Medici români contra Covid-19

Totul a început cu un avertisment în China. Dar nimeni nu l-a luat în considerare. În destul de scurt
timp, s-a transformat într-o pandemie care a afectat viața tuturor. Noul coronavirus a infectat peste
6,1 milioane de oameni din întreaga lume și a ucis aproape 400.000 de persoane de la apariția sa, în
decembrie, în China. Cercetătorii studiază tot ce se știe despre coronavirus, în speranța că se va găsi
cît mai repede un vaccin. Și România a ajuns să se confrunte cu această pandemie, iar lupta încă nu
este gata.

În tot acest timp, în spitale, medicii duc lupta cea mai intensă. Avînd un grad de risc ridicat,
expunerea medicilor a fost agravată și de lipsa echipamentelor medicale de protecție. Numai în
România, numărul cadrelor medicale diagnosticate cu Covid-19, boala provocată de coronavirusul
SARS-CoV-2, este de peste 1500 de persoane, conform Institutului național de Sănătate Publică
(INSP). Totuși, sindicatele din domeniul sanitar contestă aceste date, deoarece ele includ doar
cadrele medicale care sunt încă considerate infectate.

În străinătate
Aproximativ 15.700 de medici români lucrează doar în străinătate. Cei mai mulți dintre medicii
plecați au ales țări din vestul Europei, în special Germania, Franța sau Marea Britanie, arată un studiu
realizat de Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii (ARPS). Medicii români din aceste țări au
avut o primă confruntare încă din luna martie. Fiecare țară sau fiecare sistem național de sănătate s-
a adaptat și a luat decizii care să incerce să stopeze răspîndirea virusului.

„Germania a tratat și tratează această criză suveran: politicul a impus reguli care au fost, în mare
parte, aplicate și acceptate. Aceste decizii au avut efect imediat: în spitale au fost suspendate toate
procedurile și operatiile planificate. În spitalul unde lucrez, unul din cele mai mari din estul
Germaniei, a fost constituit un task-force care a coordonat, aplicat și verificat această criză. Din
punct de vedere chirurgical, nu au fost amînati sau refuzați pacienți care aveau nevoie de intervenții.
Doar o parte din clinică a fost repartizată cazurilor Covid-19. Au fost preluați pacienți inclusiv din alte
țări. Activitatea se reia deja de circa 2 saptamani iar capacitatea spitalului crește din nou la maxim.
Deși Germania este pregătită din punct de vedere medical să răspundă unei asemenea crize, cred că
factorul decisiv îl joacă factorul social, faptul că politicul intervine iar deciziile sunt înțelese,
acceptate și aplicate”, a declarat dr. Ioan Oancea, medic în Germania.
Germania, lăudată inițial pentru modul în care a reușit să gestioneze epidemia de coronavirus, a
început să aibă probleme odată cu introducerea primelor măsuri de relaxare.

Din Fanța(Paris), Dr. Oana Aniței a declarat că „serviciul nostru de pneumologie a fost pilot pentru
primirea de pacienți infectați din tot teritoriul. Am făcut prin rotație gărzi pentru supravegherea
acestor pacienți, pentru a-i ajuta pe colegii de la ATI care erau depășiți de situație. Au fost foarte
multți tineri afectați, majoritatea fără alte patologii. Am muncit în medie 10-11 ore pe zi. Avem
colegi care au fost diagnosticați sau care sunt deja la reanimare”.

Medicii români din Italia au fost printre primii care au avut un val uriaș de imbolnăviri iar sistemul
medical din Italia a fost pus la încercare. „Situația a fost gravă. Peste tot au fost deschide
ambulatoare Covid-19. Nu se reușea asistența tuturor persoanelor. Au fost făcute 3 tipuri de triaje:
unul pe telefon pentru pacienții cu forme ușoare, al doilea în ambulatoriu pentru cei care prezentau
semne clinice și un al treilea care se făcea la UPU. Medicii sunt extenuați, nu au fost suficiente
echipamente de protecție dar cea mai mare problemă, cel puțin la început a fost că lumea nu
înțelegea că trebuie să stea acasă”, declara dr. Emilia Cucereanu, medic din Italia.

Situația din Italia

Sursă foto: bbc.com

În România
Pînă astăzi, 2 iunie, pe teritoriu României au fost conformate 19.517 de cazuri de persoane infectate
cu noul coronavirus. Dintre persoanele confirmate pozitiv, 13.526 au fost declarate vindecate și
externate.

La nivel local, în Iași, în contextul pandemiei actuale, o parte dintre responsabilitățile ce vizează
prevenția răspîndirii pandemiei și sănătatea publică au fost dirijate de către medicii specializați
epidemiologi. La aeroportul din Iași au fost mai multe acțiuni, după cum spune dr. Biatrice Bolohan,
medic rezident epidemiolog: „S-a efectuat trierea epidemiologică a persoanelor considerate la risc, a
celor care călătoriseră recent în străinătate.(...)”. Măsurile au fost luate de medicii epidemiologi încă
de la intrarea persoanelor în țară, în aeroport, în spații special amenajate cursele din zonele aflate la
risc în respectiva perioadă: Dortmund, Liverpool, Roma, Bruxelles etc. Pe tot parcurusul
intervențiilor, medicii au purtat echipamente de protecție, toate măsurile fiind luate în colaborare cu
Poliția de Frontieră.

„Pentru triajul epidemiologic al persoanelor ajunse pe teritoriul României, medicii rezidenți

epidemiologi au făcut echipă extraordinară cu specialiștii epidemiologi, activitatea din aeroport
desfășurîndu-se și pe timp de noapte”, a mai declarat dr. Biatrice Bolohan.

Tendința e limpede, la două săptămâni de la introducerea măsurilor de relaxare: în România, ca și în

majoritatea Europei, pandemia a intrat în faza de calm. Numărul infecțiilor nou apărute cu
coronavirus este peste tot în scădere și, consecutiv, și numărul deceselor COVID-19.

Două constatări care reies din ultimele cifre:

Belgia, Spania, Marea Britanie, Italia, Franța și Suedia sunt, în această ordine descrescătoare, țările
europene cele mai lovite de epidemia de coronavirus: un număr de decese (raportat la 1 milion de
locuitori) mult mai mare decât în orice altă țară europeană. În aceste țări au murit, cumulat, peste
141 000 de oameni în decurs de aproape 3 luni.
România, ca tot restul Europei Centrale și de Est, a fost mai ușor lovită de acest val pandemic. Cu
toate astea, dintre țările est-europene, doar Moldova are un număr de decese raportat la 1 milion
de locuitori mai mare decât România.

Între timp, unele unități sanitare sunt aproape goale, în vreme ce oamenii care au nevoie de
investigații sunt trimiși la medicii de familie sau la spitale non-covid aflate uneori în alte localități.
Autoritățile anunță că unitățile suport se vor deschide pentru toată lumea abia când responsabilii vor
dovedi că au circuite separate și pot izola pacienții cu coronavirus, de ceilalți.