Tipuri de zidarii

ZNA Zidărie simplă/nearmată zidărie care nu conţine suficientă armătură pentru a putea fi considerată zidărie armată
- cum sunt zidăria confinată, zidăria confinată şi armată în rosturile orizontale, zidăria
cu inimă armată.
Elementele de confinare şi armăturile prevăzute constructiv, conform prezentului Cod,
nu vor fi luate în considerare pentru verificarea sigurantei la incarcarile din gruparea
fundamentala si seismica

ZC Zidărie confinată zidărie prevăzută cu elemente pentru confinare de beton armat pe direcţie verticală
(stâlpişori) şi orizontală (centuri) turnate după executarea zidariei

.
ZC+AR Zidărie confinată şi armată zidărie confinată la care, în rosturile orizontale, sunt prevăzute armături în cantităţi
în rosturile orizontale suficiente, din oţel sau din alte materiale cu rezistenţă semnificativă la întindere, în
scopul creşterii rezistenţei la forţă tăietoare şi a ductilităţii peretelui.
 centura

Armare in
rosturile
orizontale

ZIA Zidărie cu inimă armată perete alcătuit din două ziduri paralele având spaţiul dintre ele umplut cu beton armat
sau cu mortar-beton (grout) armat, cu sau fără legături mecanice între straturi şi la care
cele trei componente conlucrează pentru preluarea tuturor categoriilor de solicitări.

ZIC Zidărie înrămată în cadre zidărie alcătuită din unul sau mai multe straturi de
zidărie, cu legături mecanice între straturi, înrămată într-un cadru de beton armat/oţel,
executată după turnarea betonului/montarea cadrului metalic.
Tipuri de pereti
Perete perete destinat să reziste forţelor verticale şi orizontale care acţionează, în principal, în planul său.
structural
CR6-2011:Pereţii de zidărie care îndeplinesc condiţiile geometrice minime date la par.5.2. care au continuitate
 până la fundaţii şi care sunt executaţi din materialele menţionate la Cap. 3 şi 4, sunt "pereţi structurali"
şi vor fi calculaţi şi alcătuiţi conform prevederilor din prezentul Cod.

Perete perete dispus perpendicular pe un alt perete structural, cu care conlucrează la preluarea forţelor verticale şi orizontale şi
structural contribuie la asigurarea stabilităţii acestuia; în cazul clădirilor cu planşee care descarcă pe o singură direcţie, pereţii
de paraleli cu direcţia elementelor principale ale planseului, care nu sunt încărcaţi direct cu forţe verticale, dar care preiau
rigidizare forţele orizontale care acţionează în planul lor, sunt definiţi şi ca pereţi de contravântuire

Perete perete care nu face parte din structura principală a construcţiei; peretele de acest tip poate fi suprimat, fără să
nestructural prejudicieze integritatea restului structurii, dar numai în urma unei expertize tehnice de specialitate.

CR6-2011:Peretele nestructural va fi proiectat pentru a prelua următoarele încărcări:

- greutatea proprie;
- greutatea obiectelor suspendate pe perete;
- încărcările perpendiculare pe plan din acţiunea oamenilor sau a cutremurului.( Anexa Naţională tab. NA 6.12 la
standardul SR EN 1991-1-1)

perete înglobat într-un cadru de beton armat/oţel, care nu face parte din structura principală dar care, în anumite
condiţii, contribuie la rigiditatea laterală a clădirii şi la disiparea energiei seismice; suprimarea în timpul exploatării
clădirii sau crearea de goluri de uşi/ferestre într-un perete înrămat se va face numai pe baza unei
justificări prin calcul (expertiză tehnică) şi cu măsuri constructive adecvate.
Perete
înrămat Acest tip de perete va fi proiectat pentru a prelua solicitările provenite din
- interacţiunea cu cadrul în situaţia de proiectare seismică;
- greutatea proprie;
- greutatea obiectelor suspendate
- încărcările perpendiculare pe plan din acţiunea oamenilor, a cutremurului şi a vântului (în cazul panourilor de faţadă).
H 1 3a
3

Tipurile de degradari identificate au condus la urmatoarea clasificare a elementelor

structurale de zidarie.:
1 – grinzi de cuplare, reprezentate de elementele orizontale de zidarie dintre
golurile de ferestre sau usi;
2 – spalete, realizat de elementele de zidarie verticala dintre golurile de ferestre;
3 – perete structural, sau montant al unui perete structural.
1.Elemente pentru zidarie
Prevederile acestui Cod se aplică la proiectarea tuturor părţilor/elementelor de construcţie din
zidărie, structurale şi nestructurale, executate cu următoarele tipuri de elemente pentru zidărie,
corespunzătoare standardelor :
a. elemente pentru zidărie din argilă arsă - SR EN 771-1;
b. elemente pentru zidărie din beton celular autoclavizat (BCA) - SR EN 771-4;

1.2. Gruparea elementelor pentru zidărie

1.2.1. Gruparea în funcţie de nivelul de încredere al proprietăţilor mecanice

a. Rezistenţa medie la compresiune a elementului: media aritmetică a rezistenţelor la
compresiune ale elementelor.
b. Rezistenţa caracteristică la compresiune a elementului: rezistenţa la compresiune
corespunzătoare fractilului de 5% al distribuţiei statistice a rezistenţei la compresiune.
c. Rezistenţa standardizată la compresiune a elementului: rezistenţa la compresiune a
elementelor pentru zidărie transformată în rezistenţa echivalentă a unui element "uscat în aer" cu
lăţimea de 100 mm şi înălţimea de 100 mm.
d. Element pentru zidărie categoria I: element pentru zidărie pentru care probabilitatea
de a nu atinge rezistenţa medie/caracteristică la compresiune declarată este 5%.
e. Element pentru zidărie categoria II: element pentru zidărie care nu îndeplineşte
nivelul de încredere al elementelor pentru zidărie categoria I.

1.2.2. Gruparea în funcţie de caracteristicile geometrice

(1) Elementele pentru zidărie se grupează în funcţie de valorile următorilor parametri geometrici:
a. volumul golurilor (% din volumul brut);
b. volumul fiecărui gol (% din volumul brut);
c. grosimea minimă a pereţilor interiori şi exteriori (mm);
d. grosimea cumulată a pereţilor interiori şi exteriori pe fiecare direcţie (% din dimensiunea
elementului pe direcţia respectivă).
Figura 3.1.Geometria interioară a elementelor cu goluri
A- aria golului de manipulare, a- aria golului curent
te - grosimea peretelui exterior, ti - grosimea peretelui interior

Pentru execuţia pereţilor structurali din zidărie, se vor folosi numai elemente din argilă arsă sau
BCA clasificate în grupele 1 şi 2, care au proprietăţile din tabelul 8.1 din P 100-1 sau elemente
care satisfac condiţiile speciale din P 100-1, art. 8.2.1.(5).
Tabelul 8.1. P100-1-2013
Proprietatile geometrice ale elementelor pentru zidarie
Grupa 1
Caracteristici Argila Grupa 2 Elemente din argila arsa
arsa cu goluri verticale
si BCA
Volumul total al golurilor 25% ag 0,15g ag 0,20g
(% din volumul brut) >25%; 55% >25%; 45%
Volumul fiecarui gol 12,5% *fiecare din golurile multiple 2%
(% din volumul brut) *total goluri de manipulare 12,5%
aloarea declarata a grosimii Fara perete interior perete exterior
peretilor interiori si exteriori cerinte ag 0,15g ag 0,20g ag 0,15g ag 0,20g
(mm) 5 10 8 12

Peretii verticali interiori ai elementului trebuie sa fie continui pe toata lungimea elementului (în
planul peretelui) ( )

Pentru peretii structurali din zidarie, pot fi folosite si alte elemente încadrate în grupa 2: caramizi
si blocuri din argila arsa cu goluri verticale cu geometrie speciala (cu peretii subtiri - grupa 2S)
care îndeplinesc urmatoarele conditii referitoare la geometria blocului:
(a) volumul golurilor £50% din volumul blocului;
(b) grosimea peretilor exteriori 11mm £te<15mm;
(c) grosimea peretilor interiori 6mm £ti<10mm;
(d) peretii verticali interiori sunt realizati continuu pe toata lungimea elementului (în planul
peretelui).

Elementele pentru zidarie din categoria II pot fi folosite numai pentru: (0)
- peretii structurali la cladiri din clasele de importanta III si IV în zonele cu ag 0,15g;
- peretii structurali la anexe gospodaresti si constructii provizorii în toate zonele seismice.

1.2.3. Gruparea în funcţie de profilaţia exterioară a elementului

Din punct de vedere al profilului feţelor exterioare, elementele pentru zidărie se clasifică după
cum urmează:
a. elemente cu toate feţele plane (fără amprente sau profilaţie; cu/fără cavitate interioară de
prindere);
b. elemente cu locaş de mortar;
c. elemente cu locaş de mortar şi amprente suplimentare pentru mortar;
d. elemente cu profilaţie "nut şi feder".

1.2.4. Gruparea elementelor în funcţie de densitatea aparentă în stare uscată

(1) Elementele pentru zidărie se grupează în funcţie de densitatea aparentă în stare uscată după
cum urmează:
a. Elemente LD (low density): elemente pentru zidărie cu densitate aparentă în stare uscată
scăzută (≤ 1000 kg/m3) care se utilizează numai în zidărie protejată
b. Elemente HD (high density): elemente pentru zidărie din argilă arsă cu densitatea aparentă în
stare uscată > 1000 kg/m3 şi elemente pentru zidării de faţadă (elemente pentru zidărie
neprotejată şi protejată).

(2) Elementele pentru zidărie argilă arsă pentru care, în funcţie de volumul golurilor, densitatea
aparentă în stare uscată este ρ≤ 1000 kg/m3 şi toate elementele din BCA se încadrează în
categoria LD (low density).

(3) Pentru calculul încărcărilor provenite din greutatea proprie a zidăriei (încărcări pe structură
şi fundaţii, greutatea supusă acţiunii seismice, etc.) densitatea elementelor pentru zidărie se va
calcula aproximativ, după cum urmează:
a. pentru elemente din argilă arsă densitatea de proiectare, cu relaţia

ρ (kg/m3) = 1800 (1-vgol) (3.1)

unde vgol este volumul golurilor care se dezvoltă pe toată înălţimea elementului (nu se includ
amprentele);
b. pentru elementele din BCA densitatea de proiectare (care ţine seama de umiditatea medie în
exploatare) cu relaţia (3.2) )
ρ (kg/m3) =85( fb+2)
unde fb este rezistenţa medie standardizată în N/mm2.
(4) Pentru calculul greutăţii de proiectare a zidăriei netencuite cu elemente LD şi mortar de
utilizare generală (G), cu rosturi de grosime normală, se va ţine seama de greutatea mortarului
astfel:
a. grosimea medie a rosturilor verticale şi orizontale se va lua trost = 12 mm
b. densitatea medie a mortarului se va lua γm = 2000 kg/m3.

(5) Greutatea de proiectare a zidăriei netencuite cu elemente LD şi mortar pentru rosturi subţiri
(T) se va lua egală cu greutatea de proiectare a elementelor de zidărie definită mai sus.
(6) Greutatea de proiectare a zidăriei netencuite cu elemente HD, indiferent de tipul mortarului
(G sau T) se va lua egală cu greutatea de proiectare a elementelor pentru zidărie definită mai sus.

Cerinte speciale pentru elemente pentru zidarie.

Prevederile acestui capitol se refera la zidariile peretilor structurali realizate cu
urmatoarele tipuri de elemente pentru zidarie:
- din argila arsa, pline si cu goluri verticale (SR EN 771-1);
- din beton celular autoclavizat – BCA (SR EN 771-4).

Elementele pentru zidarie cu goluri verticale folosite în zonele cu acceleratia seismica ag 0,20g
trebuie sa îndeplineasca si urmatoarele conditii:
- Aria unui singur gol 1200 mm2
- Pereti verticali interiori continui pe toata lungimea elementului (în planul peretelui) (
)
În conditiile specifice de proiectare si de executie stabilite prin acest Cod, pentru peretii
structurali din zidarie, pot fi folosite si alte elemente încadrate în grupa 2: caramizi si blocuri din
argila arsa cu goluri verticale cu geometrie speciala (cu pereti subtiri - grupa 2S) care
îndeplinesc urmatoarele conditii referitoare la geometria blocului :
- volumul golurilor £50% din volumul blocului;
- grosimea peretilor exteriori 11mm £te<15mm;
- grosimea peretilor interiori 6mm £ti<10mm;
- peretii verticali interiori sunt realizati continuu pe toata lungimea elementului (în planul
peretelui). ( )

Pentru executarea peretilor structurali din zidarie, indiferent de acceleratia terenului

pentru proiectare ag, se vor folosi numai elemente pentru zidarie din categoria I, cu exceptia
constructiilor mentionate mai jos.
Elementele pentru zidarie din categoria II pot fi folosite numai pentru: (0)
- pereti structurali la cladiri din clasele de importanta III si IV în zonele cu ag 0,15g;
- pereti structurali la anexe gospodaresti si constructii provizorii în toate zonele seismice.

Proprietatile mecanice ale elementelor pentru zidarie

Pentru zidăriile solicitate numai de încărcări de tip gravitaţional, valoarea relevantă pentru
proiectare a rezistenţei la compresiune este cea în direcţie perpendiculară pe planul rosturilor
orizontale. În cazul zidăriilor solicitate de forţe seismice, şi în particular pentru zidăriile cu
elementele cu goluri, rezistenţa la compresiune se determină atât perpendicular pe direcţia
golurilor cât şi paralel cu aceasta, deoarece acţiunea simultană a încărcărilor verticale şi a
forţelor orizontale din cutremur face să se dezvolte în planul peretelui o stare de eforturi de
compresiune bidirecţională, cu o componentă importantă paralelă cu rosturile orizontale (de
aşezare).

Determinarea rezistenţei la compresiune a elementelor pentru zidărie

RD 1 - perpendicular pe planul de aşezare (D1) RD 2 - în planul peretelui (D2)

Rezistenta la compresiune a elementelor pentru zidarie

fb - rezistenţa unitară la compresiune standardizată a elementelor pentru zidărie normal pe

faţa rostului orizontal (de asezare)
Rezistenţa la compresiune standardizată reprezintă rezistenţa la compresiune a elementelor
pentru zidărie transformată în rezistenţa la compresiune a unui element pentru zidărie uscat în
aer, echivalent având 100 mm lăţime x 100 mm înălţime. La cerere producătorul trebuie să
declare rezistenţa la compresiune standardizată. Aceasta se determină şi se declară de către
fabricant pe baza rezistenţei medii obţinute prin încercări, conform SR EN 772-1

Rezistenţa standardizată la compresiune fb este definită prin două valori, în funcţie de poziţia
forţei de compresiune în raport cu faţa de aşezare:
a. normal pe faţa rostului orizontal (de aşezare) fb;
b. paralel cu faţa rostului orizontal, în planul peretelui fbh (compresiune pe capete).

Proprietăţi fizice ale elementelor pentru zidărie

În funcţie de utilizarea prevăzută la proiectare, în cazul elementelor din argilă arsă care
se folosesc la exterior, fără protecţie sau cu protecţie limitată, se vor lua în considerare
următoarele proprietăţi fizice, definite conform SR EN 771-1:
a. densitatea aparentă şi absolută în stare uscată;
b. absorbţia de apă; Capacitatea elementelor pentru zidărie de a absorbi apa din mortar şi/sau
din mediul ambient influenţează în mare măsură rezistenţele mecanice ale zidăriei precum şi
durabilitatea acesteia; o parte din apa din mortar este absorbită de element până la realizarea unei
stări aparente de saturaţie superficială; Cărămizile care au suprafaţa uscată dar sunt umede la
interior realizează cea mai bună aderenţă.
c. conţinutul de săruri solubile active.

Pentru zidăriile cu elemente din BCA se vor lua în considerare următoarele proprietăţi
fizice, definite conform SR EN 771-4:
a. densitatea aparentă şi absolută în stare uscată; La sfârşitul procesului de autoclavizare
materialul conţine apă în proporţie de circa 30% din greutate. În timp, după o perioadă de 9 12
luni, excesul de apă se elimină rămânând un conţinut de apă de numai 5 8% din masă
(denumită umiditate de echilibru).
b. permeabilitatea la vapori de apă
c. absorbţia de apă;
d. proprietăţile termice.
Mortare
Mortare Asigura realizarea -asigura legatura intre elementele pentru zidarie prin aderentasi dupa ruperea acesteia, prin
pentru „corpului „zidariei frecare;
zidarie -transmite si uniformizeaza eforturile interioare si unele deformatii intre elementele de zidarie;
-asigura rezistenta mecanica la compresiune, la intindere si la forfecare;
-asigura protectia impotriva infiltratiilor de apa si de aer din exteriorul cladirii;
-participa la imaginea plastica a cladirii prin culoare sau alcatuirea speciala a rosturilor (in
cazul zidariilor aparente/netencuite);
-in mortar se inglobeaza si se ancoreaza armaturile si, eventual, piesele de prindere (conectori,
ancore);
G -mortare pentru metoda de definire a compoziţiei lor:
zidărie pentru - mortar performant pentru zidărie (mortar pentru zidărie proiectat); compozitia si
utilizare generală: metoda de obtinere este aleasa de producator in vederea obtinerii caracteristicilor
mortar pentru care nu specificate;
sunt stabilite conditii
- mortar de reţetă pentru zidărie (mortar pentru zidărie cu compoziţie prescrisă);
speciale de
confectionare si/sau de Compoziţia mortarelor pentru utilizare generală
utilizare Tabelul 3.1
Clasa mortarului Ciment Nisip Var

M2.5 c 1 4 --
M2.5 c-v 1 7 1
M5 c 1 3 ---
M5 c-v 1 5 1/4
M7.5 c 1 2.75 ---
M10 1 2.5 ---

modul de realizare:
- mortar industrial pentru zidărie (uscat sau proaspăt); constituentii sunt dozati si
amestecati in fabrica;
- mortar semifabricat industrial pentru zidărie (predozat sau preamestecat);
 constituentii sunt dozati in intregime si livrati pe santier unde sunt amestecati
conform retetei indicate de producator;
-mortar preparat la şantier pentru zidărie, va putea fi utilizat pentru:
-Cladiri din clasele de importan_a III si IV, în toate zonele seismice;
- Cladiri din clasa de importan_a II în zonele seismice cu ag 0,15g;
- Anexe gospodaresti si constructii provizorii
Mortarele pentru zidărie se clasifică conform SR EN 998-2, după rezistenţa medie la
compresiune, exprimată prin litera M urmată de rezistenţa unitară la compresiune în N/mm2
(M5 → mortar cu rezistenţa unitară medie la compresiune fm = 5N/mm2).
T -mortar pentru -mortar performant pentru zidarie cu dimensiunea maxima a agregatelor mai mica sau egala
zidarie pentru cu o valoare indicata; sunt mortare de ciment cu adaosuri de polimeri si alte componente
straturi subtiri: speciale care au ca scop limitarea contractiei si imbunatatirea lucrabilitatii fara cresterea
cantitatii de apa; grosime 0.5-3mm, dar utilizarea lor necesita prelucrarea fetelor elementelor
pentru zidarie pentru inlaturarea denivelarilor din fabricatie; mortarul se aplica prin pensulare
sau prin imersare; se folosesc si pentru zidarii cu elemente din b.c.a.
Mortar- -este mortar de tip --ciment, nisip, pietris monogranular cu agregate <3.0mm si apa;
betonul G -poate fi de reteta sau performant
(grout)
Mortar adeziv -mortar performant pentru zidarie pe baza de ciment, nisip foarte fin si adezivi (polimeri); se
(glue); foloseste pentru straturi subtiri si numai cu elemente pentru zidarie indicate de aceste
specificatii

În mod simplificat, fenomenul de aderenţă poate fi explicat prin pătrunderea în porii

Cerinte de -aderenta la elementelor pentru zidărie a unui amestec de apă şi particule foarte fine de ciment provenit din
performanta elementele pentru mortar, care, după hidratare, se întăreşte formând o peliculă cristalină, cu proprietăţi specifice,
pentru zidarie diferite de cele ale mortarului. Se realizează astfel o legătură intimă, cu character complex, de
mortarul natură mecanică şi chimică, a mortarului cu elementul pentru zidărie.
intarit urmare a cedării fundaţiilor sau a unor deformaţii produse de variaţiile de temperatură.

Aderenţa depinde de proprietăţile mortarului utilizat (în principal de capacitatea de retenţie a apei
de amestecare), de caracteristicile elementelor împreună cu care se utilizează acest mortar (în
special de viteza de absorbţie iniţială de apă) şi de calitatea execuţiei
-aderenta se cuantifica prin rezistenta la smulgere/desprinderea mortarului de pe element;
 -mortarul asigura prin aderenta:
*rezistenta la eforturile de intindere si/ sau forfecare provenite din incarcarile exterioare;
* rezistenta la eforturile interioare datorate variatiilor dimensionale (din contractie sau din
temperatura);
*etanseitatea la patrunderea apei si aerului;
In exploatare, deteriorarea aderentei intre mortar si elementele pentru zidarie, are caracter fragil
si se poate produce:
*cu caracter exceptional, in urma actiunii fortelor seismice orizontale ridicate; fisurarea se
poate propaga rapid si sa conduca la avarierea grava sau chiar colaps;
*cedarea fundatiilor, deformatii produse de variatiile de temperatura; fisurile pot constitui surse
de patrundere a apei in cazul in care se produc in peretii exteriori;

Rezistente unitare pentru mortare

fm rezistenţa unitară Rezistenţa unitară la compresiune a mortarului pentru zidăria cu elemente din argilă arsă sau cu
medie la elemente din BCA, folosită pentru proiectare şi specificată ca atare în proiect, se va alege astfel
compresiune a încât, folosind relaţiile (4.1), (4.2a) sau (4.2b), să se obţină cel puţin valorile minime ale
mortarului rezistenţelor caracteristice ale zidăriei fk şi fkh cerute de P 100-1, tabelele 8.2 şi 8.3, în funcţie de
acceleraţia seismică de proiectare ag a amplasamentului şi de înălţimea clădirii.
Clasa mortarului pentru zidărie stabilită conform (2) trebuie să satisfacă şi cerinţele de durabilitate
de la Cap.4.3.

fvk0 Aderenţa elementelor pentru zidărie în combinaţie cu mortarul trebuie să fie declarată conform SR
EN 771-1 şi SR EN 771-4 prin:
a. rezistenţa de aderenţă la forfecare declarata ca rezistenţă la forfecare iniţială fvk0,
fxk1
b. rezistenţa de aderenţă la încovoiere, .
fxk2 - rezistenţele caracteristice la încovoiere cu plan de rupere paralel cu rosturile de aşezare
(fxk1);
- rezistenţele caracteristice la încovoiere cu plan de rupere perpendicular pe rosturile de
aşezare (fxk2)
Beton Este utilizat -umplerea golurilor sau alveolelor elementelor cu forme speciale la zidariile armate;
pentru: -elementele de confinare a zidariei (stalpisori, centuri);
-stratul median al zidariei cu inima armata (ZIA);
-rigle de cuplare la peretii din zidarie cu goluri pentru usi/ferestre, plansee, scari, pereti de
subsol si fundatii;
- fck(N/mm2)-rezistenta caracteristica la compresiune asociata cu rezistenta pe cub/cilundru la
28 zile;
- fcvk(N/mm2)- rezistenta caracteristica la forfecare;

pentru elementele de confinare clasa minimă a betonului va fi C12/15.

pentru stratul median al peretilor din ZIA se va folosi mortar-beton (grout) cu rezistenta caracteristica la
compresiune fmbk 12 N/mm2 sau beton din clasa C12/15.

Proprietăţile mecanice ale betonelor pentru elemente de confinare şi ZIA

Tabelul 8.6
Valori de proiectare Înălţime de Clasa betonului /grout-ului
(N/mm2) turnare C12/15 C16/20
Rezistenţa la întindere ≥150 cm 0.55 0.65
( M =1,50)
< 150 cm 0.65 0.75
Rezistenţa la ≥150 cm 5.8 7.7
Compresiune
< 150 cm 6.7 8.9
( M =1,35)
Rezistenţa la forfecare ≥150 cm 0,115 0.140
(_ M= 1,50)
< 150 cm 0,135 0.165
Modulul de elasticitate Oricare 24.000 27.000

Mortar-betonul (groutul) este definit ca un "amestec foarte fluid din ciment, nisip şi apă destinat umplerii alveolelor
sau spaţiilor reduse"
Materialul este folosit pentru umplerea golurilor din elementele cu forme speciale folosite la zidăria armată precum şi
pentru stratul central al zidăriei cu inimă armată (ZIA). Capacitatea de a umple complet golurile şi alte spaţii înguste
trebuie considerată principala cerinţă în cazul groutului.
 Rezistente unitare pentru beton
fcd - rezistenţa de proiectare la compresiune a betonului 6.6.3.3.(5)
fcd* - valoarea de bază a rezistenţei de proiectare la compresiune a betonului 6.6.3.3.(5)
Rc* (valoarea de bază)
fck - rezistenţa unitară caracteristică la compresiune a betonului 3.3.1.(4);Rck

Alte materiale pentru armarea zidăriei

Zidăria poate fi armată şi cu :
grile polimerice de înaltă densitate şi rezistenţă
bare sau ţesătură din polimeri armaţi cu fibre (FRP)printr-unul din următoarele procedee:
inserţia produselor în rosturi;
inserţia produselor în tencuială.

armatura Rezistente unitare pentru armatura

Oţelul este folosit pentru armarea:
a. elementelor de confinare a zidăriei - stâlpişori şi centuri - (ZC) ;
b. zidăriei, în rosturile orizontale (ZC+AR);
c. stratului median al zidăriei cu inimă armată (ZIA);
d. celorlalte elemente de structură: planşee, rigle de cuplare la pereţii cu goluri, scari, peretii de subsol, fundatii

Tabelul 8.7. Proprietatile mecanice minime ale otelurilor pentru armarea elementelor de confinare si a ZIA
Tipul otelului Limita de curgere Rezistenta de proiectare
Re (R p,02) (N/mm2) fyd (N/mm2)
Categoria de rezistenta 2 340 300
Categoria de rezistenta 1 240 210

Otelurile din tabelul 8.7.vor fi din clasa de ductilitate B conform ST 009, cu exceptia otelurilor folosite în zonele
seismice cu ag≥0,25g pentru armarea elementelor de confinare (centuri si stâlpisori), a riglelor de cuplare si pentru
armarea zidariei în rosturile de asezare la parterul cladirilor cu înaltime ≥P+2E unde se va folosi otel din
clasa de ductilitate C.
(3

Modulul de elasticitate longitudinal al armăturilor pentru beton armat se va lua E s = 200000 N/mm2.
Coeficientul de dilatare termică al oţelului se va lua ts = 12x10-6 /1oC.

Armarea zidăriei poate avea două obiective:

sporirea capacităţii de rezistenţă şi a ductilităţii la solicitări în planul peretelui sau perpendicular pe plan;
reducerea fisurării cauzată de concentrări locale de eforturi sau de deplasări provenite din efecte termice sau din
variaţia umidităţii.
Valori de Toate valorile rezistenţelor unitare de proiectare ale zidăriei (fzd), pentru toate
proiectare ale solicitările, se obţin prin împărţirea valorilor caracteristice respective (fzk) la coeficientul
proprietăţilor parţial de siguranţă pentru material γM 1,0:
mecanice ale
zidăriei fzk
fzd  (2.1)
M

Coeficientul parţial de siguranţă γM (tine cont de incertitudinile modelului si de

variatiile dimensionale) este stabilit în mod diferenţiat în funcţie de:
a. gruparea de încărcări la care se face verificarea: fundamentală sau seismică;
b. starea limită la care se face verificarea: ULS sau SLS;
c. calitatea elementelor pentru zidărie şi a mortarului;
d. tipul controlului execuţiei definit în reglementările tehnice aplicabile, în vigoare

Valorile coeficientului partial de siguranţă γM

Pentru calculul la starea limită ultimă (ULS), pentru gruparea fundamentala de
incarcari pentru zidărie cu elemente din argilă arsă şi din BCA
Tabel 2.1.
Categoria Tipul controlului
elementelor Mortar Redus Normal Special

Categoria I De reţetă (G) preparat 2.7 2.5 2.2

la şantier
De reţetă (G) preparat 2.5 2.2 2.0
industrial,semifabricat
industrial
Performant (T) şi (G) --- 2.0 1.8
Categoria De reţetă (G)preparat 3.0 2.8 2.5
II la şantier
De reţetă (G)preparat 2.7 2.5 2.2
industrial,
semifabricat industrial

Valorile coeficientului parţial γM se iau după cum urmează:

 pentru situaţia de proiectare persistentă (gruparea fundamentală de încărcări):
- pentru starea limită ultimă (ULS) conform tabelului 2.1
- pentru starea limită de serviciu (SLS), cu valorile:
a. M = 1,50 pentru toate părţile/elementele din zidărie din construcţiile încadrate în
clasele de importanţă I şi II conform P 100-1
b. M = 1,0 pentru toate părţile/elementele din zidărie din construcţiile încadrate în clasele
de importanţă III şi IV.
 pentru situaţia de proiectare seismică (gruparea seismică de încărcări):
- valorile M din P 100-1, tab.8.13 pentru pereţii structurali;
Tabel 8.13 Coeficienti partiali de siguranta γM pentru calculul peretilor structurali din
zidarie la starea limita ultima (ULS) pentru gruparea seismica de încarcari
Categoria Mortar Tipul controlului la
elementelor executie
Redus Normal Special
Categoria I De reteta (G) preparat la santier 2.4 2.2 1.9
De reteta (G) preparat ndustrial,
semifabricat industrial 2.2 1.9 1.8
Performant (T) si (G) --- 1.8 1.8
Categoria De reteta (G) preparat la santier 2.7 2.5 2.2
II De reteta (G) preparat industrial,
semifabricat industrial 2.4 2.2 2.0

Pentru verificarea rezistenţei zidăriei în situaţia de proiectare tranzitorie (în timpul

execuţiei), valorile rezistenţelor caracteristice stabilite pentru gruparea fundamentală se
majorează cu 25%.

Sunt considerate condiţii de control normal al execuţiei dacă:

 lucrările sunt supravegheate, în mod permanent, de un responsabil tehnic cu execuţia atestat
conform legii;
 proiectantul urmăreşte/controlează, în mod ritmic, desfăşurarea lucrărilor;
 responsabilul tehnic al beneficiarului verifică, în mod permanent, calitatea materialelor şi modul de
punere în operă;
 se efectuează toate verificările preliminare şi în etape intermediare luand ca referential
reglementările în vigoare: (

Sunt considerate condiţii de control redus al execuţiei dacă:

 lucrările nu sunt supravegheate, în mod permanent, de un responsabil tehnic cu execuţia atestat
conform legii;
 proiectantul nu controlează decât rar sau foarte rar execuţia lucrărilor;
 reprezentantul tehnic al beneficiarului nu verifică sistematic calitatea materialelor şi modul de
punere în operă;
 nu se efectuează verificări preliminare şi în etape intermediare (cu excepţia fazelor determinante:.
 n Coeficient de variatie
v=0.10

0.1 Coeficient de variatie

v=0.20

0.05
Rk Rmed Rezistenta zidariei
Definirea statistica a rezistentelor zidariei

Definitia rezistentei caracteristice (Rk) a zidariei: este “valoarea rezistentei zidariei a

carei probabilitate de a nu fi atinsa este de 5% intr-o serie de incercari presupusa
(ipotetic) nelimitata”.

Conform acestei definiţii, şi dacă se acceptă ipoteza distribuţiei normale a seriei de

rezultate, rezistenţa caracteristică se calculează din valorile rezistenţei medii şi a
coeficientului de variaţie prin relaţia:
Rk = Rmed (1-1.645vR)
n

 Ri
R med
 1
rezistenta medie R=Ri2/n -abatere standard
n
vR = R/Rmed –coeficient de variatie

fk Rezistenţa unitară caracteristică la compresiune a zidăriei

cu elemente din argilă arsă şi cu elemente din BCA, executată cu mortar pentru utilizare
generală (G), pentru încărcări normale pe planul rosturilor orizontale, va fi calculată, în
funcţie de rezistenţele unitare la compresiune ale elementelor pentru zidărie şi a mortarului,
cu relaţia
0.70 0.30
f K f f (4.1)
k b m
Valorile constantei K pentru zidărie cu elemente ceramice şi din BCA
şi mortar pentru utilizare generală (G)
Tabelul 4.1
Tipul elementului pentru zidărie Constanta K
Elemente ceramice pline (grupa 1) 0.55
Elemente ceramice cu goluri verticale 0.45
(grupa 2 şi 2S
Elemente din BCA (grupa 1) 0.55

Valorile rezistenţei caracteristice fk pentru zidărie cu elemente din argilă arsă, din grupele 1,2
şi 2S, cu rezistenţa standardizată fb = 5.0 ÷ 15.0 N/mm2 cu mortare cu rezistenţe M2.5÷ M15,
calculate cu formula (4.1) ţinând seama de condiţiile de la (3), sunt date în tabelele 4.2a şi
4.2b.
Rezistenţa caracteristică la compresiune (fk în N/mm2) a zidăriilor cu elemente
pline din argilă arsă din grupa 1 şi mortar pentru utilizare generală (G)
- ţesere conform fig.4.1b -
Tabelul 4.2a
Rezistenţa Rezistenţa mortarului (N/mm2)
standardizată a M15 M12.5 M10 M7.5 M5 M2.5
elementului fb
(N/mm2)
15.0 6.60 6.25 5.85 5.35 4.75 3.85
12.5 5.80 5.50 5.15 4.70 4.20 3.40
10.0 4.95 4.70 4.40 4.05 3.55 2.90
7.5 4.05 3.85 3.60 3.30 2.90 2.35
5.0 N.A 2.70 2.50 2.20 NPS

Rezistenţa caracteristică la compresiune (fk în N/mm2) a zidăriilor cu elemente cu

goluri verticale din argilă arsă din grupa 2 şi 2S şi mortar pentru utilizare generală
(G) - ţesere conform fig.4.1a şi 4.1b-
Tabelul 4.2b
Rezistenţa Ţesere Rezistenţa mortarului (N/mm2)
standardizată M15 M12.5 M10 M7.5 M5 M2.5
a
elementului
fb (N/mm2)
15.0 fig.4.1a 6.75 6.40 6.00 5.50 4.85 3.95
fig.4.1b 5.40 5.10 4.80 4.40 3.90 3.15
12.5 fig.4.1a 5.95 5.60 5.25 4.80 4.30 3.45
fig.4.1b 4.75 4.50 4.20 3.85 3.45 2.75
10.0 fig.4.1a 5.10 4.80 4.50 4.15 3.65 2.95
fig.4.1b 4.10 3.85 3.60 3.30 2.90 2.35
7.5 fig.4.1a 4.15 3.95 3.70 3.35 3.00 2.40
fig.4.1b 3.30 3.15 2.95 2.70 2.40 1.90
5.0 fig.4.1a N.A 2.75 2.55 2.25 1.85
fig.4.1b 2.20 2.05 1.80 1.50

Rezistenţa caracteristică la compresiune fk în N/mm2 a zidăriilor cu

elemente pline din BCA din grupa 1 şi mortar pentru utilizare generală (G)- ţesere
conform fig.4.1a
Tabelul 4.2c
Rezistenţa Marca mortarului (N/mm2)
standardizată a M15 M12.5 M10 M7.5 M5 M2.5
elementului fb
(N/mm2)
8.0 5.31 5.03 4.70 4.31 3.82 3.10
7.0 *** 4.58 4.28 3.93 3.48 2.83
6.0 *** *** 3.84 3.53 3.12 2.53
5.00 *** *** 3.38 3.10 2.75 2.23
4.0 *** *** *** 2.66 2.35 1.90
3.0 *** *** *** *** 1.92 1.56
 Figura 4.1 Alcătuirea zidăriei
(a) Fără rost de mortar paralel cu planul peretelui (b) Cu rost de mortar paralel cu planul peretelui

Pentru peretii structurali cu elemente din argila arsa si din BCA:

Tabelul 8.2.Valori minime necesare ale rezistentei caracteristice la compresiune fk

(N/mm2) pentru peretii structurali ai cladirilor din clasele de importanta III - IV
Numar niveluri Acceleratia terenului pentru proiectare ag
nniv 0,10g si 0,15g 0,20g si 0,25g 0,30g ÷0,40g
1 (P) 1.70 2.15 3.0
2 (P+1) 1.85 2.30 3.15
3 (P+2) 2.0 2.50 3.25
4 (P+3) 2.50 3.0 4.0
5 (P+4) 2.70 *** ***

fkh Rezistenţa caracteristică la compresiune a zidăriei, pe direcţie paralelă

cu rosturile orizontale, în planul peretelui, fkh
f kh  Kf bh0.70 f m0.30
fbh rezistenţa la compresiune standardizată a elementului pentru zidărie pe direcţie
paralelă cu rostul orizontal;

Tabelul 4.4. Rezistenţa caracteristică la compresiune (fkh în N/mm2) paralel cu rosturile

orizontale a zidăriilor cu elemente din argilă arsă şi BCA cu mortar de utilizare generală
(G) şi mortar pentru rosturi subţiri (T)
f
f  kh
dh
 M

Rezistenţa unitară de proiectare la compresiune a

zidăriei paralelă cu rosturile orizontale
 Tabelul 4.4
Marca Grupa Rezistenta standardizata a elementelor (fbh)
mortarului elementului N/mm2
2.0 2.5 3.0 4.0 5.0
M15 (G) 1 2.01 2.35 2.67 3.25 3.81
2 0.82 0.96 1.09 1.32 1.55
2S 0.66 0.77 0.87 1.06 1.25
M10 (G) 1 1.78 2.09 2.37 2.88 3.38
2 0.73 0.86 0.98 1.18 1.38
2S 0.58 0.68 0.77 0.93 1.10
M7.5 (G) 1 1.63 1.91 2.17 2.64 3.09
2 0.67 0.78 0.89 1.08 1.27
2S 0.53 0.63 0.72 0.85 1.00
M5 (G) 1 1.44 1.69 1.92 2.33 2.73
2 0.59 0.69 0.78 0.95 1.11
2S 0.47 0.55 0.62 1.08 1.26
M2.5 (G) 1 1.17 1.37 1.56 1.89 2.22
2 0.52 0.56 0.64 1.12 1.31
2S 0.42 0.45 0.51 0.89 0.89
M (T) 1 1.21 1.43 1.67 2.17 2.62
2 0.57 0.67 0.78 1.02 1.23
2S 0.46 0.53 0.62 0.71 0.85

Pentru peretii structurali cu elemente din argila arsa si din BCA:

Tabelul 8.3. Valori minime ale rezistentei caracteristice la compresiune fkh

(N/mm2) pentru pere_ii structurali ai cladirilor din clasele de importanta III – IV
Numar niveluri Acceleratia terenului pentru proiectare ag
nniv 0,10g si 0,15g 0,20g si 0,25g 0,30g ÷0,40g
1 (P) 0.425 0.550 0.700
2 (P+1) 0.450 0.575 0.725
3 (P+2) 0.500 0.625 0.750
4 (P+3) 0.625 0.750 0.875
5 (P+4) 0.650 *** ***
Pentru peretii structurali ai cladirilor din clasa de importanta II valorile minime din
tabelul 8.3 se vor spori cu 15% iar pentru cladirile din clasa de importanta I valorile din
tabel se vor spori cu 30%.

Rezistenta unitară de aderentă reprezintă valoarea efortului unitar necesar pentru a rupe legătura
(aderenta) dintre mortar si elementul pentru zidărie.
Se pot identifica două tipuri de rezistente unitare de aderentă:
• Rezistentă unitară de aderentă normală care reprezintă efortul unitar perpendicular pe planul mortarului
care produce ruperea legăturii între acesta si elementul pentru zidărie (intervine pentru calculul peretilor la
încovoiere perpendicular pe plan fxk1).
• Rezistentă unitară de aderentă tangentială care reprezintă efortul unitar aplicat în planul mortarului care
produce ruperea legăturii între acesta si elemental pentru zidărie (intervine pentru calculul peretilor la
cedare din fortă tăietoare prin mecanismul de lunecare în rosturile orizontale fvk0).
În această situatie, standardul SR EN 998-2 admite ca evaluarea aderentei să se facă indirect, prin
determinarea rezistentei initiale la forfecare a zidăriei, conform procedurilor din standardul SR EN
1052-3. Este deci vorba de a estima aderenta normală prin aderenta tangentială procedeu care nu
întruneste unanimitatea cercetătorilor.

f vk,l Rezistenţa zidăriei la forfecare

1. Cedare prin lunecare în rost orizontal (fvk,l)
2. Cedare pe secţiune înclinată din eforturi principale de întindere în lungul
diagonalei comprimate (fvk,i)

1. Rezistenţa unitară caracteristică la lunecare în rost orizontal

f  f  0.4 d  0.065 f
vk ,l vk ,o b

fvk0- este rezistenţa caracteristică iniţială la forfecare fără efort unitar de compresiune
σd -este valoarea efortului unitar mediu de compresiune perpendicular pe direcţia
forţei tăietoare în element, la nivelul considerat, determinat din gruparea de încărcări de
proiectare, care se exercită pe zona comprimată a peretelui care asigură rezistenţa la forţă
tăietoare
fb –rezistenta medie standardizata la compresiune a elementulor pentru zidarie
(fvk0) în N/mm2 Tabelul 4.5
Elemente pentru zidărie Mortar (G) de reţetă
M10 M7.5 M5, 2.5
Argila arsa 0.30 0.25 0.20
Beton celular autoclavizat 0.25 0.20 0.15

Tabelul 8.4.Valori minime ale rezistentei caracteristice initiale la forfecare fvk0

(N/mm2) pentru peretii structurali ai cladirilor din clasele de importanta III – IV

Numar niveluri Acceleratia terenului pentru proiectare ag

nniv 0,10g si 0,15g 0,20g si 0,25g 0,30g ÷0,40g
1 (P) 0.125 175 0.225
2 (P+1) 0.140 0.190. 0.240
3 (P+2) 0.150 0.200 0.250
4 (P+3) 0.200 0.250 0.300
5 (P+4) 0.225 *** ***

Valori minime ale rezistentei mortarelor (G) pentru clădiri în zone seismice pentru a fi
asigurate valorile din tabelul 8.4
Număr AcceleraŃia terenului pentru proiectare ag
niveluri 0.10g si 0.20g si 0.30g ÷
nniv 0.15g 0.25g 0.40g
 1 (P) Argilă arsă Argilă arsă Argilă arsă
2 (P+1E) M≥2.5 M≥2.5 M≥7.5
3 (P+2E) BCA BCA BCA,
M≥2.5 M≥7.5 M10
4 (P+3E) Argilă arsă Argilă arsă Argilă arsă
M≥2.5 M ≥7.5 M10
BCA BCA BCA
M≥7.5 M10 mortar (T)

5 (P+4E) Argilă arsă Conf. prevederi speciale*

M ≥7.5
BCA
M10 sau (T)

.
f vk,i Rezistenţa unitară caracteristică la cedare pe secţiuni înclinate
Codul CR6-2013 defineste valoarea caracteristică a rezistentei la cedare pe sectiuni
inclinate prin relatii între rezistenta la întindere a elementelor (fbt) si valoarea de
proiectare medie a efortului de compresiune în perete (σ0d) :
 Pentru elemente din argilă arsă din grupele 1 şi 2

f  0.22 * f 1  5  0d
vk ,i bt
f bt

 Pentru elemente din BCA

f  0.10 * f 1  16  0 d
vk ,i bt
f bt

fbt este rezistenţa caracteristică la întindere a elementelor pentru zidărie

- pentru elemente din argilă arsă
fbt = 0.035 fb
- pentru elemente din BCA cu fb > 2.0 N/mm2
fbt = 0.080 fb

σ0d este valoarea de proiectare a efortului unitar de compresiune mediu perpendicular

pe direcţia efortului unitar de forfecare, în secţiunea considerată

Valori fvk,i pentru zidărie cu elemente din argilă arsă

fb Efort unitar de compresiune σ0d (N/mm2)
(N/mm2) 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1.0
15.0 0.162 0.197 0228 0.257 0.278 0.301 0.321 0.341 0.359 0.376
12.5 0.141 0.174 0.202 0.226 0.249 0.269 0.288 0.306 0.322 0.338
10.0 0.120 0.151 0177 0.200 0.220 0.238 0.255 0.271 0.287 0.301
7.5 0.099 0.127 0.150 0.170 0.188 0.204 0.219 0.234 0.247 0.259
5.0 0.077 0.101 0.121 0.137 0.152 0.166 0.179 0.190 0.202 0.212
 Valori fvk,i pentru zidărie cu elemente din BCA
fb Efort unitar de compresiune σ0d (N/mm2)
(N/mm2) 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1.0
6.0 0.100 0.133 0.159 0.182 0.202 0.220 0.237 0.252 0.267 0.281
5.0 0.089 0.120 0.144 0.165 0.183 0.200 0.215 0.230 0.243 0.256
4.4 0.078 0.106 0.128 0.147 0.163 0.178 0.192 0.205 0.217 0.229
3.5 0.073 0.099 0.119 0.137 0.152 0.166 0.179 0.191 0.203 0.214
3.0 0.066 0.091 0.110 0.126 0.141 0.154 0.166 0.177 0.187 0.197
2.5 0.060 0.082 0.100 0.115 0.128 0.140 0.151 0.161 0.171 0.180
f vd,l Rezistenţele unitare de proiectare a zidăriei la forfecare
a. lunecare în rost orizontal

f
  0.4 * d
vk ,o
f vd ,l
 M

f vd,i b. rupere pe secţiune înclinată

f
f  vki
vdi
 M

Rezistenţa unitară la întindere din încovoiere perpendicular pe planul zidăriei

fx1- rezistenţa unitară la încovoiere a zidăriei după un plan de rupere paralel cu
rosturile orizontale
fx1

Figura 4.2: Ruperea zidăriei încovoiate perpendicular pe planul peretelui

(a) Plan de rupere paralel (b) Plan de rupere perpendicular
cu rosturile orizontale, fx1 pe rosturile orizontale, fx2

fx2 - rezistenţa unitară la încovoiere a zidăriei după un plan de rupere perpendicular

fx2 pe rosturile orizontale

fxk1 - rezistenţa unitară caracteristică a zidăriei la încovoiere paralel cu rosturile

orizontale
fxk2- rezistenţa unitară caracteristică a zidăriei la încovoiere perpendicular pe rosturile
orizontale

Rezistenţe unitare caracteristice la încovoiere perpendicular pe planul zidăriei

Tabelul 4.6
Rezistenţa medie a mortarului
Tipul elementelor M10,M7.5,M5 M2.5
fxk1 fxk2 fxk1 fxk2
Argilă arsă, pline sau cu 0.240 0.480 0.180 0.360
perforaţii verticale
Beton celular autoclavizat 0.100 0.200 0.075 0.150

Tabelul 8.5. Valori minime necesare ale rezistentelor caracteristice la încovoiere fxk1
si fxk2 (în N/mm2) pentru peretii structurali ai cladirilor din clasele de importanta III – IV
Acceleratia terenului pentru
Tipul elementelor proiectare ag
ag 0,15g ag  0,20g
fxk1 fxk2 fxk1 fxk2
Argila arsa - grupa 1, 0.100 0.200 0.200 0.400
pline sau cu max. 25 % goluri
Argila arsagrupa 0.075 0.150 0.150 0.300
2 si 2S cu 25 ÷55% goluri
BCA-grupa 1, pline 0.050 0.100 0.100 0.200

Pentru peretii structurali ai cladirilor din clasa de importanta II valorile din tabelul 8.5 se
vor spori cu 15% iar pentru cladirile din clasa de importanta I valorile din tabel se vor
spori cu 30%.

Rezistenta la încovoiere a zidăriei este influentată de mai multi factori:

• rezistenta la încovoiere a elementelor pentru zidărie;
• rezistenta la întindere (aderenta) mortarului din rosturile verticale;
• raportul de tesere a zidăriei;
• calitatea executiei (umplerea corectă/completă a rosturilor verticale).
Datorită numerosilor factori care generează anizotropia zidăriei, raportul rezistentelor
la încovoiere μ = fx2 /fx1 variază în limite deosebit de largi. Astfel pentru zidăria cu
elemente din argilă arsă se indică valori μ = 1.5 ÷ 8.0.

Justificarea acestor rezultate divergente constă, mai ales, în existenŃa celor două
scheme de rupere în cazul încovoierii cu plan de rupere perpendicular pe rosturile de
asezare : ruperea numai prin rosturi în zig-zag (pe un traseu mai lung) sau ruperea
prin rosturile verticale si elemente.
fxd1 Rezistenţele unitare de proiectare la întindere din încovoiere
perpendicular pe planul zidăriei
fxd2
f xk 1 f xk 2
f xd 1  f xd 2 
M M

fbok Rezistenţa caracteristică de ancorare

.
Dacă nu se dispune de date experimentale, rezistenţa caracteristică de aderenţă, fbok, se
va lua după cum urmează:
a. pentru armăturile înglobate în secţiuni de beton cu dimensiuni mai mari sau egale cu
150 mm (în elementele de confinare), din tabelul 4.7;
b. pentru armăturile înglobate în mortar sau în secţiuni de beton cu dimensiuni mai mici
de 150 mm (betonul din stratul median al ZIA), din tabelul 4.8.

Rezistenţa caracteristică de aderenţă a armăturilor în betonul elementelor de confinare

(N/mm2)
Tabelul 4.7

Clasa de rezistenţa a betonului C12/15 C16/20

fbok pentru bare de oţel beton netede (N/mm2) 1.3 1.5

fbok pentru bare de oţel beton profilate (N/mm2) 2.4 3.0
Rezistenţa caracteristică de aderenţă a armăturilor în mortar sau în betonul din ZIA
(N/mm2)
Tabelul 4.8
Clasa de rezistenţă a mortarului (M) M5 M10
Clasa de rezistenţă a betonului (C) C12/15 C16/20
fbok pentru bare de oţel beton netede (N/mm2) 0.7 1.2
fbok pentru bare de oţel beton profilate (N/mm2) 1.0 1.5
Proprietati de deformabilitate ale zidariei
Pentru calculul structurilor cu pereţi din zidărie solicitaţi de forţe laterale care acţionează
în planul lor, una dintre problemele cele mai controversate este determinarea caracteristicilor de
deformabilitate ale zidăriei. Dificultăţile rezultă din faptul că aceste caracteristici au valori
care depind de numeroşi factori a căror variaţie este, practic, incontrolabilă pentru proiectanţi.
Comportarea zidăriei la compresiune, de la stadiul de solicitare zero (fără eforturi
interioare) până la rupere, poate fi descrisă prin relaţia între efortul unitar normal ( ) şi
deformaţia specifică axială ( ) asociată.
Relaţia -ε este cunoscută şi sub denumirea de curbă caracteristică sau lege constitutivă.

Relaţia efort unitar – deformaţie specifică ( - )

(1) Pentru calculul rezistenţei şi al rigidităţii secţiunilor elementelor structurale şi nestructurale
din zidărie, se folosesc următoarele tipuri de relaţii "efort unitar – deformaţie specifică σ- " (legi
constitutive) care schematizează comportarea reală a zidăriei (valori caracteristice şi de
roiectare):
liniară (figura 4.3a)
liniar - dreptunghiulară (figura 4.3b)
parabolic - dreptunghiulară (figura 4.3c)

Figura 4.3 Relaţia efort-deformaţie pentru zidăria solicitată la compresiune

axială
Legea de formă "parabolic-dreptunghiulară " poate fi înlocuită cu o lege
de formă "liniar - dreptunghiulară " având valoarea:
2
m1,conv
3 m1
mu
defineste ductilitatea zidariei
m1

f ( )
f d
( ) k
valoarea diagramei de proiectare
M

Valoarea deformaţiei specifice ultime ( mu) se va limita la:

pentru elemente din argilă arsă din grupa 1 : mu ≤ 3.5‰;
 pentru elemente din argilă arsă cu goluri verticale din grupa 2: mu ≤ 2.0‰;
pentru elemente din argilă arsă cu goluri verticale din grupa 2S şi pentru elementele din BCA:
forma legii σ- şi valorile m1 şi mu vor fi declarate de furnizor (producător/importator) , cu
limitarea mu ≤ 2.0‰;

În cazurile în care forma legii σ- şi parametrii m1 şi mu nu sunt cunoscute (declarate de

furnizor), calculul rezistenţei şi rigidităţii tuturor părţilor/elementelor de construcţie din zidărie se
va face în următoarele condiţii:
legea σ- va fi considerată "liniară" (figura 4.3a)
valorile modulilor de elasticitate longitudinal şi transversal se vor reduce cu 25%
deformaţia specifică ultimă mu dată la (4) va fi luată egală cu:
- pentru elemente din argilă arsă din grupa 1: mu = 0.8× 3.5 = 2.8 ‰;
- pentru elemente din argilă arsă cu goluri verticale din grupa 2 şi 2S şi pentru elemente din BCA
: mu = 0.8× 2.0 = 1.6 ‰;
factorul de suprarezistenţă definit în Codul P100-1/2011 se va lua αu/α1 =1.0

Module de elasticitate, de deformatie

Ez- Modulul de elasticitate secant de scurtă durată

Modulul de elasticitate echivalent de scurtă durată al zidăriei confinate (ZC) şi al zidăriei cu
inimă armată (ZIA) se va calcula cu relaţia
EzIz EbIb
E ZC( ZIA)
Iz Ib

Y
X

Ez şi Eb - modulii de elasticitate longitudinali ai zidăriei şi betonului;

Iz şi Ib - momentele de inerţie ale secţiunilor de zidărie şi de beton,
calculate în raport cu axele principale de inerţie ale peretelui.

În absenţa valorilor determinate prin incercari, modulul de elasticitate secant de scurtă durată al
zidăriei nearmate (Ez), executată cu elemente pentru zidărie din grupele 1 şi 2, cu mortar pentru
zidărie pentru utilizare generală (G) sau cu mortar pentru rosturi subţiri (T), cu toate rosturile
complet umplute cu mortar, se va calcula cu relaţiile
Ez 1000 fk -pentru elemente din argilă arsă
 Ez 800 fk - pentru elemente din BCA
În cazul zidăriei cu armături în rosturile orizontale valorile Ez stabilite ca mai sus vor fi
majorate cu 10%.

Ez,ld- Modulul de elasticitate de lungă durată

Ez
E z , ld
1
∞ - coeficientul final de curgere lentă dat în tabelul 4.10

Gz- Modulul de elasticitate transversal, pentru zidăria nearmată

Gz = 0.4 Ez
GZC(ZIA- modulul de deformaţie transversală echivalent pentru pereţii de zidărie confinată
(ZC) şi pereţii de zidărie cu inimă armată (ZIA)
GZC(ZIA) = 0,40 EZC(ZIA)

Tabel 4.10 Limitele valorilor principalelor proprietăţi fizice ale zidăriei

Tipul elementului Constanta de curgere Valoarea ultimă de Constanta de dilatare
pentru zidărie lentă finală umflare la umiditate termică, tz,
sau contracţia mm/m 10-6/1oC

Domeniul de variaţie (valoare de referinţă)

Ceramice 0,5 1,5 -0,2 +1,0 4 8 (5 x 10-6)

Beton celular 1,0 2,5 -0,4 +0,2 7 9 (8 x 10-6)

autoclavizat
Proiectarea preliminară arhitectural-structurală a clădirilor etajate
curente cu pereti structurali de zidarie: suprastructura
Arnold şi Reitherman
"Un aspect al proiectării antiseismice de importanţă egală sau chiar mai mare decât calculul
structurii este alegerea configuraţiei clădirii."
Degenkolb
"Unele dintre cele mai dificile probleme legate de proiectarea antiseismică sunt ridicate de
concepţia iniţială de alcătuire aleasă de arhitect."
Dowrick
"Niciodată nu va fi în puterea unui inginer structurist să realizeze o structură suficient de
rezistentă la cutremur pentru o clădire prostconcepută."

Proces iterativ de "propunere-evaluare" la care trebuie să participe, încă din faza

iniţială a proiectului, arhitectul şi inginerul structurist

1.Stabilirea formei generale a clădirii în plan şi în elevaţie. (propunerea arhitectului)

2.Proiectarea preliminară a suprastructurii verticale (ansamblul pereţilor structurali).
(propunerea inginerului bazată, în primă aproximaţie pe configuraţia de ansamblu propusă şi la
etapa de "proiectare preliminară a structurii" (alegerea tipului de zidărie, alegerea materialelor,
stabilirea grosimii pereţilor, etc.).
3.Proiectarea preliminară a planşeelor.
4.Proiectarea preliminară a infrastructurii.

Structurile cu pereţi din zidărie sunt folosite în mod curent pentru: clădiri etajate cu
înălţime până la P+4E inclusiv: locuinţe, alte clădiri cu funcţiuni similare (hoteluri, moteluri,
cămine, internate, creşe,etc.), clădiri pentru învăţământ şi ocrotirea sănătăţii, alte tipuri de clădiri
social-culturale care nu necesită spaţii libere mari şi care au funcţiuni în general fixe (nu sunt
susceptibile de a suferi transformări majore în timpul exploatării);

Asigurarea caracterului spaţial unitar al structurii din zidărie prin:

-legături între pereţii structurali de pe cele două direcţii principale, la colţuri, intersecţii şi
ramificaţii, care se vor realiza prin: tesere, armaturi dispuse in rosturile orizontale, stalpisori de
beton armat;
- legături între planşee şi pereţii structurali care se vor realiza după cum urmează:
* la pereţii din zidărie nearmată (ZNA): prin centuri de beton armat turnate pe toţi pereţii;
* la pereţii din zidărie confinată (ZC): prin înglobarea/ancorarea armăturilor din stâlpişori în
sistemul de centuri de la fiecare planşeu;
* la pereţii din zidărie cu inimă armată (ZIA): prin înglobarea/ancorarea armăturilor din stratul
median al peretelui în sistemul de centuri de la fiecare planşeu.

-Se recomandă adoptarea unor partiuri compacte, cu simetrie geometrică (dată de forma
în plan) şi cu simetrie mecanică (rezultată din dispunerea în plan a pereţilor structurali) sau cu
disimetrii limitate.
 -Rezistenţa şi rigiditatea structurii vor fi aproximativ egale pe cele două direcţii
principale ale clădirii şi vor fi menţinute aproximativ constante pe toată înălţimea clădirii. Se
recomandă ca diferenţa între valorile respective, să nu depăşească, la fiecare nivel, 25% iar în
elevaţie eventualele reduceri de rezistenţă şi de rigiditate să fie ≤ 20% .
Reducerile de rezistenţă şi/sau de rigiditate se vor realiza prin scăderea:
a. densităţii zidurilor;
b. grosimii zidurilor;
c. rezistenţei zidăriei la compresiune.

Criterii de regularitate structurala

Regularitatea clădirilor în plan depinde de satisfacerea a două categorii de cerinţe:

· Cerinţe geometrice: forma şi proporţiile clădirii în plan.
· Cerinţe structurale: dispunerea pereţilor structurali în planul clădirii şi rigiditatea acestora.

Sistemul structural va fi simplu, continuu, va avea suficientă capacitate de rezistenţă şi rigiditate şi va

asigura un traseu direct şi neîntrerupt al forţelor verticale şi orizontale, până la terenul de fundare.

Clădirile cu pereţi structurali din zidărie vor fi considerate cu regularitate geometrică

şi structurală în plan dacă:
a. forma în plan satisface următoarele condiţii:
- este aproximativ simetrică în raport cu 2 direcţii ortogonale;
-. este compactă, cu contururi regulate şi cu un număr redus de colţuri intrânde;
. eventualele retrageri/proeminenţe în raport cu conturul curent al planşeului nu depăşesc, fiecare,
cea mai mare dintre valorile: 10% din aria planşeului sau 1/5 din dimensiunea laturii respective;
- dispunerea în plan a pereţilor structurali satisface următoarele condiţii:
- nu există disimetrii importante ale capacităţilor de rezistenţă şi/sau ale încărcărilor
permanente în raport cu axele principale ale clădirii;
- distanţa între centrul de greutate (CG) şi centrul de rigiditate (CR) nu depăşeşte 0.1 L
unde L este dimensiunea clădirii pe direcţia perpendiculară direcţiei de calcul.
- rigiditatea planşeelor în plan orizontal este suficient de mare încât să fie asigurată
compatibilitatea deplasărilor laterale ale pereţilor structurali sub efectul forţelor orizontale;
Clădirile cu pereţi structurali din zidărie sunt considerate cu regularitate geometrică şi
structurală în elevaţie dacă:
a. înălţimile nivelurilor adiacente sunt egale sau variază cu cel mult 20%;
b. pereţii structurali au, în plan, aceleaşi dimensiuni la toate nivelurile supraterane sau prezintă
variaţii care se încadrează în următoarele limite:
- reducerea lungimii unui perete faţă de nivelul inferior nu depăşeşte 20%;
- la clădirile cu nniv≥ 3, pentru fiecare direcţie principală, reducerea ariilor nete totale de
zidărie la nivelurile superioare nu depăşeşte 20% din aria zidăriei de la parter pe direcţia
respectivă; dacă se reduc simultan ariile de zidărie pe ambele direcţii principale, reducerea totală
nu depăşeşte 30% din aria totală de zidărie de la parter .
c. clădirea nu are niveluri "slabe" (care au rigiditate şi/sau capacitate de rezistenţă mai mică decât
cele ale nivelurilor superioare ca urmare a suprimării unui perete); .

Clasificarea clădirilor cu pereţi structurali din zidărie în grupe de regularitate

Tabelul 5.1
Grupa de regularitate a Tipul structurii Regularitate
clădirii Plan Elevaţie
Clădiri cu regularitate Tip 1 1.1 Da Da
1.2 Nu Da
Clădiri fara regularitate Tip 2 2.1 Da Nu
2.2 Nu Nu

Clădirile cu structuri de tip dual, la care pereţii structurali din zidărie conlucrează cu cadre din
beton armat, se încadrează în clasa clădirilor neregulate al căror răspuns seismic depinde de
raportul între cele două subsisteme. Subsistemul "cadre" va fi proiectat conform cerinţelor din P
100-1. Subsistemul "pereţi structurali din zidărie" va fi proiectat conform prevederilor din P 100-
1, cap.8 şi CR6-2013

Trebuie menţionat efectul favorabil al regularităţii alcătuirii în plan şi în elevaţie a

clădirii.
-Regularitatea în plan favorizează eliminarea / reducerea efectelor răsucirii de ansamblu.
-Regularitatea în elevaţie asigură, în primul rând, uniformitatea cerinţelor de rezistenţă la
diferitele niveluri ale clădirii eliminând concentrările de eforturi care ar putea rezulta prin
devierea traseului normal/ direct, către fundaţii, al forţelor verticale şi/sau orizontale.
Clădirile cu regularitate structurală în plan şi în elevaţie prezintă şi avantajul de a putea
fi analizate cu modele şi metode de calcul simple.

Neregularităţile formei în plan şi discontinuităţile volumetrice pe înălţimea clădirii

au ca rezultat neuniformitatea, uneori exagerată, a distribuţiei spaţiale a maselor şi rigidităţilor şi
conduc la structuri complicate, confuze chiar, în care, adesea, se fac compromisuri tehnice grave.
Analiza prin calcul a răspunsului seismic al structurilor cu neregularităţi nu mai poate fi făcută
cu metodele simplificate aplicabile construcţiilor cu structuri regulate. Sunt necesare abordări
complexe, care să ţină seama de comportarea structurii, sub acţiunea dinamică a cutremurului,
ca un ansamblu spaţial, în domeniul deformaţiilor inelastice

Aprecierea regularităţii sau neregularităţii structurale se bazează, în toate reglementările,

numai pe considerarea rigidităţilor liniar-elastice fără a implica rezervele de rezistenţă ale
clădirilor în domeniul post - elastic şi nici diferenţierea modurilor de cedare (ductil/fragil).
Neglijarea acestor aspecte poate ascunde unele carenţe de alcătuire susceptibile de a avea
consecinţe grave (de exemplu, pierderea stabilităţii de ansamblu a clădirii după cedarea
prematură a unui perete).

Separarea clădirii în tronsoane

Separarea clădirii în tronsoane se va face în următoarele condiţii:

a. lungimea clădirii depăşeşte valorile maxime :
- pentru clădirile din zidărie fundate pe terenuri normale, lungimea maximă a tronsoanelor va
fi de 50.0 m.
- Pentru clădirile cu pereţi structurali din zidărie fundate pe terenuri dificile de fundare,
lungimea maximă a tronsoanelor se va stabili în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare
privind proiectarea şi execuţia pentru construcţii fundate pe pământuri cu umflături şi contracţii
mari.
b. forma în plan are neregularităţi care depăşesc limitele descrise mai sus.;
c. terenul pe care este amplasată clădirea prezintă neregularităţi (de stratificaţie, de
consistenţă, umpluturi locale, etc.).
Rapoartele principalelor dimensiuni ale tronsoanelor rezultate prin fragmentarea
clădirii cu rosturi se vor încadra în limitele:
 a. înălţime / lăţime 1.5, indiferent de zona seismică;
b. lungime / lăţime 4.0. pentru clădirile situate în zonele seismice cu ag≤ 0.20g şi ≤ 3.0
în zonele seismice cu ag ≥ 0.25g

Rosturile de separaţie între clădirile / tronsoanele adiacente se vor proiecta în funcţie de rolul
în structură, după cum urmează:
rosturi complete, care traversează atât suprastructura cât şi infrastructura:
-rosturi de tasare, care au rolul de a limita eforturile din structură datorate neuniformităţii
terenului de fundare şi/sau valoarea tasărilor clădirii în cazul fundării pe terenuri dificile;
rosturi parţiale, care se realizează numai în suprastructură:
-rosturi seismice, care au, în principal, rolul de a elimina sau de a diminua efectele negative ale
torsiunii de ansamblu în cazul clădirilor cu forme complexe în plan; în cazul clădirilor cu
lungime deosebit de mare, rosturile seismice vor traversa şi fundaţiile cu scopul de a evita
efectele nesincronismului mişcării seismice la fundaţiile situate la distanţe relative mari;
-rosturi de contracţie – dilatare, care au rolul de a limita eforturile care pot rezulta din variaţiile
de temperatură sau ca efect al fenomenelor reologice specifice zidăriei/betonului.

Închiderea spaţiului liber dintre tronsoane se va face cu materiale sau dispozitive care nu împiedică
mişcarea relativă a tronsoanelor alăturate, sunt impermeabile la apă şi la aer, nu permit propagarea
focului şi sunt acceptabile din punct de vedere al aspectului. Aceste materiale trebuie să aibă o
durabilitate comparabilă cu durata de viaţă proiectată a structurii. Nu se permite închiderea rostului cu
tencuială

Tipuri de structuri

Structuri cu pereţi deşi

Poziţiile în clădire ale pereţilor structurali interior rezultă, de regulă, din concepţia planului de
arhitectură (în cazul locuinţelor, de exemplu,separă încăperile principale ale clădirii). Sistemul
structural cu pereţi deşi corespunde şi cerinţelor funcţionale ale clădirilor de locuire colectivă
(hoteluri, moteluri, cămine şi similare).
Dacă prin această operaţie aria pereţilor structurali de pe direcţia respectivă se reduce cu mai
mult de 20%, clădirea va fi încadrată pentru calcul în clasa clădirilor fără regularitate (tipul 2)

înălţimea de nivel 3,50 m;

 distanţele maxime între pereţi, pe cele două direcţii principale < 5,00 m;
aria celulei formată de pereţii de pe cele două direcţii principale 25,0 m2.

Structuri cu pereţi rari (sistem celular)

În această alcătuire pereţii structurali interiori se dispun, de regulă, la limita între unităţile
funcţionale (între apartamente – la locuinţe, între sălile de clasă – la unităţile de învăţământ,
etc.,) ceea ce elimină, în cele mai multe cazuri, slăbirea lor cu goluri de trecere.

înălţimea de nivel 4,00m;

distanţele maxime între pereţi, pe cele două direcţii principale 9,00 m;
aria celulei formată de pereţii de pe cele două direcţii principale 75,0 m2

Structuri mixte (dual) la care peretii structurali conlucreaza cu cadre din beton armat pentru
preluarea fortelor seismic.

Structuri de tip “sala/ hala”pentru săli de gimnastică, ateliere, depozite, clădiri agrozootehnice,
etc.
-distantele maxime intre pereti 9-15m;
-inaltimea de nivel 6-8m
-planseele intermediare partiale vor avea structura verticala proprie, independent de structura care
sustine acoperisul cladirii principale;
-eventual zona respectiva va fi separata prin rosturi verticale.
Densitatea pereţilor structurali ai clădirilor din zidărie, pe fiecare din direcţiile
principale ale clădirii, este definită prin procentul ariei nete totale a pereţilor din zidărie (Az,net) de
pe direcţia respectivă, raportată la aria planşeului (Apl) de la nivelul respectiv
A z, net
p% 100
A pl

Conditii de utilizare pentru structuri cu pereti din zidarie nearmata (ZNA)

Tabelul 8.8.Numarul de niveluri peste sectiunea de încastrare si densitatea minima a
peretilor structurali (p%) pentru cladiri cu pereti structurali din ZNA
Acceleratia terenului pentru proiectare (ag)
nniv 0,10g si 0,15g 0,20g si 0,25g 0,30g ÷ 0,40g
Argila Argila arsa Argila Argila arsa Argila Argila arsa
arsa gr.2S si arsa gr.2S si arsa gr.2S si
gr.1 si 2 BCA gr.1 si 2 BCA gr.1 si 2 BCA
1 (P) 4,0% 4,5% 5,0% 5,5%
2 (P+1) 4,5% 5,0% 5,5% 6,0% NA NA
3 (P+2) 5,0% 5,5% NA NA
NA - nu se accepta folosirea zidariei nearmate (ZNA)
Valorile din tabelul 8.8 se refera la primul nivel peste sectiunea de încastrare.
Pentru urmatoarele niveluri se accepta reducerea densitatii peretilor cu maximum 1% pe nivel
pastrând conditiile de regularitate în elevatie.

În cazul cladirilor cu pereti structurali din ZNA mansarda si/sau constructiile anexe (uscatorii,
spalatorii, etc) , se considera "nivel" care se include în numarul total admis conform tabelului
8.8. chiar daca sunt îndeplinite conditiile speciale de alcatuire constructiva

Structurile cu pereti structurali din zidarie nearmata (ZNA) pot fi folosite, în toate zonele
seismice, fara verificarea sigurantei în situatia de proiectare seismica, pentru: (0)
- constructii cu un singur nivel peste sectiunea de încastrare, cu functiunea de anexe gospodaresti
care adapostesc bunuri de valoare redusa si în care accesul oamenilor este întâmplator;
- constructii provizorii, cu durata de utilizare prevazuta mai mica de trei ani (constructii pentru
organizare de santier, de exemplu).
Regimul de înaltime redus care este prevazut în Cod (2÷3 niveluri peste sectiunea de încastrare)
asigura, pentru grosimea minima de zid, eforturi unitare de compresiune aflate în intervalul 0.3 fd
÷ 0.5fd
Pentru amplasamentele cu acceleratie seismica de proiectare slaba si/sau moderata (orientativ
ag≤0.15g) eforturile tangentiale în rosturile orizontale ale zidariei ramân la valori scazute daca se
realizeaza ariile minime constructive de zidarie

Criteriile care au stat la baza stabilirii parametrilor din tabel au fost urmatoarele:
- limitarea intensitatii efortului unitar normal de compresiune mediu pe structura la o valoare
moderata: 0 0.5 fd 0.20 fk;
- limitarea intensitatii efortului unitar tangential mediu pe structura produs de actiunea seismica
de proiectare la o valoare moderata: 0,max 0.5 fvd 0.20fvk;
- s-a considerat ca limita superioara a densitatii peretilor valoarea p= 6% dincolo de care spatiile
care rezulta nu mai pot fi utilizate corespunzator nici pentru locuinte modeste sau este necesara
îngrosarea excesiva a zidurilor.

Limitarile severe propuse în Cod au la baza urmatoarele considerente:

- Pentru zidariile din elemente de argila arsa cu perforatii verticale din grupa 2S
comportarea fragila la rupere sub efectul încarcarilor verticale (compresiune centrica);
* degradarea rapida a rezistentei si rigiditatii pentru încarcari laterale ciclice alternante;
* valoarea scazuta a deplasarii relative de nivel la care se produce fisurarea extinsa a zidariei;
* degradarea integritatii peretilor în stadiile avansate de solicitare prin: deschiderea pronuntata a
rosturilor verticale, expulzarea fetei exterioare a elementelor, etc;
* imposibilitatea practica de remediere a avariilor

Pentru elementele din BCA:

* în lipsa unor date experimentale elocvente privind comportarea la cutremure puternice a
peretilor structurali din zidarie cu elemente BCA nu exista modele de calcul suficient de sigure.

Prezenta centurilor are si rolul de a limita extinderea fisurilor între nivelurile adiacente.
Acest tip de avarie poate conduce la prabusirea peretelui sub efectul combinat actiunii
seismice în planul peretelui si perpendicular pe plan.

Structurile cu pereti structurali din zidarie nearmata cu nniv ≥ 2 (_ P+1E) în zonele seismice cu
ag≤ 0,25g indiferent de materialul si de caracteristicile geometrice si mecanice ale elementelor
pentru zidarie, vor fi prevazute cu stâlpisori si centuri de beton armat la colturi si intranduri,
pentru asigurarea integritatii ansamblului cladirii în stadiile avansate de solicitare sub efectul
unor cutremure .
Rezistenta acestor elemente nu se va lua în considerare pentru calculul rezistentei de proiectare a
peretilor structurali si nici pentru verificarea sigurantei ansamblului structurii.

Conditii de utilizare pentru structuri cu pereti structurali din zidarie armata

(ZC, ZC+AR, ZIA)
 Densitatea peretilor structurali stabilita în tabelul 8.9 se refera la primul nivel peste
sectiunea de încastrare.
Pentru urmatoarele niveluri se accepta reducerea densitatii peretilor cu maximum
1% pe nivel cu obligatia de pastrare a conditiilor de regularitate în elevatie.
În cazul în care, prin aceasta reducere, conditiile de regularitate nu mai sunt satisfacute, calculul
fortei taietoare de baza se va face cu metoda de calcul modal folosind, dupa caz, modele de calcul
plan sau spatial.
În zonele seismice cu ag=0,15g si ag=0,20g cel putin 75% din forta taietoare de baza,
trebuie sa fie preluata cu pereti structurali din zidarie confinata cu stâlpisori din beton armat la
ambele extremitati sau cu pereti structurali din zidarie cu inima armata.
În zonele seismice cu ag≥0,25g forta taietoare de baza trebuie sa fie preluata integral cu
pereti structurali confinati cu stâlpisori din beton armat la ambele extremitati sau cu pereti
structurali din zidarie cu inima armata.

In cazul cladirilor cu pereti structurali din zidarie armata (ZC, ZC+AR si ZIA) cu mansarda
peste ultimul nivel curent, aceasta nu se include în numarul de niveluri peste sectiunea de
încastrare maxim admis conform tabelului 8.9. numai daca sunt îndeplinite urmatoarele conditii
constructive:
(a) densitatea minima constructiva a peretilor din tabelul 8.9 se majoreaza cu 1,0%, ceea ce face
ca eforturile unitare de compresiune si de forfecare în zidaria de la parter sa ramâna în aceleasi
limite ca si la o cladire similara fara mansarda;
Din punct de vedere practic, sporirea densitatii peretilor structurali cu 1% poate sa conduca la
rezolvari arhitecturale dezavantajoase sau cu costuri suplimentare importante. În aceasta situatie,
proiectantul trebuie sa aprecieze posibilitatile de adoptare a unei solutii cu rezistenta si ductilitate
sporite din zidarie sau trecerea la o structura din beton armat sau din otel;
(b) peretii perimetrali din zidarie nu depasesc înaltimea medie de 1,25 m;
(c) peretii de compartimentare sunt de tip usor (gips-carton sau similar);
(d) sarpanta din lemn este proiectata astfel încât sa nu rezulte împingeri în peretii perimetrali.
(e) zidaria peretilor structurali de la mansarda este confinata cu stâlpisori de beton armat în
continuarea celor de la nivelul inferior;
(f) la partea superioara a peretilor de zidarie ai mansardei este prevazuta o centura de beton
armat. ( )( )

Numarul maxim de niveluri peste sectiunea de încastrare (nniv) dat în tabelul 8.9 poate fi depasit
cu un nivel, dar fara a depasi înaltimea de P+4E pentru zonele cu ag≤ 0,15g, daca sunt îndeplinite
urmatoarele doua conditii:
- se folosesc elemente pentru zidarie si mortar cu care se obtine rezistenta caracteristica la
compresiune a zidariei fk ≥ 4,5 N/mm2;
- siguranta structurii este verificata prin calcul cu un procedeu static neliniar (biografic).

Pereţii structurali
1)Pereţii structurali care intră în alcătuirea unei structuri din zidărie sunt de două categorii:
pereţi plini (montanţi), legaţi între ei, la fiecare nivel, numai cu placa planşeului;
pereţi cuplaţi (cu goluri de uşi şi/sau ferestre), constituiţi din montanţi (spaleţi) legaţi
între ei, la nivelul fiecărui planşeu prin grinzi de cuplare de beton armat sau plinuri
 orizontale din zidărie care vor fi considerate ca grinzi de cuplare numai dacă sunt ţesute
efectiv cu montanţii alăturaţi şi dacă sunt legate atât cu centura planşeului cât şi cu
buiandrugul de beton armat de sub zidărie (dacă acesta este separat de centura planşeului).
2) Dispunerea în plan a pereţilor structurali se va face cât mai uniform în raport cu axele
principale ale clădirii, pentru se evita efectele defavorabile ale răsucirii de ansamblu. Pentru
asigurarea rezistenţei şi a rigidităţii la torsiune se recomandă ca pereţii structurali cu rigiditate
mare să fie dispuşi cât mai aproape de conturul clădirii.

(3)Se recomandă ca pereţii structurali transversali de la capetele tronsoanelor să fie cât mai puţin
slăbiţi prin goluri.

(4) Se recomandă ca sumele ariilor nete de zidărie ale pereţilor de pe cele două direcţii principale
ale clădirii să fie aproximativ egale

(5)În cazul clădirilor cu pereţi structurali din zidărie, neregularităţile în plan provin, în general,
din două cauze majore (sau dintr-o combinare a acestora) care decurg din concepţia arhitecturală
a clădirii:
dispunere neregulată / nesimetrică a golurilor majore în pereţi
forma în plan cu nesimetrie pronunţată.
Existenţa pereţilor lungi şi fără goluri (calcane) este inerentă, în special, în cazul clădirilor
"plombă" şi introduce efecte puternice de răsucire.

(6)Condiţiile de regularitate în elevaţie urmăresc, în primul rând, realizarea unui traseu direct şi
clar al încărcărilor verticale şi orizontale până la fundaţii şi asigurarea conlucrării spaţiale
dintre pereţii de zidărie de pe cele două direcţii şi dintre pereţi şi planşee.
În acest

(7)Pereţii de zidărie care nu îndeplinesc condiţiile de continuitate, geometrice şi de materiale, pentru a

fi consideraţi pereţi structurali sau pereţi de contravântuire vor fi consideraţi "pereţi nestructurali" şi
vor fi proiectaţi, pentru toate grupările de încărcări, cu respectarea prevederilor date în Capitolul 6 şi
în P 100-1, cap.10.

Prevederi referitoare la buiandrugi si rigle de cuplare

(1) În cladirile curente, riglele de cuplare vor fi legate monolit cu centura planseului.
(2) Lungimea de rezemare a riglelor de cuplare pe peretii de zidarie va fi ≥40cm
(3) Latimea riglelor de cuplare va fi egala cu grosimea peretelui. Pentru peretii de fatada se
accepta o reducere de 5cm pentru aplicarea protectiei termice.
(4) În conditiile de la (1) armarea elementului constituit din centura si rigla de cuplare buiandrug)
va satisface urmatoarele conditii:
(a) la partea superioara, armatura din centura va fi continua în rigla de cuplare
(b) la partea inferioara procentul de armare va fi 0,1% raportat la sectiunea de beton;
(c) pentru elementele cu h>700 mm se aplica prevederile SR EN 1992-1-1;
 (d) capacitate de rezistenta la forta taietoare va fi superioara cu cel putin 25% celei
corespunzatoare momentelor ultime ale elementului calculate tinând seama de suprarezistenta
armaturilor. )
(5) Daca buiandrugul prevazut la (4) nu este legat cu centura planseului, armarea acestuia se va
determina numai pentru încarcarile verticale aferente si va respecta conditiile din SR EN 1992-1-
1 pentru elemente neparticipante la preluarea eforturilor din cutremur

Deoarece în cazul zidariilor nearmate (fara stâlpisori la colturi) legatura între zidurile
perpendiculare se asigura numai prin tesere, pentru zonele cu ag 0.15g s-a prevazut, ca o
masura de asigurare suplimentara, montarea în rosturi a unor armaturi de legatura.

Goluri în pereţii structurali din zidărie

h gol h et

l l
h gol h et

l l

ZNA 0.6 hgol 0.5 hgol

1.20m 1.00m
ZC; 0.5 hgol 0.4 hgol
ZCA 1.00m 0.80m

-Golurile de uşi şi de ferestre vor fi, de regulă, dispuse pe aceaişi verticală la toate nivelurile.
pentru zidăria nearmată (ZNA):
- spaleţi marginali (de capăt) la pereţi de faţadă şi interiori :
lmin = 0.6 hgol 1.20 m
- spaleţi intermediari la pereţi de faţada şi interiori :
lmin = 0.5 hgol 1.00 m
pentru zidăria confinată (ZC sau ZC+AR):
- spaleţi marginali (de capăt) la pereţi de faţadă şi interiori :
lmin = 0.5 hgol 1.00 m
- spaleţi intermediari la pereţi de faţadă şi interiori :
lmin = 0.4 hgol 0.80 m
pentru zidăria cu inimă armată (ZIA): lmin = 3 t unde t este grosimea totală a peretelui.
 Tabel 8.11 - Raportul intre ariile în plan ale golurilor de usi si ferestre si ariile plinurilor de
zidarie
ag 0.10g 0.15g; 0.20g;0.25g 0.30g;0.40g
Perete n niv≤3 n niv≤3 ≤1.00 ≤0.80
exterior ≤1.5 ≤1.25
n niv=4,5 n niv=4
≤1.25 ≤1.00
Perete n niv≤3 n niv≤3 ≤0.35 ≤0.25
interior ≤0.55 ≤0.45
n niv=4,5 n niv=4
≤0.45 ≤0.35

Ariile in plan ale golurilor de usi si ferestre

=
Ariile plinurilor de zidarie

-Poate fi acceptată dispunerea alternantă a golurilor cu respectarea unor distanţe care să permită
transmiterea încărcărilor printr-un sistem de tip "grindă cu zăbrele".

-Grosimea minimă a pereţilor structurali, indiferent de tipul elementelor din care este
executată zidăria va fi 240 mm.

-Raportul între înălţimea etajului (het) şi grosimea peretelui (t) trebuie să satisfacă următoarele
condiţii minime:
zidărie nearmată (ZNA); het /t 12;
zidărie confinată (ZC) şi zidărie cu inimă armată (ZIA); het /t 15.
Dispunerea stâlpişorilor de beton armat la zidarie nearmata (ZNA)

La toate cladirile cu pereti structurali din zidarie simpla (ZNA) cu elemente din argila arsa si din
BCA, se vor prevedea, ca masura constructiva, stâlpisori de beton armat în urmatoarele pozitii:
- pentru zonele seismice cu ag_≤0,15g. la toate colturile exterioare si intrânde de pe conturul
constructiei (SC1)
- pentru zonele seismice cu 0,15g<ag_≤0,25g la toate colturile exterioare si intrânde de pe
conturul constructiei (SC1) si la casa scarii (SC2).
Prezenţa stâlpişorilor la intersecţii, colţuri şi ramificaţii de ziduri contribuie eficient la
realizarea legăturii dintre pereţii de pe cele două direcţii principale ale clădirii şi prin aceasta
la realizarea conlucrării spaţiale a subansamblurilor structurale verticale. Prezenţa
stâlpişorilor elimină avariile tipice care se manifestă prin expulzarea zidăriei de la colţurile
clădirii chiar şi la clădirile cu puţine niveluri supraterane

Dispunerea stâlpişorilor de beton armat la zidarie confinata (ZC)

La cladirile cu pereti din zidarie confinata (ZC), cu elemente din argila arsa si din BCA,
stâlpisorii de beton armat vor fi amplasati în urmatoarele pozitii:
- la toate colturile exterioare si intrânde de pe conturul constructiei (S1) ;
- la capetele libere ale fiecarui perete;
- ag≤_0,20g si
de ambele parti ale oricarui gol cu suprafata ≥_1,5 m2 în zonele seismice cu ag≥0,25g ; golurile
cu dimensiuni mai mici vor fi marginite cu stâlpisori daca necesitatea acestora rezulta din calcule
sau din cerinta d;
- în lungul peretelui (S2), astfel încât distanta între axele stâlpisorilor sa nu depaseasca:
*5.0 m în cazul structurilor cu pereti desi (sistem fagure);
*4.0 m în cazul structurilor cu pereti rari (sistem celular); ( )
- la intersectiile peretilor, daca cel mai apropiat stâlpisor amplasat conform regulilor de mai sus
se afla la o distanta mai mare de 3t unde t este grosimea peretelui
- în toti spaletii care nu au lungimea minima ;
Stâlpisorii vor fi executati pe toata înaltimea constructiei.
- Sectiunea transversala a stâlpisorilor de beton armat va satisface urmatoarele conditii:
- aria sectiunii transversale ≥
- latura minima ≥ 25cm. ( )

Armarea stâlpisorilor se va stabili prin calcul, cu urmatoarele conditii minime:

- procentul de armare longitudinala:
- ≥1,0% pentru zonele seismice ag≥0,25g;
- ≥ 0,8% pentru zonele seismice ag=0,15g si ag=0,20g.
- ≥0,6 % pentru zonele seismice ag=0,10g( )
- diametrul barelor longitudinale ≥12mm;
Barele longitudinale ale stâlpisorilor de la ultimul nivel vor fi ancorate în centurile ultimului nivel
Înnadirea barelor longitudinale din stâlpisori se va face prin suprapunere, fara cârlige, pe o
lungime ≥50ф; în sectiunea de la baza (sectiunea de încastrare), suprapunerea barelor
longitudinale ale stâlpisorilor din suprastructura cu mustatile din socluri sau din peretii de subsol
se va face pe o lungime ≥60ф. (

0- armare transversala: ( )
- etrieri închisi cu ф≥6 mm;
- distanta între etrieri: ≤15cm în câmp curent si ≤10 cm pe lungimea de înnadire a barelor
longitudinale si pe 60 cm la intersectiile cu centurile (peste si sub centura). ( )

Prevederi referitoare la centuri

Sistemul de centuri participă la asigurarea caracterului spaţial al structurii prin:
legarea pereţilor de pe cele două direcţii;
constituirea unei carcase spaţiale cu elemente armate, capabile să preia eforturi de întindere,
prin legarea tuturor stâlpişorilor la nivelul fiecărui planşeu;
sporirea rigidităţii în plan orizontal a planşeelor;
realizarea transferului forţelor seismice de la planşee la pereţii structurali.

În afară de aceasta, centurile constituie reazeme orizontale pentru pereţii solicitaţi de încărcările
normale pe plan (seismice sau chiar din vânt).
Centurile contribuie şi la limitarea propagării fisurilor înclinate de la un nivel la altul.
Acest tip de avarie poate conduce la prăbuşirea peretelui sub efectul combinat acţiunii seismice în
planul peretelui şi perpendicular pe plan. Aportul armăturilor din centuri nu este luat considerare
la calculul rezistenţei la forţă tăietoare pentru clădirile din ZNA.
 Prevederea centurilor intermediare la clădirile cu pereţi rari şi la clădirile tip "sală/hală"
are ca scop sporirea rezistenţei peretelui la:
ruperea în scară din forţa tăietoare (prin concentrarea unei cantităţi semnificative de
armătură în această centură intermediară);
acţiunea seismică perpendiculară pe planul peretelui (prin realizarea unui reazem intermediar
pentru panoul de zidărie).

Pentru toate cladirile, indiferent de alcatuirea zidariei (ZNA, ZC sau ZIA) si de zona
seismica, se vor prevedea centuri de beton armat în planul peretilor:
- la nivelul fiecarui planseu, indiferent de materialul din care este realizat (beton armat sau
lemn) si de tehnologia de realizare a acestuia,
- în pozitie intermediara, la constructiile etajate cu pereti rari (sistem celular) si la constructiile
tip “sala/hala” ai caror pereti structurali au înaltimea >3,20 m, în zonele seismice cu ag≥0,15 g,
sau >4,00 m - în zonele seismice cu ag=0,10g.; prevederea centurilor intermediare la cladirile cu
pereti rari si la cladirile tip "sala/hala" are ca scop sporirea rezistentei peretelui la:
- ruperea în scara din forta taietoare (concentrarea unei cantitati semnificative de
armatura în aceasta centura intermediara);
- actiunea seismica perpendiculara pe planul peretelui.
()

Continuitatea centurilor poate fi întrerupta numai în urmatoarele situatii:

- centura planseului curent, în dreptul casei scarii, cu conditia sa se prevada:
* stâlpisori din beton armat la ambele margini ale golului;
* o centura-buiandrug, la podestul intermediar, legata de cei doi stâlpisori;
()
Sectiunea transversala a centurilor de beton armat va satisface urmatoarele conditii:
(a) aria sectiunii transversale ≥500cm2, cu respectarea urmatoarelor dimensiuni: ( )
(i) latimea ≥25 cm, dar ≥2/3 din grosimea peretelui;
(ii) înaltimea ≥ decât grosimea placii planseului pentru peretii interiori si ≥ decât dublul acesteia
pentru peretii de pe conturul cladirii si de la casa scarii. ( )

Armarea centurilor se va stabili prin calcul cu urmatoarele conditii minime

-procentul de armare longitudinala:
≥ 1,0% pentru zonele seismice ag ≥ 0,25g;
≥ 0,8% pentru zonele seismice ag=0,15g si ag =0,20g.
≥0,6 % pentru zonele seismice ag=0,10g( )
- diametrul barelor longitudinale ≥12mm;
- armare transversala: ( )
etrieri închisi cu ф≥6mm;
-distanta între etrieri: ≤15 cm în câmp curent si ≤ 10 cm pe lungimea de înnadire a barelor
longitudinale si pe 60 cm la intersectiile cu stâlpisorii.

(Înnadirile barelor longitudinale se vor face prin suprapunere, fara cârlige, pe o

lungime de ≥ 60ф. Sectiunile de înnadire ale barelor vor fi decalate cu cel putin 1.00m; într-o
sectiune se vor înnadi cel mult 50% din barele centurii)
La colturi, intersectii si ramificatii se va asigura legatura monolita a centurilor amplasate pe cele
doua directii iar continuitatea transmiterii eforturilor va fi realizata prin ancorarea barelor
longitudinale în centurile perpendiculare pe o lungime ≥60ф.

Tipul planşeului

Planşeele clădirilor cu pereţi structurali din zidărie se clasifică, din punct de vedere al rigidităţii în
plan orizontal, care depinde de alcătuirea constructivă şi de dimensiunile şi poziţiile golurilor mari, în
două categorii:
a. planşee rigide în plan orizontal;
b. planşee cu rigiditate nesemnificativă în plan orizontal.

-"rigide în plan orizontal" planşeele care au următoarele alcătuiri constructive:

planşee din beton armat monolit sau din predale cu suprabetonare continuă cu
grosime 60 mm, armată cu plasă de oţel beton cu aria 250 mm2/m pe fiecare directie;
planşee din panouri sau semi panouri prefabricate din beton armat îmbinate pe
contur prin piese metalice sudate, bucle de oţel beton şi beton de monolitizare;
planşee executate din elemente prefabricate de tip "fâşie", cu bucle sau cu bare de
legătură la extremităţi şi cu suprabetonare continuă cu grosime 60 mm, armată cu
plasă din oţel beton cu aria 250 mm2/m pe fiecare directie ( 5 8/m).

-planşee sunt considerate cu rigiditate nesemnificativă, în plan orizontal:

planşee din elemente prefabricate de tip "fâşie" cu bucle sau cu bare de legătură la
extremităţi;
planşee executate din elemente prefabricate din beton cu dimensiuni mici, sau din blocuri
ceramice, fara suprabetonare armată sau cu şapă nearmată cu grosimea 30 mm;
planşee din lemn.
Planseele cu rigiditate nesemnificativa în plan orizontal sunt permise numai pentru:
 - ultimul nivel al cladirilor cu pereti structurali din zidarie, cu un singur nivel cu sau fara
mansarda - (P) sau (P+M) , pentru zonele seismice cu ag=0,10g;
- planseele intermediare ale constructiilor cu doua si trei niveluri (P+1E÷2E), din clasele de
importanta III si IV, în zonele seismice cu ag≤0,15g (cu exceptia planseului peste subsol);

Poziţiile golurilor de dimensiuni mari în planşee vor fi alese astfel încât să nu conducă la
reducerea rigidităţii şi a rezistenţei planşeelor

Alegerea alcătuiri/detaliilor constructive care asigură comportarea planşeului ca diafragmă

rigidă în plan orizontal va ţine seama de rolul planşeului în ceea ce priveşte:
colectarea forţelor de inerţie şi transmiterea lor la pereţii structurali;
asigurarea conlucrării pereţilor structurali pentru preluarea forţelor seismice orizontale:
- distribuţia forţei seismice de nivel între pereţii structurali proporţional cu rigiditatea de translaţie
a fiecăruia;
- retransmiterea către pereţii care dispun de rezerve de capacitate portantă a încărcărilor
suplimentare care rezultă după cedarea pereţilor cu capacitate de rezistenţă insuficientă;
Se recomandă folosirea planşeelor care transmit încărcările verticale pe toate laturile, astfel incât
să se realizeze solicitarea cât mai uniformă a pereţilor de pe ambele direcţii. Această rezolvare
este obligatorie pentru clădirile amplasate în zone seismice cu ag ≥ 0.30g.
Conformarea si proiectarea infrastructurii

Conformarea fundaţiilor se diferenţiază funcţie de următoarele condiţii:

a) condiţiile geotehnice ale amplasamentului;
b) zona seismică de calcul a amplasamentului, caracterizata prin acceleraţia seismică de proiectare (ag):
• ag ≤ 0,15g;
• ag > 0,15g;
c) clădire cu sau fără subsol.
Fundaţiile pereţilor sunt de tip continuu; în anumite situaţii pot fi avantajoase şi fundaţiile cu descărcări
pe reazeme izolate.
Fundaţiile se poziţionează, de regulă, centric şi, numai în anumite situaţii particulare, excentric faţă de
pereţii pe care îi susţin
Infrastructura clădirilor din zidărie este constituită din următoarele elemente:
• clădiri fără subsol: fundaţii, socluri şi placa de beton care constituie suportul pardoselii de la
parter;
• clădiri cu subsol: fundaţii, pereţi de subsol, placa de beton care constituie suportul pardoselii de
la subsol, planşeul peste subsol
• ansamblu de elemente structurale cu rezistenţă şi rigiditate spaţială:
-transmiterea la teren a tuturor solicitărilor din secţiunea de încastrare a pereţilor, fără producerea
deformaţiilor postelastice în elementele infrastructurii şi/sau în terenul de fundare;
-limitarea deformaţiilor verticale ale clădirii la valori care nu periclitează integritatea structurii, a
elementelor nestructurale şi a branşamentelor la reţelele exterioare.

Proiectarea preliminară a infrastructurii trebuie să ţină seama de:

• mărimea forţelor verticale care trebuie transmise la teren;
• severitatea acţiunii seismice la amplasament;
• natura şi proprietăţile mecanice ale terenului de fundare;
• efectele posibile ale apelor subterane

Eforturile sectionale ale suprastructurii considerate la dimensionarea infrastructurii

Pentru dimensionarea fundatiilor, soclurilor si peretilor de subsol actiunea seismica se va lua in calcul
cu valorile care corespund rezistentelor de proiectare la incovoiere cu forta axiala ale peretilor din
elevatie determinate considerand suprarezistenta armaturilor; in cazul peretilor cuplati se va tine
seama si de modificarea fortei axiale corespunzator rezistentelor de proiectare la forta taietoare ale
grinzilor de cuplare

Fundaţii la clădiri fără subsol

Fundaţiile pereţilor structurali vor fi continue sub ziduri cu una din alcătuirile următoare:
a. blocuri/tălpi din beton simplu, cu una sau mai multe trepte;
b. blocuri/tălpi din beton simplu şi cuzineţi din beton armat;
c. tălpi din beton armat.

Soclul şi fundaţiile vor fi, de regulă, axate faţă de pereţii structurali din zidarie.
Tipurile de fundaţii cu soclu din beton simplu pot fi utilizate daca rezultatele calculelor de dimensionare
permit aceasta solutie .
Înălţimea soclului şi a treptelor blocului de fundaţie va fi de cel puţin 400 mm.
Lăţimea soclului Bs sau a blocului de fundaţie B (în situaţia în care nu este prevăzut soclu) trebuie să fie
mai mare decât grosimea peretelui structural b cu minim 50mm de fiecare parte.
În toate clădirile fără subsol, placa suport a pardoselii de la parter se va executa din beton armat. Această
placă va fi legată monolit cu soclurile clădirii constituind o legătură rigidă în plan la nivelul
infrastructurii/fundaţiilor

Bloc de fundatie si soclu din beton simplu Bloc de fundatie din beton simplu si soclu cu
centura din beton armat
Bloc de fundatie din beton simplu si Fundatii cu bloc din beton simplu si soclu din
beton armat soclu inalt cu doua centuri din beton armat

Fundatii de tip grinzi continue din beton armat

Fundaţii la clădiri cu subsol

Pereţii de subsol

-se vor realiza, de regulă, din beton armat;

-axati, sub toţi pereţii structurali din parter
- in conditii justificate prin calcul, pentru ag≤0.15g, peretii de subsol pot fi realizati din beton simplu
cu doua centuri care vor forma contururi închise pe ansamblul clădirii,amplasate la baza peretelui şi la
nivelul planşeului peste subsol; aria armăturilor longitudinale din fiecare dintre cele două centuri va fi cu
cel puţin 20% mai mare decât aria armăturilor din centura cea mai puternic armată de la nivelurile
supraterane de pe acelaşi perete.
 În cazul în care fundaţiile se execută din beton simplu, armăturile din centuri vor fi majorate cu cel
puţin 20%.
.Continuitatea armăturilor din centuri nu va fi întreruptă de golurile pentru instalaţii

Grosimea pereţilor de subsol se va stabili, prin calcul, pentru satisfacerea cerinţei de rezistenţă sub efectul
încărcărilor din gruparea fundamentală şi din cea seismică şi va permite preluarea eventualelor abateri de
execuţie.

Fundatiile pot fi din beton simplu sau din beton armat

Se va urmări ca rigiditatea subsolului să fie superioară rigidităţii nivelurilor supraterane:

-golurile de uşi şi ferestre din pereţii de subsol vor fi amplasate, în plan, în poziţii decalate faţă de golurile de
la parter ; în clădirile din zone seismice cu ag ≥ 0.25g amplasarea golurilor de uşi din pereţii interiori de
subsol va fi făcută cu un decalaj de cel puţin 1,0 m faţă de poziţia golurilor de la parter.

-dimensiunile golurilor de la subsol vor fi mai mici decât cele de la parter, secţiunea plinurilor va fi sporită
iar zonele slăbite vor fi verificate prin calcul;

-în clădirile din zone seismice cu ag ≥ 0.30g golurile de uşi şi ferestre din pereţii exteriori de la subsol vor fi
mai mici cu cel puţin 25% faţă de cele din parter

-în cazul clădirilor cu pereţi dispuşi în sistem "celular", în zonele cu acceleraţia seismică de proiectare
ag ≥ 0.30g, se recomandă sporirea rigidităţii subsolului prin introducerea unor pereţi suplimentari, în
limita posibilităţilor rezultate din planurile de arhitectură
 Pereti de subsol din beton simplu cu centuri din beton armat la extremitati, talpi de fundatii din beton
simplu (a si b) si talpi din beton armat (c si d)

Pereti de subsol si talpi de fundatii din beton armat

În toate clădirile cu subsol, placa planşeului peste subsol se va executa din beton armat şi va avea cel puţin
aceiaşi grosime ca şi plăcile etajelor supraterane.
În cazul clădirilor cu subsol, situate în zonele seismice cu ag ≥0.30g. şi în toate clădirile amplasate pe terenuri
de fundare dificile, placa suport a pardoselii subsolului se va executa din beton armat, legată de tălpile de
fundaţie.
Fundaţii cu descărcări pe reazeme izolate

Fundaţiile cu descărcări pe reazeme izolate sunt alcătuite din:

− blocuri de beton simplu;
− grinzi de beton armat.
Reazemele izolate se dispun obligatoriu în punctele de intersecţie ale pereţilor structurali din zidărie sau
în cele în care sunt concentrate încărcări importante.
Reazemele izolate dispuse în lungul pereţilor structurali din zidărie au o formă dreptunghiulară în plan.
Poziţia în plan a blocurilor de beton simplu se va alege astfel încât centrele de greutate ale bazelor lor să
coincidă pe cât posibil cu axul peretelui.
Elementele de descărcare sunt alcătuite din grinzi de beton armat care constituie suportul zidurilor şi
care transmit încărcările la reazemele izolate.
Grinzile se realizează, în general continue, din beton armat turnat monolit. Pentru uşurinţa execuţiei se
va urmări, pe cât posibil, ca grinzile să aibă aceeaşi înălţime (Fig. II.30). Pentru asigurarea unei rigidităţi
1 1
corespunzătoare se recomandă h ≥  ÷  ⋅ L .
6 8
Soluţii de fundare la pereţi nestructurali
Pereţii nestructurali reazemă, de regulă, pe placa de beton armat realizata intre soclurile fundatiilor.
Placa trebuie aşezată pe teren bun sau umpluturi compactate controlat de cel mult 0,80m grosime. Dacă
umpluturile se pot umezi (prin pierderea apei din instalaţii etc.), grosimea maximă admisă a acestora se
va limita la 0,40m.

Armare suplimentara locala a placii Ingrosare si armare suplimentara a placii pe sol

pe sol pentru sustinerea unui perete nestructural sub un perete nestructural
(pereţii nestructurali transmit o încărcare pereţii nestructurali transmit o încărcare între
de maxim 4kN) 4÷10kN/m
 Situaţiile care nu se încadrează la punctele de mai sus se rezolvă ca fundaţiile pereţilor
structurali (fundaţii continue sau cu rezemări izolate).

Racordarea în trepte a fundaţiilor având cote de fundare diferite

Racordarea în trepte a fundaţiilor este necesară în următoarele situaţii:

− amplasament pe terenuri în pantă sau cu stratificaţie înclinată;
− clădiri cu subsol parţial;
− intersecţii de fundaţii având cote de fundare diferite (exemplu: fundaţie sub perete exterior cu
fundaţie sub perete interior etc.).
-înălţimea treptelor se limitează la 0,50 m în pamanturi necoezive, respectiv 0,70 m în pamanturi
coezive
CALCULUL CLĂDIRILOR CU PEREŢI DIN ZIDĂRIE

Zidăria este un material neomogen, anizotrop şi caracterizat de comportare inelastică chiar

pentru niveluri reduse de solicitare. Realizarea unui model de calcul care să ia în considerare toate
aceste particularităţi şi care, în acelaşi timp, să poată fi aplicat cu uşurinţă în proiectarea curentă este
practic imposibilă.
Particularităţi ale comportării zidăriei la solicitări mecanice:
1. Neomogenitatea alcătuirii, care provine din faptul că există diferenţe mari între
proprietăţile mecanice ale elementelor pentru zidărie şi ale mortarelor şi de aderenţa reciprocă a
acestora. Alte cauze ale neomogenităţii sunt legate de diversitatea ţeserii şi de modul de umplere a
rosturilor cu mortar (diferenţe semnificative de comportare între zidăriile cu rosturile verticale
umplute cu mortar şi cele cu rosturi verticale de tip "nut & feder").
2. Anizotropia, care rezultă din proprietăţile diferite în funcţie de direcţia solicitărilor în
raport cu rosturile de aşezare depinde de forma şi de proporţiile elementelor şi existenţa, volumul şi
direcţia golurilor în perete, de modul de ţesere.
3. Discrepanţa între rezistenţa la compresiune şi cea la întindere care rezultă de fapt din
comportarea nesimetrică la compresiune / întindere care caracterizează atât elementele cât şi
mortarul, şi aderenţa intre acestea (din acest motiv rezistenţa la întindere poate fi neglijată în cele
mai multe cazuri practice)
4. Particularităţile legii constitutive (σ - ) şi anume:
- caracterul neliniar chiar pentru stadii de solicitare incipiente
- existenţa/lipsa deformaţiilor post elastice rezultă în mare parte din caracteristicile menţionate mai
sus

Pentru proiectarea clădirilor curente, pentru toate grupările de încărcări, determinarea

eforturilor şi deformaţiilor în toate părţile / elementele de construcţie din zidărie, se va face utilizând
un model de calcul, suficient de precis, bazat pe următoarele ipoteze simplificatoare:
a. zidăria este un material presupus omogen, izotrop şi cu răspuns elastic până în stadiul
ultim;
b. caracteristicile secţionale ale pereţilor din zidărie se determină pentru secţiunea brută
(nefisurată/netencuită);
c. rezultatele calculelor cu modelele bazate pe ipotezele a şi b se afectează cu factori de
corecţie stabiliţi astfel încât să se obţină o concordanţă cât mai bună cu datele rezultatele
încercărilor.

Calculul structurilor la încărcări verticale

Pereţii structurali sunt consideraţi console rezemate la nivelul planşeului peste subsol (în cazul
clădirilor cu subsol) sau la faţa superioară a fundaţiilor (în cazul clădirilor fără subsol).
La proiectarea pereţilor structurali din zidărie vor fi luate în considerare, simultan cu încărcările verticale,
încărcările orizontale, perpendiculare pe planul peretelui provenite din:
a. acţiunea cutremurului, pentru toţi pereţii;
b. presiunea vântului, pentru pereţii exteriori din suprastructură;
c. împingerea pământului, pentru pereţii de contur de la subsol;
d. forţe laterale (împingeri) transmise de alte părţi de structură (bolţi, arce, sau şarpante);
e. încărcări de exploatare (mobiler sau echipamente/instalaţii suspendate pe console,
împingerea oamenilor în spaţii aglomerate, etc.).
Valorile de proiectare ale acestor încărcări se vor lua din reglementările

Modelul de calcul trebuie să ţină seama de:

particularităţile modului de aplicare a încărcărilor verticale;
zvelteţea peretelui
legăturile /fixarea pe contur a peretelui;

Determinarea forţelor axiale de compresiune în pereţii structurali

Încărcări verticale pe pereţii structurali date de planşee

(a) Planşeu din beton armat monolit
(b) Planşeu din elemente liniare (grinzi din beton, oţel, lemn)

Încărcări verticale concentrate pe pereţii structurali

În cazul pereţilor în formă complexă T,L,I, se consideră că, prin legătura creată prin ţeserea zidăriei
sau prin stâlpişorii de beton de la intersecţii sau ramificaţii, se realizează o distribuţie uniformă a
intensităţii forţelor de compresiune pe întreaga suprafaţă a peretelui

În cazul clădirilor cu console nesimetrice importante, cu distanţă mare între centrul de

greutate al încărcărilor verticale din planşee şi centrul de greutate al secţiunii orizontale a pereţilor se
va ţine seama şi de eforturile suplimentare care rezultă din încovoierea de ansamblu.
Prevederea se referă în special la cazul clădirilor care au balcoane/bowindow-uri cu deschideri mari,
dispuse pe o singură latură a clădirii; dacă efectul excentricităţilor nu se echilibrează pe ansamblul
structurii, este necesar să se evalueze eforturile suplimentare rezultate din această situaţie.

Determinarea excentricităţilor de aplicare a încărcărilor verticale

Încărcările din planşee se transmit pereţilor cu excentricităţi care provin din:
a. alcătuirea constructivă a structurii;
b. imperfecţiuni de execuţie;
c. efectele încărcărilor cu caracter local,

Pentru calculul rezistenţei pereţilor, efectele excentricităţilor se introduc prin coeficienţi de reducere a
rezistenţei calculate cu încărcările axiale.

-Excentricitate din alcătuirea structurii

Particularităţile alcătuirii/concepţiei arhitectural-structurale a clădirii pot produce eforturi
secţionale suplimentare (momente încovoietoare) prin:
suprapunerea excentrică pe verticală a pereţilor la etajele adiacente (d1 în figura 6.4);
rezemarea excentrică a planşeelor pe perete (d2 în figura 6.4) ;
rezemarea pe perete a planşeelor cu deschideri şi încărcări diferite .
Valorile acestei excentricităţi pot fi evaluate, în cele mai multe cazuri, încă din faza de
proiectare preliminară.
Excentricitatea datorită suprapunerii pe verticală a pereţilor de la etajele adiacente se produce
întotdeauna la pereţii de contur atunci când grosimea peretelui superior este mai mică. La
aceiaşi pereţi se produce şi excentricitatea datorită rezemării planşeului pe o singură parte a
peretelui. Excentricitatea datorită rezemării pe perete a planşeelor cu deschideri şi încărcări
diferite se dezvoltă pe pereţii care mărginesc încăperi cu deschideri şi/sau încărcări diferite
(de exemplu la pereţii coridoarelor centrale de la clădirile cu camere pe ambele faţade - şcoli,
cămine şi similare)

Nd 1 1 Nd 2 2
e i0
N 1 N 2
 t

d1 d2
N1 N2 eio =d2=(t/2-
N3 t/3)=t/6

unde notaţiile sunt următoarele:

N1 – încărcarea transmisă de peretele de la etajul superior;
d1 – excentricitatea încărcării N1
N2 - încărcările aduse de planşeul/planşeele care reazemă direct pe perete;
d2 – excentricităţile încărcărilor N2.

-Excentricitate din imperfecţiuni de execuţie (accidentală)

Principalele categorii de imperfecţiuni de execuţie care generează excentricitatea accidentală
a forţelor verticale (ea) sunt următoarele:
deplasarea relativă a planurilor mediane ale pereţilor de la nivelurile adiacente;
abaterile de la valoarea nominală a grosimii pereţilor;
abaterile de la poziţia verticală a peretelui;
neomogenitatea materialelor.
t h et
e a
30
1.0cm e
a
300
1.0cm

unde:
-t - grosimea peretelui;
-het - înălţimea etajului
-Excentricitate din forţele orizontale perpendiculare pe plan
Excentricitatea provenită din momentul încovoietor maxim Mhm(i) dat de forţele orizontale perpendiculare
pe plan

M hm( i )
e hm( i )
N N
1 2
unde notaţiile sunt următoarele:
N1 - încărcarea transmisă de peretele superior;
N2 - suma reacţiunilor planşeelor care reazemă pe peretele care se verifică

De stabilit unde se calculeaza Mhm(i0????????????????????????????????/

Calculul structurilor cu pereţi din zidărie la forţe orizontale
Pentru proiectarea pereţilor structurali şi nestructurali şi a pereţilor din zidărie înrămată se vor
se vor lua în considerare:
a. forţele în planul peretelui; peretii paraleli cu directia fortei seismice de proiectare: eforturi
sectionale si deformatii în planul peretelui
b. forţele perpendiculare pe planul peretelui; peretii perpendiculari pe directia fortei seismice de
proiectare: eforturi sectionale si deformatii perpendiculare pe planul peretelui si, eventual, eforturi
sectionale si deformatii în planul peretelui rezultate din rasucirea generala a cladirii.
c. forţele din deformaţiile impuse de structură pereţilor din zidărie înrămată

Încărcările din vânt vor fi luate în considerare, în toate cazurile, pentru:

a. calculul momentelor încovoietoare din acţiunea perpendiculară pe faţadă;
b. calculul şarpantelor.

A.Modelul de calcul pentru forţe orizontale (in planul peretilor)

Suprastructura clădirii se va modela prin subansambluri structurale verticale dispuse pe
direcţiile principale, constituite din pereţi plini sau cu goluri, legate prin planşee orizontale (placă şi
rigle de cuplare).
Secţiunea de încastrare a ansamblului pereţilor structurali pentru calculul la forţe orizontale
(în raport cu care se defineşte numărul de niveluri nniv) se va lua:
a. la nivelul superior al soclurilor, pentru clădirile fără subsol;
b. la planşeul peste subsol, pentru clădirile cu pereţi deşi (sistem fagure) şi pentru clădirile cu pereţi
rari (sistem celular) la care s-au prevăzut pereţi suplimentari în subsol ;
c. peste nivelul fundaţiilor pentru clădirile cu pereţi rari, dacă nu s-au prevăzut pereţi suplimentari în
subsol ;

Caracteristicile geometrice ale pereţilor structurali care participă la preluarea forţelor

orizontale (din vânt sau seismice) se vor stabili considerând, în cazul secţiunilor compuse (L,T, I),
lungimile tălpilor active egale cu grosimea peretelui la care se adaugă, de fiecare parte a inimii, cea
mai mică dintre valorile:
a. 6 t , unde "t" este grosimea tălpii respective;
b. distanţa până la capătul peretelui transversal (până la primul gol).

Modelul structural trebuie să schematizeze cât mai exact următoarele elemente:

-alcătuirea generală structurii:
- geometria ansamblului şi a tuturor subansamblurilor verticale şi orizontale;
- legăturile între subansamblurile structurale şi legăturile dintre componentele fiecărui
subansamblu;
- proprietăţile mecanice relevante ale materialelor;
- distribuţia maselor de nivel, în plan şi pe înălţimea clădirii;
- caracteristicile de rigiditate ale elementelor şi capacitatea de amortizare.
Calculul se poate realiza cu modele plane (pentru clădirile cu regularitate structurală ) si modele
spatiale.

Identificare peretilor structurali (arii

active) (zonele posate gri nu participa la preluarea fortelor seismice)

Calculul forţelor seismice orizontale pentru ansamblul clădirii

Pentru proiectarea clădirilor curente calculul seismic se va face cu metode de calcul static liniar

B..Metoda fortelor seismice statice echivalente

B.1.Forta taietoare de baza

Fb= I. Sd (T).m.
I-factorde importanta expunere
I-1.20 pt. cladiri de tip scoli (mai mult de 250 persoane), crese, gradinite, aziluri, etc. –clasa II;
I-1.00 pt. cladiri de tip curent-clasa III;
I-0.80 pt. cladiri de mica importanta pentru siguranta publica, cu grad redus de ocupare-clasa IV.

m- masa totala a cladirii calculata ca suma a maselor de nivel mi;

-Factorul de corectie pentru contributia modului fundamental:
- =0.85 pt. cladiri cu n niv.>2 , daca T1≤TC
-- =1.00 pt. cladiri cu n niv.≤2

Spectrele normalizate de raspuns elastic ale acceleratiilor absolute pentru componentele orizontale
ale miscarii terenului, β(T), pentru valoarea conventionala a fractiunii din amortizarea critica =0,05
si în functie de perioadele de control (colt) TB, TC si TD sunt :

( o 1)
pt. 0 T TB (T ) 1 .
T B

pt. TB < T TC (T ) . o
 β=2. 5

TB TC TD T

TC 0.70s 1.00s 1.60s

TB 0.14s 0.20s 0.32s
TD 3.00s 3.00s 2.00s

Spectrul de proiectare pentru =0.05

(T )
Sd (T ) ag . pt. T>TB
q

0
1
q
Sd (T ) ag . 1 T pt. 0<T≤TB
T B

Reducerea spectrului elastic pentru fractiunea din amortizarea critica diferita de 5%:
10
S (T ) S .(T ) . 0.55
e 5% e o 5% 5
- pentru zidarie =8%; =0.88
Pentru clădirile curente din zidărie cu înăltime ≤P+4E, perioada proprie a modului fundamental
vibratie rezultă T1 < 0.7s si T1 > TB cu exceptia zonei cu TC=1.6 s (pentru clădirile cu înăltime
P+3E): het = 3.0± 0.20 m

Factorii de comportare “q” (factorul de modificare a raspunsului elastic in raspuns inelastic)

pentru structurile din zidărie, se vor lua în calcul în funcţie de tipul zidăriei şi de grupa de egularitate
a construcţiei. Se va ţine seama de coeficienţii de suprarezistenţă (αu/α1) :

Tabelul 8.10. Factori de comportare "q" pentru cladiri cu pereti structurali din zidarie
Regularitate Factorul de comportare q pentru tipul zidariei
Plan Elevatie ZNA ZC ZC+AR ZIA
Da Da 1,75 αu/α1 2.25 αu/α1 2.50 αu/α1 2,75 αu/α1
Nu Da
Da Nu 1,50 αu/α1 2.00 αu/α1 2.25 αu/α1 2.50 αu/α1
Nu Nu
1 .Pentru structurile cu un singur nivel valorile "q" din tabel se reduc cu 15%
2. Pentru structurile cu pereti din zidarie confinata si armata în rosturile orizontale (ZC+AR) valorile
"q" din tabel se vor folosi numai daca în toti peretii care preiau forta seismica armaturile din rosturile
de asezare respecta cerintele minime din acest Cod. Daca aceste conditii nu sunt respectate se vor lua
valorile corespunzatoare zidariei confinate (ZC)

Factorul de suprarezistenta este definit prin expresia αu /a1 în care:

- αu reprezinta 90% din forta seismica orizontala pentru care, daca efectele celorlalte actiuni ramân
constante, structura atinge valoarea maxima a fortei laterale capabile;
- α1 reprezinta forta seismica orizontala pentru care, daca efectele celorlalte actiuni ramân constante,
primul element structural atinge rezistenta ultima (la încovoiere cu forta axiala sau la forfecare).

Coeficienţii de suprarezistenţă ( u/ 1) stabiliţi în Codul P100-1, au în vedere, rezervele de rezistenţă

structurală ale clădirilor etajate cu pereţi structurali din zidărie. Aceste reserve provin, de regulă, din
mai multe surse:
redundanţa sistemului structural (articulaţiile plastice de la baza montanţilor nu se produc
simultan);
ductilitatea de material a zidăriei (forma şi parametrii legii σ - )
suprarezistenţa armăturilor;
efectele favorabile ale unor măsuri constructive, etc.

Daca nu se efectueaza un calcul static neliniar, pentru cladirile cu nniv≥2 , în cazul zidariilor cu
lege constitutiva “σ-ε cu deformatiile specifice εmu/εm1>>1,0 , valorile αu/α1 se vor lua dupa cum
urmeaza:
- cladiri cu structura din zidarie nearmata (ZNA) : αu/α1=1,10
- cladiri cu structura din zidarie armata (ZC, ZC+AR, ZIA) : αu/α1=1,25
n niv u/ 1
Zidarie cu deformatiile specifice
εmu/εm1>>1,0
ZNA ZC, ZC+AR, ZIA
2 1.10 1.25
Pentru structurile cu pereti din zidarie cu lege constitutiva liniara cu εmu/εm1=1,0 pentru
toate tipurile de elemente pentru zidarie din argila arsa si din BCA, coeficientul de suprarezistenţă
αu/α1 se ia egal cu unitatea, iar factorii de comportare q se vor lua dupa cum urmeaza: (0)
- pentru zidarie nearmata (ZNA): q=1,50
- pentru zidarie confinata (ZC) si pentru zidarie confinata si armata în rosturile orizontale (ZC+AR):
q=2,0.

Zidărie confinată (ZC) -Coeficientul seismic global cs

nniv STR, u/ 1 q Acceleratia terenului pentru proiectare ag
0.10g 0.15g 0.20g 0.25g 0.30g 0.35g 0.40g
P Tip 1 1.25 2.80 0.092 0.139 0.185 0.231 0.277 0.323 0.370
1.00 2.25 0.115 0.173 0.230 0.288 0.345 0.403 0.460
Tip 2 1.25 2.50 0.104 0.155 0.207 0.259 0.311 0.362 0.414
1.00 2.00 0.129 0.194 0.259 0.324 0.388 0.453 0.518
P+1E Tip 1 1.25 2.80 0.079 0.118 0.157 0.197 0.236 0.275 0.314
1.00 2.25 0.098 0.147 0.196 0.245 0.293 0.342 0.391
Tip 2 1.25 2.50 0.088 0.132 0.176 0.220 0.264 0.308 0.352
1.00 2.00 0.110 0.165 0.220 0.275 0.330 0.385 0.440
≥P+2E Tip 1 1.25 2.80 0.067 0.100 0.134 0.167 0.220 0.200 0.267
1.00 2.25 0.083 0.125 0.166 0.208 0.249 0.291 0.332
Tip 2 1.25 2.50 0.075 0.112 0.150 0.187 0.224 0.262 0.300
1.00 2.00 0.094 0.140 0.187 0.234 0.280 0.327 0.374

Distributia fortelor seismice orizontale pe inaltimea constructiei: Forma proprie

fundamentala poate fi aproximata printr-o variatie liniara crescatoare pe înaltime.
m .Z
F i F b. n i i mi

j 1
m j. Z j H Zi

Fortele seismice orizontale se aplica sistemelor structurale ca forte laterale la nivelul fiecarui planseu
considerat indeformabil în planul sau.

Efecte de torsiune accidentala

eIi =± 0.05. Li –excentricitate accidentala a masei de la nivelul “i’ fata de pozitia calculata a
centrului maselor
Li –dimensiunea planseului perpendiculara pe directia actiunii seismic
eix = e oix ± e 1ix
eiy = e oiy ± e 1iy
e oix, e oiy –distante in directia “x”, respectiv “y”, dintre centrele de masa si de rigiditate la nivelul “i”

eoix

CM eoiy
CR
 Y Rix,j
Riy,j

Fiy,j
CM
Xj
Yj
CR
eix
Fiy

Fortele seismice de nivel obtinute pe modele plane coresp. la doua directii principale ortogonale se
distribuie subsistemelor plane pe fiecare directie

Pentru directia x de actiune seismica

R ix, j Rix, j . y j
. F ix . eiy
F ix, j
R F ix 2 2
ix, j Rix, j . y j Riy . x j
Pentru directia y de actiune seismic
Riy, j Riy, j . x j . F iy . eix
F iy , j
R F iy 2 2
iy , j Rix, j . y j Riy . x j

Rix, j ; Riy, j-rigiditatile relative de nivel ale celor p elemente verticale care intra in componenta
subsistemului plan j asociata directiei x, respectiv y, calculate considerand numai deplasarile de
translatie ale planseului indeformabil

Rigiditatea laterala a panourilor de zidarie depinde de :

geometria panoului;
condiţiile statice la extremităţi: dublu încastrat, în consolă, sau situaţii apreciate de proiectant ca
intermediare;
proprietăţile de deformabilitate ale zidăriei: modulii de elasticitate longitudinal şi transversal.

Rigiditatea unui panou de zidărie solicitat la încovoiere cu forţă tăietoare se defineşte ca valoarea
forţei tăietoare care produce o deplasare a extremităţilor ( ) egală cu unitatea
R V ( =1)
Rigiditatea laterala trebuie să fie evaluată luând în considerare:
-deformabilitatea din încovoiere;
-deformabilitatea din forfecare şi, dacă este cazul, deformabilitatea axială.
-Pentru calcule se poate folosi rigiditatea elastică a zidăriei nefisurate.
Rezultate mai exacte se obtin folosind rigiditatea zidariei fisurate; 1/2Ez; 1/2Gz
Montant (in consola) fixat numai la baza
1 K=1.2 pt. sectiuni dreptunghiulare;
R 3
K-coef. de forma: K=2.0….2.5 pentru sectiuni I
H K. H
3E z I p G z . Ap
.

Spalete
F 1
Centru H
R 3
H K. H
Baza
12E . I z p G .A
z p

F M
lp
H - înaltimea panoului (montant/spalet)
lp - lungimea panoului
tp - grosimea panoului
Ap - aria panoului de perete
Ip - momentul de inertie al panoului de perete
Ez - modulul de elasticitate longitudinal al zidariei
Gz - modulul de elasticitate transversal al zidariei

Pentru sectiuni dreptunghiulare cu grosimea tp si considerand Ez=1000fk respectiv

Gz=0.4Ez, avem:
Ezt p
Perete in consola Rp Ez t p kM ( p )
p (3 4 2p )
Ez t p
Spalet dublu incastrat Rp 2
Ez t p kS ( p )
p (3 p )
1 1
Unde KM 2 si K S 2
p (3 4 p ) p (3 p )
Unde H este factorul de forma al panoului (zveltetea panoului)
p
lp

2.00

1.50
KM sau KS

1.00
KS
0.50 KM

0.00
0.00
0.50
1.00
1.50
2.00
2.50
3.00
3.50
4.00
4.50
5.00

=H/lp
În cazul pereţilor compuşi din montanţi şi spaleţi, rigiditatea totală (echivalentă) este egală cu
suma rigidităţilor panourilor componente.

Rtot =∑Ri

B.2.Eforturi sectionale pentru perete independent

Eforturile sectionale se pot calcula cu metode ,anuale sau cu programe de calcul
.N (eforturi axiale ); Fb (forte taietoare de baza); V-forte taietoare de nivel; M (momente
incovoietoare)

Montant
E4
N4
FB E3
N3

H E2 N2

Z 0,667 H E1 N1

P
NB V N
M

= H / lp t talpa lp
tp
t
dr
lp

Forţa de lunecare verticală în secţiunea dintre inimă şi talpă (Lv,et), pentru peretii cu
sectiuni compuse se calculează, pentru un etaj, cu relaţia :
Si
Lv ,et M
Ii
unde
M = Minf - Msup cu:
- Minf - momentul încovoietor de proiectare în secţiunea de la baza etajului pentru care se
calculează lunecarea;
- Msup - idem, în secţiunea de la baza etajului superior;
Si - momentul static al secţiunii ideale a tălpii faţă de centrul de greutate al
secţiunii ideale a peretelui;
Ii - momentul de inerţie al secţiunii ideale a peretelui.
Caracteristicile geometrice ale secţiunii ideale (Si şi Ii) se determină considerand că peretele este
alcătuit numai din zidărie (se neglijează elementele de confinare dacă acestea există).
 Lv,et

C. Forta seismica de proiectare perpendiculara pe plan

. a g. .K Z
FCNS (Z) = CNS CNS
m
CNS
q CNS

La calculul fortelor seismice de proiectare care actioneaza perpendicular pe planul peretilor

structurali se va folosi factorul de importanta al cladirii(_ Ie) si urmatoarele valori ale parametrilor β
si q:
-pereti structurali exteriori rezemati in consola (calcane, frontoane): β=2.5; q=1.5;
- pereti structurali exteriori rezemati sus si jos; β=1.0; q=1.5
- pereti structurali interiori: β=1.0; q=1.5
z
k z 1 2 * H - coeficient care reprezinta amplificarea acceleratiei seismice a terenului pe
inaltimea constructiei, in care:
Z – cota medie a inaltimii peretelui la nivelul i;
H- inaltimea medie a acoperisului in raport cu baza

D.Modele şi metode de calcul pentru încărcări perpendiculare pe plan

Pentru calculul momentelor încovoietoare sub efectul încărcărilor perpendiculare pe

planul lor pereţii se modelează ca plăci elastice rezemate, sus şi jos, pe planşeele etajului respectiv
şi, lateral, pe pereţii de rigidizare (perpendiculari pe planul peretelui considerat)

.
Pentru panourile din zidărie fără goluri de uşi sau ferestre, momentele încovoietoare de
proiectare produse de forţele perpendiculare pe planul peretelui (MSxd1 şi MSxd2) vor fi calculate
ţinând seama de:
a. condiţiile de fixare pe laturile panoului din zidărie;
b. alcătuirea peretelui în secţiune;
c. anizotropia zidăriei, exprimată prin raportul rezistenţelor unitare la întindere din încovoiere
perpendicular pe planul peretelui (μ = fxk1/fxk2)

Modelarea condiţiilor de fixare pe contur a panourilor din zidărie alcătuite

dintr-un singur strat se va considera după cum urmează:
a. continuitate completă:
- pe latura verticală, dacă peretele este ţesut cu un perete transversal care are cel puţin aceiaşi
grosime, şi este încărcat cu forţe verticale:
-. pe latura orizontală, la etajele curente, dacă pe perete reazemă un planşeu de beton armat;
b. continuitate parţială:
- pe latura verticală, dacă peretele este ţesut cu un perete transversal care are grosime mai mică, dar
cel puţin 50% din grosimea peretelui care se calculează sau cu un perete care nu este încărcat cu forţe
verticale, indiferent de grosimea acestuia.
- pe latura orizontală, dacă pe perete reazemă un planşeu cu rigiditate nesemnificativă în plan
orizontal
c. rezemare simplă:
- pe latura orizontală, dacă planşeul nu reazemă pe perete (peretele este executat după decofrarea
planşeului) sau pe straturile de rupere a capilarităţii
- la ultimul nivel, în cazul în care nu sunt prevăzute măsuri constructive speciale pentru legarea
planşeului de beton armat cu peretele din zidărie

În cazul pereţilor de subsol, pentru calculul momentului încovoietor dat de împingerea pământului,
peretele va fi considerat articulat sau încastrat la nivelul fundaţiei (în funcţie de rezolvarea
constructivă adoptată) şi încastrat elastic la nivelul planşeului peste subsol

Calculul momentelor incovoietoare

 La pereţii rezemaţi numai sus şi jos (liberi pe laturile laterale – lângă golurile de
uşă, de exemplu), planul de rupere este paralel cu rosturile de aşezare (fig. a), şi momentul
încovoietor se va determina cu relaţia
M Ed 1 = α W Ed hw2
în care notaţiile sunt:
α = 0.125 (→1/8) pentru cazul rezemării simple la ambele extremităţi (momentul maxim este la
mijlocul înălţimii peretelui);
α = 0.083 (→1/12) pentru cazul rezemării cu continuitate completă la ambele extremităţi (momentul
maxim este la reazeme);
WEd -este încărcarea de proiectare uniform distribuită perpendicular pe perete;
hw este înălţimea liberă a peretelui.

În cazul pereţilor rezemaţi pe trei sau patru laturi, momentele încovoietoare se vor
determina astfel:

a. pentru planul de rupere paralel cu rosturile de aşezare, în direcţia fxk1(fig. a), momentul
încovoietor pe unitatea de lungime a peretelui se calculează cu relaţia :

M Ed 1 = µα W Ed lw2

b. pentru planul de rupere perpendicular pe rosturile de aşezare, în direcţia fxk2 (fig. b.)
momentul încovoietor pe unitatea de înălţime a peretelui se calculează cu relaţia :

M Ed 2 = α W Ed lw2

în care notaţiile sunt:

α (vezi CR6) este un coeficient care ţine seama de
- anizotropia zidăriei (raportul rezistenţelor μ = fxd1/fxd2 ≡ fxk1/fxk2);
- condiţiile de fixare pe laturile peretelui;
- raportul între înălţimea şi lungimea peretelui;
-lw este lungimea peretelui între reazeme;
-WEd este încărcarea laterală de proiectare pe unitatea de suprafaţă
 Pentru panourile cu grosime > 350 mm momentele încovoietoare se vor calcula folosind teoria
liniilor de rupere pentru plăci elastice anizotrope (cu moduli de elasticitate diferiţi pe cele două direcţii).
(13) Pentru calculul momentelor încovoietoare, panourile cu goluri vor fi divizate în fragmente care pot fi
calculate cu regulile de la panourile pline (fig. 6.6).
CALCULUL REZISTENTELOR DE PROIECTARE ALE PERETILOR DE
ZIDARIE
Modelul de calcul.
Modelul de calcul pentru determinarea rezistenţei de proiectare a pereţilor structurali din zidărie,
pentru efectele din toate grupările de încărcări, trebuie să ţină seama de:
a. geometria peretelui;
b. condiţiile de rezemare pe contur ale peretelui;
c. condiţiile particulare de aplicare a încărcărilor;
d. proprietăţile de rezistenţă şi de deformabilitate ale zidăriei;
e. condiţiile probabile de execuţie.

Rezistenţele de proiectare ale pereţilor structurali se determină pentru:

a) Eforturile secţionale datorate sistemelor de forţe care acţionează în planul

median al peretelui:

-forţa axială (NRd);

-moment încovoietor (MRd);
-forţă tăietoare (VRd);
-forţă de lunecare verticală în pereţii cu secţiuni compuse (VLhd);

H H=h gol

montant spalete

b) Solicitările secţionale datorate forţelor care acţionează perpendicular pe

planul median al peretelui
moment încovoietor în plan paralel cu rosturilor orizontale (MRxd1);
moment încovoietor în plan perpendicular pe rosturile orizontale (MRxd2).
Ipoteze de calcul
Rezistenţa de proiectare a pereţilor din zidărie se determină în raport cu starea limită ultimă (ULS) şi,
în cazurile special, în raport cu starea limită de serviciu (SLS).

a. ipoteza secţiunilor plane;

b. rezistenţa la întindere a zidăriei perpendicular pe rostul orizontal este nulă;
c. distribuţia eforturilor unitare pe zona comprimată a peretelui se consideră simplificat, constantă
sau liniară, în funcţie de:
- tipul solicitării;
- forma legii constitutive σ - a zidăriei;
-. starea limită de calcul.

Caracteristici geometrice ale secţiunii orizontale a peretelui

Dimensiunile secţiunii transversale a pereţilor structurali din zidărie, folosite pentru calcul, sunt
dimensiunile "nete" (perete netencuit):

-Pereţii cu goluri cu dimensiunea maximă 0.2 lw vor fi consideraţi în calcul ca pereţi plini, dacă
golul este situat în treimea mijlocie a înălţimii nivelului şi dacă plinurile din zidărie până la marginile
peretelui sunt cu cel puţin 20% mai mari decât valorile minime date în P 100-1.
- Golurile din tălpi cu dimensiunea maximă h/4 vor fi neglijate iar golurile cu dimensiune > h/4
vor fi considerate margini ale tălpii.

- Pentru pereţii din zidărie confinată (ZC) şi din zidărie cu inimă armată (ZIA) caracteristicile
geometrice ale secţiunii orizontale se vor calcula astfel:
* Pentru zidăriile cu elemente din argilă arsă din grupa 1 pentru care deformaţia specifică
maximă admisă este εmu =3,5‰, aria de beton se va transforma în arie echivalentă din zidărie prin
înmulţire cu raportul n dintre rezistenţa de proiectare la compresiune a betonului (fcd) şi rezistenţa de
proiectare la compresiune a zidăriei (fd).
n=fcd/fd
În aceste condiţii, caracteristicile secţiunii"ideale" a peretelui se vor calcula cu relaţiile:
- Aria ideală: Ai = Azid + (n-1) Abeton
- Momentul de inerţie ideal: Ii = Izid + nIbeton

-Pentru zidăriile cu elemente din argilă arsă din grupele 2 şi 2S şi din BCA şi pentru orice alte zidării
care au deformaţia specifică maximă admisă este εmu = 2 ‰ aria secţiunii orizontale de calcul se va
lua identică cu aria efectivă a peretelui (care include şi elementele de beton armat).
Prevederea ţine seama de faptul că pentru zidăriile cu εmu ≤ 2,0‰ betonul nu poate atinge valoarea
maximă a rezistenţei la compresiune (fc). Având în vedere toate incertitudinile legate de atingerea
valorii εmu prevederea este acoperitoare.
A.Rezistenţa de proiectare la compresiune axială a pereţilor structurali: NRd
Pentru pereţii din zidărie, nearmată sau armată, solicitaţi la compresiune axială, indiferent de tipul
elementelor pentru zidărie şi al mortarului, deformaţia specifică maximă în zidărie (scurtare) se va
lua εmax = 2‰.

A.1.Rezistenţa la compresiune axială a pereţilor din zidărie nearmată (ZNA):

a) Secţiune oarecare

t
NRd = i (m) .A.fd

- coeficientul de reducere a rezistenţei datorită efectului zvelteţei

i(m)
elementului şi efectului excentricităţilor de aplicare a încărcărilor în secţiunile
extreme ( i); respectiv, în secţiunea de la mijlocul înălţimii elementului
măsurată de la bază ( m);
A - aria secţiunii transversale a elementului;
fd - rezistenţa de proiectare la compresiune a zidăriei

b) Sectiune dreptunghiulara
t
NRd(l) =ф i(m)t fd
1 2 ei e e e e
i oi hi a
0.05t
i t

cu notaţiile:
ei0 - excentricitatea încărcărilor verticale ;
ehi - excentricitatea datorată forţelor perpendiculare pe planul peretelui ;
ea - excentricitatea accidentală ;

Pentru zidăriile executate cu toate tipurile de elemente şi de mortare, cu toate rosturile umplute cu
mortar, constanta de reducere a rezistenţei în secţiunea de la mijlocul înălţimii peretelui фm va fi
luată cu valorile care corespund valorilor maxime

Valorile coeficientului Φm pentru reducerea rezistenţei la compresiune

Zvelteţea Tipul Excentricitatea relativă em/t
(het/t)max zidăriei 0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30
12 ZNA 0.80 0.70 0.59 0.49 0.38 0.28
15 ZC,ZIA 0.75 0.64 0.53 0.42 0.32 0.22

2
e m
3 ei 0 e hm e
a

unde notaţiile sunt următoarele:

het - înălţimea etajului ;
ehm - excentricitatea datorată efectului încărcărilor orizontale, în secţiunea de la mijlocul înălţimii
peretelui ;
Pentru valori intermediare ale raportului em/t valorile se pot obţine prin interpolare. Nu
este permisă extrapolarea valorilor din tabel.

A.2.Rezistenţa la compresiune axială a pereţilor din zidărie confinată (ZC) şi

zidărie cu inimă armată (ZIA)

Rezistenţa la compresiune axială a pereţilor din zidărie confinată şi din zidărie cu cu inimă armată se va
calcula transformând secţiunea mixtă într-o secţiune ideală din zidărie
Contribuţia armăturilor din stâlpişori şi din stratul median (ZIA) la preluarea forţei de compresiune se va
neglija.

Transformarea sectiunii din zidarie confinata in sectiunea ideala de zidarie

Ai = (n-1). Abeton.
Azid
lw Abeton Ai = Azid + (n-1). Abeton.
lw

Calculul se continua cf. 1: NRd = i (m) .A.fd

Transformarea sectiunii din zidarie cu inima armata (ZIA) in sectiunea ideala de zidarie

≥11.5= tz
≥10
≥11.5= tz

tech = 2tz + n tm

Calculul se continua cf. 1: NRd(l) = i(m) .t.fd

unde notaţiile sunt:
tz – grosimea straturilor din zidărie exterioare;
tm – grosimea stratului median de mortar/beton (grout);
n – constanta de echivalenţă

B. Rezistenţa de proiectare la compresiune şi încovoiere in planul

pereţilor structurali din zidărie : MRd
În cazul zidăriilor armate relaţia efort unitar-deformaţie specifică (ζ - ) pentru armături se va lua
conform SR EN 1992-1-1.

În cazul pereţilor cu formă complexă a secţiunii transversale (I, L, T) rezistenţa de proiectare la forţă
axială şi moment încovoietor în planul peretelui se va determina pe baza secţiunii de calcul cu
lungimile tălpilor determinate la art.6.3.1.(3);

Intersecţiile dintre inima şi tălpile pereţilor cu formă complexă (I, L, T) precum şi secţiunile slăbite
prin şliţuri verticale. vor fi verificate pentru eforturile de lunecare verticale . Aceasta verificare nu
este necesara in urmatoarele situatii:
Pentru zidăria nearmată (ZNA) :
- zidurile de pe cele două direcţii sunt executate simultan (complet ţesute);
- secţiunea de legătură între pereţi nu este slăbită prin şliţuri verticale;
-. la colţuri, intersecţii şi ramificaţii sunt prevăzute în rosturile orizontale armăturile
minime stabilite în P 100-1 şi în acest Cod

Pentru zidăria confinată, cu sau fără armături în rosturile orizontale (ZC/ZC+AR):

- ştrepii reprezintă 50% din suprafaţa de contact între zidărie şi beton;
- secţiunea de legătură între pereţi nu este slăbită prin şliţuri verticale;
- la colţuri, intersecţii şi ramificaţii sunt prevăzute în rosturile orizontale armăturile
minime stabilite în P 100-1 şi în acest Cod.

B.1.Rezistenţa la compresiune şi încovoiere a pereţilor din zidărie nearmată

(ZNA)
Rezistenţa de proiectare la încovoiere (MRd), asociată forţei axiale de proiectare (NEd), aplicată în
planul median al unui perete, se va calcula considerând că blocul eforturilor de compresiune are
formă dreptunghiulară cu valoare 0.85fd.

În condiţiile de la (1), pentru un perete cu secţiunea orizontală compusă (I, T, L) rezistenţa de

proiectare la încovoiere (MRd) se va calcula după cum urmează:

N Ed
- Se determină aria zonei comprimate a peretelui : A zc
0.85. f d
-Se determină distanţa yzc de la centrul de greutate al peretelui (G) până la centrul de greutate al
zonei comprimate.(G1)
- Se determină rezistenţa de proiectare la încovoiere (MRd) cu relaţia

MRd = NEd yzc

În cazul peretelui dreptunghiular, cu lungime lw şi grosime t relaţiile devin

-adâncimea zonei comprimate

N Sd
x Rd
0.85. f .t
d

-momentul încovoietor de proiectare

N Ed N Ed
M Rd
2 l x w Rd
2
. eRd

Dacă forţa axială este aplicată excentric faţă de planul peretelui, adâncimea zonei comprimate se
va determina cu relaţia:

x N Sd
Rd
0.8
i (m)
f d
t

În cazul pereţilor din zidărie nearmată pentru care se face verificarea rezistenţei la cutremurul de
proiectare pentru SLS, rezistenţa de proiectare la încovoiere (MRd) asociată forţei axiale de
proiectare (NEd) se va determina ca mai sus, dar cu limitarea ariei pe care se dezvoltă eforturile de
întindere prin condiţia
yzc < 1.2 rsc
rzc - distanţa de la centrul de greutate al secţiunii orizontale a peretelui până la limita
samburelui central aflata de aceasi parte cu fibra comprimata.
 Sectiune oarecare XG Lw-XG

e1x NED e1x =Ix /XG

rzc
G
e2x =Ix /(lw
NEd t

MRd yzc 1.2.rzc

lw
NED
Ninima Ntalpa

Sectiune dreptunghiulara 0.8 fd

0.2 lw NEd xRd
G
t
lw rsc=0.166.lw

yzc 1.2rs NEd 0.3 lw

c
0.3 lw
Cazul particular al unu
perete dreptunghiular
0.8.fd lungime lw
lc=0.6 lw
M Rd
0.2.l w . N Ed

B.2.Rezistenţa la compresiune şi încovoiere a pereţilor din zidărie confinată

Calculul rezistenţei de proiectare la încovoiere în planul peretelui (MRd) asociată forţei axiale de
proiectare din încărcări seismice (NEd) pentru pereţii din zidărie confinată (ZC, ZC+AR), executaţi cu
elemente din zidărie din argilă arsă din grupele 1, 2 şi 2S, şi din BCA se face în următoarele ipoteze:
Se neglijează:
- rezistenţa la întindere a betonului din stâlpişorul de la extremitatea solicitată la întindere a
peretelui (pentru ipoteza respectivă de încărcare);
- rezistenţa la intindere a mortarului din rosturile orizontale ale zidăriei;
- secţiunea de beton şi armătura eventualilor stâlpişori intermediari;
 - rezistenţa la compresiune a betonului din stâlpişorul comprimat pentru zidăriile cu deformaţie
specifică ultimă εmu = 2.0‰ (aria stâlpişorului se include în aria din zidărie).

Se ţine seama de rezistenta elementelor de confinare verticale:

-rezistenţa la compresiune a betonului din stâlpişorul comprimat se ia în considerare pentru zidăriile

cu deformaţie specifică ultimă εmu = 3.5‰ (aria de beton se transformă în arie echivalentă de zidărie );
-rezistenţa armăturilor din ambii stâlpişori de la extremităţi ;

Rezistenţa de proiectare la încovoiere (MRd), asociată forţei axiale de proiectare (NEd), pentru un
perete de zidărie confinată de formă oarecare, poate fi calculată prin însumarea rezistenţei de
proiectare la încovoiere a secţiunii ideale de zidărie nearmată MRd (zna,i) cu rezistenţa de proiectare
la încovoiere corespunzătoare armăturilor din stâlpişorii de la extremităţi MRd(As) .

M RD M Rd ( zna,i ) M Rd ( As )

Aria secţiunii ideale din zidărie nearmată se va calcula, în funcţie de deformaţia specifică
ultimă a zidăriei (εmu)
Aria comprimată a secţiunii ideale din zidărie nearmată (Azci)
N Ed
Azci
0.85 f d
Momentul încovoietor de proiectare al secţiunii ideale din zidărie nearmată
:
M Rd
( zna, i) N .yEd ZCI
unde
yzci - distanţa de la centrul de greutate al peretelui până la centrul de greutate al zonei comprimate a
secţiunii ideale de zidărie

Rezistenţa de proiectare la încovoiere dată de armăturile stâlpişorilor

MRd(As)
M (A ) l A f
Rd S S S Yd

unde notaţiile sunt:

ls - distanţa între centrele de greutate ale celor doi stâlpişori de la extremităţi;
As – cea mai mică dintre ariile de armare ale celor doi stâlpişori;
fyd – rezistenţa de proiectare a armăturii din stâlpişori.

B.3.Rezistenta de proiectare la incovoiere pentru pereţii de zidărie cu inimă

armată (ZIA)

Rezistenţa de proiectare la încovoiere (MRd) în planul peretelui asociată forţei axiale de proiectare
(NEd), pentru zidăria cu inimă armată (ZIA) se va calcula folosind ipotezele generale şi următoarele
ipoteze specifice :
- straturile paralele din zidărie şi beton conlucrează până în stadiul ultim corespunzător celui mai slab
dintre materiale;
- eforturile unitare de compresiune au valoarea 0.85fd şi sunt uniform distribuite pe o zonă cu
adâncimea xconv = 0.80x unde x este distanţa de la fibra cea mai comprimată până la axa neutră a
secţiunii orizontale a peretelui;
- deformaţiile specifice în stadiul ultim ale zidăriei ( εmu) şi betonului (ε cu) se vor limita după cum
urmează:
*Pentru zidăriile cu elemente din argilă arsă din grupa 1: εcu ≡ε mu ≤ 3.5‰
* Pentru zidăriile cu elemente din argilă arsă din grupele 2 şi 2S şi cu elemente din BCA:
εcu ≡ εmu ≤ 2.0‰
- armătura stratului median este uniform distribuită în lungul peretelui (as în mm2/m).

(2) În ipotezele menţionate la (1) rezistenţa de proiectare la încovoiere (MRd) în planul

≥11.5= tz
≥10
≥11.5= tz

tech = 2tz + n tm

MRd (ZIA) = MRd (zna,i) + MRd (as)

unde:
tz – grosimea straturilor de zidărie exterioare;
tm – grosimea stratului median de mortar/beton (grout);
n – constanta de echivalenţă

Rezistenţa de proiectare a secţiunii ideale de zidărie nearmată MRd (zna,i) se va

calcula conform 2.2.1.
M Rd
( zna, i) N .y
Ed ZCI

Rezistenţa de proiectare a armăturilor, MRd (as), se va calcula cu relaţia:

unde notaţiile sunt următoarele:
as este aria de armătură pe unitatea de lungime a stratului median
fyd este rezistenţa de proiectare a armăturilor din stratul median
 NEd MRd
2
As=as.lw M Rd (as) 0.25. as .l w . f yd

(a)

lw
yzc NEd
0.85

G
fd
(c)
0.8x
f y
s
E s

(b)
Rezistenţa de proiectare la
mu încovoiere cu forţă axială
lw-x x pentru zidăria cu inimă
armată
fyd
fyd (d)

Reguli de proiectare specifice pentru constructii cu pereti din zidarie cu inima armata (ZIA).
-Peretii de caramida din straturile marginale vor avea grosimea de minimum ½ caramida (minimum
115mm), vor fi executati cu zidaria tesuta si vor avea rosturile verticale complet umplute cu mortar.
-Armarea stratului median se va determina prin calcul

Procente de armare minime pentru pereti din ZIA

Acceleratia Barele orizontale Barele verticale
seismica Categoria 1 Categoria 2 Categoria 1 Categoria 2
de proiectare
ag≥0,20g 0,30% 0,25% 0,25% 0,20%
ag≤0,15g 0,25% 0,20% 0,20% 0,15%

Pentru primul nivel al cladirilor cu nniv≥3, procentele de armare minime,raportate la sectiunea de

beton a stratului median, vor respecta conditiile din tabel
.Diametrul minim al barelor va fi ≥_8mm iar distanta între bare va fi ≤ 150mm.

Pentru constructiile cu nniv<3, si pentru nivelurile de peste parter ale constructiilor cu nniv≥3,
procentele minime de armare se vor lua egale cu 80% din valorile din tabel. Diametrul minim al
barelor va fi _≥6mm iar distanta între bare va fi ≤1.5tm unde tm este grosimea stratului median.
(6) Armarea cu plase sudate nu se va folosi la peretii parterului, indiferent de numarul nivelurilor
peste sectiunea de încastrare, pentru cladirile din zone cu ag≥0.15g. (0)
Concluzii privind comportarea zidariei confinate si armate

Zidăria armată, aşa cum este cunoscută astăzi, este rezultatul acumulării, în timp, a experienţelor
practice de asociere a zidăriei fragile cu materiale superioare din punct de vedere al rezistenţelor la
întindere şi compresiune şi al ductilităţii, şi a dezvoltărilor teoretice mai recente.

În zone seismice folosirea cu precădere a zidăriilor armate este recomandată deoarece asocierea cu
oţelul oferă zidăriei proprietăţile necesare pentru realizarea unor performanţe seismice superioare:
ductilitate;
capacitate de disipare a energiei seismice;
limitarea degradării excesive a rezistenţei şi rigidităţii;
menţinerea, în anumită măsură, a integrităţii pereţilor după producerea unui seism sever.

În conditile producerii fisurilor înclinate, barele de otel intersectate de fisuri se opun departarii celor
doua fete ale fisurii si capata deformatii longitudinale. Eforturile care se dezvolta în armaturi cresc pe
masura cresterii deformatiilor, dar numai atât timp cât acestea ramân în domeniul elastic (pentru
otelurile fara consolidare - de tip OB37 si PC52). Forta corespunzatoare reprezinta o parte din
capacitatea totala de rezistenta a peretelui.
Numeroase încercari efectuate, atât pe elemente pline cât si pe elemente cu perforatii dispuse
vertical, au aratat ca, pentru peretii solicitati la forta taietoare în planul lor,prezenta armaturilor
reduce procesul de degradare a rezistentei dupa atingerea valorii maxime si în acelasi timp reduce si
uniformizeaza fisurarea peretelui. Aceste efecte depind de cantitatea de armatura dispusa în rosturi si
de conditiile de ancorare la capetele barelor.

Eficienta armaturii din rosturile orizontale depinde în mare masura de calitatea zidariei, în special de
calitatea mortarului, deoarece, în timpul solicitarii seismice alternante, aderenta între armatura si
mortar se poate deteriora. În aceasta situatie eforturile în otel ramân limitate, fara a se atinge
curgerea, si, în consecinta, nu se mai produce, pe aceasta cale, disiparea energiei seismice.

Rezultate similare pot fi obţinute şi prin asocierea zidăriei, prin procedee specifice, cu alte materiale
de înaltă rezistenţă (polimeri armaţi cu fibre - FRP- şi grile polimerice, de exemplu).
Ţinând seama de aceste calităţi prezentul Cod şi Codul P100-1/2013 recomandă folosirea cu
precădere a zidăriilor armate, sub una din formele menţionate, stabilind pentru acestea domenii mult
mai largi de folosire decât pentru zidăria nearmată.

Prezenţa elementelor verticale de confinare îmbunătăţeşte calitativ şi cantitativ comportarea pereţilor

de zidărie înainte şi după fisurare (în domeniul elastic dar, mai ales, în domeniul postelastic):
asigură un nivel de ductilitate satisfăcător în cazul solicitărilor seismice;
împiedică pierderea stabilităţii (răsturnarea) pereţilor sub efectul acţiunii seismic perpendiculare pe
planul peretelui;
asigură integritatea panourilor de zidărie în stadii avansate de avariere (după ce s-au produs
crăpături/ fracturi cu deplasare în planul peretelui şi/sau perpendicular pe plan).

Din încercările efectuate în Mexic [Meli,R., Mamposteria estructural. La practica, la investigacion y el

comportamiento sismico observado en Mexico CENAPRED ] s-au evidenţiat următoarele concluzii principale
privind comportarea pereţilor din zidărie confinată:
Forţa laterală care produce fisurarea diagonală variază foarte puţin în funcţie de armarea peretelui
Cantitatea şi detaliile de armătură din stâlpişori afectează semnificativ ductilitatea dar nu modifică
cu valori importante rezistenţa peretelui
 Capacitatea creşte liniar în funcţie de nivelul forţei axiale de compresiune (în domeniul eforturilor
specifice clădirilor cu puţine niveluri)
Ductilitatea pereţilor este ridicată dacă cedarea se produce din încovoiere dar şi la pereţii care
cedează din forţă tăietoare;ductilitatea scade pentru încărcări vertical mari
Conform unei alte cercetări desfăşurată tot în Mexic [Sánchez,T.A., Diseño y construccion de
estructuras de mamposteria - CENAPRED ] se consideră că, în condiţiile în care au fost respectate
prevederile din reglementări, zidăria confinată a avut comportare satisfăcătoare la cutremurele din
Mexic:
stâlpişorii au asigurat peretelui o capacitate superioară de deformaţie laterală şi au îmbunătăţit
legăturile între pereţii pe cele două direcţii şi între perete şi planşeu
s-a evitat ruperea bruscă fragilă dar nu şi formarea fisurilor diagonale (rezistenţa la eforturi
diagonale a zidăriei nu sporeşte semnificativ prin prezenţa stâlpişorilor şi a centurilor)
o soluţie pentru sporirea capacităţii la forţă tăietoare este armarea rosturilor orizontale
C.Rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare a pereţilor structurali de zidărie: VRd

- Rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare a pereţilor structurali din zidărie (VRd), pentru toate alcătuirile (ZNA, ZC şi ZIA) se va lua egală cu
cea mai mică dintre valorile calculate pentru:
* Cedarea prin lunecare în rost orizontal (VRd,l)
* Cedarea pe secţiune înclinată din eforturi principale de întindere în lungul diagonalei comprimate (VRd,i)
- În cazul pereţilor în formă de I, L, T rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare se va lua egală cu rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare a
inimii (secţiunea dreptunghiulară).

C.1.Rezistenţa la forţă tăietoare a pereţilor din zidărie nearmată (ZNA)

Rezistenţa la lunecare în rost orizontal pentru solicitări Rezistenţa la lunecare în rost orizontal pentru solicitări
neseismice seismice

VRd,l = fvd,l tlc Acţiunea

unde notaţiile sunt următoarele:

fvd,l - rezistenţa unitară de proiectare la lunecare în rost orizontal a
zidăriei, t - grosimea inimii peretelui;
lc - lungimea zonei comprimate a inimii peretelui.

Distribuţia rezistenţelor unitare tangenţiale in primul ciclu de actiune

seismica
Distribuţia rezistenţelor unitare tangenţiale
Lungimea zonei comprimate (lc) se va calcula din solicitările
secţionale de proiectare (moment încovoietor -M- şi forţă axială -N- )
considerând că eforturile unitare de compresiune sunt distribuite liniar
pe zona comprimată (fig.) cu relaţia:

lc=1.5 lw - 3e

Efortul unitar mediu de compresiune ( d) folosit pentru determinarea

rezistenţei unitare de proiectare (fvd,l), se va calcula considerând că
încărcarea verticală de proiectare din gruparea respectivă de încărcări,
NSd sau NEd, este distribuită uniform pe zona comprimată a peretelui
(lc) Distribuţia rezistenţelor unitare tangenţiale după inversarea sensului de
acţiune
In situaţia solicitării neseismice sau a solicitării seismice în primul ciclu În cazul solicitării seismice, efectul aderenţei fvk0 este anulat pe zonele
(înainte de schimbarea sensului de acţiune a mişcării), rezistenţa unitară la desprinse/fisurate în ciclul precedent de acţiune a forţei seismice (lw-
forfecare fvd acţionează pe întreaga zonă comprimată (lc) a secţiunii
lc)
orizontale a peretelui.

 -rezistenta unitara de proiectare

se reduce cu 25% pentru zidăria cu mortar (G) care contine numai unde notaţiile sunt următoarele:
ciment (fara adios de var) lc este lungimea zonei comprimate :
lad este lungimea pe care aderenţa este activă determinată cu relaţia:

In cazul solicitării seismice alternante, aderenţa rămâne activă pe

lungimea lad numai dacă este satisfăcută condiţia


Rezistenţa la cedare pe secţiune înclinată

-rezistenta de proiectare se reduce cu 25% pentru zidăria cu mortar (G) care
conţine numai ciment (fără adaos de var).
4.1.1.3. Rezistenţa unitară la întindere din încovoiere perpendicular pe planul

unde notaţiile sunt următoarele:

fvd,i este valoarea de proiectare a rezistenţei unitare de cedare pe secţiuni înclinate :
b este un coeficient de corecţie care ţine seama de raportul dimensiunilor panoului din zidărie cu valorile:
- b = 1.5 pentru h/lw 1.5
- b = 1.0 pentru h/lw < 1.0
- b = h/lw pentru 1.0 h/lw < 1.5
înălţimea panoului din zidărie se va lua:
- h = htot pentru pereţii care lucrează în consolă
- h = hsp pentru spaleţii care pot fi consideraţi dublu încastraţi la extremităţi

C.2.Rezistenţa la forţă tăietoare a pereţilor din zidărie confinata (ZC)

Rezistenţa de proiectare la lunecare în rost orizontal (ZC)

VRd se va calcula prin însumarea Rezistenţa de proiectare la lunecare în rost orizontal a panoului din zidărie
următoarelor valori : nearmată (VRd1*) se va lua:
a. pentru solicitări neseismice egală cu valoarea VRd1 calculată cf. ZNA
a. rezistenţa de proiectare la lunecare în rost b. pentru solicitări seismice se va ţine seama de efectul conlucrării între elementele de
orizontal a panoului din zidărie simplă confinare şi panoul de zidărie şi se va folosi relaţia:
corectată pentru a ţine seama de efectul
elementelor de confinare (VRd1*),
b. rezistenţa de proiectare la forfecare
corespunzătoare armăturii din stâlpişorul de la
extremitatea comprimată a peretelui (VRd2)
c. rezistenţa de proiectare la forfecare a
stâlpişorului comprimat (VRsc).
hpan şi lpan sunt dimensiunile panoului de zidărie confinată.
VRd = VRd1* + VRd2 + VRsc
Valoarea VEd se va limita conform relaţiei
VEd ≤ lpantfvd0
fvd0 este rezistenţa unitară de proiectare pentru lunecare
în rost orizontal sub efort de compresiune egal cu zero (aderenţa la forfecare).

Rezistenţa de proiectare la forfecare a armăturii verticale din stâlpişorul

comprimat, prin efectul de dorn, (VRd2):
VRd2 = λc Aascfyd
Aasc - aria armăturii din stâlpişorul de la extremitatea comprimată;
fyd - rezistenţa de proiectare a armăturii din stâlpişorul comprimat.
λc - factorul de participare al armăturii prin efectul de dorn (0.10-0.4)(vezi tabel 6.3. CR6-
2013)

Rezistenţa de proiectare la forfecare a betonului din stâlpişorul comprimat

VRsc = Absc × fcvd

unde notaţiile sunt următoarele:
Absc - aria betonului din stâlpişorul de la extremitatea comprimată
fcvd- rezistenţa unitară de proiectare la forfecare a betonului din stâlpişorul comprimat

Rezistenţa la cedare pe secţiune înclinată(ZC)

VRd,i, se va calcula prin însumarea Rezistenţa de proiectare la cedare pe secţiune înclinată a panoului din
următoarelor valori zidărie nearmată (VRdi*) se va lua:
a. pentru solicitări neseismice, egală cu valoarea VRdi) :
a. rezistenţa de proiectare la cedare pe
secţiune înclinată a panoului din zidărie
simplă corectată pentru a ţine seama de
 efectul elementelor de confinare
(VRdi*),
b. rezistenţa de proiectare la forfecare
corespunzătoare armăturii din
stâlpişorul de la extremitatea
comprimată a peretelui (VRd2)
c. rezistenţa de proiectare la forfecare a
betonului din stâlpişorul comprimat (VRsc).
VRd = VRdi* + VRd2+VRsc
C.3.Rezistenţa la forţă tăietoare a pereţilor din zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale (ZC+AR)
Rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare a
pereţilor structurali din zidărie confinată şi
armată în rosturile orizontale se calculează
prin însumarea rezistenţei la forţă tăietoare a
zidăriei confinate (VRd1* +VRd2 + VRsc) - şi a
rezistenţei de proiectare dată de armăturile din
rosturile orizontale (VRd3).
VRd = VRd1 + VRd2 + VRsc + VRd3
b. pentru solicitări seismice se va folosi relaţia de mai sus şi se va ţine seama de efectul
conlucrării între elementele de confinare şi panoul de zidărie înlocuind în relaţiile de calcul ale
rezistentelor unitare efortul unitar 0d cu valoarea 0d* calculată cu relaţia

în care NEd* este dat de relaţia
Rezistenţele VRd2 şi VRsc se vor calcula conform
VRd2 = λc Aascfyd
VRsc = Absc × fcvd
Rezistenţa de proiectare a armăturilor din rosturile orizontale (VRd3) se calculează, în cazul
pereţilor cu înălţimea totală (htot) lungimea peretelui (lw)
unde notaţiile sunt:
lw - lungimea peretelui;
Asw - aria armăturilor din rostul orizontal (pentru preluarea forţei tăietoare);
s - distanţa pe verticală între două rânduri succesive de armături Asw;
fysd - rezistenţa de proiectare a armăturii din rosturile orizontale.
-În cazul pereţilor cu înălţimea totală (htot) < lungimea peretelui (lw) în relaţia de mai sus se va
înlocui lw cu htot
 -O parte, cel mult 50%, din armătura din centurile planşeelor poate fi adăugată armăturii din
rosturile orizontale intersectată de o fisură la 45o( ∑Asw )

C.4.Rezistenţa la forţă tăietoare a pereţilor din zidărie cu inimă armată (ZIA)

Rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare a pereţilor din zidărie cu inimă armată
- VRd (ZIA) se determină prin însumarea rezistenţelor de proiectare la forţă tăietoare ale celor trei materiale componente:

VRd (ZIA) = VRdz + VRdb + VRda

unde notaţiile sunt :

VRdz -rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare a zidăriei nearmate;
VRdb- rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare a stratului median de beton sau mortar-beton;
VRda- rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare a armăturilor orizontale din stratul median

Rezistenţele de proiectare la forţă tăietoare ale stratului de beton (VRdb) şi ale armăturilor orizontale (VRda) se vor calcula conform prevederilor
CR 2-1-1.1.
D.Rezistenţa la forţa de lunecare verticală asociată încovoierii peretelui

Rezistenţa de proiectare la forţa de lunecare verticală la legătura între inima şi talpa pereţilor cu secţiune compusă (I, L, T) şi/sau în secţiunile
slăbite de şliţuri verticale se calculează pe înălţimea unui etaj (VLhd) admiţând că eforturile unitare de forfecare sunt uniform distribuite pe
înălţimea etajului, cu relaţia:

unde notaţiile sunt următoarele :

het -înălţimea etajului;
tL -grosimea peretelui în secţiunea în care se calculează rezistenţa peretelui;
fvk0- rezistenţa caracteristică la forfecare a zidăriei sub efort de compresiune egal cu zero;
M -coeficientul de siguranţă pentru material stabilit conform grupării de încărcări

E. Rezistenţa de proiectare a pereţilor supuşi la încovoiere perpendicular pe planul median

Pentru calculul rezistenţelor de proiectare la încovoiere perpendicular pe planul peretelui din zidărie (MRxd1 şi MRxd2), se vor folosi
rezistenţele de proiectare la întindere din încovoiere perpendicular pe planul zidăriei, fxd1, fxd2.

Valorile MRxd1 şi MRxd2 (în Nmm) se calculează, pentru o bandă din perete de lăţime egală cu 1000 mm, cu relaţiile:

MRxd1 = Ww (fxd1+ d)

MRxd2 = Ww fxd2
unde notaţiile sunt următoarele:
modulul de rezistenţă al peretelui (mm3);
dp - valoarea de proiectare a efortului unitar de compresiune la mijlocul înălţimii peretelui
t - grosimea peretelui în mm.
Verificarea sigurantei clădirilor cu pereti structurali din zidarie pentru:

-stările limită ultime de rezistenţă şi de stabilitate (ULS);

- starea limită de serviciu (SLS).

Particularitatea principală a proiectării structurilor din zidărie în zone seismice rezultă din cerinţa ca structura
să fie înzestrată cu o serie de proprietăţi specifice: ductilitate, capacitate de disipare a energiei seismice, degradare
moderată a rezistenţei şi a rigidităţii sub efectul încărcărilor alternante repetate.
Din acest motiv, proiectarea seismică a structurilor din zidărie este conceptual diferită de proiectarea acestora
pentru încărcări gravitaţionale dominante pentru care siguranţa este asigurată numai prin satisfacerea cerinţei de
rezistenţă.
Răspunsul seismic al clădirilor este un fenomen complex, dificil de schematizat întrun model de calcul
suficient de exact, dar şi suficient de simplu pentru a fi folosit,

Comportarea histeretică (A) Degradarea rezistenţei şi rigidităţii la solicitări repetate (B)

1. Cerinta de rezistenta pentru peretii structurali

1.1.Cerinta de rezistenta pentru efectele cutremurului in planul peretelui
Proiectarea pentru satisfacerea cerinţei de Rezistenţă mecanică şi stabilitate urmăreşte în primul rând menţinerea
integrităţii fizice (absenţei avariilor) pentru cele mai probabile condiţii de solicitare în exploatarea normală. În cazul
solicitărilor rare, cu caracter excepţional, cum sunt cutremurele, se admite producerea unor avarii limitate şi
reparabile.
Prin adoptarea unei alcătuiri arhitectural-structurală favorabilă, în cazul cutremurelor de proiectare, disiparea
energiei seismice trebuie să se facă prin mecanisme convenabile, care să conducă la un răspuns seismic optim
pentru condiţiile de severitate a hazardului seismic de la amplasament.
Alcătuirea şi detalierea structurii trebuie să aibă în vedere şi excluderea pericolului de prăbuşire progresivă în
cazul unui fenomen neprevăzut ( explozie / incendiu).

Pentru încărcările din gruparea fundamentală pentru situaţia persistentă/tranzitorie de proiectare, definită
conform CR 0, pereţii din zidărie vor fi proiectaţi pentru a avea, în toate secţiunile, rezistenţe de proiectare la
eforturi secţionale (NRd, MRd, VRd) mai mari decât eforturile secţionale de proiectare (NSd, MSd, VSd) rezultate
din situaţiile cele mai defavorabile.

Peretii structurali din zidărie vor fi proiectati pentru a avea, în toate secţiunile, rezistenţele de proiectare la
eforturi secţionale (NRd, MRd, VRd) mai mari decât eforturile secţionale de proiectare (NEd, MEd, VEd) rezultate
din încărcările gravitaţionale şi efectele acţiunii seismice de proiectare stabilite conform P100-1

În starea limită ultimă (SLU), valoarea rezistenţei de proiectare la forţă tăietoare VRd a fiecărui perete
structural, trebuie să satisfacă relaţiile:
 VRd ≥ 1.25 VEdu VEdu =MRd /z

VEdu - valoarea forţei tăietoare asociată rezistenţei la compresiune excentrica a

secţiunii din zidărie simplă, confinată sau cu inimă armată, determinată
ţinând seama de suprarezistenţa armăturilor (1.25fyd);
Z

MRd VRd ≤ qVEd

VEd - valoarea forţei tăietoare determinată prin calculul structurii în domeniul

elastic liniar;
q - factorul de comportare utilizat pentru calculul structurii.

În cazul pereţilor structurali a căror rezistenţă de proiectare la încovoiere MRd îndeplineşte

condiţia
MRd ≥ qMEd
unde MEd este momentul încovoietor determinat prin calculul structurii în domeniul elastic liniar, rezistenţa de
proiectare la forţă tăietoare VRd va fi limitată la:
VRd = qVEd
Formarea mecanismului de disipare a energiei seismice prin localizarea zonelor plastic potentiale la baza
montantilor, este favorizata de faptul ca pentru cazul cladirilor regulate se poate demonstra ca valoarea raportului
dintre momentul capabil într-o secţiune la cota z şi momentul capabil în secţiunea de încastrare este superioara
valorii raportului între momentul de rasturnare în secţiunea respectiva şi momentul de
rasturnare la baza.
 Mr,z
Sectiunea z
Mr,cap,z

Sectiunea 0

Mr,o
Mr,cap,o
.
M cap ( z ) M r(z)

M cap ( z 0 ) Mr ( z 0)
Relaţia reprezintă o premiză de realizare a cerinţei de dirijare a zonelor de dezvoltare a deformaţiilor inelastice în
secţiunea de la bază.
Gradul de acoperire a diagramei de momente de răsturnare depinde de valoarea raportului între efortul unitar de
compresiune din încărcările verticale (σ0) şi efortul unitar de proiectare la compresiune (fd) şi este mai mare în
cazul clădirilor cu nniv≥ 3

Sisteme structurale cu pereti din zidarie cuplati

Conformarea peretilor structurali si a riglelor de cuplare

-prevederea unei lungimi suficiente de încastrare in montant;

- folosirea unor elemente pentru zidarie suficient de rezistente la eforturi unitare de compresiune localizate pe
suprafete limitate.
 Prevederea tine seama si de faptul ca zdrobirea zidariei în zona de încastrare în zidaria cu elemente 2S a
grinzii de cuplare, constitue o avarie practic ireparabila. Bordarea laterala a golului cu stâlpisori din beton armat,
poate asigura evitarea acestui tip de avarie dar trebuie retinut ca, în cazul zidariilor cu performante termotehnice
ridicate, prezenta stâlpisorilor reduce nivelul acestor performante.

stalpisor
fd

hg
lr fd
m1 lr
Lgc m2

Fig….Starea de eforturi in rigla de cuplare

Eforturi locale in zidarie

Mecanismul favorabil de disipare a energiei seismice pentru suprastructura

Pentru cladirile situate în zonele seismice cu ag≥0,25g este obligatorie asigurarea mecanismului favorabil de
disipare a energiei seismice la cutremure severe care consta în dirijarea tuturor zonelor de dezvoltare a
deformatiilor inelastice în zona de la baza montantilor (peste sectiunea de "încastrare").

Pentru cladirile situate în zonele seismice cu ag=0,15g si ag=0,20g, mecanismul favorabil de disipare a energiei
seismice poate fi asigurat numai pentru o parte dintre peretii structurali care vor fi confinati cu stâlpisori de
beton armat la ambele Acesti pereti vor fi considerati ca elemente structurale principale
Pentru cladirile situate în zonele seismice cu acceleratia de proiectare ag=0,10g respectarea masurilor constructive
generale prevazute în Codul CR 6 si în P100-1 asigura un raspuns seismic adecvat

Realizarea mecanismului favorabil de disipare a energiei seismice se obtine, în principal, prin urmatoarele masuri
de proiectare conceptuala (ierahizarea capacitatii de rezistenta):
-momentele încovoietoare capabile în peretele structural vor fi superioare, în toate sectiunile, valorii momentului
corespunzator plastificarii din sectiunea de încastrare ;
- capacitatea de rezistenta la forta taietoare a peretilor structurali va fi superioara, în toate sectiunile, fortei taietoare
asociata capacitatii de rezistenta la compresiune excentrica;

In zonele seismice cu ag≥0,30g, nu se vor proiecta cladiri pentru care, în cazul cutremurului de proiectare,
mecanismul de disipare a energiei implica formarea articulatiilor plastice în montantii dintre golurile de usi/ferestre
la parter. Aceste
elemente vor fi proiectate pentru a ramâne în domeniul elastic de comportare.

În cazul pereţilor cuplaţi cu rigle de cuplare executate integral din beton armat se poate accepta formarea
articulaţiilor plastice în rigle dacă:
cedarea din încovoiere a riglei precede:
- cedarea montantului prin compresiune excentrică;
- cedarea riglei prin forţă tăietoare;
cedarea riglei din forţă tăietoare precede cedarea reazemului riglei (montantului) prin zdrobirea locală a
zidăriei;
spaleţii şi montanţii dintre goluri satisfac condiţiile de mai sus.
 NEd (z) NEd,1 (z) NEd,2 (z)
M cap (z)

M r(z)

NEd (z=0) Z NEd,1 (z=0) NEd ,2(z=0)

AP Mr(z=0)

lw1 lw2
M r(z=0) =M Ed(z=0)
M cap,1(z=0) M cap,2(z=0)
M cap (z=0)

Conditia de cedare a riglei din încovoiere înaintea cedarii montantului prin compresiune excentrica
este satisfacuta daca, pentru montantul respectiv, la fiecare nivel (j), este verificata inegalitatea:
n n
cap l w
n
asoc

j
F j.( H h j) j
M rc
2 j
T rc M cap
( N asoc)

In care:
 n

j
F j
(H h ) -momentul de rasturnare dat de fortele Fj aferente montantului, care actioneaza peste sectiunea de la
j

baza nivelului j (n este numarul total de niveluri al cladirii)

Fn Fn,m1 Fn,m2

Mrccap Mrccap

Njasoc, Njasoc, m1 Trcasoc Njasoc, m2

Njasoc, m1 H
Trcasoc .
. m2
Fj,m1 Fj,m2
Fj j
Mrccap
Trcasoc
.
hj
Nasoc, m1 Nasoc, m2
m1 Nasoc, m1 Nasoc, m2 m2 m1 m2

lw1 Lgc lw2 lw1 lw2

Conditia de cedare a riglei din încovoiere înainte ca aceasta sa cedeze prin forta taietoare este satisfacuta
daca se respecta relatia .

sus jos
1.25 * M cap M cap
V rc V g
L gc
Unde:
• Vrc este rezistenta la forta taietoare a grinzilor de cuplare;
• M cap(sus) si M cap(jos) sunt valorile rezistentelor de proiectare la încovoiere la
extremitatile grinzii de cuplare, sus si jos, calculate folosind rezistenta de proiectare a armaturii;
• Lgc lungimea de calcul a grinzii de cuplare (între fetele montantilor);
• Vg forta taietoare maxima din încarcarile verticale.

Cedarea riglei din forta taietoare precede cedarea reazemului riglei (montantul) prin zdrobirea locala
a zidariei, daca sub efectul momentului încovoietor din sectiunea de încastrare a riglei de cuplare rezistenta la
compresiune locala a zidariei nu este depasita.
Relatia exprima conditia ca rezistenta la forta taietoare a riglei de cuplare sa fie mai mare decât forta taietoare
asociata mecanismului de cedare la încovoiere (cu articulatii plastice la extremitati). Coeficientul 1.25 include mai
multe efecte care pot majora valoarea momentul capabil calculata conform STAS 10107/0-90: intrarea armaturilor
în domeniul de consolidare în cazul cutremurelor majore, participarea armaturilor din placa, etc.

1.2. Cerinţa de rezistenţă în raport cu solicitările perpendiculare pe planul peretelui

Pentru panourile din zidărie fără goluri de uşi sau ferestre, momentele încovoietoare de proiectare produse de
forţele seismice perpendiculare pe planul peretelui (MExd1 şi MExd2) vor calculate conform prevederilor din CR6-

Cerinţa de rezistenţă la acţiunea forţelor seismice perpendiculare pe plan, este îndeplinită dacă sunt
satisfăcute relaţiile:
MRxd1 ≥ MExd1
MRxd2 ≥ MExd2

unde MRxd1 şi MRxd2 sunt rezistenţele pe proiectare la încovoiere perpendicular pe planul peretelui din zidărie
determinate conform CR6-
Dacă încărcarea perpendiculară pe plan provine din acţiunea seismică, momentele încovoietoare de proiectare vor
avea valorile MExd1 şi MExd2 determinate conform P 100-1.

1.3.Cerinte de rezistenta în raport cu starea limita de serviciu (SLS)

Pentru cladirile din clasele de importanta I si II având în vedere costurile directe si indirecte care pot rezulta prin
avarierea peretilor de zidarie în cazul cutremurelor care se repeta la intervale de timp mai scurte decât cel al
cutremurului de proiectare, pentru zonele seismice cu acceleratia terenului pentru proiectare ag ≥ 0.30g, rezistenta
peretilor structurali si nestructurali din zidarie si a panourilor înramate va fi verificata la actiunea cutremurului cu
interval mediu de recurenta mai mic decât cel al cutremurului de proiectare. Factorul de reducere a actiunii seismice
pentru verificarea rezistentei se va lua = 0.5
Factorul de comportare se va lua q = 1.0 (comportare elastica) , iar factorul de material va fi M = 1.50.

2.Cerinţa de rigiditate a peretelui

1) Structurile din zidărie trebuie să fie proiectate astfel ca valoarea deplasării relative de nivel dr să nu depăşească
deplasarea relativă de nivel admisibilă stabilită . Cerinţa de rigiditate nu trebuie să fie verificată prin calcul pentru
clădirile cu pereţi deşi.

(2) În cazul pereţilor structurali şi al panourilor de umplutură executate cu elemente pentru zidărie din grupa 2S,
valoarea deplasării relative de nivel admisibilă pentru ULS şi SLS va fi comunicată de producător. Încercarile
efectuate în strainatate si în tara, pe zidarii cu elemente din grupa 2S, au aratat ca avarii care pot fi considerate
ireparabile au loc la valori al driftului între 0.8÷1‰.
Severitatea avarierii acestora este mai redusa pentru zidariile confinate si armate în rosturile orizontale.

Verificarea cerintei de rigiditate, prin limitarea driftului, trebuie sa aiba în vedere si starea limita în raport cu care se face verificarea.
Pentru fiecare categorie de stare limita driftul admisibil este asociat unei anumite configuratii a degradarilor exprimata prin distributia
fisurilor si marimea reziduala a acestora.
În acest sens lucrarea [Alcocer,S.M.,Arias,J.G., Flores,L.E. Some developmentson performance-based seismic design
of masonry structures Institute of Engineering, UNAM, Mexico, 2006] furnizeaza urmatoarele repere provenite din practica din Mexic:
Starea limita de serviciu este considerata atinsa pentru driftul de 0.15% si este caracterizata prin declansarea
procesului de formare a fisurilor înclinate (este atinsa rezistenta de fisurare); deschiderea fisurilor remanente este
apreciata la 0.1 mm
Limita avariilor reparabile este considerata atinsa pentru driftul de 0.25% si este caracterizata prin dezvoltarea
fisurilor înclinate pe toata suprafata peretelui, însotita de fisuri foarte subtiri (fir de par) în elementele verticale de
confinare si de declansarea procesului de zdrobire a zidariei comprimate; deschiderea fisurilor remanente este
apreciata la 2.0 mm
Starea limita ultima este considerata atinsa pentru driftul de 0.40% si corespunde limitei de rezistenta a peretelui când
fisurile din zidarie patrund si în capetele stâlpisorilor de beton armat; se produce curgerea armaturilor din stâlpisori
datorita forfecarii precum si declansarea zdobirii betonului din stâlpisorii comprimati; deschiderea fisurilor remanente
este apreciata la 5 mm
In aceeasi lucrare sunt propuse urmatoarele valori ale driftului maxim admisibil în functie de tipul zidariei:
Zidarie nearmata/neconfinata - lim = 0.0015= 0.15%
Zidarie armata - lim = 0.0020= 0.2%
Zidarie confinata cu elemente pline sau cu goluri si cu armaturi în rosturile orizontale _ lim = 0.0025=0.25%
Panouri de umplutura la structuri din cadre - lim = 0.0060=0.6%

3. Cerinţa de ductilitate a peretelui

Cerinţa de ductilitate este satisfăcută dacă sunt respectate prevederile de calcul, de dimensionare şi de alcătuire
generală, de dimensionare şi de detaliere constructivă prevăzute in CR6 şi din P 100-1.

Ductilitatea locala a peretilor structurali nu poate fi asigurata daca se folosesc elemente pentru zidarie care nu au
robustetea necesara ceruta de standardul SR EN 1998-1. În particular ductilitatea locala a peretilor din zidarie nu
poate fi asigurata cu elemente cu pereti subtiri care cedeaza la deformatii specifice mici (uneori circa 1.0÷1.2‰)
prin ruperea peretilor interiori urmata de desprinderea peretilor exteriori
Ruperile cu caracter fragil la care se referă prevederea din acest articol sunt de două categorii:
· ruperea unui element structural (de exemplu, ruperea în scară/ în "X" a
pereţilor/spaleţilor din forţă tăietoare - figura C.2a);
· ruperea locală a zidăriei prin depăşirea capacităţii de rezistenţă a elementelor (de exemplu, expulzarea feţelor
laterale ale elementelor pentru zidărie cu goluri,- figura C.2b)

Figura C.2. Ruperi fragile ale pereţilor din zidărie

Se recomandă ca, pe fiecare direcţie principală, pereţii structurali să aibă capacităţi de rezistenţă apropiate astfel
încât cerinţele de ductilitate ale pereţilor să fie aproximativ aceleaşi.
4. Verificarea cerinţei de rezistenţă pentru planşee

Pentru încărcările orizontale din cutremur, cerinţa de rezistenţă este satisfăcută dacă, prin dimensionarea şi
alcătuirea constructivă, se asigură comportarea planşeelor în domeniul elastic pentru solicitările asociate
capacităţilor de rezistenţă ale pereţilor structurali în stadiul ultim.

Verificarea rezistentei si rigiditatii planseelor la forte seismice orizontale, conform Codului CR6, va fi facuta pentru
urmatoarele categorii de cladiri cu pereti structurali din zidarie:
- cladiri etajate cu pereti rari (sistem celular);
- cladiri tip "sala/hala", pentru planseul de acoperis;
- cladiri etajate cu goluri mari în plansee;
- cladiri cu plansee prefabricate (pentru verificarea capacitatii îmbinarilor). ( )
În cazul cladirilor cu pereti desi (sistem fagure) verificarea planseelor din beton armat la forte seismice orizontale
nu este necesara. (0)

Prevederea planseelor rigide în plan orizontal are ca scop asigurarea conlucrarii spatiale a peretilor de pe cele doua
directii principale si a posibilitatii de redistribuire a eforturilor între pereti în cazul în care capacitatea de rezistenta
a unora dintre acestia este depasita.
Prevederea în proiecte a planseelor rigide din beton armat monolit sau prefabricat (cu legaturi adecvate între
piesele prefabricate si între acestea si peretii structurali) constituie o regula generala pentru cladirile din zidarie
situate în zone seismice. Exceptiile prevazute sunt permise numai pentru cladiri cu putine niveluri, din clasele de
importanta inferioare si care sunt amplasate în zone cu acceleratie seismica de proiectare mica.

Pentru proiectarea planşeelor cu alcătuiri complicate (cu forme neregulate şi cu goluri relative mari, cu încărcări
concentrate mari, etc.) şi pentru proiectarea planşeelor în structuri cu neregularităţi în plan şi pe verticală se vor
utiliza modelele şi metode de calcul care pot să evidenţieze suficient de exact comportarea acestora la încărcări
verticale şi la cutremur (în particular, efectul rigidităţii planşeelor asupra distribuţiei forţelor seismice între pereţii
structurali şi efectul cedării premature a unor pereţi).
 La clădirile cu forme simple în plan, care pot fi înscrise, aproximativ, într-un dreptunghi, pentru calculul
eforturilor secţionale (forţă tăietoare şi moment încovoietor) provenite din forţele seismice orizontale, planşeul va fi
considerat ca grindă continuă, rezemată pe pereţii structurali.

Forţa totală de calcul pentru un planşeu este egală cu forţa seismică aplicată la nivelul respectiv (Sniv.). În
mod simplificat, această forţă se poate considera distribuită liniar pe lungimea planşeului, cu rezultanta trecând prin
centrul de rigiditate al structurii de la nivelul respectiv.
În această ipoteză valorile extreme ale forţei pmax/min care acţionează asupra planşeului sunt:
Sniv d
p max/ min (1 6 RG )
L L
unde :
Sniv - forţa seismică de proiectare aplicată la nivelul planşeului respectiv;
dRG – distanţa între centrul de greutate al planşeului (G) şi centrul de rigiditate (R);
L – dimensiunea clădirii perpendicular pe direcţia de calcul.

Reacţiunea din secţiunea de rezemare a planşeului pe un perete structural (Fi) se poate lua proporţională cu suma
capacităţilor de rezistenţă la forţă tăietoare a tuturor montanţilor peretelui respectiv ( VRdi)
VRdi
Fi Sniv
VR
unde
VR - capacitatea de rezistenţă la forţă tăietoare a clădirii pe direcţia de calcul.

Momentul încovoietor M şi forţa tăietoare T în planşeu se determină din condiţiile de echilibru static sub efectul
încărcării p şi al reacţiunilor Fi.
 P max
P min
Si

dRG
B
R G
F1 F2 F3 F4

T planseu

M planseu

În clădirile cu regularitate structurală, care au toate planşeele identice şi la care forţa seismică este distribuită
liniar pe înălţime, verificarea se va face numai la ultimul nivel, unde Sniv are valoarea maximă.
Proiectarea seismica a componentelor arhitecturale nestructurale (A)

1.Conditii de proiectare seismica a componentelor arhitecturale

nestructurale (A)
Componentele arhitecturale nestructurale din zidarie din cladirile curente sunt:
- elemente atasate anvelopei - cosuri de fum si de ventilatie, parapete, atice,
cornise si similare (A1z)
- pereti de închidere - (A2z)
- pereti de compartimentare - interiori - (A3z)

Peretii nestructurali din zidarie de închidere (A2z) si de compartimentare (A3z)

sunt definiti dupa cum urmeaza :
Perete nestructural: perete care nu face parte din structura principala a
cladirii; acest tip de perete poate fi suprimat fara sa prejudicieze integritatea
restului structurii.
Peretele nestructural, indiferent de materialul din care este executat, va fi
proiectat pentru a prelua urmatoarele încarcari din gruparea fundamentala (GF-
conform Codului CR 0) si din gruparea seismica (GS - conform Codului CR 0)
- greutatea proprie;
- greutatea obiectelor suspendate pe perete;
- încarcarile perpendiculare pe plan din actiunea oamenilor si a cutremurului. ( )
Perete (panou) înramat: perete (panou) înglobat într-un cadru de beton
armat/otel, care nu face parte din structura principala, dar care, în anumite
conditii, contribuie la rigiditatea laterala a cladirii si la disiparea energiei
seismice; suprimarea în timpul exploatarii cladirii sau crearea de goluri de
usi/ferestre într-un perete de zidarie înramat se va face numai pe baza unei
justificari prin calcul (expertiza tehnica) si cu masuri constructive adecvate. ( )
Acest tip de perete va fi proiectat pentru a prelua solicitarile provenite din
gruparea fundamentala (GF- conform Codului CR 0) si din gruparea seismica
(GS – conform Codului CR 0):
- greutatea proprie;
- greutatea obiectelor suspendate;
- încarcarile perpendiculare pe plan din actiunea oamenilor, a cutremurului si a
vântului (în cazul panourilor de fatada).
- interactiunea cu cadrul, în situatia de proiectare seismica;

Pentru executarea tuturor componentelor arhitecturale nestructurale din zidarie

se pot folosi elementele pentru zidarie:
- elemente pentru zidarie pline din argila arsa sau din BCA din grupa 1;
-elemente pentru zidarie din argila arsa cu goluri verticale din grupa 2, cu max.
55% goluri verticale si cu grosimea peretilor exteriori ≥ 8 mm si a peretilor
interiori ≥5 mm
- elemente pentru zidarie din argila arsa cu goluri verticale din grupa 2S
 Peretii de închidere (A2) si de compartimentare (A3), indiferent de
materialul din care sunt realizati, vor fi calculati, alcatuiti si detaliati sa reziste:
- fortei seismice perpendiculara pe planul peretelui în care masa peretelui va
include si masa în exploatare a mobilierului sau altor echipamente sau instalatii
suspendate de perete.
- eforturilor rezultate din interactiunea cu structura (în functie de modul de
prindere).

2.1.Conditii pentru proiectarea seismica a peretilor de închidere (A2z) si de

compartimentare (A3z) din zidarie înramati în cadre de beton armat/otel

Pereti de zidarie b

Fig.1.- Pereti nestructurali din zidarie: a-perete care constituie panou

inramat; b-perete de zidarie care nu constituie panou inramat
Peretii din zidarie înramata, executati dupa turnarea/montarea cadrelor
de beton armat sau de otel, vor fi introdusi în modelul de calcul pentru
ansamblul structurii si vor fi calculati conform acestui Capitol, numai daca sunt
panouri pline sau cu un gol de usa / fereastra pentru care se poate identifica un
sistem de diagonale comprimate care transmit eforturile la cadru

a)Panou plin b) Panou cu gol de fereastra

Fig.2. Zidarie înramata în cadre . Sisteme de diagonale comprimate
Dimensiunile panourilor înramate din zidarie nearmata vor fi limitate astfel:
- aria panoului rezemat pe patru laturi : Ap = hp × lp ≤18,0 m2
- aria panoului rezemat pe trei laturi (fara stâlpisor pe latura verticala libera): Ap
≤ 12,0 m2
- înaltimea panoului : hp≤ 3,50 m
- lungimea panoului: lp≤ 6,00 m
Pentru cazurile în care cerintele proiectului de arhitectura impun dimensiuni
superioare, panourile vor fi fragmentate prin introducerea unor stâlpisori si
centuri din beton armat

Fortele seismice de proiectare care actioneaza în planul panourilor de

zidarie înramata în cadre se calculeaza considerând ansamblul format din cadru
si panourile din zidarie modelat ca un sistem triangulat, cu diagonale articulate
la capete în nodurile cadrului. Latimea activa a diagonalei (dp) (denumita si
diagonala echivalenta ca rezistenta si rigiditate cu panoul de umplutura - definita prin
latimea de zidarie efectiva) va fi luata egala cu dp = 0,10Dp, unde Dp este
lungimea diagonalei panoului din zidarie .

Fortele seismice de proiectare care actioneaza perpendicular pe planul

peretilor de zidarie înramata în cadre de beton armat si de otel, se determina în
conformitate cu, cu factorii CNS si qCNS pentru panourile de fatada (A2z) si
pentru panourile interioare (A3z) din tabelul de mai sus.

2.2. Conditii pentru proiectarea seismica a peretilor nestructurali de

închidere din zidarie (A2z) care nu sunt înramati în cadre de beton armat
/otel
Peretii exteriori nestructurali, care nu sunt înramati în cadre (de
exemplu, pereti rezemati pe console, pereti cu goluri mari pentru care nu se
realizeaza sistemul de diagonale din figura de mai sus, executati din zidarie de
caramida/blocuri din argila arsa sau din BCA vor fi proiectati pentru a rezista
efectelor:
- actiunii seismice perpendiculara pe plan ;
- presiunii vântului;
- deplasarilor relative de nivel determinate conform acestui Capitol

Peretii exteriori executati din zidarie neinramati, indiferent de tipul

elementelor pentru zidarie, vor fi prevazuti, la colturi si alaturat golurilor, cu
stâlpisori ancorati în structura principala si cu centuri. Bordarea golurilor se
aplica pentru cladirile din toate clasele de importanta, pentru goluri cu suprafata
≥ 2,50 m2 în zonele seismice cu 0,15g ≤ ag ≤0,25g si pentru goluri cu suprafata
≥ 1,50 m2 pentru zonele seismice cu ag ≥ 0,30g..
2. 3. Conditii pentru proiectarea seismica a peretilor de compartimentare
din zidarie (A3z) care nu sunt înramati în cadre de beton armat/otel

Peretii departitori trebuie sa aiba capacitate de rezistenta suficienta

pentru a prelua încarcarile din gruparea seismica si deplasarile relative de nivel
admise pentru structura principala.

Stabilitatea laterala a peretilor de compartimentare se va asigura prin

tesere cu peretii adiacenti sau prin legaturi cu bare de otel cu elementele de
beton armat adiacente

Momentele încovoietoare în panoul de perete date de actiunea seismica

perpendiculara pe plan vor fi calculate conform prevederilor din Codul CR 6,
cap.6.4 având în vedere conditiile concrete de fixare la extremitatile peretelui.
Rezistenta acestor pereti la încovoiere perpendicular pe plan va fi calculata
conform CR 6, art.6.6.5.

Valorile MRxd1 şi MRxd2 (în Nmm) se calculează, pentru o bandă din perete de
lăţime egală cu 1000 mm, cu relaţiile:
MRxd1 = Ww (fxd1+d)
MRxd2 = Ww fxd2
unde notaţiile sunt următoarele:
modulul de rezistenţă al peretelui (mm3); Ww=1000t2/6
dp - valoarea de proiectare a efortului unitar de compresiune la mijlocul
înălţimii peretelui
t - grosimea peretelui în mm.

Valoarea fortei de calcul perpendiculara pe perete depinde de:

- pozitia peretelui pe înaltimea cladirii;
- masa peretelui (care trebuie sa includa si masa obiectelor care ar putea fi
suspendate pe acesta).
Rezulta deci o forta perpendiculara uniform distribuita pe planul peretelui care
se calculeaza cu valoarea medie a acceleratiei de nivel (produsul mediu pe etaj
agKz) si o forta seismica orizontala concentrata în centrul de greutate al masei
suspendate (figura C 10.6). Valorile acestor forte cresc de la parter catre ultimul
nivel al cladirii. În aceste conditii, daca toate nivelurile au aceiasi înaltime si
daca distributia si dimensiunile peretilor de compartimentare sunt identice la
toate nivelurile cladirii este suficienta verificarea rezistentei pereilor numai la
ultimul nivel.

Momentele încovoietoare în perete pot fi calculate cu formulele din teoria

placilor elastice tinând seama de conditiile de fixare a peretelui pe contur.
În functie de legaturile cu structura sau cu ceilalti pereti structurali/nestructurali
marginile unui perete de compartimentare pot fi:
- încastrate: perete nestructural legat prin tesere cu un perete structural cu
grosime cel putin dubla;
- cu continuitate: perete nestructural intersectat de un alt perete perpendicular;
- cu simpla rezemare: în aceasta situatie se afla marginea inferioara a peretelui
(rezemata pe planseul inferior) si marginea superioara (fixata de planseul
superior); de asemenea marginile verticale ale panourilor de zidarie de
umplutura alaturate stâlpilor / peretilor de beton;
- laturi libere: marginea superioara a peretilor partial dezvoltati pe înaltime si
marginile laterale lânga goluri (chiar daca golul nu se dezvolta pe toata
inaltimea panoului.

În cazul în care rezistenta peretilor despartitori din zidarie nearmata,

inclusiv a panourilor înramate în cadre, nu satisface cerinta de siguranta se
vor lua urmatoarele masuri:
-dimensiunile panoului vor fi reduse prin introducerea unor stâlpisori de beton
armat, suplimentari fata de cei introdusi pentru bordarea golurilor; distanta între
stâlpisori se stabileste prin calcul
- zidaria va fi placata cu tencuieli armate cu plase din otel, grile polimerice sau
polimeri armati cu fibre (FRP)
- se modifica solutia constructiva pentru peretii respectivi

În zonele seismice cu ag ≥ 0,25 g, indiferent de rezultatele calculului, legatura

peretilor interiori nestructurali cu peretii de zidarie transversali sau cu
stâlpii/peretii de beton armat va fi armata cu cel putin doua bare ( 6 mm otel cu
fyd=210 N/mm2.

3. Rezistenta de proiectare a panourilor din zidarie înramate în cadre

Rezistenta de proiectare a panourilor din zidarie înramate în cadre F Rd (zic) va fi
luata egala cu cea mai mica dintre valorile corespunzatoare urmatoarelor moduri
de rupere ale zidariei:
F Rd (zic) = min (F Rd1,F Rd2,F Rd3)

(a) Rezistenta de proiectare corespunzatoare mecanismului de rupere prin

lunecare din forta taietoare în rosturile orizontale – F Rd1(zic)
FRd1(zic) = fvd0 Apan K1,pan

(b) Rezistenta de proiectare corespunzatoare mecanismului de rupere prin

fisurarea inclinata în lungul diagonalei comprimate (fisurarea/ruperea prin eforturi
de întindere, perpendicular pe diagonala comprimata)- – F Rd2 (zic)
FRd2(zic) = fvd0 Apan K2,pan

(c) Rezistenta de proiectare corespunzatoare mecanismului de rupere prin

strivirea diagonalei comprimate la coltul cadrului – F Rd3 (zic) ( )
FRd,31(zic) = fd bst,ech tp K3,pan K5,pan

unde
b st,echiv -este latura stâlpului cadrului echivalent calculata cu relatia

unde
I1 si I2 sunt momentele de inertie în planul cadrului ale stâlpilor
hp înaltimea panoului din zidarie;
lp lungimea panoului din zidarie;
tp grosimea panoului din zidarie;
p = hp/lp factorul de forma al panoului;
Apan = tp × lp aria sectiunii orizontale a panoului;
 unghiul cu orizontala al diagonalei panoului din zidarie înramata;
Eb, Ez modulii de elasticitate al betonului din cadru si al zidariei (valorile de
scurta durata);
fd rezistenta de proiectare la compresiune a zidariei perpendicular pe rostul de
asezare;
fdh rezistenta de proiectare la compresiune a zidariei paralel cu rostul de asezare;
fvd0 rezistenta de proiectare la forfecare sub efort de compresiune zero a zidariei.

Pentru p = hp/lp cuprins intre 0.50…..2.00:

K1,pan =1.20….3.30
K2,pan =1.90…3.70
K3,pan =0.64….0.16
K4,pan=0.111…0.224

Pentru: Eb/Ez =4,0……14,0 si hp/tp =6.0….14.0;

K5,pan=1.20…..2.09

În detaliu, ruperea zidariei înramate se poate manifesta în diferite moduri:

- zdrobirea elementelor din compresiune;
- ruperea elementelor din întindere;
- ruperea rosturilor de mortar;
- ruperea prin întindere sau forfecarea la interfata elemente/mortar.

4. Proiectarea pentru actiunea seismica a cadrelor de beton armat cu

panouri de zidarie înramate trebuie sa aiba în vedere, în primul rând, controlul
interactiunilor de ansamblu si/sau locale ale peretilor cu structura cladirii în
toate fazele de solicitare care pot rezulta pentru diferite niveluri de severitate ale
cutremurului.

Aceste interactiuni pot avea doua categorii de efecte:

• modificarea starii de eforturi si deformatii în structura (efecte globale) sau
numai în anumite elemente ale acesteia (efecte locale) cu consecinte negative
asupra sigurantei structurale;
• avarierea zidariei peretilor înramati prin actiunea seismica directa
(perpendiculara pe planul panoului), prin actiunea seismica indirecta
(deformatiile impuse panoului prin deformarea de ansamblu a cladirii) sau prin
efectul combinat al celor doua categorii de actiuni.
Prezenta panourilor de zidarie înramate modifica substantial comportarea
cadrelor de beton armat sau metalice la aciunea fortelor laterale.
Modificarile se refera atât la rezistenta si la rigiditatea cadrelor cât si la
capacitatea de disipare a energiei seismice si depind de un numar mare de
factori geometrici, mecanici si tehnologici care pot varia în limite foarte largi.

Participarea panoului de zidarie împreuna cu cadrul la preluarea fortei seismice

este posibila numai în conditiile în care contactul între zidarie si cadru, daca
acesta a fost realizat initial (la executie), si integritatea zidariei nu sunt afectate
de deformatiile laterale impuse de deplasarea cadrului.

Separarea panoului de zidarie de cadru se datoreaza particularitatilor de

deformare laterala ale acestora:
• barele cadrelor care sunt dominate de eforturi de încovoiere se deformeaza cu
curburi de semne contrarii si punct de inflexiune în zona centrala
• panoul de zidarie care este dominat de eforturi de forfecare are deformatia
unghiulara caracteristica acestei solicitari
Dupa separare, participarea zidariei de umplutura la sporirea rezistentei si
rigiditatii laterale a cadrelor de beton armat sau de otel se realizeaza prin
împanarea zidariei în zona nodurilor de cadru adiacente diagonalei care se
scurteaza sub efectul deplasarii laterale. Lungimile zonelor de contact între
zidarie si cadru variaza în functie de caracteristicile geometrice si mecanice ale
cadrului si ale panoului.
În aceste conditii, mecanismul de preluare a fortelor laterale din cadrele
"pure" caracterizat prin eforturi sectionale de încovoiere (M) dominante, se
transforma într-un mecanism de grinda cu zabrele în care domina eforturile
axiale (± N). În consecinta, momentele încovoietoare în grinzile si în stâlpii
cadrului sunt mai mici decât în cadrul "pur", în timp ce fortele axiale cresc sau
îsi modifica semnul (de exemplu, pot apare forte axiale de întindere în grinzi).

Afectarea/avarierea cadrului:
- formarea articulatiilor plastice în elementele cadrului;
- avarierea nodurilor cadrului;
*in cazul zidariilor cu rezistente ridicate si/sau al cadrelor dimensionate
necorespunzator, împanarea zidariei în nodurile cadrului poate produce cedarea
grinzii/stâlpului prin forta taietoare sau deteriorarea nodului;

- avarierea la forta taietoare a grinzilor sau stâlpilor;

* principalul efect local ale panourilor de zidarie înramate în cadre consta
în modificarea schemei statice a cadrului cu consecinte, uneori grave, asupra
starii de eforturi din bare.
*fenomenul cel mai periculos este formarea stâlpilor scurti prin efectul
panourilor de zidarie care se dezvolta partial pe înaltimea etajului.
- avarierea/ruperea legaturilor între panoul de zidarie si cadru (daca acestea
exista).

Pentru evaluarea rezistentei cadrelor si a panourilor de zidarie este necesara, în

primul rând, determinarea cât mai exacta a starii de eforturi induse de actiunea
seismica.
Teoretic, realizarea acestui obiectiv implica folosirea unor metode avansate de
tip element finit si considerarea comportarii neliniare a materialelor (zidarie,
beton si otel).
Totodata aceste metode trebuie sa tina seama de un numar important de
parametri:
-
-proprietatile geometrice si mecanice ale panoului de umplutura (inclusiv
efectul golurilor în panou);
-
urmare a incursiunilor repetate în domeniul postelastic
In proiectarea curenta, în majoritatea reglementarilor se folosesc relatii
simplificate, semi-empirice, cu coeficienti calibrati experimental.

5. Reguli generale pentru verificarea sigurantei CNS la actiunea seismica

Verificarea sigurantei CNS, pentru toate categoriile de CNS, se va face prin

calcul, în raport cu starile limita ultime (ULS) relevante:
- starea limita ultima de stabilitate (rasturnare si deplasare);
- starea limita ultima de rezistenta.

Verificarea de siguranta se va face, în fiecare caz, pentru:

- componenta propriu-zisa;
- legaturile componentei cu structura sau cu alta CNS;
- elementele structurale sau nestructurale de care este fixata componenta
respectiva sau cu care aceasta se poate afla în interactiune în timpul
cutremurului

La cererea investitorului formulata prin tema de proiectare, verificarea

sigurantei în raport cu SLS se va face pentru toate CNS indicate de acesta în
scopul limitarii degradarilor si a pierderilor economice.
Aceasta trebuie facuta pentru CNS din cladirile care au ca obiectiv de
performanta functionarea completa în timpul cutremurului si imediat dupa
acesta precum si pentru acele CNS care conditioneaza realizarea obiectivului de
performanta ocupare imediata (chiar daca functionarea completa nu este
asigurata) .

Verificarea conditiilor de stabilitate, de rezistenta si de rigiditate

Stabilitatea generala a CNS sub efectul actiunii seismice va fi asigurata
numai cu legaturi sau cu dispozitive mecanice.
În cazul componentelor nestructurale majore din zidarie (frontoane,
calcane, cornise importante) stabilitatea va fi asigurata prin elemente de beton
armat (stâlpisori si centuri) sau prin ancorare cu elemente metalice de structura
sarpantei.

Conditia de rezistenta a CNS este asigurata daca este satisfacuta relatia:

E d,CNS ≤ R d,CNS
Unde:
E d,CNS valoarea de proiectare a eforturilor sectionale (NEd,CNS ,M Ed,CNS,V Ed,CNS)
în CNS rezultate din efectele totale ale încarcarilor;
R d,CNS valoarea de proiectare a eforturilor sectionale capabile ale CNS
(N Rd,CNS ,M Rd,CNS,V Rd,CNS) stabilite în functie de natura materialului din care
sunt executate.

Pentru elementele de legatura (prinderi) care asigura stabilitatea la

rasturnare a CNS atasate anvelopei precum, conditia de rezistenta este:
1,25 CNS Eanc ≤ Ranc
unde
Eanc valoarea eforturilor de proiectare în prinderi;
Ranc valoarea eforturilor capabile respective.

Peretii din zidarie înramati în structurile din cadre se vor verifica la

starea limita ultima, separat, pentru:
- efectele rezultate din interactiunea cu structura în cazul solicitarii seismice;
- efectele actiunii seismice sau a presiunii vântului perpendiculare pe planul
peretelui .
 Rezistenta peretilor nestructurali de zidarie, exteriori si interiori, care
nu sunt înramati în cadre, va fi verificata la încovoiere perpendicular pe plan,
pentru efectele actiunii seismice sau a vantului astfel:
-valorile momentelor incovoietoare de proiectare se vor determina în functie de
forta seismica statica echivalenta sau de presiunea vântului si de conditiile
efective de rezemare, conform prevederilor din Codul CR 6;
- valorile momentelor încovoietoare capabile se vor determina conform
prevederilor generale din Codul CR 6.

6.Asigurarea calitatii la proiectare si la executie

Pentru toate CNS documentatia de executie trebuie sa contina toate informatiile
necesare (note de calcul, desene la scara convenabila) pentru verificarea
dimensionarii si detalierii constructive ale CNS si ale legaturilor acestora în
ceea ce priveste :
- marimea fortelor si deplasarilor seismice de proiectare;
- verificarea stabilitatii si a rezistentei componentelor;
- rezistenta si detalierea constructiva a prinderilor.

Pentru componentele nestructurale din zidarie documentatia va cuprinde toate

precizarile cerute prin Codul CR 6.

Piesele scrise si desenate din documentatie vor fi supuse verificarii de

"rezistenta si stabilitate" de catre un verificator atestat conform legislatiei în
vigoare.