Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Robert Goulding Schimbind Vieti Prin Terapia Redeciziei 150609171359 Lva1 App6891 PDF
Robert Goulding Schimbind Vieti Prin Terapia Redeciziei 150609171359 Lva1 App6891 PDF
VIETI
prin
TERAPIA
NOII
DECIZII
1
Carti de
Mary McClure Goulding si Robert L. Goulding
Carti de
Mary McClure Goulding
2
SCHIMBÂND VIETI PRIN TERAPIA NOII DECIZII
de
Mary McClure Goulding
si
Robert L. Goulding
3
Copyright © 1979 by Mary McClure Goulding and Robert L. Goulding
Revised material copyright © 1979 by Mary McClure Goulding
4
Tuturor terapeutilor
care au studiat cu noi la
WIGFT
si în worshop-uri
prin toata lumea
CUPRINS
Multumiri.......................................................................
...........................8
Cuvânt
înainte.........................................................................
.................9
Virginia M. Satir
3. Impasul si noile
decizii.........................................................................
..........22
Rezumat.........................................................................
.............24
4.
Contracte.......................................................................
.................................26
Procesul
contractual...................................................................26
altcineva.......................................................................
..29
Contracte pentru a nu deveni psihotici.......................................33
Contracte cu clientii rezistenti sau nemotivati...........................39
Schimbarea contractelor inacceptabile......................................40
Terapie fara
contract..................................................................48
Contracte
ulterioare...................................................................50
5.
Mângâieri.......................................................................
................................54
Oferirea
mângâierilor.................................................................58
Acceptarea
mângâierilor............................................................60
Cautarea
mângâierilor................................................................62
Mângâieri pe care ti le oferi
singur............................................64
6.
Sentimente......................................................................
................................69
Furia...........................................................................
................73
Furia
reprimata.......................................................................
....81
Blamarea........................................................................
.............85
Tristetea.......................................................................
...............86
Tristetea
reprimata.....................................................................94
Frica si
anxietatea......................................................................
.97
6
Frica
reprimata.......................................................................
...100
Rusinea.........................................................................
............101
Vina............................................................................
..............104
Regretul........................................................................
............111
7. La
revedere........................................................................
...........................114
8. Noi
decizii.........................................................................
...........................122
Scena noii
decizii.....................................................................122
Scene
recente.........................................................................
..124
Scene
timpurii........................................................................
..125
Scene
imaginare.......................................................................
128
Combinatii de
scene.................................................................130
Contextul, ceilalti si
clientul....................................................133
9. Vindecarea
depresiei.......................................................................
............143
Daca situatia devine prea rea, ma voi omorî...........................145
Daca tu nu te schimbi, ma voi omorî......................................147
Ma voi omorî si apoi îti va parea rau (sau ma vei
iubi)...........................................................................
..151
Aproape voi muri si apoi îti va parea rau (sau ma
vei
iubi).......................................................................152
Te voi face sa ma
omori..........................................................153
O sa-ti arat eu, chiar daca asta ma va omorî...........................153
O s-o patesti, chiar daca asta ma va omorî.............................158
Sumar...........................................................................
...........159
14.
Concluzie.......................................................................
..........................199
7
Nota catre
cititor.........................................................................
......203
MULTUMIRI
Între 1965 si 1970 Fritz Perls, Virginia Satir, Eric Berne, Bob Goulding si cu
mine locuiam la o ora de condus unul de celalalt. Eram uneori colaboratori,
competitori,
uneori adversari si prieteni apropiati. Aveam în comun faptul ca eram plictisiti
de vechile
metode lente de psihoterapie si psihanaliza; vorbeam dispretuitor despre
pasivitatea
psihoterapiei de lunga durata cu ale sale
sa nu pui degetul pe rana, sa fii
nondirectiv, sa
nu gresesti
. Eram încântati de propria noastra creativitate. Fiecare dintre noi
vroia sa
vina cu terapia cea mai rapida si cea mai buna pentru cei mai multi oameni. A
fost un
timp minunat, bogat în amuzament, prietenie si inovatii terapeutice.
La Esalon, putin mai jos, pe aceeasi strada, Fritz Perls facea gestalt într-un
teatru
care îti lua ochii, îndemnându-i pe clienti sa se bata în felul lor pentru a
obtine victorii
psihologice. Era incredibil de urmarit. Si sa fii clientul lui
ei bine, asa cum
a spus Bob
despre o participare a sa la unul dintre primele workshop-uri ale lui Perls:
Pentru prima
oara, de când îmi amintesc, am fost în contact cu unicitatea mea, cu puterea
mea, cu
abilitatile mele
. Bob credea ca si-a schimbat viata dramatic în mai putin de o
ora facând
doar aceasta bucata de lucru cu Fritz. Apoi au devenit cei mai buni prieteni.
Dupa cum a
scris Fritz în cartea sa In and Out of the Garbage Pail*
Îmi place cu adevarat
Bob
Goulding
.
Virginia schimba familii întregi în patru sau cinci sedinte; pe scene publice,
în
fata a zeci de colegi terapeuti, îi ajuta sa-ti schimbe complet vietile.
Uneltele ei erau
dragostea si profunzimea. În acea perioada, Virginia locuia cea mai mare parte a
timpului
la Esalon si venea la casa mea din Carmel Valley pentru a petrece seri
linistite, intime cumine. Îl vizita si pe Bob, care locuia în Carmel. Amândoi au
condus împreuna primul
workshop de o saptamâna pentru familii, tinut pentru prima data la Esalon, în
1965. Când
eu si Bob ne-am decis sa ne casatorim, sa ne cumparam ferma noastra si când am
anuntat
deschiderea Institutului nostru de Vest pentru Terapie de Grup si Familie la Mt.
Madonna, Virginia s-a oferit sa tina primul workshop cu noi, în vara anului
1970.
8
propriile tehnici. Zece ani mai târziu am explicat metoda noastra în Changing
Lives
through Redecision Therapy.
Azi, când terapia scurta, focusata este o parte esentiala a practicii fiecarui
terapeut, mi s-a cerut sa extind, sa aduc la zi si sa republic cartea Changing
Lives through
Redecision Therapy.
Aceasta noua editie este dedicata memoriei acestor patru terapeuti calauzitori.
Si în mod special, bineînteles, lui Bob, care a scris cea mai mare parte a
acestei
carti si care a fost atât de multi ani, dragostea mea.
CUVÂNT ÎNAINTE
Era nevoie de o abordare mai rapida si mai eficienta. Aceasta s-a transformat în
Noua atentie era cum sa obtii functionarea, atât de rapid pe cât se putea. Fraza
9
Acesti instructori (parintii) pot prezenta doar ceea ce au învatat. Daca
învatarea
lor despre cum poti fi complet uman este incompleta sau distorsionata, asta e
tot ceea ce
pot deveni ei mai departe.
Acesti instructori fac tot ceea ce pot face mai bine. Datorita faptului ca pâna
acum
nu s-a dat prea mare atentie dezvoltarii functionale complete a fiintei umane,
cei mai
multi dintre noi ne-am format cu personal neacreditat. Programul s-a concentrat
mai ales
pe conformare si supunere, care este un teren fertil pentru dezvoltarea
deciziilor si
concluziilor despre noi si care sunt deseori în detrimetrul nostru. În plus,
aceste decizii si
concluzii par deseori genetice.
Nevoia de speranta pentru oameni este cruciala. Printre terapeuti nevoia este
decisiva.
Cred ca Mary si Bob Goulding au înteles pe deplin aceste lucruri. Asta le-a
permis sa se apropie de fiecare persoana cu compasiune, cu speranta si cu
convingerea ca
fiecare individ poate deveni o fiinta umana completa. Ei au aratat într-o
maniera simpla,
directa, cum poti face acest lucru.
Virginia M. Satir
10
SCHIMBÂND
VIETI
PRIN
TERAPIA
NOII
DECIZII
11
Capitolul 1
Introducere în terapia noii decizii
Aceasta carte este scrisa pentru a-i învata pe psihoterapeuti cum sa-i vindece
pe
oameni. Este scrisa, de asemenea, pentru a-i ajuta pe oameni sa se vindece
singuri.
Autorii nu vad nici o contradictie între cele doua scopuri. Cei carora ne
adresam
în principal sunt psihoterapeuti, dar noi nu îi vedem nici pe acestia înzestrati
cu puteri
magice, nici pe oamenii pe care ei cauta sa îi vindece. Deoarece, daca reusita
ar depinde
doar de puterile magice ale terapeutilor, nu ar fi posibila vindecarea.
Paragrafele de mai sus sunt cele cu care începe introducerea primei editii a
cartii
Changing Lives, din 1979. De atunci, nevoia unor terapii scurte, focusate,
eficiente, a
devenit evidenta. Acum sunt necesare pentru un numar de clienti în continua
crestere.
Cele mai multe programe de asigurari permit clientilor doar între sase si
douasprezece
sedinte de terapie. În aceste circumstante, este o idee buna pentru clienti sa
citeasca
aceasta carte înainte si dupa ce primesc ajutor profesional pentru a descoperi
ce pot face
pentru ei.
Noile decizii nu sunt întotdeauna speciale , daca special înseamna dramatic sau
Si nici adaptarea nu duce la o noua decizie. Daca copilul este rusinat, pleznit
sau i
se spune sa stea la colt pâna când va face ceea ce i s-a cerut, el poate sa
coboare în pivnitapentru ca este mai speriat de parinti decât de pivnita. În
acest caz probabil ca va ramâne
temator si va lua si alte decizii patologice. Poate ca nu va mai avea niciodata
încredere în
12
parintii sai. Poate ca va decide sa nu mai lase pe nimeni sa vada ca este
speriat. Poate ca
va nimici partea copilareasca din el, considerând ca
a fi copil
aduce numai
probleme.
Daca este iubit pentru curajul de a-si depasi frica de pivnita, poate coborî în
pivnita
pentru a fi iubit. Deci poate lua decizii aditionale, de aceasta data incluzând
pretul de a fi
iubit.
Un client depresiv îsi imagineaza o scena în care era nou nascut si se ridica
dupa o
cazatura, iubindu-se si promitându-si:
O sa am grija de tine
. Apoi îsi
imagineaza scena,
pe sine nou nascut, iubit si îngrijit. Mereu si mereu, în scene furioase,
triste, amuzante sau
emotionante, clientul devine
copilas
pentru a-si încheia patologia din trecut.
Aceasta
întelegem noi prin terapia noii decizii.
13
Capitolul 2
Noua decizie si analiza tranzactionala
Când un client intra în biroul unui terapeut, prima întrebare este de tipul:
De
ce
te afli aici?
. Bob începe cu:
Ce vrei sa schimbi la tine azi?
. Scopul sau
schimbarea
dorita sau motivul pentru a face o programare devine contractul terapeutic. În
timpul
stabilirii contractului întelegem multe despre viata clientului ... cu cine
locuieste, ce face,
ce este important pentru el, care îi sunt valorile, care îi sunt fortele. În
lucrul de scurta
durata, ne concentram asupra puterilor clientului si nu asupra patologiei sale.
Un
exemplu:
foarte iubitor. Vine în terapie deoarece este panicat de câte ori iubitul lui
pleaca în
calatorii de afaceri sau chiar când întârzie de la serviciu. Relevant în
istoric: când Manuel
era copil, parintii lui au venit în Statele Unite, lasându-l cu familia extinsa,
într-un orasel
mic, din tara lui de origine. O matusa foarte iubitoare l-a crescut ca si cum ar
fi fost al ei.
Când avea sase ani, parintii s-au întors dupa el. El nu îi cunostea, nu voia sa
mearga cu eisi se simtea speriat si abandonat în Statele Unite. În copilarie s-a
întors de mai multe ori
în vizita cu parintii în oraselul natal. De fiecare data, întâlnirea cu matusa
iubitoare a fost
intensa si de fiecare data a trait panica abandonului, la întoarcere.
14
contract, atunci, va fi sa înveti sa te iubesti cu întelepciune. Pentru a oferi
un model de
îngrijire pozitiva, un terapeut trebuie sa ofere clientilor aprecieri pozitive
pentru crestere
si schimbare, ca si pentru
doar a fi
.
Starea eului de Adult. Adultul, sau partea persoanei care gândeste, este clar si
Copilul Adaptat. În terapia noii decizii întrebarea esentiala este: Care decizii
din
copilaria timpurie determina probleme azi? Asa cum a spus initial Eric Berne,
problemele actuale ale clientului sunt deseori rezultatul injonctiunilor si
deciziilor din
copilarie.
INJONCTIUNI
Injonctiunile sunt mesaje din starea eului de Copil a parintelui, izvorâte din
circumstantele propriilor suferinte: nefericire, anxietate, dezamagire, furie,
frustrare,
dorinte secrete. În timp ce aceste mesaje sunt irationale, în termenii
copilului, ele pot
parea perfect rationale parintelui care le da.
15
Nu (face): Aceasta injonctiune este data de parintii carora le este frica.
Datorita
fricii, acestia nu permit copilului sa faca multe lucruri normale: nu te apropia
de trepte
(copiilor care încep sa mearga); nu te catara în copaci; nu merge cu rolele,
etc. Uneori,
acesti parinti nu si-au dorit copilul si, recunoscându-si dorinta initiala ca
acest copil sa nu
fi existat, se simt vinovati si panicati de propriile lor gânduri si devin
supraprotectivi.
Alteori, parintele devine fobic, psihotic sau supraprotectiv dupa ce a pierdut
un copil mai
mare, în urma unei boli sau a unui accident. Pe masura ce copilul creste,
parintele va fi
preocupat în legatura cu orice actiune pe care o propune copilul si spune:
Poate ca ar fi
bine sa te gândesti mai mult în legatura cu asta
. Copilul crede ca nimic din
ceea ce face
nu este bine sau sigur, nu stie ce sa faca si cauta în jur pe cineva care sa îi
spuna. Un
astfel de copil va avea mari dificultati în a lua decizii în viata.
Nu exista: Dintre toate mesajele, acesta este cu potentialul letal cel mai mare
si
cel asupra caruia trebuie sa ne focusam initial în terapie. Poate fi dat în mod
subtil, astfel:
Daca nu ati fi fost voi as fi divortat de tatal vostru
. Mai putin subtil:
As
fi vrut sa nu te
fi nascut...si atunci nu ar fi trebuit sa ma casatoresc cu tatal tau
. Mesajul
poate fi dat
nonverbal, când parintele îsi tine copilul în brate fara a-l dezmierda,
privindu-l încruntat
sau mânios în timp ce îl hraneste sau îi face baie, tipând daca copilul vrea
ceva sau fiind
abuziv fizic. Exista o multitudine de cai prin care mesajul poate fi dat.
Nu fi copil: Acest mesaj este dat de parintii care cer unui copil mai mare sa
aiba
grija de un copil mai mic. Este dat, de asemenea, de parintii care încearca sa
îi
obisnuiasca pe copii sa ceara olita prea devreme, facând din copii lor, care de
abia învata
16
sa mearga
o micuta femeie
sau
un mic barbat
, oferindu-le aprecieri pentru a
fi
politicosi, înainte ca acestia sa învete ce înseamna politetea, spunându-le
-când sunt înca
copilasi - ca doar copilasii plâng.
Nu reusi: Daca tatal l-a batut pe fiu la ping-pong si apoi nu mai joaca cu el
când
acesta a început sa-l bata, fiul poate interpreta:
Nu câstiga sau nu o sa te
mai plac
, care
transformat devine
Nu reusi
. Critica constanta din partea unui parinte
perfectionist,
transmite mesajul:
Nu poti sa faci nimic bine
, care traduce
Nu reusi
.
Nu fi tu : Acesta este dat frecvent copilului care are sexul
gresit
. Daca o
mama
are trei baieti, doreste o fata, are din nou un baiat, poate sa îl faca pe acest
ultim baiat
fiica
sa. Tatal care are mai multe fete poate sa o faca pe fiica sa mai mare
partenerul
sau. Oricât de importanta este conditionarea mediului, genetica joaca totusi
rolul cel mai
important în identitatea sexuala.
Contrainjonctiuni
17
suficient? Nu poti fi perfect. Mary adauga la lista lui Kahler
contrainjonctiunea care
însoteste injonctiunea
Nu (face)
:
Ai grija
.
Mesaje mixte
Unele mesaje sunt date fie din Parintele, fie din Copilul parintelui, mai ales
cele
legate de gândire sau de sentimente. Injonctiunile si contrainjonctiunile
împotriva
gândirii sunt:
Nu gândi
,
Nu te gândi la asta
(un gând anume), sau
Nu gândi
ce
gândesti
gândeste ce gândesc eu
(
Nu te contrazice cu mine
). Mesajele legate
de
sentimente sunt similare:
Nu simti
,
Nu simti asta
(un sentiment anume), sau
Nu
simti ceea ce simti
simte ce simt eu
(
Mi-e frig, pune-ti un pulover
sau
Nu
îl urasti
pe fratiorul tau mai mic; esti doar obosit
).
DECIZII
18
injonctiuni. Când un frate moare, un copil poate crede ca propria gelozie a
cauzat în mod
magic moartea fratelui, deoarece copilul nu întelege ce este pneumonia. Apoi,
simtindu-se vinovat, îsi poate da singur injonctiunea
Nu exista
. Daca un tata
iubit
moare, un copil poate decide sa nu se mai apropie niciodata de nimeni. Îsi da
singur o
injonctiune
Nu fi apropiat
, în efortul de a evita retrairea durerii pe care a
simtit-o la
moartea tatalui sau. De fapt spune:
Nu voi mai iubi niciodata si asa nu o sa
mai sufar
niciodata
.
Nu exista
:
Voi muri si apoi ma vei iubi
,
O sa-ti arat eu, chiar daca asta
ma va omorî
si altele, enumerate în Capitolul 9.
Deciziile posibile pentru copil, luate ca raspuns la
Nu (face)
sunt:
Nu pot
decide
.
Am nevoie de cineva care sa decida pentru mine
.
Lumea este
înspaimântatoare ... As putea face o greseala
.
Sunt mai slab decât alti
oameni
.
Nu
voi mai decide niciodata ceva de unul singur
.
Nu creste : Bine, voi ramâne mic , sau neajutorat , sau fara sa gândesc sau
Nu fi copil
: Deciziile posibile sunt:
Nu voi mai cere niciodata nimic. Voi
avea
grija de mine de unul singur
.
Voi avea grija mereu de ei
.
Nu ma voi distra
niciodata
.
Nu voi mai face niciodata ceva copilaresc
.
Nu reusi : Copilul poate decide: Nu voi face nimic ca lumea . Sunt un prost .
Nu voi învinge niciodata
.
Te voi înfrânge, chiar daca asta ma va omorî
.
O
sa-ti
arat eu, chiar daca asta ma va omorî
.
Indiferent cât de bun sun (cat de bine
am facuto),
as fi putut sa o fac mai bine, asa ca ma voi simti frustrat (rusinat, vinovat)
.
cea mai rea dintre toate si as putea muri din cauza ei
(plus interdictiile
legate de
folosirea corpului sau proceselor gândirii).
19
Nu fi tu
(de sexul care esti): Ca raspuns, copiii pot decide :
O sa le arat
eu lor
ca sunt la fel de bun ca orice baiat/fata
.
Oricât de greu as încerca, nu le
voi fi
niciodata pe plac
.
Sunt de fapt o fata cu un penis de baiat
.
De fapt sunt un
baiat,
chiar daca arat ca o fata
.
Ma voi preface ca sunt un baiat/fata
.
Nu voi fi
niciodata
fericit(a) asa
.
Voi fi întotdeauna rusinat(a) asa
.
Nu apartine
: Deciziile pot fi:
Nu voi apartine niciodata nimanui
, sau
nici
unui grup
, sau
nici unei tari
, sau
Nimeni nu ma va placea vreodata, pentru
ca nu
apartin
.
Nu gândi
: Decizii posibile:
Sunt prost
.
Nu pot gândi de unul singur
.
Niciodata nu ma pot concentra
.
Nu te gândi la asta
:
E rau sa ai gânduri sexy, asa ca mai bine ma gândesc la
altceva
(aceasta persoana poate deveni obsesionala).
Mai bine nu voi mai
pomeni asta
niciodata (indiferent de ceea ce înseamna
asta
, a fi adoptat sau
tatal meu nu
este tatal
meu adevarat
) sau nu ma voi mai gândi niciodata la asta
. Sau
Nu sunt bun la
matematica
(sau la stiinte sau la gatit sau la fotbal, în functie de tipul de
mesaje si de
injonctiuni).
Nu gândi ce gândesti
gândeste ce gândesc eu
:
Gresesc mereu
,
Nu voi mai
deschide gura înainte de a afla ce gândesc ceilalti oameni
.
Nu simti
: Copilul poate raspunde:
Emotiile înseamna o pierdere de timp
.
Nu
simt nimic
.
Nu simti asta
:
Nu voi mai plânge niciodata
.
Nu sunt niciodata furios
furia
poate ucide
.
Nu simti ce simti
simte ce simt eu
:
Nu stiu ce simt
. Aceasta persoana îi
întreaba pe terapeut si pe membrii grupului,
Cum ar trebui sa simt? Cum te-ai
simti
daca ai fi în locul meu?
20
Modalitatea noastra cea mai uzuala de a lucra cu injonctiunile si deciziile:
Când
injonctiunea/decizia este descoperita, mergem în trecut pentru luarea noii
decizii si
apoi în prezent pentru a fi întarita. Dam informatii Adulte care se potrivesc
trecutului
si prezentului, astfel încât persoana sa aiba la ce sa se gândeasca între
sedinte.
Mesajele lui Bob catre clienti: Lupta-te. Nu mai esti un copilas. Nu trebuie sa
21
Capitolul 3
Impasul si noile decizii
Un impas este un punct în care doua sau mai multe forte opuse se întâlnesc
într-un punct de blocaj. O persoana sovaie în fata grilajului de pe podul Golden
Gate. Se
opreste si îsi spune:
Dar, de fapt, nu vreau sa mor.
Alta parte din el spune:
Ba da,
vreau
. Cât timp sta, sovaind pe pod, dând aceasta lupta interioara, se afla
într-un impas.
Daca sare, a rezolvat impasul. Daca se retrage, decizând sa nu se omoare, a
rezolvat
impasul, învingând supravietuirea, cel putin temporar. Se poate confrunta cu
acest impas
în viitor, dar deocamdata acesta este rezolvat. (Noi nu suntem satisfacuti cu
aceste
rezolvari temporare, care sunt facute, de obicei, din starea eului de Adult. Noi
lucram sa
obtinem o noua decizie din Copil, sa nu se omoare nici acum, nici în viitor.)
Bob clasifica impasul în trei tipuri de grade. Impasul de gradul unu este între
starea eului de Parinte a individului si starea eului de Copil si se bazeaza pe
contrainjonctiuni. Parintele real, asa cum am explicat mai devreme, transmite
mesaje din
Parinte, cum ar fi
Lucreaza din greu
. Tatal îi spune fiului,
Orice treaba
care merita sa
fie facuta, merita sa fie facuta bine
.
Da întotdeauna un procent de 10 % în
plus
.
Baietelul, dorind sa-i faca pe plac tatalui si sa-i obtina aprobarea, decide din
Micul
Profesor (A1) sa lucreze din greu ca sa-i faca pe plac taticului. Lucreaza din
greu si, pâna
Terapia trebuie sa fie condusa în asa fel încât el sa conecteze o scena din
copilarie, în care sa se confrunte cu parintele sau (în fantezie, desigur),
vazându-l pe Tata
si spunându-i ca nu o sa mai lucreze din greu de acum înainte. De obicei, o
persoana îsi
aminteste o scena reala si simte sentimentele din acel moment. De exemplu, un
participant de la unul dintre maratoanele noastre îsi aminteste când a vrut sa
intre în Liga
Mica de baseball, dar tatal sau, un mic fermier, nu l-a lasat pentru ca trebuia
sa culeaga
recolta. Pacientul s-a întors la aceasta scena si i-a spus tatalui ca va juca
baseball,
indiferent de ce zice el. Si nu a mai lucrat asa de mult.
Prima data când i-a spus asta tatalui si-a tensionat umerii ca si când tatal sau
urma
sa-l loveasca. I-am cerut sa o spuna din nou, altfel si apoi sa fie el tatal si
sa raspunda asa
cum crede ca i-ar raspunde tatal sau. Stând pe scaunul tatalui sau (fiind tatal
sau) a spus:
Sa nu-mi raspunzi mie asa. Misca-ti fundul în camion
. Apoi, mutându-se pe
scaunul
22
sau, îi raspunde tatalui ca va juca baseball, nu va mai lucra la ferma si ca el
nu îi va mai
putea face rau de acum încolo. Apoi si-a întrebat tatal de ce nu îl lasa sa se
joace când
vrea si acesta i-a raspuns:
Deoarece trebuie sa mâncam si nu pot face toata
treaba de
unul singur si daca nu ma ajuti, nu vom mânca
. Apoi, jucându-se din nou pe el a
spus:
Asa era odinioara, dar astazi nu mai este asa! Câstig destui bani, nu mai
trebuie sa
lucrez în plus
. Dupa ce a luat o noua decizie, din Copil, a reusit sa-si faca
planuri din
Adult:
Ma voi duce la Fielding
(o facultate care ofera un program de studiu la
distanta)
si voi renunta la orele de practica privata, asa ca nu voi mai lucra zi si
noapte. Îmi pot
permite asta mutându-ma într-un apartament mai ieftin si schimbându-mi masina
scumpa cu una mai ieftina
.
Se pune la punct un dialog, în care pacientul îsi afirma scopul:
Sunt OK daca
ma
joc. Daca fac lucruri copilaresti, sunt OK. Daca râd si sunt vesel si emotionat,
sunt OK
.
23
noua decizie. În final va spune, va crede si va simti,
Ma joc, fac lucruri
copilaresti, râd,
sunt vesel si emotionat! Sunt OK când sunt copilaros!
.
si sa fie fiecare parte, pe rând, pâna când simte energia în Copilul liber. Pe
masura ce
persoana traieste asta, se percepe ca fiind valoroasa, de exemplu, simte
excitatia care
însoteste începutul schimbarii. Aceasta este o experienta puternica, miscatoare
când
clientul ia o noua decizie de a renunta la ceea ce parea un atribut de o viata
si simte
libertatea si autonomia personale.
REZUMAT
Pâna acum am discutat principiile generale ale AT, începând cu conceptele de
baza ale celor trei stari ale eului
Adultul, care se comporta conform cu
aceste date;
Copilul, care reprezinta colectia însumata a experientelor copilului, reale si
imaginare; si
Parintele, care actioneaza conform modalitatilor parentale proprii sau ale
altora, dupa
cum a învatat de la parinti, de la parintii surogat sau prin puterile propriului
Copil sau
Adult de a creea un Parinte.
24
Care este obiectivul nostru? Nu vrem sa ne ocupam de dezvoltarea unui nou
limbaj sau sa insistam ca altii sa foloseasca limbajul nostru. Nu exista magie
în folosirea
jargonului; unii termeni pot fi înlocuiti. Cuvintele nu sunt mai mult decât
etichete comode
pentru întelegerea teoriei dezvoltarii comportamentului. Sunt utile doar daca îi
ajuta pe
oameni sa traiasca vieti mai fericite.
25
Capitolul 4
Contracte
PROCESUL CONTRACTUAL
Don: Buna, sunt Don. Sunt aici deoarece am fost promovat si asta presupune ca
trebuie sa
predau ceva celor din vânzari. Am auzit ca tu vindeci fobiile de a vorbi în
public si eu
sunt ..... îngrozit de a vorbi în public.
prin a va certa.
Ral: Ei bine, chiar saptamâna trecuta. Eram în biroul meu ... .
Mary: Bine. Te vei preface, chiar acum, ca te afli în birou si vei juca scena ca
si când s-ar
petrece acum. Iata si un alt scaun. Când esti seful tau, muta-te pe acest scaun
si spune
ce spune seful tau.
De asemenea, clientul, luând parte la scena, este mai apt sa-si permita sa simta
în
timp ce povesteste.
Ann: Ma simt complet încordata când îmi place un barbat, când vreau sa-i spun
unui
barbat ca mi-ar placea ...sa fim prieteni.
26
Mary: Gândeste-te la un barbat anume, cu care ai vrut sa fii prietena de curând.
Cum ar
fi:
Sunt la o petrecere si...
Ann: As spune ca ma comport asa doar cu barbatii despre care cred ca sunt
liberi. Nu cu
barbatii însurati.
Mary: Bine. Alege un barbat si o scena.
Ann: Bine. Da. Vinerea trecuta. Sunt ... . John este asistentul meu. Sunt la o
cafea cu el,
dupa ore. Ma gândesc sa-i spun ca îmi place de el, ma imaginez întrebându-l daca
ne
mai putem întâlni si în loc de asta, brusc, îi spun ca trebuie sa plec. Si plec.
Bob: Imagineaza-ti ca ai terminat terapia. Fa scena asa cum crezi ca ar avea loc
dupa ce
te-ai schimba si ai fi asa cum îti doresti sa fii.
Ann: Îmi place de mine, îi vorbesc despre serviciul meu. Îmi imaginez ca îl
întâlnesc dinnou. În loc de a fugi ..... (pauza).... spun:
Îmi place sa iau
cafeaua cu tine. A fost o
întâlnire încântatoare. Putem sa ne întâlnim din nou?
Sunt fericita. Asta e
ceea ce
vreau. Da!
Creind noua scena, Ann traieste gândurile si sentimentele simultan. Arata vie si
Când clientii folosesc cuvinte neexplicite, apar masiv false întelegeri:
Vreau
sa
ma simt bine cu mine
;
Vreau sa fiu mai apropiat de oameni
;
Vreau sa comunic
mai
bine
. Pentru fiecare situatie, un exemplu specific accelereaza stabilirea
contractului.
Tom: Vreau sa renunt la o banda ... un sentiment ... un script. (Cuvintele lui
ne spun ca el
Noi nu stim ce-si doreste Tom. El bate câmpii, este vag, refuzând sa dea exemple
si, în final, explica ca lucreaza din greu, se critica în legatura cu munca sa,
în loc sa se
bucure de ea, nu are hobby-uri si sotiei sale nu îi place sa faca sex cu el.
Este depresiv si
se simte fara valoare. Primul sau contract este acela de a nu se sinucide. Al
doilea
contract este de a se simti valoros. Cel de-al treilea contract este cel de a se
distra.
27
Rog: Totdeauna am avut acest sentiment ca ceva este în neregula cu mine.
Bob: Si chiar esti asa? (Daca raspunsul este
da
, cerem un exemplu, un moment
si un loc
în care Rog a fost
tâmpit si rautacios
si în care a crezut ca
ceva este în
neregula cu
mine
.)
Judy: Mmm. Trebuie sa fac ceva foarte greu si nu vreau. (Voce foarte joasa,
moale)
Mary: Ce?
Judy sau de a-i ignora frica, pentru a descoperi ce-si doreste pentru sine.
Bob: (Râzând) Te aud. Bine. Deci telul tau este sa nu te mai sperii si sa te
faci auzita.
Grozav.
Mae: Ma simt bine. Vreau sa ma simt bine chiar si atunci când nu fac totul bine.
Mae: Da. (Ofteaza) E un fel de poveste a vietii mele. Mama este mult mai
desteapta decât
mine ... si eu ma simt întotdeauna proasta ... si trista.
28
Mary: Tocmai ai facut o evaluare perspicace.... ca reactionezi ca si când as fi
mama ta.
Aceste prime contracte de schimbare pot sa nu fie cele mai importante contracte
pe care clientii le pot face pentru ei. De fapt, deseori, clientii încep cu un
contractinofensiv, astfel încât sa nu se expuna pâna când nu se simt în
siguranta în grup. În timpul
procesului terapeutic, oricând, clientii pot schimba contractele sau terapeutul,
pot
propune un contract diferit, pe masura ce aud noi materiale.
29
nu mai exista provocare si nu exista nici o posibilitate de a fi fericit, vor
deveni probleme
de rezolvat.
Ted vorbeste despre depresia lui, nu întelege ca el este cel care-si determina
depresia si se simte ca si când ar fi cuprins de o maladie incurabila.
Povesteste câteva
momente, câteva amintiri precoce foarte triste, în timp ce noi continuam sa
repetam
importanta unui contract pe care sa îl faca pentru a ramâne în viata.
Bob: Ia din nou partea din tine care doreste sa ramâna în viata. Aceasta este
partea plina
de compasiune si stralucitoare si care vrea ceva bucurie în viata. Partea care
te-a adus
azi aici.
Ted: Nu prea cunosc partea asta.
Mary: Începe sa o cunosti. Începe cu:
Vreau sa traiesc...
.
Ted: Vreau sa traiesc. Nu cred în viata dupa moarte si chiar daca exista, daca o
fac
voi fi mort.
Bob: Stai cu partea care vrea sa traiasca.
30
Ted: Stiu ca în viata exista mai mult decât ce am eu. Vreau sa cunosc mai mult.
Am venit
aici... da, asta este partea din mine care spera.... sau nu as fi aici. Mi s-a
spus ca esti
deosebit de bun mai ales cu persoane ca mine si, da, stiu ca sper. Am venit aici
pentru
a ma simti mai putin nefericit..... de fapt, pentru a decide odata pentru
totdeauna. Da,
voi mai trai o saptamâna.
Când a fost stabilit un contract pentru a nu-si lua viata, urmarim semnele
posibile
care indica faptul ca acea persoana nu-si tine contractul. Limbajul corporal
poate fi
incongruent, ca atunci când clientul îsi scutura capul a negare în timp ce face
o afirmatie
sau îsi împinge mâinile ca si când l-ar tine pe terapeut la distanta. Clientul
poate folosi
limbajul ambivalent, cum ar fi
Cred ca pot spune ca nu îmi voi lua viata
. Un
client cu
depresie de intensitate psihotica poate fi de acord si apoi sa apara o crestere
a starii sale
de agitatie sau poate sa repete în mod monoton tot ce îi cere terapeutul sa
spuna, fara a
face un contract real.
Un client suicidar grav, ca Ted, ar trebui vazut zilnic daca va fi tratat fara a
fi
spitalizat. Unii clienti trebuie sa fie internati sau protejati în alt mod,
deoarece procesele
lor de gândire nu sunt suficient de intacte astfel încât sa faca contracte ferme
de a nu se
sinucide
sau
de a nu omorî pe altcineva
. Pot fi psihotici, afectati cerebral
sau scosi din
31
functie de alcool sau droguri. Clientii a caror depresie se intensifica si devin
suicidari în
urma consumului de alcool sau marihuana au nevoie sa se decida sa nu le consume
pâna
ce nu mai au tendinte suicidare sau criminale. Persoanele cu trasaturi isterice,
daca refuza
sa se gândeasca la interesul propriu, pot fi prea impulsive pentru a-si mentine
contractele.
Clientii care în alte conditii ar fi foarte buni candidati pentru tratamentul
extraspitalicesc,
pot trai în conditii sociale si economice atât de dificile încât mediul lor este
considerat a fi
coplesitor în sustinerea suicidului sau homicidului; astfel încât, spitalizarea
temporara
poate fi alegerea cea mai buna. Terapeutul si clientul evalueaza abilitatea
clientului de
face un contract si fiecare client care nu poate sau nu vrea sa faca un contract
ferm de a
nu se sinucide sau de a nu omorî pe altcineva ar trebui sa fie spitalizat pâna
când face un
astfel de contract.
faci.
Alice: Fiica mea se numeste Susan. Susan, vreau sa te ascult. Vreau sa fiu mai
atenta cu
tine si mai disponibila. Vreau sa fii simpatizata, sa iesi si sa te distrezi.
Cred ca stai pe
lânga mine pentru ca sunt singura.
fiica ta. Esti de acord sa ramîi în viata saptamâna asta în timp ce lucrezi sa
decizi sa
Bob: Ai spus ca vei ramâne în viata saptamâna asta. S-ar putea întâmpla
ceva
.orice
.
ce ai putea folosi ca scuza pentru a te sinucide?
Alice: Nu ma pot gândi la nimic
. Nu se va întâmpla nimic cu fiica mea în
aceasta
saptamâna.
32
Bob: Gândeste-te la asta. Ia-ti timpul de care ai nevoie. Decizi sa ramâi în
viata
clientii care îsi închipuie crime sau care se comporta violent. Contractul lor
se refera la a
nu rani sau omorî pe nimeni, indiferent de provocare. Folosim aceleasi structuri
si tehnici
descrise la contractele de a nu se sinucide, cautând în plus sprijin în Copilul
clientului de
a evita crima pentru a evita pedeapsa pentru crima. Daca clientul nu poate sau
nu vrea sa
faca un astfel de contract, dorim sa fie arestat.
33
CONTRACTE DE A NU DEVENI PSIHOTICI
În grup, ea era deseori exploziva, când vorbea despre englezi care otravesc
rezervele de apa si când acuza membrii grupului de a fi nebuni. Noi am
confruntat
vorbirea ei psihotica spunând
Hei, Jan, iar vorbesti ca o nebuna
si am laudat-
o când nu
mai era confuza. Treptat si-a dat permisiunea de a recunoaste ca devenea
nebuna
pentru
a nu-i asculta pe membrii grupului vorbind despre furie sau sex. Apoi si-a dat
permisiunea de a parasi, la alegerea ei, o sedinta de grup, pentru a evita
aceste subiecte.
Mai târziu a tolerat toate subiectele, a facut observatii perspicace despre
membrii
grupului si a capatat o oarecare apropiere de ei. Si-a încheiat terapia dupa 2
ani si traieste
înca în comunitate dupa 10 ani.
despre ochii lor. Uneori mi-ar placea sa lucrez aici. Nu sunt sigur ce sa fac.
Datorita
34
Afirmatia lui Carl despre ce se întâmpla când începe sa lucreze nu ne-a parut
exagerata, deoarece era prima data când vorbea în workshop. În timpul pauzelor a
vorbit
Bob: Bine.
Mary: Nu sunt dispusa sa petrec timpul explorând, decât daca stiu ce vrei sa
schimbi în
legatura cu tine.
Carl: Ce am absolvit?
Carl: Aha.
Mary: Spune-mi.
Carl: Unde sunt, bine? Este usor dificil pentru mine sa-mi descriu experienta,
deoarece
nu am limbajul pentru a o descrie.
Carl: Aha.
Carl: Cred ca ceea ce ma deranjeaza acum este ca ai tras concluzii despre ceea
ce sunt.
Carl : Hmm.
Mary: Nu vreau nimic. Dupa cum a spus Bob, nu te voi îndruma, deoarece asta ar
însemna sa-ti desconsider mintea.
35
Carl: De fapt, întrerup gândirea.
Mary: Nu. Vreau sa aud ce vrei sa schimbi în legatura cu tine. Nu voi explora o
idee cu
tine.
Carl: Vreau doua lucruri. Unul este acesta. (Pauza) A avea încredere.
Bob: Ce?
Carl: De ce. Am nevoie de ceva chiar acum. Hmm
stiu. Hmm
Mergi prea repede.
(Tonul este furios) Sunt constient ca toate astea sunt o aparare, OK? A-ti tine
mâinile
acasa. Povestea mea este de a nazui si de a trece prin durerea de a fi respins.
Mary: Sunt dispusa sa o luam mai încet. De asemenea, îmi plac faptele în locul
fanteziilor. As dori sa stiu ce se întâmpla în viata ta de zi cu zi în legatura
cu care esti
disperat.
Carl: Sunt izolat cea mai mare parte a timpului. Sa vad. Sunt implicat în patru
sau cinci
domenii, cea mai mare parte a timpului încercând sa particip, încercând sa
gasesc
bucurie în asta.
Bob: Pictezi?
Carl: Nu. Am pictat doua tablouri
acum mult timp. Sunt fascinat de un
sentiment al
curgerii
.
Carl: Nu stiu.
36
Bob: Ai tendinte suicidare?
Carl: Rusinat.
Mary: Chiar?
Mary: Care se afla toti în perfecta sanatate mentala si nici macar nu iau în
considerare
posibilitatea de a cere ajutor. (Râsete)
Carl: Ei bine, pare amuzant, dar de fapt acest gând îmi ofera alinare. (Începe
sa plânga)
Bob: Si mie.
Carl: Da?
Mary: Da. Poti sa faci sa fie mai greu pentru tine, fara servetele, dar te admir
îmi place
ca nu iei servetelele si sa te prefaci ca le folosesti.
Mary: Nu te-ai prefacut ca folosesti servetelele doar pentru ca Bob a spus
da-i
servetelele
.
Bob: Aha.
37
Carl: Da. Cuvântul
predare
. Cedare. Este un sentiment magic
sa încerci sa
faci pe
cineva impotent prin necooperare.
Bob: Exact
(Pauza lunga).
Mary: Unde se afla parintii tai acum?
Carl: Parintii mei s-au întors în sud. Amândoi parintii sunt în viata. Tatal meu
are cam 50
de ani, mama are 45. Ea s-a recasatorit cu un doctor si tatal meu este înca
singur. Si
lucreaza în domeniul
X
. Am luat legatura cu el recent. Am devenit constient ca
aveam nevoie sa iau legatura cu tatal meu. Aveam nevoie de mult sa o fac. Asa ca
l-am sunat. Fara introducere. Am spus:
Tata, eu sunt. Tin mult la tine
. El a
facut ce
faceam eu
nimic clar. Ca si când voiam sa apuc ceva si nimic mai mult. Fara
sens.
M-am retras. Si am spus OK. Legatura cu mama
cel mai recent lucru a fost când
eram la facultate. I-am trimis câteva poezii
. Nu ma puteam aduna sa scriu.
Bob: Nu voiai.
Carl: Nu puteam si apoi
Bob: Nu voiai.
Carl: Si
.
Bob: (Tipa) NU VOIAM!
Carl: M-am prins. (Toti râd).
Mary: Vezi, te-ai întâlnit cu cineva la fel de încapatânat. (Grupul râde.)
Carl: Nu am abilitatea
asta înseamna
nu pot
.
Bob: Ai abilitatea sa persisti cu asta
nu vroiai. Si este în regula, atâta
timp cât nu spui
Carl: S-a sfârsit, ei bine, m-am asezat cu el si i-am spus eram cum sunt acum,
tremuram. I-am spus
Nu poti sa faci asta când te afli în casa mea. Trebuie sa
te
comporti decent cu oamenii si trebuie sa o sfârsesti
. (Se opune plânsului) Mi-a
spus
(Plânge, izbind bratul scaunului) Dupa cum vedeti ce mi-a spus m-a ranit.
Doare.
Apoi a spus
. (Plânge) Nu a înteles ce încercam sa-i spun. Si raspunsul sau a
fost
Sunt socat. Nu cred asta. Am pierdut trei saptamâni din viata mea ca sa aud
asta
.
I-am spus,
Tata, chiar tin la tine
. El a spus
Asta e o minciuna. Tu nici
macar nu
38
mi-ai spus vreodata «Tata»
. A trebuit sa îi amintesc ca tocmai o facusem. Asta
e
iubesti. Asa ca eu, ahh, am rupt-o cu el. Cu exceptia durerii. El este unul pe
care as
vrea sa îl omor.
Bob: Si nu o vei face?
Carl: În timp ce vorbesc, sentimentul este puternic. Nu îmi imaginez ca ma voi
duce în
repede.
Carl: Aveam nevoie de timp. Nu pot sa lucrez repede.
Bob: Poti si ai facut-o.
(Râs general)
Bob: Vreau sa stii ca la început vorbeai într-o maniera nebuneasca. Erai ceea ce
noi
care nu aveau sens. Apoi ai încetat sa mai vorbesti nebuneste si erai complet
clar.
Problema majora care apare când ai de-a face cu clienti rezistenti sau
nemotivati
este aceea ca ei presupun ca altii, care exercita o anumita forma de putere
asupra lor, sunt
responsabili pentru contract. Deseori acesta este adevarul. Parintii si
terapeutii discuta ca
simtomele copilului trebuie sa fie
vindecate
. Terapeutii din cadrul
serviciilor de ajutor
social si eliberari conditionate din închisori si spitale, aleg deseori telurile
clientilor.
Barbatul care refuza sa participe la grupul de terapie al sotiei sale se afla
exact în situatia
asta
si anume ca terapeutul si grupul au determinat deja ce e în neregula cu
el si ca ar
trebui sa se schimbe.
39
Cu un client rezistent începem cu întrebari despre ce vor
ceilalti
din viata
lui cael sa schimbe la el. Îi explicam ca vrem sa stim asta pentru a nu merge pe
linia acestor
oameni
chiar daca contractele lor sunt în interesul cel mai bun al clientului.
sau:
Acum multi ani lui Mary i s-a cerut sa trateze un tânar barbat eliberat
conditionat
care declara ca dorea acelasi lucru pe care judecatorul îl dorea pentru el
.
Sa nu mai
vagabondeze, sa ia note bune si sa devina un
bun cetatean
. Mary i-a spus ca ea
nu crede
ca el vrea sa mearga regulat la scoala sau ca o va face. Apoi i-a explicat
regulile:
Trebuie sa vii aici odata pe saptamâna, timp de sase saptamâni sau vei fi
trimis la
Tribunalul Minorilor. Asta este ceea ce judecatorul ne-a spus atât mie cât si
tie. Daca nu
vii sun la ofiterul responsabil cu eliberarile conditionate. Daca vii, nu te voi
face sa devii
ceea ce judecatorul vrea sa fii. Ma intereseaza ce vrei tu sa fii
. În timpul
celei de-a treia
sedinte, el a marturisit, jumatate provocator, jumatate chinuit, ca el dorea sa
înceteze sa
roseasca. Contractul a devenit
sa încetez sa rosesc sau sa încetez sa îmi pese
ca rosesc
.
Sase luni mai târziu nu mai era preocupat în legatura cu înrosirea si se
reîntorsese la
scoala într-un program de scoala si lucru, caruia îi facea fata foarte bine.
Prin propria
decizie a continuat tratamentul peste cele sase sedinte cerute.
Cu clientii spitalizati sau închisi vrem sa stim ce-si doresc acestia, din ceea
ce este
posibil de obtinut. Evident, primul raspuns este:
Vreau afara de aici
. Bine!
Întrebam
care sunt regulile locului
cum iese o persoana? Daca pacientul nu stie,
strângerea
informatilor este importanta. Apoi, clientul face ceea ce este necesar pentru a
fi eliberat?
Daca cerintele sunt de a face terapie ocupationala si
socializarea cu ceilalti
pacienti
,
neparticiparea la terapia ocupationala si refuzul de a se socializa înseamna ca
o parte din
pacient este interesata de a ramâne în institutie. Dupa ce exploram aceste
aspecte,
contractul poate fi acela de a face exact ceea ce este cerut pentru eliberare.
40
SCHIMBAREA CONTRACTELOR INACCEPTABILE
Contracte Parentale
Ann sugereaza un contract pe care nu are nici o intentie sa-l tina, dupa cum
poate
fi înteles din cuvintele ei
Ar trebui
.
Ann: Problema mea e sa tin casa curata. (Pauza) Ar trebui sa o tin curata.
Mary: De ce? (
De ce
este o întrebare pe care o folosim rar în terapia noastra.
Tindem sa
curat acasa.
Ann: Ei bine, daca nu acceptati contractul meu onorabil, nu stiu ce as putea sa
lucrez
saptamâna asta.
Mary: La naiba! Asa ti-ai irosi banii pe care i-ai cheltuit ca sa vii aici. Daca
nu faci curat
acasa, ar trebui cel putin sa-ti cureti psihicul.
Ann: Stai linistita. Voi sta aici foarte fericita si nu ma voi simti vinovata.
41
Lui Bob i s-a oferit un contract parental similar si a folosit o alta abordare.
În
timpul unui workshop de o zi pentru psihiatri, tinut în sud, Bob sustinea o
prelegere în
fata unei mari audiente, când un membru al audientei i-a cerut sa-si demonstreze
tehnicile
într-o situatie contractuala. Barbatul s-a oferit voluntar pentru a fi pacientul
si a venit în
fata salii. (Deoarece sedinta nu a fost înregistrata, acestea sunt scrise din
memorie.)
Pentru terapeutul clasic notiunea sa schimbi azi este surprinzatoare, deoarece
scrisul.
Din experienta noastra problema nu este amânarea ci ceea ce oamenii îsi fac
amânând. Se critica, se simt prost, îsi promit sa faca mai bine si sunt obsedati
în legatura
cu produsul neterminat. Noi propunem un contract pentru încetarea hartuirii,
care este un
contract în favoarea Copilului, înainte de a accepta un contract de a termina
ceva ce
clientul amâna. Altfel, daca suntem de partea Parintelui, pacientul ne poate
înfrânge
si
pe noi, pentru a se critica chiar mai dur si a se simti chiar mai vinovat.
Psy: Bine!
42
Bob: OK, asa ca daca ai stabilit asta, care este titlul articolului pe care
urmeaza sa îl
scrii?
Psy: (Se gândeste un moment si apoi spune un titlu.)
Bob: Vrei sa scrii titlul pe o bucata de hârtie? (Psy o face.) Vrei sa scrii
acuma prima
schimb?
Poate va scrie, poate nu va scrie articolul sau. Îl va scrie daca doreste mai
mult sa
îl scrie decât sa nu îl scrie. Chiar daca îl scrie sau nu, Bob crede ca acest
psihiatru a
învatat sa înceteze sa se hartuiasca în legatura cu amânarea.
Pat: Am o gramada de furie. Într-un alt grup am vazut oameni care si-au eliberat
furia în
timp ce terapeutul si membrii grupului îl tineau strâns. Asta ar fi util.
Respiratia mea
este dificila.
Bob Drye: As dori mai multe informatii despre furia ta, mai întâi. Respira mai
adânc.
Pat: (Nerespirând adânc.) Furia mea este ca o minge de foc. Sunt asa de furioasa
pe
Bob a acceptat o parte din contractul lui Pat, sa-si permita sa respire adânc si
imediat acest lucru a devenit un contract Parental demn de a fi combatut de
catre Pat.
Când Pat stabileste un contract, poate simti nevoia sa adauge
Voi reusi chiar
daca
succesul meu va fi pe placul terapeutului, al grupului sau al mamei mele
.
Un alt contract care nu merge este acela care implica cererea de a se schimba
altcineva. John, sub pretextul de a se schimba, ofera în schimb un contract
Parental
pentru sotia sa, Shelly. Participa împreuna la workshop.
43
John: Am nevoie sa schimb ceva. (Pauza) O, drace, nu stiu de unde sa încep.
Bob: Spune-i.
John: Ce?
Bob: Esti capabil. (Chiar înainte de a sti despre ce vorbeste, atacam pozitia sa
de victima,
evidentiind diferenta între
a vrea
si
a avea nevoie
si diferenta între
a nu
fi
capabil
,
a nu se putea
si
a nu putea
.)
Mary: Da-i un exemplu clar. Un comportament specific pe care vrei sa-l schimbi
la tine.
Nu folosi etichete ca
liber
, deoarece nu au nici un înteles.
Mary: Deci acest contract specific se refera la schimbarea sotiei tale, da?
Mai târziu, am putea-o întreba pe Shelly daca vrea sa se lase de fumat pentru
Asta e santaj.
Deseori, fiecare partener are intentii referitoare la celalalt:
Russ: Vreau sa fiu mai protectiv cu sotia mea si nu critic. (Acesta este un
contract
Parental
ce ar trebui sa vrea.) Nu-mi plac certurile noastre. (Acesta poate fi
Copilul.)
44
Bin: Nu-mi plac vorbele tale
îti voi permite
asta si
îti voi îngadui
asta.
Chiar atunci
devin furioasa. În unele privinte sunt si eu responsabila. Îmi placeau odata.
Dar acum,
de când m-am întors la scoala, fac lucruri în felul meu si am fost foarte
creativa,
nu-mi mai place si nu mai vreau asta.
Membrii grupului discuta diferite aspecte ale problemelor lui Russ si Bin si
afirma
unele credinte pe care le au ca si câteva sugestii pentru solutii de tipul
de
ce nu
.
Un membru al grupului: Deci tu, Bin, te schimbi si tie (Russ) nu îti place
.
Russ: Îmi place, dar
.
Bin: Asta este principalul motiv pentru care am vrut sa vin aici, ca Russ sa se
opreasca.
Un membru al grupului: Deci amândoi ati venit ca sa se schimbe celalalt.
Mary: Grozav comentariu! Ai mers direct la tinta. OK, deci haideti sa ne
întoarcem
altuia sa va opriti.
Bin trage tare tipând
Opreste-te!
. Russ da drumul curelei si Bin continua sa
tina
strâns partea ei de curea.
Contracte de joc
45
Mary: Continua.
Marg: Mi-e teama ca asta ar fi o lovitura pentru el, ca nu ar trebui sa-i spun.
Ar fi atât de
dezamagit ca ar putea avea un atac de cord. Ar putea, deoarece, este atât de
batrân si
de fragil.
Bob: De ce?
Mary: Ce reactie îti doresti înca din partea tatalui tau în legatura cu tine?
Mary: OK, deci modul în care te asiguri ca poti mentine vechile rahaturi
ca el
va muri
dezaprobându-te
este de a-i spune ca te-ai despartit de sotul tau. El ar putea
spune
atunci:
Aha, înca o dovada pentru cutia mea cu dezaprobari!
. Si tu poti sa te
simti
vinovata.
esti o ratata
. Si apoi poti fi din nou dezaprobata. Si poti sa spui tot felul
de lucruri
despre tine si despre el. Si sa simti ce simti. Acesta este beneficiul negativ.
Bob: Singurul mod în care poti câstiga la jocul asta este daca el se schimba.
Care sunt
sansele ca el sa se schimbe? Ca el sa aprobe separarea ta?
Mary: Bine. Asa ca nu accept contractul tau. Daca l-as accepta ar însemna ca
doar te-as
ajuta sa-ti joci jocul.
Marg: În care el se simte rau si eu ma simt si mai rau. Aha. De fapt, nu vreau
asta. De
asta trebuie sa nu-i fi spus.
prost, pare fara rost sa îi spuna. El a fost atât de convins de-a lungul anilor
ca ea poate sa
46
Diagrama jocului
Fig. 4.1
Când suspectam un joc, îi cerem clientului sa mearga în viitor, când jocul s-a
încheiat si sa experimenteze
cel mai bun
si
cel mai rau
sfârsit. Deoarece
jocurile sunt
initiate din starea eului de Copil sau Parinte si nu sunt monitorizate de Adult,
clientul
poate bloca din constient
cel mai prost
sfârsit. Daca este asa, oferim
fanteziile noastre
referitoare la unele rezultate negative posibile.
Mary: Bine, deci îi spui sefului tau ca demisionezi si nu vezi nici un rezultat
negativ
posibil. Nu înteleg. Nu cumva reusesti sa ignori faptul ca ei îti pot da niste
recomandari asa de rele ca ai putea sa nu îti mai gasesti alta slujba?
Bob: O gramada de casatorii deschise esueaza. Cum te-ai simti daca el decide ca
o iubeste
pe una dintre aceste partenere mai mult decât pe tine?
47
Mary: Bob te-a întrebat, mai întâi, în ce fel treburile tale neterminate cu
tatal tau îti
revine
.
Bob: Tu o tot readuci, dintr-un motiv sau altul si tu esti cel care nu alege sa
spuna ce
fac la fel deoarece asta m-ai învatat tu. (Irv, printre dinti, îsi continua
diatriba. Bob si
tristete.
Bob: Tu esti dispus cu siguranta sa platesti o gramada de bani ca sa-ti
justifici tristetea.
Bob: Ce se întâmpla?
Kay: Ce se întâmpla? Devin golita.
48
Bob: Spune mai mult.
Kay: Nu stiu.
Kay: Mi-e frica sa-ti spun. Stiu ce se întâmpla între noi. Vreau sa-ti spun ca
sunt o
terapeuta buna.
Kay: (Capul drept) Da. Sunt o terapeuta buna. (Cu lacrimi) Asa se simte complet
diferit.
Kay: Ma simt diferit. Cu capul drept sunt competenta. (Ridica capul) E greu sa
fii
terapeut bun de aici. (Îndreapta capul) Am terminat. Multumesc.
Dupa aceasta portiune de lucru, Kay îsi stabileste contractul de a-si afirma
Joan: Sunt bucuroasa ca sunt aici. Ma simt cu adevarat bine, cu adevarat vie. Si
apoi ma
simt prost si renunt. Nu stiu de ce.
Mary: Un exemplu?
Joan: (Pauza lunga) Nu sunt sigura ca sunt bine asa cum sunt. În cap înteleg ce
spui, darnu stiu cum e în strafunduri. În strafunduri nu cred ca sunt bine asa
cum sunt.
Mary: Hei, eroina ta era Ioana D
Arc? (Mary i-a spus asta având o banuiala si
anume ca
fetele care
nu sunt bine asa cum sunt
ar fi fost dorite sa fie baieti.)
Joan: Nu ma intereseaza asta! Sunt bine asa cum sunt! Uau! SUNT BINE ASA CUM
SUNT. Surprinzator
pentru ca sunt. O simt de-adevaratelea acum.
Bob: Bine. Contractul tau este de a-ti declara ferm decizia ca esti bine asa cum
esti
în
asa fel încât sa nu mai fii nevoita sa porti batalii decât daca o doresti.
Joan: Îmi place asta. Si cred ca chiar acum am facut declaratia ferma.
49
Uneori, cu toate ca foarte rar, lucram fara un contract deoarece clientul nu
stie ce
vrea. Nu o facem mai mult de una sau doua sedinte.
Mac: Nu stiu ce vreau. Ma tin prea departe de ceilalti oameni. De câteva ori, de
când am
sosit la acest workshop, m-am deschis cu adevarat. Mai mult decât oricând în
viata
mea. Alteori ma închid. Obisnuiam sa ma cert în legatura cu asta si nu mai
vreau. Nu
stiu daca asta este schimbarea pe care o vreau.
Mary: Alege pe cineva din camera, pe cineva fata de care te-ai închis si
vorbeste cu acea
persoana. Vreau sa vad si sa aud ce se întâmpla cu tine.
Mac: Bine. M-am închis fata de tine, Pete. (Pete este un prieten de-al nostru
care nu este
participant la acest workshop. Este observator în schimbul unor cursuri si va fi
aici
doar doua zile.) Ma simteam ca un prost, întrucâtva, daca veneam si începeam sa
vorbesc cu tine.
50
CONTRACTE ULTERIOARE
Încerc
Când un client spune
Voi încerca sa
, suspectam ca este dispus sa depuna în
continuare eforturi astfel încât sa nu reuseasca sa obtina ceea ce spune. Copii
învata sa
spuna
Voi încerca
ca sa scape de parintii lor. Parintii, obositi de lupta,
accepta
încercarea ca substitut pentru a face. Bineînteles, exista situatii în care
folosirea
cuvântului este legitima. Putem încerca sa înotam mai repede decât suntem
capabili acum
sa înotam, putem încerca experimental un nou gust, sau putem încerca sa-i
influentam pe
altii în timp ce stim ca alegerea le apartine.
Nu pot
Nu pot
, ca si
încerc
este un substitut pentru
nu voi
în familii care
interzic
autonomia pentru
nevoi
. Sunt foarte putine lucruri pe care nu putem sa le
facem, în
51
termenii schimbarii gândurilor, sentimentelor si comportamentelor noastre. Însa
sunt
multe lucruri pe care nu le vom face atâta timp cât credem ca
nu putem
.
Un client a spus:
Nu pot sa vorbesc sau sa scriu despre mine. Am de scris o
scrisoare foarte importanta si trebuie sa o scriu pentru a fi promovat. Dar pur
si simplu
nu pot
. Evident, poate si nu o va face. Atâta timp cât crede ca
nu poate
, va
ramâne ovictima. În terapie, munca sa începe cu afirmatia,
Nu voi scrie despre
mine
.
Te face sa te simti
Paul: Era ceva rau, într-un mod subtil, în legatura cu faptul ca ma vedeam cu
JoAnn. Ea a
52
Paul: Bine, o sa clarific asta. JoAnn a facut doua lucruri care reprezentau mari
un baietel.
Mary: Deci. Ea face într-un fel. Poate e un joc sau altceva. Nu ma intereseaza
ce face ea.
Tu poti decide sa rezolvi problema contabilizând ceea ce face în loc de a urmari
ce nu
face sau poti decide sa nu mai locuiesti cu ea. Tu decizi pentru tine. Si numai
tu
decizi daca te vei simti ca un baietel datorita actiunilor ei. Ai înteles?
Paul: Este ceva nou. Ma gândesc. Si sunt uimit de importanta a ceea ce învat
acum. Simt
o oarecare libertate. Aleg. Aceasta este o idee chiar noua, opus a tot ceea ce
am
învatat în vechiul meu grup. Am nevoie sa ma gândesc ceva mai mult în legatura
cu
asta.
Mary: Bine.
Desconsiderare
este un cuvânt nou pe care
cei care te fac sa
simti
s-au
grabit sa îl adopte.
Bob: Cu toate astea îi vom prinde si noi din urma.
Grupul: (Râsete)
Eu Se/Este
Se
în loc de
eu
neaga autonomia. Unii clienti refuza încrederea în sine si
accepta vina, ca atunci când spun:
(discursul meu) a fost în regula pâna când
am uitat
ce sa spun mai departe
. Altii fac invers si spun:
Am tinut un discurs bun si
apoi totul a
iesit rau
. Daca clientul foloseste în mod constant
eu
pentru persecutie si
se
pentru asi
diminua stima de sine, suspectam depresia. Persoanele cu tulburari caracteriale
sunt
mai înclinate sa foloseasca
se
pentru a-si nega responsabilitatea.
Clientii vorbesc ca si când simtomele lor ar iradia din spatiul extern
si asa
fac
si terapeutii lor.
A aparut depresia
este spus în loc de
Ma deprim si ma
întristez
.
Furia mea îmi ia ce e mai bun din mine
este spus în loc de
Ma înfurii si apoi
pretind
ca nu controlez ceea ce aleg sa simt sau sa fac
. Propozitii ca:
Un gând mi-a
trecut prin
minte
neaga ceea ce crede clientul.
Se simte ca
neaga faptul ca clientul
simte.
S-a
întâmplat
neaga autonomia clientului legata de actiune.
Unii terapeuti AT îsi trec starile eului în
se
spunând:
Hai sa ne scoatem
Copiii
la o bere
,
Adultul meu este constient ca
, sau
Parintele meu vrea sa te
ajute
. În
53
grupurile noastre, cu toate ca vedem clienti ale caror stari ale eului fac parte
din terapie,
vrem sa-si recunoasca
întregul partilor
spunând
eu
.
Un client spune:
Daca nu lucrez din greu când fac ceva, nu conteaza
. Mary îi
cere sa schimbe
se
în
eu
.
Daca nu lucrez din greu, nu contez
. Imediat
începe sa
plânga amintindu-se ca baietel care
nu conta
acasa si care de aceea a lucrat
din greu în
încercarea de a fi important. Terapia sa s-a concentrat pe
Contez!
. Câteva
sedinte mai
târziu, ne-a spus despre o noua reusita si a spus:
Este chiar emotionant!
. I-
am cerut din
nou o propozitie cu
eu
. În timp ce spunea
Sunt emotionat!
a zâmbit si a
respirat
adânc.
SUNT emotionat
.
SUNT EMOTIONAT
. Schimbând
este
cu
sunt
a trait o
cu totul noua stare de putere, importanta si emotie.
Eu Tu
Eu Noi
În terapia de familie, clientul care spune
noi
în loc de
eu
este persoana
autointitulata sa vorbeasca. Pentru ca fiecare membru al familiei sa fie
autonom,
afirmatiile legate de
noi
sunt examinate cu atentie pentru a vedea daca
reflecta
sentimentele si opiniile fiecarui membru.
Poate, Posibil
Terapeutul: Bine!
În schimb, raspunsul ar trebui sa fie E posibil? sau Ia ambele parti tu cel
care doresti mai multi prieteni si tu cel care nu doresti mai multi prieteni
.
Prima pacaleala
54
Prima pacaleala în fiecare sedinta este deosebit de importanta deoarece, daca nu
Râsul spânzuratului
Oamenii râd când un comic se dovedeste a fi ignorant, naiv sau incompetent, sau
când, într-un fel oarecare, se raneste. Când clientii se amuza pe seama lor,
râsul pe care îl
smulge de la terapeut si de la membrii grupului îi reîntareste patologia si este
numit
râsul spânzuratului. Un tânar om de afaceri, într-un maraton cu asociatii sai,
a spus o
poveste despre avarierea barcii sale cu motor în timp ce se holba la o femeie
careia îi
cazuse sutienul peste talie. Multi participanti au râs. Nu este amuzant ca ti-
ai avariat
vasul. Apoi asociatii sai i-au reamintit ca spune multe istorii favorite despre
sine care
implica faptul ca îsi distruge distractia. El a refuzat sa ia în considerare
implicatiile
acestora, insistând ca povestile lui nu înseamna nimic. Bob i-a cerut sa faca
un
experiment: O luna nu mai spune povesti prin care sa te distrezi în legatura cu
modul în
care îti distrugi momentele bune nici tie nici altcuiva si anunta-ne care este
rezultatul.
Sase luni mai târziu ne-a scris: Înca ma gândesc ca modul în care glumesc nu
înseamna nimic, dar nu îmi mai plac aceleasi glume. Chiar daca cred ca acest
lucru nu
are nici o relevanta psihologica, va informez ca m-am distrat cum nu m-am mai
distrat
niciodata în viata mea si nu am mai avut necazuri sau accidente despre care sa
glumesc.
Prin intermediul umorului macabru pot fi identificate injonctiunile si
deciziile.
Clientii râd despre accidente când pun în scena Aproape ma voi ucide; când
pierd bani
aflându-se în jocul Nu reusi, legat de bani; când nu gândesc, sau nu cresc,
sau când nu
se comporta copilareste, când aceste injonctiuni decizii se aplica. De câte
ori auzim un
umor macabru, declaram: Asta nu e amuzant pentru tine. Cei mai multi oameni,
la
început devin iritati si insista ca râsul lor este doar nervos. Le cerem sa-si
dea voie sa
constientizeze faptul ca prezinta râsul nervos doar în legatura cu anumite
probleme din
viata lor.
55
Bob: Fii în masina; ai gresit întoarcerea. Cât conduci pâna când îti dai seama
ca ai gresit
drumul?
Bea: Ei bine, îmi (chicoteste) ia ceva timp pâna când încep sa ma întreb.
Mary: Ai chicotit. Sa te ratacesti nu este chiar amuzant pentru tine.
Bea: Nu, nu este. Dar râsul meu este doar nervos.
Mary: Spui o multime de Da, dar în legatura cu zâmbetul si râsul tau. Cred ca
râsul si
plecam în calatorii lungi, când eram copil, când tatal meu conducea, totdeauna
se
ratacea. (chicoteste) Nici asta nu e amuzant. Nu stiu de ce chicotesc. Mama
adormea
întotdeauna în masina si apoi se trezea si eram rataciti. (Rânjeste)
Limbajul corporal
Un client poate spune da în timp ce îsi scutura capul în semn de nu, îsi
poate
scoate verigheta în timp ce insista ca mariajul sau este fericit, se prabuseste
pe spate în
timp ce afirma: Vreau sa lucrez sau îsi tine mâinile într-o pozitie de
baricada în timp ce
vorbeste despre dorinta sa de a fi prieten cu alti membri ai grupului.
56
Capitolul 5
Mângâieri
Mary îsi priveste fiica, Claudia, care se joaca cu fiul ei de sapte luni, Brian.
Sunt
amândoi pe covoras, el stând lânga ea, tinând în brate o insecta colorata din
lemn. O
antena este în gura lui, cealalta se învârte nebuneste în timp ce el îsi scutura
capul.
Claudia apuca o antena cu gura si chicotesc în timp ce se rostogolesc împreuna.
Brian
scapa jucaria, o apuca de par si o priveste intens în timp ce o linge pe nas si
ea îi sufla
limba pe nari. El îsi freaca nasul de gâtul ei; ea se misca, îl saruta încet,
apoi zgomotos pe
burtica. El tipa, sughite, ea copiaza exact sughitul lui si râd amândoi. El
sughite din nou si
mângâierilor.
Al: Îmi place contactul fizic, dar sunt blocat de manifestarea afectiunii în
public.
Bob: Blocat? (Bob raspunde cuvântului pasiv blocat.)
Al: Da.
Bob: Deci, când decizi sa te deblochezi, cu cine vrei sa ai un contact?
Al: Probabil cu orice femeie.
Mary: Asta e un mod sigur de a nu obtine nimic.
Bob: Alege una.
57
Al: (Pauza lunga) Ann. (El începe sa paseasca spre ea.)
Mary: Asteapta un minut, Al. Spune-i exact ce vrei si întreab-o daca este de
acord.
Al: Cum vrei tu.
Mary: Nu. Nu merge asa.
Al: Vreau sa fiu capabil sa ... .
Bob: Nici asa nu merge. Esti capabil acum.
Al: Vreau sa merg tinându-te de mâna. Fara sa fiu constient sau jenat de asta.
Mary: Oh, Al. Daca îi ceri sa o tii de mâna, nu îi ceri sa faca ceva cu
constientizarea sau
Al: Vrei?
Ann: Da.
Al: (Catre Mary) Am descoperit ca pot sta asa fara sa fiu jenat. Cred ca motivul
ascuns
este ... .
Mary: Ai de gând sa te bucuri de ceea ce faci sau vrei sa amesteci si motivele?
Al: (Râzând) Ma voi bucura de ceea ce fac.
dificil pentru el. Înainte nu s-a atins de nimeni si facea fata celorlalti
discutând, în
principal, politica sau teorii psihologice.
58
OFERIREA MÂNGÂIERILOR
Sa înveti cum si când sa oferi mângâieri este unul dintre cele mai importante
aspecte pentru a deveni un terapeut eficient:
Reg tine cutia cu servetele în brate si îi da unei femei care plânge servetel
dupa
servetel. Cât timp ea va continua sa plânga si el va continua sa aiba monopolul
asupra cutiei cu servetele, el va fi de folos. Pe masura ce îi întinde fiecare
servetel,
zâmbeste, mângâind-o pentru lacrimile ei.
Jean îi spune lui Ronald: Sunt atât de bucuroasa sa-ti aud sentimentele. Sunt
atât de bucuroasa ca în sfârsit te-ai alaturat grupului.
June se adreseaza grupului: Îmi place sa aud despre oameni, pentru ca atunci
stiu ca nu sunt singura persoana de pe glob cu probleme.
Ned îi spune lui Frank: Sunt nemultumit de tine. Tocmai m-am gândit ca ai vrea
sa stii. Nu-mi place atitudinea ta de a nu avea probleme. Te tine în afara
grupului.
Pe clientii care îsi retin lacrimile, îi apreciem când plâng prima data. Cu
plîngaciosii cronici, ne retinem când plâng si îi apreciem pentru alte calitati.
Nu permitem
nimanui sa mângâie fizic un pacient pentru a-si demonstra propriul sentiment
tipic,
negativ, stereotip. Când cel care îmbratiseaza frecvent începe sa îmbratiseze,
îi spunem
59
Stop. Nu acum. Apoi explicam ca mângâierile reîntaresc patologia si îl
întrebam pe
salvator daca este interesat sa descopere noi cai, mai sanatoase de a face
contacte.
sau în lacuri, tinerea cuiva de glezne ... toate sunt acte demne de dispret când
sunt
aplicate fortat unor persoane mai slabe, de catre persoanele mai puternice. Sunt
Bob: Eu nu sunt tatal tau si nu-ti voi cere sa faci nimic din ceea ce nu vrei sa
faci. Te pot
60
Bravissimo de fiecare data când un participant lucra cu succes. Workshop-urile
si
grupurile de terapie ofera o formare buna pentru noi cai de a oferi mângâieri,
care duc la
cresterea intimitatii.
ACCEPTAREA MÂNGÂIERILOR
bine si o parte din tine a refuzat sa auda mesajul. O parte din tine care refuza
61
Bob: Când o sa ai o idee cum este acea parte, anunta-ma.
Hank: Partea care trânteste usa? (Pauza lunga) Nu înteleg prea bine. Asta spune
aceasta
parte. Eu nu am formarea altora de aici. Ei stiu cu totii mai mult decât stiu
eu. Esti
în vorba când nu esti dorit. Si nimic din ceea ce spui nu merita auzit. Uliu.
Asta e
Unii clienti, printre care multi delincventi, poarta o armura invizibila pentru
a se
feri de aprecieri. Cei de la Autoritatea Tutelara a Tinerilor din California
numesc asta a
te trata cu fundul. Daca un client te trateaza cu fundul, asta înseamna ca
nimic din
ceea ce spui nu va avea impact asupra lui, cu toate ca poate pretinde ca te
asculta si poate
chiar raspunde într-un fel care poate parea potrivit. Aceasta este o tactica
salvatoare
pentru cei aflati în institutii penale, spitale pentru saraci cu boli psihice si
case sau
cartiere unde orice semn de raspuns afectiv poate aduce ranire sau moarte.
Tinerii negri
sau de origine mexicana au jucat multi ani versiuni ale unui joc verbal de
insultare
reciproca (Dirty Dozen), insultându-se pentru a învata sa nu-si arate
sentimentele în fata
62
oricarei provocari. Acesta este un antrenament pentru a se descurca în
societatea albilor si
în cartierele sarace.
CAUTAREA MÂNGÂIERILOR
Al, cel care a mers tinându-se de mâna cu Ann, era dispus sa accepte ceea ce
esti
dispus sa dai de la oricine. Cu o astfel de afirmatie el ar fi putut primi
mângâieri chiar
mai bune decât o prindere de mâna, dar ar fi ramas o victima care lasa altora
initiativa.
Uneori, noi suntem cei care alegem clientul. Facem acest lucru când simtim ca o
anumita mângâiere este mai importanta decât problema cererii sau a lipsei de
cerere.
iubesc.
Kay: (Îsi scutura capul în timp ce începe sa plânga.)
Mary: Si ai renuntat sa ceri.
Bob: Si ai continuat sa alergi ca sa-ti eviti tristetea.
Kay: Nu era nici o posibilitate, nici o posibilitate ca sa fi spus: Esti
draguta. Nici o
posibilitate.
Bob: Asta e trist. Ca nu era nimeni.
Mary: Aveai nevoie de pretuire si aveai nevoie de atingere. Ai vrea pe cineva
care sa fie
63
Mary: Nu te-am acuzat de asta. Spuneam chiar opusul. Simteam ca ai avut nevoie
de un
În aceasta scena, tehnica noastra a fost exact opusul celei descrise în lucrul
cu Al.
Kay, un medic de succes, care are grija de oricine în afara de ea, avea nevoie
sa accepte
oferta fara cerere. Cererea ei pe jumatate: Bob, te implici în asta? a fost
suficienta. De
fapt, a spus Vreau ca Bob sa ma strânga în brate si vreau sa plâng pe umarul
lui ,
dar cuvintele folosite de ea aratau ca este dispusa sa se relaxeze si sa nu
programeze ceea
ce ar fi primit. Acesta este dificultatea de a învata terapie. Lucrul cu
clientii, pentru ca ei
sa învete sa dea si sa primeasca, necesita din partea terapeutului un diagnostic
exact,
respect pentru diferente si libertatea personala de a face contact în moduri
diferite.
Ma sarbatoresc singur si îmi cânt de unul singur nu a fost popular de ziua lui
Un terapeut intelectual
Fig. 5.2
65
Acestea sunt profilele pe care le vede lumea. Descoperim mereu ca profilele
interne ale acestor terapeuti difera semnificativ de cele pe care le prezinta
lumii (vezi
Figura 5.3). Aceasta diagrama interna, ascunsa fata de ceilalti, este observata
când
terapeutul este client. Se arata înstrainat de Copilul Liber si are putina grija
de sine si
putina stima de sine. În locul aprecierilor pozitive, îsi ofera hartuire si
persecutie,
cerându-si un nivel de perfectiune pe care nici nu ar visa sa îl impuna
clientilor sai.
Pentru acesti terapeuti contractul major este sa se vada pe sine demni de iubire
si sa
descopere cai de a se iubi pe sine.
Dupa asta, exista tehnici amuzante pentru a opri persecutia de sine. O persoana
îsi
poate ridiculiza persecutia prin exagerare, punând-o pe muzica si cântând cu
cuvinte,
transformând cuvintele în bolboroseala sau punând în scena persecutia într-o
forma
exagerata, nonverbala. Clientii folosesc aceste tehnici în grup. De exemplu,
unul dintre
psihologii nostri favoriti a petrecut doua zile în timpul unui workshop de patru
saptamâni,
cântându-si propria persecutie pe arii celebre. A început cu: E bine pentru
moment, dar
se vor plictisi de tine repede, nenorocitule cu o voce baritonala foarte
frumoasa.
Altii folosesc preferata lui Bob: Când esti pe cale de a te persecuta, mai bine
66
John Howard: Data urmatoare când îti dai o apreciere negativa, ridica-te si
cere-ti
scuze!
Clientul: Nu înteleg.
John: Asa. (Se ridica) Îmi cer scuze fata de mine. Îmi pare rau ca tocmai am
spus ca sunt
un prost. Îmi cer scuze pentru tot ceea ce am spus. Nu tratez pe nimeni
altcineva asa
de rau cum ma tratez pe mine si nu ar trebui sa ma tratez asa. Sunt cu adevarat
un tip
dragut.
Noi dam sarcini ca: În noaptea asta, înainte de a dormi, misca-ti degetele de
la
picioare pâna când devii constient de faptul ca degetele tale de la picioare
sunt
interesante si demne de iubit. Apoi spune: Degetelor, va iubesc! Apoi misca-ti
gleznele si
tot asa. Fa asta pentru întregul tau corp si apoi, daca vrei, spune-ne cum a
fost.
Abe: Simt o mare tristete când altii se afla în scene triste, mai ales când erau
baietei. Nu
stiu ce sa fac cu asta.
Mary: Care e banuiala ta? Nu e necesar sa stii ce sa faci cu asta. (Spus pentru
ca Abe este
un perfectionist.)
Abe: Ei bine cu tatal meu nu m-am simtit niciodata apropiat. Cred ca, de fapt,
el nu a
avut loc pentru mine în viata lui.
(Abe a lucrat deja asupra aspectelor din viata lui, asa ca Mary decide sa nu se
întoarca la scenele cu tatal sau.)
Mary: Uite ce. Nascoceste-ti un nou tata.
Abe: Ce?
Mary: Stai în picioare si vorbeste cu Abe. Fii tipul de tata pe care îl doresti
acum.
Abe: (Se ridica) El eu ah . Îmi pasa de felul în care te simti. Nu sunt
furios pe
67
Abe: Ma intereseaza sa stiu ce te intereseaza. Aud ce vrei sa faci si sunt de
acord. Si când
începi sa te lasi doborât îti spun sa termini. Asta e singura data când te voi
critica. Eu
. Te plac. Asta e. Te plac. (Începe sa plânga si se aseaza înapoi pe scaunul
lui.)
Bob: Vrei sa fii din nou tatal si sa îi spui lui Abe ce îti place la el?
Mary: Tata, în timp ce spui asta, te retragi si îti pui mâinile în buzunare.
Mai târziu, Abe a povestit: Am realizat ca ceea ce am facut are si un alt
aspect.
Am un fiu. Îl voi trata si pe el în felul în care doream sa fiu tratat eu. O voi
face pentru
amândoi.
În acest punct, egograma interna a lui Abe s-a modificat din Figura 5.4 în
Figura
5.5.
Când clientul comuta din autohartuire în grija fata de sine, învata sa se
bucure.
Aduce împreuna oferirea mângâierilor si mângâierile pe care si le ofera singur
si devine
deosebit de constient de propria capacitate de a fi iubit. Sunt singurul din
mine care va
exista întotdeauna. Acesta este baza filozofica a afirmatiei Eu sunt OK din
analiza
tranzactionala.
68
Egograma interna a lui Abe dupa ce a avut grija de el ca un parinte.
Impresia sotilor Goulding.
Fig. 5.5
Capitolul 6
Sentimente
crede ca grupul sau este mai putin fericit. Unii chiar îsi fac un titlu de
mândrie din
nefericire, cum ar fi albii cu prejudecati, care îi acuza pe negri ca sunt mai
fericiti si
echivaleaza acest lucru cu a fi copilarosi, ignoranti sau inferiori din punct de
vederemoral. În familiile musulmane mesajul este: Nu te simti prea bine! Daca
te simti prea
bine, sigur pacatuiesti. Acest mesaj este transmis când un copil este surprins
în timpuljocurilor sale sexuale sau chiar si atunci când râde, în loc de a
munci. În famiile evreiesti
auzim mesajul: Nu te simti prea bine, pentru ca se va întâmpla ceva rau.
O psiholoaga din Israel a învatat sa faca pluta în piscina noastra. Când nu i-a
mai
fost frica si se bucura de realizarea ei, râzând încântata.....deodata, a fugit
din piscina,
plângând în hohote. Bob s-a dus dupa ea si a întrebat-o: Ce e în neregula?. Ea
a
raspuns ca si-a amintit brusc de nepotul ei, care a murit în razboi. Bob a
întrebat-o de ce
s-a gândit la nepotul ei chiar în momentul când se simtea bucuroasa. Zâmbind
timid, a
69
spus: Cred ca stiu. Când a fost ucis, eram la o conferinta în Danemarca si ma
simteam
minunat. Ca si acum. Suna stupid, dar îmi e frica. Mi-e frica ca daca sunt prea
fericita,
se va întâmpla ceva în Israel. Prin magia copilariei, proteja Israelul cu
lacrimile ei.
Fii mic si vezi casa în care ai trait. Pune-i pe toti cei din familia ta în
casa. Tu
esti afara. Alergi în casa, le spui si le arati cum te simti.
Fugi în casa, plângând. Esti foarte trist, pentru ca ti-ai pierdut sarpele
favorit.
Esti furios, tipi, faci o criza de nervi; un baiat mai mare ti-a luat
prajitura.
Esti la fel de furios ca mai înainte. De data asta esti furios pe mama. A uitat
sati
puna prajituri în cutia pentru prânz.
70
Alergi în casa si esti foarte speriat. Ti s-a parut ca ai vazut un animal mare
în
spatele copacului.
Spui ca esti geloasa pe fata din vecini pentru ca a primit o coarda si ca vrei
si tu
una la fel.
Le soptesti ca îti e rusine. Ceva teribil s-a întâmplat. Ti-ai udat pantalonii
si
copii mai mari au râs de tine.
Alergi râzând si chicotind. Esti foarte fericit pentru ca ai luat o nota mare
pe
lucrarea de la scoala.
Cei mai multi clienti înca îsi reprima sentimentele care erau inacceptabile în
casa
copilariei lor. Ei folosesc, ca substitut pentru fericire, sentimente care erau
recompensate
sau permise. Si unii dintre ei, din fericire descopera facând exercitiul, ca
fericirea lor era
împartasita. De obicei, acesti clienti stiu cum sa fie fericiti.
Mary: Poate ca presând si fiind furioasa era important ... acest lucru îti
servea când erai
mica?
agitata, dar daca îmi doream ceva foarte mult, cum ar fi sa merg la petreceri
aniversare ... si, Doamne, când am fost suficient de mare pentru a învata sa
conduc!
Jur pe Dumnezeu, am facut istericale sase luni!
Bob: Deci, de data asta te uiti acum dupa oameni ca sa le spui Nu. Ca sa îti
mentii
vechea furie si sa continui sa îi presezi pe oameni. Ei bine, poti sa stii, de
asemenea,
ca poti sa faci istericale toata luna si tot nu îmi voi schimba regulile
referitoare la
interzicerea fumatului în dormitor.
71
si chiar sa se împace, dupa divort. Desi cei mai multi copii nu produc un impact
asa de
mare fiind nefericiti, ei continua sa fantasmeze ca daca vor fi suficient de
nefericiti, îsi
vor schimba parintii, sau cel putin îi vor face sa se simta vinovati.
Copilul învata ca daca se simte suficient de rau este scutit de a face ceva ce
nu
vrea sa faca. Daca tatal vine acasa istovit, nu trebuie sa repare masina de
spalat, sa se
joace cu copii, sau sa vorbeasca cu sotia sa. Sotia nefericita este scutita de a
gati cina si
este dusa sa manânce în oras. Psihiatrul care amâna, descris în capitolul
anterior, nu
trebuia sa-si scrie articolul, atâta timp cât se simtea vinovat în legatura cu
faptul ca nu
scria.
Jane: Nu stiu daca merita efortul. Sa ma întorc la lucru. Îmi place sa muncesc,
tu stii. Pur
Mary stie de ce. Jane a fost învatata de mica sa nu fie fericita. Este adevarat
ca la
început a fost facuta nefericita de o mama furioasa. Jane plângea deoarece era
o fetita
nefericita, prinsa în capcana într-o casa nefericita. Deoarece credea ca a fi
mama
înseamna sa fii nefericita si sa fii un acuzator furios, a crescut devenind o
femeie care
alterna între un parinte furios si un copil plângacios. Daca ar renunta la a mai
fi nefericita
pentru ca sta acasa, atunci când doreste sa lucreze si la a-si blama copiii
pentru situatia în
care se afla ea, ar fi în pericol de a obtine ceea ce îsi doreste cel mai mult
si ceea ce a
simtit cel mai putin: fericirea.
72
mâncare si compania unora dintre cei mai interesanti oameni pe care si-i poate
imaginacineva. În loc sa se bucure, luni dimineata declara ca a avut cel mai
teribil weekend si
ca este dezgustata de ea ... pentru ca si-a stricat weekend-ul.
Mary: Hei, ce parere ai sa faci ceva diferit? Sa te prefaci ca esti cea mai
fericita persoana
pe care ai întâlnit-o. Si povesteste din nou despre duminica ... la timpul
prezent ...
dintr-o pozitie mai fericita. Povesteste exact ce ai facut tu.
April: (Se opreste scurt, cere sa-i fie repetate instructiunile si apoi începe.)
OK. Ei bine,
de fapt ... m-am dus sa iau o carte de gestalt si am început sa o citesc si am
citit ... dar
am decis ca nu vreau sa o citesc ... . (Chicoteste) Este o carte foarte
plictisitoare
pentru duminica ... . Asa ca brusc m-am dus si m-am plimbat prin jur. Sunt cu
cineva
si avem o discutie foarte placuta. Si apoi i-am vazut pe toti înotând si am
realizat ca
mi-e cald, asa ca am sarit în piscina si m-am simtit cu adevarat bine. (Râde)
Asa ca
am tot înotat si apoi mi-am spus, a, cred ca voi mai face ceva. Aici sunt atâtea
de
facut. Si este dragut aici când toti sunt plecati si câtiva dintre noi, cei
ramasi, avem
totul numai pentru noi. Asa ca orice am face e bine. Si ... am uitat de
înregistrare ...
pacat ... .
73
sa petreaca cât mai putin timp posibil în suferinta. Pentru a face asta au
nevoie sa renunte
la sentimentele cronice, stereotipe de nefericire, pe care le numim sentimente
parazite.
FURIA
În cea de-a treia dimineata, Bill a spus: Este o nebunie ce s-a întâmplat cu
mine
venind încoace. Conduceam pe acelasi drum pe care merg de obicei si traficul era
la fel
de rau ca întotdeauna. Si mi-am spus ca nu trebuie sa fiu furios din cauza
blestematului
de trafic. Si apoi am vazut politistul si mi-am spus ca nu trebuie sa fiu furios
din cauza
blestematului de politist. Si, dintr-o data, s-a petrecut un lucru incredibil.
Am vazut un
cal alb pe un deal verde.Trebuie sa-l fi vazut de mii de ori pâna atunci ... si
nu l-am vazut
niciodata pâna în acea dimineata. Si, dintr-o data, m-am simtit bine vazând tot
felul de
lucruri pe care nu le-am vazut înainte. În acea saptamâna a mai lucrat ceva
pentru a-si
întari noua decizie de a avea o viata fericita si de a se bucura. Este un barbat
extrem de
rafinat si îi dorim sa aiba parte de multi ani în care sa se bucure de cai albi,
de dealuri
verzi si de el.
Când ai de-a face cu un client furios, primul pas este sa îl asisti în separarea
Mary: OK, aud ca esti furios pe seful tau de departament ... si ca tu crezi ca
tot ceea ce
asa de furios precum esti, pune scaunul în fata ta ... asa ... si acum, în timp
ce izbesti
si urli, da rapid doua idei creative despre cum poti face fata situatiei.
74
Dupa ce a recunoscut ca gândeste bine chiar daca este furios si ca nu va rani pe
Bob: Deci, esti furios pe el. Imagineaza-ti ce ti-ar placea sa-i faci.
Vrem ca clientii sa învete ca fanteziile sunt în regula, atâta vreme cât nu sunt
exprimate prin gesturi. Bob le-a spus clientilor despre perioada când era furios
pe Eric
Berne. S-a dus sa îl vada pe prietenul sau foarte apropiat Fritz Perls si
aceasta este
conversatia pe care el si-o aminteste:
Will era furios pe fiica sa si credea ca daca învata sa fie mai furios, va fi
mai
eficient în a se descurca cu ea:
Will: (Îsi imagineaza ca vorbeste cu Vicky) Sunt furios pe tine, Vicky, pentru
ca te
comporti ca si când ai avea o lingurita de argint în gura. Ai parasit colegiul
de doi
bani si te joci, schiind si lucrând pe ici pe colo si acum te-ai întors acasa,
cautând o
slujba. Si eu te întretin ... .
ca nu o face.
Will: Asa e. Când nu merg lucrurile cu tine, ma simt rautacios ... .
Bob: Fii rautacios si spune-i ce-i cu tine. Fii hotarât.
Will: La dracu, Vicky, vreau sa fii pe picioarele tale.
Bob: Nu-i spune despre ea. Spune-i despre tine.
Will: Uite ce e cu mine ... . Am obosit sa fiu moale, am obosit sa fiu pacalit,
astfel încât sa
pe mine si pe tine.
Mary: Aceasta este problema cu contractele de furie. Ceea ce aud eu este ca tot
mai ai de
gând sa îi scapi niste bani chiar daca esti sau nu esti furios. Si cât timp
decizi sa o
75
sustii, pare ca ar fi mult mai bine daca ai fi fericit în legatura cu asta. As
fi bucuroasa
sa lucrez cu tine, astfel încât sa ajungi sa te bucuri de faptul ca îi dai bani.
Ceea ce
aud este ca esti blocat si anume ca presupui ca trebuie sa te simti rau în
ambele
situatii ... furios daca o faci, vinovat daca nu o faci.
Will: Hmmm. Da, vreau sa încetez sa ma simt vinovat pentru ca o refuz ... sau
furios ... .
Mary: Deci esti ambivalent. Bine. Exercitiu . Vreau sa-ti amintesti de tine la
vârsta lui
Vicky. Bine?
Will: Da.
Mary: Imagineaza-ti ca îi spui tatalui tau: Am decis sa îmi fac de cap vreo doi
ani, sa
schiez si lucruri din astea. Stiu ca ma vei sustine.
Will: (Râde)
Mary: De ce râzi?
Will: Tatal meu nu ar fi fost de acord. Nu mi-a mai dat nimic dupa ce am
împlinit 16 ani.
(Pauza) Daca as fi fost ca tatal meu, presupun ca fata mea s-ar fi întretinut
singura.
Sau ar fi fost casatorita. Nu mai sunt furios. Si nu are rost sa fiu vinovat.
Mary: Ei bine, Will, nu esti singurul. Cei mai multi terapeuti au ajuns unde au
ajuns
deoarece nu au înghitit mesajul Nu fi copil. Bune mesaje, pe bune. Ar trebui
sa
multumim parintilor nostri. Ceea ce s-a întâmplat, apoi, este ca noua tuturor,
în secret,
ne-ar fi placut sa ramânem copii, asa ca traim cu procura prin copiii nostri. Le
Bob a început urmând directiile pe care le dorea Will aranjând temelia, astfel
încât
sa-si simta si sa-si exprime furia. Bineînteles, asta aduce rar rezolvarea. Will
va fi mai
fericit rezolvâdu-si ambivalenta decât exersându-si furia. Ca si clientul care
nu trebuia
sa-si scrie articolul cât timp se simtea nefericit pentru ca nu-l scria, Will nu
trebuia sa-si
arunce fata din cuib atâta timp cât ramânea furios pe ea pentru ca ea nu pleca
de una
singura.
Gwen: Nu ar avea sens ... nu poti parasi pe cineva fara sa ai un motiv bun ... .
Mary: (Da înapoi banda.) Asculta nu poti. Nu poti parasi pe cineva. Aceasta
este
programarea. Nu poti parasi spune o parte din tine. Cealalta parte spune: Oh,
dar
mama, am un motiv bun. Este atât de rau! Asculta toate motivele pentru care sunt
furioasa pe el!.
76
trecut prin cap o nebunie. Când spune Încearca mai mult, eu încerc sa gasesc
mai
multe lucruri rele despre el.
Cu toate ca fiecare dintre noi avem mai multe cai de a ne stimula pentru a duce
la
îndeplinire anumite sarcini în aceasta lume, clientii furiosi cred ca au nevoie
de furie ca
un mecanism de declansare pentru actiune. Oferim acestor clienti urmatoarele
întrebari ca
sa si le puna de câte ori sunt furiosi:
1.
Situatia în legatura cu care sunt furios (sau trist, vinovat, etc.) este reala
sau
imaginara? Daca persoana este furioasa în legatura cu ce s-ar putea întâmpla în
viitor, situatia este imaginara. Daca este furioasa ca raspuns la o interpretare
sau o
presupunere pe care o face despre comportamentul altcuiva, este fantezie pâna
când verifica faptele.
Sara: Sotului meu nu îi pasa ce gândesc si asta ma înnebuneste.
Mary: Spune-i ce gândesti si afla de la el daca îi pasa sau nu despre acel gând.
Poate ca îi
2.
Pot face ceva? Daca Sara descopera ca de fapt, sotul ei nu este interesat de
ceea
ce gândeste, poate sa divorteze, sa înceteze sa-i mai spuna acele gânduri, sa
descopere ce îl intereseaza sau sa îi spuna direct - dar fara a fi furioasa când
lui nu
îi pasa.
3.
Aleg sa o fac? Dupa ce a facut o lista de optiuni, Sara poate alege sa urmeze
una
dintre ele, sau poate alege sa nu faca nimic. Indiferent de alegerea ei, furia
nu mai
are nici o valoare.
Când un client crede ca furia este inevitabila deoarece este singurul raspuns
posibil sau logic la o situatie, crede ca persoanele sau situatiile îl fac sa
simta. Noi
folosim deseori imaginatia pentru a evidentia ca fiecare persoana îsi alege
sentimentele.
77
contractuala, deoarece ignora patologia clientului, în timp ce se ocupa de
rezolvarea
problemei. Aceasta abordare poate duce la rezolvarea problemelor externe ale
clientului,
dar daca acesta îsi rezolva problemele si ramâne furios, va crea noi probleme
pentru a-si
justifica atitudinea furioasa.
1230 dolari
120
1110 dolari
Bob a spus: Furia ta e foarte importanta pentru tine. Esti dispus sa platesti
1100
de dolari doar ca sa ramâi furios pe sotia ta.
Daca terapia nse centreaza pe acest aspect, doua persoane furioase vor rezolva o
Bob: Tu, Si spui ca esti furios pe ea pentru ca nu vrea sa faca sex dimineata.
78
Ruth: Bineînteles ca nu voi face sex dimineata. Copiii sunt treji. Nu-ti pasa de
copii. De
fapt, uneori cred ca singurele lucruri de care îti pasa sunt televizorul si
apartamentele
tale.
Bob: (Deseneaza trei cercuri pentru fiecare, apoi doua caramizi, pe care le
denumeste
sex. Vezi Figura 6.1.) Amândoi sunteti furiosi în legatura cu sexul. Ruth, tu
esti
furioasa în legatura cu doua subiecte: Si si copiii si Si si televizorul. (Bob
mai
deseneaza doua caramizi, pe care le denumeste copii si TV). Tu Si, în
legatura
cu ce esti furios?
Si: Nu vad unde bati. Furios? Ar fi o gramada. Felul în care tine casa ... nu o
tine, asspune. Încurcaturile cu carnetul de cecuri ... .
Bob: Bine, de ajuns. (Deseneaza înca doua caramizi; apoi traseaza liniile
tranzactiilor
dintre starile eului.) Asta este ceea ce noi numim Zidul Fleacurilor. Fleacuri
pe care
le-ati facut mai importante decât intimitatea. Vedeti ce va face? Este suficient
de jos
ca sa continuati sa va certati din Parinte. Suficient de jos ca sa puteti vorbi
uneori de
la Adult la Adult. Dar iata ce se întâmpla când vreti sa va jucati. Zidul va
impiedica.
Voi ati construit zidul si voi îl mentineti.
Zidul Fleacurilor
Fig. 6.1
Bob: Deloc. Asta nu ar functiona. Pentru fiecare caramida ridicata ati pune alte
sase.
Întrebarea este, vreti sa fiti apropiati, intimi? Daca nu vreti, e OK. Ne vom
concentra
atentia asupra modului în care puteti mentine distanta fara a folosi zidul
pentru asta.
79
Ruth: Nu înteleg Zidul nostru de Fleacuri. Nu cred ca sunt fleacuri, dar înteleg
ideea.
Daca am fi îndragostiti nebuneste (!), am gasi timp sa facem sex si nu ... .
Sunt prea
furioasa pe el ca sa vreau sex.
Si: Am tot dreptul sa fiu furios pe tine. Ne-ai parasit si eu aveam doar sase
ani. Te
asteptai sa ma descurc cu mama ... nemernicule!
Bob: Ai tot dreptul, daca asta este alegerea ta. Spune-i: Aleg sa ramân furios
pe tine
pâna când ai sa te schimbi.
Si: La dracu. Voi fi furios pe tine pâna când te vei schimba când eu aveam sase
ani.
În acest moment, cei mai multi clienti recunosc nebunia pozitiei lor si renunta
la
furia lor în mod spontan. Si este mai încapatânat!
În acel moment, am fi putut opri lucrul lasând trairea lui Si într-un impas, sau
am
putea sa-i sugeram Viseaza la noapte si vezi ce-ti va spune visul, sau am
putea face un
numar de alte lucruri. Mary a decis sa-l ia într-o calatorie imaginara, care
este una dintre
favoritele sale:
80
Nu am facut ce trebuia când erai mic si nici chiar atunci când erai adult si
acum am
sa ma revansez. Ma mut cu tine si voi sta cu tine tot restul vietii.
FURIA REPRIMATA
Uneori copii furiosi se sperie când realizeaza ce au facut sau ce puteau face
si, de
atunci încoace, îsi reprima furia. Hank, crescând în mai multe case adoptive
daunatoare,
îsi exterioriza furia si apoi, brusc, fara terapie, a luat o noua decizie. A
terminat colegiul,
a devenit un bun terapeut ... si, în proces, a continuat sa încerce sa-si
îngroape furia.
Hank: Ieri, unul dintre barbatii de aici m-a lovit cu umarul în coaste. Ce ma
preocupa cel
mai tare ... . M-am simtit bine spunându-i: Hei, înceteaza, nu-mi place. Si
putin
dupa asta m-am întors sa ciugulesc mici conflicte verbale cu oamenii. Vreau sa
încetez sa mai caut nod în papura.
Mary: Dar nu te-ai batut si nu vrei sa te lupti cu omul care ti-a dat lovitura
de umar.
81
Bob: Sa-l trântesti la podea?
Hank: Nu chiar. Nu. Vreau doar sa nu ma mai loveasca cu umarul.
Bob: Imagineaza-ti ca îl lovesti ... striga tare.
Hank: Mi-e frica sa-l lovesc.
Bob: În fantezie.
Hank: Chiar mi-e frica.
Mary: De ce ti-e frica?
Hank: (Cu o voce sugrumata) Mi-e frica ca daca încep sa te lovesc nu o sa ma mai
Hank: Nu vreau sa ... . Mi-e frica. (Pauza lunga) Vreau sa-ti iei umarul din
coastele
mele ... . Du-te dracului ... . (Loveste pernele de doua ori, foarte încet, apoi
se
opreste.)
Mary: Ceea ce se întâmpla este ca tu esti furios si reusesti sa-ti reprimi furia
devenind
speriat, temator. Reusesti sa te sperii de ceea ce ai putea face, de fapt. Vrei
sa-ti dai
permiunea de a fi furios fizic în imaginatie ... ?
perne.)
Mary: Cum te simti?
Hank: Obosit. Îmi tremura mâinile, muschii îmi sunt contractati.
Mary: Atunci continua.
Hank: (Izbeste si bate si striga Ah si Du-te dracului. Se opreste si se
aseaza.)
Mary: Cum te simti?
Hank: Linistit. Stomacul mi-e relaxat. Sunt constient de respiratia mea. Cred ca
aveam
82
oamenii îmi faceau lucruri pe care nu trebuiau sa le faca. M-ai ajutat sa ma
apar. Si e
al naibii de bine sa te am cu mine, daca vreodata lucrurile vor deveni grele si
voi avea
nevoie de tine.
Mary: Si cum.
Hank: Si cum. Nu am sa te las sa faci nimic din ce m-ar putea duce într-o
situatie
înteleg mai bine. Este în regula sa ma simt asa de furios ... ah, chiar daca
voi,
sentimentele mele de furie sunteti foarte intense, nu am de gând sa ma las
purtat de
voi.
facut în trecut.
Mary: Cu mult timp in urma?
Hank: Îhî. Ei bine, pâna în adolescenta am fost extrem de destructiv.
Bob: Întrebarea mea se referea daca ai vreo idee de ce anume era legata furia ta
originara?
Hank: Îhî. Am ... lucrat bine aici cu Ruth si cu Jim (partenerii nostri). Am
învatat sa fiu
furios si scos din minti, deoarece toti oamenii din jurul meu ... din casele
adoptive ...
de pe strada ... erau furiosi si scosi din minti. Am terminat cu asta. Traiesc
fericit, nu
îmi voi lua viata si nu voi ucide pe altcineva, am o viata buna. Cred ca asta a
fost
ultima piesa ... sa descopar ca pot fi din nou furios fizic si sa fiu în control
... asa ca
am lovit perne si nu oameni. Când eram copil, foloseam furia ... de câte ori
eram
trimis în diverse locuri, nu ma dadeam batut niciodata.
83
Bob: Hank, când ai lucrat ultima data, ai decis ca esti responsabil pentru
atunci când esti
furios si pentru modul în care îti arati furia.
Bob: Înca ceva. As dori sa experimentezi ... vreau sa-l cunosti pe baiatul
furios de atunci.
Vrei?
Bob: Nu. Priveste-l cum l-ar privi un terapeut îngaduitor. Câti ani avea când a
început sa
fie violent?
Bob: Cred. Priveste copilul de sapte ani. Acum fi tu, cel care esti astazi. Ce
ai face pentru
acest copil?
Hank: (Plângând) I-as spune ca îl iubesc. Nimeni nu-l iubea atunci ... nu era
nici un alt
copil atât de neiubit. E foarte greu.
Hank: S-a batut ca un tigru. (Pauza. Plânge în hohote si râde, alternativ.) Esti
demn deiubire si voi fi mereu cu tine. De fapt am fost cu tine. Te iubesc. Îmi
place ca te-ai
aparat, îmi pare rau ca ai facut atâtea ticalosii când erai mic si ca ai ranit
fizic oameni
când te-ai facut mai puternic. Te vad demn de iubire si neiubit. Da. Multumesc,
Bob.
Joe: Sunt prea batrân ca sa dau asa mare importanta competitiei. Ma simt de
parca as fi în
liceu.
Joe spune ca este cel mai bun jucator de fotbal din echipa si joaca bine si
baschet.
Mary: De ce?
Joe: Din anumite motive ... . Nu stiu. Trebuie sa dovedesc ... (Pauza lunga)
Mary: De ce?
Joe: Mama era spaniola. Toti copii spanioli trebuie sa mearga la cealalta
scoala, a celor
saraci. Nu ma puteau da afara pentru ca numele meu este OBrien. Dar nimeni nu
ma
placea. Nimeni nu m-a invitat acasa ... niciodata. Si nu cunoasteam nici un
copil de
origine mexicana. (Vorbeste cu tristete)
84
Îi cerem sa creeze o scena anume, în care este în competitie si nu este placut.
Îsi
aminteste ca era sportivul vedeta si ca nimeni nu l-a invitat la petrecerea
privata care
sarbatorea încheierea victorioasa a sezonului de fotbal.
trebuie sa demonstrez nimic nimanui. Asta a fost cu mult timp în urma. As vrea
sa va
îmbratisez pe amândoi.
Joe si Hank nu mai trebuie sa fie înstrainati de propriile lor sentimente. Ambii
au
spus ca se simt eliberati si gata sa se relaxeze, ceea ce nu traisera anterior.
Nu se mai afla
în pericol de a deveni barbati furiosi; de fapt, când clientii înceteaza sa
reprime,
aproape întotdeauna gasesc mici motive obisnuite pentru care si-au retinut
sentimentele.
Experienta initiala îi îmbogateste si îi face mai capabili de a dobândi o
intimitate cu sine.
BLAMAREA
Cei care învinuiesc pot fi furiosi sau tristi. Desi cred ca vor sa schimbe pe
altcineva, scopul lor primar este acela ca ceilalti sa pledeze vinovat. Si,
plângându-se ca
sotia sa nu facea curat în apartamentele de închiriat, voia ca lumea sa stie ca
ea era cea
vinovata. Deoarece cei care învinuiesc, au o stima de sine scazuta, alegem sa
gasim întâi
Bob: Deoarece trebuie sa fi fost un iad la tine acasa când erai mica.
Sue: Poate. De ce spui asta?
Bob: Deoarece cred ca doreai disperat sa primesti recunoastere si nu stiai cum.
Asa ca
85
Yates: Da? De ce?
Bob: Cred ca atunci când cresteai se agitau al dracului de tare pentru laptele
care era deja
varsat, în loc de a-l sterge si gata. Pentru ca asta faci tu acum.
blama baiatul.
Verna: (Sezând) Sunt mama. Îl învinovatesc pe sotul meu pentru ca mi-a distrus
viata.
Mary: Bine. Mama, spune ce a facut pentru a-ti distruge viata.
Verna: În al doilea an de casatorie, a fugit cu o alta femeie. S-a întors, dar
nu am uitat
niciodata ... .
Mary: Schimba scaunele.
Verna: Sunt tata. O învinuiesc pe sotia mea ca mi-a distrus viata. Cu cicalelile
ei.
Mary: Schimba.
Verna: Sunt bunica. Îl învinuiesc pe sotul meu pentru ca mi-a distrus viata. M-a
luat de
lovit de un magar ... a murit fata batrâna. Eu sunt matusa Maude. Învinuiesc un
magar
pentru ca am ramas virgina toata viata!
În acest moment, tot grupul râde cu ea si Verna spune: Acum ce voi face? De
câte ori voi vrea sa învinovatesc pe cineva, va trebui sa ma gândesc la matusa
mea
Maude si la magar.
86
Pentru a lucra cu succes cu cei care învinuiesc este esential ca terapeutul,
indiferent de provocare, sa se abtina sa ia partea cuiva, sa judece, sa ofere
premii,
negative sau pozitive, pentru învinuiri.
TRISTETEA
sa vorbesc despre mine, doar sa vorbesc ... si intru într-o lupta cu mine însumi
si lupta
este ... sa împartasesc niste lucruri pe care le gândesc sau sa vorbesc despre
ce vrea ea
sa vorbeasca?
87
Herman: Încep sa vorbesc. Un fel de conversatie ... . Spun ceva ... .
Bob: Fii acolo. Spune-i ei.
Herman: Deci intru si îi spun: Am avut câteva sentimente triste în legatura cu
Annie.
Mary: Cine e Annie?
Herman: Fiica noastra care a murit acum trei ani.
Mary: Deci intri si îi spui ceva trist. Si apoi ...?
Herman: Amândoi suntem tristi. Dupa una sau doua propozitii, ea vorbeste despre
Mary: OK, un contract este sa-ti iei la revedere de la Annie. De asemenea, aud
ca voi doi
Julien: Sunt atât de obosit. Sunt atât de obosit. Sunt epuizat, sunt atât de
obosit sa fac
dragoste, prea obosit pentru a trai.
88
Bob: E greu sa-ti mentii energia, când ai niste lucruri cu care nu te confrunti.
Cred ca îti
folosesti multa energie ca sa nu lucrezi asupra blocajului în care te afli.
(Spus pe un
ton foarte întelegator.) Cum era când erai baietel si te simteai trist?
Julien nu-si aminteste sa fi fost trist când era copil. A fost un copil genial
stimulatde tatal sau sa fie precoce. În fiecare dupa-amiaza tatal venea acasa
sa-l învete pe tânarul
Julien matematici avansate si apoi îl ducea la universitate sa-l arate
profesorilor si
absolventilor. Julien spune ca îi placea sa faca asta, ca îl iubea pe tatal sau
si o adora pe
mama sa. Nu gasea nimic trist în toata copilaria lui. L-am întrebat apoi când a
început sa
fie trist.
Julien: Când aveam 13 ani am fost trimis la universitate. O iubeam atât de mult
pe mama
si mi-a lipsit. Stiam ca pentru a fi barbat trebuia sa traiesc departe de ea.
Asa e viata.
Asa e când cresti.
Mary: Programul tau este sa suferi ... modalitatea de a fi barbat este sa suferi
... chiar si
modalitatea prin care îti dovedesti barbatia este de a suferi. Asta ai spus
legat de
plecarea la universitate.
Julien: Da?
Mary: Mai mult sau mai putin. Îmi imaginez ca biserica si scoala de lânga ea ti-
au aratat
cum sa o faci. Oricine stie ca sfintii importanti sunt cei care au suferit cel
mai tare si
nu cei care au facut ceva valoros.
Mary: Da. Hei, cine te-a învatat cum sa suferi? Cine e suferindul, mama sau
tata?
Julien: Nu, niciodata nu a avut cancer. Mereu avea dureri si credea ca e vorba
de cancer.
Si suferea teribil, mereu, pentru ca nu avea cancer. Sau uneori credea ca are
cancer,
dar ca nu simte durere. O vizitez acum. Daca o iubesc? Da. Are 80 de ani.
Mergând
spre iesire, chiar înainte de a închide usa, aud ca mai nou are pneumonie.
(Julien
începe sa gesticuleze, sa vorbeasca expansiv si râde în timp ce vorbeste.) Un
vecin
este pe moarte, mama are o durere în umar atât de teribila ca nu poate sa faca
nimic,
aproape ca nu a putut face un desert pentru mine, dar l-a facut oricum. (Râde
din
inima.)
89
Si membrii grupului râd.
Lui Julian i s-a dat comanda Parentala: Nu trebuie sa fii fericit când mama ta
sufera. Daca Julien ar fi terapeut i-am fi derulat banda ca sa auda si sa
înteleaga
comutarea sa fii sa fiu. Vrem ca terapeutii sa se auda ca sa învete sa îi
auda pe clientii
lor. Nu l-am oprit pe Julien deoarece a lucrat bine.
Mary: Ce s-ar întâmpla daca i-ai spune mamei tale: Am o durere teribila în
stomac ... .
Julien: O, Doamne! Ar avea toate medicamentele, ar vrea sa ma mut înapoi acasa,
as avea
camera mea pregatita, ar sustine conversatia ore în sir.
Julien: Îmi iubesc mama, dar nu mai vreau atentia ei pentru asta de acum încolo.
Întotdeauna era draguta cu mine când eram bolnav. (Râde din nou.) Nu am
întelesînainte. În tot acest timp am fost trist si nu am înteles. Eram constient
ca era putin
nebuna în legatura cu toate chestiile astea, toate bolile ei, dar nu am fost
constient ca
si eu eram probabil putin nebun în legatura cu tristetea mea.
Mary: Ai înteles un lucru important! Acum ... din noua, vesela, nesuferita ta
pozitie da-i
drumul mamei tale si adu-o pe sotia ta. Acum, fara dramatism, spune Nu vreau
sex
la noapte.
nu vreau sex.
Mary: Esti înca fericit?
Julien: Da.
Mary: Vreau sa fii absolut sigur de asta. Sa întelegi cu adevarat ca poti fi
fericit în fiecare
noapte, chiar daca faci sex sau nu. Ai de gând sa iei acest lucru cu tine acasa?
Julien: (Dupa o pauza scurta) Îmi voi aminti ca daca nu vreau o noapte sa fac
sex nu
înseamna ca sunt bolnav sau ratat. (Începe sa chicoteasca) Stiu ce voi face. Îi
voi face
un cadou sotiei mele. Un vibrator.
(Întregul grup îl încurajeaza, îl aproba, aplauda.)
90
Julien: Si din pozitia mea nesuferita, îmi va placea si mie vibratorul.
Mary: Care este mitul nasterii tale? (Punem aceasta întrebare când un client
spune ca a
fost întotdeauna într-un anume fel, pentru a afla care este injonctiunea cea mai
timpurie.)
amuzat.
Jim: Ei bine, ce vroiau ei sa zica este ca ... s-au petrecut doua dezastre unul
dupa altul.
Jim a lucrat pentru mai multe probleme ... sa decida sa traiasca, sa se placa,
sa-si
accepte importanta si, în final, sa fie fericit. Deoarece nu avea nici o idee
despre el ca
fiind un copil fericit, i-am cerut sa se întoarca în timp, cautând un moment în
care a fost
fericit. (Pâna acum, nu am întâlnit nici un client care sa nu gaseasca o scena
fericita,
desi multi dintre ei jura, la început, ca nu au fost niciodata fericiti.) Ca si
multi alti clienti
tristi în mod cronic, Jim a gasit o scena când era singur si în afara casei.
Jim: (Dupa o pauza foarte lunga) OK. Obisnuiam sa ma distrez jucându-ma în golf.
I-am cerut sa descrie golful, sa-l descrie pe micul Jim si sa descrie ce facea.
Apoi
i-am cerut sa-l vada pe Jim cel trist si sa-si imagineze un dialog între cei
doi. Fii pe rând
fiecare dintre cei doi tineri Jim. Fiecare va începe cu Sunt important pentru
Jim cel
adult deoarece.... Lucrul înceteaza când Jim decide sa nu-l mai care dupa el pe
Jim cel
trist si sa-l foloseasca pe acest Jim numai când sufera o pierdere reala: Vei
fi cu mine
numai când voi avea nevoie de tine. Nu mai esti albatrosul meu.
Alti clienti, vazând astfel partea lor trista si partea lor fericita, pot
recunoaste ca
partea amarâta a fost valoroasa pentru a obtine mângâieri. Atunci, sarcina lor
este de a
cauta alte modalitati de a primi mângâieri.
91
Dan: Vreau sa încetez sa ma mai simt atât de împovarat.
Bob: Pune-o pe sotia ta în fata ta si spune-i ca e o povara.
Dan: Este. Esti. Esti o povara. Ai baut prea mult în ultimii 15 ani. Nu pot avea
încredere
în tine când bei. Sunt îngrijorat permanent pentru tine când sunt plecat.
Bob: Îi spui sotiei tale cum îi schimba comportamentul îngrijorarea ta?
Dan: Nu îl schimba, bineînteles. Dar nu pot sa ma opresc sa nu fiu îngrijorat.
o place si nu se simte bine cu ea. Copii au plecat la colegiu. I-am spus ca era
trist si
îngrijorat dinainte de a se casatori. A vorbit despre o multitudine de griji,
apoi:
Dan: ... mama mea. Eram foarte îngrijorat pentru ea. Nu era fericita. Parintii
mei nu au
fost niciodata fericiti. Nu as numi-o casnicie. Au stat împreuna din cauza mea.
Mary: Norocosul de tine. (Sarcastic)
Dan: Stiu, era o tâmpenie. Nu stiam atunci. Eu ... era o povara. Încercarea de a
o face
fericita.
Mary: Deci asta e povara originara. Asa ai învatat sa consideri femeile poveri,
sa te
casatoresti cu una si sa o declari povara si acesta este motivul pentru care nu
ai
divortat. Si îti înveti copii ca mariajul este o povara pe viata, în asa fel
încât, într-o zi,
ei vor deveni poveri sau împovarati.
Alti clienti, care se pretuiesc pentru ca sunt sensibili cu lumea din jurul lor,
îsi
justifica tristetea sugerând ca ar fi oarecum indecent sa fie fericiti într-o
lume nefericita.
O modalitate de a afla care este sentimentul parazit favorit pentru fiecare
client este de a
spune: Închide ochii. Da-ti timp sa vezi lumea asa cum este. Mergi în locuri
diferite din
lume si vezi ce se întâmpla. Ce simti? (Nu sugeram locuri fericite sau
nefericite.).
Cei mai multi exprima sentimentele lor parazite, pe care le considera raspunsuri
naturale
si potrivite circumstantelor din lume. Le sugeram sa-si ia angajamentul de a
lucra pentru
schimbarea lumii dintr-o pozitie fericita, lucru pe care îl fac acum dintr-o
pozitie trista.
Clientii tristi folosesc tristetea asa cum clientii furiosi folosesc furia ...
pentru a
manipula si a-i presa pe ceilalti ca sa se schimbe.
Jo: I-am spus ca doresc monogamie. Eu .. (plângând) noaptea trecuta m-a chemat
si i-am
spus si în timp ce vorbea cu mine (plângând în hohote) avea pe altcineva în
apartamentul nostru. Ceea ce vreau este sa decid ... sa-i spun .. casatoreste-te
cu mine
si nu mai face sex cu altcineva ... sau am sa te parasesc.
92
Mary: Deci vrei ca el sa se schimbe? Este vreo particica din tine care spune:
daca voi fi
suficient de trista, îl voi schimba?
Jo: Ma întorc mereu asupra felului în care ma simt ... insist ... sa arat cât de
ranita sunt. Si
asta nu ajuta deloc. Asta încep sa înteleg. Seminarul vostru despre sentimente
parazite
si încercarea de a-i schimba pe ceilalti ... aici ma înfund. Vreau ca el sa vada
cât de
furioasa si de ranita sunt, ca sa îmi fie fidel.
Jo: Ceea ce am facut întotdeauna ... sa încerc sa fac totul atât de bine pentru
el, ca el sa
ma vrea. Si sa îl implor sa se schimbe. (Plânge din nou)
Jo: Vad foarte clar. Da, am stiut despre celelalte iubite ale lui. Provocarea a
fost sa fiu
atât de buna ... o, la dracu, am vrut sa nu mai fiu o ratata. Cu barbatii sunt o
ratata.
Jo: În primul rând, voi fi fericita, indiferent ce va face el. Poate ca nu voi
ramâne cu el.
Poate ca nici nu ma voi întoarce la el când se va termina workshop-ul. Am trei
saptamâni sa lucrez asupra acestui lucru. Încep prin a fi fericita aici. Si
apoi, as dori
sa clarific lucruri din trecutul meu ... indiferent ce e ... si anume caeu ...
ceva ce are
legatura cu faptul ca sunt vioara a doua pentru orice barbat.
Bob: Îmi place ce spui si îmi place de tine!
multe scene din copilaria ei, în care a decis Nu voi obtine niciodata ceea ce
doresc si
era trista.
June a sperat, în secret, ca nefericirea ei ar fi putut sa-i schimbe pe soacra
si pe
sotul ei. Lucrul ei este un exemplu pentru doua abordari diferite ale aceluiasi
material
93
June spune ca soacra ei invita oameni acasa la ea fara permisiunea ei, se baga
în
cresterea copiilor si se comporta ca si cum ar fi seful casei mele. Apoi, June
explica ca
întreaga situatie este fara speranta, datorita obiceiurilor din casele chineze.
Terapeut: Da-i soacrei tale un exemplu clar despre ceea ce vrei tu sa schimbi la
tine si
despre ce vrei ca ea sa schimbe. (Acest terapeut este priceput si face o treaba
buna.)
June: Vreau sa fiu sefa casei mele. Când vin acasa de la serviciu vreau sa fiu
sefa. Un
exemplu anume? (Suspina de câteva ori) Sâmbata, chiar înainte de a pleca catre
acest
workshop, a trebuit sa gatesc pentru toti oaspetii ei din Hong Kong.
Aceasta informatie a fost prea mult pentru femeile terapeut din grup, inclusiv
pentru Mary. (Terapeutii barbati au ramas discreti, neimplicati. Bob nu a fost
prezent.)
Grupul a sugerat ca June sa-si forteze sotul sa vorbeasca cu mama lui, ca June
ar fi trebuit
sa paraseasca, pur si simplu, casa si sa nu-si serveasca soacra, ca ar fi
trebuit sa îsi lase
soacra sa gateasca. June, cu succes a raspuns la toate sugestiile cu Da,
dar ....
o vreau în bucataria mea. Nu vreau nici macar sa-mi atinga oalele si tigaile.
(Pauza
lunga). Am lucrat mult asupra acestei probleme în grupul meu de terapie în San
Francisco. Si am clienti cu aceeasi problema. Nu stiu daca exista vreun raspuns.
June: Am lucrat asupra acestei probleme ieri, în grupul de lucru. Ma simt atât
de
Asta a fost evident pentru Mary în ziua precedenta, când a auzit refuzul lui
June
de a gasi o solutie. Mary nu a fost sigura ca June ar accepta aceasta concluzie,
asa ca a
jucat întreaga scena cu umor, pentru a accesa Copilul inteligent, vioi si
creativ al lui June,
în locul Copilului trist, îmbufnat si adaptat, de ieri. Si Bob, cu toate ca nu
stia ce se
întâmplase, a facut la fel.
94
June: O, Doamne. Îmi imaginez scena. (Vorbeste printre explozii de râs) E asa de
amuzant. Aceasta e ziua ... a fost ziua ... dinainte de a veni aici. Toti acei
oameni teribil
de formali si cuviinciosi din Hong Kong, în costumele lor negre si camasile
albe. (Râde
atât de tare, un timp, ca nu poate vorbi.) Nimeni pe lume nu este atât de teapan
si de
formal ca cei din Hong Kong. (Din râs, plânge) Oh ... oh ... am decis sa fac un
gratar. A
fost îngrozitor. Sotul meu a trebuit sa plece dupa carbuni si focul nu se
aprindea si lor,
oricum, nu le plac gratarele. Oh ... oh ... sotul meu s-a ocupat de gratar cât
timp eu am
facut salata si orezul. Of ... of ... nu am crezut niciodata ... singurul lucru
care le-ar fi
placut din întreg meniul ... orezul fiert. Oh ... l-am facut si am uitat sa-l
servesc. Nu am
stiut niciodata ... fac toate astea ca sa-i pedepsesc!
Ne-am oprit în acest punct. Cei care asteapta noi decizii clar formulate, nu vor
gasi nici una în acest fragment de lucru si, cu toate acestea, June a încetat sa
mai fie
îmbufnata, trista, a încetat sa o mai învinuiasca pe soacra ei, sau sa astepte
ca sa se
schimbe si nu a mai considerat situatia ei ca fiind fara speranta. A descoperit
cum sa
foloseasca talentele casnice ale soacrei în avantajul sau. Si cel mai important,
renuntând
la tristetea si la rolul ei de martir, s-a eliberat pentru a se amuza în viata.
TRISTETEA REPRIMATA
de atunci.
Mary: Esti de acord sa fii acolo si sa-ti permiti sa simti ce simti?
Roy: Nu sunt sigur. Nu sunt sigur ca vreau sa fiu acolo. Vreau sa ne oprim.
Mary: OK. Într-o zi poate vei dori sa te lasi sa simti ce simti ... sa simti cum
te-ai fi simtit
Roy a început brusc sa plânga. A plâns cam cinci minute, în timp ce un alt
client îl
tinea în brate.
Mary: Sunt bucuroasa ca ti-ai permis sa-ti cunosti tristetea. Teoria mea este ca
cei care îsi
reprima furia sunt în pericol de a deveni victime, deoarece nu spun: La dracu,
da-te
jos de pe piciorul meu!. Cei care îsi reprima frica, o pot face pentru a se
lasa ucisi. Si
cei care îsi reprima tristetea tind sa-si lase veselia fara grai.
Clientii carora le e frica de propria furie tot pot face lucruri importante
pentru ei.
Renunta la vina, tristete, anxietate, decid sa traiasca, sa se bucure de
sexualitatea lor, sa
95
devina mai productivi. Mai târziu, dupa ce iau alte decizii importante pentru
viata lor sunt
gata sa se confrunte cu teama de furie si sa se desensibilizeze. Clientii carora
le e teama
de propriile lacrimi sunt mult mai greu de tratat, deoarece, rareori lucreaza
ceva
important, pâna când nu se desensibilizeaza. Am fost încântati ca Roy si-a
permis sa
plânga. Sa plângi o singura data este de obicei suficient pentru
desensibilizare, daca acest
lucru este mânuit corect de catre terapeut si de catre grup. Dupa aceasta
sedinta, Roy si-a
permis sa mearga spre alte zone, în loc de a ramâne psihiatrul intelectual, fara
sentimente,
usor deprimat, care fusese în ultimii 20 de ani.
Roy este un tip de client caruia îi este frica sa-si arate tristetea. Un alt tip
este celpe care noi îl numim Superman. În timpul perioadei de stabilire a
contractului într-un
workshop, Superman intra cu întârziere în camera si fie se trânteste într-o
pozitie de
relaxare exagerata, fie sta batos, cu bratele încrucisate pe piept. Se uita în
alta parte, nu la
terapeut, în timp ce declara: M-am gândit mult în legatura cu ce as putea sa
vreau sa
lucrez aici si mi se pare ca nu am nici o problema. Daca gasesc ceva, va anunt.
În restul
workshop-ului, va juca taticul puternic cu câteva femei neajutorate, sau va
gasi niste
tipi la fel de speriati de lacrimi, cu care poate juca un joc minor de
delincvent juvenil.
Vor lipsi de la sedinte, vor arunca glume despre terapie si vor gasi reguli
neimportantepentru a le încalca. În ambele roluri, acest tip de terapeut se
apara cu succes împotriva
lucrului personal. De obicei, este implicat în lucrul cu delincventi sau
criminali, cu ale
caror cazuri se aseamana, cu o singura diferenta foarte importanta: nu este
psihopat. Este
o fiinta umana care respecta legea si care iubeste profund, care a decis în
copilaria
timpurie ca nimeni nu ma poate face sa plâng si care a crescut îngrozit de a-
si arata
atât tristetea, cât si frica. De aceea apare ca Superman.
Când o astfel de persoana îsi da permisiunea de a lucra, rezultatele sunt
grozave.
96
Bob: Vezi daca se potriveste... . Sunt partea din Zip care este frumoasa,
iubitoare,
inteligenta, care iubeste viata, cea mai importanta parte din viata lui Zip. Si
aceasta
parte din Zip este moarta.
Zip: Multumesc! Da, se potriveste! M-am scufundat în lucru ... în ... îhi, se
potriveste!
Am înecat partea vie din mine. Multumesc, Bob. Gata! Nu o sa ma mai înec de acum
încolo!
Când un client ca Zip îsi da permisunea sa-si exprime sentimentele, este vital
ca
experienta sa fie una pozitiva. Sa presezi un client sa simta si apoi sa-l lasi
fara o noua
decizie, poate fi un viol terapeutic. Cerem terapeutilor sa nu încurajeze
sentimenteleintense, decât daca stiu exact cum sa promoveze o concluzie reusita.
În cazul lui Zip ar fi
fost complet neterapeutic daca i s-ar fi permis sa continue cu presupunerea ca
visul sau
era o exprimare a ostilitatii îngropate sau daca ar fi fost lasat sa plânga,
fara o
rezolvare. În schimb el a obtinut o minunata noua decizie: Nu o sa ma mai
înec, în timp
ce a învatat si faptul ca nu este periculos sa simta.
FRICA SI ANXIETATEA
97
uitau în jos, îsi spuneau povesti de groaza si se întorceau. O faceau de mai
multe ori,
înainte de a sari de pe trambulina înalta.
Jay: Îhi. Am facut-o si aici. Ma pregateam ca sa lucrez si apoi nu o faceam.
Întotdeauna
astept pâna la sfârsit.
Bob: Ce lucru teribil ti s-a întâmplat în clasa întâi sau a doua? (Bob se
scufunda direct
în trecutul lui Jay)
Jay: Îmi amintesc ceva din clasa a doua. Mi-am pierdut rândul. Fiecare citea pe
rând cu
voce tare si am devenit interesat de poveste. Mi-am pierdut rândul si profesoara
m-a
pus la colt. S-o ia dracu, nimeni nu o sa ma mai puna la colt vreodata. Hei, de
asta
cred ca nu m-am dus la maratoanele lui X (nume de terapeut) ... deoarece am
auzit ca
pune oamenii la colt. Nimeni nu o sa ma mai puna la colt vreodata. (Râde) Am
terminat cu asta ... . Sunt gata sa lucrez.
Bob a ales clasa întâi sau a doua deoarece nu era de acord cu credinta lui Jay
ca
fusese întotdeauna speriat în grup. A descoperit ca frica de a vorbi în grup
începe
deseori în primii doi ani de scoala si este rezultatul tachinarii si ironiilor
profesorilor si
elevilor. Cititul cu voce tare este un eveniment traumatic în viata multor
copii.
Exista multe alte abordari pe care le-am fi putut folosi cu Jay. I-am fi putut
cere sa
priveasca cu atentie fiecare persoana din grup. Deseori o persoana nu mai este
anxioasa
privind fiecare individ, în locul unei umbre neclare. Daca înca este anxioasa,
poate spune
fiecarei persoane: Mi-e frica de tine deoarece ... sau Nu mi-e frica de tine
deoarece ....
Creierul tau le traduce în anxietate. Vezi ce poti face în asa fel încât
creierul tau sa le
traduca ca excitatie.
Alf: Ce gând nebunesc! Sa fac o tumba ... sa sar. As vrea ca ceilalti sa sara cu
mine.
Mary: Cere-le.
sau
98
Bob: Bine. Tremurul tau înseamna ca doreai sa fii excitata si te retineai. Fritz
(Perls)
spunea ca diferenta dintre anxietate si excitare este o respiratie adânca.
asta?
Flo: As fi pur si simplu anxioasa.
Bob: Nu, nepotul meu, Robert, îsi aminteste cum sa spuna cam 10 cuvinte. Nu este
esti anxioasa?
Flo: Ei bine, asta e interesant. Am facut legatura mereu ... sunt anxioasa
deoarece am
presupus ca trebuie sa fiu. Deoarece îmi spun ce vor spune ceilalti ... sunt
gata sa ma
opresc. Voi veni mai târziu. Vreau sa ma gândesc la modul cum fac legatura
automat
cu anxietatea. Voi începe sa rup aceasta legatura.
Gem: Devine asa de rau ... de câte ori sunt cu el mi-e frica ca asta va fi
noaptea când va
avea atac de cord.
Bob: Cum te alimentezi cu povesti groaznice legate de viitor, în loc sa te
bucuri aici si
acum?
Gem: Nu stiu.
Mary: Banuiesc ca sotul tau nu era ca tine în legatura cu acest subiect. Ai spus
ca stia de
doi ani ca putea muri oricând de infarct si, cu toate acestea, ai spus ca s-a
simtit
99
Gem: Da.
Mary: Ma bucur.
Bob: Nu înteleg întrebarea ta. Tu esti cea care se gândeste la lucrurile astea.
Mary: Problema este ca tu chiar nu crezi ca esti cea raspunzatoare pentru capul
tau.
Bob: E adevarat.
Gem: Sunt raspunzatoare pentru capul meu, dar nu ma simt raspunzatoare pentru
lucrurile
care se întâmpla.
Mary: Sunt sigura ca, cu mult timp înainte ca cineva sa fi murit, mama ta te-a
învatat sa
mergi spre viitor simtindu-te rau. Presupun ca ti-ai prezis necazuri în viitor
si ca ai
auzit asta de la ea si ti-a fost frica. De la ea, de la tatal sau, sau de la
bunica, sau de la
altcineva.
Mary: Asa ca mama ta te-a învatat cu grija cum sa-ti functioneze mintea ... cum
sa te
îndrepti spre viitor si cum sa te simti nefericita. Si tu ai fost suficient de
inteligenta ca
sa te casatoresti cu un om a carui minte functiona diferit.
Mary: E dragut. Esti desteapta sa gasesti barbati care nu îsi spun povesti
înfricosatoare.
Mary: Bine. Esti gata acum sa începi sa-ti lasi creierul sa functioneze diferit?
Gem: (Râde)
Mary: Îti voi oferi o tehnica, care este amuzata, daca vrei sa te joci cu ea.
Continua sa faci
ceea ce faci acum si lauda-te cu asta. Un exemplu. Obisnuiam sa fiu foarte
speriata de
avioane. Implicam tot felul de lucruri magice. Daca urmaresc foarte atent aripa,
nu va
cadea. Nu stiu daca întelegi asta?
Mary: Esti dispusa sa-ti petreci restul vietii facând haz de tine, de fiecare
data când începi
sa te sperii?
10
Gem: Eu ... . OK. Cred ca ma voi distra.
Bob: Ei bine, aceasta este amuleta mea (arata un breloc) si tine tigrii departe
de proprietatea
noastra.
FRICA REPRIMATA
Am început sa-l confruntam, spunându-i: Nu râd când îti faci rau. Nu apreciez
faptul ca îti risti viata. Se cearta cu noi, spunându-ne ca stie cum sa aibe
grija de el si ca
o viata lipsita de risc ar fi plictisitoare.
În cele din urma, am adus materialul sau într-o sedinta de terapie, chiar daca
el
înca refuza sa faca un contract. I-am cerut sa testeze ce se întâmpla când spune
povestilefamiliei din copilaria sa. Încearca sa para ca nu-i pasa, spunând: Nu
stiu ce ar fi spus.
Tata ar fi interesat, poate, daca nu ar fi beat ... . Ceilalti ... . Ridica din
umeri.
Îl întrebam daca vrea sa faca asta, chiar daca nu stie care ar fi reactiile lor.
Este de
acord si vorbeste despre cea mai recenta escapada, cu motocicleta lui, care îti
face parul
maciuca.Ceea ce percepe si de care se apara este faptul ca familiei sale nu îi
pasa daca
10
traieste sau nu. Asa ca alege tipi ca si el si se admira unii pe altii pentru ca
provoaca
moartea.
RUSINEA
Fiica lui Mary, Claudia si nepotul sau, Brian jucau baba-oarba când, într-o
explozie de veselie, Brian o loveste brusc si tare pe Claudia. Claudia a tipat
instinctiv si la
împins. El a alunecat pe jos si a început sa plânga, un plâns profund, disperat,
pe care
nu l-am mai auzit pâna atunci. Brian cel de 11 luni parea a experimenta rusinea.
Claudia
l-a ridicat, l-a sarutat si l-a dezmierdat, în timp ce îi spunea: Dumnezeule,
eu sunt cea
lovita si tu esti cel care are nevoie de consolare. Foarte repede a fost din
nou fericit si
au continuat sa joace baba-oarba.
Ara, o psihiatra foarte competenta, devine încordata de câte ori îsi imagineaza
ca
oamenii o evalueaza. Am cautat o scena timpurie:
Ara: Îmi amintesc ... . Am trei ani. Fratele meu este un bebelus. Si mi-am udat
peste mine. Îmi spun ca voi sta ... asa ... pâna când ma voi schimba. Pâna când
nu îmi
voi uda pantalonasii. Râd amândoi ... râd de mine. Sunt ... distrusa.
Bob: Distrusa. În loc de a fi distrusa, ai vrea sa tipi la ei, de data asta?
Ara: Nu are rost. Eu ... e un fel de disperare pe care nici macar nu o pot
explica.
Bob: Tipa la ei!
Ara: Amândoi, încetati! (Ofteaza de câteva ori, îsi sterge ochii) Nu simt ca am
puterea sa
tip.
Bob: O ai totusi.
10
Mary: Vrei sa le spui ca este perfect normal pentru un copil de trei ani sa-si
ude
pantalonasii?
Ara: Da, e normal. Copiii de trei ani îsi pot uda pantalonasii. Pot sa-mi ud
pantalonasii.
Ara: Le voi spune ca au gresit. Sunteti niste parinti jalnici, stiti? Credeti ca
sunteti asa de
mari, credeti ca aveti întotdeauna dreptate, bineînteles, sunteti bine
intentionati ...
hmmm ... .
situatii, nu întotdeauna.
Bob: Fa ceva diferit.
Ara: Bine. Zâmbesc batjocoritor si plec. Da! (Râde) Vezi, astia sunt ei, nu eu.
Ma
Tehnica noastra pentru rezolvarea rusinii timpurii este de a scoate clientul din
Bob: Felicitari.
Marv: Ce?
Bob: Felicitari.
Marv: Nu înteleg.
Bob: Te felicit pentru ca esti suficient de liber pentru a avea o viata sexuala
imaginara
10
Bob: E în regula. Atunci nu le spune. (Întreg grupul râde)
Unul dintre avantajele terapiei de grup este acela ca toti membri grupului
beneficiaza de munca individuala a fiecaruia. De aceasta data, dupa ce Marv a
terminat,
mai multe persoane au adus la lumina secrete rusinoase în legatura cu fanteziile
lor
sexuale si au decis ca aceste fantezii sunt în regula.
Ben a folosit grupul pentru a-si permite sa danseze. A dansat în liceu, s-a râs
de el
si nu a mai dansat de atunci.
Ideea este ... vom avea un dans ciudat chiar acum. Asta înseamna ca fiecare va
dansa
Ben a spus ca da, asa ca am dat drumul la radio si grupul a dansat un timp
salbatic, amuzant si ciudat. Ei au continuat sa danseze, de data asta normal si
Ben a
dansat si el. Nu este un bun dansator, dar s-a bucurat dansând.
VINA
Din punct de vedere tehnic, vina este mai degraba un rationament decât un
sentiment. O persoana se considera vinovata si apoi simte tristete, furie,
anxietate sau
rusine. Exista trei categorii de persoane vinovate. Cei mai multi nevrotici care
se simt
vinovati fac rar ceva daunator sau rau. De fapt, cea mai mare greseala este ca
folosesc
vina în cresterea copiilor, cu rezultatul ca copii lor cresc, de asemenea,
vinovati.
Pseudo-vinovatii îsi poarta vina cu mândrie, pentru a se simti onorabili si
sensibili. Ei
cred ca pseudo-vina lor legata de foametea din lume îi scuteste de a trimite
mâncare sau
bani. Cei din al treilea grup fac rau altora, se simt vinovati si continua
comportamentul
daunator. Pot fi cei care maltrateaza copii si care se simt vinovati.
Chiar daca persoana vinovata în mod nevrotic este clar depresiva sau nu, primul
pas în terapie este un contract de a nu se sinucide. Clientului i se cere un
contract ca nu se
va sinucide indiferent daca face ceva ce considera ca este rau si indiferent cât
de vinovat
decide sa fie. Urmatorul pas este o noua decizie de a renunta la vina si de a o
înlocui cu
stima de sine.
1.
May: Ma simt atât de vinovata. Cheltuiesc 300 $ pe luna doar pe educatie, 3600 $
pe an si
nu îmi scriu dizertatia.
10
Mary: Aud ca nu îti scrii dizertatia si acest lucru este foarte important pentru
tine. Sunt
dispusa sa lucrez cu tine ca tu sa îti rezolvi aceasta problema. Totusi, cel mai
May: Nu înteleg.
Mary: OK. Daca tu ramâi vinovata si noi lucram asupra problemei disertatiei, eu
cred ca
tu nu vei scrie disertatia pentru a te simti si mai vinovata ... cum ar fi, acum
platesti
300 $ plus costul terapiei si poti folosi acest lucru pentru a-ti intensifica
vina. Sau vei
scrie disertatia si vei gasi altceva pentru a te simti vinovata.
2.
Ned: Niciodata nu scad în greutate. Ramân mereu la fel de gras.
Bob: Contractul pe care ti-l propun este sa ajungi sa-ti placa corpul tau exact
asa cum e,
sa încetezi sa te hartuiesti si în loc de asta, sa te bucuri. Apoi, când ai
facut asta,
slabeste, daca vrei.
3.
Pete: Se pare ca nu sunt capabil sa-i ofer sex de buna calitate. Ma simt foarte
vinovat ... .
4.
Opal: În esenta, fiul meu a renuntat la liceu si nu stiu ce sa fac. Stiu ca are
legatura cu
faptul ca l-am crescut singura ... ma simt asa de vinovata.
Mary: Deci ... . Recomand ca voi doi sa intrati într-un grup de terapie de
familie. Sicontractul pe care îl recomand pentru tine este de a renunta la vina.
Îmi imaginez ca
te-ai simtit vinovata un timp lung.
Pentru clientii vinovati, sugeram deseori ceea ce noi numim angajarea unui nou
contabil.
Jana: Ma simt vinovata. (Vorbeste foarte repede) Am planuit sa fac atât de multe
lucruri
saptamâna asta si nu fac ceea ce ar fi trebuit sa fac. Ar fi trebuit ... .
Mary: Stai, stai, stai! Opreste-te! Nu asta am auzit eu. Si-ai pregatit o
gramada de scopuri
pentru saptamâna asta, cum ar fi sa stai la masa cu noi si sa vorbesti cu noi si
sacunosti alti oameni. În câteva zile cred ca ai facut destule.
10
Jana: As fi putut sa ma remarc mai mult si sa cunosc mai multi oameni si ... .
(Continua
cu învinuirile despre ea.)
Mary: Întelegi?
Mary: Exact.
Mary: (Strigând, ca sa fie auzita peste barajul de cuvinte ale Janei.) BRAVO TIE
CA AI
RECUNOSCUT ASTA.
Bob: Esti dispusa sa-ti concediezi contabilul, care îti contabilizeaza doar
lipsurile si nu si
plusurile?
Jana: Si mie.
Jana: Sigur.
Bob: Mergi mai departe. Stai în picioare si fa o cerere pentru slujba. Spune-ti
cum îti vei
tine registrele de acum încolo?
Jana: (Stând în picioare) Sunt corecta. Ma voi uita la toate lucrurile mari si
mici si voi
tine socoteala. Ultimul tau contabil nu avea simtul proportiei. Este adevarat.
Aduna
toate lucrurile marunte pe care le putea gasi, pe care le putea folosi împotriva
ta. Sicontinua sa le adauge în fiecare luna în loc de a o face o singura data.
Îhi. Îti voi
aduce laude când e cazul. Când vei face ceva mare, îti voi da un credit si nu
voi
scoate doar lucrurile mici gresite. Da.
Bob: Cu placere.
fiul tau are probleme. Înainte ca el sa creasca, care era vina ta? Înainte de
a se
10
naste? Înainte de te marita? În liceu? Scoala generala? Când erai
mica?. Când
un client urmareste un sentiment parazit din prezent spre trecutul recent sau
mai
îndepartat, îsi stimuleaza memoria si gaseste scene importante din viata. Daca
sarim prea
repede în trecut, poate sa nu îsi aminteasca. Aceasta este, de asemenea, o
tehnica
importanta cu un client care pretinde ca nu are amintiri din copilarie. Mergând
încet
înapoi, clientul se va uimi singur de cât de mult îsi aminteste si îsi poate
aminti, de
asemenea, momentul crucial din viata când a decis sa-si stearga amintirile din
trecut.
Exista mai multe modalitati de a face acest lucru. Clientul poate amplifica vina
pentru a-i recunoaste exagerarea. Poate spune parintilor ca actiuni sale, din
trecut, au fost
normale si apoi sa respinga mesajele lor de vina. Poate sa râda de situatie.
Sau, poate sa
spuna pur si simplu: Uau, nu trebuie sa fiu vinovat pentru ca am furat o
bucatica de
creta de la acel profesor!.
Ian a avut nevoie sa înteleaga ce s-a întâmplat cu parintii sai, pentru a înceta
sa-si
asume responsabilitatea si vina pentru divortul lor.
Ian descrie certurile, saracia si faptul ca tatal sau nu dorea sa fie legat
printr-uncopil. Îi cerem sa fie tatal.
daca sa cresti sau nu un copil. Nu conteaza. Într-un anume fel tu stii cum sa te
simti
legat de mâini si de picioare, furios si apoi sa te separi. Nascoceste ceva de
când erai
mic ... .
Ian-Michael: Foarte ciudat. Nu m-am gândit niciodata la toate astea. Eu ... sunt
tata. Am
fost întotdeauna un membru bun de nimic al familiei. Toti spuneau asta.
Ian: (Ne întoarcem pe scaunul lui Ian) Bineînteles, erai persoana buna de
nimic ... nu ai
avut niciodata o sansa. Familia ta te-a urât si mama a fost o martira. Dintre
toti
barbatii pe care ar fi putut sa-i aleaga, l-a ales pe cel care o va parasi.
Bineînteles.
Nu m-am gândit niciodata la toate astea. Ei bine, voi doi, nu am avut nici o
legatura
cu dezertarea unuia si cu martiriul altuia. Nu sunt vinovat.
10
Intervievarea unui parinte este o modalitate eficienta de a rezolva sentimentul
responsabilitatii pe care un copil îl simte fata de problemele parintilor.
Scopul nostru,
pentru Ian, este ca el sa înteleaga pâna la capat ca a fost un copil demn de
iubire (asa cum
sunt toti copii), chiar daca tatal sau nu l-a iubit.
Dupa ce îi întrebam pe clientii care se simt vinovati despre vina de când erau
foarte mici, îi întrebam: Care a fost vina ta când te-ai nascut?. Aproape
întotdeauna,
gasim vina originara în mitul nasterii.
Jeff: Ei bine, mama mea era isterica ... . Stiti, vechile povesti de familie cu
martiri. Cum a
tipica pe fata, mama. Asa. Acum spune-i lui Jeff despre cum ai fost complet
sfârtecata.
Jeff-Mama: M-ai sfârtecat. Ai venit prea repede si m-ai sfârtecat.
Bob: Fii Jeff.
Jeff: (Se întoarce pe scaunul lui si sta tacut, nu vorbeste.)
Bob: Raspunde.
Jeff: Nu stiu ce sa spun.
Bob: Întreab-o, muschii uterini ai cui au împins?
Jeff: Eu ... (Izbucneste în râs, un râs larg, caruia îi da frâu libe.r. Hei,
mami, muschii tai,
la dracu, au împins!
10
nebulos decât povestile cu barza si cu varza si la fel de incorecta. Si cu toate
acestea,
aproape oricine foloseste aceste cuvinte:
Jean: Ei bine, problema a fost ca am venit doar la 10 luni dupa ce s-a nascut
fratele meu.
Mary: Ei bine, e o porcarie, nu-i asa? Vrei sa-i întrebi care dintre ei nu a
avut grija când
si-au tras-o?
Bob enumera trei cauze de vina originara: nascut, nascut gresit si nascut în
doreau copii. Unii cred ca ar fi fost doriti, doar daca nu ar fi fost ceva în
neregula cu ei.
Aceste persoane au fost nascute cu sexul gresit, prea închisi sau prea deschisi
la piele
paralizie cerebrala. Altii, ca si Jean, au venit prea devreme sau prea târziu
în viata
Lea: Nu, nu e vina mea. Chiar daca nu as fi venit, mama ar fi fost tot
nefericita si
alcoolica si matusa Reis tot ar fi avut grija de oameni si ar fi îmbatrânit, dar
cel putin
nu din cauza mea.
Lea: Da.
Mary: Aici esti blocata, nu? Acea fetita crede ca s-a nascut din vina ei.
Lea: (Încuviinteaza)
Lea: Nu e.
Lea: Îhi.
Lea: Îhi. Stii, îmi pot aminti când aveam doar patru sau cinci ani, ieseam afara
si stateam
singura pe pajiste si îmi doream sa fi fost moarta pentru ca simteam ca i-am
întristat
pe toti.
10
Fig. 6.2
Bob a dat acest desen sutelor de clienti care se simteau vinovati. Pe fiecare
desen
a scris noua decizie a clientilor si apoi s-a semnat.
Cei pseudo-vinovati, care folosesc vina în locul actiunii, pot avea exact
aceleasi
probleme comportamentale ca si cei care se simt vinovati. Pot fi supraponderali,
pot
amâna scrierea dizertatiilor, pot avea fii care parasesc scoala sau pot sa nu
aiba o viata
sexuala buna. Lucreaza ca sa-i manipuleze pe terapeuti, ca acestia sa fie de
acord cu
neumaratele lor ar fi trebuit, ca apoi sa se razvrateasca, pasiv sau activ
împotriva
terapeutului. Acesti clienti sunt foarte dificili pentru terapeutii Parentali,
care pot începe
sa lucreze cu clientul pentru ca acesta sa se simta mai putin vinovat si apoi,
realizând ca
clientul nu îsi schimba comportamentul, vor încerca sa-l faca pe client sa se
simta si mai
vinovat.
Diferenta dintre Sue si May (cele doua femei care nu îsi scriau teza de
doctorat)
sunt subtile si implica calitatea vinei pe care o simt. Sue tinde sa-si fluture
vina ca pe un
drapel si, de asemenea, într-un fel copilaresc, este încântata ca se simte
vinovata. May se
11
simte foarte vinovata si îsi consuma energia pentru a se autodevaloriza.
Întrebarea pentru
Sue, în acest moment, este ce va alege sa faca, în mod autonom, pentru a-si lua
doctoratul. Pseudovina ei este irelevanta. Nu ne vom alatura parintilor sai în a
o presa sasi
termine doctoratul si nici nu vom analiza si prin asta nu vom da atentie, vinei
ei.
Pentru clientii care afirma ca se simt vinovati pentru starea lumii, dar nu
ofera nici
timp nici bani pentru îmbunatatirea situatiilor suntem de acord cu liderul
laburist Harry
Bridges: Construieste si taci. Pentru cei care muncesc pentru îmbunatatirea
lumii,
entuziasmul este o motivatie mai placuta decât vina.
Când un client care se simte vinovat este daunator pentru ceilalti, lucram doar
cu
contractul de a înceta actiunile destructive.
destul?
Mary: Nu cred ca este la fel de rau cu a fi lovit. Chiar daca ei dorm sau nu
destul, tu poti
dormi destul.
Bry: Înteleg ca va fi o slujba grea. Ma simt oarecum usurat de ideea de a nu fi
capcaunul
familiei. OK. Nu stiu sigur ce voi face. Dar nu îi voi lovi. Nu le voi face rau.
11
Bry care maltrata* copiii si se simtea vinovat, se considera un tata bun
deoarece
câstiga suficient, era fidel si dorea ceea ce era mai bine pentru copiii lui.
Mai târziu,
pentru a consolida contractul pentru o noua decizie, s-a întors în scenele din
copilarie si
si-a dat drumul furiei catre tatal sau care fusese, de asemenea un om care
maltrata copii.
În acea seara a spus: Nu voi mai fi niciodata o bruta ca tine!
Noi credem ca clientii îsi pot controla actiunile destructive ... maltratarea
copiilor,
furtul din magazine, bataia sotiilor sau orice alta activitate care raneste pe
altcineva. Mai
mult, terapeutii care încearca sa trateze în timp ce scuza astfel de
comportamente, dau
clientilor lor mesajul secret ca acestia sunt propriile lor victime sau ale
circumstantelor.
Astfel de terapeuti scuza iesirile clientilor necerând contracte ferme împotriva
unor astfel
de comportamente.
REGRETUL
Regretul este unul dintre cele mai grave si mai puternice sentimente parazite.
Cei
care au fost învatati sa mearga în viata cu spatele se lasa în voia acestui
sentiment,
concentrându-se, cu nefericire, asupra a ce nu au lasat deoparte din ceea ce
este sau ceea
ce ar fi putut fi.
Când persoana care regreta arunca o privire spre viitor, face acest lucru pentru
a-si
reaminti ca va ramâne mereu asa cum este, în urma. Voi regreta întotdeauna ca
nu am
un fiu, ... ca nu am mers la colegiu, ... mi-am batut joc de adolescenta
mea, ...
m-am casatorit, ... nu m-am casatorit.
Printre multii nostri clienti care regretau, Sally a luat premiul întâi. Ea a
raspuns la
un chestionar despre script care continea urmatoarele: Imagineaza-ti ca ai
ajuns la
sfârsitul vietii. Câti ani ai? Uita-te înapoi la viata ta si rezum-o într-o
fraza sau într-o
propozitie. Sally a spus: Îmi imaginez ca am 86 de ani si rezumatul care îmi
vine este:
«Regret ca am petrecut atâtia ani regretându-mi casatoria înainte de a divorta»
.
Tradus, înseamna ca planuieste sa moara regretând si ca va regreta ca regreta.
. Noi consideram ca orice persoana care face rau fizic copiilor în mod nenecesar
(procedurile chirurgicale si
vaccinurile sunt necesare) maltrateaza copii.
11
Folosim aceasta abordare pentru ca clientul sa realizeze ca regretul este mai
degraba învatat, decât un raspuns natural. Vrem ca clientul sa afle acest lucru
la nivel
afectiv, devenind dezgustat sau amuzat. Putem sugera sa se întoarca în scena,
sa-i
vizualizeze pe toti regretând si sa spuna fiecaruia ca nu mai este o persoana
care regreta.
Apoi le poate spune ca, în schimb, face un experiment. ÎI poate privi si asculta
regretândîn timp ce îsi imagineaza ca scapa de acasa si se joaca. Îsi poate
imagina un obiect care
va fi pentru el esenta regretelor. Un client si-a imaginat un jurnal murdar,
vechi, plin de
pagini stropite de lacrimi. I-am sugerat ca de fiecare data când începe sa
regrete, sa-si
imagineze în schimb, ca ofera jurnalul unuia dintre stramosii sai încarcat de
regrete.
Uneori lucram cu regretele folosind magia: Daca regret suficient de mult timp
si
din greu, ce se va întâmpla?. Magia fundamentala a Copilului este ca Dumnezeu
sau
Soarta vor schimba trecutul sau, îl vor duce în trecut, astfel încât sa-l poata
schimba. De
asemenea, regretul poate fi folosit în mod magic în locul autoînvinuirii sau ca
aparare
împotriva învinuirilor altora. Cu siguranta este folosit pentru a împiedica
persoana sa se
bucure în prezent.
Persoanele care au fost învatate din copilarie sa-si regrete actiunile au mai
mari
dificultati în a face alegeri de viata. Au internalizate sloganuri ca: Gândeste
cu grija sau
vei regreta toata viata, Cum îti asterni, asa vei dormi sau Acum esti
suficient de
mare ca sa fii liber sa faci propriile tale greseli. Unul dintre cuvintele cele
mai des
folosite de catre o persoana care regreta este greseala si nu alegere.
Avertismentul
Parental este Ai grija!, iar al Copilului este Nu face nimic ... în asa fel
încât sa nu-ti
regreti decizia. Atunci, injoctiunea este Nu (face).
Dave are o mica ferma si o alta slujba într-un spital de stat. Spune ca
participa la
maraton pentru a lua una dintre aceste decizii: sa continuie sa se ocupe de
ferma si sa
lucreze ca si pâna acum, sa vânda ferma ca sa-si plateasca facultatea de
psihologie, sausa-si dea demisia de la spital si sa se dedice doar fermei. În
loc de a alege, el este obsedat
deoarece Mi-e frica ca indiferent ce voi alege, voi regreta.
I-am cerut sa pretinda ca se afla peste 5, 10, 15 ani de acum încolo si sa-si
imagineze viata folosind cele trei alegeri, pe rând. Facând asta a înteles ca
planuieste sa
regrete, indiferent de alegere. Fiecare alegere, pe masura ce o traieste în
fantezie, pare
mai putin atractiva decât alegerea pe care a respins-o. Când a înteles asta, a
spus din nou
toate cele trei alegeri dintr-o pozitie fericita si a decis, la nivel Adult, ca
va fi fericit cu
alegerile sale. I-am recomandat sa mearga la un terapeut local pentru a exersa
sa fie
fericit. Acum, el si sotia sa se simt bine, continuând sa se ocupe de ferma si
având o
noua ocupatie, repara mobila antique.
11
Capitolul 7
La revedere
Bob a scris: La înmormântarea mamei mele, m-am gândit întâi daca nu gresisera
persoana. Era numita cu prenumele formal, oficial, pe care ea nu îl folosise
niciodata.
Apoi, ne-am întrebat daca funerariile erau în onoarea acestei femei cu nume
formal sau
erau în onoarea lui Isus. Am decis ca era a doua varianta, deoarece numele
femeii fusese
mentionat doar de doua ori, în timp ce Isus a fost mentionat în repetate
rânduri. M-am
întrebat de ce a fost scapat din vedere faptul esential: Ea, cea care a trait pe
acest pamânt,
este acum moarta. M-am întrebat de ce serviciul funerar s-a concentrat asupra
posibilei
vieti de dupa moarte în timp ce ignora evidenta mortii din aceasta viata. M-am
întrebat de
ce ne dam permisiunea de a asculta cuvinte formale si de ce niciunuia dintre noi
nu i s-a
oferit posibilitatea de a vorbi. Am decis ca aceasta a fost o modalitate
mizerabila de a-ti
lua la revedere. Mai târziu, i-am spus un adio al meu lui Mimi Goulding, în timp
ce îi
îngropam cenusa pe proprietatea noastra, nu departe de un brad pe care l-am
plantat în
memoria ei.
11
Realitatea mortii este evidenta, cu exceptia rarelor cazuri când corpul nu este
recuperat. Si cu toate acestea, în ciuda evidentelor, oamenii gasesc cai magice
de a nega
moartea. Participa la înmormântare ocupându-se de detalii despre gazduirea si
hranirea
celorlalti participanti care jelesc; sau nu participa la înmormântare, pentru a
pretinde ca
moartea nu a avut loc. Dupa înmormântare, astfel de persoane joaca un joc de
Daca:
Daca as fi insistat sa vada un doctor. Daca as fi avut sansa sa o mai vad
înca o data.
Se comporta la fel ca Regina Victoria, despre care se spune ca pastra hainele
Printului
Albert si apa de la toaleta mereu proaspata si gata pentru el. Vorbesc de cel
mort si
pretind ca mortul poate auzi si chiar raspunde.
Clientii care nu îsi iau la revedere îsi tin o parte din energia lor blocata în
ziua de
ieri. Pot refuza intimitatea în prezent si prezinta dificultati majore cu
saluturile si
despartirile actuale. În aceste cazuri, prima sarcina pentru client este de a
accepta
realitatea:
Judy: Pur si simplu, nu îmi pot lua la revedere pâna când nu voi sti sigur daca
a murit de
3
Maris: Cred ca mi-am luat la revedere.
Mary: Eu nu cred. Înca porti verigheta. Obisnuiam sa spun ca purtatul verighetei
este un
vii.
Uneori un client va nega evidenta mortii, chiar daca crede ca si-a luat la
revedere:
Ann: Vreau sa ... sa-mi iau la revedere de la unchiul meu. Unchiul meu a murit
în ziua în
care am absolvit colegiul si nu am stiut ca a murit. Am crezut ca mi-am luat la
revedere pâna saptamâna trecuta, când a murit un prieten. Si am fost foarte
trista si
pentru unchiul meu. Atunci am realizat ca tineam ceva în mine.
11
Ann: Nu.
Ann: Joc tenis cu el. Suntem pe strada si lovim mingea dintr-o parte în alta.
Ann: Din copilarie. Deoarece nu l-am mai vazut pâna la 14 ani. Si atunci doar cu
familia
lui la restaurant.
Mary: OK. În scena ta, vrei sa te opresti sa joci tenis si sa-i spui ce înseamna
el pentru
tine?
Ann: Unchiule, însemni foarte mult pentru mine. Am auzit o gramada de lucruri
despre
tine de la mama si te admir mult. Tu te jucai cu mine. Esti atât de
sanatos ... . Vreau
sa am grija de tine. Nu, nu ma gândeam la asta atunci. Vreau sa fii tatal meu.
Pari
mereu atât de fericit, îti dai timp sa te joci. Am petrecut doar putin timp cu
tine,
deoarece traiesti în Canada si eu sunt în Anglia. Vreau sa petreci mai mult timp
cu
mine. Stiu ca tu ai doua fete ale tale. Ele nu se joaca cu mingea cu tine cât ma
joc eu.
Tu mi-ai spus asta. Eu stau cu tine. Te iubesc. Îmi pare rau ca nu avem destul
timp.
Ann: Arati mult mai batrân. A avut un atac de cord. Înca fuma si lucra mult si
nu avea
grija de el.
Ann: Sunt furioasa. Ai doua fete care te iubesc si o nepoata care te iubeste ...
. Nu vreau
sa te omori!
Ann: Nu.
Mary: Aprecieri?
Ann: Apreciez ca ai petrecut timp cu mine ... ca ti-a placut sa stai cu mine. Sa
merg la
muzee cu tine ... ca erai bun cu mama. Un frate bun. Te-am iubit. As fi vrut sa
fi fost
tatal meu. Îmi lipsesti.
Ann: La revedere.
Ann: Relaxata. Stomacul îmi era strâns. Când am spus la revedere, l-am putut
vedea
îndepartându-se.
Ann: Îhi.
Ann: (Încuviinteaza)
11
Bob: Priveste sicriul.
Ann: (Încuviinteaza)
Bob: Priveste-l în sicriu. Imagineaza-ti cum arata, priveste-l mort.
Ann: Nu îl pot vedea. Tot ce pot vedea este un sicriu cenusiu.
Bob: Baga-l în el.
Ann: Tremur.
Bob: E mort. Priveste-l.
Ann: (Tipa, apoi plânge câteva momente.) Îmi vei lipsi. Tu stii asta.
Mary: Nu stie nimic. E mort.
Ann: (Plânge din nou, un timp.) Îmi lipsesti. (Pauza lunga) Si esti mort. La
revedere,
unchiule mort.
Bob: OK?
Ann: Am carat o gramada de dorinte. Multumesc. Da.
vedea îndepartându-se, Nu îl pot vedea (mort) si Tu stii asta. Pentru o
despartire
eficienta, clientul accepta faptul ca persoana este moarta în aceasta viata si
ca nu merge,
nu vorbeste, nu stie.
Când un client accepta realitatea mortii, întrebam care este treaba neterminata
pe
care o foloseste pentru a se opri de la a spune la revedere. Sugeram sa o
termine,
exprimând aprecieri si nemultumiri. Clientul alege o scena de când persoana era
înca în
viata, ca sa nu pretinda ca vorbeste cu un mort. De obicei, clientii încep cu
aprecieri.
Daca clientul are înca nemultumiri, vom lucra cu el pentru a recunoaste ca înca
îi cere, în
mod magic persoanei moarte sa se schimbe ... în trecut. Atunci, o parte din
treaba
neterminata este de a renunta la speranta magica pentru o relatie mai buna.
11
Vrem ca el sa stie ca scopul doliului este de a consolida despartirea si de a
elibera energia
pentru propriul prezent.
Când doliul s-a terminat, persoana are nevoie sa-si reînoiasca interesul pentru
prezent. Din nefericire, societatea ofera deseori flori, alinare si companie în
timpulpierderii grele si apoi îl lasa pe cel privat, singur, înainte de a se
termina faza de doliu. În
aceasta perioada el are nevoie de ajutor în a primi alinarea si a gasi
activitati. Membrii
grupului pot fi de folos, ca si lucratorii sociali de moda veche, pentru care
telul este
rezolvarea problemei.
Mort: (Catre tatal imaginar) Mama nu mi-ar fi vorbit despre tine. Uneori ma
întreb daca
s-a culcat cu tine mai mult decât o data. Tot ce stiu e ca erai în armata ... de
fapt nici
nu stiu asta sigur. Spunea ca ai fost ucis în razboi. Nu o mai cred. Nu exista
poze sau
hârtii.
Mary: Spune-i ce-ti imaginai despre el când erai copil.
Mort: Oh. E jenant. Credeam ca esti eroul perfect ... asa m-am procopsit cu
chestiile
suicidare, dorind sa mor erou, ca si tine. Ei bine, asta a fost cu mult timp în
urma. Ma
Mary: Acum priveste-te ca fiind mic, un copil care a inventat un erou iubitor
pentru a-i fi
tata. Si spune-i acestui copil ca tu vei prelua .. ca tu vei fi propriul tata
iubitor.
11
Când un client nou îsi ia la revedere, o metoda este aceea de a lua ambele
parti:
Nu-mi voi lua niciodata la revedere de la tine si Îmi voi lua la revedere de
la tine. Si
sa identifice avantajele si dezavantajele fiecarei pozitii.
Unii clienti nu îsi iau la revedere deoarece provin din familii în care se
jeleste
mereu. O clienta americana, de origine greaca, care refuza sa-si ia la revedere,
a
recunoscut ca mama si bunica sa au fost bocitoare perpetue. Ea i-a spus mamei
sale, în
imaginatie, ca îsi va lua la revedere, desi nici una dintre stramoasele ei nu ar
întelege asa
ceva. A aliniat stramoasele grecoaice din ultimii 5 000 de ani, vizualizându-le
de-a lungul
câmpiilor Spartei, toate îmbracate în negru si a tipat la ele, prin secole Hei,
voi batrîne
proaste! Am terminat cu jelitul! Devin o femeie Zorba! . Si-a luat la revedere
si a
terminat cu un dans grecesc.
Cuplurile care se despart pot avea nevoie sa îsi ia la revedere, mai ales daca
sunt
înca legati prin jocuri de tutela sau proprietate, sau de injonctiuni pe care
continua sa le
accepte. Clientul cu un mesaj Nu exista din copilarie, poate ramâne atârnat de
un fost
sot, astfel încât fostul sot sa-si doreasca ca acesta sa fi fost mort. Clientul
cu Nu fi
apropiat nu finalizeaza divortul pentru a ramâne singur. Clientul cu Nu
creste poate
ramâne legat de fostul sot pentru ca acesta sa-i rezolve problemele, în timp ce
clientul cu
Nu fi copil îi spune fostului sot: Daca ceva nu e în regula sau devii prea
depresiv, voi
fi mereu disponibil.
Bob: Trebuie ca tu ai un telefon foarte straniu, unul care îti ramâne în mâna si
nu îl poti
închide.
numarul.
Sue: Ei bine, nu poti pur si simplu sa ... renunti la cineva.
Bob: Închide ochii si repeta aceasta afirmatie: Nu poti renunta pur si simplu
la cineva.
Sue a descoperit ca facea cu sotul ei ceea ce încercase, când era mica, sa faca
cu
tatal sau. A lucrat, fara succes, sa îi faca fericiti. Când a luat noua decizie
de a renunta la
acest joc, lasându-l pe tatal ei sa bea, daca el alege acest lucru, a decis ca
nu ea este
responsabila pentru depresia fostului ei sot. A renuntat la a încerca sa ajute
si la a fi
furioasa pentru ratarile ei.
11
Dupa ce evidentele sunt recunoscute si acceptate, clientul este gata sa-si ia la
revedere. O metoda ideala este a-i avea prezenti atât pe ambii parinti cât si pe
toti copiii.
Partenerii îsi vor spune nemultumirile si aprecierile, inclusiv cum a crescut
fiecare,
cunoscându-l pe celalalt. Ei pot jeli ca visul lor despre o casatorie perpetua,
productiva,
fericita nu este realitatea lor! Pot recunoaste ca sfârsitul relatiei nu este un
esec ci o
alegere. Vad ca divortul este atât un început, cât si un sfârsit. Pot sa nu se
mai întâlneasca
niciodata, se pot vedea când unul dintre ei vine sa ia copii pentru weekend, sau
se pot
întâlni pentru ocaziile importante de familie, cum ar fi absolvirile sau
casatoriile. O parte
din la revedere poate include acceptarea faptului ca niciunul nu are
responsabilitati pentru
celalalt si ca fiecare renunta la orice investitie în viata celuilalt.
Daca parintii nu vor sa-si ia la revedere asa, unul dintre ei, cu copiii, daca
este
posibil, îsi poate lua la revedere în fantezie. Dupa ce clientii divortati îsi
iau la revedere,
noi sugeram ca salutul zilei de azi sa includa o petrecere, cât de curând este
gata
clientul. Unii clienti îsi ofera un dar special, unul pe care nu l-au primit îin
cursulcasniciei, cum ar fi o pictura sau o înregistrare pe care fostul sot nu ar
fi facut-o. Îsi iau
vacante sau se alatura organizatiilor care se ocupa de ceea ce îi intereseaza în
prezent. Cu
fiecare dar îsi spune: Sunt special pentru mine. Nu sunt o victima.
12
Înainte de a-si lua la revedere, a fost important ca sa înceteze a se mai
considera o
victima. Alegerile ei:
Trei saptamâni mai târziu s-a decis sa-si ia la revedere de la casa ei din Est.
A
descris grupului fosta ei casa, a intrat în ea, în imaginatie si si-a luat la
revedere. Apoi s-a
simtit plina de energia necesara pentru a-si face o viata buna în California.
Fostii preoti îsi iau la revedere de la preotie, ofiterii de cariera îsi iau la
revedere
de la armata, barbatii si femeile pensionati îsi iau la revedere de la fostele
lor slujbe. Toti
fac asta pentru a-si reinvesti energia în prezent.
Despartirile sunt importante pentru toti cei care traiesc în trecut, legati de
ceea ce
a fost sau de ceea ce ar fi putut fi. Când spune la revedere, persoana se
reîntoarce în
prezent cu energia necesara dedicarii fata de ziua de azi si pentru schimbarile
pe care vrea
sa le faca acum.
12
Capitolul 8
Noi decizii
Lee: Joy, vreau sa clarific ceva cu tine. Tendinta mea este de a fi oarecum
intimidat si a
dori sa fac pe plac celorlalti. Eu ... ah ... am fost suparat când ai insistat
sa ascultam
înregistrarile tale, când planuisem sa merg la plaja. Asa ca am stat ieri cu
tine aici... si
am fost ... ah ... suparat. (Se muta spre o scena recenta.)
Un membru al grupului: Lee, sunt uimit de felul în care îti retii respiratia
când vorbesti.
12
Lee: OK. Oricum, cred ... cred ca nu vreau altceva pentru moment. Eu ... ah ...
te las
sa-mi strici distractia. Da, asta e ... . Vreau sa încetez sa-i las pe oameni
sa-mi strice
distractia. (Din nou, Lee iese din aici si acum, de data asta catre un viitor
incert.)
GRRRRRRRR.
Bob: Acum pune cuvinte în asta.
Lee: Joy, CÂND MI-AI SPUS SA MA ÎNTÂLNESC CU TINE, AM SIMTIT CA MI-AI
petrecere de copii, joaca jocuri, fac tumbe si striga tare unii la altii. Zoe
ciocaneste timid
si nu îi raspunde nimeni. Ciocaneste din nou. Zgomotul se intensifica. În final,
Zoe
deschide usa. Membrii grupului continua sa se joace, ignorând-o.
Mary: OK. Foloseste doua scaune. Pe unul dintre ele fii Philippe cel destept,
care învata.
Pe celalalt scaun fii Philippe care pretinde ca nu poate învata AT/gestalt.
Philippe: OK. Sunt destept. Învat. Îmi place sa ma bucur. Îmi place sa fac din
învatare o
experienta amuzanta. Da, asa e. Chiar învat foarte repede. Când aveam 12 ani am
fost
12
trimis în Anglia doar o vara si mi-am facut prieteni si am învatat limba lor
foarterepede. Învat bine. Daca pot învata engleza în trei luni, pot învata
AT/gestalt în doua
luni.
Mary: Daca nu sunt primul, la linia de sosire, cel mai bun din lume, nu sunt bun
de nimic.
Philippe: Daca nu sunt primul ... (Izbucneste în râs) Da! Chiar asa!
Bineînteles! (Merge
înapoi pe scaunul sau.) Caz închis!
Noi tratam multi clienti care cred ca daca nu sunt cei mai buni, nu sunt buni de
nimic. Philippe si-a schimbat decizia foarte repede. Altii spun Bineînteles,
trebuie sa fiu
primul!. Ca si Cezar, care nu dorea sa fie al doilea în Roma, acestia pot pune
o valoare
de viata si de moarte în încercarea lor si pot fi nefericiti pe tot parcursul
luptei. Acesti
clienti au nevoie de o munca mai importanta, care include decizia de a nu se
sinucide
daca nu îsi ating scopurile. Pot lucra în multe scene, clarificându-si pozitiile
si luând noi
decizii, înainte de a fi gata sa se bucure de succesul pe care îl au, sa se
bucure de propria
perfectionare si sa înceteze sa se discrediteze pentru ca nu sunt cei mai buni
din domeniul
lor.
Bob: Voi lucra cu tine. În timpul lucrului, pretinde ca nu exista o cauza fizica
pentru
durerea de cap. Daca nu îti trece durerea de cap sau daca ai alte simptome,
spune-mi.
Bine, fii durerea ta de cap si descrie-te.
Troy: Sunt mare, ma împrastii. Ma împrastii în capul lui Troy ... spre vârful
capului lui
Troy: Ma înfasor în jurul tau, te cuprind ... adica ... vreau sa spun ca sunt
aproape ca o
dezmierdare.
Bob: Îl dezmierd pe Troy. Schimba.
Troy: Tocmai m-am gândit la ceva. Obisnuiam sa am de multe ori dureri de cap.
Când
eram copil. Stateam acasa, nu mergeam la scoala si mama îmi frectiona capul. Ei
bine, durerea de cap ... durerea mea de cap a disparut! (Zâmbeste) Cred ca eram
singur aici, venind singur la acest workshop. Ei bine, durere disparuta, nu mai
am
nevoie sa stau acasa si sa fiu mângâiat. Asa ca nu te invit înapoi ... (Râde)
Troy si-a oprit durerea de cap foarte repede. De obicei, un client are nevoie de
mai mult timp. Pe masura ce clientul continua dialogul celor doua scaune,
întrebam
daca durerea de cap se mentine la fel, se intensifica sau scade. Daca durerea
creste sau
12
ramâne la fel, putem schimba scenele, cerându-i clientului sa vizualizeze cine
poate sta
pe scaunul durerii de cap, spunând cuvintele pe care le spune durerea de cap.
Apoi
sugeram sa poarte dialogul cu persoana respectiva. Daca tehnica nu are succes,
recomandam clientului sa consulte un medic.
SCENE RECENTE
ea.
Bob: Si ce gândesti?
Greg: Gândesc ... încerc sa descopar ce sa fac.
Bob: Încerci, zici? Asta e problema cu a încerca. Deci nu gândesti ce sa faci
si apoi?
Greg: Ei bine, continuu sa gândesc ca orice as face nu este destul de bine.
Bob: Adu-ti parintii în sala de terapie si lasa-i sa stea lânga tine. Ei îti
spun ca ceea ce faci
nu e destul de bine?
Greg: Tata spune. Da, tata e în capul meu.
Bob: Si care e meseria tatalui tau?
Greg: E chirurg.
Mary: Ce stie el despre terapie?
Greg: Nimic. (Râde) Chiar nimic.
Mary: Deci esti un prost ... sa angajezi un astfel de supervizor care nu stie
nimic.
Greg: (Râde) Îhî ... îhî. OK, tata, AFARA!
(Grupul râde)
Bob: Data viitoare când îti vei bloca creativitatea, ascultând dojenile
Parentale, esti dispus
sa îl privesti pe tatal tau care sta lânga tine ... si sa-l dai afara? El are
tot atâta treaba
în sedintele tale de terapie, cât ai si tu în sala lui de operatii.
SCENE TIMPURII
12
Pentru cei mai multi clienti, luarea unei noi decizii este mai usoara în scenele
sau
sau
Tine-ti respiratia, asa cum faci si aude-te pe tine vorbind politicos. Esti
intimidat si îi lasi pe altii sa faca ceea ce vor. Care era scena, când erai
mic?
sau
Daca Troy nu ar fi facut sa-i dispara durerea de cap, am fi putut trece catre
o
scena timpurie dintre Troy si mama sa, în care el i-ar spune mamei sale ca
renunta la
durerile de cap si mângâieri, deoarece prefera sa se joace cu copiii.
în care clientul a avut aceeasi problema cu cea pe care o prezentam acum. Pentru
Lee,
Philippe, Zoe, Troy si Greg am fi putut spune simplu: Închide ochii si
întoarce-te întimp. În ce fel problema ta de azi se potriveste cu problemele din
copilarie? Alege o
scena.
12
Am putea folosi beneficiul negativ al jocului: sentimentele parazite plus
afirmatii
despre sine si despre ceilalti. Lee se simte suparat si intimidat. Cu
cuvintele
Copilului este furios si speriat. Spune despre cealalta persoana, Joy: îmi
strici
distractia si despre el: Nu reusesc sa fac ce vreau sa fac.
Philippe se simte descurajat si spune Altii sunt mai buni decât mine si Nu
gasesc nimic. Am putea cere fiecaruia sa-si închida ochii, sa repete
sentimentele si
propozitiile si sa se întoarca în copilarie pentru a gasi o scena care se
potriveste.
Nu exista. Noua decizie va fi Nu ma voi omorî, Sunt demn de iubire si Ma
iubesc si voi continua sa am grija de mine. Pentru a lua astfel de noi decizii,
clientul
gaseste o scena în care a fost data injonctiunea si ia o noua decizie, care sa
aiba sens în
acea scena: Sunt demn de iubire, chiar daca tu, tata, nu stii cum sa iubesti.,
Sunt
demn de iubire, chiar daca tu spui ca m-am luptat cu tine din ziua în care m-am
nascut,
sau Sunt demn de iubire, chiar daca departamentul de asistenta sociala nu a
gasit
niciodata parinti doritori sa ma adopte. (Vezi Capitolul 9.)
sentimente.
Nu fi copil. Într-o scena timpurie, clientul îsi exprima dreptul de a-si uda
pantalonasii, de a iesi sa se joace în loc de a lucra sau de a renunta la
responsabilitatea
pentru fratele mai mic.
reusea sau era pedepsit pentru succes, pentru a lua o noua decizie: Voi reusi,
chiar daca
tu nu vrei.
Nu creste. Din nou, confruntarea este între cei care doresc sa-l tina copil si
clientul, care nu doreste sa ramâna copil. Deseori, în aceasta scena, noi facem
un
interviu pentru parinti, în care întrebam parintii de ce el sau ea este atât
de speriat de
faptul ca acest copil va deveni o persoana adulta ... si apoi clientul este gata
pentru o noua
decizie Sunt mare, chiar daca tu ai vrut sa ramân copilul tau.
Nu fi de sexul pe care îl ai. Într-o lume cu reguli pentru fiecare sex, aceia
care tind
sa apartina celuilalt sex încalca regulile. Fetele care vor sa fie baieti nu
sunt atât de
delicate si de dulci ca o camera de copil si baietii care ar fi trebuit sa fie
fete îsi permit
Anda: Ce ma îngrozeste este durerea ... desi stiu ca nu este inima. Ma doare
pieptul ... .
John: Esti dispusa sa fii o fetita mica?
Anda: Ummhm (Da din cap afirmativ.)
John: Priveste-i pe mama si pe tata în fata ta (Anda spune ca îi vede.)
Ellyn: Si da-ti voie sa fii mica.
Anda: (Face asta si se descrie.)
John: Vrei sa-i vezi pe parintii tai si sa-i descrii? (O face.) Vrei sa vezi
tipul de legatura
Sunt atât de speriata, vreau pur si simplu sa plec, dar ... nu am unde sa ma
duc. Mama
ma obliga sa-l spal pe tata când era beat. Voiam sa scap ... .
Ellyn: Normal ca voiai sa scapi.
Anda: (Continua sa plânga.)
Ellyn: Si meritai sa ai pe cineva acolo care sa aiba grija de tine.
John: Si sa te faca sa întelegi ca esti o fiinta umana distincta.
Anda: Sunt. Pot arata ca tine. Pot simti lucruri bune la tine, dar nu sunt tu.
Nu trebuie sa
iau durerea ta.
SCENE IMAGINARE
O scena imaginara este o scena care nu s-a petrecut si care nu ar fi putut avea
loc.
Anda ar fi putut folosi o scena imaginara, cum ar fi sa fi pretins ca se afla
într-o barcuta
mica, magica, cu care vâsleste prin venele si arterele ei, pâna când gaseste
locul durerii
12
ei. Acolo descrie ce vede ca îi produce durere, cum ar fi un loc înnodat, blocat
sau strâns
tare. Apoi îsi imagineaza ca vindeca acel loc.
voce tare.)
Edith: Nu sunt genul asta de blocaj. Sunt pufoasa.
Bob: Super. Fii blocajul pufos si spune-i lui Edith ce faci.
Edith: Sunt complet pufoasa si amorfa si imprecisa. Daca încerci sa ma misti, ma
Edith: (Chicoteste) Sunt... o, doamne, capul meu este atât de clar. Sunt atât de
clara.
Detin propria mea arma cu raze anti-blocaje si nu mi-o poti lua. Rareori m-am
simtit
pâna acum atât de clara. Pot gândi ... gândesc.
În timpul zilelor urmatoare, Edith a folosit cu veselie arma ei cu raze pentru
a-si
lichida blocajele anti-gândire. Mai târziu si-a amintit o scena timpurie, în
care mama ei o
acuza ca fura bani. Edith a devenit din ce în ce mai confuza din cauza
acuzatiilor mamei
ei, pâna când a recunoscut ca a furat. Atunci mama a dezmierdat-o si i-a spus ce
fata buna
12
a fost spunând adevarul. Acum, reintrând în scena, Edith afirma ca nu a furat
niciodata
bani si ca atunci a fost foarte desteapta facând ceea ce a facut. Era mai bine
sa fie confuzasi iubita, decât sa fi gândit clar si sa fi fost numita
mincinoasa. În recrearea acestei scene
timpurii, i-a spus aceste lucruri mamei sale. Apoi a declarat ca nu mai are
nevoie de
confuzie pentru a fi iubita, sau pentru orice alt scop.
Gene Kerfoot spune: Când decizia timpurie contine o metafora, în acest caz Nu
voi mai fi apropiata ... voi construi un zid, este util pentru terapeut sa
includa metafora
în noua decizie. Noua ei decizie a luat nastere când si-a imaginat construind o
usa în zidul
ei, asa ca putea astfel sa iasa sau sa stea în spatele zidului. Ea era cea
responsabila.
Scena imaginara favorita a lui Mary i-a fost spusa de Graham Barnes si era
despre
un client de la unul dintre workshop-urile sale interrasiale pentru preotii
fundamentalisti.
Un preot se mentinea frustrat, trist si muncea peste masura, concentrându-si
energia
asupra fostilor enoriasi care refuzasera sa vina la biserica. Nu credea ca era
posibil sa fie
fericit pâna când nu va gasi o cale ca cei care s-au lepadat de credinta sa-si
schimbe calea.
Graham i-a cerut sa faca o calatorie imaginara în Rai. Cu fata îmbujorata,
preotul a
descris îngerii, muzica si sclipirea aurului. Esti fericit acolo?, a întrebat
Graham.
Perfect fericit, infinit de fericit!. Apoi Graham a spus: Priveste în jur:
sunt în Rai toti
enoriasii si fostii tai enoriasi?. Omul a încetat sa zâmbeasca si-a scuturat
capul si a spus:
Nu, nu sunt. Graham a întrebat: Si cum te simti? El a raspuns: Trist. Trist
si
frustrat. Apoi a început sa râda. Dintr-o pozitie delicioasa de Copil, a
recunoscut ca se
programase, pur si simplu, sa fie la fel de nefericit în Rai, ca si pe pamânt si
a luat o noua
decizie.
Îmi duc masina la service sa fie reparata. Când ma duc dupa ea, descopar ca e
reparata, dar nu o pot scoate afara deoarece cineva a aruncat o gramada de
caramizi înfata ei. Ma plâng mecanicului si el îmi spune ca nu e
responsabilitatea lui. Îl gasesc pe
sef si el îmi spune la fel. Asa ca, stau pur si simplu acolo, uitându-ma la
masina si la
caramizi. Nu pot face nimic.
13
Numaram sezoanele de când nu a facut nimic. Dintr-o data a spus E intolerabil,
Scenele din viitor pot fi imaginare, ca si raiul preotului, sau pot fi, pur si
simplu, o
repetitie a unui eveniment asteptat. Lee, în urmatoarea parte, începe cu o
importanta
scena din viitor, examinarea orala pentru licenta si apoi foloseste o combinatie
de scene,
plus tinta lui Bob pentru noua decizie.
COMBINATII DE SCENE
Cerem membrilor grupului sa foloseasca materialul lui Lee si sa-l exprime cum ar
fi facut-o ei. Unul o face în mod stiintific, unul este entuziast si altul o
face în forta.
Lee: Nu mi-e de ajutor. Asta este ... nu stiu cel mai bun mod de a ma prezenta!
Si, cu
siguranta, nu stiu cel mai bun mod de a raspunde la întrebarile lor.
Mary: Am aranjat asta ca sa vezi ca nu exista cea mai buna cale. Abe a facut cum
este
potrivit pentru el, Ann pentru ea, Art pentru el.
Lee: (Îsi misca mâinile într-un gest rapid, descendent.)
Bob: Fa-o din nou. Asta e. Acum fii mâinile tale. Ce spun?
Lee: La dracu, cu asta. La dracu, la dracu! La dracu cu comisia, la dracu cu AT!
La dracu
13
Mary: Mmmhmm.
Lee: Sunt furios pe tine, mama. Pentru ca aveai ochi numai pentru Joe. Spunând
mereu ce
bun e el. Cât de grozav era pentru ca mânca nenorocitul de gunoi lituanian pe
care
trebuia sa-l mâncam. Ma dezgusta, papadia verde, ceapa, orice rahat ... si tu,
spunând
Poti mânca tot, Joe. Lee, de ce nu poti mânca tot? De ce nu esti ca Joe?
Mary: Raspunde-i.
Mary: OK, ne vom întoarce la Maw si la Joe într-un minut. Acum, vezi acea
comisie de
examinare si spune-le lor ceea ce i-ai spus lui Maw.
Mary: Acum vei întelege ca este în regula pentru Abe si Art si Ann si tu sa va
prezentati
diferit ... comisia nu este Maw si tu nu esti micul Lee.
Lee: Nu manânc gunoaie. Nu! Nu sunt Joe. Sunt eu. SUNT EU.
13
Lynda: Sunt în pat si aud un zgomot puternic. Sar sus. Alerg jos pe un hol
întunecos. Sunt
speriata. Este lumina la capat si un telefon atârna pe perete. O voce tipa din
telefon.
Ma trezesc. Striga Lynda, Lynda, într-una.
Jim: Fa-o.
Jim: Ce se întâmpla?
Lynda: Mama îmi spune ca este doar un cosmar si sa ma întorc în pat. (Plânge)
Jim: Deci te afli în afara visului si îti amintesti o experienta. Vrei sa faci
ceva în plus cu
acea experienta?
Lynda: Da.
Jim: Întoarce-te în pat, dupa ce mama ta ti-a spus sa mergi în pat. Fii acolo!
Lynda: (Fiind mama) Si eu sunt speriata. Îmi pare rau. Nu ai inventat nimic. Eu
voiam sa
fie un vis. Si pe mine ma cheama Lynda. Tatal tau ma chema pe mine.
13
Într-o alta sedinta si-a luat la revedere de la tatal sau si dupa sase luni a
anuntat ca
nu mai are acel vis.
Suntem deseori întrebati cum stim ce fel de scena sa alegem. Ne ghidam dupa
urmatoarele reguli fragile: (1) Trecem de la fantezie la realitate de câte ori
realitatea este
mai importanta, asa cum a facut Jim lucrând cu visul Lyndei. (2) Folosim o scena
care
intereseaza atât clientul, cât si pe noi si în care clientul poate sa-si
traiasca mai usor
energia Copilului Liber. (3) Daca clientul nu ia o noua decizie, trecem la o
alta scena
diferita data urmatoare când clientul lucreaza. Dupa ce ia noua decizie,
probabil ne vom
întoarce la prima scena, pentru confirmarea noii decizii. (4) Schimbam tipurile
de scene
de la un client la altul, pentru a evita repetitia si interventiile stereotipe,
prelucrate. Daca
un client ia o noua decizie într-o scena timpurie, urmatoarea scena va fi
recenta, prezenta
sau imaginara. (5) Daca clientul lucreaza de obicei într-un anume tip de scena,
sugeram
sa experimenteze o alta modalitate. (6) Când unul dintre noi are o inspiratie
grozava,
aceasta are prioritate. Daca asa numita inspiratie grozava se arata a fi o
tâmpenie,
reinstauram regulile.
Toti oamenii sunt atenti si neatenti în mod selectiv. Când citeste, Mary nu
aude.
Pentru a-i atrage atentia, Bob poarta un monolog stupid: Hei, Mary, elefantii
aia nu
cumva danseaza pe pajiste? Pentru ca eu cred ca da! Si observa ca acolo niste
maimute seurca pe palmieri. Într-un final, ea aude. Eric Berne, nu vedea,
uneori. Desi el si cu Bob
împarteau un birou într-o cladire si se întâlneau deseori, la un an dupa ce Bob
si-a ras
barba, Eric a întrebat: De când nu mai porti barba?. Un copil se joaca fericit
toata dupaamiaza, fara a observa ca are febra sau ca îl doare urechea. În
terapie, ne intereseaza
zonele generale de neatentie ale clientului.
13
Virginia Satir scrie despre clienti ca sunt consecventi în neatentia lor despre
sine,
context si ceilalti. Cel care învinuieste nu este atent la nevoile si dorintele
celorlalti,
desconsiderându-i si blamându-i. Cel împaciutor se desconsidera pe sine.
Persoana
rationala se desconsidera pe sine, cât si pe ceilalti, când cere fapte. Cel
irational
desconsidera toate domeniile. La lista Virginiei, noi adaugam persoanele
hippie, care
ignora contextul si astfel esueaza în rezolvarea problemelor realitatii.
Clientii hippie par a lua decizii atât de usor, ca uneori terapeutii cred ca
clientul
a facut o treaba importanta, doar pentru a învata, la urmatoarea sedinta, ca nu
a avut loc
nici o schimbare. Acestia sunt experti în a se întelege si a-i întelege pe
ceilalti si în a
recrea emotii. Daca terapeutul nu va ramâne practic în cel mai înalt grad,
clientul va oferi
spectacole tulburatoare si nu se va schimba. Dupa fiecare noua decizie, clientul
hippie
va fi întrebat clar ce anume va face diferit ca rezultat al noii decizii pe care
a luat-o.
Contextul
Pat se întoarce la o scena din copilarie. I s-a spus ca nu poate avea un rol
principalîntr-o piesa, la scoala. În schimb trebuia sa lucreze în magazinul de
dulciuri, al familiei,
din New York. Ea spune Ce conteaza? Daca voi juca sau nu în piesa, faptul este
asa de
13
jalnic. Nu exista nici o cale de a fi fericiti în viata. Auzind asta, am
renuntat la subiectul
piesei de la scoala, care, mai târziu, poate fi de ajutor pentru o noua decizie
de a reusi,
daca ea continua cu nazuintele de a fi star. În schimb, ne-am concentrat
asupra deciziei
ei timpurii ca nu exista nici o cale de a fi fericiti, daca contextul de viata
nu ar fi diferit.
Îsi descrie casa si magazinul de dulciuri si apoi noi îi dam sarcina: Pretinde
ca te
afli în acelasi loc ... în magazinul de duciuri. Cu o singura diferenta,
pretinde ca în acea
zi ai facut sa apara o zâna buna care a zburat în camera si te-a stropit cu
pudra fericirii.
Fii acolo si gaseste o cale de a fii fericita, ÎN CIUDA SITUATIEI!.
Ned este, de asemenea, concentrat asupra a ceea ce este rau în contextul vietii
sale. Contractul sau este de a se decide sa traiasca fericit acasa sau fericit
în alta parte.
Este separat a doua oara de sotia sa si acum sunt împacati temporar.
Injonctiunea sa
principala este Nu fi apropiat. Îsi reaminteste singura perioada fericita din
viata sa,
când locuia la o ferma cu bunica sa, înainte de a fii obligat sa se alature
parintilor sai în
Chicago si sa urmeze scolile mizerabile si sadice din Chicago. Exista multe
alegerievidente pentru scenele timpurii. Într-o zi va trebui sa-si ia la
revedere de la bunica sa si
sa-i spuna ei si parintilor sai ca a decis sa fie apropiat de oameni, chiar daca
ar putea fi
trimis din nou în alta parte. Cu toate acestea, deoarece au mai ramas doar 15
minute din
sedinta de terapie, vrem sa lucreze într-o scena pe care o poate termina rapid.
Scenele de
despartire pot dura mai mult timp.
mine ... locuia în aceeasi cladire. Nu m-am prea jucat cu el. Nu stiu. Eram
trist.
Bob: Fii Ned. Pe banca. Si spune: Am de gând sa ramân trist pâna când....
13
Ned: Am de gând sa ramân trist pâna când... pâna când... pâna când ma întorc la
bunica.
(Plânge putin timp) Nu m-am întors niciodata.
Bob: Îhî. Acum priveste-o pe sotia ta si spune: Voi sta trist cu tine pâna când
ma voi
întoarce la bunica.
Ned: Pentru numele lui Dumnezeu! (Râde)
José, fiul unui fermier de origine mexicana, desconsidera rautatea din clasele
sale
primare. Cu toate ca stie prejudecatile profesorilor sai fata de copiii
vorbitori de limba
spaniola, el crede ca prostia sa a fost problema majora. Insista ca daca nu ar
fi avut un
indice de inteligenta scazut, ar fi putut face fata problemelor. În timpul
sedintelor
anterioare, a fost apreciat de grup pentru observatiile sale inteligente despre
problemele
lor si a facut un experiment cu cele doua scaune între sinele sau destept si
cel prost.
Întelege, de asemenea, jocul sau, în care face remarci nepotrivite, este
criticat si astfel îsi
reîntareste credinta ca este prost.
Ceilalti
În scena, ceilalti oameni importanti din viata clientului îsi vor juca rolurile
lor, pe
masura ce clientul îsi reaminteste sau îsi imagineaza rolurile lor. Ceilalti nu
vor fi
schimbati. Daca tatal nu a fost iubitor, nu vom accepta o scena în care tatal
este schimbat
într-o persoana iubitoare. Clientul îsi poate întelege tatal neiubitor, poate
lupta cu el, îi
poate spune ca a gasit persoane iubitoare în viata prezenta si se poate schimba
în relatia
cu sine. Nu îl poate schimba pe el. Acest lucru este esential, dearece cei mai
multi clienti
îsi mentin nefericirea pentru a-i face pe parinti sa se schimbe; acum învata ca
sunt
responsabili pentru sine, indiferent de felul în care este viata lor. José,
recunoscândcalitatea letala a mediului sau scolar, se va confrunta apoi cu prima
sa profesoara. Îsi
aminteste de ea, a jucat-o pe ea, nu a schimbat-o si se schimba pe sine.
13
José: Cred ca mai mult timp decât era normal. Stii, noi copiii mexicani vorbeam
între
mari nu au învatat niciodata, cu adevarat, engleza. Deci ... poate cam un an.
Bob: Câti copii de origine mexicana erau în clasa?
José: Cam o treime. Toti eram numiti prosti si eu eram cel mai prost. Asta
credea ea.
Bob: OK, deci domnisoara Jones avea contact cu limba spaniola în fiecare zi de
scoala si
Unii clienti îsi apara parintii, refuzând sa vada patologia lor si astfel îsi
blocheza
nevoia unei noi decizii. Când apare acest lucru, îi cerem deseori persoanei sa
se mute din
scena pentru a întelege:
Mary: Hei, vino aici si stai lânga mine. Priveste-i pe mica Cora si pe tatal ei.
Pretinde ca
tu esti terapeutul.
sau
simtit rau. Pariez ca pur si simplu, Cora nu vrea ca ceilalti copii sa stie cât
de rau se
simte ea.
sau
13
Mary: Stiu ca familia ta nu trebuia sa-i lase pe vecini sa stie ce se întâmpla.
Fi un vecin si
afla ce stie acesta.
sau
Bob: Pariez ca misiunea ta în viata era aceea de a-l proteja pe tatal tau. Când
erai mica,
cum îl protejai?
sau
Mary: Îhî, deci ai încercat sa o faci fericita pe mama ta? Ea era fericita
înainte de a te
naste tu?
Jeb: Nu. Mama ei a murit când ea era tânara.
Mary: Si nici o mama substitut nu a facut-o fericita? Este fericita acum?
Jeb: Nu
Mary: Deci, în toata viata ei lunga de dupa ce a murit mama ei, nimeni nu a
reusit sa o
Hugh vrea sa aiba mai mult succes ca terapeut de familie. Aduce o înregistrare a
unei sedinte de terapie de familie, în care toata lumea lucreaza bine, pâna când
mama
izbucneste în lacrimi. Tot lucrul înceteaza, în timp ce Hugh si sotul încearca
sa o
linisteasca. Fiica mai mare se alatura împacarii, fiica mai mica se retrage
fizic, mergând
la toaleta si fiul începe sa se comporte fara nici o legatura cu situatia.
Am întrerupt banda.
13
Bob: Fii tatal tau, un baietel din China.
Mitch: (Ca tata). Am cam ... oh ... orice vârsta. Am început sa lucrez pe
câmpurile de
orez aproape imediat ce am început sa merg.
Bob: Simte cum era asta.
Mary: Asa un baiat mic, sa lucreze atât de greu. Spune-mi, cine te apreciaza
pentru ca
lucrezi asa de greu?
Mitch: (Ca tata) Nimeni. Trebuie sa muncesti ca sa manânci. Nimeni nu are ... nu
are
timp pentru aprecieri. (Mitch plânge usor, cu fata în mâini, apoi paraseste
scaunul
tatalui, pentru a se întoarce la locul lui.) Îhi, am asteptat prea mult de la
el.
Bob: Lasa-ma sa-ti spun o poveste, îsi voi spune o poveste. Nici tatal meu nu ne
lauda. El
ne-a întretinut si ne-a dat mesaje bune în ceea ce priveste munca. Acum câtiva
ani,
când înca traia, am înteles ca nici eu nu l-am prea laudat. Asa ca, atunci când
l-am
vizitat, am spus: Ai fost un tata bun. Îmi amintesc cum m-ai dus pe stadionul
Yankee
si l-am urmarit jucând pe Babe Ruth. Au fost momente amuzante cu tine. Ei bine,
doar a mormait. Mai târziu, dupa amiaza, m-am întins sa trag un pui de somn. A
intrat
în dormitor si m-a apucat de degetul mare de la picior. Atât a putut sa ma
atinga, ca sa
se simta în siguranta si a spus Si tu ai fost un fiu foarte bun si apoi s-a
întors si a
iesit afara din camera.
José: Nu era doar scoala. Nimeni nu prea folosea cuvinte acasa. În familia mea.
Îmi
amintesc când eram pe câmp cu tata. Nu vorbea niciodata. Vedea... daca vedea un
iepure pe câmp, nu spunea Uite, e un iepure. Ma înghiontea cu umarul si îmi
arata.
Bob: Îhi. Ei bine, vedea iepurele. Si împartea asta cu tine. Unii tati nici
macar nu vad
vreodata iepuri si nu împart asta cu fii lor.
José: (Zâmbeste) Chiar asa, Bob. Multumesc.
14
Reîntorcându-se în prezent, spune familiei Am dreptul de a fi viu în aceasta
familie.
Apoi Sunt viu în aceasta familie si nimic din ceea ce face oricine nu va afecta
dreptul
meu de a fi în viata. Se întoarce catre fiul sau Te iubesc si te doresc. Si tu
ai dreptul de
a trai în familia noastra si îti voi apara dreptul de a trai. De acum încolo nu
vei ataca pe
nimeni în aceasta familie. Si nimeni nu te va mai ataca pe tine. Toti vom fi în
siguranta în
aceasta familie. La urmatoarea sedinta baiatul a anuntat Îmi place familia mea
si nu voi
mai rani pe nimeni niciodata. În acel weekend a aranjat o vânzare în garaj ...
si si-a
vândut toate armele de jucarie.
Clientul
În terapia noii decizii clientul este starul, iar drama este urzita spre un
final
victorios. Nu este o coincidenta sau o contrafacere faptul ca atât de multe
transcrieri din
aceasta carte se sfârsesc cu clientul râzând încântat si spunând Uau!. Asa
trebuie sa se
sfârseasca, aproape întotdeauna scenele noilor decizii, deoarece noua decizie
este luata de
catre Copilul liber. Terapeutul este regizorul dramei, scenaristul câtorva
replici si
ocazinal, interpretul. Uneori, participantii, sunt ceilalti din drama, alteori
sunt coterapeuti
si întotdeauna sunt audienta entuziasta. Scena si ceilalti sunt fundalul pentru
schimbarea
sau dezvoltarea starului, clientul. Daca drama se sfârseste cu succes, starul
este
câstigatorul. Noi nu vrem sa producem tragedii suntem interesati de finalurile
pozitive.
De aceea, nu l-am încuraja pe Lee sa reconstituie scena dupa scena în care sa se
portretizeze ca victima a unor fete dragute, sau a unor mame care servesc gunoi
lituanian.
Pat, de la magazinul de dulciuri, a venit la workshop-ul nostru pentru a recrea
un numar
infinit de tragedii; de fapt, daca am fi fost interesati de tragediile ei, ea ar
fi putut recrea
5000 de ani de tragedii ancestrale, pâna la Moise.
Un client poate începe scena din orice stare a eului, cu toate ca probabil va fi
în
Copilul Adaptat, deoarece aceasta este partea care a luat decizia originara.
Copilul
Adaptat este o victima si deseori, una foarte plictisitoare. Comparati
propozitia lui Lee
Tendinta mea este sa fiu oarecum intimidat si sa doresc sa fac celorlalti pe
plac cu
impetuosul sau VOI TIPA CÂND AM CHEF SI VOI MERGE LA PLAJA!. Zoe era
usor de dominat când statea sfioasa în usa, asteptând si sperând ca cineva o va
lasa sa
intre. Daca persoana îsi traieste întîi adaptarea, atunci noua decizie este
deosebit de
puternica. Zoe cunoaste acum cu muschii diferenta între a sovai si a sufla în
corn! Acest
lucru îi va fi de folos în orice moment ar putea fi tentata sa joace vechiul ei
rol timid.
Când clientul si-a stabilit rolul sau adaptativ (si uneori chiar înainte),
evidentiem
orice miscare, gest, ton sau cuvânt folosit de client pentru a perpetua
ramânerea în pozitia
de victima. Subliniem râsul spânzuratului, dorintele si sperantele,
înclinarea capului,
vocile micute si înalte ale femeilor adulte, modul în care sunt exprimate
atribuirile
acceptate si atacam, în mod deosebit, notiunea ca cineva sau ceva îl poate
determina pe
client sa simta.
14
Apoi, cautam o cale anume; astfel încât clientul sa fie un învingator, un star
în
scena. Poate ca va face acest lucru recunoscând noua fateta a celorlalti din
scena, sau
recunoscând ceva nou în situatie. El trebuie sa gaseasca ceva nou, o putere
noua, ascunsa
în sine. Când Edith lucra ca sa scape de blocajul ei, ar fi putut fi considerata
o clienta
dificila, deoarece se clarifica si aproape imediat se confuziona din nou.
simplu.
Edith: Chiar?
Edith este din nou în punctul de plecare... sau, cel putin, asa pare. Mary
exagereaza neajutorarea lui Edith, care este deseori o tehnica de stimulare
pentru Copilul
liber, ca sa se apere.
neajutorata ai facut-o.
Edith: Sunt... o, doamne, mi-e capul asa de clar. Detin propria mea arma cu raze
anti-blocaje si nu mi-o poti lua. Rareori m-am simtit pâna acum atât de clara.
Pot
Stim ca clientul nostru care nu va lua o noua decizie azi o va lua mâine, daca
nu
este învinuit sau amenintat.
Lucrul cu noua decizie este rapid, deseori amuzant si vindecator. Lee se apara
si
îsi mârâie amenintator importanta si apoi, într-o alta sedinta, renunta la
nesiguranta cu
care se punea în umbra, atunci când a râs în legatura cu gunoiul lituanian .
Philippe stie,
14
în Copil, ca Adultul sau a stiut întotdeauna ca nu trebuie sa fie primul ca sa
fie valoros.
Troy si-a întrerupt durerea de cap. Edith îsi imagineaza arma sa secreta cu raze
si îsi
lichideaza confuzia Copilului Adaptat. Pat descopera ca un magazin de dulciuri
ar fi putut
fi amuzant si pregateste cum sa se bucure de viata ei prezenta. Un preot îsi
imagineaza
Raiul pentru a lua o noua decizie în legatura cu fericirea pe acest pamânt. O
femeie îsi
construieste o usa în zidul ei. Anda se elibereaza de durerea parintilor. Ned
renunta sa-si
astepte bunica, ca sa îl elibereze din scolile din Chicago. José îsi recunoaste
inteligenta.
Mitch decide sa traiasca si apoi îsi iarta tatal, un baiat îsi vinde armele de
jucarie.
Capitolul 9
Vindecarea depresiei
Mai devreme am descris injonctiunile, date de starea eului de Copil din Parinte.
Cea mai importanta dintre acestea, în termeni de morbiditate, este Nu exista.
Pozitia
noastra este ca la injonctiunea Nu exista, clientul poate raspunde luând una
sau mai
multe decizii timpurii care, daca nu sunt schimbate, duc la depresie, suicid sau
suicid
accidental:
14
1. Daca situatia devine prea rea, ma voi omorî.
2. Daca tu nu te schimbi, ma voi omorî.
3. Ma voi omorî si apoi îti va parea rau (sau ma vei iubi).
4. Aproape voi muri si apoi îti va parea rau (sau ma vei iubi).
5. Te voi face sa ma omori.
6. O sa-ti arat eu, chiar daca asta ma va omorî.
7. O s-o patesti, chiar daca asta ma va omorî.
Fiecare decizie poate fi asociata cu un numar de sisteme diferite de
comportament, sentimente si gânduri, pe care le consideram ca depresie, chiar
daca
pacientul poate sa nu para depresiv în exterior. Când diagnosticam depresia
clasica, noi
nu facem distinctia între depresia endogena si cea reactiva. Depresia endogena
se
presupune ca este de origine intrapsihica, în timp ce depresia reactiva are
origine în afara
psihicului. Noi credem ca unii oameni au fost depresivi din copilaria timpurie
si sunt
diagnosticati astfel cu endogenie. Ei iau decizii timpurii de a se sinucide,
daca viata nudevine mai buna. Sentimentul lor parazit este, în general,
tristetea. Îsi programeaza viata
ca sa ramâna în scriptul lor depresiv. Se afla într-un impas de gradul trei,
deoarece cred
ca au fost deprimati dintotdeauna.
Altii dau vina pe forte exterioare, care îi fac depresivi sau reactioneaza la
onoua situatie de viata cu depresie, deoarece depresia este procesul lor reactiv
cronic. Îsi
pot arata depresia doar când se întâmpla ceva în viata lor. Unele femei, de
exemplu,
sufera de depresie de menopauza, deoarece, în acea perioada din viata lor,
reactioneaza
la stresul intern sau extern cu depresia. La acelasi stres, menopauza instalata
sau
iminenta, alte femei, reactioneaza într-o multime de modalitati diferite -cu
furie,
anxietate sau bucurie! Persoanele depresive reactioneaza cu depresie. Când
cautam
episoade anterioare de depresie, asa cum facem întotdeauna, descoperim ca
persoana a
reactionat la stres deseori, în trecut, cu depresie, tristete, pierderea stimei
de sine si
sentimentul de a fi coplesit si incapabil de a face fata situatiei.
Un pacient poate sa nu fie congruent când face aceasta declaratie. Poate încheia
cu un ton interogativ, sa scuture din cap da când spune nu, sau sa
foloseasca cuvinte
vagi, cum ar fi: Cred ca pot sa spun .... Atunci, îi cerem pacientului sa ia
ambele laturi
Ma voi sinucide, Nu ma voi sinucide, pâna când va rezolva problema si va
accepta
contractul de a nu se sinucide. Pacientul poate atasa conditii pentru a ramâne
în viata. Un
psihiatru, care avea o relatie extraconjugala si a carui sotie ameninta cu
divortul, a spus:
Nu ma voi sinucide, în afara de cazul când sotia ma paraseste. Evident, el o
presa sa îl
paraseasca, moment în care ar fi devenit deprimat si suicidar.
14
ACEST LUCRU ESTE OBLIGATORIU. În opinia noastra, depresia nu poate fi
vindecata pâna când pacientul nu face un contract Adult cu sine si cu noi ca
martori de a
nu se sinucide. (Vezi Capitolul 4 desre Contracte pentru a nu se sinucide.)
Recunoastem ca unii pacienti, care sunt depresivi sever si suicidari, pot sa nu
doreasca, la
început, sa faca un contract de a nu se sinucide niciodata.
Daca se lupta zilnic cu decizia suicidara, este evident ca au mai putina energie
Contractul Adult este preludiul noii decizii. Nu este o noua decizie. Noua
decizie
este o declaratie finala, cu tot corpul, a Copilului Liber, Nu ma voi
sinucide. Nu este o
promisiune; este o evidenta si o credinta care este suficienta pentru Copil
pentru a
distruge scriptul suicidar de o viata.
În acest lucru cu noua decizie, mediul este foarte important. Credem ca este
mult
mai dificil sa muncesti pentru noi decizii când pacientul este înconjurat de
aceeasi factori
stresanti din familie, de la slujba, din mediul social si cultural în care
traieste de obicei.
14
posibil, în activitatile din afara workshop-ului. A început sa cânte cu grupul
si sa i se
alature în bazinul cu apa fierbinte.
Nan: Ma simt diferit acum. Ma simt mai vie ca niciodata. Simt un fel de sfârsit
de lupta,
puternica.
Bob: Ma simt terminat. Si tu?
Nan: ÎHÎ!
Membrii grupului s-au strâns în jurul lui Nan si au îmbratisat-o si i-au spus ce
mare placere le-a facut noua ei decizie. Si-a facut lucrul.
În aceasta vindecare exista câteva aspecte neobisnuite. Nan a avut o mama extrem
14
protectie din partea mamei, astfel încât avea un Parinte grijuliu micut în
propria stare a
eului de Parinte.
De aceea, lucrul sau trebuia sa includa un soi de creare a unui nou parinte,
pentru
a modifica parintele ei letal, atât în starea eului de Parinte, cât si în cea de
Copil. Noi nu
credem ca este eficient ca noi sa facem acest lucru, ci pacientul trebuie sa-si
gaseasca un
nou parinte folosindu-si experienta sa prezenta. De aceea, în timpul lucrului,
decide din
Copil sa ramâna în viata si din P1 si P2 sa se protejeze, sa aiba grija de sine.
Dupa marea
decizie, a cautat cai de a avea grija de sine mai bine. Patru luni mai târziu i-
a scris lui Bob
Nina este participant într-un workshop de trei zile, într-un alt oras. Mary este
terapeutul. Douazeci de clienti lucreaza cu Mary de la 9 la 17 în fiecare zi si
se întorc la
casele lor seara. Au fost recomandati de catre terapeutii lor, care urmau cu
totii maratonul
ca observatori sau ca participanti.
Prima sedinta: Mary obtine informatiile: Nina a avut patru tentative de suicid
înultimile 6 luni si era aproape sa moara la ultima tentativa. În cursul
terapiei ei a refuzat sa
faca un contract pentru a nu se sinucide si, din acest motiv, a fost trimisa la
acest
workshop. Parul ei negru, lipsa machiajului si a expresiei faciale îi dadeau
aparenta ca ar
fi purtat o masca a mortii.
Îsi prezinta viata actuala. Are succes din punct de vedere profesional, dar
afirma
ca nu a fost niciodata fericita. Este extrem de depresiva datorita lipsei de
succes a
fratilor ei. Parintii ei au fost neglijenti si abuzivi cu toti copiii.
14
A doua sedinta:
Mary: Nu înteleg. Tu aveai 3 ani când Joe s-a nascut, 4 când s-a nascut Mike si
5 când s-a
nascut Cecil. Prezinta o scena care arata responsabilitatea ta.
Mary: Vrei sa gasesti o scena tipica? Relateaz-o ca si când s-ar petrece acum.
Mary: Si acum ca am 14 si voi aveti 11, 10 si 9 ani, sunteti mai mari decât
eram eu la 7
ani. Sunteti suficient de mari ca sa va aparati singuri.
Mary: Spune-le.
Nina: Nu.
La workshop mai sunt doi clienti suicidari si Nina asculta în liniste lucrul
lor.
Unul a izbucnit într-o eliberare voioasa când a decis ca îi place de copilul
care a fost si ca
nu se va sinucide. Sarind cu energie, a cerut îmbratisari de la multi membri ai
grupului.
Nina a stat impasibila si nu l-a felicitat.
A treia sedinta:
Mary: Cum esti?
Mary: Suicidara?
Mary: Pot vedea înca trei optiuni, altele decât sa te omori. Una e sa continui
asa, sa
continui sa-i salvezi pe fratii tai. Asta e trist pentru tine. Alta e sa
divortezi de fratii
tai. Si o alta e sa-ti dai timp, în terapie, sa înveti sa ai legaturi cu fratii
tai, fara a fi
afectata de comportamentul lor.
14
A patra sedinta:
Mary: OK. Te-ai mai gândit la sinucidere înainte? (Mary o întreaba ca sa traseze
voi omorî.
Nina: Nu se va schimba si nu-mi pasa. Nu-mi pasa.
Mary: Atunci experimenteaza cu Indiferent ce vei face, nu ma voi omorî.
prost.
Mary: Nina, recunosti ca mama ta e nebuna?
Nina: Asta mi-a spus si terapeutul meu. Mi-a spus ca mama e paranoica.
Mary: Ma voi omorî pentru ca esti bolnava mintal. Pentru ca nu faci diferenta
între
realitate si fantezie.
Nina: (Pauza lunga) Nu!
Mary: Apoi?
14
Nina: Nu stiu. (Pentru 15 minute a oscilat, simtind furie, regret si apoi
testând realitatea
ca este sanatoasa si ca nu ea a determinat psihoza mamei ei. Apoi, pe un ton
scazut.)
Ce faci tu nu e important. Indiferent ce faci, nu ma voi omorî.
Mary: E adevarat?
Nina: Partial. În cea mai mare parte.
Mary: Ia cealalta parte. Ma voi omorî pentru tine. (Când mai exista ambivalenta,
a lua
noua decizie.)
Nina: Nu. Nu esti importanta. Nu-mi pasa ce faci. Nu ma voi omorî.
Mary: Adevarat?
Nina: Asa cred.
Mary: Spune-o înca o data si vezi.
Nina: (O spune de mai multe ori, înainte de a spune ca este adevarat.)
Mary: Acum spune-o fratilor tai, fiecaruia pe rând. Începe cu Joe.
Nina: Nu-mi pasa ... . Nu pot spune asta! Îmi pasa ce se întâmpla cu tine. Te
iubesc.
Mary: Apoi spune: îmi pasa ce faci. Îmi pasa ce vei deveni. Si indiferent ce vei
face sau
Nina ia ambele parti: Ma voi omorî si Nu ma voi omorî si, în final, stie si
simte ca nu se va sinucide din cauza lui Joe. A avut acelasi dialog cu Mike si
apoi cu
Cecil.
Nina: (Plângând) Cecil, tie ti-a fost cel mai rau. Ei erau din ce în ce mai
nebuni si tie ti-a
fost cel mai rau. Vroiam sa te salvez. (Plânge aproape cinci minute.) Cecil, îmi
pasa
atât de mult. Dar, indiferent ce faci, te voi iubi întotdeauna. Si indiferent ce
faci, nu
ma voi omorî.
Mary: Adevarat?
Nina: Da. Pentru toti, va... va iubesc. Si indiferent ce faceti, indiferent ce
veti deveni, nu
ma voi sinucide.
Mary: Ma bucur ca nu o vei face. Stii cartea Nu ti-am promis niciodata o gradina
de
trandafiri? Despre asta e vorba în titlu. Sa decizi sa traiesti poate fi foarte
trist si te
poti simti singur. Dar acum ai o baza. O baza pentru crestere. Un timp pentru a
învata
si a gasi noi persoane de care sa fii apropiata. Si sa înveti cum sa fii
fericita. Si când
15
vei învata cum sa fii apropiata si cum sa fii fericita, poate vei gasi o noua
apropiere de
fratii tai, poate nu. Nu îti pot promite nimic, nici tu.
Nina: Înteleg.
depresiva. Apoi parintii i-au cumparat papusa. Ea înca folosea aceeasi tehnica
isterica.
Bob i-a cerut sa îi spuna înca o data ca se va omorî daca el nu o vede. A facut
asa.
Apoi Bob i-a cerut sa fie de cinci ani si sa spuna parintilor ca se va omorî
daca nu îi
cumpara papusa. Ea spune ca nu ar face asta. OK, spune Bob. Atunci spune-le
ca nu
te vei omorî, tocmai pentru ca nu ti-au cumparat papusa potrivita. A facut-o,
râzând.
OK, acum spune-i fostului tau sot ceea ce ti se pare potrivit.
Ea a spus: Joe, daca nu vei divorta de actuala ta sotie, ma voi omorî. Apoi,
uitându-se la Bob, a început sa chicoteasca. E chiar o prostie, nu-i asa? Chiar
nu m-as
fi sinucis daca nu as fi primit acea papusa si nu ma voi sinucide daca nu voi
avea înapoiacea papusa de sot. În plus, el nu a fost oricum dragut. Acesta nu a
fost, bineînteles,
sfârsitul lucrului sau, dar a fost cu siguranta o schimbare dramatica fata de
cea care
fusese. A continuat sa se însanatoseasca, în terapie, împreuna cu pacientii
nostri.
Pacientii ca ea sunt deseori cei despre care personalul tine conferinte: chiar
vor sa
se sinucida, sau doar ameninta? Noi suntem convinsi ca un astfel de argument
este
inutil. Prima alegere în terapie este sa-l determini pe pacient sa faca un
contract serios de
a nu se omorî sau altfel sa-l internezi într-un spital, unde nu poate face acest
lucru. Ei
poate nu vorbesc serios, dar pot face greseli si pot sa o faca oricum. Trebuie
sa fie
protejati de ei însisi pâna când învata sa nu foloseasca santajul si învata
faptul ca
singura persoana despre care poti garanta ca va fi cu tine pentru tot restul
vietii esti
tu. Nici un santaj, cât de mare, nu va tine o alta persoana lânga tine; va
continua doar sa
îl faca pe santajist sa ramâna deprimat si suicidar.
15
video a îngrijirii unei persoane care fusese internata în sectia sa, dupa mai
multe tentativesuicidare serioase. Înregistrarea demonstra tehnicile folosite de
echipa sa pentru a salva
viata fetei. A explicat ca i-a adus pe parinti si le-a aratat înregistrarea
procedurii de
salvare. Apoi a derulat, pentru privitorii profesionisti, interviul cu parintii
si cu fata. A
întrebat-o Ce te-a facut sa încerci sa te sinucizi? (Italicele apartin
autorilor pentru a
sublinia credinta noastra ca nimeni nu poate sa faca pe cineva sa faca nimic.)
Ea a admis
ca a facut tentativa suicidara pentru ca parintii ei nu au lasat-o sa faca ceva
ce îsi dorea.
La sfârsit, dupa ce toate lacrimile au fost varsate, terapeutul s-a întors catre
parinti si a
spus Si cum va face asta sa va simtiti? (Din nou, italicele ne apartin.)
Acesti oameni
erau închisi într-un sistem familial, în care fiecare îl santaja pe celalalt cu
plânsete,
amenintari cu suicidul si chiar cu tentative de suicid, pentru a determina pe
altcineva sa
faca cum vroia el sau ea. Terapeutul nu trebuie sa intre în acest sistem, ci
trebuie sa
scoata de la fiecare membru al familiei recunoasterea ca fiecare este autonom si
ca nu
poate fi santajat pentru a se simti rau, ca fiecare este responsabil pentru ceea
ce simte.
Aceasta întrebare a terapeutului Cum va face asta sa va simtiti? a provocat
ramânerea
familiei în script, lasând-o pe fata sa stie ca calea pentru a obtine ceva de la
parinti era de
a-i ameninta cu sinuciderea. Ceea ce au spus parintii, în aceste conditii, a
fost: Ne
simtim teribil; nu stiam ca ceea ce ai simtit a fost atât de puternic;
bineînteles ca poti
face ceea ce doresti. De acum încolo, pentru tot restul vietii ei, sau pâna
când se va
schimba, fie spontan, fie în urma unui tratament, aceasta fata va considera
suicidul ca o
varianta viabila.
Credinta secreta, care trebuie sa fie demascata, este ca moartea nu este moarte.
Mami si tati îl vor iubi dupa ce va muri si cumva va putea urmari durerea sau
declaratiile
lor de dragoste. Mare brânza, spunem noi. Ne amuzam pe seama acestei fantezii
pentru
a trece de refuzul pacientului de a întelege, din Copil, ca atunci când esti
mort, ceea ce
fac sau ce simt ei este irelevant. El este cel care va fi mort.
Unii clienti prezinta o variatie a acestei teme, când doresc sa moara pentru a
se
reîntâlni cu un parinte mort. O tânara fata de liceu, Yvonne, a carei mama
murise, nu
mânca si a fost diagnosticata cu anorexie nervoasa, deoarece slabise de la 50 de
15
APROAPE VOI MURI SI APOI ÎTI VA PAREA RAU (SAU MA VEI
IUBI)
Aceasta decizie este oarecum asemanatoare deciziei Ma voi omorî si apoi îti va
parea rau, cu exceptia faptului ca clientul nu se considera depresiv si nici nu
crede caeste suicidar. În mod tipic, decizia timpurie este luata când copilul
traieste o schimbare
dramatica de la neglijare sau atentii negative la o mare îngrijire, când este
bolnav. Uneori
unul sau ambii parinti sunt medici, care nu ofera prea multe mângâieri pâna când
copilulnu este bolnav. În alte cazuri, copilul este unul dintre multi altii, ai
caror parinti nu au,
pur si simplu, timp si energie sa mângâie nici un copil. Cu toate acestea, când
copilul se
îmbolnaveste, învata ca întreaga familie îsi va acorda timp sa aiba grija de el.
Cu toate ca,
deseori, aici exista un mesaj Nu exista, noi nu credem ca este o conditie
pentru decizia
pe care o ia copilul si anume Aproape voi muri.... Cunoastem fiul unui medic,
el însusi
medic, care a avut o serie de infectii otice când era prescolar. Când era
bolnav, mama îsi
schimba programul pentru a sta acasa cu el. Mai târziu a avut o rana întepata, i
s-a facut o
injectie cu antitoxina tetanica (nu doar cu ser antitetanic) si a facut o
reactie anafilactica
severa, în urma careia era aproape sa moara. I s-a facut adrenalina
intracardiac, respiratie
artificiala si alte masuri eroice necesare pentru a-i salva viata. Aceasta este
una dintre
amintirile cele mai clare din copilaria sa. A dezvoltat o urticarie severa dupa
ce s-a întors
de la urgenta si atât mama, cât si tatal, au stat acasa si au avut grija de el.
De atunci a mai
avut alte infectii, dintre care una probabil l-ar fi ucis daca penicilina nu ar
fi fost tocmai
atunci pusa pe piata. Din nou, era aproape sa moara.
El povesteste istorii hilare despre cum era aproape gata sa moara într-un salt
cu
parasuta, despre cum era aproape gata sa moara, de doua ori, când avioanele
silvice de
serviciu au luat foc. De-abia a reusit sa evite a fi omorât când Fortele
Armate Aeriene
l-au respins la scurt timp dupa Pearl Harbor, când toti colegii lui au fost
trimisi în
Guadalcanal, unde au murit cu totii. Viata lui este plina de astfel de aventuri
si accidente
si povestile sale reuseau întotdeauna sa smulga râsul spânzuratului. Cu toate ca
nu mai
spune povesti despre cum era aproape sa moara, continua sa fumeze si este înca
probabil
în script în ciuda eforturilor eroice de a iesi.
15
scriptul Te voi face sa ma omori, mergând singur noaptea pe strazi periculoase
siinitiind batai în baruri. În terapie, a recunoscut ca comportamentul sau era
destinat sa-l
omoare si apoi s-a întors la o scena timpurie, în care mama sa îl arunca de
perete. A simtit
ca o stârnea refuzând sa tipe sau sa admita ca a gresit; îsi aminteste ca se
gândea ca ea îlva omorî si ca va fi mort în curând. În noua sa decizie a afirmat
ca nu fusese ucis, ca întrun
fel s-a salvat, apoi a afirmat spontan ca nu va mai cauta niciodata pe altcineva
care sa-l
raneasca.
Primul pas într-o astfel de terapie este de a aranja o scena, astfel încât
clientul sa
recunoasca ca se asteapta sa fie omorât. Multi neaga acest lucru. Terapeutul
trebuie sa
prinda firele ca asa stau lucrurile. De exemplu, un terapeut/pacient era în
curtea interioara
vorbind cu Bob, când fostul nostru bucatar a venit tipând pe motocicleta sa pe
care o
conducea fara casca. Bob a tipat la el Pune-ti nenorocita aia de casca si
terapeutul a
râs. Când Bob l-a întrebat ce e asa de amuzant, a raspuns ca si el calareste un
armasar si
nu poarta niciodata casca. Apoi a povestit mândru si cu umor de câte ori
armasarul sau
a încercat sa îl ucida. Bob a spus ca el nu vede nimic amuzant în legatura cu a
fi ucis si
l-a întrebat pe terapeut când este gata sa lucreze pentru a se proteja de a fi
ucis de altii,
incluzând armasarii. Initial, terapeutul a negat pozitia sa suicidara, dar mai
târziu a lucrat
pentru a iesi din scriptul sau letal. Uneori Bob este o pacoste, în afara
scenelor de terapie,
când îi confrunta pe oameni la masa sau în piscina, daca aude un râs macabru.
Valoarea
socului confruntarii face sa merite, oricum, resentimentele din cauza cicalelii.
Altfel,
aceste persoane vor trece de noi, cum au trecut si de altii în viata lor.
Bob adauga nota sa personala: Pentru mine este în regula sa confrunt râsetele
macabre severe, chiar daca nu am un contract terapeutic. Toti cei care ma cunosc
cât de
cât stiu ca sunt foarte convingator, ca într-un anume fel sunt gardianul
fratilor mei si, ca
medic, am tot atâta responsabilitate sa confrunt un script mortal cât am sa
gonesc un
paianjen vaduva neagra de pe gâtul cuiva.
Acesti oameni pot fi împartiti în doua grupe: cei care încearca sa demonstreze
parintilor din toata lumea, luptându-se pentru succese din ce în ce mai mari si
cei care se
lupta sa le-o arate parintilor din toata lumea, fumând, bând si luând droguri.
Sfidând,
ultimii pot deveni dependenti de substante. Nu toti dependentii încep cu o
decizie
sfidatoare, dar multi o fac si acestia, credem noi, folosesc furia pentru a
masca ceea ce
altfel ar fi depresie.
Cei din primul grup suprarealizatii, luptatorii, Tipul A din clasificarea lui
Friedman decide O sa-ti arat eu, chiar daca asta ma va ucide. A decid O sa-
ti arat
eu, pare a fi OK; restul propozitiei baga oamenii în bucluc. Lumea
psihoterapeutica este
plina de astfel de oameni: se lupta si se lupta pentru recunoastere, îsi iau
grad dupa grad,
obtin avansare dupa avansare, petrec ani în formare psihanalitica si apoi nu
stiu unde sa
se mai duca si dezvolta ulcere, hipertensiune, boli coronariene, ocluzii
coronariene sau
devin, în final, depresivi si suicidari, deoarece nimeni nu observa sau nu mai
au unde sa
mearga. Bob a facut un workshop demonstrativ pentru o organizatie
psihoterapeutica,
acum câtiva ani si unul dintre participanti l-a provocat sa-si încerce puterea
bratelor. De
obicei, noi evitam astfel de lupte, dar, de aceasta data, Bob a acceptat. Dupa
meci,
participantul a comentat ca s-a recuperat recent dupa o ocluzie coronariana.
Înca le-o
15
arata, fortându-se fizic pâna în punctul în care o noua ocluzie coronariana ar
fi foarte
posibila. Un alt psihoterapeut fusese si el în spital, pentru o ocluzie. Dupa
externare, s-a
dus sa schieze si a avut un atac dureros sever, în timp ce era pe pârtie. Apoi a
venit la
workshop, unde se consuma fizic în exces. El înca le arata, chiar daca asta l-
ar omorî.
Aproape o facuse. A lucrat din greu (bineînteles) la workshop, a intrat într-o
scena
timpurie de la cinci ani, când tatal sau îl desconsidera pentru ca nu era
suficient de barbat
(barbat la 5 ani?). Si-a strâns fata si pumnii si a strigat la tatal sau O sa-
ti arat eu, chiar
daca asta ma va omorî. Si asta facea înca, micutul încapatânat si curajos de
cinci ani,
într-o parte a vietii lui. A auzit aceste cuvinte si-a simtit furia si apoi a
recunoscut un
curent subteran de tristete ca tatal sau parea ca nu îl place la fel de mult ca
pe fratele mai
mare. Apoi a continuat, în timp ce era înca în scena si i-a spus tatalui sau:
Esti nebun,
tata. Sunt un tip inteligent si e vina ta ca nu vezi. Nu am sa ma omor doar ca
sa-ti arat ca
sunt un tip inteligent. Nu trebuie sa mai demonstrez nimic pentru tine sau
pentru
altcineva. Dupa acest lucru, a lasat-o mai moale, a lucrat mai putin, a alergat
mai putin,
s-a distrat mai mult si s-a bucurat mai mult de viata în loc de a le-o arata el
lor.
Cel mai important pas care duce la vindecare este, din nou, recunoasterea de
catre
terapeut a impasului. Oamenii cu O sa-ti arat eu, chiar daca asta ma va omorî,
arata
rareori depresivi si nu par suicidari, decât daca vin la noi la sfârsitul
scriptului. Este
important sa-l descoperi pe aspirant, înainte de a dezvolta afectari tisulare.
Unul dintre
primii analisti ai lui Bob i-a spus ca el (analistul) a reusit, în sfârsit, în
viata are clientela
grozava, o casa frumoasa, un Cadillac nou decapotabil, tot ce si-a dorit si ca
nu mai are
nimic de facut, doar sa moara. Ceea ce a si facut, la scurt timp, de infarct si
nu era mai
mare decât Bob!
Cel de-al doilea grup de oameni cu O sa-ti arat eu, chiar daca asta ma va
omorî sunt dependentii de alcool, mâncare, medicamente, nicotina sau cei care
folosesc
aceste substante pentru a se ucide lent. Încep prin a fi depresivi si putin
mângâiati,
folosesc furia pentru a-si ascunde depresia si apoi încep autodistrugerea pentru
a le-o
arata el lor. (Din nou, altii cu obiceiuri auto-destructive pot raspunde altor
mesaje, cum
ar fi Daca nu te schimbi, ma voi putea omorî la fel de bine cu mâncare sau
Aproape
ca voi muri din cauza tutunului, dar nu voi muri cu adevarat si apoi tu ma vei
iubi).
Rebelii se apara împotriva mesajelor din starea eului de Parinte, cum ar fi Fii
cuminte,
Fii îngrijit, Fii respectuos, în timp ce se supun injonctiunii Nu exista.
15
ca mama era complet nedreapta cu mine. Am început sa beau când eram furios ca nu
Jon, de exemplu, a spus ca dorea sa nu mai fumeze. Bob l-a întrebat daca s-a
oprit. Când i-a spus ca nu a facut-o, Bob i-a spus ca este dispus sa lucreze cu
el, dupa ce
vor trece 72 de ore de când nu mai fumeaza. Aceasta este o tactica obisnuita de-
a noastra,
pentru a-l determina pe dependent sa se opreasca întâi sa ia otrava. Daca nu
este dispus sa
faca asta, înseamna ca am avea de-a face cu un contract Parental, pe care
clientul nu
intentioneaza sa îl respecte. Daca clientul accepta si se întoarce dupa trei
zile ca sa
lucreze, vom pregati un dialog. Bob a facut asa cu Jon:
Bob: Aranjeaza doua scaune în fata ta. OK. Acum, în primul scaun, tu esti
plamânii tai.
Ati fost asaltati de tipul asta cu fum de ani de zile. Vorbiti cu el.
Plamânii: Hei, tipule, ce ne faci? Ne omori.
Bob: Nu, voi sunteti plamânii, plamânilor. Ce va face Jon, plamânilor?
Plamânii: Of, ne umpli cu gunoaie, tipule. Nu putem lasa destul aer înauntru ca
sa-ti dam
iritat, ne-ai înecat în tot acel fum pe care l-ai împins în noi. Pentru Dumnezeu
nu,
pentru binele tau, opreste-te înainte de a fi toti morti, inima, noi plamânii,
toti.
Jon: Îmi pare rau; ma voi opri.
Bob: Peste zece ani sau acum?
Jon: Ma las.
Bob: Când?
Jon: Chiar acum.
Bob: Spune plamânilor tai asta.
Jon: OK, plamâni, ati învins. Hei, si eu am învins.
Bob: OK. Acum fii plamânii tai peste 10 ani, când Jon nu va mai impinge tot acel
fum în
voi.
Plamanii: Îhi. Hei, Jon, multumim mult. Chiar ne simtim mai bine acum. Am
devenit mai
roz si avem mai mult aer.
15
dureaza, de obicei, doar câteva minute; respiratia se îmbunatateste în 72 de ore
datorita
descresterii monoxidului de carbon legat de hemoglobina si a cresterii
oxigenului legat dehemoglobina. Îi îndemnam pe oameni sa-si ofere bunatati (nu
zahar) si sa consume multe
lichide fara zahar în primele 72-96 de ore, pentru a elimina toxinele mai repede
si pentru
a înlocui fumul cu ceva mai gustos.
Joe: Doresc sa încetez sa mai manânc când nu îmi e foame. Si vreau sa încetez sa
ma
pedepsesc daca manânc.
Bob: Ptiu! Am lucrat deja în dupa-amiaza asta si nu sunt sigur ca vreau sa mai
lucrez
dar mai spune ceva si lasa-ma sa decid dupa ce aud. (Este în regula pentru un
terapeut sa decida ca nu accepta un contract, asa cum este OK ca un terapeut sa
greseasca din când în când. Una dintre greselile pe care le fac terapeutii
tineri,
neexperimentati [sau batrâni si cu prea multa experienta] este aceea ca nu
refuza sa
lucreze sau ca încearca sa fie perfecti. Una dintre trasaturile unui bun
terapeut
este disponibilitatea de a risca sa faca o greseala si apoi sa se descurce cu
ceea ce se
întâmpla ca rezultat al acelei greseli.)
Joe: Uneori este ora mesei si manânc; nu simt ca manânc ceva, dar manânc pâna
când ma
doare si ma simt disconfortabil.
Bob: Care este educatia ta veche în legatura cu mâncarea? Cum e acasa si cine e
acolo:
(Bob trece deja la timpul prezent, pentru a facilita starea eului de Copil sa
lucreze,
daca este posibil.)
Joe: Ei bine, ma întorc în casa bunicii. Când eram în liceu locuiam locuiesc cu
o matusa.
de gunoi, însemna ca erai bolnav. (În acest moment Bob ar fi trebuit sa lucreze
cu
tu, care este o introiectare parentala, dar nu a facut-o. Bob era obosit si
poate ca
ar fi fost mai bine daca ar fi renuntat sa lucreze.)
15
Mary: Câti ani aveai? (Se pare ca si Mary a renuntat la timpul prezent.)
Joe: Noua.
Mary: Asa ca ai facut-o pe mama pentru tine, apoi te-ai ales cu o femeie care nu
îti oferea
mai mult decât un minim pentru existenta si apoi ai avut-o pe bunica. Asa ca nu
e de
mirare de ce te hranesti în exces.
Joe: Îhî. Si, de asemenea, ma hranesc în exces când nu e ora mesei si sunt
stresat, cum ar
Bob nu mai vrea sa lucreze. I se pare ca i-am permis lui Joe sa vorbeasca despre
Bob: O tema pentru tine. În aceasta saptamâna esti dispus sa-ti pui pe farfurie
ce crezi tu
ca vrei sa manânci si sa te opresti si sa lasi în farfurie ce-ti ramâne, când te
saturi?
Indiferent de câta mâncare ai putea irosi. Nu poti irosi aici ceva, oricum,
deoarece
câinii, sau ratele, sau caii, sau taurasii sau cineva va mânca totul!
Joe: Îhî.
Bob: Doar sa te opresti si sa vezi ce se întâmpla. Un experiment.
Mary: Eu aud, de asemenea, o problema enorma legata de mângâieri. Nu esti
depresiv?
Joe: Nu acum.
Mary: Când ai fost suicidar ultima oara?
Joe: Acum vreo doi ani.
Bob: Ai facut ceva în legatura cu asta?
Joe: Da, am facut un contract ca voi gasi o alta cale de a rezolva problema si
am gasit.
15
Mary: Si matusa ta nu te-a dorit suficient de mult ca sa te hraneasca bine. Pare
ca o
gramada de oameni nu au realizat ce baiat dragut erai.
Din acest dialog au aparut alte puncte importante. Partea numita Micul Profesor
este smechera. Când Joe a facut un contract de a nu se sinucide, dar nu a luat o
noua
decizie, micul copil a început sa manânce mai mult, ca o modalitate de a mitui
Celelalte subiecte: oamenii grasi pot învata sa manânce doar acele alimente care
îi
atrag si sa le evite pe celelalte. Mai devreme sau mai târziu, corpul va
reactiona, dacaacest obicei este mentinut. În al doilea rând, cei mai multi
obezi îsi curata farfuriile, ca
parte a subordonarii lor fata de vechile voci. Cerându-le sa nu manânce tot din
farfurie, le
dam niste mesaje noi, pe care le pot auzi întâi cu Adultul si pe care le pot
încorpora mai
târziu în Parinte. Dându-i lui Joe acest experiment îi oferim oportunitatea de
a-si
restructura Parintele.
Acesti pacienti par furiosi mai degraba decât vizibil depresivi, dar au o
predispozitie catre o moarte prematura la fel de sigur ca si clientii evident
suicidari,
pacientii disperati, pacientii care lucreaza din greu ca sa-ti arat eu tie sau
cei
dependenti.
Acesti oameni minunati au de-a face zilnic cu tineri escroci care, sub furia
lor, sub
atitudinea lor de a se uita cu fundul, sunt teribil de deprimati. Una dintre
modalitatile
prin care personalul de la CYA ajunge la acesti tineri este de a le da un
chestionar de
verificare a scriptului cât mai repede, la întâlnirea cu prizonierii. Când
prizonierul
descopera, pe masura ce completeaza chestionarul, ca planuieste sa moara pâna
când
împlineste 25 de ani, ar putea deveni interesat sa faca o terapie serioasa.
Descopera ca el
este cel responsabil pentru propria distrugere, ca lumea nu este afara doar ca
sa i-o traga
15
lui, ci ca el aranjeaza în asa fel încât lumea sa i-o traga si încet, încet
învata sa se
valorifice suficient, astfel încât sa doreasca sa ramâna în viata.
SUMAR
Pentru noua decizie, în cazul depresiei, cel putin patru pasi sunt esentiali:
Zach este un client foarte special. Lucrând cu mare curaj, si-a oprit pentru
totdeauna comportamentul sau obsesiv-compulsiv, într-un workshop de trei zile.
Nu
sugeram ca orice persoana cu o istorie de 10 ani de spalare obsesiva a mâinilor,
pasi
înapoi, obsesii si îndoieli constante se poate face bine în trei zile. Deoarece
o mare parte a
literaturii sugereaza ca clientii ca Zach sunt virtual incurabili, includem
lucrul sau pentru
a demonstra ca vindecarea este posibila.
Zach: Nu mai sunt obsesiv-compulsiv. (În timp ce vorbeste, îsi suceste mâinile
ca si când
le-ar spala si priveste fix podeaua. Este blond, frumos si pare mai tânar decât
vârsta
pe care o are, 22 de ani; cu toate acestea, altfel pare mai batrân, datorita
tensiunii
sale evidente.)
Zach: Da, înteleg ca aceasta este o regula. Dr. Y mi-a explicat. (Dr. Y. l-a
vazut pe Zach
de doua ori, la recomandarea sefului lui Zach, apoi l-a trimis pe Zach la noi,
pentru
acest workshop de sfârsit de saptamâna. Zach se va întoarce în terapie la Dr.
Y.)
Bob: Când vrei sa faci un gest obsesiv-compulsiv, în loc de a alege sa-l faci,
esti de acord
sa alegi sa ai în schimb o fantezie sexuala?
Cea mai mare parte a muncii din weekend a fost deja realizata: Zach a fost de
acord sa-si schimbe comportamentul si, fiind de acord, trebuie sa recunoasca ca
el este
responsabil pentru simptomele sale. Noi îi spusesem terapeutului sau ca nu îl
vom
accepta pe Zach fara aceasta întelegere prealabila.
la nimic. Nu doream sa... .(Este confuz, crezând ca este acuzat de Bob ca si-ar
dori
fantezii sexuale.)
Bob: Esti dispus sa faci un experiment? Pentru restul zilei esti dispus sa-ti
oferi o fanteziesexuala de câte ori te gândesti la o activitate compulsiva? În
loc de a face o activitate
sau de a te îngrijora în legatura cu asta?
16
De obicei, nu ne repetam, ci întrebam clientul ce crede ca a auzit sau cum ar fi
atins Copilul rebel, daca i s-ar spune, de exemplu: Uau, pariez ca stiai cum
sa-ti faci
parintii sa se urce pe pereti. Pariez ca de câte ori doreai sa nu faci ceva,
erai fantastic în
a pretinde ca nu întelegi!. Zach este diferit. Este speriat si are nevoie de o
repetare
calma a ceea ce îi ofera Bob. De data asta Zach îsi da permisiunea de a întelege
sarcina.
Zach: Daca fac asta, ma voi simti vinovat (Din nou îsi frânge mâinile si pare
agitat.)
Bob: Asta e problema. Despre asta vorbesc. Vrei sa continui si sa ai o fantezie
sexuala în
remarcabil... . Nu mai vreau asta. Dar pot face fata doar daca nu mai sunt inert
Zach: Si ceea ce gândesc acum este ca totul cam sumbru. Nu voi mai avea slujba
si sotia
mea este însarcinata. Daca îmi pierd slujba va trebui sa ma întorc acasa si sa
lucrez la
ferma tatalui meu si nu îmi place sa lucrez la ferma. De-aia m-am dus la
colegiu. Am
sperat sa ma descurc.
16
Întrebam despre sinucidere si el spune ca nu se va sinucide, chiar daca va fi
concediat si/sau nu va renunta la simptome.
Zach: Mi-am spus ca trebuie sa fiu perfect. Daca voi face totul cum vrea ea, nu
se va
sinucide.
Bob: Acum înteleg! Daca faci ceva gresit, mama ta se va sinucide. Nu e de mirare
ca
nu-ti permiti fantezii sexuale, sau ca ne spui Nu mie sau lui Mary. Nu e de
mirare
ca totul pare terifiant pentru tine. Indiferent ce ai face, trebuie sa faci
perfect sau,
altfel, mama ta se va sinucide. Nu e de mirare ca tu crezi ca trebuie sa fii
atât de
grijuliu sa faci totul bine si sa verifici din nou si din nou.
Bob: Bine, Zach. Te aud. Vreau sa ma opresc aici. (Bob se opreste deoarece el si
cu Zach
au stabilit un contact direct. De asemenea, interpretarea lui Bob este foarte
importanta si vrea ca Zach sa se gândeasca la acest lucru.)
Zach: Ma simt ca si Al, cred, când vorbeste despre faptul ca este îngrijorat
mereu. Asta-i
tot ceea ce fac eu. Se pare ca ma îngrijorez 24 de ore pe zi. Nu-mi pot concepe
viata
fara a-mi face griji.
Zach: Nu, domnule. Am încercat. Am încercat de trei ori. Mi-a fost frica... . Am
început
sa plâng. Am simtit multa anxietate.
Bob: Si apoi?
Zach: Si apoi mi-am spus, esti complet încordat deoarece te-ai gândit sa ai
fantezii
sexuale si nu ai nici un motiv sa fii tensionat. Apoi nu m-am mai gândit deloc
la asta.
(Zach face o pauza, apoi se lanseaza într-o relatare frenetica a povestilor sale
de la
slujba. Crede ca grijile sale constante l-au ajutat sa devina cel mai bun
angajat din
grupul sau si ca asta l-a condus catre promovarea sa rapida. Dupa promovare, a
dormit putin, s-a îngrijorat continuu si si-a intensificat simptomele.) Se
presupune ca
trebuie sa aprob munca lor... dar ce se întâmpla daca unul dintre ei nu o face
bine?
Cineva ar putea muri. Daca aprob un proiect si acesta e gresit si cineva moare,
sunt un
criminal! Genul asta de probleme ma darâma. (Sta cu capul în mâini.)
Mary: Deci, în acest moment, esti gata sa recunosti ca grijile tale sunt
excesive si te fac
sa-ti blochezi productivitatea?
16
Mary: As dori sa stiu mai multe despre tine. Ce te îngrijora acum cinci ani,
daca vrei sa
spui?
Zach: Faptul ca nu luam note destul de mari. Faptul ca nu învatam destul. Faptul
ca
trebuia sa ma spal pe mâini de sute de ori si ca niciodata nu ma simteam destul
de
curat. Mereu am fost preocupat în legatura cu asta.
Mary: Mereu?
Zach: Îhî. Si tot atunci am început sa am ceea ce poti numi senzatii sexuale.
Zach: Nu, nu mi-a spus nimeni. Despre sex. Nu. Si am început sa ma masturbez.
Bob: Bineînteles.
Zach: O, nu! Bunica spunea ca este rusinos. Mi-a gasit chilotii în sertar si a
spus: Sa nu
mai faci asta niciodata! M-am saturat sa spal chilotii tai murdari.
Mary: Deci nu era nimeni acolo care sa-ti spuna ca cresterea si devenirea ta ca
barbat
erau lucruri minunate.
Zach: Nu, nu aveam cu cine sa vorbesc. Parintii mei se desparteau si mama urma
sa se
sinucida si asta era mai important.
Bob: Ce spuneau despre faptul ca verificai lumina de sase ori si închideai usa
de cinci
ori?
Zach: Nu au stiut. Cam vreun an. Deoarece locuiam într-o camera în afara casei
si
faceam toate astea acolo.
Mary: Erai separat de familia ta! (Mary este uimita, reamintindu-si de o tânara
obsesivcompulsiva
pe care o tratase cu multi ani în urma, care crescuse într-o baraca, în
spatele casei familiei.)
Bob: Pretinde ca esti acolo chiar acum. Fii în camera ta. Cum îti explici tie,
Zach-cel-de11ani,
de ce faci dus si verifici diverse lucruri?
Mary: Asa... ce spui despre hepatita... sau despre microbi. Fii acolo.
Zach: Sunt. Cred ca am luat-o de la un copil murdar. Un copil murdar, care sta
în casa
alaturata. Nu stiu. Sincer, nu l-am atins niciodata, dar îmi imaginez ca trebuie
sa o fi
16
luat de la el si mi-a fost foarte rau. Era murdar. Eu purtam haine curate.
Familia
noastra este mai curata. El purta haine murdare si spunea glume murdare.
Bob: Deci aici e murdar. Se gândeste la sex.
Zach: Stia multe despre sex.
Bob: Priveste-l acolo si spune-i daca sexul si microbii sunt la fel?
Zach: Nu sunt sigur ce vrei sa spui. Oamenii care sunt murdari, care nu se
spala, pot fi ca
Zach: Triada mea crede ca ar trebui sa-ti spun... . Când aveam 12 sau 13 ani,
stiam ca
ceva era în neregula cu mine. Când eram... dupa un timp... mi-am dat seama ca nu
puteam continua asa. Asa ca, în final, m-am dus la tata si... ei, bine... i-am
spus despre
spalat si despre tot. I-am spus ca vreau sa merg la un psihiatru. Tata a spus
Nu ar
trebui sa te îngrijorezi pentru astfel de lucruri. Faci din tântar armasar. Si
luna
trecuta i-am spus ca voi merge la un psihiatru si s-a nelinistit. A spus Nu
merge la
psihiatru. Si eu ma îngrijorez pentru tot felul de lucruri. Sunt exagerat de
precaut,
dar nu vad nimic rau în asta.
Zach: Ma uit la un alt aspect acum. Religia mea. Sunt catolic. Si mai e un lucru
legat de
asta... ca nu vreau ca oamenii sa moara din cauza mea. Este un pacat de moarte.
Mergi în iad daca cauzezi moartea cuiva.
Mary: Nu înteleg cum poti cauza moartea cuiva bucurându-te de fantezii sexuale?
Care e
legatura?
Zach: Isus Christos. Isus Christos a murit pentru pacatele noastre. A pacatui
este ca si
când i-ai cauza moartea. Stii, este tabu sa te gândesti la sex. Sa te gândesti
la o
chestie între un baiat si o fata.
Mary: Ei, bine, Zach, multi catolici o fac. Ar fi pierit, daca acea prima
generatie nu s-ar fi
gândit la sex si apoi nu s-ar fi dus si nu ar fi facut-o. (Grupul râde.)
16
Bob: Sunt o gramada de catolici pe lume si au ajuns aici într-un singur mod.
Cineva i-a
tras-o cuiva.
Zach: Crezi ca ar trebui sa ma gândesc la sex?
Bob: De fiecare data când începi sa devii obsesiv sa ai, în schimb, o fantezie
sexuala.
sunt consilieri.)
doi preoti.
Grupul a petrecut 15 minute discutând despre sex si teologie. Toti i-au spus ca
fanteziile sexuale sunt în regula.
Mary: Hei, Zach, parintii tai trebuie sa fi fost foarte speriati în legatura cu
sexul. Si
bunica, de asemenea. Nu te-au sustinut pentru crestere. Nu cred ca conteaza asa
de
mult ce spune biserica. Daca parintii tai ar fi fost iubitori si calzi si
bucurosi în
legatura cu sexul si unul fata de celalalt, ai fi dat foarte putina atentie
partii religioase
antisex. Ti-ai fi folosit catolicismul altfel.
Preot: As dori sa spun ceva legat de asta. De fiecare data când biserica a comis
erezii în
istoria ei, acestea au avut de a face cu degradarea corpului uman. Avem corpul
pentru
a-l pretui si a ne bucura de el.
16
Zach: Am descoperit ca anxietatea îmi face viata complet mizerabila.
Bob: Afirma asa. Ma fac anxios si îmi fac viata mizerabila.
Zach: Nu stiu. Nu simt ca îmi fac viata mizerabila cu anxietatea mea. Simt ca
anxietatea
situatiilor si... .
Mary: Privesti diverse situatii si decizi sa fii anxios în legatura cu ele.
Zach: Nu, situatiile ma fac anxios.
Mary: Din nou. Este absolut esential sa constientizezi ca tu esti cel care
reactioneaza cu
anxietate?
Zach: E foarte greu sa controlezi asta.
Bob: Stiu. Acum nu vorbesc despre a-ti tine sentimentele sub control. Esti
dispus sa ai
altcineva?
Zach: Îmi voi mentine mintea deschisa.
Bob: Cu asta vreau sa încheiem.
Sâmbata dimineata:
Zach: Ma simt responsabil pentru unii oameni de aici. Am vorbit mult asta noapte
si stiu
ca ei vor sa scap de simptome. Sunt îngrijorat ca i-as putea dezamagi. Daca nu
ma fac
bine, s-ar putea îngrijora si ar fi vina mea.
16
Mary: Ramâi aici. Spune Zach, preotul, care sunt exact responsabilitatile tale
legate de
felul în care Zach îsi conduce viata.
Sâmbata dupa-amiaza Zach lucreaza foarte scurt asupra unui impas de gradul trei
între sinele sau autonom si sinele sau neajutorat. Accepta ca el si-a creat
anxietatea
datorita credintelor sale. Sâmbata seara Zach relateaza ca triada sa doreste ca
el sa
înteleaga ca este o persoana draguta.
Mary: Buna idee. Zach, esti dispus sa pretinzi ca esti partea din tine care se
iubeste? Si sa
spui ce este demn de iubire si ce este dragut la tine?
Bob: Deoarece spermatozoidul tatalui tau s-a unit cu ovulul mamei tale.
Mary: Când se va naste copilul tau? (Zach raspunde.) Bine, pretinde ca copilul
tau s-a
nascut si spune-i copilului daca este valoros sau nu.
Zach: Pentru mine el este foarte valoros. Sau ea. Da, esti valoros. Nu stiu de
ce. Esti
valoros. Vreau foarte mult un copil.
Zach: Sunt foarte valoros. Nu stiu de ce. Sunt valoros. Ma vreau foarte mult.
Înteleg.
Spui ca pot simti fata de mine acelasi lucru pe care îl simt pentru sotia si
copilul meu.
Asta îmi va cere ceva practica.
16
comanda în fata lui.) Acum fi foarte ocupat încercând sa le conectezi pe toate.
Misca-ti mâinile... asa... tine tabloul de comanda în miscare. Ai înteles ideea.
Acum,
Zach, sa mergem în spatele masinii. Uita-te... toata munca ta si nici un fir nu
este
conectat.
Bob: (Se duce la tabla si deseneaza o matrice a scriptului. Vezi Figura 10.1)
Din
Parintele tau: Fii perfect. Fa totul bine. Lucreaza din greu. Si de aici,
injonctiunea:
NU REUSI, ZACH. NU AVEA SUCCES. (Bob adauga celelalte injonctiuni.) Vreau
sa te gândesti la Nu avea succes. În slujba acestei înjonctiuni ai fost
compulsiv,
obsesiv si astfel, neproductiv. De asta ai ajuns atât de departe la slujba.
Lucrurile
compulsive pe care le faci îti servesc ca sa nu reusesti. Nu invers. Ramânând
obsesiv
si compulsiv nu exista nici o posibilitate pe lume sa ai o viata încununata de
succes.
Fig. 10.1
Bob: Tatal tau ti-a spus sa nu scapi de simptomele care te fac sa nu ai succes.
Banuiala
mea este ca ti-a spus-o si în alte moduri. Fiind critic... neascultându-te...
cam asa.
Zach: E critic, e drept. Chiar nu vreau sa lucrez pentru el. Niciodata nu as
face ceva bun,
dupa standardele lui. Înteleg ce spui. Daca folosesc standardele lui nu voi avea
16
niciodata succes. Da. El are aceleasi probleme. Se îngrijoreaza tot timpul.
Impozitele
pe venit, notând fiecare banut pe care îl câstiga. E mereu speriat ca a uitat un
dolar pe
undeva si ca oricum nu are nici un fel de bani. Stiu ca fiscul nu îl urmareste,
pentru
numele lui Dumnezeu.
Bob: Vrei sa-l vezi pe tatal tau si sa-i spui diferenta dintre voi?
Zach: Ei, bine, sunt mai slab din punct de vedere fizic... mai mic de înaltime,
mai subtire,
nu sunt musculos. Sunt... mai destept. Da, la naiba, sunt mai destept. Si astazi
nu ma
îngrijorez nici macar pe jumatate ca tine. Cred ca ma fac bine.
Bob: Ma vindec. Vad când ceva nu e în regula cu mine si fac ceva în legatura cu
asta.
Zach: Este absolut adevarat. Obisnuiam sa te ascult. De-aia mi-a luat 10 ani ca
sa merg la
un psihiatru. Nu te mai ascult. Gândesc pentru mine.
Bob: Bine! Acum, vrei sa-i spui ca te-ai masturbat si ca asta este în regula. Ca
ai fantezii
sexuale!
Doi ani mai târziu, Zach a venit la un maraton cu sotia sa. Nici macar nu l-am
recunoscut pâna sâmbata dimineata, când a vorbit despre simptomele sale din
trecut. Era
17
sigur pe el, îi placea familia si slujba sa si am presupus ca a venit la maraton
în primul
rând sa ne arate succesele sale.
El si sotia sa au lucrat asupra unor probleme minore si de data asta Zach si-a
dat
permisiunea de a-si simti furia fata de parintii sai. La sfârsitul maratonului a
recunoscut
ca este acum suficient de întreg ca sa se protejeze pe el si pe fiul sau de
patologia lor.
Sotia sa, povestind participantilor despre experienta lui anterioara, a spus:
Eram asa de
speriata. Am crezut ca i-au dat un medicament nou, special, deoarece a venit
acasa atât
de fericit si de relaxat. Continuam sa cred ca starea asta va disparea... dar nu
s-a
întâmplat asa. Era o cu totul alta persoana.
Aiko: Este lung de 7 cm si coada sa masoara alti 7 cm. Este urât. E maro si
paros si are
17
putea misca doar pe o raza de 60 cm. Unde ar trebui sa înfig tarusul... cât de
departe
de tine?
Mary: Bine, îl vezi sarind ca o sageata, cu lantul lui legat înca de covor. Vrei
sa-i spui ca
tu te sperii, îti dai fiori, când îl vezi?
Aiko: Îhî.
Aiko: Îmi amintesc când am mai fost asa de speriata. Era în perioada când tatal
meu era în
spital. Stateam cu el, aveam grija de el si scoteam hainele curate pentru el ca
sa-l
îmbrac si acolo era un soarece mort, între haine (Tremura vizibil)
Aiko: Viu.
Mary: Aud ca ti-e frica ca ar putea sa se târasca pe tine, dar ai parut mai
speriata de
gândul ca ai putea omorî soarecele.
Aiko: Nu m-am gândit niciodata la asta. Cred ca este adevarat.
Mary: Aiko, aud mai multe cai de urmat. Este tatal tau în spital si este frica
ta de a ucide
un soarece si frica ta de soareci morti si frica ta de soareci vii. Sunt prea
multe lucruri.
Esti dispusa sa te ocupi doar de soarecele viu acum, deoarece am început cu
asta... si
sa pastrezi restul subiectelor pentru mai târziu?
Mary: Bine, înapoi la soarecele asta. Îl voi ridica si i-l voi da lui Bob sa îl
tina pentru noi.
(O face în pantomima.)
Bob: Ce trebuie sa fac cu el? Îl voi pune în cutia asta mica. Va fi în siguranta
acolo.
Mary: Bine. Acum, Aiko, vreau sa vii aici si sa stai pe podea si sa fii un
soarece japonez
dragut si sa te descrii. Vrei?
17
Aiko: (Râzând si târându-se): Ma misc foarte repede si pot sa ma furisez sub
orice. Stiu
Mary: Bine! Acum întoarce-te la locul tau! Aduc soarecele înapoi si îl pun exact
acolo
unde a fost (Bob mimeaza ca îl scoate din cutie si i-l da lui Mary, care mimeaza
ca
înfige tarusul în covor si ca pune soarecele jos.)
mine.
Mary: Esti dispusa sa-ti folosesti mâinile, ca sa îl împingi, daca va face un
astfel de lucru
straniu, atât de nesoricesc, cum ar fi sa fuga CATRE tine?
Aiko: Da! (Îi da drumul soarecelui si se preface ca îl împinge.) Înca nu sunt
gata ca sa
vecini) are un soarece sau un sobolan într-o cusca. Nu îmi amintesc exact ce.
Aiko: Mi-ar placea sa experimentez. O voi face. (O face si la urmatoarea sedinta
a spus
ca nu i-a fost deloc frica când a tinut în mâna sobolanul.)
17
Rea îi spune fluturelui ca ea, Rea, poate si se va proteja. Pentru a-si termina
desensibilizarea, pretinde ca tine în mâini fluturele care da din aripi.
Al treilea client de miercuri dupa amiaza a vrut sa înceteze sa-i mai fie frica
de
pasari. Deoarece deja lucrasem cu doua scene imaginare, Bob a întrebat despre o
experienta timpurie cu pasari. Rosemary si-a amintit o scena de când avea 5 ani.
În casa
lor a zburat o vrabie si mama a atras-o în baie, închizând usa, astfel încât
vrabia sa nu
poate zbura în restul casei. Mama a stat isterica, plângând, pâna când tatal a
venit acasa
ca sa elibereze pasarea. Bob i-a cerut lui Rosemary sa fie acolo si sa-i
vorbeasca pasarii
prin usa închisa: Mi-e frica de tine, deoarece, Rosemary începe dar nu
gaseste nici
un motiv de teama. Spune: Pasarea nu-mi poate face rau. Deschide usa, doar cât
sa
arunce o privire înauntru. Spune ca pasarea zboara salbatic prin baie. Spune:
Pasarica
mica, tu esti singura care ai putea fi ranita. Simtindu-se foarte mica, a plâns
pentru
pasare si apoi Bob o întreaba daca vrea sa faca ceva pentru pasare. Îsi permite
sa-si
imagineze ca a tâsnit în baie ca sa deschida fereastra, astfel încât pasarea sa
poata zbura.
Îi spune mamei ei ca nu-i mai accepta fricile. Mai târziu, în acea dupa amiaza,
s-a dus în
cotetul nostru mare cu fazani si i-a hranit. A doua zi a hranit puii de gaina si
ratele si
chiar le-a mângâiat. Si-a permis sa se bucure urmarind multe specii de pasari
salbatice de
pe proprietatea noastra si nu-i mai este frica.
Dupa soarece, fluture si pasare, Bob anunta ca pentru aceasta dupa amiaza a mai
ramas timp pentru fobiile de înaltime si de înotat.
Bob: Toti cei care au fobie de înaltime, asezati-va, va rog, aici pe podea, în
fata mea, de
unde puteti vedea acea scara, de-a curmezisul aleii, sprijinita de acoperis. (Pe
podea
s-au strâns împreuna noua oameni, de unde putea privi usor catre alee.)
Mary: Uau, câte fobii într-un singur grup. Iesiti din grup daca nu va este frica
sa urcati
scara pe acoperis; vom lua mai târziu alte tipuri de fobii de înaltime.
17
închisi, si este periculos sa urci o scara cu ochii închisi. (Grupul râde) Nu te
duci sa
urci o scara cu ochii închisi. Eu nu ma duc sa urc o scara cu ochii închisi.
( TE a sunat
ca si când Bob ar fi vorbit din Parinte, asa ca a schimbat-o.) Urmeaza sa
învatati
cum sa urcati în siguranta o scara. Fiecare dintre voi pretindeti ca sunteti
primul care
va urca scara. Prindeti-va de oricare parte a scarii, cu ambele mâini, sau
prindeti-va
de trepte, daca preferati sa va tineti de trepte ambele modalitati sunt
sigure. Si
prietenii vostri stau în jur, tinând scara. Puneti un picior pe prima treapta.
Stati acolo
cu un picior pe prima treapta si cu un picior pe alee. Strângeti tare scara,
astfel încât
sa nu existe nici o posibilitate sa cadeti. (Nu spunem de cadere sau de
alunecare,
deoarece aceste cuvinte tind sa fie pasive. Caderea nu se întâmpla oamenilor;
oamenii cad.) Fiti siguri ca aveti pantofi care se prind bine si daca purtati
pantofi
alunecosi, dati-va jos de pe scara, scoteti-i si mergeti cu picioarele goale,
sau mergeti
si luati-va pantofi mai buni din camera. Bine. Picioarele voastre sunt foarte
sigure
foarte, foarte sigure. Nu e nici o posibilitate ca picioarele voastre sa
alunece. Acum,
având primul picior pe treapta de jos a scarii, aduceti al doilea picior sus si
stati stabil
pe prima treapta cu ambele picioare. Ce simtiti?
Bob: Sprijina-te. Daca esti în viitor în loc sa fii în prezent, du-te înapoi pe
pamânt. Alte
anxietati? Toti ceilalti va simtiti confortabil? Pentru moment, restul
pretindeti ca vaaflati pe o alta scara, în timp ce eu vorbesc cu ceilalti. În
legatura cu ce sunt fricile
tale?
cadea si nu voi sari jos de pe aceasta scara? (Acesta este începutul unei NOI
copii, deoarece ei sunt speriati si, astfel, îsi paseaza fricile copiilor lor.)
Bob: Bine. Ce face sau ce spune tatal tau?
Ann: E mândru de mine.
Bob: Bine. Ce spune?
Ann: Bravo.
Bob: Bine. Beth, în legatura cu ce te sperii?
Beth: Mi-e frica de trecerea de pe scara pe acoperis.
Bob: Te afli pe prima treapta, nu în vârf. Stai pe prima treapta, vezi-i pe mama
si pe tatal
tau si spune-le ca nu vei sari si nu vei cadea. (Multe fobii sunt mentinute prin
mersul
17
în viitor, în loc de a ramâne în prezent, unde nu este de fapt nimic de care sa-
ti fie
frica.)
Beth: Nu voi sari si nu voi cadea.
Bob: Bine. Ce spune mama ta?
Beth: Da-te jos de pe scara chiar acum. Te-ai putea rani.
Bob: Raspunde-i.
Beth: E o prostie. Sunt doar pe prima treapta.
Bob: Spune-i din nou, Nu ma voi rani.
Beth: Nu ma voi rani.
Bob: Ce spune tatal tau?
Beth: Nu stiu.
Bob: Ghiceste.
Beth: Nu te vei rani.
Bob: Grozav. Ia-l în fantezie ca sa o echilibrezi pe mama ta, bine?
Beth: Îhî.
Bob: Vreti sa va puneti piciorul pe prima treapta, Ann si Beth? (Ele
încuviinteaza.) Bine.
sus de unde aveti mâinile, cu câte o mâna o data. Prindeti bine. Acum aduceti
picioarele pe a doua treapta, câte un picior o data. Miscati un picior, apoi pe
celalalt.
Acum va aflati pe a doua treapta. Daca sunteti agitati, ridicati mâna stânga.
(De data
asta, nu o face nimeni.) Bine. Priviti în jur, vedeti-i pe mama si pe tatal
vostru si vreti,
toti, sa le spuneti mamelor si tatilor vostri Nu voi cadea si nu voi sari de pe
Al: Mamei mele nu îi pasa de urcat, dar are un atac ca am spus Nenorocita*.
Cindy: A mea spune Ma faci sa fiu agitata.
Bob: Raspunde.
Cindy: (Nu se aude)
Bob: Striga ca sa te poata auzi!
Cindy: Eu nu sunt agitata!
17
Brad: A mea spune Fii atent!
Mary: Ce înseamna asta? Raspunde-i.
Brad: Înseamna... stii... ai grija de tine si tine-te bine, sau o sa cazi.
Mary: Raspunde.
Brad: Nu te îngrijora, ma voi tine bine.
Mary: Gaseste o cale de a-i raspunde, fara a fi supus.
Brad: Voi avea grija de mine.
Bob: Mai sunt si alte mame care mai au ceva de spus?
Dee: A mea sta jos, zâmbeste si spune Crezi ca esti curajoasa. Asteapta pâna
când vei
Cindy: Eu sunt.
Bob: Întoarce-te pe a doua treapta. Ce simti?
Cindy: Stomacul meu vibreaza si ma simt fara aer.
Bob: Tu îti faci stomacul sa vibreze si îti tii respiratia. Spune-i asta mamei
tale. Când
ajung la aceasta înaltime îmi fac stomacul sa vibreze si îmi tin respiratia.
17
Bob: Spune-i mamei tale: Nu voi cadea si nu voi sari.
Cindy: Nu voi cadea si nu voi sari si scara asta nu se va rupe sub mine.
Bob: Ea are vreun raspuns?
Cindy: Nu, dar nu crede ca sunt în siguranta.
Bob: Vrei sa-i spui : Nu dau doi bani daca ma crezi sau nu!
Cindy: Nu dau doi bani. Nu dau doi bani daca ma crezi sau nu. Asta e problema
ta.
Bob: Vrei sa urci a treia treapta acum?
Cindy: Îhî.
Bob: Ce simti?
Cindy: De data asta sunt bine.
Bob: (Adresându-se grupului) Vreo alta problema pe a treia treapta?
Ann: Sunt mândra de mine si îmi bate inima puternic... .
Bob: Ce-ti spui în cap? Ca sa-ti faci inima sa-ti bata mai repede?
Ann: As putea cadea si m-as omorî.
Bob: Esti dispusa sa iei cealalta parte: NU VOI CADEA... .
Ann: Nu stiu.
Bob: Cine este responsabil pentru caderea ta?
Ann: EU. NU VOI cadea. Nu ma voi omorî.
Bob: Mai spune o data.
Ann: Nu voi cadea. Nu ma voi omorî. O vad pe mama fugind din camera si
ascunzându-si
lumea e bine? Este cineva care nu se simte bine? (Se uita în jur) Bine, vreti sa
va
uitati jos la gasca asta, care va ajuta tinându-va bine scara si sa le spuneti:
Pot vedea
Cititorul este rugat sa-si aminteasca, în acest moment, ca ne aflam înca în sala
de
conferinte: participantii sunt în continuare asezati pe podea, uitându-se pe
geamul usii la
scara. Nimeni nu se afla, în realitate, pe scara. Asta arata cum aceasta
fantezie a devenit
realitate.
17
Bob: Cum ai sa cazi?
Brad: Nu stiu.
Bob: Te vei lasa sa cazi pe spate?
Brad: Bineînteles ca nu.
Bob: Bineînteles, asa ca spune-i mamei tale bineînteles ca nu voi cadea.
Brad: Bineînteles ca nu voi cadea.
Bob: Ce spun parintii tai?
Brad: Tata spune Continua. Mama Fii atent.
Bob: Raspunde-i în germana. (Germana este limba materna a acestui client.)
Brad: (Vorbeste în germana. Prietenul sau, tot din Germania, traduce: Nu
trebuie sa te
cincea.
Brad: Ei bine, nu e mare diferenta între a patra si a cincea treapta. Urc. De
data asta ma
simt bine.
Bob: Grozav. Ce vezi?
Brad: Vad pasarile zburând, copacii, simt o briza pe fata. Si toate fetele
acestor oameni
Unul dintre scopurile lucrului este de a ajuta oamenii sa iasa din frica lor,
concentrându-se pe lucrurile amuzante aici si acum, în loc de a proiecta în
viitor ce s-ar
putea întâmpla. Prin urmare, aducem tot ceea ce credem ca poate schimba atentia
clientului catre prezent pasari, vite, peisaje, etc. În mod obisnuit, una
dintre caile cele
mai usoare prin care oricine poate iesi din sentimentele rele, este aceea de a
învata sa fie
constienti de ceea ce se întâmpla în mediul lor sa vada soimul zburând, prunul
în
floare, sa auda macanitul ratelor, caprimulgul tipator cântând, sa simta briza
pe piele,
caldura soarelui.
Bob: Tu iesi din calatorie. (Bob a luat-o dur, dar el se va putea întoarce sa
lucreze cu ea
mai târziu si este important de descoperit ce simte când aranjeaza în asa fel
încât sa
fie respinsa si sa învete cum o face.)
18
Beth: Mie nu mi-e frica si vreau sa spun ceva parintilor mei chiar acum.
Deoarece în
fantezia mea a aparut tata care se certa cu mama si îi spunea Pentru numele lui
Beth: În regula, dar ceea ce am sa-i spun este Nu am sa te mai ascult de acum
încolo.
Al: Da, mamei mele. Tu ai fost nervoasa toata viata si vei continua sa fii
nervoasa si asta
e bagajul tau. (Se bucura)
Fran: Mama, îti voi spune ca obisnuiai sa te urci în copaci si obisnuiai sa-mi
spui cum te
urcai pâna în vârful copacilor si mie mi-a fost frica întotdeauna. Ei bine,
astazi urc si
nu am de gând sa cad si sa-mi rup gâtul.
Mary: Chiar daca ei nu îi va placea asta? (Mary a înteles ca frica reala este de
a fi în
competitie cu o mama geloasa, care, de fapt, spune Nu fi în competitie cu
mine.)
Fran: Chiar si atunci. O fac pentru mine. Chiar daca tu ai facut-o prima.
Bob: Si esti mai aproape de mine. (Dupa ce Bob a zis asta, crede ca poate a fost
o
greseala si ca încurajeaza un transfer pe care nu îl doreste, dar decide sa
astepte sa
vada daca asta va sta în calea urcarii reale pe scara, mai târziu. Asta este
înca
calatoria imaginara.)
Mary: Vrei sa-i spui ca tu poti verifica situatiile pentru tine... sau sa-i spui
ca ai nevoie de
creierul lui. Oricare este adevarata.
Ev: Îti place sa gândesti cam mult pentru mine. Pot gândi pentru mine. (Se
bucura din
multime.)
Bob: Bine. Mai e înca o treapta. Acum toata lumea scuipa... vedeti cine poate
scuipa mai
departe.
18
Bob: Doar de data asta. Data viitoare vom scuipa de pe acoperis, mai departe de
cei ce tin
vom astepta... si apoi îi vom da drumul. Cred ca sunt bine, dar voi descoperi
când
Mai multi fug sa-si aduca camerele si câtiva cataratori îsi schimba sandalele pe
Mai multi urca repede si usor. Pe masura ce ajung pe acoperis, multimea de jos
se
bucura, aplauda si face poze. Când Brad a ajuns în virf, zâmbea si râdea.
Restul, chiar si Dee cea rebela, urca scara pe acoperis. Stau în picioare pe
acoperisul înclinat si privesc în jur.
Ne aflam pe o parte a muntilor Santa Cruz, Mt. Madona si putem vedea ceilalti
versanti cu pasuni verzi, stejari si conifere. Golful Monterey este catre sud si
peste golf
putem vedea Peninsula Monterey, cu muntii Big Sur în spate. Privelistea este
minunata.
Sub noi, pe pasunea noastra, este lacul nostru si pe lac sunt rate. Grupul a
macanit catre
ele si ele au raspuns si toti au râs. Bob îi verifica pe toti (pe clienti, nu pe
rate), pentru a
se asigura ca nu mascheaza sau nu reprima vreo ramasita de teama. Uneia din grup
îi este
înca teama sa se întoarca pe scara ca sa coboare. Bob îi spune sa strige jos la
parintii sai
imaginari si sa le spuna ca nu va cadea sau sari jos; apoi a urcat si a coborât
scara de mai
multe ori. Grupul de jos se bucura, le face semn cu mâna si coboara pe scara.
Unul dintre
participanti a facut poze Polaroid si le-a dat clientilor ex-fobici câte o
fotografie a
grupului pe acoperis. Le-am cerut sa continue sa urce si sa coboare pe scara în
timpul
ramas din workshop.
18
Bob cere fiecarei persoane sa-si descrie fricile exact. Ti-e frica sa ai apa în
nas? În gura? În gât? În plamâni? Dupa ce le aude fricile, îi invita sa
vina cu el
în apa putin adânca. Toti, cu exceptia lui Joe, o fac. Fiecare, pe rând, îsi
baga fetele în apa
si sufla bule. Bob le demonstreaza, facând pentru ei zgomote grozave, ca de
balena. Ei
râd si îi imita actiunile. Au batalii galagioase cu Bob. Este distractiv,
amuzant si excitant
si deja, fiecare Copil începe sa fie mai putin speriat. Dupa ce sufla unii catre
altii pentru
câteva minute, Bob se duce la Joe.
Bob: Cât timp esti dispus sa-ti tii capul sub apa?
Joe: Nici un pic.
Bob: Spune asta apei.
Joe: Apa, nu am de gând sa-mi tin capul în tine.
Bob: Spune-i apei ca ti-e frica ca te va îneca.
Joe: Apa, ma poti îneca.
Bob: Spune-i apei cum.
Joe: Îmi poti intra în plamâni si ma poti îneca.
Bob: Spune apei ca esti neajutorat în a o tine afara.
Joe: (Râzând) Asta e o prostie.
Bob: Îhî, spune asta apei.
Joe: Apa, te pot tine afara din plamânii mei.
Bob: Spune apei ca nu îi vei da voie sa te înece.
Joe: Apa, nu te voi lasa sa ma îneci.
Bob: Acum spune asta tatalui si mamei tale.
Joe: Nu, este fratele meu. El m-a aruncat.
Bob: Bine. Spune-i fratelui tau.
Joe: Pete, nu te voi lasa sa ma îneci. Atunci erai mai mare ca mine, dar acum nu
mai esti.
Joe o face, la început pentru câteva secunde si apoi, dupa un timp, este dispus
sa
joace jocul zgomotelor cu ceilalti. Observatorii se bucura.
Bob întreaba daca cineva are vreo frica de apa care dureaza de mult. Unei
persoane îi este frica sa nu-i intre apa în gât si sa se înece, asa ca Bob o
pune sa ia apa îngura, sa stea cu capul pe spate si sa faca gargara. Îsi
deschide gura sub apa si recunoaste
ca o poate aspira si o poate scuipa, fara sa se înece. Unui barbat îi e frica ca
apa sa nu-i
intre în nas si Bob îi cere sa aspire deliberat apa pe nas. Acest lucru e foarte
dificil de
facut si cei care reusesc, se plâng uneori ca ustura. Bob îl întreaba daca vrea
sa scape de
18
frica lui de apa si daca vrea sa înoate sau daca urmeaza sa lase o mica usturime
sa îl
opreasca. Bob ia apa în mîna si o lasa sa-i intre în nas si apoi o sufla afara.
Acum toti participantii îsi scufunda bucurosi capul sub apa, suflând bule si
scuipând suvoaie de apa unii catre altii. Sunt gata sa mearga mai departe. Bob
le cere sa
stea la marginea piscinei si sa-l urmareasca cum pluteste. Demonstreaza cât de
usor
pluteste, stând în piscina pe spate, cu bratele întinse deasupra capului,
relaxat, permitând
apei sa-i cuprinda corpul, picioarele, bratele, capul. Arata cum, când îsi misca
bratele pe
lânga cap, picioarele se duc în jos, dar el continua sa pluteasca, cu capul
deasupra apei.
(Cei mai multi oameni, cu exceptia copiilor foarte slabi si a barbatilor si a
femeilor foarte
slabe, pot pluti. Bob a întâlnit doar trei persoane care nu puteau pluti, care
nu puteau
învata sa pluteasca. I-a încurajat sa poarte o vesta de salvare pentru
siguranta.)
Bob demonstreaza acum cum se scufunda, pe masura ce lasa aerul sa-i iasa din
plamâni. Le reaminteste, în timp ce pluteste, ca ei sunt, de asemenea,
raspunzatori pentru
propria respiratie si ca daca inspira adânc si daca expira suficient cât sa
ramâna plutind si
apoi inspira din nou, nu se vor scufunda. Demonstreaza asta, expirând suficient
aer cât sa
ramâna plutind, dar nu atât de mult încât sa i se scufunde capul. Apoi cere
voluntari
pentru a învata întâi sa pluteasca.
Bob: Bine, îti voi cere sa te întinzi întâi în apa, asa cum am facut eu si am sa
te tin sus cumâinile, astfel încât sa nu te poti scufunda. Îti garantez ca nu te
voi pacali în nici un
fel; îti voi cere permisiunea pentru fiecare lucru pe care îl voi face, când vei
începe sa
realizezi ca poti pluti. Nu te voi lua prin surprindere în nici un fel. Te voi
sustine din
ce în ce mai putin când vei începe sa plutesti. Ma crezi?
Bob: Bine. Întinde-te pe mâinile mele. Puneti mâinile deasupra capului, asa cum
am facut
eu acum câteva minute. (Joe face asa, dar, ca majoritatea clientilor speriati,
îsi tine
mâinile afara din apa, ca si când ar încerca sa se prinda de aer. Corpul îi este
rigid.)
Bob: Mâinile îti sunt înca afara din apa. Baga-le înapoi. Lasa-ti coatele si
antebratele
relaxate si lasa-ti mâinile doar sa stea în apa. (Joe o face.) Asa e mai bine.
Acum,
respira mai adânc si vezi daca te poti ridica de pe bratele mele. Asa. Aproape
ai
reusit. Bucura-te, figura ce esti! (Grupul se bucura.)
Bob: Te voi tine cu o singura mâna, astfel încât sa o pot folosi pe cealalta.
Bine? (Joe
este de acord.) Acum, lasa-ti mâinile relaxate din nou. Le tii afara. (Bob ia
fiecare
mâna, o scutura din încheietura, în timp ce continua sa îl tina plutind cu
cealalta
mâna. Joe îsi relaxeaza bratele.) Asa e mai bine. Respira adânc, vezi daca te
poti
ridica de pe bratele mele. Asa, te-ai tinut pentru o secunda. (Se bucura) Simti
ce usor
esti când nu mai stai pe mâinile mele? (Joe rânjeste.) Acum, esti gata sa te
sustin doar
cu patru degete? (Joe încuviinteaza.) Bine, patru degete. Tine-te. Relaxeaza-ti
bratele,
îti tii, din nou, mâinile afara. Pune-le înapoi. Lasa-ti picioarele, le tii
încordate. (Bob
îsi misca mâna stânga si scutura picioarele lui Joe.) Nu încerca sa împingi în
apa, asa
cum faci tu. Atunci apa raspunde. Lasa apa sa te tina. Apa te va tine daca o
lasi.
18
(Observa ca Joe si-a relaxat picioarele, dar acum îsi tine gâtul teapan, asa ca
schimba mâinile din nou.) Lasa-ti capul întins în apa. Daca îl tai si îl arunc,
nu va
pluti. (Grupul râde, Joe râde, pe masura ce Bob misca, în sus si în jos, capul
lui Joe
cu mâna.) Asa e mai bine, lasa-l pur si simplu sa stea acolo. Creierii tai sunt
mult mai
usori decât apa, capul tau este usor, lasa-l sa stea întins aici. (Joe o face.)
Bob: Bine. Acum te voi tine doar cu trei degete si vezi daca te poti tine. Bine,
ai facut-o
pentru o secunda. (Grupul se bucura din nou.) Acum, ca aproape plutesti, respira
mai
adânc. Respira de aici. (Îsi pune mâna pe burta lui Joe.) Trage aerul pâna aici.
Deschide ochii, nu poti vedea unde mergi cu ochii închisi. Lasa-ti capul relaxat
si
inspira adânc, da-te jos de pe degetele mele. Asa, te-ai dat jos din nou. Ai
simtit? (Joe
încuviinteaza.) Bine, da-te jos din nou. Uau, e grozav. (Grupul se bucura din
nou.)
Bine, acum cu doua degete. Esti gata? Joe, te descurci grozav. Esti aproape gata
sa
plutesti. Cu doua degete acum? (Joe încuviinteaza) Nu te aud. Raspunde-mi. (Joe
spune ca da, este gata.) Bine. Doua degete. Ridica-te Joe. Inspira adânc si da-
te jos.
(Joe o face) Uau, e grozav. Esti grozav. Fa-o din nou. (Grupul se bucura si
aplauda.)
Bine. Acum doar cu un deget, cu toate ca nu ai nevoie de el. Simte cum te tii
singur.
Simti cum ti se ridica corpul când respiri? (Joe încuviinteaza.) Acum ridica-te
de pe
singurul deget si când îl voi retrage si când tu vei respira si vei pluti,
respira si
pluteste. Esti gata? (Joe rânjeste din nou.) Asa, ai reusit. Plutesti. (Bob îsi
ridica
ambele mâini în aer, deasupra fetei lui Joe si grupul se bucura si fluiera si
aplauda
cu mare zgomot.) Uau, grozav, grozav. Plutesti, plutesti. Stai întins acolo un
minut si
pluteste singur si apoi ne vom odihni.
Joe sta în apa, plutind, cu un zâmbet urias pe fata. Apoi Bob îi arata cum sa-si
Bob repeta acest exercitiu cu fiecare. Joe nu a fost dificil, dar a fost putin
mai
speriat sa înceapa decât ceilalti. Ceilalti stiu asta si fiecare dintre ei a
plutit mai usor.
Multimea a stat în jur privind si bucurându-se de fiecare miscare, de fiecare
victorie, pe
masura ce toti cei sase au învatat cum sa pluteasca.
Bob: Bine. La plutit sunteti toti grozavi. Acum vreau ca toti sa stati pe spate
si sa plutiti si
apoi folositi-va mâinile si faceti mici miscari cu mâinile, asa. (Demonstreaza,
stând
pe spate si împingându-si corpul cu mici miscari ale mâinilor, tinându-si
bratele
deasupra capului, plutind pe apa. Toti fac asa, unii mai usor decât altii, dar
în douatrei
minute toti înoata pe spate, în timp ce Bob spune cu mare entuziasm): Înotati,
înotati. (Grupul se bucura.) Exersati asta un timp, în timp ce eu ma odihnesc.
(O fac
în timp ce Bob îi urmareste si îi încurajeaza.)
Bob: Acum e timpul sa învatati un alt exercitiu si apoi ne vom opri, pentru
astazi. Cine se
ofera? (Joe se ofera din nou.) Bine, Joe, vreau sa te duci la perete si sa faci
asa. (Bob
demonstreaza, stând cu fata în jos în apa, împingând în perete si plutind cu
fata în
jos în mijlocul apei putin adânci, unde executa o întoarcere, asfel încât acum
pluteste
pe spate, respirând.) Vreau ca fiecare dintre voi sa faca asta. Aici, la Mt.
Madonna
18
NU numim asta Pluta Mortului. Nu la Mt. Madonna. (Toti râd. Bob stie ca oriunde
se
învata înotul, aceasta pluta este numita Pluta Mortului, ceea ce nu inspira
chiar
entuziasm novicilor sau fobicilor. Bob vrea sa verbalizeze aceasta frica, pe
care o au
majoritatea înotatorilor, astfel încât sa se confrunte cu ea în mod deschis.
Râsul o
face. Apoi, fiecare face exercitiul, cu viteza lui, unii mai bine decât altii,
unii cu mare
dificultate.)
Bob: Bine, vreau sa termin acum. Unii dintre voi ati facut-o foarte bine, toti
ati facut-o
cumva. Nu este dificil, dar necesita practica, ca orice altceva. Ati putea fi
înclinati sa
va hartuiti daca nu o faceti perfect. Nu faceti asta! Realizati ca tuturor, acum
mai
putin de o ora, va era frica sa intrati în apa si acum ati înotat cu totii, ati
plutit cu totii.
Sunteti grozavi si toti veti învata sa înotati în mai multe feluri, înainte ca
luna sa se
termine. Practicati în seara asta, dupa ce terminam, unul cu altul. Exersati
întâi
plutitul, apoi întoarcerea. Amintiti-va, aveti deja bratele în fata voastra, asa
ca lasati o
mâna afara si aduceti-o pe cealalta în timp ce va întoarceti. Astfel veti avea
deja o
mâna acolo care sa va ajute. Faceti-o asa. (Executa o alta întoarcere, foarte
încet,
aratându-le cum sa o faca cu o singura mâna întinsa pe tot parcursul
întoarcerii.)
Bine, sa terminam si veti exersa mai târziu. (Apoi, Bob face repede patru sau
cinci
bazine de crawl australian si spate, în timp ce grupul îl ovationeaza acum. Dupa
ce
iese din apa, spune cu un rânjet): Destul de bine pentru un tânar de 60 de ani,
eh?
Urmatoarea zi si mai multe zile dupa aceea, Bob lucreaza cu ei în apa. Ei învata
sa
se întoarca de pe fata pe spate, asa ca toti au alternativa de fiecare data când
se afla în apa
adânca si sunt obositi, sa se odihneasca plutind pe spate. Aceasta este o
tehnica de
supravietuire, de care au nevoie toti înotatorii.
18
Capitolul 12
Abuzul în copilarie
Adaug acest capitol în noua editie a cartii Schimbând vieti, deoarece multi
terapeuti cred, în mod fals, ca traumele severe din copilarie si, în special,
abuzul sexual
necesita întotdeauna tratament de lunga durata. Vreau ca terapeutii sa cunoasca
metodele
noastre de scurta durata de abordare a abuzului din copilarie.
ABUZUL SEXUAL
George: Nu cred ca am nevoie de mai mult de doua sedinte, daca esti de acord. Am
vazut
înregistrarea voastra video. Barbatul ... . Povestea mea ... . (Pauza) Voi
începe. Sunt
ca si barbatul de pe caseta video, cu exceptia faptului ca ... abuzatorul meu a
fost o
femeie, nu un barbat. O matusa. Sora mamei mele. Vreau sa ma ocup de ceea ce s-a
18
Nu multi oameni sunt asa de clari ca George, sau atât de deschisi si de directi.
Anne este o femeie speriata, timida, cu putin succes în viata, în ciuda unei
diplome de colegiu si a unei inteligente superioare. Nu crede în puterea ei de a
se
schimba si ramâne o secretara, platita prost. Viseaza la o viata mai buna, dar
nu face nici
un pas ca sa-si transforme visele în realitate. Initial, scopul ei este nebulos:
sa-si dea
seama ce i-ar face viata mai interesanta. Primul ei contract concret este acela
de a-si
câstiga încrederea în sine, de care are nevoie pentru a cauta o slujba
interesanta,
fascinanta. Pâna acum s-a gândit la anumite slujbe si apoi i-a fost frica sa le
solicite. În
timpul celei de-a patra sedinte, i s-a cerut sa se întoarca, în fantezie, în
copilarie.
Mary: Alege un moment când erati împreuna toti trei, mama, tata si tu. Nu ceri
ce vrei.
Te simti speriata, poate, sau lipsita de putere?
Când clientul se confrunta prima data cu o scena de abuz sexual, prefer sa intre
în
scena ca martor ... reporter, vecin, asistent social ... decât sa-si ia propriul
rol ca victima,
pentru a gândi despre ceea ce se întâmpla, fara a fi coplesit de sentimente.
Martorul
descrie scena, ca si când s-ar întâmpla aici si acum. Apoi, terapeutul si
martorul discuta
împreuna, pâna când ambii sunt multumiti ca faptele sunt clare, inclusiv
circumstantele
psihologice relevante pentru copil.
Exemple:
Terapeut: Cred ca regula importanta în aceasta casa este Nu vad nici un rau în
asta. Se
potriveste, Don?
Terapeut: Susan, cu o mama asa bolnava, nu e de mirare ca mica Susan nu se simte
în
siguranta sa-l toarne pe nenorocit.
Terapeut: Judy, în aceasta casa pare ca abuzul sexual este singura afectiune pe
care o
primeste un copil. Ma astept ca copilul sa fie confuz în legatura cu ceea ce
estedragostea si cu ceea ce este abuzul. Îti pare adevarat?
18
Client: E prea greu si sa privesc asta. Am dorit mereu sa închid ochii. Poate ca
atunci
Mary: George, azi ai expus multa durere. Ce parere ai sa-ti iei o vacanta de la
durerea ta
pâna la urmatoarea noastra întâlnire? (George încuviinteaza.) Ia scena pe care
tocmai
ai descris-o si micsoreaz-o, pâna când întreaga scena poate intra într-o cutie
de
pantofi. Oameni mici, scene mici. Acum, imagineaza-ti ca legi cutia de pantofi
si o
pui acolo, în spatele fiselor mele. Las-o acolo pâna saptamâna viitoare. Bine?
La începutul fiecarei noi sedinte, clientul spune cum a fost si este apreciat
pentru
ceea ce a obtinut. Daca sunt rezistente, clientul si terapeutul le exploreaza pe
scurt.
Pasul urmator este acela ca clientul sa fie copilul în scena abuzului. Daca
acest
lucru pare prea coplesitor, clientul poate dori sa-si imagineze ca un adult
puternic un
politist, sau el însusi ca adult, sau un atlet favorit sta în coltul camerei,
gata sa îl
protejeze. Bineînteles, toti clientii pot parasi scena în orice moment.
18
Daca clientul este un colectionar de vini, terapeutul poate merge la alta scena
si
poate include chiar si desenul lui Bob cu spermatozoidul si ovulul, pe care el
îl dadea
oamenilor care se învinovateau pentru propria conceptie. Terapeutul trebuie sa
aiba în
vedere aceasta problema pâna când este rezolvata. Când este rezolvata, clientul
reintra în
scena, îl priveste direct pe agresor si crede când spune Tu esti vinovat. Eu nu
sunt
vinovat. Copiii nu sunt vinovati pentru ceea ce le fac adultii!.
Anne: Stiam ca era gresit. Am fost mereu rusinata. Eram prea rusinata pentru a
povesti.
Am fost rusinata toata viata, deoarece îmi imaginam ca lumea stia, doar uitându-
se la
mine, ce mi-a facut tatal meu ... . Eram rusinata în fata lui Dumnezeu. Viata
mea era
Clientii îsi pot bloca sentimentele. În scena abuzului sexual clientii au nevoie
sa
spuna Mi-e frica si sa-si simta frica; Sunt trist si sa-si simta lacrimile;
Sunt
furios si sa-si exprime furia.
Clientii încep cu emotia cea mai usor de exprimat, cea mai aproape de suprafata.
Mary: Zâmbesti. Cred ca ar trebui sa spui Te urasc fara sa zâmbesti. Încearca.
Schimbarea cu Anne s-a petrecut în timpul celei de-a treia vizite în scena
sexuala,
când ea a simtit furia pentru prima data.
19
Anne: (Tipând) Te urasc, tata! Te urasc. Esti un animal! (Loveste si pocneste
pernele pe
masura ce îsi striga furia.) Si înca ceva! Tu, mama! Tu, preotule! Intrati în
camera
chiar acum! Si cu voi vorbesc! Priviti la acest barbat mizerabil. Nici unul
dintre voi
nu m-a protejat de el. Nu ati stiut, nu? Credeti ca sunteti nevinovati. Ei,
bine, dracu sa
va ia, nu ati încercat sa aflati ce nu era în regula la noi acasa. Am încercat
sa va spun
amândurora! Acum îmi amintesc. M-ati împins într-o parte. Sunt furioasa pe voi
toti!
Uau. (Anne marsaluieste în susul si în josul camerei.) Niciodata nu m-am simtit
atât
de puternica. Sunt puternica chiar acum. Nu mi-e rusine! Spun, sa va fie rusine
tuturor!
Mary: Minunat, minunat lucru! (Se îmbratiseaza. Mai târziu, spre sfârsitul
sedintei,
Mary spune:) Ma întreb cum vei folosi aceasta putere pentru a-ti cauta o slujba.
Îmi
spui saptamâna viitoare, bine?
Clientii se întorc în scenele abuzului sexual pentru a lua noi decizii în mai
multe
domenii ale vietii lor. Daca clientul este suicidar, are nevoie sa recunoasca
Nu m-am
omorât pentru ce mi-ai facut, oricât de rau a fost si nu am sa ma omor azi.
Chiar si
clientii care nu sunt manifest suicidari beneficiaza decizând Voi avea grija de
mine de
acum încolo si nu ma voi sinucide accidental sau intentionat, pentru nici un
motiv.
încolo.
Azi îmi place sexul, indiferent ce mi-ai facut tu. Nu mai esti în patul meu.
Pot râde si pot sari si pot dansa fara vina, deoarece nu distractia mea te-a
facut sa
Pentru a termina acest lucru cu noua decizie, clientul, ca adult, îsi poate
imaginaca intra în scena ca sa îi spuna abuzatorului Nu mai esti important în
viata mea. Îi
spune copilului Vino cu mine. Abuzul s-a terminat. De acum încolo, eu te voi
proteja.
Mary: Într-un singur fel, întoarce-te în timp înca o data si descopera un George
mic si
fericit, înainte ca matusa ta sa-ti fi distrus inocenta, asa cu ai spus tu.
Gaseste o scena
în care micul George este fericit.
George: Nu am nici o problema cu asta. Eram mereu fericit când citeam. Merge?
Mary: Bineînteles.
19
George: Scena ... o scena ... . Sunt într-o casuta din copac, într-o livada
abandonata de
lânga casa noastra. Am adus o multime de carti si sunt total fericit (George
zâmbeste.)
Mary: Bine. Acum ce zici de asta: Te urci în copac si te asezi lânga micul
George si fii
genul de parinte care ti-ar placea sa îl fi avut el.
ABUZUL FIZIC
Pentru a decide sa traiasca, clientul intra într-o scena imaginara în care are
loc
abuzul fizic si spune: Nu ma voi sinucide indiferent cât de mult sufar.
Copilul nu se
sinucide în copilarie, în ciuda fricii, durerii, umilintei si lipsei de
dragoste. Copilul nu se
sinucide chiar daca nonabuzatorul cel mai iubit nu face nimic pentru a opri
abuzul.
19
Dupa ce iau decizia de a nu se sinucide, clientii abuzati fizic gasesc în ei un
nucleu fericit, sanatos, curajos, pentru a demonstra ca: Sunt demn de iubire,
chiar daca
am fost tratat atât de rau.
Clientul va lua o noua decizie pentru orice decizie timpurie care sta în calea
unei
vieti fericite, cum ar fi deciza de a nu mai simti niciodata, de a nu-si mai
arata niciodata
sentimentele, de a nu avea niciodata prea mult succes, de a nu fi niciodata mai
putin decât
perfect, de a nu mai iubi niciodata, de a nu mai avea încredere niciodata sau de
a nu mai
fi niciodata apropiat de o alta fiinta umana.
Cei care abuzeaza copii au fost la rândul lor abuzati si s-au identificat cu
agresorii
lor. Acesti clienti trebuie sa decida Nu voi mai trata niciodata o alta
persoana în felul în
care am fost tratat eu. Niciodata, indiferent de circumstante, nu voi mai
abuza de
proprii mei copii sau ai altora.
Copiii mari îsi dau în judecata parintii pentru abuz sexual. Devine aproape la
fel
de periculos sa abuzezi sexual de proprii copii ca si sa abuzezi sexual copiii
vecinilor.
De-abia astept ziua în care a-ti bate proprii copii va duce la pedeapsa cu
închisoarea,
pedeapsa la fel de lunga ca si pentru a bate copiii vecinilor. Pentru acest
motiv, nu-mi pot
risipi simpatia fata de adultii care sunt dati în judecata pentru ca si-au
torturat fizic copiii.
Cred ca martorii care nu au oprit abuzul ar trebui chemati în astfel de procese.
Daca abuzul fizic este comis de politie sau de profesori, parintii ar trebui sa
deschida imediat procese, deoarece o pierdere potentiala si semnificativa de
bani ar putea
convinge oficialitatile sa opreasca sanctionarea abuzului. Ca si în cazul
abuzului sexual,
abuzatorii nu ar mai trebui lasati sa continue sa lucreze cu copii.
ABUZUL EMOTIONAL
Când un copil este criticat, umilit sau batjocorit, acel copil sufera un abuz
emotional. Când un copil este ignorat sau nu este placut în mod tacit, si acesta
este abuzat
emotional. Ca si în cazul tratamentului celor abuzati sexual si fizic, victimele
abuzului
emotional au nevoie de ajutor pentru a-si dezvolta un sentiment al valorii de
sine si un
parinte functional pentru a avea grija de sine.
umilesti un copil care are probleme în a învata sa citeasca. Esti prea prost
pentru a fi
profesor!
Client: Spui ca m-am nascut rau. Când mi-ai spus asta, ai fost o mama rea pentru
mine.
Client: Bunico, nu mai ascult nici o vorba de-a ta! Taci din gura!
Clientii iau noi decizii: voi trai, voi creste, voi avea încredere, voi iubi.
Deosebit
de importanta este decizia de a-si recunoaste propriile succese, în loc de a se
critica
19
pentru micile imperfectiuni. Uneori este util sa fie întelesi cei care au abuzat
emotional de
ei.
sa raspunzi atât de onest pe cât poti tu. În primul rând ... de ce a fost atât
de greu sa
cresti un copil, astfel încât a fost aproape mai mult decât ai putut duce?
Jane fiind Elaine: Nu aveam bani. A trebuit sa o întretin pe Jane si pe fratele
ei si
lucra.
Terapeut: Asa ca ai crescut urând copiii. Înseamna ca Jane a înteles gresit cum
au stat
lucrurile toti anii acestia. Ea a crezut ca era ceva în neregula cu ea. Nu era
nimic în
neregula cu ea. Necazurile în familie veneau de la faptul ca tu ai avut o viata
groaznica.
Jane: Deci, întrebarea este voi continua sa merg pe acest nenorocit de drum,
creîndu-mi o
viata nenorocita pentru mine? Cine stie? (Plânge) Cred ca, mai mult sau mai
putin,
din cauza asta ma aflu aici.
Unii clienti abuzati emotional cresc uitându-se dupa altii pentru a-i abuza. Ei
spun
unei persoane fara locuinta Ia-ti o slujba, idiotule. Striga Ce ai, esti
orb?, când uncopil se loveste de ei. Insulta lesbienele si homosexualii. Îsi
umilesc propriii copii sau
proprii studenti. Nu-si amintesc cum e sa fii mai mic, mai încet, mai impulsiv
sau
imperfect. Si-au pierdut empatia pentru umanitatea din oameni.
19
Capitolul 13
Cum sa prinzi peste:*
Implementarea unei noi decizii
BOB GOULDING
În 1949 m-am mutat în Dakota de Nord, initial ca sa tin locul unui prieten, dar
apoi ca sa ramân. Am lucrat din greu cu el ca sa dezvoltam un cabinet de
medicina
generala si pentru a satisface nevoile de sanatate ale unei populatii de opt mii
de sufleteîmprastiate pe saizeci de mii de mile patrate. Într-o zi de primavara
târzie, un prieten
bancher, Don Stewart, mi-a spus Doctore, muncesti prea mult. Ai nevoie sa mergi
la
pescuit. La dracu, Don, i-am replicat. Pâna acum, pentru mine, pescuitul a
însemnat
sa scap niste viermi în East River, în New York, când aveam sase ani, sa arunc
niste
bucati de cozi de matura pe jos pe aleea unchiului meu, când aveam zece ani si
sa fiu
stropit de un sconcs pe Lacul Mendota din Madison, când aveam optsprezece ani.
Nu stiu
sa pescuiesc.
Sun un bun pescar la musca a spus Don. Te voi învata eu. Hai sa conducem
pâna jos la Sand Creek în Wyoming în acest weekend si sa prindem niste
pastravi.
Asa ca m-am dus la pescuit. A fost cum am prevazut, nu am prins nici un peste,
dar am învatat ceva si, pe parcursul celor douazeci de ani, pâna când a murit
Don, eu si el
am mers la pescuit aproape în fiecare an - în Yellowstone, sus lânga Glacier, în
Dakota de
Nord si de Sud, la Lacul Alligator si pe Râul Indian în Florida si în alte
câteva locuri. Am
19
învatat tot ce era de învatat despre pescuitul pastravilor..., despre muste, cum
sa le legi,
cum sa le prinzi pe fir, cum sa legi un fir conic, ce fel de bat de undita sa
folosesti, ce fel
de undita de aruncat sa folosesti, cum sa mergi în apa contra curentului, cum sa
folosesti
muste uscate, fiind în apa contra curentului, cum sa folosesti muste ude, cum sa
te
instalezi într-un curent mare, ca cel din Yellowstone sau Madison, cum sa arunci
Am învatat o gramada de lucruri. Cred ca am prins putin mai multi pesti decât un
Nu am mai fost la pescuit pâna în vara lui 1969, când cei doi baieti ai mei,
Phil si
Harry, au sugerat sa mergem noi trei. Mi s-a parut grozav si ne-am facut
planurile.
Dar de data asta, am exclamat, voi pescui partea mea de pesti. Nu e nici un
dubiu în legatura cu asta, m-am decis.
Asta avea legatura cu lucrul pe care Mary si cu mine îl faceam cu Noile decizii.
asemenea, în acel moment eram falit, datorita unei investitii falimentare într-o
companie,
Joc de cuvinte:
19
dupa douazeci de ani de practica privata ca generalist si psihiatru si aveam o
banuiala ca
pestii mei si finantele erau oarecum legate de aceeasi decizie timpurie, care
era împotriva
propriilor mele interese.
Asa ca ne-am facut planurile sa mergem la pescuit în timpul celor doua saptamâni
O, Bob, esti imposibil, a exclamat ea. Nu prinzi niciodata nici un peste!
Asa ca, în vinerea dinaintea Zilei Muncii din anul 1969, am plecat catre
Yellowstone. Am mers pâna la Bay Bridge când mi-am amintit ca mi-am uitat
cizmele de
pescuit acasa - prima scapare din noua mea decizie de a prinde peste.
Cum dracu poate pescui un om în apele iuti de la Gibbon sau Truckeee sau în
apele reci de la Yellowstone fara cizme de pescuit? Dar, stai, m-am gândit, îmi
pot
permite sa-mi cumpar o noua pereche de cizme si, în plus, am vrut mereu o
pereche noua
de cizme cu talpa de pâsla, ca cea pe care i-am cumparat-o cadou lui Don Stewart
acum
cincisprezece ani, de ziua lui, dar pe care nu mi le-am luat niciodata (o alta
cale de a nu
prinde peste?), cu toate ca am alunecat de zeci de ori pe stânci. (Cine poate
pescui stând
asezat în curent?) Aha, m-am gândit, acum încep sa vad cum nu am prins peste. Am
cazut
în fund în curent din lipsa încaltarilor sigure. Am cazut în fund în unele
relatii personale,
de asemenea, toate astea ca sa nu ma distrez, ca sa nu ma bucur si ca sa nu ma
eliberez de
griji. Deci, daca lucrurile ar fi mers prea bine, cum m-as mai fi lasat sa
lucrez din greu?
Înteleg!
Dintr-o data pestele nu a mai muscat. Phil si Harry înca prindeau. Ce, ce, ce
greseam? M-am uitat la musca mea. Musca era OK. M-am uitat la vergea si la
undita de
aruncat. Vergeaua OK, undita plutea. M-am uitat la fir. Aha! Firul meu de
aproape trei
metri era acum de doi metri cu tot cu musca legata si cu scurtarea de fiecare
data. Scoate
19
un nou fir, arunca-l pe ala vechi (în buzunar, ca sa leg mai târziu firul
ascutit), pune-lpe-ala nou. O noua musca legata si înapoi la prins peste.
Grabeste-te! Îmi fac decizia sa
functioneze!
Nu si acum, spuse pescarul. De data asta voi merge si eu sus sa prind câtiva
pesti din cei mari. Am mers contra curentului toti trei, unul lânga altul, prin
apa mica,
dar rapida, prinzând câtiva pesti si aruncându-i înapoi. Când am ajuns la partea
dificila,
Phil s-a dus pe partea dreapta, eu sus pe stânga, ca sa pescuiesc printre
pietre, în timp ceHarry a fost de acord sa ne urmeze si sa pescuiasca într-un
loc mai linistit. În timp ce
eram în dreptul cascadelor, cam la 130 de metri mai jos, am strecurat fiecare
câte un
pastrav de aproape o jumatate de metru în cosurile noastre si am pierdut mai
multi printre
picioare. Apoi am prins în undita un barosan. Aveam un fir doar pentru un
kilogram si
jumatate asa ca a trebuit sa-l obosesc, ca sa nu îl pierd ... si l-am obosit,
peste stânci si
prin adâncuri, udându-ma pâna la gât, dar tinându-ma tare pâna când s-a pus
problema
cine va obosi primul. Decizia lui era de a supravietui; a mea era sa prind
peste. Când îl
puneam în plasa, am auzit un zgomot de aprobare si cornuri suflate si, uitându-
ma în sus,
am vazut turisti aliniati pe peretele de pe vârful Cascadei Gibbon, aplaudându-
mi lupta si
captura. Primeam aprecieri pentru ca prindeam peste, nu pentru ca nu prindeam!
Si asa a fost doua saptamâni! De fiecare data când pescuiam si ratam, ma uitam
sa
vad ce faceam sa ramân în vechea, si nu în noua decizie. Uneori aveam o musca
neagra,
cu o hasura verde. Nici un pastrav nu musca de la o musca neagra care pluteste,
când în
jur sunt doar muste verzi, care plutesc. Uneori îmi aruncam undita în copaci si
îmi
petreceam timpul în copaci, unde nu sunt pesti, în loc de a sta în apa, acolo
unde sunt.
Uneori, daca eram obosit, împroscam cu noroi când ma redresam, speriind pestii
curcubeu prudenti. Asa ca ma opream, ma odihneam si prindeam peste. Uneori, pe
pajiste, uitam si-mi lasam umbra sa cada pe pârâul linistit si apoi ma apropiam
dinspre
rasarit si-mi aruncam musca, îndoind-o si lasând-o sa pluteasca usor, pentru a-l
necaji pe
maroniul atent pâna când, thrrp... îl prindeam. Ce bucurie! Am prins mai multi
pesti în
doua saptamâni decât în douazeci de ani. Si înca prind pesti.
19
Capitolul 14
Concluzie
Luarea noii decizii este mai degraba un început decât un sfârsit. Dupa luarea
noiidecizii, persoana începe sa gândeasca, sa simta si sa se comporte într-un
fel nou. În acest
moment poate decide sa-si încheie terapia. Noi aplaudam aceasta alegere.
Filozofia
noastra despre tratament este ca terapia ar trebui sa fie condensata si rapida,
pe cât este
posibil si ca încheierea este un triumf, ca absolvirea. Ori de câte ori este
posibil, preferam
ca clientii sa-si experimenteze noile lor decizii fara terapie aditionala si sa
se întoarca în
terapie doar daca întâmpina dificultati. De asemenea, le spunem clientilor ca nu
trebuie sa
gaseasca dificultati ca sa fie în contact cu noi. Ne fac placere telefoanele si
scrisorile lor,
ca sa ne anunte victoriile lor si îi încurajam ca sa ne viziteze.
19
ceilalti din familia ta? Cum interactionati? Ei observa schimbarile tale? Ti-i
imaginezi
multumiti sau nemultumiti? Daca schimbarile pe care ti le imaginezi ca le
observa sunt
schimbarile pe care tu nu doresti ca ei sa le observe, cum vei arata schimbarile
pe care
vrei ca ei sa le observe? Nu le spune schimbarile, demonstreaza-le! Persoana ne
informeaza. Întoarce-te din nou în casa ta. Vezi daca acolo exista vreo
modalitate, orice
modalitate prin care tu sa-ti permiti tie sau altor persoane sa te convinga sa
renunti la
câstigurile pe care le-ai obtinut în terapie?
Bob: Îmi place fantezia ta despre cum vei fi. Cum e cu fiul tau? Nu l-ai
mentionat. Cum
vei reactiona daca va veni acasa beat si va cere bani împrumut?
Bob: Bine!
Mary: Pat, sunt uimita de tine. Când ai venit prima oara, te învinovateai atât
de mult
pentru viata ta. Erai un fel de para tepoasa. Acum esti fericita si simpatica.
Cum vei
face sa ramâi asa?
Bob: Bine, aud ca esti obosita de plângerile ei. Îti voi spune ce sa faci, daca
îmi promiti sa
nu spui da, dar.
Dana: (Râde) Bine.
20
Bob: Întâi, când mama ta începe sa se plânga, întreab-o Mami, ce s-a întâmplat
bine
azi? Daca continua sa se plânga, întreab-o Dar altfel, cum te simti? Daca
asta nu
functioneaza, spune La revedere. Si pleaca. Când începe sa învete sa-ti spuna
ce s-a
întâmplat bine, felicit-o ca dracu.
Mary: Toti veti pleca în doua ore. Vreau sa va dau un sfat. Nu faceti terapie cu
familia si
cu prietenii vostri. Amintiti-va ca în timp ce voi erati aici, simtindu-va bine
si facând
mari schimbari, ei erau acasa facând aceleasi lucruri vechi si stupide. Nu vor
fi
încântati sa învete de la voi ca nu exista nu pot, ci nu vreau, sau ca
nimeni nu îi
poate face sa simta. Nu se vor schimba doar pentru ca le veti desena o diagrama
a
jocului pe care îl joaca. De fapt, daca oricare din voi va veti psihanaliza
familia, veti
juca jocul pe care eu îl numesc analiza ostila* veti analiza având ca motiv
subiacent ostilitatea. Nu sunt furios pe tine, draga, dar lasa-ma sa-ti arat
cât de
bolnava esti! Si voi terapeutii, tindeti sa fiti cei mai rai ofensatori.
Doamne, este
destul de rau sa fii copil, daramite sa fii fiul sau fiica unui terapeut! Deci,
încetati sa
va analizati familiile si în schimb iubiti-le.
Bob: Îhî. Sunt de acord. Nu ardeti complet când ajungeti din nou în atmosfera
terestra.
Pentru unele probleme, noua decizie este suficienta. Acest lucru este adevarat,
îndeosebi pentru fobii. Când o persoana renunta la a mai fi speriata si are
succes într-osituatie reala, va ramâne fara frica. În zece ani de vindecare a
fobiilor, nimeni nu a mai
raportat ca a simtit aceeasi fobie din nou. Multi, odata ce au renuntat la o
fobie, au încetat
în mod spontan sa se sperie în alte situatii.
Dupa ce a fost luata o noua decizie, multi clienti vor sa o fixeze, astfel
încât, în
momentele de stres, sa nu recada în vechile comportamente si sentimente. Iau
acasa poze
cu ei zâmbind la sfârsitul sedintei, cumpara o papusa banala care sa reprezinte
grijile lor
vechi, nefolositoare sau îsi agata desenele lui Bob cu spermatozoidul si
ovulul pe
peretii din dormitor. Un client a strâns de la membrii grupului aprecieri
semnate pe o
bucata mare de carton, pe care a agatat-o în spatele biroului sau, cu titlul:
ASTA AUGÂNDIT EI DESPRE MINE ÎN CALIFORNIA. O femeie a cumparat un vas de
cristal
pentru lacrimi care sa-i aminteasca ca a terminat-o cu pseudo-tragediile
familiei ei.
Uneori clientii au nevoie sa învete noi abilitati pentru a-si intensifica noile
decizii.
Sa renunti la o frica de apa este un bun început, dar persoana are nevoie sa
învete sa
înoate bine, ca sa fie în siguranta în apa. Bob avea abilitatile necesare pentru
a fi un bun
pescar la musca, dar a avut nevoie sa exerseze ca sa se descurce cu aceste
abilitati.
Temele pentru acasa sunt folositoare pentru orice client, între sedintele de
terapie
si dupa luarea noilor decizii. Felix Smith, un terapeut, lucra cu un cuplu de
homosexuali,
foarte grijulii unul cu celalalt si draguti, care au venit la aceasta prima
sedinta deoarece
erau din ce în ce mai frustrati unul de celalalt. Fiecare se plângea ca celalalt
barbat nu îl
asculta.
Catre sfârsitul orei, Felix a spus Vad o pasare imaginara batrâna si înteleapta
pe
o stinghie sus, în coltul camerei. Ea stie care este problema voastra. Amândoi
aveti
. hostalysis, in original (n. tr.)
20
nenumarate experiente de a nu fi fost ascultati în copilarie. Ei au
încuviintat. Asa ca
acum, amândoi sunteti atât de speriati ca ati putea fi ascultati, ca nu mai
aveti energie
pentru a asculta. Ar putea fi adevarat?
Nu mai ramasese timp din ora pentru mai mult lucru, asa ca Felix le-a dat pur si
simplu o tema. Pâna la noua sedinta, fiecare dintre voi exersati cinci minute
pe zi oascultare neântrerupta a celeilalte persoane. În acest fel, fiecare
barbat s-ar fi asigurat de
cinci minute de vorbire, timp în care celalalt urma sa asculte.
Când cuplul a venit pentru urmatoarea sedinta, erau în extaz. Aceasta simpla
tema
determinase o diferenta enorma în relatia lor. Au spus ca nu mai au nevoie de
terapie.
Câteva luni mai târziu, când Felix mergea pe trotuar lânga casa sa, o masina a
oprit bruscsi un barbat a sarit din masina, strigând Vreau sa-ti multumesc din
nou! Înca ne ascultam
unul pe celalalt si viata noastra e minunata! Celalalt barbat, de la volan, a
facut cu mâna
în semn de apreciere. Apoi cuplul a plecat mai departe.
Clientii care iau o noua decizie de a trai pot avea sau nu nevoie de terapie
aditionala dupa luarea noii decizii. De obicei au, pentru a lua alte noi decizii
... sa fie
apropiati, sa aiba succes, sau sa iubeasca bucuria. Clientii care au probleme în
a avea
încredere în altii, ca si clientii care nu au avut niciodata relatii emotionale
apropiate, pot
beneficia de terapie de lunga durata sau intermitenta, în timp ce cauta relatii
de prietenie
si intimitate.
Unii clienti, dupa ce au gustat terapia, continua doar pentru ca au învatat cât
de
valoroasa poate fi. George, care în doar doua sedinte a lasat în urma istoria de
abuz
sexual cu matusa sa, a decis mai târziu sa participe la un grup care se întâlnea
constant. A
spus ca dorea terapie pentru introspectie si pentru a se îmbogati. S-a bucurat
de
apropierea pe care o simtea cu membrii grupului si si-a dus la bun sfârsit mai
multe
contracte personale importante.
Prezicem tuturor clientilor nostri ca, din timp în timp, vor juca vechile lor
jocuri si
ca vor simti vechile lor emotii stereotipe. Se vor putea hartui pentru ca nu au
fost perfecti,
sau se vor putea felicita pentru ca si-au recunoscut jocurile si ca au renuntat
la beneficiile
negative mai repede decât înainte.
Noua decizie nu este magica. Un client care a luat o noua decizie de a fi intim,
20
ochelari, cu alti ochi, nemaicolorând lumea cu noroi si nemaiîntinând-o cu
deciziile
initiale, ci vazând clar, taios, ca si când ploaia ar fi curatat smogul.
NOTACATRECITITOR
20