul de confecționare a croşetelor utilizate în protezele parţiale mobilizabile
scheletate:
a) presare
b) sudare
* c) turnare
d) coacere
e) galvanoplastie
82. C.S.Determinați tipul croșetelor după numărul dinţilor pe care se aplică, potrivit opiniei lui Rîndaşu:
a) circulare
* b) bidentare
c) mucosale
d) dento-alveolare
e) parţiale
83. C.S.Determinați tipul de croșete utilizate în protezele parţiale mobilizabile scheletate:
* a) Ackers
b) Kemeny
c) Gavrilov
d) Kopeikin
e) Dolder
84. C.S.Identificați sistemul special de fixare şi stabilizare utilizat în protezele parţiale mobilizabile
scheletate
* a) culisele
b) croşetele Roach
c) croşetele Ney
d) pintenii ocluzali
 e) croşetele Kemeny
85. C.S.Precizați grosimea pintenului ocluzal în croşetul tip Ackers:
a) 0,5-0,8 mm
* b) 1-1,5 mm
c) 2,0 mm
d) 2,5 mm
e) 3 mm
86. C.S.Determinați brațele croşetului Bonwill:
* a) două retentive, două opozante, două ocluzale
b) două retentive, două opozante, unul ocluzal
c) două retentive, unul opozant, două ocluzale
d) două retentive, trei opozante, unul ocluzal
e) numai unul retentiv, unul opozant şi unul ocluzal
87. C.S.Croşetul inelar Jackson este indicat în edentaţiile parţiale Kennedy:
a) cl I
* b) cl II
c) cl III
d) cl IV
e) cl V
88. C.S.Protezele parţiale mobilizabile scheletate sînt indicate cînd pe cîmpul protetic avem următorul număr
de dinţi restanţi cu parodontul sănătos:
a) 1 dinte
b) 2 dinţi situaţi alături
c) 3 dinţi situaţi alături
d) 2 dinţi situaţi în zona frontală şi 1 dinte situat
în zona laterală
* e) 5-6 dinţi situaţi în zona frontală
89. C.S.În edentaţia frontală de cl. IV Kennedy cînd breşa arcadei dentare este limitată de primii premolari,
elementele de ancorare a protezei parţiale mobilizabile scheletate vor fi plasate:
a) pe primii premolari bilateral
b) pa ambii premolari bilateral
c) pe ambii premolari unilateral
* d) pe toţi dinţii laterali
e) pe molari
90. C.S.Indicaţi axul de inserţie şi dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletate după Gavrilov:
* a) strict vertical
b) liber
c) cu eforturi
d) întrerupt
e) în zigzag
91. C.S.Axul de inserţie şi dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletate poate fi:
a) mucosal
b) muco-osos
* c) vertical posterior
d) pînă la colet
e) pînă la ecuator
92. C.S.Axul de inserţie şi dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletate este:
* a) direcţia de aplicare şi înlăturare a protezei
b) întroducerea protezei în cavitatea bucală
c) aplicarea protezei pe model
d) studierea protezei în paralelograf
e) studierea protezei vizual
93. C.S.Ce prezintă axul de inserţie şi dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletate:
* a) calea de aplicare şi înlăturare a protezei fără
obstacole de pe cîmpul protetic
b) calea de aplicare şi înlăturare a protezei cu puţine
obstacole de pe cîmpul protetic
c) calea de aplicare şi înlăturare a protezei fără
obstacole considerabile de pe cîmpul protetic
d) calea relativă de aplicare a protezei pe cîmpul
protetic
e) calea relativă de înlăturare a protezei de pe cîmpul
protetic
94. C.S.Indicaţi metoda de determinare a axului de inserţie se dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile
scheletate:
a) fiziologică
b) de determinare a înclinării posibile a dinţilor
ancoră
c) de determinare a gradului de exprimare a ecuatorului
dinţilor
d) de autodeterminare
* e) de determinare a înclinării medii a axelor dinţilor
stîlpi
95. C.S.Tijele retentivometre sînt piese anexe la paralelograf cu dimensiuni:
a) reglabile
b) demontabile
c) 0,75 mm
d) 1,0 mm
* e) 1,5 mm
96. C.S.Funcția retentivometrelor la studiul modelelor în paralelograf este determinarea:
a) axului de inserţie a protezei scheletate
b) axului de dezinserţie a protezei scheletate
15
* c) zonelor retentive a dinţilor stîlpi
d) lăcaşilor pentru pintenii ocluzali
e) poziţiei modelelor
97. C.S.Determinarea ecuatorului protetic se efectuază cu tija:
a) detectoare
b) răzuşă
c) retentivometrică
* d) portcreion
e) suplimentară
98. C.S.Unirea rigidă a elementelor dentare în proteza parţială moblizabilă scheletată cu şeile protezei este
indicată în edentaţiile parţiale Kennedy cu parodontul dinţilor restanţi:
a) cl. I, parodont sănătos
b) cl. II, parodont sănătos
* c) cl. III, parodont sănătos
d) cl. IV, parodont dificitar
e) cl. V, parodont dificitar
99. C.S.Rezolvarea protetică a unei edentaţii cl. I Kennedy se va efectua cu:
a) punţi dentare acrilice
b) punţi dentare metalo-ceramice
* c) proteze parţiale moblizabile scheletate
d) punţi dentare mobilizabile
e) punţi dentare demontabile
 100. C.S.Repartizarea echilibrată a presiunilor între dinţii ancoră şi elementele mucosale în protezele parţiale
mobilizabile scheletate este dificilă deoarece după Korber rezilienţa fibromucoasei este de :
* a) 10 ori mai mare decît a peridonţiului
b) 10 ori mai mică decît a peridonţiului
c) 3 ori mai mare decît a peridonţiului
d) 3 ori mai mică decît a peridonţiului
e) sînt egale
101. C.S.Disjunctoarele de forţe sînt dispozitive ale protezei parţiale mobilizabile scheletate indicate în
edentaţiile parţiale:
a) medii intercalate
b) unidentare laterale intercalate
* c) terminale unilaterale
d) bidentare intercalate
e) unidentare frontale
102. C.S. Disjunctoarele de forţe permit şeilor protezei parţiale mobilizabile scheletate mişcări:
* a) verticale
b) rotative
c) de basculare
d) transversale
e) posterioare
103. C.S.Culisele ca sistem special de fixare a protezelor parţiale moblizabile scheletate sînt alcătuite din:
a) numai matrice
b) numai patrice
* c) matrice şi patrice
d) inele
e) benzi supracingulare
104. C.S.Sistemul Dolder-Rumpel de fixare a protezelor parţiale mobilizabile scheletate poate fi:
* a) rigid
b) punctiform
c) fizico-chimic
d) optic
e) chimic
105. C.S.Reeşind din biomecanica protezelor parţiale mobilizabile scheletate în edentaţiile terminale la
aplicarea forţei la mijlocul şeii presiunile pe cîmpul protetic se vor repartiza:
a) egal între dinţii ancoră şi fibromucoasă
* b) 1/4 din forţe se vor repartiza pe dinţii ancoră
şi 3/4 pe fibromucoasă
c) 1/4 din forţe se vor repartiza pe fibromucoasă şi
3/4 pe dinţii ancoră
d) 1/3 din forţe se va repartiza pe dinţii ancoră şi
1/8 pe fibromucoasă
e) 1/3 din forţe se va repartiza pe fibromucoasă şi
1/8 pe dinţii ancoră
106. C.S.La orientarea descendentă a apofizelor alveolare după Elbrecht forţele funcţionale vor deplasa
proteza parţială mobilizabilă scheletată:
a) anterior
b) vertical
c) spre stînga
d) spre dreapta
* e) posterior
107. C.S.La orientarea ascendentă a apofizelor alveolare după Elbrecht forţele funcţionale vor deplasa
proteza parţială mobilizabilă scheletată:
a) vertical
 b) posterior
* c) anterior
d) spre stînga
e) spre dreapta
108. C.S.Determinați cea mai favorabilă orientare a apofizelor alveolare după Elbrecht, din punct de vedere a
biomecanicii protezelor parţiale mobilizabile scheletate:
a) orizontală
b) descendentă
c) ascendentă
* d) concavă
e) toate varietăţile
109. C.S.Determinați metoda prin care se va efectua reducerea presiunelor asupra şeilor terminale în proteza
parţială mobilizabilă scheletată:
a) folosirea alimentelor moi
* b) micşorarea suprafeţelor ocluzale a dinţilor
c) recomandarea unei diete speciale
d) utilizarea dinţilor din porţelan
e) [ utilizarea dinţilor metalici
110. C.S.Precizați tipul suportului protezelor parţiale mobilizabile scheletate indicate în edentaţiile laterale
intercalate:
a) moale
b) muco-osos
* c) mixt
d) intermitent
e) redus
111. C.S.Determinați tipul suportului protezelor parţiale mobilizabile scheletate indicate la prezenţa dinţilor
restanţi cu paradontul afectat în edentaţiile laterale intercalate:
* a) mixt
b) dento-parodontal
c) intermitent
d) rigid
e) parţial
112. C.S. Croşetul continuu utilizat în edentaţiile cl. I Kennedy este şi un element:
a) fiziologic
* b) antibascular
c) antivibrator
d) antiinflamator
e) antialergic
113. C.S. Croşetul continuu în edentităţiile cl. I Kennedy este plasat în zona dinţilor frontali inferiori:
a) gingival
b) la colet
* c) supracingular
d) în apropierea marginelor incisivale
e) supraocluzal
114. C.S. Croşetul continuu în edentităţiile cl. IV Kennedy este plasat la mandibulă în zona dinţilor laterali:
a) gingival
b) subecuatorial
c) în zona ecuatorului
* d) supraecuatorial
e) supraocluzal
115. C.S.Croşetul în T în protezele parţiale mobilizabile scheletate cu conector secundar prelungit este
indicat pe dinţii:
a) frontali cu parodont sănătos
 b) frontali cu parodont dificitar
c) posteriori cu parodont sănătos
* d) posteriori cu parodont dificitar
e) toţi dinţii indiferent de startea parodontului
116. C.S.Croşetul în T cu conector secundar prelungit reduce influenţa negativă a forţelor funcţionale în
proteza parţială mobilizabilă scheletată asupra:
a) fibromucoasei
b) substratului osos
* c) dinţilor stîlpi
d) dinţilor antagonişti
e) bolţii palatine
117. C.S.Sistemul croşetar Roach include croşetele în formă de litere:
* a) C, L,U
b) B, D
c) M, N
d) A, K, P
e) E, Z
118. C.S.Indicați zona dintelui stîlp în care este plasat braţul retentiv a croşetelor divizate Roach:
a) coletului
b) ecuatorului
c) supraecuatorială
* d) subecuatorială
e) ocluzală
119. C.S. Braţul elastic al croşetului Ackers va fi cu atît mai lung cu cît zona de retenţie va fi:
a) bine exprimată
* b) slab pronunţată
c) situată supraecuatorial
d) situată în apropierea suprafeţei ocluzale
e) situată ecuatorial
120. C.S. Proba scheletului protezei parţiale mobilizabile scheletate are ca scop verificarea:
* a) axului de inserţie şi dezinserţie
b) durităţii
c) elasticităţii
d) calităţilor anticorozive
e) calităţilor antimicrobiene
121. C.S. Proba machetei protezei parţiale mobilizabile scheletate se va efectua:
a) numai pe model
b) numai intraoral
c) în comun cu medicul chirurg
d) în comun cu fizioterapeutul
* e) pe model şi intraoral
122. C.S. Indicaţi avantajele protezelor parţiale mobilizabile scheletate:
a) sînt fiziologice
* b) nu conduc la suprasolicitarea dinţilor stîlpi
c) pot fi utilizate în orice tip de edentaţie parţială
d) uşor se supun reparaţiilor
e) au o tehnică simplă de confecţionare
123. C.S. Indicaţi dezavantajele protezelor parţiale mobilizabile scheletate:
a) cer o fidelă amprentare
b) nu cer determinarea ocluziei centrice
* c) au indicaţii limitate
d) nu necesită sterilizare specială
e) [ au suport mixt
 124. C.S. Indicaţi etapele clinice de confecţionare a protezelor parţiale mobilizabile scheletate:
a) realizarea modelului
b) duplicarea modelului
c) montarea dinţilor
* d) amprentarea definitivă
e) turnarea bazei protezei parțiale mobilizabile scheletate
125. C.S. Rebazarea protezelor parţiale mobilizabile se efectuază cu:
* a) acrilate autopolimerizabile
b) materiale alginate
c) ceramică
d) fibre poliamidice
e) plase metalice
126. C.S.Determinați caracteristica edentaţiei parţiale:
a) absenţa dinţilor de minte la maxilă
b) absenţa dinţilor de minte la mandibulă
c) absenţa dinţilor de minte la ambele maxilare
* d) absenţa de la 1 pînă la 13 (15) dinţi pe una din
arcadele dentare
e) absenţa coroanelor dinţilor frontali la maxilă lezate
de caria dentară
127. C.S.Determinați factorii etiologici ce duc la apariţia edentaţiei parţiale:
a) fiziologici
* b) post-natali
c) de dereglare a respiraţiei nazale
d) de dereglare a deglutiţiei
e) de dereglare gustativă
128. C.S.Precizați gradul de deschidere a gurii în condiţii de normă la examenul pacienţilor edentaţi
parţial:
a) 1,0-2,0 cm
b) 3,0-3,5 cm
* c) 4,0-6,0 cm
d) 7,0-10 cm
e) mai mult de 10 cm
129. C.S.Examenul endobucal al pacienţilor cu edentaţii parţiale începe cu studiul:
a) arcadelor dentare
b) dinţilor
c) ocluziei
d) apofizelor alveolare
* e) gradul de deschidere a gurii
130. C.S.Determinați sistemul de notare a dinţilor prezentat prin simbolul 4 2:
a) Anglo-saxon
b) American
* c) Internaţional
d) Francez
e) Rusesc
131. C.S.Precizați sistemul de notare a dinţilor prezentat de simbolul 1:
a) Internaţional
* b) Anglo-saxon
c) Rusesc
d) Aritmetic
e) Francez
132. C.S.Indicați metoda de efectuare a examenului clinic al apofizelor alveolare în edentaţiile parţiale
întinse:
* a) inspecţie şi palpare
b) radiografie simplă
c) tomografie
d) sondare
e) ortopantomografia
133. C.S.Fibromucoasa imobilă a cîmpului protetic în edentaţiile parţiale întinse la maxilă acoperă:
a) buza superioară
b) obrajii
c) palatul moale
* d) procesele alveolare edentate
e) buza inferioară
134. C.S.Precizați metoda de determinare a gradului de rezilienţă a fibromucoasei cîmpului protetic
în edentaţiile parţiale întinse:
a) vizual
* b) prin palpare digitală şi instrumentală
c) cu stomatoscopul
d) cu oglinda stomatologică
e) cu gnatodinamometrul
135. C.S.Precizați metoda de efectuare a înregistrării contactelor dento-dentare statice şi dinamice la
examenul relaţiei şi raportului de ocluzie centrică la pacienţii cu edentaţii parţiale:
* a) plăcuţe de ceară ramolită
b) creionul chimic
c) vizual
d) stomatoscopul
e) gnatodinamometrul
136. C.S.Determinați ce include examenul clinic obiectiv a articulaţiei temporo-mandibulară la pacienţi cu
edentaţii parţiale întinse:
a) acuzele
b) anamneza actualei maladii
* c) palparea şi auscultaţia
d) proba fonetică
e) determinarea dimensiunii verticale de ocluzie
137. C.S. Determinați ce include examenul clinic obiectiv a muşchilor zonei maxilo-faciale la pacienţi cu
edentaţii parţiale întinse:
a) masajul
b) un complex de exerciţii
c) determinarea dimensiunii verticale de ocluzie
* d) inspecţia şi palparea
e) actul de deglutiţie
138. C.S.La palparea intraorală a muşchiului pterigoidian median la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse
policele degetului sînt plimbate spre:
a) zona posterioară a tuberozităţii maxilare
* b) unghiul mandibulei
c) zona vestibulară a premolarilor mandibulari
d) zona orală a premolarilor mandibulari
e) zona posterioară a planşeului bucal
139. C.S.Indicaţi metoda de examinare radiografică a articulaţiei temporo-mandibulare la pacienţii cu
edentaţii parţiale întinse:
a) teleradiografia
b) electroradiografia
c) radiografia panoramică
* d) tomografia
e) radiografia intraorală
 140. C.S.Determinați indicele electroodontometriei dinţilor sănătoşi la pacienţii cu edentaţii parţiale:
* a) 2-6 mka
b) 10-15 mka
c) 20-25 mka
d) 0,1-0,2 mka
e) 0,3-0,5 mka
141. C.S.Indicaţi indicii eficienţei masticatorii a primilor molari după Agapov la pacienţii edentaţi
parţial:
a) 2
b) 3
c) 4
d) 5
* e) 6
142. C.S.La absenţa premolarilor inferiori din stînga pierderea eficienţei masticatorii după Agapov
va fi egală cu:
a) 10%
b) 12%
* c) 16%
d) 18%
e) 20%
143. C.S.La absenţa la maxilă a caninului, premolarilor şi primului molar din stînga pierderea eficienţei
masticatorii după Agapov va fi egală cu:
a) 20%
b) 25%
c) 30%
* d) 34%
e) 44%
144. C.S.Ca coeficient condiţional egal cu 1 a rezistenţei funcţionale a parodontului după Kurleandski au
fost apreciaţi dinţii:
* a) incisivii inferiori şi cei laterali superiori
b) incisivii centrali superiori
c) caninii superiori
d) caninii inferiori
e) premolarii
145. C.S.La rezorbţia parodontului cu 1/2 rezistenţa funcţională a dintelui respectiv scade cu:
a) 25%
* b) 50%
c) 75%
d) 100%
e) 15 %
146. C.S.La rezorbţia parodontului cu 3/4 rezistenţa funcţională a dintelui respectiv scade cu:
a) 15%
b) 50%
* c) 75%
d) 25%
e) 100%
147. C.S.La baza calculului gradului de pierdere a eficienţei masticatorii după Rubinov pacientul va efectua
actul de masticaţie a 800 mg a miezului de nucă timp de:
a) 30 sec
b) 50 sec
c) 40 sec
d) 18 sec
* e) 14 sec
 148. C.S.Pentru a determina eficienţa masticatorie a pacienţilor edentaţi parţial după Rubinov 800 mg miez
de nucă se va mesteca:
* a) pînă la actul de deglutiţie
b) 50 sec
c) 40 sec
d) 18 sec
e) 14 sec
149. C.S.Indicaţi metodele paraclinice de examinare a stării funcţionale a muşchilor zonei maxilofaciale în
edentaţiile parţiale întinse:
a) gnatodinamometria
b) fagodinamometria
* c) miotonometria
d) paralelometria
e) paradontometria
150. C.S.Tabloul clinic în edentaţia parţială întinsă este în dependenţă de:
a) caracterul alimentelor
b) tipul de respiraţie (nazală, orală)
c) regimul zilei de lucru
* d) starea generală a organismului
e) starea tractului digestiv
151. C.S.În caz de pierdere a dimensiunii verticale de ocluzie la examenul exobucal a pacienţilor cu edentaţii
parţiale întinse se va observa:
* a) micşorarea treimei inferioare a feţei
b) majorarea unghiurilor mandibulei
c) micşorarea unghiurilor mandibulei
d) respiraţie orală
e) respiraţie mixtă
152. C.S.Suprasolicitarea funcţională a dinţilor restanţi în edentaţiile parţiale întinse clinic se manifestă prin:
a) modificări de culoare a dinţilor
b) prezenţa zgomotului ocluzal
c) salivaţie abundentă
d) xerostomie
* e) abraziunea intensivă a reliefului ocluzal
153. C.S.Clasificarea edentaţiei parţiale Kennedy – Applegate la rînd cu criteriul topografic a edentaţiei
include şi elemente de :
* a) fiziologie şi terapie
b) ordin estetic
c) normalizare a dimensiunii verticale de ocluzie
d) normalizare a dimensiunii verticale de postură mandibulară

e) normalizarea actului de deglutiţie

154. C.S.Clasa III Kennedy a edentaţiei parţiale se caracterizează cu prezenţa breşei arcadei dentare:
a) unilaterală terminală
b) bilateral terminală
* c) unilateral intercalate
d) frontale
e) lezarea totală a coroanelor premolarilor
155. C.S.Suprafeţele vestibulară şi orală ale coroanei dintelui, pe care se aplică elementele de menţinere a
protezei mobilizabile trebuie să fie:
a) abrupte
* b) convexe
c) concave
d) plane
 e) semiovale
156. C.S.Zona cuprinsă între ecuatorul dintelui şi colet numită şi zona retentivă este destinată pentru
aplicarea următorului segment croşetar:
* a) braţului elastic
b) braţului rigid
c) braţului opozant
d) apofizei croşetului
e) corpului croşetei
157. C.S.Zona cuprinsă între ecuatorul dintelui şi marginea ocluzală (incisivală) numită şi zona neretentivă
este destinată pentru aplicarea următorului segment croşetar:
a) conectorului secundar
b) apofizei croşetei
c) corpului croşetei
* d) braţului rigid
e) pintenului ocluzal
158. C.S.Determinați factorii ce nu permit ca ecuatorul anatomic al dintelui să corespundă cu ecuatorul
protetic:
a) abraziunea intensivă a reliefului ocluzal
b) afecţiunea carioasă netratată
c) afecţiunea carioasă tratată incorect
* d) poziţia înclinată de implantare a dintelui
e) migrarea verticală a dinţilor
159. C.S.Valoarea parodontală a dinţilor restanţi în edentaţiile parţiale este dependentă de:
a) gradul de înclinare coronară
* b) gradul de implantare radiculară
c) starea organului pulpar
d) tipul de ocluzie
e) stereotipul actului de masticaţie
160. C.S.Croşetul inelar Jackson în protezele parţiale mobilizabile este indicat în edentaţiile Kennedy clasa:
a) I
* b) II
c) III
d) IV
e) V
161. C.S.Croşetul mucoalveolar în protezele parţiale mobilizabile este indicat cînd apofiza alveolară:
* a) are un profil retentiv
b) are o valoare protetică retentivă
c) are valoare nesatisfăcătoare
d) este triunghiulară
e) este acoperită de fibromucoasă flotantă
162. C.S.Determinați planul protetic în zona frontală a arcadelor dentare, necesar de a fi determinat în
edentaţiile parţiale extinse:
a) paralel liniei trago – nazale
b) într-un plan cu linia interincisivală
* c) paralel liniei bipupilare
d) într-un plan cu linia mediană a feţei
e) paralel liniei subnazale
163. C.S.Landa susţine că distanţa dintre planul Camper şi cel protetic necesar de a fi determinat în
edentaţiile parţiale întinse este egală cu:
a) 15 mm
b) 18 mm
c) 20 mm
* d) 26 mm
 e) 29 mm
164. C.S.După adaptarea şablonului cu bordurile de ocluzie la maxilă în a treia situaţie clinică la
determinarea relaţiilor intermaxilare centrice se determină:
a) relieful oral al bordurii de ocluzie la mandibulă

b) direcţia bordurii de ocluzie la mandibulă în zonele

laterale
* c) dimensiunea verticală de ocluzie
d) tipul de ocluzie
e) linia croşetară optimală
165. C.S.Proteza parţială mobilizabilă acrilică cu croşete simple de menţinere transmite forţele funcţionale
asupra suportului:
a) dental
b) parodontal
c) dento-parodontal
* d) muco-osos
e) mixt
166. C.S.Numărul dinţilor restanţi şi repartizarea lor topografică în edentaţiile parţiale întinse influenţează:
a) poziţia ecuatorului anatomic
b) situarea zonelor retentive
c) tipul de ocluzie
* d) stabilizarea protezei
e) starea fibromucoasei cîmpului protetic
167. C.S.Tuberculii piriformi în edentaţiile parţiale terminale sunt situaţi:
a) în zona vălului palatin
b) retroincisival la maxilă
c) retroincisival la mandibulă
* d) în zona retromolară la mandibulă
e) în zona retroalveolară la mandibulă
168. C.S.Braţul elastic al croşetei simple în protezele parţiale mobilizabile acrilice, fiind situat în zona
retentivă a suprafeţei vestibulare, o va cuprinde cu:
a) 1/3
b) 1/4
c) 1/2
d) 1/5
* e) în totalitate
169. C.S.La proba protezei parţiale mobilizabile acrilice prin testul fonetic cînd T se aude ca D atunci dinţii
frontali superiori sînt montaţi:
a) strict vertical
b) prea vestibular
* c) prea palatinal
d) încrucişat cu cei inferiori
e) în infraocluzie
170. C.S.La proba protezei parţiale mobilizabile acrilice prin testul fonetic cînd D se confundă cu T atunci
dinţii frontali superiori sunt montaţi:
* a) prea vestibular
b) în supraocluzie
c) în prognaţie
d) în progenie
e) pre palatinal
171. C.S.Indicaţi dezavantajul protezelor parţiale mobilizabile acrilice cu croşete simple de menţinere:
a) sînt igienice
b) sînt fizionomice
 c) transmit forţele funcţionale pe cale mixtă
* d) transmit forţele funcţionale asupra suportului muco-osos

e) transmit forţele funcţionale dento-parodontal

172. C.S.Determinați acrilatele ce se vor utiliza la rebazarea directă a protezei parţiale mobilizabile acrilice:
a) Ftorax
b) Sielast
c) Etacril
d) Acronil
* e) Redont
173. C.S.Determinați suportul protezei parţiale mobilizabile scheletate în edentaţiile terminale:
a) muco-osos
b) dento-parodontal
* c) mixt
d) tangenţial
e) punctiform
174. C.S.După proba scheletului protezei parţiale mobilizabile scheletate în edentaţiile terminale tehnica
modernă de confecţionare prevede amprentarea:
* a) funcţională
b) anatomică
c) auxiliară
d) documentară
e) parţială a zonelor edentate
175. C.S.Indicaţi elementele speciale de fixare a protezelor parţiale mobilizabile scheletate:
a) croşetul Bonwill
b) croşetul Ackers
c) croşetul Kemeny
* d) culisele
e) croşetele divizate Roach
176. C.M.Determinați factorii etiologici ce duc la apariţia edentaţiei parţiale:
a) vîrsta înaintată
b) abraziunea fiziologică
* c) congenitali
* d) postnatali
e) acoperire minimă în zona dinţilor frontali
177. C.M.Indicați factorii de care depinde tabloul clinic în edentaţiile parţiale:
a) stereotipul actului de masticaţie
b) sexul pacientului
* c) factorul etiologic
d) factorul fizionomic
* e) localizarea breşei
178. C.M.Indicaţi simptomele exobucale ale edentaţiei parţiale întinse:
a) gură semideschisă
b) proeminenţa oaselor zigomatice
c) deschiderea gurii în zig-zag
* d) prăbuşirea buzei superioare
* e) prabuşirea obrajilor
179. C.M.Indicaţi simptomele endobucale ale edentaţiei parţiale întinse:
a) micşorarea treimei inferioare a feţei
b) macroglosia
* c) prezenţa breşelor mari ale arcadelor dentare
* d) migrări dentare
e) coborîrea comisurilor gurii
 180. C.M.Determinați tipul breșelor după dimensiunile spaţiilor edentate în edentaţiile parţiale:
* a) mici
* b) medii
* c) mari
d) exagerate
e) subtotale
181. C.M.După lăţimea apofizei alveolare edentate parţial deosebim următoarele varietăţi:
* a) îngust, pînă la 5 mm
* b) mediu, de la 5 mm pînă la 8 mm
c) ascuţit ca lama
d) denivelat
* e) lat, mai mult de 8 mm
182. C.M.Indicaţi metodele statice de determinare a eficienţei masticatorii:
a) Gavrilov
* b) Mamloc
* c) Agapov
* d) Oxman
e) Kopeikin
183. C.M.Indicaţi metodele dinamice de determinare a eficienţei masticatorii la pacienţii cu edentaţii
parţiale:
* a) Cristhensen
* b) Ghelman
c) Vustrov
* d) Rubinov
e) Vasiliev
184. C.M.Precizați ce include examenul clinic subiectiv al pacienţilor cu edentaţii parţiale:
a) palparea
b) sondarea
* c) motivaţia
* d) anamneza actualei maladii
* e) anamneza vieţii
185. C.M.Precizați ce include examenul clinic obiectiv a pacienţilor cu edentaţii parţiale:
* a) inspecţia
b) interogarea
* c) palparea
d) aprecierea vîrstei
e) aprecierea profesiei
186. C.M.La examenul exobucal prin inspecţie a pacienţilor cu edentaţii parţiale se determină:
a) dereglările de deglutiţie
b) dereglările fonetice
* c) starea unghiurilor mandibuliei
d) stereotipul actului de masticaţie
* e) poziţia buzelor
187. C.M.Determinați medoda efectuării examenului clinic endobucal la pacienţii cu edentaţii parţiale:
a) cu fagodinamometrul
* b) prin inspecţie
c) cu gnatodinamometrul
* d) prin palpare
e) prin auscultaţie
188. C.M.Determinați medoda efectuării înregistrării contactelor dento-dentare la examenul pacienţilor cu
edentaţii parţiale:
a) paralelograful
* b) plăcuţă din ceară ramolită
* c) hîrtie de articulare
d) aparatul Larin
e) cu creionul
189. C.M.Indicaţi formaţiunile anatomice ale fibromucoasei cîmpului protetic la maxilă necesare de a fi luate
în consideraţie la confecţionarea protezelor parţiale mobilizabile:
* a) papila incisivală
b) papilele interdentare
* c) plica pterigomandibulară
d) tuberozităţile maxilare
* e) frenulul buzei superioare
190. C.M.Indicaţi tipurile de fibromucoasă ale cîmpului protetic la maxilă după gradul de mobilitate:
* a) imobilă
* b) pasiv mobilă
c) uşor mobilă
d) puţin mobilă
e) rigidă
191. C.M.Indicaţi metodele clinice de examinare a articulaţiei temporo-mandibulare la pacienţii cu edentaţii
parţiale:
* a) inspecţie
b) percuţie
* c) auscultaţie
* d) palparea
e) sondarea
192. C.M.Determinați ce include examenul clinic a muşchilor sistemului stomatognat la pacienţi cu edentaţii
parţiale:
* a) inspecţia
b) determinarea forţei musculare
* c) palparea
d) electromiografia
e) miotonometria
193. C.M.Gnatosonia este metoda de studiu a zgomotelor la pacienţii cu edentaţii parţiale produse de:
* a) contacte dento-dentare premature
b) contactele dintre dinţi şi produsele alimentare

c) forţa de incizie a alimentelor

d) duritatea alimentelor
* e) afecţiunile articulaţiei temporo-mandibulare
194. C.M.Gnatofonia ca metodă complimentară a examenului pacienţilor cu edentaţii parţiale se utilizează
la:
* a) diagnosticul dereglărilor funcţiei fonetice
b) diagnosticul funcţiei gustative
* c) determinarea calităţii reabilitării fonetice
d) determinarea calităţii materialelor utilizate
e) determinarea fisurilor în baza protezei
195. C.M.După structura morfologică şi funcţională, elementele cîmpului protetic în edentaţiile parţiale
întinse sînt clasificate în:
* a) dinţi restanţi cu parodontul lor
b) limba cu muşchii ei
c) planşeul bucal cu muşchii săi
* d) fibromucoasa şi oasele maxilarelor
e) palatul moale şi muşchii săi
196. C.M.Determinați rolul numărului dinţilor restanţi şi repartizarea lor topografică în edentaţiile parţiale
întinse:
* a) biologic
* b) mecanic
c) fizic
* d) funcţional
e) biofizic
197. C.M.Indicaţi factorii ce influenţează valoarea parodontală a dinţilor restanţi în edentaţiile parţiale
întinse:
* a) gradul de implantare a dintelui
* b) raportul coroană rădăcină
c) structura ţesuturilor dure
d) starea organului pulpar
* e) morfologia radiculară
198. C.M.Determinați factorii de care depind modificările poziţiei dinţilor în edentaţiile parţiale:
a) caracterul alimentelor
b) profesia pacientului
* c) timpul ce s-a scurs de la extracţia dinţilor absenţi
d) tipul ocluziei
* e) structura ţesutului osos a proceselor alveoalare
199. C.M.Determinați factorii de care depind aspectele variate ale bazei osoase ale cîmpului protetic în
edentaţiile parţiale:
a) stereotipul actului de masticaţie
b) activitatea funcţională a muşchilor mobilizatori
a mandibulei
* c) etiologia edentaţiei
* d) starea generală a organismului
e) structura fibromucoasei procesului alveolar
200. C.M.Pietrokovski deosebeşte următoarele forme ale apofizelor alveolare edentate parţial:
* a) triunghiulare
b) hexagonale
c) pătrate
* d) trapezoidale
* e) parabolice
201. C.M.Indicaţi elementele componente ale protezelor parţiale mobilizabile acrilice:
a) apofiza protezei
b) segmentul anterior
c) segmentul posterior
* d) şeile protezei
* e) conectorul principal
202. C.M.Indicați elementele componente ale protezei parţiale mobilizabile acrilice:
* a) dinţii artificiali
* b) elementele de ancorare
c) corpul protezei
d) elementele ocluzale
e) elementele antideformante
203. C.M.Indicaţi părţile componente ale bazei protezei parţial mobilizabile acrilice:
* a) şeile protezei
b) dinţii artificiali
c) elementele de ancorare
d) apofiza anterioară
* e) conectorul principal
204. C.M.Precizați tipul dinților furnizați de industrie pentru unirea dinţilor artificiali din porţelan cu baza
protezei:
a) cu căptuşeală specială
* b) cu crampoane butonate
c) pensulaţi cu clei special
* d) diatorici
e) cu neregularităţi la zona de contact cu materialul
bazei protezei
205. C.M.Determinați materialele din care sunt confecționați dinţii artificiali, utilizați în protezele parţiale
mobilizabile:
a) aramă
* b) porţelan
* c) acrilate
* d) aliajele metalelor
e) feldiş
206. C.M.Precizați factorii ce asigură menţinerea şi stabilizarea protezelor parţiale mobilizabile pe cîmpul
protetic:
* a) elementele mecanice prefabricate
b) presiunea atmosferică
c) alegerea corectă a produselor alimentare
d) tipul de ocluzie
* e) elementele anatomice ale cîmpului protetic
207. C.M.Croşetele simple confecţionate din sîrmă prin tehnica îndoirii sînt alcătuite din:
* a) segmentul dentar sau braţul croşetei
b) segmentul alveolar
c) segmentul palatinal
* d) corpul croşetei
* e) apofiza croşetei
208. C.M.Indicaţi cerinţele către braţul croşetei simple confecţionate prin tehnica îndoirii în protezele
parţiale mobilizabile acrilice:
a) să aibă contact cu zona retentivă a dintelui numai
într-un singur punct
* b) să aibă contact în zona retentivă a dintelui pe
tot traseul
* c) să cuprindă suprafaţa vestibulară a dintelui pînă
la cea proximală
d) să cuprindă suprafaţa vestibulară a dintelui cu
1/2
e) să fie cu vîrful orientat gingival
209. C.M.Prozezele parţiale mobilizabile acrilice sunt indicate în edentaţiile:
* a) terminale bilaterale întinse
b) la absenţa unilaterală a molarilor trei
* c) terminale unilaterale întinse
d) la absenţa coroanei molarului doi
e) la absenţa molarilor de minte
210. C.M.Determinați factorii de care depinde limita distală a protezei parţial mobilizabile acrilice la maxilă:
a) tipul de ocluzie
b) vîrsta pacientului
* c) topografia breşelor arcadei dentare
* d) exprimarea tuberozităţilor maxilare
e) caracterul deglutiţiei
211. C.M.Pregătirea proprotetică a cavităţii orale către tratamentul protetic cu proteze parţiale mobilizabile
prevede:
a) tratamentul pulpitelor
b) detartrajul
c) extracţia dinţilor mobili de gr. III
* d) nivelarea planului de ocluzie
* e) divitalizarea dinţilor mult migraţi
212. C.M.Nivelarea planului de ocluzie la pregătirea proprotetică a cavităţii orale către tratamentul cu
proteze mobilizabile prevede:
* a) majorarea dimensiunii verticale de ocluzie pînă
la 4 mm
* b) şlefuirea selectivă a dinţilor migraţi
* c) intervenţii ortodontice
d) tratamentul cariei complicate
e) tratamentul gingivitelor
213. C.M.Pregătirea preprotetică a cavităţii orale către tratamentul protetic cu proteze mobilizabile prevede:
* a) detartrajul
b) şlefuirea selectivă a dinţilor migraţi
* c) extracţia rădăcinilor incurabile
* d) tratamentul gingivitelor cronice
e) devitalizarea dinţilor migraţi
214. C.M.Pregătirea proprotetică a cavităţii orale către tratamentul protetic cu proteze mobilizabile include
măsuri speciale:
a) fiziologice
* b) terapeutice
* c) chirurgicale
* d) psihice
e) radiologice
215. C.M.Indicaţi hidrocoloizii ireversibili utilizaţi la amprentarea cîmpului protetic în edentaţiile parţiale:
a) Optozil
b) Dentaflex
* c) Kromopan
* d) Elastic
* e) Ypen
216. C.M.Indicaţi materialele siliconice utilizate la amprentarea cîmpului protetic în edentaţiile parţiale:
* a) Zeta plus
* b) Sielast
c) Gelin
* d) Xantopren
e) Ortocar
217. C.M.Determinați materialele amprentare dure ireversibile utilizate la amprentarea cîmpului protetic în
edentaţii parţiale:
* a) Ghipsul
* b) pastele ZOE
c) Kromopan
d) Stens
e) Sielast
218. C.M.La amprentarea cîmpului protetic în edentaţiile parţiale întinse presarea lingurii amprentare cu
materialul respectiv se efectuează:
a) iniţial în zona aterioară
* b) iniţial în zona distală
c) strict vertical
* d) zona mediană
* e) final în zona anterioară
219. C.M.Precizați tipurile de amprente utilizate la confecţionarea protezelor parţiale mobilizabile:
* a) anatomice
b) fiziologice
c) fonetice
* d) funcţionale
e) fizionomice
220. C.M.Indicaţi etapele clinice la confecţionarea protezelor parţiale mobilizabile acrilice în edentaţiile
subtotale:
* a) amprenarea preliminară
* b) amprentarea funcţională
* c) determinarea ocluziei centrice sau a relaţiilor
intermaxilare centrice
d) amprentarea fiziologică
e) gipsarea modelelor în simulator
221. C.M.Amprentele funcţionale la confecţionarea protezelor mobilizabile se obţin:
* a) într-un timp
* b) în doi timpi
c) fragmentar
d) sub anestezie generală
e) în prezenţa tehnicianului dentar
222. C.M.Determinați tipul amprentelor funcţionale utilizate la confecţionarea protezelor mobilizabile:
a) standarte
* b) compresive
* c) decompresive
d) parţiale
e) auxiliare
223. C.M.Amprentele funcţionale compresive utlizate la confecţionarea protezelor parţiale mobilizabile se
obţin prin exercitarea presiunii:
a) atmosferice
b) negative
c) pozitive
* d) digitale
* e) ocluzale
224. C.M.Identificați complicațiile posibile la amprentarea cîmpului protetic a pacienţilor cu edentaţii
parţiale întinse:
* a) trauma fibromucoasei
b) formarea cavităţilor în amprentă
c) imprimarea incompletă a cîmpului protetic
* d) aspirarea materialului amprentar
* e) înghiţirea materialului amprentar
225. C.M.Determinați ce prevede profilaxia complicaţiilor posibile la amprentarea pacienţilor cu edentaţii
parţiale întinse:
* a) poziţia corectă a capului pacientului
* b) instructajul pacientului
c) invitaţia personalului medical
d) amprentarea la lumina suplimentară
e) folosirea aparatelor speciale
226. C.M.Determinați croșetele utilizate la fixarea protezelor parţiale mobilizabile în edentaţiile parţiale
întinse clasa II Kennedy în sectorul opus al breşei:
* a) Jackson
b) Ackers
* c) Telescopice
d) Kemeny
e) Mucoalveolare
227. C.M.Precizații factorii de care depind limitele bazei protezei parţiale mobilizabile acrilice:
a) calitatea amprentei
b) tipul materialului amprentar
* c) numărul dinţilor restanţi
* d) topografia breşei arcadei dentare
* e) structura suportului osos
228. C.M.Determinați tipurile bazei protezei parţial mobilizabile acrilice:
* a) metalică
* b) acrilică
* c) mixtă
d) tangenţială
e) suspendată
229. C.M.Identificați metodele de confecționare a bazei metalice a protezei parţiale mobilizabile:
* a) ştanţare
b) sudare
c) lipire
* d) turnare
e) ardere
230. C.M.Baza metalică în protezele paţiale mobilizabile este indicată la prezenţa:
* a) frecventă a fracturilor bazei acrilice
* b) parafuncţiilor musculare (bruxism)
* c) alergiei către acrilate
d) dereglărilor de deglutiţie
e) dereglărilor gustative
231. C.M.Protezele parţial mobilizabile acrilice cu căptuşală elastică sunt indicate la prezenţa:
* a) fibromucoasei subţire a cîmpului protetic
b) fibromucoasei groase a cîmpului protetic
* c) exostozelor
* d) procesului alveolar triunghiular
e) procesului alveolar trapezoidal
232. C.M.Indicaţi materialele elastice utilizate la căptuşirea protezelor parţiale mobilizabile acrilice:
a) Etacril
* b) Ortosil
* c) Eladent-100
d) Acronil
e) Bacril
233. C.M.Determinați tehnicile prevăzute de metodele de căptuşire cu materiale elastice a protezelor parţiale
mobilizabile acrilice:
* a) directă
* b) indirectă
c) mixtă
d) turnare
e) lipire
234. C.M.Particularităţile examenului clinic a pacienţilor cu edentaţii parţiale întinse prevede examenul
minuţios a:
a) glandelor salivare
b) planşeului bucal
* c) muşchilor zonei maxilo-faciale
* d) articulaţiei temporo-mandibulare
e) stereotipului de masticaţie
235. C.M.Precizați ce prevede examenul clinic a cîmpului protetic la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse:
a) examenul radiologic
b) tomografia articulaţiei temporo-mandibulare
* c) determinarea gardului de atrofie a fibromucoasei

* d) gradul de atrofie a proceselor alveolare

* e) aprecierea reliefului bazei osoase
236. C.M.Indicaţi componentele protezei parţial mobilizabile scheletate:
* a) şeile protezei
* b) conectorii principali
* c) conectorii secundari
d) conectorii dentali
e) conectorii mucosali
237. C.M.Determinați tipurile șeilor protezei parţial mobilizabile scheletate:
* a) întreg metalice
* b) parţial incluse în acrilat
c) distanţate de la fibromucoasă
d) înfundate în fibromucoasă
e) tangenţiale
238. C.M.Precizați conectorii principali în protezele parţiale mobilizabile scheletate:
* a) bare
* b) plăcuţe
c) benzi
d) pinteni ocluzali
e) capse
239. C.M.Indicaţi lăţimea şi grosimea barei în proteza parţială mobilizabilă scheletată la mandibulă:
* a) grosimea - 2,0 mm
* b) lăţimea - 3,0 mm
c) grosimea - 4,0 mm
d) lăţimea - 6,0 mm
e) lăţimea şi grosimea - 5,0 mm
240. C.M.Indicaţi lăţimea şi grosimea conectorului principal în proteza parţială mobilizabilă la maxilă
prezentat prin plăcuţă:
a) grosimea 0,1-0,2 mm
* b) grosimea 0,4-0,5 mm
c) lăţime 5,0 mm
* d) lăţime 10,0 mm
e) grosime şi lăţime 0,3 mm
241. C.M.Determinați conectorii secundari în protezele parţiale mobilizabile scheletate ce unesc elementele
dentare ale protezei cu cele mucozale:
* a) rigizi
* b) labili
* c) semilabili
d) perforaţi parţial
e) perforaţi în totalitate
242. C.M.Rîndaşu clasifică croşetele turnate după următoarele criterii morfofuncţionale:
* a) numărul dinţilor pe care se aplică
b) starea coroanelor dinţilor pe care se aplică
c) starea parodontului dinţilor pe care se aplică
* d) numărul total al braţelor croşetelor dentare
* e) numărul conectorilor secundari
243. C.M.După numărul dinţilor pe care se aplică croşeta turnată, Rîndaşu deosebeşte croşete:
* a) monodentare
* b) bidentare
* c) tridentare
d) ocluzale
e) mixte
244. C.M.După numărul braţelor croşetului Rîndaşu împarte croşetele turnate în:
a) cu un braţ
* b) cu două braţe
* c) cu trei braţe
* d) cu patru braţe
e) cu cinci braţe
245. C.M.După numărul braţelor active elastice, Rîndaşu împarte croşetele turnate în:
* a) monoactive (cu 1 braţ elastic)
* b) biactive (cu 2 braţe elastice)
* c) triactive (cu 3 braţe elastice)
d) multiactive (cu multe braţe elastice)
e) intermitente
246. C.M.După numărul conectorilor secundari, Rîndaşu împarte croşetele turnate în:
* a) cu 1 conector secundar
* b) cu 2 conectori secundari
* c) cu 3 conectori secundari
d) cu o buclă în sectorul anterior
e) cu o buclă în sectorul posterior
247. C.M.Croşetele turnate utilizate în proteze parţiale mobilizabile scheletate după Lejoyeux trebuie să
corespundă următoarelor cerinţe:
* a) să contribuie la retenţia şi stabilizarea protezei
b) să cuprindă 1/3 din cea mai mare circumferinţă a
dintelui
* c) să cuprindă mai mult de jumătate din cea mai mare
circumferinţă a dintelui
* d) la orice porţiune elastică a croşetului să se opună
una rigidă
e) uşor să se supună îndoirii
248. C.M.Corpul croşetului Ackers în protezele parţiale mobilizabile scheletate poate fi unit cu şaua
scheletului metalic:
* a) rigid
* b) semilabil
* c) labil
d) strict vertical
e) uşor oblic
249. C.M.Pentru neutralizarea efectului ortodontic a braţului retentiv în croşetul Ackers braţul opozant este
plasat:
a) întocmai ca braţul retentiv pe suprafaţa orală a
dintelui, însă nu repetă poziţia braţului retentiv
* b) pe suprafaţa orală a dintelui ancoră
c) în zona subecuatorială a dintelui ancoră
* d) în zona supraecuatorială a suprafeţei orale a dintelui
ancoră
e) pe suprafaţa ocluzală a dintelui ancoră
250. C.M.Pintenele ocluzal al croşetului Ackers în proteza parţială mobilizabilă scheletată poate fi plasat:
* a) în foseta mezială a suprafeţei ocluzale a dintelui

b) în foseta centrală a suprafeţei ocluzale a dintelui

* c) în foseta distală a suprafeţei ocluzale a dintelui

d) în nişa masticatorie
e) paralel suprafeţei ocluzale a dintelui
251. C.M.Croşetul Ackers în protezele parţiale mobilizabile scheletate este indicat pe:
a) incisivii centrali
 b) incisivii laterali
* c) premolari
* d) molari
e) toţi dinţii
252. C.M.Indicaţi dezavantajele croşetului Ackers utilizat în protezele parţiale moblizabile scheletate:
* a) braţele croşetului sunt vizibile
* b) în edentaţiile terminale poate torsiona dintele
ancoră
c) transmite forţele funcţionale pe cale mixtă
d) este rigid şi nu se deformează
e) are indicaţii largi
253. C.M.Precizați părțile componente ale croşetului Bonwill utilizat în protezele paţiale mobilizabile
scheletate:
* a) două braţe retentive
b) trei braţe retentive
c) patru braţe retentive
* d) două braţe opozante
e) trei braţe opozante
254. C.M.Braţele elastice ale croşetelor divizate din grupul I Roach imită literele:
* a) C L U S
* b) T I R
c) A D E
d) B M N
e) V Z X
255. C.M.Croşetele divizate din grupul I Roach sunt compuse din:
a) apofiza croşetei
* b) braţul retentiv
* c) braţul opozant
* d) doi conectori secundari
e) un conector secundar
256. C.M.În croşetele divizate din grupul I Roach cei doi conectori secudari unesc elementele dentare a
croşetei cu scheletul protezei:
* a) unul rigid
* b) altul semilabil
c) unul vertical
d) altul oblic
e) ambii oblici
257. C.M.Indicaţi locurile unde vor fi plasate braţele croşetului Ney N1 în protezele parţiale mobilizabile
scheletate:
* a) braţul retentiv în zona subecuatorială a feţei vestibulare
a dintelui
b) braţul retentiv în zona supraecuatorială a feţei
vestibulare a dintelui
* c) braţul opozant în zona supraecuatorială a feţei
orale a dintelui
d) braţul retentiv în zona subecuatorială a feţei orale
a dintelui
e) ambele braţe sunt situate în zona supraecuatorială
a feţei vestibulare a dintelui
258. C.M.Indicaţi numărul de braţe în „T” şi a conectorilor secundari în croşetul N2 Ney utilizat în protezele
parţiale mobilizabile scheletate:
* a) două braţe
* b) doi conectori
 c) un braţ
d) un conector
e) trei braţe şi un conector
259. C.M.Determinați componentele sistemelor speciale de fixare a protezelor parţiale mobilizabile
scheletate:
* a) una fixată la dinţii stîlpi
* b) alta fixată la proteza scheletată
c) una fixată pe arcada dentară opusă
d) alta fixată la centrul protezei
e) ambele componente sunt fixate la arcada dentară
opusă
260. C.M.Indicaţi sistemele speciale de fixare a protezelor parţiale mobilizabile scheletate:
a) croşetul Ackers
* b) culise
c) croşetul Bonwill
* d) capse
e) croşetele sistemului Ney
261. C.M.Indicaţi avantajele culiselor utilizate în proteze parţiale mobilizabile scheletate:
* a) nu sunt vizibile
* b) nu dereglează aspectul fizionomic
* c) îmbunătăţesc funcţia fizionomică a protezei
d) au indicaţii speciale
e) greu se supun reparaţiilor
262. C.M.Determinați tipul barelor cu călăreţi ca sisteme speciale de fixare a protezelor parţiale mobilizabile
scheletate, conform opiniei lui Dolder:
* a) rigide
b) dure
* c) reziliante
d) punctiforme
e) tangenţiale
263. C.M.Precizați părțile componente ale sistemului de telescopare a protezelor parţiale mobilizabile
scheletate:
* a) cape cilindrice pe dinţii ancoră
b) coroane de înveliş pe dinţii ancoră
* c) coroane de înveliş solidarizate cu şaua protezei

d) cape cilindrice solidarizate cu şaua protezei

e) coroane de înveliş pe dintele stîlp şi identică
în şaua protezei
264. C.M.Disjunctoarele de forţe utilizate în protezele parţiale mobilizabile se împart în:
* a) amortizatori
b) călăreţi
* c) balamale
d) culise
e) capse
265. C.M.Indicaţi elementele cu acţiune indirectă utilizate în protezele parţiale mobilizabile scheletate:
* a) pinteni ocluzali
b) balamale
c) amortizatorii
* d) braţul retentiv al croşetei
* e) croşetul continuu
266. C.M.Indicaţi elementele protezei parţiale mobilizabile scheletate ce se opun basculării protezei:
* a) gheruţele incizale
* b) pinteni ocluzali
c) dinţii artificiali
d) conectorii secundari
* e) croşetul continuu
267. C.M.Determinați factorii de care depind limitele bazei protezei parţiale mobilizabile scheletate:
* a) numărul dinţilor restanţi
* b) topografia edentaţiei
c) profesia pacientului
* d) gradul de rezilienţă a fibromucoasei
e) relaţiile interocluzale în zona breşeleor arcadelor
dentare
268. C.M.Alegerea legăturii între conectorii secundari şi elementele dentare în protezele parţiale
mobilizabile scheletate depinde de starea:
* a) parodonţiului dinţilor stîlpi
* b) fibromucoasei cîmpului protetic
c) coronară a dinţilor restanţi
d) generală a organismului
e) dimensiunii verticale de ocluzie
269. C.M.Determinați varietățile stabilite de Elbrecht, după orientarea apofizelor alveolare în edentaţiile
parţiale terminale:
* a) orizontală
b) verticală
* c) concavă
* d) descendentă
e) ondulară
270. C.M.Determinați apofizele alveolare în edentaţiile parţiale terminale, după orientarea lor, potrivit
clasificării propuse de Elbrecht:
* a) ascendente
* b) descendente
* c) concave
d) convexe
e) triunghiulare
271. C.M.Precizați tehnicile de realizare a scheletului metalic al protezei parţiale mobilizabile scheletate:
* a) lipire
* b) turnare
c) ştanţare
d) tracţiune
e) ardere
272. C.M.La realizarea scheletului metalic a protezei parţiale mobilizabile scheletate prin tehnica lipirii,
piesele scheletului se vor obţine prin:
* a) prefabricarea la uzine speciale
* b) modelarea individuală şi turnare
c) suflarea în cuptoare speciale
d) picurarea aliajului uşor fuzibil
e) întinderea plăcuţelor metalice
273. C.M.La paralelograf sunt anexate următoarele piese:
* a) tija detectoare
* b) tija portcreion
c) tija axială
* d) tija răzuşă
e) tija orizontală
274. C.M.Indicaţi piesele anexe la paralelograf necesare la studiul modelelor:
* a) tijele retentivometre
* b) tija detectoare
c) tija dublă
d) tija de corectare
* e) tija răzuşă
275. C.M.Precizați dimensiunile tijelor retentivometre ca piese anexe la paralelograf:
* a) 0,25 mm
* b) 0,5 mm
* c) 0,75 mm
d) 1,0 mm
e) 1,5 mm
276. C.M.Determinați operațiunile prevăzute de studiul modelelor la paralelograf la confecţionarea
protezelor parţiale mobilizabile:
* a) determinarea axului de inserţie şi dezinserţie a
protezei
* b) fixarea poziţiei alese a axului de inserţie şi dezinserţie
a protezei
c) determinarea aliajului din care se va confecţiona
scheletul protezei
d) determinarea tehnicii confecţionării scheletului
protezei
* e) determinarea şi trasarea ecuatorului protetic
277. C.M.Indicaţi operaţiunile necesare la paralelografia modelelor la confecţionarea protezelor parţiale
mobilizabile scheletate:
* a) determinare axului de inserţie şi dezinserţie a
protezei
* b) determinarea zonelor retentive pentru plasarea braţelor
elastice ale croşetelor
c) aprecierea dimensiunilor proceselor alveolare
d) alegerea construcţiei protezei
e) alegerea formei dinţilor artificiali
278. C.M.Şcoala naţională determină axul de inserţie și dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletate
ca:
* a) o direcţie bine determinată care permite aplicarea
protezei pe cîmpul protetic fără obstacole
* b) o direcţie bine determinată de înlăturare a protezei
de pe cîmpul protetic fără obstacole
c) o traiectorie a mişcării laterale a protezei conform
mişcărilor mandibulare
d) o traiectorie a mişcării anterio-posterioare a protezei
conform mişcărilor mandibulare
e) o traiectorie de mişcări mixte a protezei conform
mişcărilor mandibulare
279. C.M.Determinați axele de inserţie şi dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletate:
* a) strict vertical
b) strict anterio-posterior
* c) vertical spre dreapta
* d) vertical spre stînga
e) rotativ
280. C.M.Indicaţi axele de inserţie şi dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletate:
* a) vertical-posterior
b) posterio-anterior
c) anterio-posterior
* d) vertical-anterior
 e) mixt
281. C.M.Precizați metoda paralelometriei modelelor utilizată la determinarea axelor de inserţie şi
dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile:
* a) liberă
* b) de alegere
c) mixtă
d) directă
e) indirectă
282. C.M.Indicaţi metodele de determinare a axelor de inserţie şi dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile
scheletate:
* a) aprecierea înclinării medii a axelor dinţilor stîlpi
b) directă
* c) de alegere
d) mixtă
* e) liberă
283. C.M.Precizați zonele în care ecuatorul protetic împarte dintele:
a) ocluzală
* b) subecuatorială
c) ecuatorială
* d) supraecuatorială
e) coletului
284. C.M.Determinați croșetele utilizate în edentaţiile parţiale cl. II Kennedy la fixarea protezelor parţiale
mobilizabile scheletate pe semiarcada neîntreruptă:
* a) Jackson
b) Kemeny
c) Ackers
* d) Bonwill
* e) Adams
285. C.M.Identificați funcțiile protezelor parţiale mobilizabile scheletate în edentaţiile parţiale, cînd
parodontul dinţilor restanţi este afectat:
* a) imobilizarea dinţilor restanţi
b) restabilirea respiraţiei nazale
c) restabilirea gustativă
* d) dispovărarea dinţilor restanţi
* e) homeostazia sistemului stomatognat
286. C.M.Precizați croșetele recomandate în protezele parţiale mobilizabile scheletate, în edentaţiile
intercalate bilaterale, cînd parodontul dinţilor restanţi situaţi distal este afectat:
a) Ackers
* b) Inelare
* c) Continuu
d) Kemeny
* e) Ney № 6
287. C.M.Indicați dereglările la prezenţa edentaţiilor parţiale frontale ce motivează adresarea de urgență a
pacienților la medic:
* a) fizionomice
b) de respiraţie
* c) fonetice
d) de deglutiţie
e) de masticaţie
288. C.M.În edentaţiile parţiale frontale protezele parţiale mobilizabile scheletate sunt indicate:
* a) în edentaţiile întinse
* b) cînd dinţii limitrofi breşei au un parodont deficitar
c) la absenţa incisivului lateral
 d) la absenţa incisivilor central şi lateral
* e) la adolescenţi în perioada de formare a sistemului
stomatognat
289. C.M.Indicaţi etapele clinice la confecţionarea protezelor parţiale mobilizabile scheletate:
* a) amprentarea cîmpului protetic
b) pregătirea preprotetică
c) pregătire proprotetică
* d) determinarea ocluzie centrice
* e) proba scheletului metalic
290. C.M.Blatterfein deosebeşte următoarele varietăţi de topografie a ecuatorului protetic:
* a) mediu
* b) diagonal
c) oblic înclinat uşor
d) oblic înclinat mediu
e) oblic înclinat major
291. C.M.Indicaţi varietăţile de topografie a ecuatorului protetic după Blatterfein:
* a) înalt
* b) jos
* c) zona apropiată de baza protezei
d) zona ecuatorului anatomic
e) zona ocluzală
292. C.M.Determinați factorii de care depinde topografia ecuatorului protetic:
* a) poziţia de înclinare a modelului
* b) prezenţa migrărilor dentare
c) starea dinţilor antagonişti
* d) forma anatomică a dinţilor stîlpi
e) forma procesului alveolar
293. C.M.Indicaţi raportul tijei retentive cu dintele stîlp la determinarea zonei retentive:
* a) tija retentivă vine în contact cu zona ecuatorului
protetic
b) tija retentivă vine în contact cu linia marginei
ocluzale
* c) circumferinţa discului vine în contact cu zona subecuatorială
d) circumferinţa discului vine în contact cu ecuatorul
dintelui
e) circumferinţa discului vine în contact cu zona supraecuatorială
294. C.M.Proiectul definitiv al protezei parţiale mobilizabile scheletate va fi elaborat după:
* a) examenul cîmpului protetic
b) palparea articulaţiei temporo-mandibulare
c) palparea planşeului bucal
* d) studiul modelului de diagnostic la paralelograf
e) efectuarea gnatofoniei
295. C.M.Desenul scheletului protezei parţiale mobilizabile scheletate se trasează pe model cu creionul
notînd:
* a) conturile şeilor
* b) conturile conectorului principal
* c) conturile elementelor de menţinere, sprijin şi stabilizare
d) aliajul din care va fi confecţionat scheletul
e) acrilatul pentru baza protezei
296. C.M.Determinați ce prevede proba scheletului metalic a protezei parţiale mobilizabile:
* a) controlul scheletului pe model
b) corecţia croşetelor cu cleşte în cioc
c) sterilizarea scheletului metalic
 d) corecţia scheletului cu cleştele crampon
* e) controlul scheletului în cavitatea bucală
297. C.M.Verificarea scheletului protezei parţiale mobilizabile pe model urmăreşte scopul de a preciza:
* a) integritatea modelului la nivelul dinţilor restanţi
* b) calitatea prelucrării mecanice a scheletului
c) gradul de distanţare de la fibromucoasă
d) însuşirile de amortizare
e) calităţile de şinare
298. C.M.Indicaţi operaţiunile de verificare a scheletului metalic a protezei parţiale mobilizabile pe model:
a) controlul durităţii scheletului
b) controlul elasticităţii scheletului
* c) verificarea formei şi plasării componentelor scheletului
pe cîmpul protetic
* d) verificarea axei de inserţie
* e) verificarea axei de dezinserţie
299. C.M.La proba în cavitatea orală a scheletului protezei parţiale mobilizabile scheletate se va verifica
poziţia braţelor croşetelor:
* a) opozante (oral
e)
b) mixte
c) gingivale
d) dento-gingivale
* e) retentive
300. C.M.Indicaţi operaţiunile de verificare la proba sheletului metalic a protezei parţiale mobilizabile în
cavitatea orală:
* a) relaţiile de ocluzie
* b) raportul conectorului principal cu fibromucoasa
c) raportul conectorului principal cu dinţii antagonişi
* d) raportul conectorilor secundari cu fibromucoasa
e) gradul de elasticitate a scheletului
301. C.M.Ce criterii a calităţii protezei parţiale mobilizabile scheletate se vor verifica la proba machetei în
cavitatea orală:
* a) rapoartele de ocluzie
* b) extinderea şeilor protezei
c) calitatea cerii stomatologice
d) calităţile de amortizare a protezei
* e) forma, culoarea şi montarea dinţilor
302. C.M.La proba în cavitatea orală a machetei protezei parţiale mobilizabile scheletate se va verifica:
* a) montarea dinţilor în raport cu apofizele alveolare
* b) corespunderea dinţilor artificiali cerinţelor fizionomice
c) corespunderea culorii viitorului acrilat cu a fibromucoasei
* d) corespunderea dinţilor artificiali cerinţelor fonetice
e) rezistenţa dinţilor artificiali
303. C.M.Aplicarea protezei parţiale mobilizabile scheletate în cavitatea bucală prevede:
* a) inspecţia extrabucală a protezei
b) determinarea rezistenţei protezei la îndoire
* c) verificarea intrabucală a protezei
d) determinarea elasticităţii braţelor protezei
e) determinarea grosimii conectorului principal
304. C.M.La inspecţia extrabucală a protezei parţiale mobilizabile scheletate înainte de aplicare pe cîmpul
protetic se verifică:
* a) prezenţa surplusurilor de acrilat pe suprafeţele
interne ale croşetelor
 b) înălţimea cuspizilor dinţilor naturali
c) gradul de înclinare vestibulară a dinţilor frontali
* d) calitatea finisării şi lustruirii
e) necesitatea sterilizării protezei
305. C.M.După aplicarea protezei parţiale mobilizabile scheletate pe cîmpul protetic se verifică:
a) stabilitatea protezei
b) gradul de fărămiţare a produselor alimentare
* c) menţinerea protezei
* d) contactele dento-dentare în ocluzia funcţională
e) mărimea efortului de deglutiţie
306. C.M.Precizați ce prevede examenul clinic a articulaţiei temporo-mandibulare după aplicarea protezelor
parţiale mobilizabile scheletate pe cîmpul protetic:
a) determinarea caracterului excursiilor condililor
articulari cu ajutorul cineradiografiei
* b) determinarea prezenţei cracmentelor în articulaţie
prin auscultaţie
* c) determinarea caracterului excursiilor condililor
articulari a mandibulei prin palparea zonei periarticulare
d) determinarea dimensiunei verticale de ocluzie
e) determinarea rapoartelor elementelor articulare
prin electroradiografie
307. C.M.Determinarea rapoartelor între componentele articulaţiei temporo-mandibulare după aplicarea
protezelor parţiale mobilizabile scheletate se va efectua cu următoarele metode paraclinice:
a) inspecţia
* b) tomografia
* c) tomografia computerizată
d) teleradiografia
e) palparea zonei periarticulare
308. C.M.Modelele de diagnostic în edentaţiile parţiale întinse se vor studia:
* a) separat fiecare model
b) în raport de înălţimea solclului
c) în conformatorul pentru realizarea soclului
* d) în poziţie de ocluzie centrică
* e) în paralelograf
309. C.M.Pe modelele de diagnostic în edentaţiile parţiale întinse se va determina:
* a) înălţimea spaţiului interocluzal în zona breşelor
arcadelor dentare
* b) poziţiile dinţilor ce delimitează breşele arcadelor
dentare
c) culoarea dinţilor restanţi
d) gradul de implantare a dinţilor restanţi
e) lăţimea fibromucoasei pasiv mobile
310. C.M.În situaţiile clinice ale edentaţiei parţiale întinse cu micşorarea dimensiunii verticale de ocluzie,
condilii articulari ai mandibulei se vor plasa:
a) anterior-inferior
b) anterior-superior
* c) în sus
* d) posterior
e) strict anterior
311. C.M.Indicați ce prevede examenul clinic a apofizelor alveolare edentate la pacienţii cu edentaţii parţiale
întinse:
* a) determinarea înălţimii şi reliefului apofizei alveolare
b) densitatea osului alveolar
* c) determinarea formei procesului alveolar
d) prezenţa sau absenţa osteoporozei
e) grosimea corticalei osului alveolar
312. C.M.Gradul de rezorbţie şi atrofie a proceselor alveolare edentate la pacienţii cu edentaţii parţiale
întinse va depinde de:
a) stereotipul actului de masticaţie
b) duritate produselor alimentare
* c) etiologia edentaţiei
* d) traumatismul produs la extracţia dinţilor
e) tipul de ocluzie
313. C.M.După topografia breşei edentaţia parţială poate fi:
* a) laterală
* b) frontală
* c) fronto-laterală
d) circulară
e) întreruptă
314. C.M.După Villain dinţii frontali superiori şi inferiori sunt implantaţi cu o înclinare vestibulară în zona
incizală de:
* a) la maxilă 5-10º
b) la maxilă 15-20º
* c) la mandibulă 2-3º
d) la mandibulă 5-10º
e) la ambele maxilare - 15º
315. C.M.Indicaţi limitele protezei parţiale mobilizabile acrilice la maxilă în zona dinţilor restanţi:
* a) în zona dinţilor frontali – la colet
b) în zona dinţilor frontali – pînă la tuberculii palatinali
* c) în zona dinţilor laterali – pînă la zona supraecuatorială
d) în zona dinţilor laterali – la colet
e) în zona tuturor dinţilor restanţi ecuatorial
316. C.M.Indicaţi limitele protezei parţiale mobilizabile acrilice la mandibulă în zona dinţilor restanţi:
* a) în zona dinţilor frontali – supraecuatorial (acoperă
⅔ din înălţimea lor)
b) în zona dinţilor frontali – la colet
c) în zona dinţilor laterali – la colet
* d) în zona dinţilor laterali – supraecuatorial
e) în zona tuturor dinţilor restanţi – subecuatorial

317. C.M.Indicaţi etapele amprentării preliminare în edentaţiile parţiale întinse:

* a) alegerea lingurii amprentare standart
b) corectarea lingurii amprentare individuale
c) palparea proceselor alveolare
* d) pregătirea materialului amprentar
* e) aplicarea materialului amprentar pe lingura
amprentară
318. C.M.Determinați materialele amprentare care pot fi utilizate la amprentarea preliminară în edentaţiile
parţiale întinse:
a) Gelin
b) Ortocor
* c) Elastic
* d) Ghips
* e) Kromopan
319. C.M.Determinați ce prevede principiul de profilaxie locală la tratamentul protetic cu proteze parţiale
mobilizabile:
* a) educaţia sanitară
b) folosirea alimentelor dure
c) folosirea alimentelor moi
* d) respectarea igienei cavităţii orale
e) păstrarea protezei în apă caldă
320. C.M.Principiul profilaxiei afecţiunilor generale în tratamentul protetic cu proteze parţiale mobilizabile
prevede profilaxia:
a) eroziunilor dentare
b) cariei dentare
* c) afecţiunilor tractului degestiv
d) stomatitelor alergice
* e) dereglărilor psihice
321. C.M.Determinați ce prevede principiul curativ al tratamentului protetic cu proteze parţiale mobilizabile:
* a) refacerea integrităţii morfologice a sistemului
stomatognat
* b) restabilirea funcţiei de masticaţie şi de deglutiţie

c) de a nu deplasa proteza din cavitatea bucală

* d) restabilirea funcţiei fizionomice
e) profilaxia stomatitelor toxice
322. C.M.Identificați ce prevede principiul biologic la tratamentul protetic cu proteze parţiale mobilizabile:
a) respectarea igienei bucale
b) îngrijirea protezei
* c) alegerea materialului fără însuşiri alergice
d) alegerea materialului cu însuşiri elastice
* e) respectarea congruenţei între proteză şi substratul
organic
323. C.M.Determinați ce prevede principiul biomecanic la tratamentul protetic cu proteze parţiale
mobilizabile:
* a) de a ţinea cont de rezistenţa ţesuturilor cîmpului
protetic
* b) materialul protezei să posede rezistenţă forţelor
funcţionale
c) respectarea regimului de alimentare
d) materialul protezei să aibă gust plăcut
e) folosirea protezei numai în timpul alimentaţiei
324. C.M.Principiul homeostazic la tratamentul protetic cu proteze parţiale mobilizabile prevede de a ţinea
cont de:
a) însuşirile mecanice a materialelor din care se va
confecţiona proteza
* b) particularităţile individuale ale tabloului clinic
* c) relaţiile dintre componentele sistemului stomatognat
d) posibilităţile laboratorului tehnic
* e) starea generală a organismului
325. C.M.Indicați ce prevede principiul ergonomic la tratamentul protetic cu proteze parţiale mobilizabile:
* a) organizarea chibzuită a locului de muncă a medicului

* b) profilaxia maladiilor profesionale

c) profilaxia cariei dentare
* d) micşorarea numărului de vizite a pacientului
e) profilaxia afecţiunilor fibromucoasei
326. C.M.Indicaţi etapele amprentării funcţionale la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse:
* a) amprentarea preliminară
 b) corectarea lingurii amprentarea individuale
* c) pregătirea materialului amprentar
d) imitarea probelor funcţionale de către medic
* e) aplicarea lingurii individuale cu materialul amprentar
pe cîmpul protetic
327. C.M.Auscultaţia articulaţiei temporo-mandibulare la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse se efectuează
în timpul:
a) actului de deglutiţie
* b) palpării şi mişcărilor mandibulare
* c) excursiilor condililor articulari ai mandibulei
d) actului de masticaţie
e) actului de respiraţie orală
328. C.M.Indicaţi fazele actului de masticaţie înregistrate pe chimograma masticaţiografiei după Rubinov:
* a) faza de repaos fiziologic relativ a mandibulei
* b) faza deschiderii gurii
c) faza de respiraţie orală
d) faza de respiraţie nazală
* e) faza de orientare
329. C.M.Masticaţiografia la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse permite de a studia:
* a) eficienţa tratamentului protetic
* b) stereotipul actului de masticaţie
c) duritatea produselor alimentare
d) gradul de deschidere a gurii
e) durata actului de deglutiţie
330. C.M.Caracterul undelor de masticaţie pe chimogramă la realizarea masticaţiografiei după Rubinov
depinde de:
a) amplitudinea mişcărilor limbii
* b) starea sistemului dentar
* c) stereotipul de masticaţie
d) timpul ce a trecut de la instalarea edentaţiei
e) etiologia edentaţiei
331. C.M.Odontoparadontograma după Kurleandski se completează la examenul pacienţilor edentaţi parţial
conform datelor:
* a) examenului clinic
b) gnatosoniei
c) gnatofoniei
* d) examenului radiologic
e) ocluziografiei
332. C.M.Examenul clinic-instrumental a cavităţii orale la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse se va efectua
cu:
* a) oglinda stomatologică
b) fagodinamometrul
c) paralelometrul
* d) pensa stomatologică
e) pensa chirurgicală
333. C.M.Examenul clinic a cavităţii orale la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse se va efectua:
a) cu stomatoscopul
* b) prin inspecţie
c) cu gnatodinamometrul
* d) prin palpare
e) cu pensa anatomică
334. C.M.Examenul clinic al parodontului dinţilor retanţi la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse prevede
determinarea:
* a) gradului de retracţie a gingiei
b) grosimei gingiei
c) densităţii osului alveolar
* d) adîncimii pungilor dento-paradontale
e) sensibilităţii gingiei
335. C.M.La examenul clinic a arcadelor dentare la pacienţii cu edentaţii parţiale prin inspecţie se determină:
* a) forma arcadelor dentare
b) înălţimea arcadelor dentare
* c) prezenţa, mărimea şi numărul breşelor arcadelor
dentare
d) culoarea arcadelor dentare
* e) topografia breşelor arcadelor dentare
336. C.M.La examinarea protezelor dentare fixe la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse se atrage atenţia la:
* a) gradul de închidere marginală a coroanelor de înveliş
* b) integritatea feţelor ocluzale
* c) raportul cu dinţii antagonişti
d) axul de inserţie
e) axul de dezinserţie
337. C.M.În cazul prezenţei protezelor parţiale mobilizabile la examenul clinic a pacienţilor cu edentaţii
parţiale întinse se va examina:
* a) starea protezelor mobilizabile
b) duritatea materialului din care sunt confecţionate
protezele
c) gradul de infectare a protezelor
* d) starea dinţilor restanţi
* e) starea fibromucoasei
338. C.M.La examenul clinic a arcadelor dentare la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse se va determina:
* a) nivelul general al ariei ocluzale
b) înălţimea arcadelor dentare
c) eficienţa arcadelor dentare
* d) forma arcadelor dentare
e) gradul de elasticitate a arcadelor dentare
339. C.M.Corecţia poziţiei braţului croşetului simplu a protezei parţiale mobilizabile acrilice se va efectua:
a) digital
* b) cu cleşte crampon
* c) cu cleşte în cioc
* d) cu cleşte cu fălci rotunde
e) cu ciocănaşul tehnicianului dentar
340. C.M.La examenul mişcărilor de lateralitate a mandibulei în ocluzia funcţională la pacienţii cu edentaţii
parţiale întinse mandibula se va deplasa spre dreapta sau spre stînga pînă la:
a) maximal
* b) contactul de cap la cap a caninilor
c) contactul de cap la cap a incisivilor
* d) contactul de cap la cap a cuspizilor dinţilor laterali

e) minimal
341. C.M.La examenul cinematicei mandibulare la pacienţii cu edentaţii parţiale se va determina tipul de
conducere a mandibulei care poate fi:
* a) canină
b) incisivală
c) premolară
d) molară
* e) de grup
 342. C.M.Detaşarea amprentei din Kromopan de pe cîmpul protetic edentat parţial se va efectua prin
desprinderea:
* a) iniţial din zona posterioară
b) iniţial din zona frontală
c) apoi din zona posterioară
* d) apoi din zona frontală
e) strict vertical
343. C.M.Corectarea şi individualizarea contactelor dentare în ocluzia funcţională după aplicarea protezelor
mobilizabile se va efectua cu:
a) pietre roată de carborund de dimensiuni medii
* b) freze metalice conice
c) petre roată de carborund de dimensiuni mari
d) discuri de separaţie active pe ambele suprafeţe

* e) freze metalice sferice

344. C.M.Conform biomecanicii protezelor parţiale mobilizabile acrilice liniile croşetare favorabile la
maxilă sunt:
* a) diagonale
b) punctiforme
* c) în suprafaţă
d) sagitale
e) tangenţiale
345. C.M.Fixarea protezei parţiale mobilizabile acrilice la mandibulă conform legilor biomecanicii se
efectuează prin crearea următoarelor linii croşetare:
a) atipice
* b) transversale
* c) în suprafaţă
d) punctiforme
e) tangenţiale
346. C.M.În ocluzia instabilă determinarea ocluziei centrice pentru poziţionarea modelelor în simulator se va
efectua cu ajutorul:
a) hîrtiei indigo
* b) blocurilor din ghips
* c) blocurilor din silicon vîscos
* d) șabloanelor cu borduri de ocluzie
e) aparatului Fox
347. C.M.Precizați etapele efectuate la determinarea şi înregistrarea relaţiilor intermaxilare centrice la
absenţa ocluziei:
* a) adaptarea şabloanelor cu bordurile de ocluzie
b) prepararea dinţilor limitrofi breşei
* c) determinarea dimensiunii verticale de ocluzie
* d) determinarea poziţiei neutre a mandibulei
e) protecţia dinţilor preparaţi
348. C.M.După înregistrarea relaţiilor intermaxilare centrice pe suprafaţa vestibulară a bordurii de ocluzie
superioare se trasează următoarele repere:
* a) linia mediană a feţei
* b) linia caninilor
c) linia premolarilor
d) linia molarilor
* e) linia surîsului
349. C.M.Proteza parţială mobilizabilă scheletată în terapia edentaţiilor parţiale poate fi realizată cu sprijin:
* a) muco-osos
* b) mixt
 c) în plan sagital
d) palatinal
e) orizontal
350. C.M.La conceperea protezei parţiale mobilizabile scheletate în edentaţiile laterale intercalate se va ţine
cont de:
* a) starea parodontului dinţilor ce delimitează breşele
arcadei dentare
* b) forma apofizelor alveolare
* c) gradul de rezilienţă a fibromucoasei
d) stereotipul actului de masticaţie
e) timpul ce a trecut de la instalarea edentaţiei
351. C.S.Indicaţi scopul final al examenului pacientului edentat total:
a) studierea evoluţiei maladiei
b) determinarea motivaţiei adresării
* c) stabilirea diagnosticului şi întocmirea planului
de tratament
d) aprecierea tipului feţei
e) alegerea tehnicii de amprentare
352. C.S.La examenul exobucal al pacientului edentat total se stabileşte:
a) tipul de ocluzie
b) datele personale
c) motivul prezentării la consultaţie
* d) modificările faciale
e) gradul de atrofie a crestelor alveolare
353. C.S.La examenul endobucal al pacientului edentat total prin palpare se determină:
* a) sensibilitatea crestelor alveolare
b) volumul spaţiului Eisenring
c) poziţia şi volumul pungilor jugale Fish
d) tipul de atrofie a crestelor alveolare
e) modul de deplasare a condililor articulari ai mandibulei
354. C.S.Cîmpul protetic în edentaţia totală se împarte în zone:
a) glandulară
* b) de sprijin
c) de alunecare
d) gustativă
e) orizontală
355. C.S.Elementele de sprijin ale cîmpului protetic mandibular în edentaţia totală sînt:
a) torusul mandibular
* b) crestele alveolare
c) spaţiul retroalveolar
d) mucoasa pasiv mobilă
e) mucoasa activ mobilă
356. C.S.Zona de succiune funcţională a cîmpului protetic maxilar şi mandibular edentat total cuprinde:
a) mucoasa fixă
b) frenul pterigo-mandibular
* c) mucoasa pasiv mobilă
d) bridele şi frenurile
e) apofizele alveolare
357. C.S.Care creste alveolare la edenatul total se atrofiază mai lent:
a) mandibulare
* b) maxilare
c) din dreapta
d) din stînga
 e) cu paradontopatie
358. C.S.Cîte variante de torus palatinal deosebeşte Landa:
a) unul
b) două
c) trei
d) patru
* e) cinci
359. C.S.În ce regiune a palatului dur sînt situate “zonele Schroder”:
a) frontală
b) premolarilor
* c) molarilor
d) suturii palatine
e) a papilei incisive
360. C.S.De care mucoasă este prezentată zona de închidere marginală a protezelor dentare totale:
a) fixă
b) mobilă
c) rugilor palatine
* d) pasiv mobilă a fundului de sac
e) zonelor Schroder
361. C.S.Zona de sprijin în edentaţia totală la maxilă este prezentată de:
* a) bolta palatină
b) mucoasa activ mobilă
c) mucoasa pasiv mobilă
d) frenul pterigo-mandibular
e) palatul moale
362. C.S.Zona de succiune funcţională sau de închidere marginală în edentaţia totală este:
a) locul de trecere dintre mucoasa fixă în cea pasiv
mobilă
* b) depăşirea locului de trecere a mucoasei pasiv mobile
în cea activ mobilă cu 1-2 mm
c) locul de trecere a mucoasei fixe în cea activ mobilă

d) locul de inserţie a bridelor

e) mucoasa valului palatin
363. C.S.Indicaţi factorii ce favorizează apariţia succiunii funcţionale a protezelor totale:
* a) lăţimea mare a mucoasei pasiv mobile
b) lăţimea redusă a mucoasei pasiv mobile
c) situarea mucoasei pasiv mobile în linie dreaptă

d) lăţimea mucoasei pasiv mobile foarte mică

e) situarea mucoasei pasiv mobile în apropierea vîrfului
crestei alveolare
364. C.S.În ce zonă a periferiei cîmpului protetic maxilar edentat total fibrele musculare au o inserţie
perpendiculară:
a) frontală stînga
* b) posterioară
c) frontală dreapta
d) medie
e) circulară
365. C.S.Ce muşchi ai periferiei cîmpului protetic maxilar edentat total au inserţia perpendiculară:
a) buccinator
b) milohioidian
* c) vălului palatin
 d) maseterici
e) orbicular al buzelor
366. C.S.Cum se pune în evidenţă punga lui Eisenring în edentaţia totală:
a) la deschiderea maximală a gurii
b) la deplasarea mandibulei anterior cu gura maximal
deschisă
* c) la deplasarea mandibulei spre deapta, stînga cu
gura moderat deschisă
d) la imitarea surîsului
e) prin metode paraclinice
367. C.S.Ce formaţiuni delimitează spaţiul vestibular labial a maxilarului superior edentat total:
a) numai frenul bucal dreapta
b) numai frenul bucal stînga
c) numai frenul buzei superioare
* d) frenul bucal din dreapta, stînga
e) papila incisivală
368. C.S.Din care parte a tuberculilor piriformi marginea protezei totale poate veni în contact cu marginea
muşchilor maseterici:
a) orală
* b) vestibulară
c) anterioară
d) posterioară
e) vestibulo-antrioară
369. C.S.Limitele distale ale zonei funcţionale vestibulare centrale a mandibulei edentată total sînt:
a) numai frenul bucal lateral din dreapta
* b) frenul bucal lateral din dreapta şi stînga
c) numai frenul bucal lateral din stînga
d) frenul limbii şi al buzei inferioare
e) frenul buzei inferioare
370. C.S.Precizați traiectoria liniei oblice interne la mandibulă în edentaţia totală:
a) ascendentă dinspre distal spre mezial
* b) descendentă dinspre distal spre mezial
c) neuniformă
d) abruptă
e) ondulată
371. C.S.În ce zonă a spaţiului sublingual este situată fosa linguală în edentaţia totală la mandibulă:
a) în dreptul molarului de minte
b) în dreptul molarilor unu şi doi
* c) în dreptul premolarilor
d) în dreptul caninilor
e) în dreptul incisivilor
372. C.S.Cu care muşchi vine în contact marginea vestibulară a protezei totale la nivelul tuberculilor
piriformi:
a) faringheus
b) zigomaticus
* c) maseterici
d) milohioidieni
e) digastricus
373. C.S.Limita posterioară a protezei totale la mandibula este:
a) ligamentul pterigo-mandibular
* b) acoperă tuberculii piriformi cu 2/3 sau în întregime
c) frenul buzei inferioare
d) frenul bucal
 e) muşchii buccinatori
374. C.S.Ce tip de mucoasă se îndepărtează chirurgical la pregătirea proprotetică a edentatului total:
a) groasă
b) subţire
c) rezilientă
* d) balantă
e) activ-mobilă
375. C.S.Indicați raportul bazei protezei totale la mandibulă cu tuberculii piriformi:
a) depinde de calitatea amprentei
* b) îi acoperă cu 1/3 sau 2/3 din volum
c) depinde de dorinţa pacientului
d) rămîn neacoperiţi
e) depinde de dorinţa medicului
376. C.S.Indicați zonele fibrelor de inserţie a musculaturii periferiei cîmpului protetic care
trebuie să fie ocolite de către baza protezei totale:
a) cu fibre oblice
b) cu fibre longitudinale
* c) cu fibre perpendiculare
d) cu fibre atrofiate
e) cu fibre hipertrofiate
377. C.S.La pacienţii edentaţi total unghiurile mandibulei devin:
a) drepte
* b) obtuze
c) ascuţite
d) trapezoidale
e) ondulate
378. C.S.Determinați amplitudinea mişcărilor mandibulare, după pierderea totală a dinţilor:
* a) exagerată
b) medie
c) scăzută
d) dirijată
e) foarte mică
379. C.S.Mişcările exagerate ale mandibulei în edentaţiile totale produc:
a) consolidarea elementelor articulaţiei temporo-mandibulare
* b) întinderea capsulei articulare
c) sclerotizarea capsulei articulare
d) dereglări de deglutiţie
e) dereglări gustative
380. C.S.Planul protetic în ocluzor la montarea dinţilor după Vasiliev în protezele totale este prezentat de:
a) rigla Gyzi
b) planul Fox
* c) placa de sticlă
d) compasul Gheringher
e) aparatul Larin
381. C.S.Montarea dinţilor inferiori în protezele totale după Gyzi începe cu:
a) incisivii centrali
b) caninii
* c) primii molari
d) premolarii
e) molarii doi
382. C.S.Ce modificări în articulaţia temporo - mandibulară pot avea loc la pacienţii edentaţi total:
a) îngroşarea ligamentelor articulare
b) hipertrofia tuberculilori articulari
* c) lărgirea spaţiului articular anterior
d) îngustarea spaţiului articular anterior
e) inflamaţia elementelor articulare
383. C.S.Torusul mandibular la pacienţii cu edentaţii totale este situat:
* a) în dreptul premolarilor
b) în dreptul molarilor
c) în dreptul incisivilor centrali
d) pe linia oblică externă
e) pe linia oblică internă
384. C.S.Indicaţi factorii excepţionali de menţinere şi stabilitate a protezelor totale:
a) tonicitatea musculară
b) presiunea atmosferică
c) succiunea funcţională
d) retentivitatea anatomică
* e) magneţii
385. C.S.Adaptarea lingurii individuale la maxilă în edentaţiile totale presupune:
* a) aducerea marginilor lingurii pînă la nivelul ca
să acopere mucoasa pasiv mobilă cu 1-2 mm
b) aducerea marginilor pînă la un contact cu mucoasa
activ mobilă în zona frenului buzei superioare
c) răscroirea marginei pînă la nivelul liniei Ah
d) realizarea unei grosimi uniforme a marginilor lingurii
amprentare
e) realizarea butoanelor de presiune asupra cîmpului
protetic
386. C.S.Indicaţi limitele lingurii individuale în edentaţiile totale confecţionată după Brahman:
a) nu ajung la mucoasa pasiv mobilă
b) ajung la nivelul mucoasei pasiv mobile
* c) corespund limitilor viitoarei proteze
d) nu corespund limitelor viitoarei proteze
e) depăşesc limitele viitoarei proteze
387. C.S.Determinați indicaţiile amprentării compresive după Gavrilov, Rumpel în edentaţia totală:
* a) totdeauna
b) numai cînd mucoasa fixă este îngroşată
c) numai cînd mucoasa fixă este în “creastă de cocoş”
d) la absenţa torusului palatin
e) prezenţa torusului mandibular
388. C.S.Metoda antropometrică de determinare a dimensiunii verticale de ocluzie în edentaţia totală
prevede:
a) modelarea definitivă a şablonului superior
b) modelarea reliefului ocluzal a şablonului inferior
c) stabilira planului transversal
* d) utilizarea compasului Gheringher-Appenrodt
e) utilizarea unor teste clinice
389. C.S.Metoda anatomo-fiziologică de determinare a dimensiunii verticale de ocluzie în edentaţia parţială
prevede:
a) utilizarea tehnicii “secţiunei de aur”
b) utilizarea compasului Gheringher, Appenrodt
* c) iniţial determinarea dimensiunii verticale de postură
mandibulară
d) aplicarea bordurilor de ocluzie pe şabloane din
acrilat
e) determinarea gradului de etanşeizare-ermetizare
 a viitoarei proteze
390. C.S.Ce reprezintă reflexul Sears la determinarea relaţiilor centrice intermaxilare în edentaţia totală:
a) protruzia şi retruzia repetată a mandibulei
b) mişcarea de lateralitate a mandibulei
* c) “închiderea “cavităţii orale pe molari
d) “închiderea” cavităţii orale cap la cap
e) poziţia forţată a capului strict vertical
391. C.S.Precizați testul funcțional utilizat la determinarea relaţiilor centrale intermaxilare în edentaţia totală:
a) respiraţia orală
b) deglutiţia infantilă
c) respiraţia nazală
* d) aplicarea vîrfului limbii pe bila de ceară de pe
marginea distală a şablonului superior
e) deplasarea limbii spre obraz dreapta-stînga
392. C.S.În regiunea frontală a arcadei dentare superioare planul protetic necesar de apreciat în edentaţia
totală este paralel:
a) planului Frankfurt
b) unghiului sagital incizal
c) unghiului transversal incizal
d) planului Camper
* e) liniei bipupilare
393. C.S.Fixarea relaţiilor centrice intermaxilare cu ajutorul şabloanelor şi bordurilor de ocluzie în
edentaţiile totale se face prin:
a) ramolirea suprafeţei ocluzale a bordurii superioare
b) ramolirea suprafeţelor orale a bordurilor de ocluzie
a şablonului inferior
c) ramolirea suprafeţelor vestibulare a bordurilor
de ocluzie a ambelor şabloane
d) se ramolesc toate suprafeţele bordurilor de ocluzie
a ambelor şabloane
* e) pe suprafaţa bordurii de ocluzie inferioare se aplică
o plăcuţă ramolită de ceară în care se vor imprima şanţurile ocluzale de pe bordura de ocluzie a
şablonului superior
394. C.S.Cînd este utilizat testul “hiperextensia forţată a capului” la determinarea relaţiei centrice
intermaxilare în edentaţia totală:
a) la determinarea planului protetic
* b) la determinarea poziţiei neutre a mandibulei
c) la determinarea dimensiunii verticale de ocluzie
d) la determinarea limitelor cîmpului periprotetic
e) la teleradiografia de profil
395. C.S.Cînd se recomandă pacientului la etapa de determinare a relaţiilor intermaxilare centrice în
edentaţia totală imitarea împingerii maxilarului superior înainte şi să închidă gura:
a) la determinarea dimensiunii verticale de ocluzie

b) la determinarea planului protetic

c) la amprentarea funcţională
d) la amprentarea anatomică
* e) la determinarea poziţiei neutre a mandibulei
396. C.S.Care din metodele de determinare a dimensiunii verticale de ocluzie este cea mai frecvent utilizată:
a) antropometrică
b) anatomică
* c) anatomo-fiziologică
d) de laborator
 e) liberă
397. C.S.În ce direcţie se deplasează condilii articulari ai mandibulei la pacienţii edentaţi total:
a) în sus
* b) în sus şi distal
c) în jos
d) în jos şi distal
e) în sus şi mezial
398. C.S.Ce se întîmplă cu tuberculii articulari a articulaţiei temporo-mandibulare în edentaţia totală:
* a) se atrofiază
b) se hipertrofiază
c) se deformează
d) nu se modifică
e) se sensibilizează
399. C.S.Ce modificări ale meniscului articulaţiei temporo-mandibulare au loc la pacienţii edentaţi total:
* a) subţierea
b) îngroşarea
c) nu se modifică
d) este subluxat
e) este absent
400. C.S.Ce modificări ale capsulei articulaţiei temporo-mandibulare au loc la pacienţii edentaţi total:
* a) este întinsă
b) este micşorată
c) se atrofiază
d) este hipertrofiată
e) este nemodificată
401. C.S.Raportul între apofizele alveolare la pacienţii edentaţi total după o perioadă îndelungată de timp de
la extracţiile dinţilor va fi:
a) normal
* b) de tipul progeniei
c) de tipul prognatiei
d) nu se modifică
e) încrucişat
402. C.S.Cîte tipuri de atrofii ale maxilei deosebeşte Schroder în edentaţiile totale:
a) una
b) două
* c) trei
d) patru
e) cinci
403. C.S.Indicaţi mişcările mandibulare în edentaţia totală care provoacă presiuni esenţiale în articulaţia
temporo-mandibulară:
a) de închidere a gurii
* b) de propulsie
c) de deschidere a gurii
d) de deglutiţie
e) mişcări lente
404. C.S.În care treime a palatului dur, după Ene, este situat mai frecvent, torusul palatin:
a) anterioară
* b) mijlocie
c) posterioară
d) medio-posterioară
e) antero-posterioară
405. C.S.Indicaţi simptomul caracteristic pentru sindromul Costen în edentaţia totală:
* a) cracmente articulare
 b) dereglări cinematice mandibulare
c) dereglări de temperatură
d) majorarea dimensiunii verticale de ocluzie
e) microglosie
406. C.S.Indicaţi tipul II de atrofie a procesului alveolar mandibular după Koller în edentaţia totală:
a) este bine exprimat
* b) este atrofiat uniform pe toată întinderea
c) este atrofiat mai mult lateral şi mai puţin frontal
d) este atrofiat mai mult frontal şi mai puţin lateral
e) este atrofiat în trepte
407. C.S.Ce muşchi au inserţia pe linia oblică externă la mandibulă în edentaţia totală:
a) maseter
b) milohioidian
c) faringeus superior
d) a rădăcinii limbii
* e) buccinator
408. C.S.După Gavrilov rezilienţa fibromucoasei cîmpului protetic la maxilă în edentaţiile totale depinde de:
a) grosimea corticalei
b) stratul spongios
c) ţesutul glandular
d) ţesutul adipos
* e) reţeaua vaselor sangvine
409. C.S.Ce tip de fibromucoasă participă la formarea supapei vestibulare la tratamentul protetic cu proteze
totale:
a) numai fixă
b) numai mobilă
c) numai pasiv mobilă
* d) pasiv mobilă şi mobilă cu 1-2 mm
e) fixă şi pasiv mobilă
410. C.S.Noţiunea “ fixarea protezei totale” prevede menţinerea protezei:
* a) în stare de repaus fiziologic
b) la deglutiţie
c) la vorbire
d) la masticaţie
e) la deschiderea largă a gurii
411. C.S.Indicaţi componenţa protezei totale:
a) croșetul Rouch
* b) şeile protezei
c) linia Ah
d) croşetul Bonwill
e) croșetul Akker
412. C.S.Indicaţi grosimea bazei metalice a protezei totale:
a) 0,1-0,2 mm
* b) 0,3-0,4 mm
c) 0,6-0,8 mm
d) 0,8-1,0 mm
e) 1,0-2,0 mm
413. C.S.Indicaţi grosimea bazei protezei totale acrilice:
a) 0,6-0,8 mm
b) 0,8-1,0 mm
c) 1,0-2.0 mm
* d) 1,5-2,5 mm
e) 2,5-3,5 mm
 414. C.S.Forma dinţilor artificiali în protezele totale se alege în dependenţă de:
* a) structura feţei
b) sexul pacientului
c) vîrstă
d) baza protezei
e) rezilienţa mucoasei
415. C.S.Indicaţi scopul amprentării preliminare în tratamentul protetic al edentaţiei totale:
a) biometria amprentei în scopul obţinerii datelor
suplimentare
b) confecţionarea şabloanelor cu borduri de ocluzie
c) determinarea dimensiunii verticale de ocluzie
d) obţinerea lingurii standart
* e) obţinerea lingurii individuale
416. C.S.Indicaţi tipul III de atrofie a procesului alveolar în edentaţia totală la maxilă după Schroder:
a) este bine exprimat
* b) este atrofiat total
c) este atrofiat mediu
d) este atrofiat în trepte
e) este atrofiat slab
417. C.S.La examenul exobucal a pacienţilor edentaţi total stabilim:
a) datele personale
b) gradul de atrofie a parodontului
c) motivaţia adresării
d) specificul cîmpului periprotetic
* e) starea articulaţiei temporo-mandibulare
418. C.S.Prin auscultaţie la pacienţii edentaţi total determinăm prezenţa sau absenţa:
a) zgomotelor ocluzale la închiderea gurii
b) zgomotelor ocluzale la deschiderea gurii
c) zgomotelor cardiace
d) ghidajului arcadelor dentare
* e) cracmentelor în articulaţia temporo-mandibulară
419. C.S.Indicați tipul şabloanelor şi bordurilor de ocluzie cu care se face automodelarea planului de ocluzie
după Sapojnicov:
a) şabloane şi bordură de ocluzie din ceară roz
b) şabloane din ceară şi borduri de ocluzie cu material
abraziv
c) şabloane şi borduri de ocluzie din acrilat
* d) şabloane din acrilat, borduri de ocluzie cu material
abraziv
e) şabloane şi bordură de ocluzie din material abraziv
420. C.S.Precizați ce formă trebuie să aibă bordurile de ocluzie pînă la automodelarea planului de ocluzie în
edentaţia totală după Sapojnicov:
* a) sferică
b) triunghiulară
c) pătrată
d) dreptunghiulară
e) cubică
421. C.S.Determinați ce amprente se obţin la pacienţii edentaţi total în poziţia centrică a relaţiilor
intermaxilare:
a) decompresive
b) precise
c) compresive manual
* d) compresive ocluzal
 e) orice amprentă
422. C.S.Ce tip de atrofie a maxilarelor edentate total deseori întîlnim:
a) patrată
b) piramidală
* c) asimetrică
d) cuboidală
e) intermitentă
423. C.S.Atrofia maxilarelor edentate total are loc:
a) centrifugă la maxilă
* b) centrifugă la mandibulă
c) centripetă la mandibulă
d) mixtă la maxilă
e) mixtă la mandibulă
424. C.S.Zona de sprijin protetic a maxilarului superior edentat total este prezentată de:
* a) tuberozităţile maxilare
b) zona Schroder
c) zona Eisenring
d) spaţiul Fish
e) tuberculii piriformi
425. C.S.Zona de sprijin protetic a mandibulei edentată total este prezentată de:
* a) crestele alveolare
b) torusul mandibular
c) zonele Schroder
d) linia oblică externă
e) linia oblică internă
426. C.S.Indicaţi dimensiunile suprafeţei de sprijin protetic la maxilă în edentaţia totală:
a) 5-9 cm2
b) 10-15 cm2
* c) 18-40 cm2
d) 45-50 cm2
e) mai mult de 60 cm2
427. C.S.Care muşchi au inserţia osoasă orizontală la periferia cîmpului protetic în edentaţia totală:
a) vălului palatin
b) bărbiei
c) maseter
* d) buccinator
e) temporal
428. C.S.Zona de succiune funcţională a cîmpului protetic la maxilă şi mandibulă în edentaţiile totale este
reprezentată de:
a) mucoasa mobilă
b) mucoasa fixă de la periferia cîmpului protetic
* c) mucoasa pasiv –mobilă la trecerea în activ mobilă
d) zona Schroder
e) mucoasa fixă a fundului de sac la trecerea în zona
neutră
429. C.S.Ce formaţiune anatomică din zona fundului de sac favorizează succiunea protezelor totale la
maxilă:
a) mucoasa fixă la trecerea în zona neutră
* b) mucoasa pasiv-mobilă
c) mucoasa activ mobilă
d) mucoasa imobilă a acestei zone
e) plicile gingivo-bucale
430. C.S.Indicaţi sectorul real din zona funcţională vestibulară a maxilarului superior edentat total:
 a) linia Ah
b) zona Fish
c) tuberozităţile maxilare
* d) retrozigomatic (Eisenring)
e) papilă incisivă
431. C.S.De care formaţiune anatomică este limitat distal spaţiul Eisenring:
a) plica gingivo-alveolară
b) plica pterigo-mandibulară
c) apofiza zigomatică-alveolară
d) vălul palatin
* e) şanţul pterigo- maxilar
432. C.S.Precizați traseul liniei oblice interne la pacienţii edentaţi total:
a) orizontal
b) ascendent spre mezial
c) descendent spre distal
* d) descendent spre mezial
e) mixt
433. C.S.Cu ce test se pune în evidenţă punga lui Eisenring la pacienţii edentaţi total:
a) deschiderea maximală a gurii
b) deplasarea mandibulei anterior
c) la imitarea surîsului
* d) deplasarea mandibulei stînga-dreapta cu gura moderat
deschisă
e) deplasarea mandibulei stînga-dreapta cu gura maximal
deschisă
434. C.S.Indicaţi poziţia vălului palatin în repaos după Landa:
* a) perdea
b) laterală
c) superioară
d) anterioară
e) mixtă
435. C.S.Determinați limita corectă a zonelor funcţionale a tuberculilor piriformi în edentaţia totală:
a) posterior-linia imaginară ce trece înapoia molarului
trei
b) posterior-linia imaginară ce trece înapoia molarului
unu
* c) anterior-linia imaginară ce trece înapoia molarului
doi
d) posterior –linia Ah
e) antrior-ligamentul buco-alveolar
436. C.S.În ce regiune poate intra în contact cu muşchii maseterici marginea protezei totale la mandibulă:
a) punga Fish
b) punga Eisenring
c) regiunea linguală a tuberculului piriform
d) regiunea anterioară a tuberculului piriform
* e) linia vestibulară a tuberculului piriform
437. C.S.Determinați elementele morfologice ale cîmpului protetic la maxilarul superior edentat total ce
îmbunătăţesc zona de tampon:
a) crestele alveolare
b) bolta palatină
c) fibrele elastice, colagenice
* d) vasele sangvine
e) glandele adipoase
438. C.S.După înălţimea marginei amprentele funcţionale în edentaţiile totale pot fi:
a) pînă la zona neutră
* b) depăşesc zona neutră cu 1-2 mm
c) depăşesc zona neutră cu 3-4 mm
d) depăşesc zona neutră cu 3-4 mm doar vestibular
e) acoperă zona neutră cu 3-4 mm doar lingval
439. C.S.Gavrilov recomandă de a obţine amprente funcţionale la pacienţii edentaţi total:
a) decompresive
b) rapide
* c) compresive
d) lente
e) diferențiate
440. C.S.Indicaţi zona de închidere marginală vestibulară a protezei totale la mandibulă:
a) mucoasa activ mobilă
b) mucoasa fixă din zona fundului de sac
c) linia oblică externă
d) tuberculilor piriformi
* e) depăşirea mucoasei pasiv mobile cu 1-2 mm
441. C.S.Zona de închidere marginală distală a protezei totale la maxilarul superior corespunde:
* a) liniei Ah acoperind-o cu 1-2 mm
b) torusului palatin situat posterior
c) înaintea liniei Ah cu 3-4 mm
d) posterior liniei Ah cu 3-4 mm
e) vălului palatin
442. C.S.Planul Camper prezintă linia ce uneşte spina nazală anterioară cu:
a) spina nazală posterioară
* b) centrul conductului auditiv extern
c) foramenul infraorbital
d) centrul corpului mandibular
e) vîrful tuberculului articular
443. C.S.Determinarea dimensiunii verticale de ocluzie la pacienţii edentaţi total începe cu aprecierea:
a) dimensiunii etajului mediu a feţei
b) poziţiei condililor articulari a mandibulei în articulaţia
temporo-mandibulară
* c) dimensiunii verticale de postură mandibulară
d) gradului de rezorbţie a crestelor alveolare edentate
total
e) tipului de raport interalveolar
444. C.S.Indicaţi metoda de fixare a protezelor totale:
a) fiziologică
b) imediată
c) semifiziologică
* d) biofizică
e) tardivă
445. C.S.Montarea dinţilor în edentaţiile totale în caz de progenie se va efectua:
a) fără gingie artificială
b) cu majorarea arcadei dentare superioare
c) cu majorarea arcadei dentare inferioare
* d) prin încrucişarea dinţilor laterali a ambelor proteze
e) cu o micşorare neesenţială a dimensiunii verticale
de ocluzie
446. C.S.Indicaţi tehnica verificării stabilităţii machetei protezei totale superioare în timpul probei:
a) testul fonetic
 b) testul de deglutiţie
c) testul de masticaţie
* d) apăsarea pe feţele ocluzale a premolarilor şi molarilor
stînga -dreapta
e) apăsarea pe feţele vestibulare a premolarilor şi
molarilor stînga-dreapta
447. C.S.Prin utilizarea testului Silverman la proba machetelor protezelor totale se verifică:
a) spaţiul maximal dintre arcadele dentare
* b) dimensiunea verticală de postură mandibulară
c) relaţiile intermaxilare orizontale
d) gradul supraocluziei frontale
e) gradul inocluziei sagitale
448. C.S.Ce indicaţii se transmit tehnicianului dentar pe modelul final în edentaţia totală:
* a) zonele de despovărare
b) dimensiunile dinţilor artificiali
c) grosimea bazei viitoarei protezei
d) tipul de montare a dinţilor artificiali
e) duritatea dinţilor selectaţi
449. C.S.Determinați cauza basculării protezei totale la exercitarea unei presiuni digitale pe suprafaţa
ocluzală a dinţilor laterali la proba machetei:
a) dinţi artificiali mici
b) creste alveolare masive
* c) dinţii artificiali sînt montaţi în afara centrului
crestei alveolare
d) rezilienţa scăzută a mucoasei cîmpului protetic
e) prezenţa parafuncţiei musculare
450. C.S.Indicaţiile la confecţionarea protezelor totale cu bază metalică sînt:
a) creste alveolare bine reprezentate
* b) alergia la acrilate
c) patologii ale articulaţiei temporo- mandibulare
d) patologii cronice mucozale
e) glosalgia
451. C.S.Făcînd o comparaţie a gradului de rezorbţie şi atrofie a oaselor maxilare edentate total în timp după
extracţie ne convingem că:
a) gradul de rezorbţie şi atrofie a ambelor maxilare
sînt egale
b) gradul de rezorbţie şi atrofie a maxilarului superior
este mai mare decît la cel inferior
* c) gradul de rezorbţie şi atrofie a maxilarului inferior
este mai mare decît la cel superior
d) rezorbţia şi atrofia maxilarelor nu are loc
e) are loc numai rezorbţia maxilarelor cînd atrofia
este stopată
452. C.S.Cîmpul protetic edentat total la maxilă cu creste alveolare, tuberozităţi maxilare atrofiate pronunţat
şi o boltă palatină plată după Sangiuolo corespudne clasei:
a) I
b) II
* c) III
d) IV
e) V
453. C.S.Cîmpul protetic edentat total la mandibulă cu creste alveolare negative după Sangiuolo corespunde
clasei:
a) I
 b) II
* c) III
d) IV
e) V
454. C.S.Fibromucoasa cîmpului protetic edentat total fiind subţire cu un grad de rezilienţă mic după
Lejoyeux corespunde clasei:
a) I
* b) II
c) III
d) IV
e) V
455. C.S.Determinați lățimea medie a fibromucoasei pasive mobile:
a) 5 mm
b) 4 mm
c) 3,1-3,5 mm
* d) 1,0-2,0 mm
e) 0,5-0,8 mm
456. C.S.Precizați modificările morfo-funcţionale care au loc în muşchii ridicători ai mandibulei în edentaţia
totală:
a) muşchii ridicători ai mandibulei nu se modifică
b) ei se contractă mai puţin şi se lungesc
* c) ei se contractă mai mult şi se scurtează
d) ei se contractă asimetric
e) ei se contractă puţin şi se relaxează
457. C.S.Din cauza absenţei totale a dinţilor naturali mandibula trece direct la mişcările de propulsie şi
lateralitate ce conduce la:
* a) rezorbţia părţii anterioare a meniscului articular
sau chiar la perforarea lui
b) îngroşarea părţii anterioare a meniscului articular
c) rezorbţia părţii posterioare a meniscului articular
d) îngroşarea părţii posterioare a meniscului articular
e) meniscul articular nu se modifică
458. C.S.După Landa cînd torusul palatinal se întide de la gaura palatină anterioară pînă la linia
distală a palatului dur corespunde clasei:
a) I
b) II
c) III
d) IV
* e) V
459. C.S.Zonele de tampon la maxilă după Gavrilov sînt condiţionate de:
a) înălţimea bolţii palatinale
b) prezenţa torusului palatinal
c) înălţimea apofizelor alveolare
* d) prezenţa cîmpurilor vasculare
e) forma apofizelor alveolare
460. C.S.Indicaţi rolul zonelor de tampon la maxilă după Gavrilov:
a) asigură fixarea protezei
b) formează supapa circulară
* c) amortizează presiunile masticatorii
d) majorează gradul de adeziune
e) majorează eficienţa masticatorie
461. C.S.Prezenţa la maxila edentată total a unei apofize alveolare pronunţate, semiovale, cu tuberozităţi
maxilare exprimate, bolta palatină înaltă, fără torus palatinal după Schroder corespunde clasei:
* a) I
b) II
c) II
d) IV
e) V
462. C.S.Atrofia totală a apofizei alveolare la maxilă edentată total, prezenţa bolţei palatine plate şi a
tuberozităţilor maxilare slab pronunţate după Schroder corespunde clasei:
a) I
b) II
* c) III
d) IV
e) V
463. C.S.Prezenţa apofizei alveolare la mandibulă edentată total cu o atrofie accentuată în zonele laterale şi
mai slab pronunţată în zona frontală, după Koller, corespunde clasei:
a) I
b) II
* c) III
d) IV
e) V
464. C.S.Prezenţa apofizei alveolare la mandibulă edentată total cu o atrofie accentuată în zona frontală şi
mai slab pronunţată în zonele laterale, după Koller, corespunde clasei:
a) I
b) II
c) III
* d) IV
e) V
465. C.S.Prezenţa unei atrofii accentuate şi uniforme a apofizei alveolare la mandibula edentată total deseori
pînă la corpul mandibulei, după Koller, corespunde clasei:
a) I
* b) II
c) III
d) IV
e) V
466. C.S.Spaţiul retrozigomatic (punga Eisenring) va condiţiona fixarea protezei totale cînd grosimea
marginii protezei:
* a) va ocupa acest spaţiu în totalitate
b) va ocupa acest spaţiu parţial
c) va depăşi cu mult acest spaţiu
d) nu va ajunge la acest spaţiu
e) îl va ocupa pe jumătate
467. C.S.Gradul de rezilienţă a fibromucoasei cîmpului protetic edentat total în diferite zone este diferenţiat
şi variază, după Şpreng:
a) 0,2-0,3 mm
* b) 0,3-0,4 mm
c) 4,1-4,5 mm
d) 4,6-5,0 mm
e) mai mult de 5 mm
468. C.S.Fibromucoasa cîmpului protetic la maxila edentată total, fiind atrofiată, subţire, cu un grad de
rezilienţă redus, inaptă să suporte presiuni, după Supple, corespunde clasei:
a) I
* b) II
c) III
d) IV
 e) V
469. Fibromucoasa cîmpului protetic la maxilă edentată total, fiind hipertrofiată, mobilă, flotantă, care cere o
îndepărtare chirurgicală, după Supple, corespunde clasei:
a) I
b) II
c) III
* d) IV
e) V
470. C.S.După Liund, zona glandulară a fibromucoasei cîmpului protetic edentat total la maxilă este situată
în următoarea zonă a palatului dur:
a) anterior
b) lateral-dreapta
c) lateral-stînga
d) la centru
* e) posterior
471. C.S.Conform clasificării Lejoueux, la mandibulă fibromucoasa cîmpului protetic edentat total groasă,
cu un grad mare de rezilienţă corespunde tipului:
a) I
b) II
* c) III
d) IV
e) V
472. C.S.După Sangiuolo, cînd substratul osos la maxilă edentată total are un grad de atrofie medie, prezenţa
tuberozităţilor maxilare şi înălţime medie a bolţii palatine, corespunde clasei:
a) I
* b) II
c) III
d) IV
e) V
473. C.S.După Sangiuolo, cînd substratul osos la mandibulă edentată total are un grad de atrofie avansat cu
dispariţia apofizei alveolare şi tuberculii piriformi atrofiaţi aproape complet, corespunde clasei:
a) I
b) II
* c) III
d) IV
e) V
474. C.S.Scopul amprentei preliminare în edentaţia totală este obţinerea unui model:
* a) de lucru preliminar
b) din aliaj fuzibil
c) cu dimensiuni dorite
d) din ghips dur
e) din acrilate
475. C.S.Lingura amprentară individuală este necesară pentru amprentarea:
a) anatomică
* b) funcţională
c) fiziologică
d) parţială
e) mixtă
476. C.M.La examenul exobucal al pacienţilor edentaţi total se atrage atenţia la:
a) starea ţesuturilor moi endo-bucale
b) integritatea sistemului osos
* c) sensibilitatea unor puncte ale feţei
* d) leziunile mucoasei buzelor
* e) eventuale ticuri musculare
477. C.M.La examenul exobucal al pacienţilor edentaţi total la palpare se evidenţiază:
a) gradul de deschidere a gurii
b) relaţiile crestelor alveolare edentate
* c) starea articulaţiei temporo-mandibulare
d) starea şi dimensiunile torusului palatin
* e) starea funcţională a unor muşchi
478. C.M.Prin auscultaţie la examenul exobucal în edentaţia totală depistăm:
* a) saltul articular
* b) cracmentele articulare
c) zgomotele ocluzale la deschiderea gurii
d) zgomotele ocluzale la închiderea gurii
e) durerea articulară
479. C.M.Prin inspecţie la examenul endobucal în edentaţia totală determinăm:
* a) culoarea fibromucoasei
b) rezilienţa fibromucoasei
c) tonicitatea limbii
* d) poziţia limbii
e) gradul salivaţiei
480. C.M.Ce elemente ale cîmpului protetic la maxilă cuprinde zona de sprijin în edentaţia totală:
a) tuberculii piriformi
b) torusul palatin
c) vălul palatin
* d) tuberozităţile maxilare
* e) bolta palatină
481. C.M.Cum parcurge rezorbţia şi atrofia ţesutului osos la maxilă în edentaţia totală:
* a) centripetă
b) centrifugă
c) cu majorarea arcului procesului alveolar edentat
* d) cu micşorarea arcului procesului alveolar edentat
e) cu păstrarea dimensiunilor arcului procesului alveolar
edentat
482. C.M.Cum parcurge rezorbţia şi atrofia ţesutului osos la mandibulă în edentaţia totală:
a) centripetă
* b) centrifugă
* c) cu majorarea arcului procesului alveolar edentat
total
d) cu micşorarea arcului procesului alveolar edentat
total
e) cu păstrarea dimensiunilor arcului procesului alveolar
edentat total
483. C.M.Ce versante ale crestelor alveolare în edentaţia totală sunt considerate slab retentive:
a) înalte
b) medii
c) cu versant abrupt
* d) cu versant oblic
* e) cu atrofie accentuată
484. C.M.Fibrele musculare a muşchilor mobilizatori ai mandibulei în edentaţia totală se modifică în felul
următor:
* a) fibrele verticale ale muşchilor ridicători se scurtează
b) fibrele verticale ale muşchilor ridicători se întind
* c) fibrele verticale ale muşchilor coborîtori se întind
d) fibrele verticale ale muşchilor coborîtori se scurtează
 e) fibrele musculare nu se modifică
485. C.M.Ce muşchi au inserţia orizontală la nivelul periferiei cîmpului protetic în edentaţia totală:
a) temporali
b) maseterici
* c) buccinatori
* d) orbicular al buzelor
e) limbii
486. C.M.Ce muşchi au inserţie perpendiculară la periferia cîmpului protetic mandibular în edentaţia totală:
* a) bărbiei
* b) milohioidieni
c) buccinatori
* d) maseterici
e) zigomatici
487. C.M.În ce spaţii se împarte zona funcţională vestibulară a cîmpului protetic edentat total la maxilă:
* a) retrozigomatice
b) a liniei Ah
c) tuberozităţilor maxilare
* d) labiale
* e) laterale
488. C.M.Spaţiul retrozigomatic (pungile lui Eisenring) în edentaţia totală la maxilă este limitat:
a) posterior – linia Ah
* b) posterior – şanţul pterigomaxilar
c) posterior – vălul palatin
* d) anterior – apofiza zigomatico-alveolară
e) anterior – frenulul buzei superioare
489. C.M.Ce formaţiuni delimitează spaţiul vestibular lateral la maxilă în edentaţia totală:
a) posterior – frenulul bucal lateral
* b) posterior – apofiza zigomatico-alveolară
c) anterior – frenulul buzei superioare
* d) anterior – frenulul bucal lateral
e) medial – sutura palatină
490. C.M.Conform investigaţiilor Landa, vălulul palatin în stare de repaus poate avea următoarele poziţii:
* a) orizontală
b) laterală
* c) de perdea
* d) de o înclinare medie
e) mixtă
491. C.M.Precizați limitele zonei funcţionale a tuberculilor piriformi în edentaţia totală:
a) anterior – linia imaginară ce trece înapoia molarului
unu
* b) anterior – linia imaginară ce trece înapoia molarului
doi
c) anterior – linia imaginară ce trece înapoia molarului
trei
* d) posterior – locul de inserţie a ligamentului pterigo-mandibular
e) posterior – linia Ah
492. C.M.Ce muşchi se găsesc în partea linguală a tuberculilor piriformi în porţiunea cea mai distală:
a) milohioidieni
b) vălului palatin
* c) palatoglos
* d) constrictorului superior al faringelui
e) limbii
493. C.M.Determinați limitele zonei funcţionale vestibulare laterale a mandibulei în edentaţia totală:
* a) posterior – linia imaginară ce trece înapoia feţei
distale a molarului doi
b) posterior – linia imaginară ce trece înaintea feţei
meziale a molarului doi
* c) anterior – frenulul lateral bucal
d) anterior – frenulul buzei inferioare
e) anterior – frenulul limbii
494. C.M.Indicaţi limitele zonelor funcţionale linguale laterale la mandibulă în edentaţia totală:
* a) posterior – linia ce trece prin faţa distală a molarului
doi inferior
b) posterior – linia ce trece prin faţa distală a molarului
unu inferior
c) anterior – spaţiul dintre premolari
* d) anterior – spaţiul dintre canini şi premolari
e) anterior – spaţiul dintre canini şi incisivii laterali
495. C.M.Care poate fi poziţia limbii la pacientul cu edentaţia totală:
a) superioară
b) inferioară
* c) anterioară
* d) posterioară
e) suspendată
496. C.M.Ce tip de boltă palatină va asigura adeziune, sprijin şi stabilitate satisfăcătoare protezei totale:
* a) în formă de „U”
b) în formă de „V”
c) plată
d) cu torus longitudinal
* e) fără torus palatinal
497. C.M.Indicaţi factorii locali care influenţează rezorbţia ţesutului osos a proceselor alveolare în edentaţia
totală:
a) musculatura din vecinătatea cîmpului protetic
b) folosirea produselor alimentare moi
* c) deficitul de stimul asupra ţesutului osos din motivul
absenţei dinţilor
* d) protezele totale ce basculează în timpul funcţiei
e) deglutiţia infantilă
498. C.M.Indicaţi factorii generali care accelerează rezorbţia ţesutului osos a proceselor alveolare în
edentaţia totală:
a) parafuncţii musculare
* b) alimentare insuficientă, avitaminoză
* c) factorul endocrin
d) traumele
e) stresul emoţional
499. C.M.Modificările de atrofie ale fibromucoasei fixe ale cîmpului protetic edentat total depind de:
* a) maladiile generale
* b) afecţiunile locale
* c) timpul ce s-a scurs de la instalarea edentaţiei
totale
d) funcţia glandelor salivare
e) profesie
500. C.M.Indicaţi starea muşchilor coborîtori ai mandibulei la pacienţii cu edentaţii totale:
a) rămîn neschimbaţi
b) devin mai scurţi
* c) suferă o întindere
* d) se atrofiază
e) se hipertrofiază
501. C.M.Indicaţi factorii obişnuiţi ce asigură fixarea protezelor totale:
a) camerele cu vid
b) linia americană
c) ventuzele de cauciuc
* d) succiunea
* e) adeziunea
502. C.M.Indicaţi obiectivele amprentei finale în edentaţia totală:
* a) obţinerea corectă a înălţimii marginilor amprentei
b) obţinerea corectă a dimensiunii verticale de ocluzie
c) determinarea corectă a poziţiei antero-posterioare
a mandibulei
* d) obţinerea corectă a extinderii maxime a protezei
e) absenţa golurilor pe suprafaţa amprentei
503. C.M.Indicaţi limitele lingurii individuale după Vasilenko:
a) depăşesc cu mult mucoasa activ mobilă
* b) ajung pînă la nivelul mucoasei pasiv mobile
c) sunt rascroite distal
* d) sunt alungite distal
e) sunt perforate
504. C.M.Amprentele funcţionale compresive după Gavrilov se obţin:
* a) totdeauna
* b) sub aplicarea forţei de medic
* c) sub forţa musculară în ocluzie
d) doar la cîmpuri protetice cu rezilienţă mărită
e) doar la cîmpuri protetice cu rezilienţă scăzută
505. C.M.Prin ce metode se poate de despovărat anumite sectoare ale cîmpului protetic edentate total la
amprentarea finală:
a) presiuni uniforme
b) probe funcţionale
* c) cu lingura individuală confecţionată după folierea
modelului preventiv
d) cu lingura individuală confecţionată după răzuirea
anumitor sectoare a modelului preventiv
* e) crearea unor orificii în lingura individuală
506. C.M.Indicaţi reperele liniei Camper:
a) cap condilian – foramen infraorbitale
b) cap condilian – sept intranazal
* c) tragus – spina nazală anterioară
* d) foramen auditiv extern – baza aripii nasului
e) tubercul articular – spina nazală posterioară
507. C.M.Determinați reperele de referinţă la determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior a feţei în
edentaţia totală:
a) intercuspidarea maximă a maxilarelor
b) intercuspidarea centrică a maxilarelor
* c) poziţia corectă a buzelor
* d) starea de repaus fiziologic relativ a mandibulei
e) starea de contracţie maximală a muşchilor mobilizatori
a mandibulei
508. C.M.Modelarea reliefului vestibular şi a dimensiunii verticale a bordurii de ocluzie la maxila edentată
total se va efectua în aşa mod ca:
a) buza superioară să fie uşor prăbuşită
* b) poziţia buzei superioare să aibă aspect fizionomic
c) buza superioară să fie în proeminenţă uşoară
d) marginea bordurii să nu se vadă de sub buza superioară
* e) marginea bordurii să fie cu 1-2 mm mai jos de marginea
buzei
509. C.M.În ce loc sunt situate în proteza totală mandibulară aripioarele sublingvale:
* a) spaţiul sublingval în zona premolarilor şi a primului
molar
b) spaţiul sublingval anterior
c) spaţiul sublingval posterior
* d) spaţiul sublingval în zona premolarilor
e) în regiunea tuberculilor piriformi
510. C.M.Indicaţi tulburările psihice posibile la pacienţii edentaţi total:
a) agresivitate
* b) timiditate
* c) izolare de societate
d) bruxism
* e) depresie
511. C.M.Prin ce se manifestă tulburările musculare la pacienţii edentaţi total:
a) prin mişcări coordonate a mandibulei
* b) prin mişcări dezorientate a mandibulei
c) prin mişcări dezorientate a limbii
d) prin scurtarea muşchilor coborîtori a mandibulei
* e) prin alungirea muşchilor coborîtori a mandibulei
512. C.M.Modificările muşchilor limbii la pacienţii edentaţi total se manifestă prin:
a) atrofie
* b) hipertrofie
c) bruxism lingval
d) deglutiţie infantilă
* e) microglosie
513. C.M.Raportul apofizelor alveolare la pacienţii cu edentaţie totală imediat după ultima extracţie dentară
în fosta ocluzie ortognotică va fi:
* a) normal
b) mezial
c) distal
* d) ortognat
e) încrucişat
514. C.M.Ce tipuri de atrofii a crestei alveolare edentate total la mandibulă deosebeşte Koller:
a) unilaterală
b) bilaterală
c) ondulată
* d) atrofiată esenţial lateral
* e) atrofiată esenţial frontal
515. C.M.Lejoyeux clasifică valoarea protetică a apofizelor alveolare edentate total în următoarele clase:
* a) înalte, retentive
b) joase, ascuţite
* c) cu valoare protetică slabă
* d) cu valoare protetică negativă
e) cu valoare de aplicare a implanturilor
516. C.M.Rîndaşu clasifică apofizele alveolare edentate total la maxilă în:
a) denivelate
* b) retentive
c) ondulate
* d) neretentive
* e) neutre
517. C.M.Ce muşchi au inserţie pe linia oblică internă:
a) buccinatori
* b) superiori ai faringelui
c) inferiori ai faringelui
* d) milohioidieni
e) pterigoidieni interni
518. C.M.Ce tipuri de fibromucoasă a cîmpului protetic deosebeşte Supple:
* a) sănătoasă, cu grosime moderată
* b) atrofiată, subţire
c) atrofiată, cu hipertrofii neuniforme
* d) hipertrofiată, mobilă
e) cu hiperemie esenţială
519. C.M.Ce numim “stabilizarea protezei totale”:
a) menţinerea ei în stare de repaus
* b) menţinerea la mişcările nemasticatorii
c) menţinerea în timpul masticaţiei
d) menţinerea în timpul somnului
* e) menţinerea în timpul vorbirii
520. C.M.Indicaţi factorii ce influenţează echilibrul protezei totale:
a) vîrsta pacientului
b) rezilienţa mucoasei
* c) montarea funcţională a dinţilor
* d) adeziunea
* e) succiunea funcţională
521. C.M.Indicaţi metodele mecanice de fixare a protezelor totale:
* a) croşete gingivo-alveolare în anumite situaţii clinice
la maxilă
b) adeziunea
* c) dinţi din metal în zonele laterale a protezei totale
la mandibulă
d) dinţi din metal în zonele laterale a protezei totale
la maxilă
* e) arcuri intermaxilare
522. C.M.Indicaţi metodele biomecanice de fixare a protezelor totale:
* a) croşetul Kemeny în anumite situaţii clinice
* b) aripioarele sublinguale
c) camere cu vid
d) arcuri intermaxilare
e) magneţi
523. C.M.Indicaţi metodele fizice de fixare a protezelor totale:
a) implanturile
* b) camerele de vid
c) croşete gingivo-alveolare
* d) clopot de cauciuc
e) arcuri intermaxilare
524. C.M.Indicaţi metodele biofizice de fixare a protezelor totale:
a) aplicarea magniţilor
b) aplicarea implantelor
* c) crearea unui vid pe toată suprafaţa protezei
* d) succiunea funcţională
e) croşete gingivo-alveolare
 525. C.M.Indicaţi aliajele din care se confecţionează baza metalică a protezei totale:
* a) aur platinat
b) oţel inoxidabil
* c) crom-cobalt
* d) crom-nichel modern
e) melot metal
526. C.M.Indicaţi materialele pentru amprentarea preliminară în edentaţia totală:
* a) gipsul
* b) elastic
c) xantoprenul
* d) materiale amprentare termoplastice
e) acrilatul
527. C.M.Prima probă funcţională Herbst la amprentarea funcţională la mandibulă în edentaţia totală
prevede:
* a) actul de deglutiţie
b) actul de respiraţie nazală
c) actul de respiraţie mixtă
* d) deschiderea maximală a gurii
e) deschiderea moderată a gurii
528. C.M.După metoda de formare a marginilor amprentei la amprentarea în edentaţia totală deosebim
amprente:
* a) cu margini formate prin mişcări pasive ale mucoasei
activ mobile
b) amprente statice
* c) cu mişcări funcţionale test
d) cu mişcări de masticaţie
e) cu mişcări de deglutiţie a salivei
529. C.M.Determinați ce prevede a doua probă funcţională Herbst la amprentarea funcţională la mandibulă:
* a) plasarea vîrfului limbii spre buza superioară
* b) plasarea vîrfului limbii spre buza inferioară
c) deschiderea moderată a gurii
d) deschiderea maximală a gurii
e) efectuarea actului de deglutiţie
530. C.M.Din ce materiale se confecţionează lingurile amprentare individuale:
a) aliajele aurului
* b) acrilate
* c) ceară stomatologică
d) cauciuc
e) ghips
531. C.M.Care din simptomele indicate se referă la edentaţia totală:
a) odontalgii
* b) dereglări de masticaţie
* c) tulburări fizionomice
d) cefalee
e) parafuncţii musculare
532. C.M.Indicaţi cauzele favorizante în etiologia edentaţiei totale:
* a) diabetul zaharat
b) traumatismul
* c) avitaminozele
* d) complicaţiile cariei dentare
e) dezarmonii dento-alveolare
533. C.M.Indicați simptomele de bază la prezenţa edentaţiei totale:
a) tulburări auditive
* b) tulburări masticatorii şi fizionomice
* c) tulburări fonetice şi psihice
d) tulburări gustative şi de temperatură
e) tulburări de deglutiţie
534. C.M.Atrofia maxilarelor total edentate poate fi:
* a) simetrică
b) trapezoidală
c) ovală
* d) asimetrică
e) triunghiulară
535. C.M.Atrofia şi rezorbţia maxilarelor edentate total are loc:
a) centrifugă la maxilă
* b) centrifugă la mandibulă
c) centripetă la mandibulă
* d) centripetă la maxilă
e) centrifugă şi centripetă la ambele maxilare
536. C.M.Cîmpul protetic edentat total este împărţit în zone:
a) de tracţiune
b) torusului palatin
c) planşeului bucal
* d) de sprijin
* e) de succiune
537. C.M.Zona de sprijin a cîmpului protetic la maxila edentată total este prezentată de:
* a) crestele alveolare edentate total şi tuberozităţile
maxilare
b) proeminenţele zigomatice
c) torusul palatinal
* d) bolta palatină
e) planşeul bucal
538. C.M.Indicaţi zonele funcţionale ale cîmpului protetic la maxila edentată total:
* a) vestibulară
b) crestelor alveolare
* c) distală
d) anterioară
e) papilei incisivale
539. C.M.Zona vestibulară funcţională la maxila edentată total se împarte în următoarele spaţii:
* a) retrozigomatic
b) caninilor şi dinţilor laterali
c) incisivilor
* d) vestibular lateral
* e) vestibular labial
540. C.M.Din multitudinea poziţiilor vălului palatin în repaus, Landa deosebeşte poziția:
* a) orizontală
b) verticală
* c) oblică pronunţată
* d) oblică cu înclinare medie
e) ondulată
541. C.M.Indicaţi zonele funcţionale ale cîmpului protetic la mandibula edentată total:
* a) a tuberculilor piriformi
* b) linguale şi vestibulare laterale
c) laterale ale crestei alveolare
d) centrală a crestei alveolare
* e) centrală, linguală şi labială
 542. C.M.Indicaţi formele feţii după Willams:
* a) patrată
* b) dreptunghiulară
* c) triunghiulară
* d) ovoidală
e) rotundă
543. C.M.Gradul de adeziune a protezelor totale depinde de:
* a) corespunderea fidelă a suprafeţei mucoasei a protezei
cîmpului protetic
b) tipul ocluziei restabilite
* c) stratul de salivă dintre suprafaţa mucosală a protezei
şi cîmpului protetic
d) dimensiune verticală de ocluzie
e) produsele alimentare
544. C.M.Indicaţi metodele de fixare a protezelor totale:
* a) mecanice
b) fiziologice
* c) biomecanice
d) standarte
* e) biofizice
545. C.M.Zona funcţională vestibulară la maxila edentată total se împarte în următoarele spaţii:
* a) vestibular-labial
b) retro-tuberozităţilor maxilare
* c) vestibular lateral
* d) retro-zigomatic
e) anterio-posterior
546. C.M.Zona distală a cîmpului protetic la maxila edentată total „linia Ah” are o lăţime medie de:
* a) 1,5 mm
b) 8,0 mm
* c) >2,0 mm
d) 9,0 mm
e) >10,0 mm
547. C.M.Indicaţi zonele funcţionale ale cîmpului protetic la mandibulă în edentaţia totală:
* a) a tuberculilor piriformi
* b) vestibulară centrală
* c) vestibulară laterală
d) exostozelor apofizei alveolare
e) coamei apofizei alveolare
548. C.M.Indicaţi zonele funcţionale ale cîmpului protetic mandibular în edentaţiile totale din partea
linguală:
* a) centrală
b) a coamei apofizei alveolare
* c) laterale
d) triunghiului retromolar
e) retrolinguală
549. C.M.Asupra protezei totale la maxilă în timpul masticaţiei acţionează următoarele forţe:
* a) verticale
b) formaţiunile mobile ale fibromucoasei
* c) presiunea atmosferică
* d) alimentelor lipicioase
e) magnetice
550. C.M.Asupra protezei totale în timpul funcţiei acţionează următoarele forţe orizontale:
* a) componentele orizontale ale forţei verticale
 b) pantele cuspizilor dinţilor laterali
c) înălţimea cuspizilor laterali
* d) forţele musculaturii periprotetice ale cîmpului
protetic
e) forţele muşchilor limbii
551. C.M.Fixarea protezei totale la maxilă se realizează prin următoarele mijloace:
* a) succiunea funcţională
b) greutatea protezei
c) respiraţia nazală
* d) adeziunea
e) vorbire atentă
552. C.M.Indicaţi probele funcţionale Herbst la amprentarea funcţională la maxilă în edentaţia totală:
* a) deschiderea maximală a gurii
b) deschiderea moderată a gurii
* c) sugerea obrajilor
* d) mişcarea buzelor anterioare ca la fluerare
e) deglutiţia
553. C.M.Indicaţi probele funcţionale Herbst la amprentarea funcţională la mandibulă în edentaţia totală:
a) deschiderea moderată a gurii
* b) deglutiţia şi deschiderea gurii maximal
* c) plasarea vîrfului limbii spre buzele superioară
şi inferioară
d) mişcări rotative ale limbii
* e) mişcări active ale muşchilor mimici
554. C.M.Indicaţi sectoarele de corectare a lingurii individuale în edentaţia totală la mandibulă la efectuarea
primei probe funcţionale Herbst:
a) zona caninilor
b) zona premolarilor
* c) zona distală pînă la linia sublinguală
* d) zona distală-vestibulară pînă la molarul doi
e) zona sublinguală centrală
555. C.M.La corectarea lingurilor amprentare individuale în edentaţiile totale se utilizează probele
funcţionale:
* a) Herbst
* b) Boianov
c) Gavrilov
d) Burlui
e) Postolachi
556. C.M.Corectarea lingurii amprentare individuale acrilice în edentaţiile totale prevede:
* a) aducerea marginilor cu o acoperire a mucoasei pasiv
mobile cu 1-2 mm
b) aducerea marginilor pînă la fundul de sac
* c) realizarea grosimii marginii conform volumului fundului
de sac
d) grosimea marginilor nu are importanţă
* e) răscroirea la nivelul frenurilor şi a plicilor
557. C.M.Modelarea marginilor amprentei funcţionale în edentaţiile totale se efectuează prin mişcări ale
ţesuturilor periprotetice:
* a) efectuate manual de medic
* b) efectuate de pacient la comanda medicului
c) efectuate sinestătător de pacient
* d) mixte
e) instrumentale
 558. C.M.Planul protetic la determinarea relaţiilor intermaxilare centrice în edentaţiile totale se apreciază:
a) vizual
* b) cu planul Fox
* c) cu aparatul Larin
d) cu paralelograf
e) cu spatula
559. C.M.Dimensiunea verticală de ocluzie la pacienţii edentaţi total se determină cu metodele:
a) fiziologică
* b) anatomică
* c) anatomo-fiziologică
* d) antropometrică
e) electronică
560. C.M.Poziţia neutră a mandibulei faţă de maxilă în edentaţiile totale la determinarea relaţiilor
intermaxilare centrice se apreciază utilizînd:
a) testul de deplasare a mandibulei anterior
* b) reflexul molar Sears
c) testul fonetic
* d) testul de deglutiţie
e) deschiderea medie a gurii
561. C.M.Indicaţi semnele supraevaluării dimensiunii verticale de ocluzie la proba machetelor protezelor
totale:
a) spaţiul liber de vorbire este egal cu 5-6 mm
b) spaţiul liber de vorbire este egal cu 2-3 mm
* c) spaţiul liber de vorbire este egal cu 0,5-1 mm
* d) vizibilitatea exagerată a dinţilor
e) invizibilitatea dinţilor
562. C.M.Dacă la determinarea poziţiei neutre a mandibulei faţă de maxilă la determinarea relaţiilor
intermaxilare centrice ea a fost deplasată anterior, atunci la proba machetelor protezelor totale vom avea
următoarele semne:
a) micşorarea dimensiunii verticale de ocluzie
* b) majorarea dimensiunii verticale de ocluzie
* c) în zona frontală prognaţie
d) în zona frontală progenie
e) ocluzie încrucişată
563. C.M.Dacă la determinarea poziţiei neutre a mandibulei faţă de maxilă şablonul cu borduri de ocluzie a
mandibulei a fost deplasat posterior la proba machetelor protezelor totale vom avea următoarele semne:
a) micşorarea dimensiunii verticale de ocluzie
* b) majorarea dimensiunii verticale de ocluzie
c) în zona frontală prognaţie
* d) în zona frontală progenie
e) ocluzia încrucişată
564. C.M.Indicaţi semnele micşorării dimensiunii verticale de ocluzie la proba machetelor protezelor totale:
* a) aspectul feţei este îmbătrînit
b) aspectul feţei nu este modificat
* c) şanţurile peribucale sunt accentuate
d) şanţurile peribucale sunt în limitele normei
* e) roşul buzelor este diminuat
565. C.M.Concepţia modernă de amprentare funcţională a cîmpului protetic în edentaţiile totale prevede
amprentarea:
* a) compresivă
* b) decompresivă
* c) diferenţială
d) dublă
 e) triplă
566. C.M.La controlul extraoral al machetelor protezelor totale se studiază:
* a) caracterul montării dinţilor
b) dimensiunea verticală de postură mandibulară
* c) forma arcadelor dentare
* d) limitele protezei
e) poziţia neutră a mandibulei
567. C.M.La controlul extraoral a arcadelor dentare în protezele totale se atrage atenţia la:
* a) coincidenţa liniei interincizivale
* b) dinţii laterali să fie montaţi pe mijlocul crestei
alveolare
c) dinţii laterali nu obligatoriu se montează pe mijlocul
crestei alveolare
* d) dinţii laterali sunt montaţi conform triunghiului
Paund
e) dinţii laterali nu obligatoriu se montează conform
regulilor Paund
568. C.M.La controlul funcţiei estetice a machetelor protezelor totale pacientul se examinează:
* a) din faţă
* b) din profil
* c) cu gura semideschisă
d) radiologic
e) electromiografic
569. C.M.La aplicarea protezelor totale în cavitatea orală se efectuează controlul:
* a) menţinerii protezelor pe cîmpul protetic
b) eficienţei masticatorii
* c) fizionomiei şi fonaţiei
d) poziţiei condililor articulari ai mandibulei în
fosele articulare
e) stării muşchilor mobilizatori ai mandibulei
570. C.M.La aprecierea gradului de menţinere a protezelor totale pe cîmpul protetic se aplică următoarele
teste:
* a) aplicarea forţei pe suprafaţa palatinală a dinţilor
frontali superiori spre vestibular
* b) aplicarea forţei pe suprafaţa vestibulară a dinţilor
frontali inferiori spre oral
* c) aplicarea presiunii spre faţa linguală a frontalilor
inferiori
* d) tracţiune verticală la nivelul incisivilor
e) proba fonetică
571. C.M.Echilibrarea ocluzală a protezelor totale se efectuează prin şlefuirea selectivă a dinţilor în
supraocluzie:
* a) în ocluzia centrică
* b) în propulsia mandibulară
c) poziţia de postură mandibulară
* d) în mişcările de lateralitate
e) în timpul respiraţiei intensive
572. C.M.Indicaţi contraindicaţiile generale la aplicarea implanturilor la edentaţia totală:
* a) diabetul zaharat
b) ulcerul duodenal
* c) boli sangvine
d) ulcerul stomacal
* e) tumori benigne osoase
 573. C.M.Supraproteza totală pe implante poate fi realizată cu fixarea:
* a) sistemului Dolder
b) sistemului croşetar
* c) sistemului de telescopare
d) pastelor speciale
e) cleiurilor speciale
574. C.M.Determinați cauzele fracturării protezelor totale:
a) grosime mare a bazei protezei
* b) prezenţa torusului palatinal pronunţat
* c) montarea incorectă a dinţilor
d) masticaţia activă
* e) prezenţa bruxismului
575. C.M.Proteza totală cu căptuşeală din material elastic este indicată la:
* a) atrofia pronunţată a apofizelor alveolare
* b) prezenţa formelor atipice a apofizelor alveolare
c) prezenţa apofizelor alveolare cu versante paralele
* d) prezenţa fibromucoasei atrofiate accentuat pe
toată suprafaţa cîmpului protetic
e) prezenţa fibromucoasei cu un grad de rezilenţă medie
576. C.M.Rebazarea protezelor totale în condiţii de laborator se efectuează:
* a) după amprentarea funcţională cu proteza veche pregătită
special
b) după amprentarea funcţională cu lingura individuală
c) după amprentarea anatomică cu lingura standart şi
proteza totală
* d) cu acrilat termo-polimerizabil
e) cu aliaj special
577. C.M.După fixarea relaţiilor intermaxilare centrice în edentaţia totală se va determina:
a) acrilatul din care se vor confecţiona protezele
* b) culoarea dinţilor artificiali
c) tipul simulatorului în care se vor confecţiona protezele
d) necesitatea duplicării modelului definitiv
* e) forma dinţilor conform tipului feţei
578. C.M.Indicaţi cerinţele către şablonul cu bordurile de ocluzie la determinarea relaţiilor centrice
intermaxilare în edentaţia totală:
a) să fie confecţionate din ceară calitativă
* b) baza şablonului să corespundă limitelor protezei
* c) şablonul cu bordura de ocluzie nu trebuie să basculeze
* d) în zona distală bordurile de ocluzie vor avea o
înălţime de pînă la 0,5-0,8 cm
e) în zona distală bordurile de ocluzie vor avea o
înălţime de 1,5 cm
579. C.M.Şablonul cu bordurile de ocluzie la determinarea relaţiilor intermaxilare centrice în edentaţia totală
se va confecţiona din:
* a) şablonul şi bordurile din ceară roz
* b) şablonul din acrilat, iar bordurile din ceară roz
c) şablonul din ceară roz, iar bordurile din acrilat
autopolimerizabil
* d) şablonul din acrilat, iar bordurile din material
termoplastic amprentar
e) şablonul şi bordurile de ocluzie din acrilat autopolimerizabil
580. C.M.Stabilirea nivelului şi direcţiei planului protetic la determinarea relaţiilor intermaxilare centrice în
edentaţia totală se determină în următoarele segmente:
* a) frontale
* b) laterale
c) superioare
d) inferioare
e) distale
581. C.M.Determinarea planului protetic la aprecierea relaţiilor intermaxilare centrice în edentaţia totală este
necesar pentru:
a) a asigura un contact maximal între arcadele dentare
* b) a crea curbele ocluzale sagitale Spee
c) a crea curbele vestibulare ale arcadelor dentare
* d) a crea curbele ocluzale transversale Monson-Willson
e) a asigura montarea dinţilor pe centrul apofizelor
alveolare
582. C.M.La determinarea dimensiunii verticale de ocluzie conform metodei antropometrice Vodsvord-Uayt
în edentaţiile totale se utilizează reperele:
* a) centrul pupilelor
* b) linia de închidere a buzelor
* c) baza nasului
d) linia infraorbitală
* e) marginea inferioară a mandibulei
583. C.M.Înregistrarea şi fixarea relaţiilor intermaxilare centrice în edentaţia totală se va efectua utilizînd
următoarele metode:
* a) fierbinte
* b) cu cleme în „U”
* c) cu ştifturi din sîrmă
* d) rece
e) dură
584. C.M.După înregistrarea şi fixarea relaţiilor intermaxilare centrice în edentaţia totală se va determina:
* a) linia surîsului
b) linia de contact interdentar
* c) linia caninilor
d) linia premolarilor
e) linia instalării molarilor doi
585. C.M.Articulatoarele utilizate la realizarea arcadelor dentare în protezele totale pot fi:
* a) simple (medii)
* b) reglabile
c) de o singură folosinţă
d) din acrilate
e) siliconice
586. C.M.Programarea individuală a articulatorului reglabil se realizează pe baza determinării la pacientul
edentat total:
a) a dimensiunii verticale de ocluzie
* b) unghiurilor traiectoriilor articulare
* c) unghiurilor traiectoriilor incisive
d) unghiurilor traiectoriilor caninilor
e) unghiurilor de înclinare a segmentelor planului
protetic
587. C.M.În articulatorul Gyzi-simplex valorile unghiurilor mişcărilor mandibulare sunt:
* a) a traiectoriei articulare sagitale -33º
* b) a traiectoriei articulare transversale- 17º
c) a traiectoriei articulare verticale- 20º
d) a traiectoriei articulare oblice -28º
e) a traiectoriei articulare la mişcarea mixtă – 10º
588. C.M.Fenomenul Cristhensen folosit la înscrierea intraorală a mişcărilor mandibulare în edentaţia totală
se utilizează la crearea:
a) formei corecte a arcadelor dentare
b) curburii vestibulare a arcadelor dentare
c) contactului cuspido-fisural între arcadele dentare
* d) curburilor ocluzale sagitale Spee
* e) curburilor ocluzale transversale Monson-Willson
589. C.M.Industria stomatologică furnizează garnituri de dinţi artificiali cu pantele de înclinare a cuspizilor
dinţilor laterali pentru a asigura:
* a) propulsia mandibulei cu pantele de 20-40º
b) retruzia mandibulei cu pantele de 10-15º
* c) mişcarea de lateralitate a mandibulei cu pantele
de 5-7º
d) asigurarea mişcărilor verticale ale mandibulei cu
pantele de 2-3º
e) mişcările mixte ale mandibulei cu pantele de 45º
590. C.M.Dinţii artificiali în protezele totale se vor monta după metodele:
* a) Gysi
b) Gavrilov
* c) Vasiliev
d) Kurleandski
* e) Saizar
591. C.M.Indicaţi metodele de montare a dinţilor artificiali în protezele totale:
a) Betelman
* b) Ackerman
* c) Horn
d) Oxman
e) Rubinov
592. C.M.La deplasarea distală a mandibulei la determinarea relaţiilor intermaxilare centrice în edentaţia
totală la proba machetelor protezelor totale se va observa:
* a) în zona frontală a arcatelor dentare- progenie
b) în zona frontală a arcadelor dentare-prognaţie
* c) majorarea dimensiunii verticale de ocluzie
d) micşorarea dimensiunii verticale de ocluzie
e) ocluzie încrucişată
593. C.M.Protezele totale cu bază metalică sunt indicate la pacienţii:
* a) cu alergii la acrilate
b) ce depăşesc vîrsta de 60 ani
* c) cu fracturi frecvente a protezelor totale
* d) pentru îngrelarea protezei totale la mandibulă
e) pentru îngrelarea protezei totale la maxilă
594. C.M.Kurleandski deosebeşte următoarele faze de adaptare către protezele totale:
* a) de excitare
b) de inhibiţie laterală
c) de inhibiţie anterioară
* d) de inhibiţie parţială
* e) de inhibiţie totală
595. C.M.Pentru montarea dinţilor artificiali în protezele totale în articulatorul tip „Gnatomat” pe modele se
trasează următoarele repere pentru maxilă:
* a) papila incisivală
* b) linia medie a modelului
* c) linia caninilor
d) linia distală
 e) linia oblică
596. C.M.Din testele funcţionale la determinare a poziţiei neutre a mandibulei faţă de maxilă în edentaţia
totală se utilizează:
* a) Hickey
* b) Sears
c) Ackerman
d) Kantarovici
e) Gavrilov
597. C.M.Montarea dinţilor în protezele totale poate fi realizată în:
* a) ocluzor
b) paralelograf
* c) articulator simplu
* d) articulator universal
e) aparatul Parker
598. C.M. Indicaţi operaţiunile necesare la determinarea relaţiilor intermaxilare centrice în edentaţia totală:
* a) stabilirea înălţimii bordurii de ocluzie la maxilă
b) stabilirea limitelor protezelor totale
c) stabilirea tipului de acrilat la confecţionarea
protezelor
* d) determinarea liniei mediane a feţei
e) determinarea liniei oblice
599. C.M.Muzi subliniind corelaţia între forma incisivilor şi aspectul general al pacientului consideră că la
pacienţii de statură joasă incisivii sunt:
* a) mici
b) înalţi
* c) patraţi
d) dreptunghiulari
e) triunghiulari
600. C.M.Pentru a depista corect locul corecţiei bazei protezei totale la trauma cîmpului protetic se va
utiliza:
a) stomatoscopul
* b) creionul chimic
c) hîrtia de articulaţie
* d) praful unui material amprentar
e) sonda stomatologică