Eseu la disciplina

Protecția mediului în UE

IMPLICATIILE SITUATIEI ACTUALE CAUZATE DE PANDEMIA PROVOCATA

DE VIRUSUL COVID -19, IN DOMENIUL PROTECTIEI MEDIULUI
INCONJURATOR
 1. Ce înseamnă pandemie

Pandemia este o epidemie care se extinde pe o zonă largă, pe un teritoriu foarte mare.

Poate fi vorba despre o țară, un continent sau o întreagă planetă, cum este cazul în această
perioadă.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), pandemiile sunt pornit de noi tipuri
de virusuri și de agenți patogeni noi.
În aceste condiții, nu există vaccin și foarte puține persoane sunt imune în fața bolii. Asta
duce la o creștere rapidă a numărului de îmbolnăviri.

2. Covid-19

Pandemia de coronavirus 2019–20, cunoscut și sub denumirea de coronavirus Wuhan,

a început pe 12 decembrie 2019 în centrul orașului Wuhan, China, atunci când a apărut un
grup de persoane cu pneumonie de cauză necunoscută, a fost legat în principal de proprietarii
de tarabe care lucrau la piața de pește Huanan, care vindeau și animale vii. Ulterior, oamenii
de știință chinezi au izolat un nou coronavirus, denumit 2019-nCoV, care s-a dovedit a fi cel
puțin 70% similar în secvența genelor SARS-CoV. Coronavirusul 2019-nCoV a fost
identificat în Wuhan, provincia Hubei, China, după ce oamenii au dezvoltat pneumonie fără
să aibă o cauză clară și pentru care vaccinurile sau tratamentele existente nu au fost eficiente.
Coronavirusurile sunt răspândite prin picături de aerosoli expulzate de un individ infectat
ce tușește sau strănută într-o zonă de aproximativ 1,83 m, care poate contamina suprafețe
precum mânerele ușilor sau balustradele. Picăturile de coronavirus rămân suspendate în aer
doar pentru o perioadă scurtă de timp, dar pot rămâne viabile și contagioase pe o suprafață
metalică, de sticlă sau de plastic, până la nouă zile. Dezinfectarea suprafețelor este posibilă cu
substanțe ieftine, cum ar fi etanolul 62-71% aplicat pe un timp de un minut. Oficialii chinezi
de sănătate publică sugerează o precauție suplimentară pentru transmiterea aerosolului în
camerele închise și recomandă schimbul de aer în mod regulat
Noul coronavirus care provoacă boala COVID-19 poate supraviețui de la câteva ore până
la câteva zile în afara corpului uman, în aer sau pe diverse suprafețe. Aceasta este concluzia
unui studiu realizat de oameni de știință din SUA de la Institutul Național de Sănătate (NIH),
Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), Universitatea din California și
Universitatea Princeton.

În studiul finanțat de guvernul american și publicat în jurnalul științific New England

Journal of Medicine (NEJM), oamenii de știință americani au precizat că, coronavirusul
SARS-CoV-2 a fost detectat în vaporii din aer timp de maxim trei ore, până la patru ore pe
obiectele din cupru, în timp ce pe carton a rezistat maximum 24 de ore, iar pe suprafețele din
plastic sau oțel inoxidabil până la două-trei zile.
Noile rezultate oferă informații cheie despre rezistența SARS-CoV-2, care provoacă boala
COVID-19, și sugerează că oamenii se pot infecta atât pe cale aeriană, cât și după ce au atins
obiectele contaminate.
 Cercetătorii au încercat să imite cele două virusuri care ajung de la o persoană infectată,
prin tuse sau atingerea obiectelor, pe suprafețele folosite zilnic în casele oamenilor sau în
spitale. Ulterior, oamenii de știință au analizat cât timp virusul a rămas infecțios pe aceste
suprafețe. În studiul lor, aceștia au folosit și un nebulizator, pentru a simula tusea sau strănutul
unei persoane care duce la răspândirea virusului în mediul înconjurător, și astfel au descoperit
că SARS-CoV-2 poate rezista până la trei ore în particulele suspendate în aer.

3. Influența mediului asupra COVID-19

Odată cu apariția virusului COVID-19, în lumea cercetătorilor, au început să se realizeze

din ce în ce mai multe studii asupra implicației poluării aerului asupra răspândirii și
întreținerii acestui virus, datorită faptului că infecțiile se realizează îndeosebi prin intermediul
aerului.

Așadar un studiu realizat de Societatea Italiana pentru Medicina Mediului (SIMA), în

colaborare cu Universitățile din Bari și Bologna, arată că "Particulele atmosferice, pe lângă
faptul că transportă și răspândesc multe chimicale și contaminanți biologici, inclusiv virusuri,
reprezintă si un suport care permite unui virus să rămână în aer în condiții vitale pentru o
perioadă, de ordinul orelor sau zilelor", arată un studiu.

În paralel, cercetătorii au analizat cazurile de contagiune cu COVID-19 raportate de site-ul

Protecției Civile, ajungând la concluzia că "există o relație între depășirea limitelor legale
pentru concentrațiile de PM10 înregistrate în perioada 10-29 februarie și numărul cazurilor de
infecții cu COVID-19 actualizate pana pe 3 martie".1

Desigur, nu cred că există dubii asupra faptului că poluarea mediului ajută la răspândirea
virusului mai repede, cu toate acestea eu sunt de părere că această poluare a aerului afectează
mai mult persoana infectată decât virusul în sine, datorită faptului că aerul poluat duce la
afecțiuni respiratorii și probleme cardiovasculare, fiind responsabil de aproximativ 8 milioane
de victime în fiecare an. Această situație preexistentă înseamnă că infecțiile respiratorii,
precum noul coronavirus, are un impact mult mai mare asupra locuitorilor din marile orașe
sau a celor expuși la gaze toxice.
Există dovezi din timpul ultimelor epidemii de coronavirus că cei expuși la poluare
prezintă risc sporit. Cercetătorii care au analizat epidemia de SARS din China (2002-2003) au
descoperit că oamenii infectați care locuiau în zone poluare prezentau risc dublu de deces față
de cei din zone mai puțin poluate.
Cu toate că poluarea aerului este un factor principal în răspândirea virusului, alte studii
realizate de cercetătorii chinezi, analizează felul în care a evoluat epidemia în diferite orașe,
ținând cont de temperaturile înregistrate acolo.

Mai mult, ei au comparat și modul în care COVID-19 s-a răspândit în țări precum Coreea
de Sud, Japonia sau Iran, care au avut temperaturi și niveluri de umiditate scăzute și focare
severe, cu numărul de îmbolnăviri din țări mai calde și mai umede precum Singapore,
1
http://www.ziare.com/stiri/coronavirus/cercetatori-italieni-sustin-ca-exista-o-legatura-intre-poluarea-cu-
particule-pm10-si-cresterea-exploziva-a-infectiilor-cu-covid-19-1602160
Malaezia sau Thailanda, unde focarele au fost limitate. Cercetătorii spun că, la temperaturi de
30 de grade și umiditate de 71%, nivelul de răspândire al COVID-19 s-ar reduce la jumătate.
Căldura și umiditatea nu ucid coronavirusul, însă îi pot reduce rata de răspândire, sunt
concluziile unui studiu recent făcut de un grup de cercetători din China, publicat în Social
Science Reseach Network.
Deci putem deduce că poluarea are un rol important în infecțiile apărute cu noul COVID-
19, însă există și alți factori de mediu care pot îmbunătăți sau reduce răspândirea acestuia.
Pe lângă aceste studii realizate, mai apar din când în când și mituri sau știri false cum ar fi
că temperaturile de mediu reci sau calde pot distruge coronavirusul de tip nou.
Până la moment nu există dovezi clare să credem că vremea rece sau caldă poate ucide
noul Coronavirus. Temperatura normală a corpului uman rămâne în jur de 36,5 – 37.0 ° C,
indiferent de temperatura atmosferică. Putem presupune că odată cu încălzirea timpului,
coronavirusul ca și virusul gripal va supraviețui mai puțin în mediul înconjurător, dar acest
lucru nu este demonstrat.

4. Influența COVID-19 asupra mediului

NASA a publicat, la începutul lunii, imagini din satelit ale atmosferei deasupra Chinei și a
orașului Wuhan, capitala provinciei Hubei. Este provincia chineză cea mai afectată de
coronavirus și de măsurile drastice luate de China pentru a opri răspândirea infecției. Emisiile
scad masiv mai întâi în orașul Wuhan, la sfârșit de ianuarie, apoi în provincia Hubei, apoi în
toată China, în februarie, o dată cu extinderea măsurilor de carantină, când tot mai multe
milioane de oameni rămân acasă, iar fabricile și uzinele se închid, ducând la o reducere
subsanțială a traficului rutier și a consumului de cărbune.2
În nordul Italiei, zona cea mai afectată ce epidemie, s-a constatat o reducere a poluării din
aer. O reducere consistentă s-a înregistrat și în China după 25 ianuarie, când au intrat în
vigoare restricții pentru evitarea răspândirii noului virus. Nivelul de poluare cu particule PM
2.5 a scăzut cu 25%, în timp ce emisiile de dioxid de azot, produse în principal de mașinile
diesel, au scăzut cu 40%.3
Apa din canalele orașului Veneția, de obicei poluată, este acum atât de curată încât pot fi
văzute chiar și bancurile de pești din apă.
În ultimele zile, au putut fi observate rațe în fântânile din Roma, lebede pe canalele din
Veneția, dar și delfini în portul Cagliari, notează Mediafax.
Conform unor surse, și în România apare acest fenomen de îmbunătățire a nivelului aerului
respirat, mai ales în București. Ministerul Mediului spune că, în ultima vreme, concentrațiile
tuturor poluanților monitorizați în București s-au situat mult sub valorile limită.

5. Concluzii
2
https://moldova.europalibera.org/a/coronavirusul-reduce-poluarea-planetei-dar-poate-fi-de-scurt%C4%83-
durat%C4%83/30495401.html
3
https://www.digi24.ro/stiri/externe/expertii-avertizeaza-ca-poluarea-din-aer-poate-creste-rata-mortalitatii-
covid19-1276944
 Din numeroasele articole apărute în ultima vreme, putem spune că există un beneficiar
al răspândirii COVID-19, și anume planeta.
Fiecare încearcă să obțină cât mai mult dintr-un eveniment de răsunet, în special
ecologiștii. Dar realitatea dovedește ceea ce se spune de câteva decenii, mai ales după
semnarea (nu de către toate statele) a Tratatului de la Kyoto: trebuie stopată industria
poluantă. Poate că unul dintre scopurile lansării acestei pandemii , fie ea un fenomen produs
de factori naturali, fie independentă de voința umană, ca un strigăt de ajutor al planetei, a fost
să se obțină și aceste argumente, pe viu.

Cu toate că, în momentul de față, urmările acestui virus asupra planetei sunt benefice,
odată găsit un vaccin și rezolvată această situație la nivel global, poluarea mediului va fi
reluată cu repeziciune de către marile companii care au suferit și vor suferi pierderi uriașe,
ajungându-se înapoi de unde s-a plecat.