FIŞĂ DE LUCRU

1. a) Utilizând rigla desenaţi trei puncte coliniare, dar nu desenaţi dreapta.

b) Notaţi cele trei puncte.
2. a) Desenaţi o dreaptă d.
b) Desenaţi două puncte A şi B. Apoi desenaţi dreapta AB determinată de cele două puncte.
3. a) Desenaţi un punct A şi trei drepte a, b şi c cărora să le aparţină punctul A.  B
b) Câte drepte cărora să le aparţină punctul A puteti desena. A D
4. Numiţi dreptele determinate de punctele din figura alăturată. C 
5. Fie cinci puncte A, B, C, D şi E cu proprietatea că oricare trei nu aparţin aceleiaşi drepte. Numiţi dreptele
determinate de aceste puncte.
6. Desenaţi două puncte M şi N, apoi desenaţi segmentul [MN] determinat de cele două puncte.
7. Desenaţi un segment determinat de două puncte M şi N şi un punct Q care să nu aparţină acestuia.
8. Desenaţi figura de mai jos şi completaţi cu simbolurile „” sau „” pentru a obţine propoziţii adevărate:
a) M …AB; b) B … [AC]; c) C … [AB]; d) B ... (AC.
  
9. a) Desenaţi un segment [PQ] cu lungimea de 1,5 cm. A C B
b) Desenaţi un segment [RS] astfel încât RS = 3  PQ.  M
10. Desenaţi două segmente [AB] şi [CD] care să aibă un punct comun.
11. Desenaţi două semidrepte [AB şi [CD care care să aibă:
a) niciun punct comun; b) un punct comun; c) un segment comun; d) o semidreaptă comună.
12. Fie pe o dreaptă d punctele A, B şi C în această ordine. Ştiind că AB = 10 u.m. şi BC = 14 u.m.,
determinaţi lungimea segmentului [AC].
13. Triplul lungimii unui segment [AB] depăşeşte cu 6 u.m. lungimea acestuia. Ce lungime are segmentul [AB].
14. Pe o dreaptă d se consideră un punct A. Desenaţi pe dreapta d alte patru puncte B, C, D, şi E astfel încât cele
cinci puncte să fie diferite între ele şi E  [AD], D  [EC] şi C  [DB]. Care este ordinea punctelor pe dreaptă.
15. Folosind desenul alăturat, cu notaţiile existente, scrieţi: E  a
a) două puncte care aparţin dreptei a;  B
b) două puncte care nu aparţin dreptei b;   b
c) trei puncte coliniare;  C A
d) patru puncte necoliniare, astfel încât oricare trei dintre ele D c
să fie necoliniare;
e) patru puncte necoliniare, astfel încât trei dintre ele să fie coliniare. 8,5 km
16. Oraşele A şi B sunt reprezentate în figura alăturată. A   M
a) Aflaţi lungimea drumului de la oraşul A la oraşul B. 5,8 km
b) Cu cât s-ar micşora drumul, dacă s-ar construi altul, cu lungimea N
de 15,9 km, în linie dreaptă de la oraşul A la oraşul B ?
6,7 km
 B