Scenarii optimiste: Vaccinul anti-COVID va fi ieftin,

poate chiar gratis

17.05.2020 02:52
sursa foto / Zuma Press / Profimedia Images
DIN ARTICOL
Donald Trump spune că vaccinul ar putea fi gratuit

Vaccinul pentru noul coronavirus nu va fi scump, anunță echipa de la Oxford care în prezent se află în fruntea
cursei pentru obținerea serului. Șeful grupului de savanți a spus că pentru inoculare va fi suficientă o singură
doză.

De asemenea, vaccinul va fi fabricat în mai multe locuri de pe glob, ca să ajungă pentru cât mai mulți oameni.

„Nu va fi un vaccin scump. Va fi un vaccin monodoză. Va fi făcut pentru toată lumea și în mai multe locuri diferite.
Acesta a fost planul nostru. Ambiția noastră este să obținem un vaccin ieftin, disponibil pe scară largă, cât mai repede
posibil”, a declarat Adrian Hill, șeful echipei de cercetători de la Oxford.
Volume 90%
 
<iframe src=
embed
La Timișoara, medicii care îngrijesc bolnavii de Covid sunt ajutați de roboți
Președintele Colegiului Medicilor vrea compensații de la Angela Merkel
1
Vor merge muncitori sezonieri români și în Marea Britanie?
Ce trebuie să faci ca să învingi coronavirusul. Povestea lui Chris Cuomo
Evoluția cazurilor de Covid-19 în România, într-o lună de la izbucnirea epidemiei
Trebuie să dezinfectăm cumpărăturile? Sfaturile epidemiologului Geza Molnar
Coșmarul unei asistente internate cu Covid-19 la Suceava
GRAFICĂ. Măsurile luate de țările europene afectate de coronavirus
Nelu Tătaru: Facem analiza pentru a desemna o maternitate pentru cazuri de coronavirus

Serul dezvoltat de echipa de Oxford în colaborare cu fabricanul AstraZeneca este în faza de teste pe oameni, iar oamenii
de știință au transmis că primele rezultate ar putea veni în iulie sau august. Experții sunt optimiști, iar un milion de doze
sunt deja în fabricație și vor fi gata până în septembrie, chiar înainte de a se dovedi pe deplin dacă vaccinul este eficient.

Citiți și:  Vaccinul românesc anti-COVID a trezit interesul britanicilor. Ambasadorul Andrew Noble l-a sunat pe
Virgil Păunescu, șeful Oncogen

Donald Trump spune că vaccinul ar putea fi gratuit

Peste ocean, în Statele Unite, Donald Trump a spus că are în vedere ca vaccinul făcut de americani să fie distribuit gratuit.
Casa Albă a transmis de mai multe ori că serul va fi gata până la finalul anului.

- Ar trebui să fie gratuit vaccinul? a fost întrebat Donald Trump.

2
- Chiar o să avem în vedere asta, progresăm foarte mult în ceea ce privește vaccinul, a dat asigurări liderul de la Casa
Albă.

Aceste declarații vin în contextul în care nu mai târziu decât acum câteva zile auzeam și scenarii mai puțin optimiste.

Un vaccin împotriva noului coronavirus ar putea fi aprobat în circa un an de zile în cel mai „optimist” scenariu, declara,
joi, Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA).

Mai mult, un oficial al OMS avertiza de curând că am putea fi nevoiți să trăim cu virusul mult timp de acum încolo,
sugerând că, la fel ca în cazul HIV, s-ar putea să nu fie descoperit prea curând un vaccin.

Citiți și: Și dacă un vaccin anti-Covid nu va fi descoperit niciodată?

Editare web: Luana Păvălucă

3
Medic român: Armele împotriva coronavirus sunt în
mâinile hematologilor! Ar putea fi tratat mai ușor decât
am crede
24 Apr 2020   •   14:44
Hepta
Medicul Adina Alberts a vorbit despre evoluția la care s-a ajuns în studierea noului coronavirus.
Alberts susține că armele împotriva virusului ucigaș sunt în mâinile hematologilor.
Abia acum începem să înțelegem ce înseamnă noul coronavirus!

Medicina este uimitoare și nu de puține ori am constatat acest lucru, în practica mea zilnică. Boala care a ucis 188.000 de
oameni la nivel mondial, în mai puțin de patru luni, ar putea fi tratată simplu și rapid! Armele împotriva COVID-19 sunt în
mâinile hematologilor, se pare, pentru că așa cum au remarcat doctorii din reputatul spital „Mount Sinai” din New York,
noul coronavirus afectează, de fapt, sângele, iar insuficiența respiratorie este doar un simptom al acestui proces de
tromboză declanșat de SARS-CoV-2.

Dr. Hooman Poor, directorul clinicii de pneumologie a Mount Sinai a observat și studiat acest fenomen. El a declarat că
„medicii de pe întregul mapamond au raportat prezența trombozelor majore, a cheagurilor de sânge în zone diverse ale
pacienților cu COVID-19”, plămân, membre inferioare, cord, creier. De asemenea în Italia s-au efectual multiple autopsii și s-
au putut evidenția trombembolisme multiple cu diverse localizări.

4
Dr. Hooman și echipa sa vor continua să investigheze această constatatare medicală și vor introduce la scara larga, în
schema de tratament a pacienților care suferă de COVID-19, ANTICOAGULANTELE. Cei care au primit deja tratamentul, și-
au îmbunătățit starea generală într-un timp extrem de scurt, însă cercetătorii spun că încă nu au suficiente cazuri tratate
astfel încât să spună că i-au dat de cap orbilei boli.

Însă, dacă tratamentul dă rezultatele scontate, nu va mai fi o atât de mare problemă în a aștepta apariția unui vaccin, nu-i
așa, scrie medicul Adina Alberts pe Facebook.

10 simptome cheie pentru depistarea coronavirusului din timp

 1172  1 Google +1

Marți, 07 Aprilie 2020, Scris de: Monitorul

O analiză făcută de jurnaliştii spanioli a scos la iveală 10 simptome care apar la persoanele infectate cu noul
coronavirus.

5
O analiză amănunţită a cazurilor de coronavirus a scos la iveală 10 simptome pe care le-au avut marea majoritate a pacienţilor depsitaţi pozitivi la
virusul Covid-19.

Simptome cheie pentru depistarea coronavirusului din timp

1. Respiraţie dificilă

E cel mai grav simptom, deşi nu este primul care apare. Senzaţia este că plămânii nu au capacitatea să se umple cu aer, iar respiraţia devine tot mai
dificilă. Este cel mai grav semn al coronavirusului şi nu apare chiar din primele zile.

2. Febră
6
Temperatura corpului este extrem de importantă în depistarea coronavirusului.  Acest lucru depinde de oameni și de temperatura lor medie. Intervalul
normal, în grade celsius, este cuprins între 36,1 și 37,2. grade. Dacă trecem de 38 de grade ne putem pune primele semne de întrebare. Temperatura
corpului poate creşte seara.

3. Tuse uscată

Coronavirusul se exprimă printr-o tuse foarte specifică: uscată, incomodă și resimțită în piept. Un raport publicat de Organizația Mondială a Sănătății în
februarie a constatat că peste 33% din 55.924 de persoane confirmate pozitiv la Covid-19 au avut o tuse seacă

4. Frisoane și dureri musculare

Apar de obicei noaptea. Senzația este aceea de a avea un corp plin de lovituri. Crizele pot apărea ca urmare a febrei. În cazuri extreme se poate ajunge la
delir.

5. Confuzie

Capacitatea sau o parte din ea de a fi alert, de a reacționa normal la situațiile de zi cu zi se pierde. Dacă această confuzie apare în același timp cu febră,
tuse sau buze pe un ton albăstrui, trebuie să alertaţi autorităţile

6. Probleme digestive

Este unul dintre simptomele care la începutul crizei nu au fost considerate simptomatice ale COVID-19. Creșterea cazurilor a schimbat această opinie,
iar diareea se adaugă pe lista simptomelor de coronavirus.

7. Ochii roșii

Tot mai mulţi pacienţi depsistaţi pozitiv s-au plâns de acest simptom. Se recomandă ca în cazul purtării lentilelor de contact să fie înlocuite cu ochelari.
Conjunctivita este extrem de contagioasă și de această dată efectul poate fi dublat la purtarea coronavirusului.

7
8. Fără miros și fără gust

Dacă apare, este doar un efect ușor sau moderat al virusului. Anosmia este, totuși, un indiciu semnificativ al prezenței în organism a COVID-19.
Problema este când febra şi tusea se adaugă la acest simptom.

9. Oboseală

Un raport oferit de Organizaţia Mondială a Sănătăţii explică faptul că aproape 40% din cele aproape 6.000 de persoane analizate au resimţit oboseală
nejustificată.

10. Dureri de cap, gât

Dintre cele 6.000 de cazuri analizate de OMS în China, 14% dintre cazurile de Covid-19 au prezentat simptome de durere de cap și gât, în timp ce
aproape 5% au avut congestie nazală.

Leacul suprem are efect în China! 90% rată de vindecare, fabricat în

Europa
Autor: Daniel Teodoreanu26 martie 2020

Un studiu recent efectuat în China arată că un medicament care este fabricat în Elveţia a
vindecat 90% dintre pacienţii testaţi pozitiv cu Coronavirus.
8
Tocilizumab mai este cunoscut şi sub denumirea Actemra.
https://www.pcfarm.ro/prospect.php?id=3842

Daily Star anunţă că pacienţii incluşi în studiu prezentau simptome severe sau critice au fost repartizaţi la două
spitale diferite din provincia Anhui, în estul Chinei. Împreună cu tratamentele aprobate de oficialii de la Beijing, toţi
au primit Tocilizumab, iar rezultatele obţinute au oferit lumii speranţa unei salvări nesperate.
Testul s-a întins pe 9 zile, între 5 şi 14 februarie, „iar dacă analizele studiului vor arăta că acesta este cu adevărat
eficient”, lumea va avea curând o armă redutabilă pentru combaterea epidemiei de Covid-19.
Tocilizumab mai este cunoscut şi sub denumirea Actemra şi este produs de grupul farmaceutic elvetian Roche; de
obicei, acest medicament este folosit pentru tratarea artritei.
„După numai câteva zile de la administrare, temperatura pacienţilor a revenit la normal şi celelalte simptome s-au
îmbunătăţit”, arată sursa citată.
„Tocilizumab este un tratament eficient în tratarea pacienţilor cu simptome severe de Coronavirus, ceea ce ne
furnizeaza o nouă strategie terapeutică în această infecţie fatală”, este una dintre concluziile studiului.
Şeful departamentului medical al Genentech (corporaţie biotehnologică din grupul Roche), Levi Garraway a
declarat la rândul său: „Am iniţiat acest studiu clinic pentru a studia Actemra ul ca tratament pentru pacienţii ce
suferă de pneumonia Covid-19 şi pentru a putea stabili potenţiaul rol al acestui medicament în lupta cu boala.
În aceste vremuri fără precedent, anunţul de azi este un exemplu puternic despre cum industria şi autorităţile de
reglementare pot colabora rapid pentru a aborda Covid-19. Vom anunţa rezultatele cât mai curând posibil.”

9
Vinerea trecută, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat un studiu global denumit SOLIDARITATE şi al cărui
scop era readaptarea medicamentelor care ar putea opri virusul.

Simptomele de CORONAVIRUS sunt o particularitate, fiind diferite faţă de o răceală banală.

Centrul pentru Controlul Bolilor a efectuat un studiu prin care a demonstrat că 80% din cei infectaţi cu noul coronavirus se confruntă cu simptome moderate, 15% cu
simptome severe, iar 5% ajung în stare critică. Conform studiului făcut de centrul din Wuhan s-a demonstrat că 99% dintre persoane aveau febră mare, jumătate dintre cei
infectaţi erau afectaţi de o tuse seacă, iar un sfert aveau dureri musculare şi dificultăţi respiratorii.

- Prima zi: Bolnavii prezintă febră. Sunt şanse să simtă oboseală, dureri musculare şi să aibă o tuse seacă. Foarte puţini bolnavi au o stare de greaţă înainte cu o zi, iar unii au
avut şi diaree.

- Ziua 5: Apar primele dificultăţi respiratorii, în special la persoanele care au o vârstî înaintată sau în rândul celor care au avut probleme de sănătate preexistente.

-Ziua 7: Conform studiului efectuat în Wuhan, bolnavii ajungeau în medie doar în ziua a 7-a la spital, deoarece atunci aveau cele mai puternice simptome.

- Ziua 8: Încep dificultăţiile respiratorii. Aproximativ 15% au dezvoltat un sindrom de detresă respiratorie acută prin care acumulează lichid şi provoacă prăbuşirea alveolelor,
iar implicit împiedică plămânii să facă schimbul de oxigen şi dioxid de carbon. În general, ZIUA 8 este cea în care oamenii aveau nevoie de ventilator pentru prima dată.

- Ziua 10: Bola evoluează tot mai rapid, iar pacienţii încep să ajungă la Terapie Intesivă. Bolnavii au dureri puternice în zona abdominală şi au o lipstă acută a poftei de
mâncare. Aproximativ 2% au pierdut lupta cu viaţa în China în acest punct.

- Ziua 17: Bolnavii care îşi revin după Covid-19 primesc bilet de externare din spital, după două săptămâni şi jumătate de boală.

10
Cei infectaţi cu noul coronavirus vor avea primele simptome după cinci zile sau mai multe. Simptomele sunt la început asemănătoare cu pneumonia, dar avansează mult mai
rapid şi ajung la un punct la care o pneumonie ajunge foarte rar. Starea bolnavilor de coronavirus se poate înrăutăţi după începerea tratamentului sau după administrarea mai
multor lichide.

Interviu cu cercetătorul Mihai Netea. ”Gravitatea infecțiilor cu Covid2019 este cam aceeași ca
gravitatea unei gripe”

contributors februarie 26, 2020 Educatie, Interviu, Reactie rapida

50 comentarii 29,724 Vizualizari
Mihai Netea este cercetător la Universitatea Radboud din Nijmegen, profesor de Biologie Experimentală. Este unul dintre cei mai importanți cercetători din lume pe
probleme de imunologie, ideile și cercetările sale au deschis noi orizonturi. A primit cel mai important premiu de știință din Olanda, premiul Spinoza, în valoare de
două milioane și jumătate de euro. pentru cercetările sale privind modul în care sistemul imunitar recunoaşte microorganismele. Este membru al Academiei Regale
olandeze pentru Științe și Arte.

Publicăm mai jos o prima parte a interviului cu Mihai Netea, despre epidemia de coronavirus. Va urma o a doua parte despre istoria genetică a românilor.

Specializarea dvs medicală este de internist-infecționist…

Da, clasica medicină internă, pe care o întâlnim întotdeauna, sunt medicul internist din spital, dar sunt specializat pe boli infecțioase. În toate spitalele de boli
infecțioase, la Matei Balș în București, de exemplu, sau la Spitalul de Boli Infecțioase din Cluj șamd, cei care lucrează acolo cu pacienții, cu bolnavii care au boli
infecțioase mai grave sunt specialiști infecționiști.

Sunteți cunoscut pentru cercetările dvs, axate mai mult pe partea experimentală a biologiei, a medicinei interne.
Așa este. Eu sunt medic, văd pacienți, dar în plus față de asta fac cercetare și cercetarea noastră se ocupă cu sistemul imunitar, cum acționează el, cum lucrează el
în diferite infecții, cum ne apărăm împotriva infecțiilor.

Mi-ați putea spune mai multe despre problema actuală a virusului Covid2019? Are un istoric acest virus?
Acest virus face parte din familia coronavirusurilor, care este o familie foarte mare. Răceala obișnuită pe care o facem, de trei, patru ori pe iarnă, acea răceală în care
ne curge un pic nasul, și atunci tot de coronavirusuri e vorba, sunt virusuri ce fac parte din aceeași familie. Acelea sunt virusuri care dau infecții foarte ușoare,
bineînțeles, pe care aproape nu le simțim. În același timp, sunt și alte coronavirusuri, cum a fost SARS-ul acum 10 ani, sau cum a fost MERS, care au apărut cu 4-5
ani în urmă și pe care, Slavă Domnului! nu le mai găsim deocamdată – decât MERS-ul foarte puțin. Acelea erau mult mai grave. Aveau o mortalitate mare.
Coronavirusul actual, Covid2019, este undeva între ele ca gravitate, nu este nici atât de ușor precum virusurile răcelii, dar nu este nici atât de grav precum SARS-ul.
SARS-ul avea o mortalitate de 10%. Gravitatea infecțiilor cu Covid2019 este cam aceeași ca gravitatea unei gripe. Acea gripă sezonieră care se face în fiecare
11
an, începând din noiembrie până prin martie, în perioada rece a anului, și care, din păcate, încă face victime. Victimele sunt în special oameni care sunt fragili din
punct de vedere al sănătății, fie din cauza vârstei foarte înaintate, fie din cauza unor boli intercurente, a unor comorbidități, le numim noi – oameni care au diabet
foarte grav sau anumite boli respiratorii, aceia sunt mai susceptibili să facă formele mai grave ale bolii.
Aceasta este o infecție care a apărut acum câteva luni, luată de la un animal, de undeva din China, la fel ca marea majoritate a infecțiilor umane. Practic 80% din
infecțiile pe care noi le avem, la un moment dat în istorie, au fost luate de la animale. Acesta este un nou exemplu, și vor fi multe exemple și-n continuare. acesta este
un proces natural într-un fel, și noi dâm virusuri și infecții animalelor, și ele ne dau nouă. Când ești în contact cu alte ființe există o șansă să primești o astfel de
infecție. Nu este una dintre cele mai grave, dar nu este nici o infecție ușoară pentru că gripa este o infecție serioasă. De ce este serioasă? Pentru că atunci când a
pătruns în populația umană această infecție cu Covid2019 nici unul dintre noi nu aveam niciun fel de memorie imună cu astfel de infecție. Astfel, un număr mai mare
de persoane este susceptibil să facă infecția, mai mare decât în cazul gripei. Aceasta, dintr-un singur motiv. Gripă avem de mulți ani, mulți dintre noi au făcut gripă
deja și avem o anumită memorie imună care ne apără împotriva gripei. Împotriva lui Covid19 nu avem această memorie imună, deci există posibilitatea ca mai mulți
oameni să fie infectați, dar gravitatea Covid19 nu este mai mare decât a unei gripe obișnuite.

Una dintre cele mai importante contribuții științifice, pentru care sunteți recunoscut internațional, este această memorie pe care o are sistemul imunitar,
de care vorbiți. Cum funcționează această memorie?
Memoria imunitară, memoria sistemului imun se bazează pe faptul că celulule din sângele nostru, globulele albe, numite leucocite, în momentul când întâlnesc un
virus sau o bacterie care ne dă o infecție, înregistrează această informație sub forma unor transformări chimice ale ADN-ului din nucleul lor – care este ușor modificat
– în așa fel încât să identifice mai ușor data viitoare virusul sau bacteria care dă infecția respectivă. Aceste mici modificări chimice duc și la expresia unor proteine pe
suprafața celulelor albe, care se numesc receptori și care sunt ca niște antene care simt, ca niște mâini, care simt virusurile și bacteriile care circulă și care ne
infectează la un moment. Aceste modificări chimice fac ca la un moment dat celula să aibă mai mulți receptori pe suprafața ei și îi este mai ușor să recunoască
infecția respectivă. Este ca și cum noi ne-am întâlni cu cineva pentru prima oară, pe care nu-l recunoaștem inițial, întâi trebuie să facem cunoștință, să știm cine este,
dar a doua oară când vedem persoana respectivă ne este mult mai ușor s-o recunoaștem. Deja avem o memorie a acelei persoane care este înregistrată în creierul
nostru. Celulele albe, leucocitele sistemului imunitar fac același lucru: înregistrează această memorie a virusului sau a bacteriei respective, și-n momentul când acea
informație respectivă devine necesară, la o nouă infecție, ele acționează cu mult mai puternic ca să elimine infecția. Aceast principiu e află și la baza vaccinurilor.
Vaccinurile dau această informație globulelor albe fără să cauzeze infecția, în așa fel încât globulele albe să recunoască infecția mult mai repede și să acționeze mult
mai eficient astfel încât oamenii să nu devină într-atât de bolnavi sau să nu devină bolnavi deloc, fiindcă virisul sau bacteria este eliminată foarte repede.

Cum va evolua epidemia aceasta de coronavirus?

Sunt două scenarii posibile. Un scenariu încă posibil, deși devine tot mai dificil, este ca țările unde există infecții să reușească să-l țină în frâu complet, să nu se
răspândească. Ar fi scenariul care s-a întâmplat, din fericire, cu virusul SARS. care a dispărut. El s-a răspândit în câteva țări, nu în așa de multe ca actualul
coronavirus, nu infecta chiar așa de ușor ca actualul coronavirus, și s-a reușit să fie oprit. Încă există o șansă, nu foarte mare în momentul acesta, să reușim să-l
oprim. O a doua posibilitate care în momentul acesta încet-încet devine mai plauzibilă este că se va răspândi peste tot și va deveni endemic, în sensul că va fi în
populație. Într-adevăr, așa se întâmplă, când apare un astfel de virus relativ multe persoane vor face infecția fiindcâ nu există această memorie imună. Dar în al doilea
an, în al treilea an șamd, va fi fi din ce în ce mai puțin răspândit, din cauză că tot mai mulți oameni vor avea memoria imună a virusului respectiv și vor fi imuni, nu vor
mai fi infectați de acel virus. În plus, sperăm că va veni primăvara, cât de repede. Nu știm sută la sută, dar probabil e un virus căruia nu-i place căldura și sperăm
ca numărul de infecții să scadă în momentul în care vremea devine mai caldă, ceea ce ne va da ceva timp extra de 6-9 luni, probabil până la sezonul următor, pentru
dezvoltarea unor vaccinuri, la fel ca și vaccinurile gripale. La sezonul următor va putea fi vaccinată lumea, și cu atât mai mult se vor face mai puține infecții.
Am citit în articolele dvs că această memorie a sistemului imunitar poate fi cumva „educată” prin vaccinuri. Care ar fi mecanismul prin care sistemul
imunitar poate fi antrenat?
Este adevărat, practic sistemul imunitar este antrenat să recunoască mai ușor infecțiile. La fel ca la poliție, este exact același lucru: când trebuie să prinzi un criminal
periculos, ce trebuie să știe polițistul? Cum arată criminalul. Îi arăți o poză omului, îl recunoaște, când se duce pe stradă și întâlneșlte criminalul, să-l aresteze. Cam
același lucru face și vaccinul. Vaccinul arată o poză a virusului, a bacteriei periculoase. Poza nu e periculoasă când o vezi, poza nu te atacă. Chiar dacă este a unui
12
criminal foarte periculos, poza nu te atacă, fiindcă n-are cum. La fel un vaccin nu este periculos, este o bucată dintr-un virus sau bacterie care este prezentată
sistemului imun, este o parte a virusului sau bacteriei care nu poate cauza infecție, dar care poate fi recunoscută. Este ca și cum polițistului i se arată un mulaj al feței
criminalului, îl simte, știe cum arată, dar nu este însuși criminalul cel periculos. Iar în momentul când întâlnești criminalul, respectiv infecția cu virus sau bacterie, o
recunoști foarte repede și poți s-o elimini practic. În momentul acesta încă nu avem un tratament pentru coronavirus, să nu uităm că știm acest virus de numai două
trei luni.

Totuși, trebuie să fim un pic impresionați de cât de mult s-a schimbat și sistemul medical și cât de rapid au reușit oamenii să izoleze virusul. Am aflat care este cauza
bolii în aproximativ o lună. Când în istorie s-a întâmplat să avem o infecție nouă și noi să știm cauza acelei infecții într-o lună? În același s-au timp, s-au luat măsuri
extrem de rapide, extrem de importante pentru a se limita răspândirea virusului. Autoritățile chineze au colaborat cu OMS, cu celelalte țări, s-au coordonat bine, putem
fi un pic mândri de ce s-a întâmplat.
În același timp să nu uităm că, în momentul afctual sunt cel puțin zece-douăsprezece grupuri academice, universități sau firme care lucrează deja la vaccin. Există o
șansă mare ca în 6-9 luni să avem un vaccin pentru această boală. Când în istorie s-a întâmplat să vină o boală nouă, s-o recunoaștem într-o lună și-n mai
puțin de un an să avem un vaccin? Practic niciodată în istorie. Sistemele medicale, progresul științei și medicinei a înaintat într-un asemenea ritm încât putem face
lucrurile astea. Sunt în acest moment studii clinice care încearcă să vadă dacă anumite medicamente care ajută în cazul HIV, ajută și în cazul coronavirusului. Sunt
anumite studii clinice care încearcă să vadă dacă imunoterapia cu interferon poate să ajute. aceste studii se fac deja, lumea este foarte ocupată să găsească
tratamente, prevenții șamd. În principiu eu sunt optimist, dar, bineînțeles, este o infecție pe care trebuie s-o tratăm cu toată seriozitatea și din păcate sunt oameni
bolnavi grav în momentul acesta. Din fericire, ei reprezintăun procent foarte mic dintre cei care sunt infectați.
Cercetarea medicală este esențială în astfel de cazuri…
A fost un progres foarte mare în ultimii 10, 20 de ani. Cercetarea medicală este crucială, trebuie să ne dăm seama, mai ales în momente precum acestea, că
cercetarea nu este un lux, câțiva cercetători într-un turn de fildeș cercetează ce le trece lor prin cap. Toată cercetarea care se face în acest moment în domeniul
medical, biologic, tehnologic, dar și în domeniul fizicii are un impact extraordinar asupra vieții noastre de fiecare zi și este crucial pentru bunăstarea medicală a unei
națiuni, a omenirii în general, pentru sănătate, dar, în același timp, pentru progresul tehnologic. Toate lucrurile, de la telefoanele mobile pe care le avem sunt rezultat
al cercetării din ultimii 20 de ani în domeniul tehnologic. Noile medicamente, noile tratamente pentru cancer, pentru boli infecțioase, în infarcte de miocard șamd.
Lumea merge înainte și acest lucru este crucial.

In România cum stăm cu posibilitățile de cercetare? Știu că ați lucrat cu cercetători români și că știți un pic sistemul.
În România sunt oameni foarte buni care doresc și pot să facă lucruri foarte importante, dar în același timp este și loc de mai bine. Dacă ne uităm foarte strict la cifre,
România cheltuie în jur de 0,5% din PIB pe cercetare ceea ce este cu mult sub media europeană, care este la 1,5%. Iar țările care doresc să progreseze și să aibă o
economie, o educație, o tehnologie avansată cheltuiesc până la 3% din PIB, iar anumite țări până la 4% din PIB. Investiția în cercetare și educație este, în timp, cel
mai eficient tip de investiție. Fiecare leu, fiecare euro care se investește în cercetare vine înapoi înzecit în următorii ani, prin faptul că medicina merge înainte și
sănătatea populației este mult mai bună, prin faptul că economia se dezvoltă mai tare. România trebuie să se schimbe un pic din punct de vedere al atitudinii, să nu-și
închipuie că cercetarea e pierdere de bani și o dăm că așa zice cineva. Cercetarea la diferite niveluri, medicală, tehnologică șamd este crucială atât pentru populație,
pentru sănătatea populației, cât și pentru economie. Și aici este loc de mult mai bine.

13
Cum afectează coronavirusul corpul uman și care sunt
categoriile cu cel mai mare risc
Medicii care se luptă cu noul coronavirus la Spitalul Jinyintan din Wuhan încep să ofere răspunsuri despre cum atacă virusul
corpul uman, care este gama completă de simptome, în ce condiții virusul afectează grav corpul uman, ducând la deces, și cum
ar putea fi tratat, relatează BBC.

Sursa foto: digi24.ro

71
O analiză detaliată pe primii 99 de pacienți tratați a fost publicată în jurnalul medical Lancet.
Toți cei 99 de pacienți duși la spital aveau pneumonie, plămânii lor fiind inflamați, iar micile alveole pulmonare unde oxigenul se mișcă spre
sânge erau pline cu apă.
Medicii au descoperit și alte simptome. Astfel, 82 pacienți aveau febră, 81 dintre pacienți tușeau. 31 dintre pacienți aveau dificultăți de respirație,
11 pacienți prezentau dureri musculare, 9 dintre pacienți erau confuzi, 8 aveau dureri de cap, iar 5 dintre pacienți aveau dureri în gât.
Primii doi pacienți care au murit păreau destul de sănătoși, chiar dacă erau fumători de mulți ani, viciu care le-at fi slăbit plămânii. Primul, un
bărbat în vârstă de 61 de ani, avea pneumonie acută atunci când a ajuns la spital.

14
Bărbatul avea dificultăți acute de respirație, ceea ce însemna că plămânii săi nu puteau pompa suficient oxigen către organele sale pentru a îl
ține în viață. Chiar dacă a fost pus pe aparate de ventilație mecanică, plămânii săi au cedat și inima i s-a oprit. Bărbatul a decedat la 11 zile de
la internare.
Al doilea pacient, un bărbat în vârstă de 69 de ani, prezenta la rândul său dificultăți acute de respirație. I-a fost atașat un plămân artificial, însă
nu a fost suficient. A murit de pneumonie serveră și șoc septic atunci când presiunea sa arterială a scăzut dramatic.
Din 25 ianuarie, din cei 99 de pacienți, 57 încă erau spitalizați, 31 au fost externați, iar 11 au murit. Acest lucru nu înseamnă că rata mortalității a
acestei boli este de 11%, de vreme ce pacienții încă internați ar putea muri și mulți alții prezintă simptome ușoare, iar aceștia nu ajung să fie
spitalizați.
Se crede că animalele vii vândute la piața de pește și fructe de mare din Huanan ar fi sursa infecției cu noul coronavirus numit 2019 - nCoV.
Din cei 99 de pacienți, 49 au avut contact direct cu piața. Astfel, 47 dintre ei lucrau acolo, ca manageri sau vânzători, iar doi erau cumpărători.
Majoritatea celor 99 de pacienți erau bărbați de vârstă mijlocie, între 56 și 67 de ani. Cu toate acestea, cele mai recente date indică o răspândire
mai egală între sexe. Centrul de Control și Prevenire a Bolilor din China au spus că în medie, 1,2 dintre cei infectați erau bărbați, la fiecare 1,0
femei.
Sunt două explicații pentru această diferență: Medicii spun că bărbații sunt fie mai predispuși la îmbolnăvire și să necesite tratament în spital
sau, din motive sociale și culturale, să fi fost mai expuși virusului atunci când a izbucnit.
Doctorul Li Zhang a precizat: „Predispoziția redusă a femeilor la infecții virale poate fi atribuită protecției la cromozomul X și hormonilor sexuali,
care joacă un rol important în imunitate”.
Cei mai mulți dintre cei 99 de pacienți aveau alte boli care i-au făcut mai vulnerabili la virus, fiind „un rezultat al unui sistem imunitar slăbit la acei
pacienți”:
40 dintre pacienți aveau o inimă slăbită sau vase de sânge afectate din cauza unor probleme cardiologice, insuficiență cardiologică și infarct. Alți
12 pacienți aveau diabet.
Organizația Mondială a Sănătății a anunțat joi că virusul reprezintă o urgenţă de nivel global. OMS defineşte drept „urgenţă de sănătate publică
de interes internaţional” un „eveniment extraordinar” care este „grav, neobişnuit şi neaşteptat”.
Numărul deceselor confirmate provocate de coronavirus în China a ajuns la 304 morţi, după ce autorităţile din provincia Hubei, focarul
epidemiei, au anunţat duminică 45 de noi decese. Duminică, s-a înregistrat însă și primul deces în afara teritoriului Chinei, în Filipine, astfel că
bilanțul total se ridică la 305 morți.
În total, numărul bolnavilor din China a ajuns, de la izbucnirea epidemiei, la 14.380.

15
 Care sunt simptomele coronavirusului 'COVID-19' şi cum poate fi el prevenit.
Recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) și ale Ministerului
Sănătății
Un articol de: Tudor Ionescu - 27 Feb 2020, 09:28
Miercuri seara, a fost depistat primul caz de infectare din România cu coronavirusul 'COVID-19', prin urmare este cazul unei recapitulări a
recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) și a Ministerului Sănătății cu privire la mijloacele de prevenire a infectării cu
'COVID-19' şi la simptome.

 Care sunt simptomele coronaviruslui "COVID-19"

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), cele mai întâlnite simptome ale infectării cu virusul sunt febră, senzaţia de oboseală şi
tusea seacă. În unele cazuri, însă, pot fi întâlnite dureri, înfundare nasului, curgerea nasului, senzaţia de gât uscat şi diaree. Iniţial, aceste
simptome se pot manifesta uşor într-o primă fază, şi se pot manifesta pe rând. În unele cazuri nu se manifestă niciun simptom, iar
persoanele infectate nu se simt rău. 

Conform OMS, doar 1 din 6 cazuri devin serios bolnavi şi dezvolta probleme de respiraţie. Cei mai expuşi unui astfel de scenariu sunt
persoanele în vârstă care au hipertensiune, probleme cardiace sau diabet. Conform cifrelor oficiale, aproximativ 2% din cei infectaţi au
murit.

 Cât de lungă este perioada de incubaţie

Perioada de incubaţie se referă la intervalul de timp dintre momentul infectării şi cel al prezentării primelor simptome. Conform estimărilor
actuale, perioada de incubaţie este de 1-14 zile (în funcţie de persoană), însă cel mai frecvent a fost de cinci zile. Din informaţiile actuale
nu există riscul contaminării cu "COVID-19" de la animalele de companie.
16
 Cât timp rezistă coronavirusul "COVID-19" pe suprafeţele solide

Nu se ştie cu certitudine perioadă, însă din informaţiile apreliminare indică faptul că virisul poate supravieţui pe suprafeţe solide de la
câteva ore, la câteva zile. Contează foarte mult condiţiile: adică tipul suprafeţei, temperatura locului şi gradul de umiditate. În situaţia în
care suspectaţi că o suprafaţă că ar putea fi contaminată, o puteţi dezinfecta pentru a ucide virusul. De asemenea, curăţaţi-vă mâinile cu
substanţe pe vază de alcool şi frecatile cu apă şi săpun. Evitaţi contactul cu ochii, gura sau nasul.

 Poate fi tratat coronavirusul "COVID-19" cu antibiotice

"COVID-19" NU POATE fi tratat cu antibiotice întrucât acestea funcţionează doar în cazul infecţiilor bacteriene. "COVID-19" este un virus,
prin urmare antibioticele nu funcţionează. Acestea pot fi folosite DOAR că o modalitate de prevenire a "COVID-19".

Pentru accesarea paginii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) cu privire la simptome puteţi intra AICI.

 Cum poate fi prevenită infectarea cu coronavirusul "COVID-19"

Zece elemente comportamentale care trebuiesc urmate, potrivit Ministerului Sănătății:

1. Spălați-vă mâinile de multe ori;

2. Evitați contactul cu persoane care sunt suspecte de infecții respiratorii acute;
3. Nu vă atingeți ochii , nasul si gura cu mâinile;
4. Acoperiți-vă gura și nasul daca stranutați sau tușiți;
5. Nu luați medicamente antivirale si nici antibiotice decât în cazul în care va prescrie medicul;
6. Curățați toate suprafețele cu dezinfectanți pe bază de clor sau alcool;
7. Utilizați masca de protecție doar în cazul in care suspectați că sunteți bolnav sau în cazul în care acordați asistență persoanelor
bolnave;
8. Produsele ”MADE in CHINA” sau pachetele primite din China nu sunt periculoase;
9. Sunați la 112 dacă aveți febră, tușiți sau v-ați întors din China sau zonele in carantina din Europa de cel puțin 14 zile;
10. Animalele de companie nu transmit coronavirus.

17
1. Spălați-vă mâinile de multe ori

Spălarea și dezinfectarea mâinilor sunt acțiuni decisive pentru a preveni infecția. Mâinile se spală cu apă și săpun cel putin 20 de
secunde. Daca nu exista apă și săpun, puteți folosi un dezinfectant pentru mâini pe bază de alcool de 60%.

Spălarea mâinilor elimina virusul.

2. Evitați contactul cu persoane care sunt suspecte de infecții respiratorii acute

Mențineți distanța de cel puțin 1 metru între dumneavoastră și alte persoane, în special când acestea tușesc, strănută sau au febră,
deoarece picăturile de salivă pot transmite virusul de la o distanță apropiată.

3. Nu vă atingeți ochii , nasul și gura cu mâinile

Virusul se transmite mai ales pe cale respiratorie, dar poate intra în corp prin ochi, nas și gură, astfel eviați atingerea dacă nu v-ați spălat
bine mâinile.

Mâinile intră in contact cu suprafețele contaminate de virus răspândidu-se in tot corpul .

4. Acoperiți-vă gura și nasul dacă strănutați sau tușiți

Dacă aveți infecție respiratoare acută, evitați apropierea de alte persoane, tușiți cu gura acoperită sau într-un șervețel de preferat de unică
folosință, purtați mască de protecție si spălați măinile. Dacă in momentul în care tușiți vă acoperiți gura cu mâinile ,puteți contamina
obiecte sau persoane cu care veniți în contact.

5. Nu luați medicamente antivirale și nici antibiotice decât în cazul în care vă prescrie medicul

Momentan, nu există cercetări științifice  care  evidentiază ca folosirea medicamentelor antivirale, pot  preveni infectarea cu
noul coronavirus (Covid-19). Antibioticele funcționeaza doar  impotriva bacteriilor nu împotriva virusului.

Covid-19 este un virus, deci nu se utilizează antibiotic ca și metodă de prevenire sau tratament, decât în cazul în care se constată și o
infecție bacteriană.

18
6. Curățați toate suprafețele cu dezinfectanți pe bază de clor sau alcool

Dezinfectanții chimici ce pot ucide noul coronavirus (Covid-19), sunt dezinfectanți ce conțin, clor, înnălbitori, solvent, etanol de 75%, acid
paracetic si cloroform. Medicul și farmacistul dumneavoastră vor ști ce să recomande.

7. Utilizați mască de protecție doar în cazul în care suspectați că sunteți bolnav sau în cazul în care acordați asistență
persoanelor bolnave

Organizația Mondială a Sănătății, recomandă folosirea  măștii de protecție doar în cazul în care suspectați că ați fost contaminat  cu
noul coronavirus, și prezentați simptome de tuse, strănut, sau în cazul in care acordați asistență unei persoane care este suspectă de a fi
infectată cu noul coronavirus. (O calatorie recenta în China sau zonele in carantina din Europa, cu simptome respiratorii).

UTILIZAREA MĂȘTII DE PROTECȚIE – ajută și limitează  răspândirea virusului dar trebuie să fie folosită împreună cu celelalte
măsuri de igienă printre care spălarea mâinilor pentru cel puțin 20 de secunde. Nu este necesar a se   folosi măști de protecție
suprapuse una peste alta.

8. Produsele MADE in CHINA sau pachetele primite din China nu sunt periculoase

Organizația Mondial a Sănătății a declarat că persoanele care primesc pachete din China nu se supun nici unui risc de a se contamina cu
noul coronavirus, deoarece acesta nu trăieste mult timp pe suprafețe . Până în prezent nu există nici o dovadă că produsele/obiectele
produse în China pot transmite noul coronavirus (Covid-19).

9. Sunați la 112 dacă aveți febră, tușiți sau v-ați întors din China sau zonele in carantina din Europa de cel puțin 14 zile

Perioada de incubație a noului coronavirus, este cuprins intre 1 și 14 zile. Daca v-ați întors dintr-o călătorie din China sau zonele in
carantina din Europa de mai puțin de 14 zile sau ați intrat în contact cu persoane care s-au întors din China sau zonele in carantina din
Europa de mai puțin 14 zile și aveți febră, tușiți, prezentați dificultate respiratorie, dureri musculare și stări de oboseală, sunați la 112
pentru a primi informații necesare. Purtați mască de protecție dacă intrați în contact cu alte persoane, folosiți servețele de unică folosință și
spală bine mâinile.

10.  Animalele de companie nu transmit coronavirus

19
În acest moment nu există dovezi că animalele de companie, câini și pisici pot fi infectate de virus. În orice caz, trebuie   să ne spălăm tot
timpul mâinile cu apă și săpun după ce intrăm în contact cu animalele de companie.

Pentru accesarea paginii Ministerului Sănătăţii cu privire la măsurile de prevenţie puteţi intra AICI.

Dezinfectarea unui birou din China. Potrivit rapoartelor, China ar folosi şi clor (toxi și pentru om) pentru dezinfectarea
suprafeţelor solide, substanţă care ar ucide "COVID-19" într-un minut

Coronavirus
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigationJump to search
Coronavirus

Coronavirusurile văzute la microscopul electronic cu

spicule pe învelişul extern cu aspect de coroană solară

Clasificarea virusurilor

Grupă: Grupa IV ((+)ssRNA)

20
 Ordin: Nidovirale

Familie: Coronaviride

Subfamilie Coronavirinae (Orthocoronavirina
: e)

Coronavirusurile sau coronavirinele (Coronavirinae, numite și Orthocoronavirinae), abreviat CoV, este o subfamilie de virusuri (din familia coronaviridelor)

cu formă variabilă, sferică sau ovoidală, pleomorfă, diametrul de 120-160 nm, având un înveliș extern pe care se află niște proeminențe glicoproteice, numite
spicule (peplomere), foarte lungi (24 nm), pedunculate, cu extremități rotunjite, bulboase, aranjate în așa fel încât, la microscopul electronic, dau aspect
de coroană solară (de unde și denumirea de coronavirusuri). Spiculele au rolul de a se lega de receptorii celulari, favorizând infecția celulelor sensibile. [1][2][3][4]

Schema unui coronavirus cu evidențierea principalelor componente

Virionul are un înveliș extern de natură lipoproteică, care conține proteine virale: glicoproteină S (proteina structurală a spiculelor), proteină E de înveliș,
proteină de membrană (M), hemaglutinin-esterază (HE). Genomul constă într-o singură moleculă lineară de acid ribonucleic (ARN), monocatenară, de sens
pozitiv, care are 25-33 kb, fiind cel mai mare ARN viral cunoscut. Genomul ARN și proteina N formează o nucleocapsida helicală, înconjurată de învelișul
extern. ARN este infecțios, servește ca genom și ca ARNm viral. Transcrierea genomului este un proces complex și implică sinteza a opt catene de ARN de
sens negativ subgenomic intermediar; cele cinci proteine structurale sunt traduse de la ARN subgenomic. [1][2][3][5]
Coronavirusurile sunt foarte răspândite în natură, producând, la om și animale (păsări, porci, bovine, cai, rozătoare, lilieci, feline, câini) afecțiuni ale căilor
respiratorii și gastroenterite, unele foarte grave, iar altele ușoare sau chiar neexprimate clinic. La om, au o mare afinitate pentru macrofage, epitelii respiratorii

21
și enterice, producând peste 1/3 din rinofaringite și alte afecțiuni respiratorii (mai ales toamna și iarna), gastroenterite și o formă particulară a sindromului
respirator acut sever (SARS). Sunt al doilea grup viral, după rinovirusuri, responsabil de inducerea rinofaringitelor, răcelii comune la om. La sfârșitul lui
decembrie 2019, a fost descoperit un nou coronavirus 2019-nCoV (SARS-CoV-2) în Wuhan, China, care provoacă o pneumonie severă cu mortalitate
ridicată. Bolile oamenilor și animalelor provocate de coronavirusuri sunt numite coronaviroze. Coronavirusurile se transmit direct pe cale respiratorie (prin
picături) sau fecal/orală. Nu există un tratament antiviral specific sau preventiv (vaccin) în infecțiile umane cu coronavirus, tratamentul fiind numai simptomatic.
[1][2][3][4]

Cuprins

 1Clasificarea
 2Coronaviroze umane
 3Coronaviroze animaliere
 4Referințe
 5Legături externe

Clasificarea[modificare | modificare sursă]
Subfamilia Coronavirinae conține patru genuri și peste 300 de specii: [6][7][8][9][10][11][12] În paranteză sunt date subgenurile cursiv după clasificarea NCBI.[13]

 Alfacoronavirusurile (Alphacoronavirus) infectează liliecii, porcii, pisicile, câinii și omul (rinofaringite cauzate de

coronavirusurile umane 229E și NL63).

 Alfacoronavirusul 1 (Tegacovirus)

 Coronavirusul canin (Tegacovirus)

 Coronavirusul felin (Tegacovirus)

 Virusul peritonitei infecțioase feline (Tegacovirus)

 Coronavirusul enteric felin (Tegacovirus)

 Coronavirusul respirator porcin (Tegacovirus)

 Virusul gastroenteritei transmisibile a porcului (Tegacovirus)

22
  Virusul diareei epidemice porcine (Pedacovirus)
 Coronavirusul 512 al liliecilor Scotophilus (Pedacovirus)
 Coronavirusul 1 al liliecilor Miniopterus (Minunacovirus)
 Coronavirusul HKU8 al liliecilor Miniopterus (Minunacovirus)
 Coronavirusul HKU2 al liliecilor Rhinolophus (Rhinacovirus)
 Coronavirusul uman 229E (Duvinacovirus)
 Coronavirusul uman NL63 (Setracovirus)

Schema unui coronavirus

 Betacoronavirusurile (Betacoronavirus) circulă în principal la lilieci, dar unele afectează și bovinele, caii, porcii, câinii,
șoarecii, șobolanii, aricii și alte mamifere. Două specii provoacă rinofaringite la om (coronavirusurile umane HKU1 și
OC43), iar alte două specii provoacă sindroame respiratorii foarte severe la om: coronavirusul sindromului respirator din
Orientul Mijlociu (MERS-CoV) și coronavirusul sindromului respirator acut sever din Asia (SARS-CoV). Recent, la
sfârșitul lui decembrie 2019, a fost descoperit un nou coronavirus 2019-nCoV în Wuhan, China, care este foarte infecțios

23
și se transmite cu mare ușurință de la om la om și provoacă o pneumonie severă cu mortalitate ridicată. [14]
[15]
 Betacoronavirusurile conțin următoarele specii: [8]

 Betacoronavirusul 1 (Embecovirus)

 Coronavirusul bovin (Embecovirus)

 Coronavirusul echin (Embecovirus)
 Coronavirusul uman OC43 (Embecovirus)
 Virusul hemaglutinant al encefalomielitei porcine (Embecovirus)
 Coronavirusul respirator canin (Embecovirus)

 Coronavirusul uman HKU1 (Embecovirus)

 Coronavirusul murin (Embecovirus)

 Virusul hepatitei șoarecelui (Embecovirus)

 Coronavirusul șobolanilor (virusul sialodacrioadenitei șobolanilor) (Embecovirus)

 Coronavirusul alpaca (Alpaca coronavirus) – inițial a fost inclus în alfacoronavirusuri, dar cercetările ulterioare
au arătat că aparține betacoronavirusurilor (unclassified Betacoronavirus).[16]

 Coronavirusul HKU5 al liliecilor Pipistrellus (Merbecovirus)

 Coronavirusul HKU9 al liliecilor Rousettus (Nobecovirus)
 Coronavirusul HKU4 al liliecilor Tylonycteris (Merbecovirus)
 Coronavirusul 1 al ariciului (EriCoV) (Merbecovirus)
 Coronavirusuri asociate cu sindromul respirator acut sever

 Coronavirusul sindromului respirator acut sever (SARS-CoV) (Sarbecovirus)

 SARS-CoV-2 sau noul coronavirus 2019-nCoV (Sarbecovirus)[17]
 Coronavirusul sindromului respirator din Orientul Mijlociu (MERS-CoV) (Merbecovirus)
 Coronavirusul asociat cu SARS al liliecilor Rhinolophus (Sarbecovirus)
 Coronavirusul asociat cu SARS al civetei palmiere (Sarbecovirus)
 Coronavirusul asociat cu SARS al bursucului-nevăstuică chinez (unclassified Coronavirinae)

 Gamacoronavirusurile (Gammacoronavirus) sunt în principal virusuri aviare, dar infectează și delfinul.

24
  Coronavirusul aviar (Igacovirus)

 Coronavirusul curcilor (Igacovirus)

 Virusul bronșitei infecțioase aviare (Igacovirus)
 Coronavirusul raței (Igacovirus)
 Coronavirusul gâștei (Igacovirus)
 Coronavirusul cormoranului neotropical (Igacovirus)
 Coronavirusul fazanului (Igacovirus)
 Coronavirusul porumbelului (Igacovirus)

 Coronavirusul SW1 al delfinului alb (Cegacovirus)

 Deltacoronavirusurile (Deltacoronavirus) sunt în principal virusuri aviare, dar pot infecta și porcul.

 Coronavirusul HKU20 al raței fluierătoare (Andecovirus)

 Coronavirusul HKU11 al bulbului (Buldecovirus)
 Deltacoronavirusul porcin HKU15 (Buldecovirus)
 Coronavirusul HKU13 al muniei (Buldecovirus)
 Coronavirusul HKU16 al păsărilor cu ochelari (Buldecovirus)
 Coronavirusul HKU21 al găinușei de baltă (Moordecovirus)
 Coronavirusul HKU19 al stârcului de noapte (Herdecovirus)
 Coronavirusul HKU12 al sturzului (Thrush coronavirus HKU12)

Coronaviroze umane[modificare | modificare sursă]

Virusul Boala Istoric Simptome Transmiterea Prevenirea și controlul

Coronavirusul uman Rinită acută Coronavirusurile au fost Senzație neplăcută de Prin contact direct și Nu există încă un vaccin.
229E, Coronavirusul (guturai, răceala descoperite la începutul nas înfundat și uscat, aerogen și mai rar Măsurile profilactice de
uman NL63, comună). Faringită anilor 1930, când a fost urmată de strănuturi indirect, prin obiecte rutină (izolare,
Coronavirusul uman acută. Laringită dovedit că bronșita repetate și rinoree proaspăt contaminate dezinfecție). O măsură
OC43, Coronavirusul acută. Rareori infecțioasă aviară a puilor abundentă (inițial cu virus (batiste). Sunt bună de igienă constă în
uman HKU1.[18] bronșiolită, bronșita de găină a fost cauzată de apoasă, apoi gălbuie). virusuri omniprezente. folosirea de batiste de

25
 un virus cunoscut acum
sub numele de virusul Senzația de gâdilare și
bronșitei infecțioase de arsură a mucoasei
aviare. Primele nazale. Mirosul, gustul
coronavirusuri umane au și apetitul sunt
fost descoperite în anii diminuate. Apare
celuloză, cu aruncarea lor
acută, pneumonia 1960 de cercetătorii de la frecvent și o răgușeală, [19]
apoi în cutii speciale
virală.[19] Common Cold Unit din cu tuse uscată, iritativă.
închise sau în foc.[19]
Salisbury, Marea Britanie, febra rareori depășește
care au arătat că răcelile 38,2° C în primele 2-3
comune pot fi provocate zile. După 5-7 zile, toată
nu numai de rinovirusuri, simptomatologia se
dar și de un coronavirus. stinge treptat.[19]
[20]

Primul caz a fost Sursa de infecție este

înregistrat în noiembrie omul cu infecție
Nu există un tratament
2002 în China, în simptomatică.
antiviral specific sau
provincia Guandong; în Transmiterea bolii se
preventiv (vaccin),
următoarele luni boala a realizează direct prin
tratamentul fiind numai
fost raportată la peste picăturile
Febră (>38° C), simptomatic. În absența
8000 de persoane nazofaringiene din aer
Coronavirusul frisoane, mialgii, tuse unui vaccin, prevenirea
Sindromul (inclusiv la 1706 de cadre și indirect prin
sindromului uscată, dispnee și transmiterii SARS
respirator acut medicale). Dintre aceste contaminare de la
respirator acut [21] deteriorarea severă a implică: triajul
[21] sever (SARS) cazuri, 774 au decedat, persoane infectate, prin
sever (SARS-CoV) funcției respiratorii epidemiologic, detectarea
letalitatea fiind de 9,6%. contactul cu aceștia,
(detresă respiratorie).[21] precoce și izolarea
Epidemia s-a răspândit în sau prin obiecte
cazurilor, supravegherea și
29 de țări de pe 5 contaminate cu secreții
carantinarea contacților,
continente. După această nazofaringiene
supravegherea sanitară a
epidemie din 2002-2003 infectante. Rezervorul
frontierelor.[21]
nu au fost raportate alte natural sunt probabil
cazuri.[22] liliecii.[21][22]

Coronavirusul Sindromul Primele cazuri de infecții Simptomele includ: Rezervorul natural sunt Nu există un tratament
sindromului respirator din cu virusul MERS-CoV au febră, dispnee și tuse. probabil liliecii care antiviral specific sau
26

apărut în iunie 2012 în
Arabia Saudită și Qatar.
În mai 2015, au fost
confirmate 1180 de cazuri
și au fost raportate 483
(41%) de decese. Au fost
predominant afectate
țările din Orientul
Mijlociu - Arabia Saudită,
Qatar, Iordania și
Emiratele Arabe Unite,
dar au au fost raportate
cazuri importate în Marea
respirator din
Britanie, Olanda, SUA și
Orientul Orientul
Asia. Cea mai mare
Mijlociu (MERS- Mijlociu (MERS)[23]
epidemie în afara
CoV)[23]
Orientului Mijlociu a avut
loc în Coreea de Sud în
2015, care a afectat mai
multe spitale și 185 de
persoane, provocând 36
(19,5%) decese.[23][24] Din
2012 până în noiembrie
2019 au fost raportate la
Organizația Mondială a
Sănătății (OMS) 2.494 de
cazuri de infecție cu
virusul MERS-CoV și 858
de decese.[25]
SARS-CoV-2 (sau COVID-19 sau Infecții respiratorii,
2019-nCoV) infecția cu noul inclusiv o infecție
coronavirus (SARS- respiratorie acută severă
CoV-2) (SARI)[28][29] Infecția cu
27
preventiv (vaccin),
tratamentul fiind numai
simptomatic.Spălarea
mâinilor cu apă și săpun,
sau cu alte dezinfectante,
mai ales după tuse, strănut.
transmit virusul gazdei Acoperirea nasului și gurii
intermediare - cămila, cu o batistă de hârtie în
care este sursa de cazul tusei sau strănutului
infecție pentru om. și apoi aruncarea batistei
Pot fi, de asemenea, Majoritatea cazurilor de în coșul de gunoi pentru
prezente simptomele MERS au apărut în eliminarea în condiții de
gastro-intestinale cu unitățile de asistență siguranță. Evitarea
diaree, vărsături și medicală. Virusul nu se atingerii ochilor, nasului și
dureri abdominale. transmite ușor de la o gurii cu mâinilor, deoarece
Majoritatea (90%) persoana la alta cu aceasta pot transmite
dezvoltă o pneumonie excepția unui contact virusul după contactul cu
severă sau sindrom de strâns, cum este în suprafețele contaminate.
detresă respiratorie și cazul îngrijirii unui Evitarea contactului cu
necesită terapie bolnav fără aplicarea persoanele infectate și
intensivă.[23][26][24] măsurilor de protecție. aplicarea de măști faciale
Transmiterea între în locuri supraaglomerate.
indivizi, în populația Evitarea contactului
generală este limitată. apropiat cu persoane
[23][26][24]
bolnave, cum ar fi sărutul,
schimbul de băuturi și a
ustensilelor pentru mâncat.
Curățarea și dezinfectarea
frecventă a suprafețelor
atinse, de ex. a jucăriilor și
clanței ușii.[23][26][27]
Infecția cu virusul nCoV Sursa primară a Nu există un tratament
poate fi ușoară, infecției nu este antiviral specific sau
moderată sau severă; cunoscută (probabil preventiv (vaccin),
acesta din urmă include contact cu animale tratamentul fiind numai
virusul nCoV a apărut în o pneumonie atipică
decembrie 2019 în orașul severă, sindromul de
Wuhan, China, de unde s- detresă respiratorie
a propagat în majoritatea acuta (SDRA). Pacienții
provinciilor chineze și cu infecție virală ușoară
mai multe țări din lume, a căilor respiratoare
inclusiv în Europa: Italia superioare pot avea
(650 cazuri), Germania simptome nespecifice
(47), Franța (38), Spania precum febră, tuse,
(25), Marea Britanie (16), dureri în gât, congestie
Elveția (8), Suedia (7), nazală, stare de rău
Austria (5), Norvegia (4), general, cefalee,
Croația ( 3), Grecia (3), mialgie. În cazuri severe
Finlanda (2), Rusia (2), apare o pneumonie
Belarus (1), Belgia (1), severă cu febră (>38°
Danemarca (1), Estonia C), tuse, tahipnee (> 30
(1), Georgia (1), Lituania respirații/min.), cianoză,
(1), Olanda ( 1), detresă respiratorie
Macedonia de Nord (1), acută (respirație
România (1) și San stertoroasă, dispnee) cu
Marino (1 caz). Până la 28 o mortalitate crescută.[28]
[32]
februarie 2020 au fost  Într-un studiu din
confirmate 83.396 de China a 41 de pacienți
cazuri de infecții cu internați într-un spital
virusul nCoV și 2.858 din Wuhan cu infecție
decese.[30] În România cu virusul nCoV
primul caz de infecție cu simptomele obișnuite la
noul coronavirus a fost debutul bolii au fost
confirmat pe 26 februarie febra (98%), tusea
2020 la un bărbat din uscată (76%) și mialgia
județul Gorj.[31] sau astenia (44%);
simptome mai puțin
frecvente au fost
eliminarea de spută
(28%), cefaleea (8%),
hemoptizia (5%) și
diareea (3%). Dispneea
28
infectate de lilieci). Se simptomatic. Pacienții
presupune că suspectați de infecție cu
transmiterea este 2019-nCoV sunt plasați
similară cu cea a într-o zonă separată de
MERS-CoV și SARS, ceilalți pacienți, cu măsuri
pe cale respiratorie, de prevenire pentru
prin picături de transmiterea aeriană, prin
secreție, produse când o contact și prin picături
persoană infectată Flügge. Utilizarea
tușește sau strănută. echipamentului individual
Transmiterea este de protecție de către
posibilă și când are loc personalul medical.
contactul direct cu Bolnavii vor folosi
fluidele (sânge, materii șervețelelor de unică
fecale, urină, salivă, folosință în caz de tuse.
spermă) de la o Bolnavii și contacții din
persoană infectată. zonele afectate for purta
Virusul se transmite măști. Spălarea pe mâini
ușor de la un om la cu apă și săpun sau cu
altul. Boala apare la soluții pe bază de alcool.
persoane care au Evitarea contactului
călătorit în China, în apropiat cu persoanele
provinciile afectate, în care tușesc și au febră.
intervalul de 14 zile Supravegherea sanitară a
anterioare debutului frontierelor și
bolii și au avut un aeroporturilor pentru
contact fizic apropiat depistarea bolnavilor.[32][34]
[35]
cu un caz confirmat cu
infecție cu 2019-nCoV,
în timp ce pacientul era
simptomatic.[32][34]
 a apărut la 55% din 40
de pacienți (în medie la
8 zile de la debutul
bolii). 63% din 41 de
pacienți au avut
limfopenie. La toți
pacienții la examenul
CT toracic s-a găsit
pneumonie cu leziuni
atipice. Complicațiile au
fost sindromul de
detresă respiratorie
acută (29%), viremie
ARN (15%),
insuficiența cardiacă
acută (12%) și infecția
secundară (10%). 13
(32%) pacienți au fost
internați într-o unitate
de terapie intensivă și
șase (15%) au murit.[33]

Coronaviroze animaliere[modificare | modificare sursă]

Virusul[4][36] Boala[4][36] Simptome[4][36] Transmiterea[4][36] Prevenirea și controlul[4][36]

Contact direct și pe cale Întreruperea ciclului de

Coronavirusul enteric felin Enterită felină Gastroenterită ușoară și diaree fecal-orală din fecalele transmitere, carantină, măsuri
materne sanitar-igienice riguroase

Virusul peritonitei Peritonita infecțioasă a Peritonită, pneumonie, semne Prin sânge, fluide Întreruperea ciclului de
infecțioase feline felinelor neurologice etc. corporale transmitere, carantină, măsuri

29
 sanitar-igienice riguroase

Gastroenterită ușoară și diaree.

Coronavirusul canin Enterita cu coronavirus Posibilă enterită severă și semne Pe cale fecal-orală Vaccin inactivat
sistemice (leucopenie)

Vaccin oral atenuat la

Virusul gastroenteritei Gastroenterita transmisibilă Gastroenterită. Diaree apoasă,
Pe cale fecal-orală scroafele gestante. Măsuri
transmisibile a porcului a porcului (GET) vărsături, deshidratare
sanitar-igienice riguroase

Coronavirusul respirator Coronaviroza respiratorie Simptome respiratorii ușoare până Virusul este eliminat prin
Nu este disponibil un vaccin
porcin porcină la grave sau subclinice secrețiile bronșice, nazale

Vaccin inactivat și vaccin

Virusul diareei epidemice Diareea epidemică a Gastroenterită. Diaree apoasă, oral cu virus viu atenuat la
Pe cale fecal-orală
porcine porcului (DEP) vărsături, deshidratare scroafele gestante. Măsuri
sanitar-igienice riguroase

Vomitări, cașexie, encefalomielita,

Măsuri sanitar-igienice
anorexie, Encefalomielită:
Virusul hemaglutinant al Encefalomielita porcină cu Aerosoli, secreții riguroase. Păstrarea scroafele
hiperestezie, tremurături
encefalomielitei porcine virus hemaglutinant oronazale imune. Nu sunt disponibile
musculare, mers necoordonat,
vaccinuri
retropulsie.

Virusul hepatitei Enterită, hepatită, encefalomielită Prin aerosoli și contact Depopulare. Carantina
Infecții digestive
șoarecelui demielinizantă direct preventivă

30
Coronavirusul șobolanilor Dacrioadenită (inflamația
(virusul glandei lacrimale) și Prin aerosoli și contact Depopulare. Carantina
Rinită, epiforă, pneumonie
sialodacrioadenitei sialoadenită (inflamația direct preventivă
șobolanilor) glande salivare)

Gastroenterită cu diaree profuză

Enterită cu coronavirus la sau diaree hemoragică, Pe cale fecal-orală, prin Vaccinarea maternă cu
Coronavirusul bovin
viței deshidratare, scăderea secreției de aerosoli, picături Flügge vaccin inactivat sau atenuat
lapte, afecțiuni respiratorii

Anorexie, letargie și febră, poate

Coronavirusul echin Gastroenterită Pe cale fecal-orală Nu sunt disponibile vaccinuri
apărea diareea

Coronavirusul respirator Rinoree seroasă, episoade de tuse

Afecțiuni respiratorii Prin aerosoli Nu sunt disponibile vaccinuri
canin paroxistică și febră

Traheobronșită, Raluri traheale, Sunt disponibile vaccinuri

Bronșita infecțioasă aviară Prin aerosoli și ingestia
Virusul bronșitei tuse, strănut și scurgeri nazale. multivalente atenuate și
(afectează puii de găină și alimentelor contaminate
infecțioase aviare Nefrită. Scăderea producției de ouă inactive. Măsuri sanitar-
găinile adulte) cu fecale
și deprecierea calității ouălor igienice riguroase.

Depresie, inapetență, hipotermie,

Enterita transmisibilă a
Coronavirusul curcilor deshidratare, slăbire și diaree. Pe cale fecal-orală și
curcilor (boala crestei Vaccin inactivat
(virusul crestei albastre) Creasta și uneori și pielea capului aerosoli
albastre)
devin cianotice.

Deltacoronavirusul porcin Gastroenterită Diaree apoasă la scroafe și purcei. Pe cale fecal-orală Nu sunt disponibile
HKU15 vaccinuri. Măsuri severe de
biosecuritate pentru a evita
31
 diseminarea virusului.

Referințe[modificare | modificare sursă]
1. ^ a b c Elvira Sînziana Ciufescu. Virusologie medicală. Editura Medicală Națională. 2003
2. ^ a b c Costin Cernescu. Virusologie medicală. Editura Medicală. 2012
3. ^ a b c G. Zarnea, O.V. Popescu. Dicționar de microbiologie generală și biologie moleculară. Editura Academiei
Române, București, 2011
4. ^ a b c d e f g Radu Moga Mânzat. Boli virotice și prionice ale animalelor.Timișoara: Brumar, 2005
5. ^ Sandrine Belouzard. Mécanismes d’entrée des coronavirus. Virologie 2010, 14 (4) : 285-299
6. ^ Coronaviridae. Dictionnaire médical de l'Académie de Médecine
7. ^ Coronaviridae. Virus Pathogen Database and Analysis Resource (ViPR)
8. ^ a b Andrew M.Q. King, Michael J. Adams, Eric B. Carstens, and Elliot J. Lefkowitz. Virus Taxonomy.
Classification and Nomenclature of Viruses. Ninth Report of the International Committee on Taxonomy of
Viruses. Academic Press, 2012
9. ^ Coronaviridae. NCBI taxonomy databas
10. ^ Okda, F. A. (2017). Surveillance of Emerging Livestock Viruses. Theses and Dissertations. 1180.
11. ^ Ariane Bonnin. Caractérisation de la protéine S du coronavirus humain 229E. Médecine humaine et
pathologie. Université du Droit et de la Santé - Lille II, 2018. Français.
12. ^ Justyna Miłek, Katarzyna Blicharz-Domańska. Coronaviruses in avian species – review with focus on
epidemiology and diagnosis in wild birds. J Vet Res 62, 249-255, 2018
13. ^ NCBI (National Center for Biotechnology Information).  Orthocoronavirinae
14. ^ Institutul Național de Sănătate Publică. Centrul Național de Supraveghere și Control a Bolilor
Transmisibile. Informare pentru călători privind o izbucnire de cazuri de pneumonie cauzata de un nou
coronavirus, 4 provincii, China.22.01.2020
15. ^ Novel Coronavirus (2019-nCoV). World Health Organization (WHO)
16. ^ Beate M. Crossley, Richard E. Mock, Scott A. Callison and Sharon K. Hietala.Identification and
Characterization of a Novel Alpaca Respiratory Coronavirus Most Closely Related to the Human Coronavirus
229E. Viruses 2012, 4, 3689-3700
17. ^ Lu R. et al. Genomic characterisation and epidemiology of 2019 novel coronavirus: implications for virus
origins and receptor binding. Lancet, Jan 29, 2020.

32
 18. ^ Alexandru-Ioan Ulmeanu, Carmen Zăpucioiu, Coriolan-Emil Ulmeanu. Virusuri respiratorii noi în infecțiile de
tract respirator inferior la copil: profiluri clinice și epidemiologice. Revista Română de Pediatrie. Volumul LXIV,
Nr. 1, an 2015
19. ^ a b c d Marin Gh. Voiculescu. Boli Infecțioase, Vol. II. Editura Medicală, București, 1990
20. ^ David M. Knipe, Peter M. Howley. Fields Virology. Sixth Edition. Wolters Kluwer Health/Lippincott Williams &
Wilkins, 2013
21. ^ a b c d e Augustin Cupșa. Boli infecțioase transmisibile. Editura Medicală Universitară, Craiova, 2007
22. ^ a b David J Cennimo. Severe Acute Respiratory Syndrome (SARS).Medscape. 2019
23. ^ a b c d e f Golan Bubis, Andrei Bumbuluț, Bogdan Bumbuluț. Sindromul respirator al Orientului Mijlociu – Middle
East Respiratory Syndrome (MERS). O revistă generală.  Medical Connections, Number 3 (39), October 2015
24. ^ a b c Sandra G Gompf. Middle East Respiratory Syndrome (MERS). 2019. Medscape
25. ^ Middle East respiratory syndrome coronavirus (MERS-CoV). World Health Organization (WHO)
26. ^ a b c Fact sheet on MERS-CoV. World Health Organization (WHO).
27. ^ Institutul Național de Sănătate Publică. Centrul Național de Supraveghere și Control a Bolilor
Transmisibile. Măsuri de prevenire și control al transmiterii în spitale a MERS-CoV.  30.06.2014
28. ^ a b World Health Organization (WHO). Clinical management of severe acute respiratory infection when novel
coronavirus (nCoV) infection is suspected. Interim guidance 12 January 2020
29. ^ World Health Organization (WHO). Surveillance case definitions for human infection with novel coronavirus
(nCoV). Interim guidance v2. 15 January 2020
30. ^ COVID-19. European Centre for Disease Prevention and Control
31. ^ Un bărbat din Gorj, primul caz de coronavirus din România. Este asimptomatic și va fi transferat la
București. Stirileprotv.ro
32. ^ a b c Institutul Național de Sănătate Publică. Centrul Național de Supraveghere și Control a Bolilor
Transmisibile. Prevenirea și controlul infecțiilor suspecte cu noul Coronavirus (2019-nCoV) în unitățile sanitare .
28 Ian 2020
33. ^ Huang C, Wang Y, Li X, Ren L, Zhao J, Hu Y, et al.  Clinical features of patients infected with 2019 novel
coronavirus in Wuhan, China. The Lancet. 24 January 2020.
34. ^ a b Institutul Național de Sănătate Publică. Centrul Național de Supraveghere și Control a Bolilor
Transmisibile. Întrebări și răspunsuri despre noul coronavirus (2019-nCoV).  28.01.2020
35. ^ ECDC Technical Report. Guidelines for the use of non-pharmaceutical measures to delay and mitigate the
impact of 2019-nCoV. February 2020
36. ^ a b c d e N. James MacLachlan, Edward J. Dubovi, Stephen W. Barthold, David E. Swayne, James R.
Winton. Fenner's Veterinary Virology. Fifth Edition. Academic Press, 2017

Legături externe[modificare | modificare sursă]
33
 Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Coronavirus

 World Health Organization (WHO).  Novel Coronavirus (2019-nCoV).

 European Centre for Disease Prevention and Control.   Novel coronavirus.
 Centers for Disease Control and Prevention (CDC, USA).  2019 Novel Coronavirus, Wuhan, China.
 Institutul Național de Sănătate Publică. Centrul Național de Supraveghere și Control a Bolilor
Transmisibile.  Infecția cu noul Coronavirus (2019-nCoV).
 Virus Pathogen Database and Analysis Resource (ViPR): Coronaviridae
 German Research Foundation (Coronavirus Consortium)
Informații
GND: 4276392-7
bibliotecare
Categorii: 
 Virologie animală
 Coronaviride
Meniu de navigare
 Nu sunteți autentificat
 Discuții
 Contribuții
 Creare cont
 Autentificare
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
Căutare
Cautare Salt

 Pagina principală

34
 Schimbări recente
 Cafenea
 Articol aleatoriu
 Facebook
Participare
 Cum încep pe Wikipedia
 Ajutor
 Portaluri tematice
 Articole cerute
 Donații
Tipărire/exportare
 Creare carte
 Descarcă PDF
 Versiune de tipărit
Trusa de unelte
 Ce trimite aici
 Modificări corelate
 Trimite fișier
 Pagini speciale
 Navigare în istoric
 Informații despre pagină
 Element Wikidata
 Citează acest articol
În alte limbi
 Ελληνικά
 English
 हिन्दी
 Magyar
 Polski
 Српски / srpski
 Türkçe
 ‫اردو‬
 中文
Încă 60
35
 Modifică legăturile
 Ultima editare a paginii a fost efectuată la 28 februarie 2020, ora 13:40.
 Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și clauze sup

Cea mai cruntă epidemie din istoria modernă a făcut mai multe victime decât Primul Război

Mondial. De ce a fost numită în mod greşit ''Gripa Spaniolă''?

În primăvara anului 1918, pe lângă ororile provocate de om în Primul Război Mondial, natura a declanşat epidemia mortală de gripă. Cea mai cruntă din istoria modernă.

În următoarele 18 luni, circa 40 la sută din populaţia mondială a fost infectată de virus. Dintre aceştia, între 20 şi 50 de milioane au pierit, mai mult decât cei aproximativ 17
de milioane de oameni care au fost omorâţi în timpul Primului Război Mondial. Printre victimele acestei pandemii a fost şi preşedintele Woodrow Wilson, care s-a îmbolnăvit
în timpul negocierii Tratatului de la Versailles, la începutul anului 1919.
Boala a atins proporţii epice în toamna anului 1918, când a devenit cunoscută sub numele de "gripa spaniolă" sau "Doamna spaniolă" în Statele Unite şi Europa. Mulţi
presupun că acest lucru s-a datorat faptului că boala a avut originea în Peninsula Iberică, dar porecla a fost de fapt rezultatul unei neînţelegeri pe scară largă. 

Spania a fost una dintre doar câteva ţări europene importante care a decis să rămână neutră în timpul Primului Război Mondial. Popoarele aliate şi Puterile Centrale, care
aveau cenzori în timpul războiului, au suprimat ştirile despre gripă pentru a evita afectarea moralului populaţiei, în timp ce presa spaniolă a fost liberă să raporteze acest
detaliu crud.
 

36
Ştiri despre boală au apărut la Madrid, la sfârşitul lunii mai, 1918, şi au crescut după ce regele spaniol Alfonso XIII s-a îmbolnăvit la numai o săptămână mai târziu. Din
moment ce naţiunile sufereau de o lipsă de informare, ei aflau despre această boală din sursele de ştiri spaniole, astfel au presupus, în mod natural, că ţara a fost măcinată de
pandemie. ''Virusul spaniol'', între timp, s-a răspândit şi în Franţa unde a fost denumit " gripa franceză". 
 
Deşi este puţin probabil ca "gripa spaniolă" să provină din Spania, oamenii de ştiinţă încă nu sunt siguri de sursa acesteia. Franţa, China şi Marea Britanie au fost toate
propuse ca potenţiale locuri de naştere ale virusului, la fel ca Statele Unite, unde primul caz cunoscut a fost raportat la o bază militară din Kansas, la 11 martie 1918.

TOP 10 Cele mai necrutatoare epidemii care au devastat omenirea

Putine cuvinte au o incarcatura atat de macabra si o istorie atat de dureroasa precum termenul “ciuma”. Oroarea si mizeria au stapanit o omenire parca blestemata, intr-o
vreme in care bolile infectioase scriau istoria si faceau legea. Dusmani invizibili au decimat populatii, au pus capat familiilor, si in final, au facut intr-un timp extrem de scurt
mai multe victime decat orice razboi.

Nesfarsitul razboi cu virusurile

Oamenii primitivi nu erau feriti de boli. Ei duceau o batalie zilnica impotriva microbilor si bacteriilor care le invadau apa, hrana si mediul. Cu toate acestea, in acele vremuri
indepartate o izbucnire epidemica nu avea repercusiuni decat la nivel local, manifestandu-se in focare marunte care se ofileau rapid. Din fericire pentru stramosii
nostri, ei nu au fost nevoiti sa infrunte nimic asemanator cu ceea ce urma sa vina in timpurile ce i-au urmat. Abia cand oamenii au inceput sa se stranga laolalta in comunitati
rurale si apoi urbane, formand populatii numeroase, raspandirea bolilor contagioase au atins proportii epidemice.
O epidemie se declanseaza atunci cand boala afecteaza un numar foarte mare de oameni care formeaza o populatie dintr-o zona geografica restransa. Atunci cand
numarul persoanelor afectate creste proportional cu marirea ariei de actiune, vorbim despre o pandemie. Umanitatea a devenit mai expusa atacurilor microbiene odata cu
domesticirea animalelor, care sunt, la randul lor, purtatoare de virusi transmisibili. Pe masura ce oamenii isi mareau teritoriile, contactul cu microbi pe care altfel nu ar fi avut
sansa sa ii intalneasca, a devenit o realitate necrutatoare. Prin depozitarea hranei au fost atrase in spatiul uman si alte specii de rozatoare purtatoare de boli.
Per total, progresul sustinut al rasei umane a adus cu sine si mari neajunsuri. Insa lucrurile nu se sfarsesc aici. Oamenii au inceput sa creeze baraje si lacuri artificiale in
apropierea comunitatilor. Apa statuta, un mediu prielnic pentru microbi, a atras si o tantarii, care s-au transformat repede in transmitatori perseverenti de maladii.
37
Pe masura ce revolutia tehnologica si industriala a permis calatoriile rapide de la un capat la altul al lumii, epopeea microbilor a intrat intr-o noua era. In mod ironic, tocmai
curiozitatea si inteligenta umana care au generat noi si noi stadii de evolutie au fost si cele care au pregatit terenul pentru cel mai temut si invizibil dusman:
microbul. Omenirea nu trece singura prin procesul evolutiei, microbii o urmeaza pretutindeni.

Top 10 epidemii
Variola

Inainte ca exploratorii europeni, cuceritorii si colonizatorii sa invadeze Lumea Noua, la inceputul anilor 1500, Americile gazduiau o populatie estimata la 100 de milioane
de nativi indieni. In timpul secolelor ce au urmat, bolile epidemice au miscorat drastic numarul acestora, reducandu-l la un numar cuprins intre 5 si 10 milioane. Incasii sau
aztecii au construit orase impunatoare, insa nu au avut la dispozitie indeajuns de mult timp pentru a locui pe o perioada indelungata in comunitati, astfel incat sistemul lor
imunitar nu era la fel de pregatit atacurilor bacteriologice precum cel al europenilor. In America, nici domesticirea animalelor salbatice nu a avut loc la o scara asemanatoare
cu cea europeana.

Atunci cand europenii au acostat, pe langa prapadul material pe care l-au savarsit, au adus cu ei un blestem mult mai mare: moartea invizibila. Populatiile bastinase
au fost victime usoare in fara microbilor care au calatorit peste ape prin intermediul gazdelor umane europene, care isi dezvoltasera deja imunitatea in cazul unor paraziti.
Bastinasii americani nu aveau insa asa ceva, fiind adaptati la propriile conditii de mediu. Printre cele mai groaznice maladii dezlantuite in Lumea Noua s-a numarat si variola.

Virusul variolei a inceput sa afecteze oamenii cu mii de ani in urma, iar cea mai comuna forma a acestuia se traducea in mortalitate in proportie de 30%. Simptomele variolei
sunt febra ridicata, mancarimi si eruptii la nivelul corpului. Boala se raspandeste prin contactul direct cu persoana infectata sau pe calea aerului, in cazul unui spatiu inchis si
ingust.

In ciuda descoperirii vaccinului, in 1796, epidemiile de variola au continuat sa ameninte populatia globului. In 1967, virusul a ucis doua milioane de oameni si a
afectat mai multe milioane in intreaga lume. In acelasi an, Organizatia de Sanatate Mondiala a pornit o campanie de eradicare a virusului, prin vaccinarea maselor. In
consecinta, 1977 a fost ultimul an in care au mai fost semnalizate cazuri de variola. Eliminat din lumea naturala, virusul exista, in prezent, numai in laborator.

38
Gripa din 1918

In 1918, intregul mapamond isi concentra atentia asupra finalului Primului Razboi Mondial. Pana la sfarsitul anului, numarul de vieti pierdute in razboi ajungea la 37 de
milioane. Soldatii supravietuitori nu isi doreau decat sa ajunga mai repede in mijlocul familiilor lor. Insa fericirea revederii avea sa fie de scurta durata. O noua maladie isi
face simtita prezenta. Unii i-au zis gripa spaniola, in vreme ce altii au intiparit-o in memorie drept "Gripa din 1918". Oricare i-ar fi denumirea, rezultatele pot fi traduse intr-
un singur mod: 20 de milioane de victime in numai cateva luni. Timp de un an, gripa si-a urmat cursul, transformandu-se intr-o unealta mondiala a mortii. La nivel global,
numarul victimelor s-a ridicat la o cifra astronomica: intre 50 si 100 de milioane de oameni. Din cauza numarului mare de persoane decedate si a ariei intinse afectate,
multi considera gripa din 1918 ca fiind cea mai mare pandemie din istoria omenirii.

Chiar daca vorbim despre gripa, o afectiune tratabila in prezent, virusul care a provocat ravagiile in acel an era diferit. Era vorba de virusul aviar H1N1. Cercetatorii
suspectau ca boala s-a transferat de la pasari la oameni in vestul mijlociu american. A fost denumita ulterior gripa spaniola dupa ce boala a facut in Spania nu mai putin
de 8 milioane de victime. La nivel global, sistemul imunitar uman nu era pregatit pentru a face fata acestei amenintari. Miscarile masive de trupe de la sfarsitul primului
razboi mondial au permis virusului sa se raspandesca pana la atingerea unor proportii pandemice.

Desi aceasta forma a bolii era cu mult mai periculoasa decat o gripa obisnuita, simptomele erau asemanatoare: febra, greata, dureri si diaree. Unii pacienti prezentau si pete
negre pe obraji. Pe masura ce plamanii se umpleau cu lichid, victimele se confruntau cu riscul de a ramane fara oxigen. In decursul unui an, virusul a suferit o mutatie,
transformandu-se intr-o forma mai putin periculoasa. Multi dintre oamenii de astazi au dezvoltat o anumita imunitate, o mostenire de la cei care au supravietuit virusului.

Moartea Neagra

Care pline cu cadavre, familii intregi aflate pe patul de moarte, inchise in propria casa, regi si tarani pusi pe acelasi loc in fata mortii implacabile… Atunci cand vine vorba
despre epidemii, putine inspira mai multa groaza decat Moartea Neagra. Considerata a fi prima pandemie adevarata, moartea neagra a ucis jumatate din populatia
Europei din anul 1348, ajungand pana in China si India. "Marea moarte" a urmat caile razboiului si caile comerciale, decimand orase intregi si alterand permanent
structurile politice, comerciale sau sociale.

39
Pentru multa vreme s-a crezut ca moartea neagra este o plaga epidemica, care se manifesta intr-o forma bubonica prin intermediul sobolanilor purtatori de paraziti, si intr-o
forma pneumonica, pe calea aerului. Studiile recente par sa conteste acest lucru. Unii cercetatori sustin ca infricosatoarea moarte neagra nu era altceva decat manifestarea
unui virus hemoragic, similar cu ebola, care se manifesta prin pierderi masive de sange. In prezent, cercetarile asupra ramasitelor umane posibilelor victime ale "ciumei"
continua in speranta ca vor fi descoperite dovezi genetice care sa sustina aceste noi teorii.

Insa daca a fost vorba despre ciuma, atunci Moartea Neagra este inca printre noi. Cauzata de bacteria Yersinia pestis, boala poate constitui in continuare o amenintare in
zonele foarte sarace, infestate de soareci si de sobolani. Medicina moderna poate trata cu usurinta aceasta afectiune in primele stadii, anulandu-i potentialul mortal.
Simptomele includ glande inflamate, febra, tuse, respiratie anevoioasa si, in majoritatea cazurilor, eliminarea sangelui pe cale orala.

Malaria

Malaria nu reprezinta chiar o noutate in lumea bolilor epidemice. Mentiuni ale impactului devastator pe care l-a avut asupra omenirii dateaza de mai bine de 4.000 de ani,
iar meritul apartine invatatilor greci care au lasat marturii scrise despre aceasta maladie. Istorii in care tantarul este indicat ca fiind responsabil de cauzarea si raspandirea
acestei boli rasar des in textele medicale indiene si chinezesti. Inca de pe atunci, oamenii invatati au facut conexiuni importante intre malarie si apele statute in care se
inmulteau tantarii.
Malaria este cauzata de patru specii de microbi Plasmodium, prezenti la alte doua specii: tantari si oameni. Atunci cand tantarii infectati se hranesc cu sange uman,
acestia transmit microbii. Odata aflati in sange, acestia cresc in interiorul celulelor rosii, distrugandu-le pe parcursul procesului. Simptomele includ febra, frisoane, transpiratie
excesiva, dureri musculare si de cap. Manifestarile bolii pot fi medii sau pot conduce catre deces.

In 1906, Statele Unite ale Americii a angajat peste 26.000 de muncitori pentru a construi Canalul Panama. Dintre acestia, mai mult de 21.000 au fost spitalizati in
urma contactarii malariei. Soldatii au fost printre cei mai afectati de aceasta boala. In timpul razboiului civil american, peste 1.316.000 de barbati au contactat virusul, dintre
care 10.000 au murit. In timpul primului razboi mondial, malaria a imobilizat fortele britanice, franceze si germane timp de trei ani. Aproape 60.000 de soldati au murit de
malarie in Africa si Sudul Pacificului in timpul celui de-al doilea razboi mondial.

Chiar daca au fost depuse eforturi extraordinare de eradicare a acestei boli, malaria continua sa puna probleme mai ales in regiunea sub-sahariana africana, care a fost

40
exclusa din cadrul ariilor stropite cu insecticide. Anual, intre 350 si 500 de milioane de cazuri au loc in aceasta regiune. Dintre acestea, un milion se sfarsesc prin deces.

Tuberculoza
Tuberculoza este una dintre cele mai "longevive" boli pe care oamenii au trebuit sa le infrunte. Ea nu s-a manifestat intr-un episod singular sau sub forma unei epidemii.
Radacinile tuberculozei sunt atat de bine infipte in istoria sanitara a omenirii, incat marturii ale ravagiilor pe care le-a provocat se afla atat in stravechi documente scrise, cat si
in ADN-ul mumiilor egiptene. Cauzata de catre bacteria Mycobacterium tuberculosis, boala devine extrem de periculoasa, deoarece se transmite pe calea aerului. Tintele
bacteriei sunt plamanii, iar boala se manifesta prin dureri in piept, slabiciune, pierdere in greutate, febra, transpiratie nocturna si tuse cu sange. In anumite cazuri,
bacteria poate afecta creierul si rinichii.
Incepand cu anii 1600, epidemia de tuberculoza, cunoscuta sub denumirea de Marea Ciuma Alba, a devastat populatia europeana timp de aproximativ 200 de ani, ucigand
fiecare al saptelea purtator. Mai tarziu, tuberculoza a devenit o problema constanta in cadrul coloniilor din America. Chiar si spre sfarsitul secolului XIX, 10% din totalul
deceselor erau cauzate de tuberculoza.

In 1944, medicii au dezvoltat un antibiotic impotriva microbului, denumit streptomicina. Rezultatele nu au intarziat sa apara si dupa mii de ani de suferinta, umanitatea a
obtinut victoria asupra bolii pe care grecii o numeau Phthisis, boala epuizarii. Victoria nu este insa finala. In ciuda descoperirii leacului, tuberculoza continua sa infecteze
8 milioane de oameni, dintre care 2 milioane ii cad victime anual.

Holera

Locuitorii Indiei sunt veterani in ceea ce priveste lupta cu holera, insa abia in secolul XIX restul lumii a avut ocazia sa vada cu ce monstru se lupta populatia indiana. In
aceasta perioada, cand comertul si turismul au cunoscut o inflorire fara precedent, virusul a avut ocazia unica de a calatori fara pasaport peste granite, catre China, Japonia,
Africa de Nord, Estul Mijlociu si Europa. Din secolul XIX pana in prezent au avut loc sase epidemii de holera care au rapus milioane de vieti omenesti.

Holera este cauzata de catre o bacterie intestinala denumita Vibrio cholerae. De regula, manifestarea bolii nu este foarte violenta. Doar cinci procente dintre cei care
contracteaza boala manifesta simptome severe de voma, diaree si crampe musculare la nivelul picioarelor, stari care duc catre o deshidratare rapida ce se incheie cu
intrarea intr-o stare de soc. Majoritatea sistemelor imunitare sunt in stare sa faca fata infectiei cu holera, insa numai daca pacientii raman hidratati indeajuns de mult pentru
a infrange boala. Bacteria se poate transmite prin contact fizic apropiat, insa forma uzuala de transmitere a bacteriei este prin intermediul hranei si al apei.

41
Comerciantii au fost cei care au adus holera in majoritatea oarselor europene in timpul revolutiei industriale de la inceputul anilor 1800. Initial, s-a crezut ca aerul
poluat este cauza acestei boli, insa cand sistemele sanitare si de canalizare s-au imbunatatit, s-a observat aproape instant o scadere insemnata a numarului de imbolnaviri. In
decadele urmatoare, holera a devenit o amintire, un tribut pe care omenirea l-a platit in schimbul civilizatiei si modernizarii. Cu toate acestea, in anul 1961 un nou tip de
holera isi facea aparitia in Indonezia, pentru a se raspandi in cele din urma in intreaga lume. Tacuta pandemie continua si in prezent. In 1991, 300.000 de oameni s-au
imbolnavit de holera, iar dintre acestia 4 000 au decedat in urma contractarii bacteriei.

SIDA

Aparitia SIDEI in anii '80 a dus la izbucnirea unei pandemii care a facut peste 25 de milioane de victime din 1981 pana in prezent. Conform statisticilor recente, in jur
de 33,3 milioane de oameni sunt identificati ca purtatori ai virusului HIV. Dintre acestia, numai in anul 2007 au decedat 2,1 milioane. SIDA (AIDS - acquired immune
deficiency syndrome) este cauzata de catre virusul uman imunodeficitar (human immunodeficiency virus - HIV).

Virusul se raspandeste prin contactul cu sangele infectat, sperma sau alte fluide corporale si ataca direct sistemul imunitar uman. Odata afectat, acesta nu mai poate face fata
unor infectii banale, care nu ar constitui o problema pentru un organism sanatos. Virusul HIV devine SIDA atunci cand sistemul imunitar este sever afectat.

Cercetatorii medicali sunt de parere ca virusul provine de la anumite specii de maimute, insa a suferit o mutatie atunci cand a fost transmis la om, undeva la jumatatea
secolului XX. In timpul anilor 70, Africa se lupta cu saracia, razboaiele si somajul in zonele urbane. In acest context, prostitutia si abuzul de droguri au aparut ca o portita de
evadare pentru unii, insa aceste obiceiuri nocive nu au facut decat sa ajute la raspandirea acestui virus periculos, pana la cucerirea intregii planete.

In prezent, nu exista un tratament impotriva bolii, insa exista medicamentatie capabila sa tina in frau declansarea bolii in cazul purtatorilor si medicamente pentru
combaterea simptomelor alternative care se traduc prin infectii si boli. In lipsa unui tratament care sa puna capat flagelului, au fost desfasurate nenumarate campanii de
informare a populatiilor asupra modului in care se transmite SIDA.

Febra galbena

42
Odata cu descoperirea si cucerirea noilor teritorii, au inceput si marile schimburi. De la cele demografice sau comerciale pana la schimburile de …microbi. S-a dovedit
ca oamenii sunt dotati cu sisteme imunitare inteligente, adaptate la propriul mediu. Astfel incat, oamenii inzestrati sa reziste unor boli serioase intr-o parte, odata
stramutati puteau fi ucisi de o bacterie banala. Este si cazul comertului cu sclavi africani adusi in America, care nu au venit cu mana goala, ci cu un intreg "bagaj"
bacteriologic.

Printre bolile care au "navigat" din Africa in America se numara si febra galbena. Manifestarea bolii a fost atat de severa incat a decimat colonii si orase
intregi. Cand imparatul Napoleon a trimis o armata de 33.000 de soldati in America de Nord, 29.000 dintre acestia au fost rapusi de febra galbena. Napoleon a fost atat de
socat de pierderile suferite, incat a decis ca nu merita sa isi asume un risc atat de mare pentru acest teritoriu, prin urmare Franta a vandut teritoriul Statelor Unite.

Febra galbena, ca si malaria, se transmite prin intermediul muscaturilor de tantari. Simptomele tipice includ febra, frisoane, dureri de cap, dureri musculare si stari de voma.
Intensitatea acestora poate varia de la mediu pana la a cauza decesul. Infectiile severe pot duce la sangerari, stare de soc, cedarea rinichilor si ficatului. Degradarea ficatului
este cea care cauzeaza ingalbenirea pielii, de unde numele afectiunii. In ciuda tratamentului si masurilor luate, epidemia persista inca in America de Sud si Africa.

Tifosul epidemic

Marile epidemii au mici retete de succes: aduna laolalta multi oameni care traiesc in conditii mizere si mediul pentru dezvoltarea celor mai violente si periculoase boli a fost
deja creat. Dintre acestia, micutul microb Rickettsia prowazekii se remarca ostentativ, find cel care duce la aparitia uneia dintre cele mai devastatoare boli pe care
omenirea a cunoscut-o: tifosul epidemic.

Avand in vedere frecventa sa in cadrul armatelor, a fost numita "febra razboiului". In timpul razboiului de treizeci de ani din Europa (1618 - 1648), tifosul, ciuma si
foamea au facut impreuna un numar aproximativ de 10 milioane de victime. In timpul primului razboi mondial, boala a cauzat milioane de decese in Rusia, Polonia
si Romania.

Simptomele tifosului epidemic includ migrene, pierderea apetitului si cresterea temperaturii. Febra se instaleaza rapid si este acompaniata de frisoane si greata. Netratata,
boala afecteaza circulatia sangvina care se manifesta prin cangrene locale, pneumonie si afectiuni ale rinichilor. Epuizarea provocata de temperatura ridicata poate duce in cele
din urma la delir, coma si atac de cord. Tratamentele imbunatatite si conditiile sanitare moderne au incetinit considerabil raspandirea bolii, insa scurte izbucniri mai exista inca

43
in America de Sud, Africa si Asia.

Poliomielita

Cercetatorii moderni sunt de parere ca poliomielita a provocat epidemii pentru o perioada foarte lunga de timp, paralizand si omorand sute de mii de copii. In 1952, in
Statele Unite erau inregistrate 58.000 de cazuri de poliomielita. Dintre acestea, o treime s-au sfarsit prin instalarea paraliziei la copii, dintre care 3.000 au decedat.

Vinovatul pentru acesta maladie este un virus care ataca sistemul nervos uman. Se transmite prin materiile fecale, iar in mediile nesanitare circulatia virusului se face prin
mancare si apa. Primele simptome se manifesta sub forma febrei, oboselii, dureri de cap, stari de voma, dureri ale membrelor si rigiditate. Pornind de aici, in unul din 200 de
cazuri se instaleaza paralizia. In general, aceasta afecteaza muschii, dar nu este exclus ca afectiunea sa se raspandeasca catre muschii care faciliteaza respiratia, avand de
cele mai multe ori, rezultate letale.

Poliomielita se manifesta cu precadere la copii, insa nici adultii nu sunt feriti de aceasta boala necrutatoare. Gravitatea depinde de perioada in care un subiect dezvolta pentru
prima data infectia. Sistemul imunitar este mai bine pregatit pentru a lupta cu boala la o varsta timpurie. Cu cat pacientul este mai inaintat in varsta, cu atat creste riscul
paraliziei sau chiar al decesului. In secolul al XVIII-lea, conditiile sanitare s-au imbunatatit considerabil in tarile dezvoltate, ceea ce a dus la imputinarea cazurilor de
poliomielita la varste mici, insa a dus si la o slabire a sistemului imunitar care nu mai era pregatit pentru a se apara de infectie. Prin urmare, au crescut numarul de decese al
celor care contractau virusul la o varsta mai inaintata.

In prezent, nu exista efectiv un tratament al poliomielitei, insa medicii au reusit sa dezvolte un vaccin eficient, la inceputul anilor '50. De atunci, numarul cazurilor de
poliomielita din tarile dezvoltate a scazut dramatic, insa boala nu a disparut. Campaniile de vaccinare impotriva poliomielitei ce se desfasoara la nivel global au scopul
declarat de a eradica complet aceasta afectiune.

Epidemii în istoria lumii

in Articol, Istorie Mar, 05 2018

44
Anul 2018 nu marchează doar Centenarul Marii Uniri pentru România.
La nivel mondial, el reprezintă și centenarul unui moment critic al istoriei Europei și al lumii– declanșarea așa-numitei ”gripe spaniole”. Pandemia debutează la
finalul Primului Război Mondial, în anul 1918, și se stinge un an mai târziu, în 1919, după ce lasă în urmă efecte dezastruoase: 1 miliard de bolnavi și 30 de
milioane de morți (mai mulți decât războiul care tocmai se încheiase).
Numele acestei pandemii nu este nicidecum legat de locul său de origine (care pare să fi fost China) sau de cel unde a făcut cele mai multe victime (deși aici,
după unele surse, au fost 8 milioane de victime). Pur și simplu, lumea era încă prinsă în război și, în încercarea de a nu dezvălui inamicului informații cu
privire la amploarea pierderilor de vieți omenești, presa era cenzurată de guvernele statelor beligerante. Doar în Spania, ziarele nu erau supuse cenzurii, așa
că vorbeau liber despre epidemia care contaminase toată planeta.
Epidemia a fost provocată de o tulpină foarte virulentă, virusul H1N1. El a făcut toate aceste ravagii, pentru că reunea două condiții pentru a deveni pandemic:
era foarte contagios și virulent. Totul debuta cu simptomele clasice de gripă (febră mare și slăbirea organismului), după care apăreau complicațiile, mai ales
cele bronhice. Straniu era și faptul că, spre deosebire de alte tipuri de gripă (care afectează, în special, persoane mai vulnerabile, cele în vârstă și copiii),
aceasta a făcut cele mai multe victime printre persoanele de 20-40 de ani.
Oamenii se îmbolnăveau de pe stradă, pur și simplu, și apoi mureau rapid. Una dintre anecdotele vremii spunea că patru femei au jucat împreună bridge și,
peste noapte, trei dintre ele au decedat (Henig). Medicii vremii descriau cum pacienții cu ”forme aparent simple de gripă dezvoltau cele mai puternice
pneumonii de până la acel moment, iar când starea bolnavului se înrăutățea, acesta, pur și simplu, ducea o luptă teribilă să respire, până se sufoca” (Grist,
1979).
Deși virusul H1N1 nu a supraviețuit, autoritățile și sistemele medicale se tem de apariția unei tulpini similare în virulență, condițiile fiind și acum la fel de
favorabile, grație mobilității crescute a populației.

Care sunt principalele lucruri pe care trebuie să le reținem despre gripa sezonieră?

 Virusurile de gripă sezonieră circulă în întreaga lume și pot afecta persoanele din orice grupă de vârstă.
 Gripa sezonieră este o infecție virală acută care se răspândește ușor de la o persoană la alta.
 Gripa sezonieră este o problemă gravă de sănătate publică care provoacă boli grave și deces la populațiile cu risc crescut.
 În zonele climatice temperate, epidemiile sezoniere apar în timpul iernii, în special, în timp ce în regiunile tropicale, sezonalitatea gripei este mai puțin
evidentă, iar epidemiile pot să apară pe tot parcursul anului.
 O epidemie de gripă poate avea impact economic direct, datorită afectării productivității forței de muncă și presiunii pe serviciile de sănătate.
 Vaccinarea împotriva gripei este cea mai eficientă metodă de prevenire a îmbolnăvirilor.
 Tratamentul disponibil include medicamente antivirale.

Care sunt principalele lucruri pe care trebuie să le știm despre agentul patogen?
Există 4 tipuri de virusuri gripale sezoniere, tipurile A, B, C și D. Virusurile gripale A și B circulă și produc epidemii sezoniere ale bolii.
45
  Virusurile gripale A sunt în continuare clasificate în subtipuri, în funcție de combinațiile hemaglutininei (HA) și neuraminidazei (NA), proteinele de pe
suprafața virusului. În prezent, în circulație la om sunt subtipul A (H1N1) și A (H3N2). A (H1N1) este, de asemenea, scris ca A (H1N1) pdm09
deoarece a cauzat pandemia în 2009 și a înlocuit ulterior virusul gripei sezoniere A (H1N1), care a circulat înainte de 2009. Numai virusurile de tip A
sunt cunoscute a provoca pandemii.
 Virusurile gripei B nu sunt clasificate în subtipuri, ci pot fi împărțite în linii. În prezent, virusurile gripei tip B care circulă aparțin familiei B / Yamagata
sau B / Victoria.
 Virusul gripal C este detectat mai rar și, de obicei, cauzează infecții ușoare, deci nu prezintă importanță pentru sănătatea publică.
 Virusul gripei D afectează bovinele, în principal.

Care sunt principalele lucruri pe care trebuie să le știm despre semne şi simptome?

Gripa sezonieră se caracterizează printr-un debut brusc de febră, tuse (de regulă, uscată), dureri de cap, dureri
musculare și articulare, stare generală de rău, durere în gât și nas înfundat. Tusea poate fi severă și poate dura 2 sau mai multe săptămâni.
Majoritatea oamenilor se recuperează în decurs de o săptămână, fără a necesita îngrijiri medicale. Dar gripa poate provoca și boli grave sau deces, mai ales
persoanelor cu risc crescut.
Pe plan mondial, aceste epidemii anuale se estimează la aproximativ 3 până la 5 milioane de cazuri grave și aproximativ 290 000 până la 650 000 de decese.
În țările industrializate, cele mai multe decese asociate cu gripa apar la persoanele de 65 de ani sau peste. Efectele epidemiei de gripă sezonieră în țările în
curs de dezvoltare nu sunt pe deplin cunoscute, însă cercetările estimează că 99% din decesele la copiii cu vârsta sub 5 ani cu infecții ale tractului respirator
inferior asociate gripei se produc în aceste țări.

46
Care sunt principalele aspecte epidemiologice pe care trebuie să le știm?

 Cele mai expuse riscului de a dezvolta boli severe sau complicații sunt: femeile gravide, copiii sub 59 de luni, persoanele în vârstă, persoanele cu
afecțiuni cronice (cum ar fi bolile cronice cardiace, pulmonare, renale, metabolice, hepatice sau hematologice); persoanele cu afecțiuni
imunosupresoare (cum ar fi HIV / SIDA, care primesc chimioterapie sau steroizi) sau lucrătorii din domeniul sanitar (datorită expunerii crescute la
pacienți și riscului de a răspândi în continuare boala, în special către persoanele vulnerabile).
 În ceea ce privește transmiterea, gripa sezonieră se răspândește ușor, cu transmitere rapidă în zone aglomerate, inclusiv școli și clinici. Atunci când o
persoană infectată tușește sau strănută, picăturile care conțin virusuri (picăturile infecțioase) sunt dispersate în aer și se pot răspândi până la un
metru, ele putându-i infecta pe cei aflați în imediata vecinătate. Virusul poate fi, de asemenea, împrăștiat de pe mâinile contaminate cu virusurile
gripale.
 Pentru a preveni transmiterea, oamenii ar trebui să-și acopere gura și nasul atunci când tușesc și să-și spele în mod regulat mâinile.
 Timpul de la infectare la debutul bolii, cunoscut și sub denumirea de perioada de incubație, este de aproximativ 2 zile (dar poate varia de la una la
patru zile).

Ce trebuie să știm despre tratament?

Pacienții care nu provin dintr-un segment de populație cu risc crescut trebuie să ia tratament simptomatic și li se recomandă să rămână acasă, pentru a
minimiza riscul infectării altor persoane în comunitate. Tratamentul se concentrează pe ameliorarea simptomelor de gripă, cum ar fi febra. Pacienții care se
află în grupul cu risc crescut de a dezvolta boli severe sau complicate trebuie să fie tratați cu antivirale, în plus față de tratamentul simptomatic, cât mai curând
posibil posibil.
Pacienții cu boală clinică severă sau progresivă asociată cu infecție suspectată sau confirmată a virusului gripal (adică sindroame clinice de pneumonie,
sepsis sau exacerbarea bolilor cronice subiacente) trebuie tratate cu un medicament antiviral, cât mai curând posibil.
Ce trebuie să știm despre măsurile de prevenție?
Cea mai eficientă modalitate de a preveni boala este vaccinarea. Acum sunt disponibile vaccinuri sigure și eficiente care au fost utilizate mai mult de 60 de
ani. Imunitatea prin vaccinare scade în timp, deci vaccinarea anuală este recomandată pentru a proteja împotriva gripei. Vaccinurile gripale inactivate injectate
sunt cele mai utilizate în întreaga lume.
În rândul adulților sănătoși, vaccinul antigripal oferă protecție, chiar dacă virușurile circulante nu se potrivesc exact cu virusurile vaccinului. Cu toate acestea,
printre vârstnici, vaccinarea împotriva gripei poate fi mai puțin eficientă în prevenirea bolilor, dar reduce severitatea bolii și incidența complicațiilor și a
deceselor. Vaccinarea este deosebit de importantă pentru persoanele cu risc crescut de complicații ale gripei, precum și pentru persoanele care locuiesc sau
care îngrijesc persoanele cu risc crescut.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă vaccinarea anuală pentru:

 femeile însărcinate în orice stadiu al sarcinii;

 copiii cu vârsta cuprinsă între 6 luni și 5 ani;
 persoanele vârstnice (cu vârsta peste 65 de ani);

47
  persoanele cu afecțiuni medicale cronice;
 lucrătorii medicali.

Vaccinul antigripal este cel mai eficient atunci când virusurile circulante sunt bine corelate cu virusurile conținute în vaccinuri. Datorită naturii în continuă
evoluție a virusurilor gripale, Sistemul Global de Supraveghere și Răspuns la Gripa al OMS (GISRS) – un sistem de centre naționale pentru gripă și centre de
colaborare OMS din întreaga lume – monitorizează continuu virusurile gripale care circulă la om și actualizează compoziția vaccinurilor gripale, de două ori pe
an.
În afară de vaccinare și tratamentul antiviral, managementul sănătății publice include măsuri personale de protecție cum ar fi:

 Spălarea regulată și corectă a mâinilor;

 O bună igienă respiratorie – acoperirea gurii și nasului, atunci când tușim sau strănutăm;
 Auto-izolarea timpurie a celor care prezintă simptome de gripă;
 Evitarea contactului strâns cu bolnavii.

Doar respectând toate aceste măsuri de prevenire și tratament, putem spera să diminuăm efectele unei încercări comparabile cu gripa spaniolă de la
începutul secolului trecut.
Mirela Mustață, Redactor Executiv E-Asistent

https://evenimentulistoric.ro/cea-mai-grava-epidemie-din-istorie-a-ucis-mai-multi-oameni-decat-cele-doua-razboaie-mondiale-la-un-loc.html

Actorul Mihai Bendeac, pozitiv la coronavirus: „Eram

absolut normal, în decurs de 5 minute aveam toate
simptomele”
48
17.05.2020 11:32
Foto: facebook.com/bendeac
Mihai Bendeac a dezvăluit duminică dimineață că a fost testat pozitiv cu noul coronavirus. Actorul a făcut
dezvăluirea în timpul unei emisiuni filmate în condiţii speciale, de acasă. Întreaga familie a acestuia a avut de
suferit: mama, tatăl, fratele, unchiul şi mătuşa, relatează Mediafax.

Mihai Bendeac a precizat că s-a îmbolnăvit atunci când a participat la înmormântarea bunicului său. Preotul care a oficiat
slujba era infectat cu noul coronavirus.

La scurt timp, atât Bendeac, cât şi restul familiei sale au început să aibă simptome. Cei mai afecaţi au fost unchiul şi
mătuşa care au ajuns la spital.

Mihai Bendeac a dezvăluit şi cum s-a manifestat boala: s-a simţit rău două zile.

„Ce m-a frapat pe mine e că eram absolut normal, iar în decurs de cinci minute aveam toate simptomele”, a declarat
actorul.

Acesta a mai declarat că a avut dureri musculare, stare de oboseală accentuată şi a rămas fără gust şi miros. Mama şi tatăl
actorului au pătimit timp de 8-9 zile.

Pentru că filmările show-urilor TV care implică prezenţa unui public numeros au fost oprite în această perioadă, Mihai
Bendeac a fost în izolare, astfel că nu s-a ştiut despre starea sa. Actorul a trecut cu bine peste această încercare.

49