Sunteți pe pagina 1din 12

1.

Definiti convulsiile febrile


Convulsii survenite la copilul:
- in varsta de >6 luni(rar sub 6 luni si peste 4-5 ani pt ca se matureaza cerebral si scade
freventa bolilor infectioase)
-in asociere cu o boala febrila, care nu este cauzata de infectie a SNC,
-fara crize neonatale sau alte tipuri de crize epileptice neprovocate in antecedente,
-si fara a intruni criteriile pentru alte tipuri de crize acute simptomatice
CF apar la cresterea brusca a temperaturii(75% cazuri peste 39.5).

2. Convulsii febrile simple


 Crize primar generalizate (tonice, hipotone, tonico-clonice );
 bilaterale
 < 15 min(febra poate fi determinata in perioada imediat postcritica)
 T>38.5°C
 Episod unic in primele 24 h de febra
 In general survin la copiii normali (exam neurol N, intelect normal)
 Dar daca un copil prezinta (anterior):
 Afect neurologica /cognitiva
 Leziuni cerebrale
 NU UN CRITERIU DE DEFINITIE

3. Convulsii febrile complexe


 rare (4-5% dintre CONVULSII FEBRILE);
 varsta aparitiei - frecvent înainte de 1 an;
 multiple;
 durată > de 15 minute;
 sunt de obicei unilaterale (focale);
 apar la copii cu dezvoltare psihomotorie normala/anormală anterior crizei;
 Pot fi urmate de deficit postcritic.

4. Linii de tratament- profilaxie si antipiretice


! Facem PL in caz de CF sub 6 luni sau intre 6-12 luni daca are semne menigeale, sepsis,
fontanela bombata, anomalii dispozitie si comportament.
Facem imagerie in urgenta daca la 2 examinari diferite la peste 30 min nu s-a ameliorat
respectiv are deficite neurologice focale persistente.

Medicatia de urgenta pentru pacientii care au avut o singura convulsie febrila- la


domiciliu, de electie este Diazepam intrarectal
 0,5 mg/kg intrarectal
 Pentru un pacient 14kg – 7mg = 3,5 ml
 pt>15kg si >3ani – 10 mg!
 NU DOZE MAI MICI! – INEFICIENTE
Antipireticele amelioreaza confortul copilului, dar nu previn recurenta convulsiilor
febrile. Antipiretice: acetaminofen, ibuprofen, bai cu apa calduta – NU !!! folosirii de gheata,
impachetari reci. Pot cauza frison, cu cresterea temperaturii
In caz de febra/boala febrila, pentru a prevenii convulsiile febrile se pot administra
BZD intermitent:
 DZP 0,33mg/kgc po la fiecare 8 h, maxim 3 administrari sau
 DZP 0,5mg/kgc ir la 8 h, maxim 3 administrari

1
5. Cand e recomandata profilaxia cu med continua?
 copii cu risc crescut (≥ 3CONVULSII FEBRILE in 6 luni, ≥4 in 1an),
 durata CONVULSII FEBRILE>15 min,
 CONVULSII FEBRILE necesitand interventie farmacologica pentru a fi
intrerupte(87% se opresc sponta, 13%SE)
 recurente frecvente
 dezvoltare psihomotorie anormala
 parinti inspaimantati, anxiosi
Cu Valproat sau Fenobarbital.
6. Minim 4 factori de risc pentru convulsii febrile
 istoricul familial de CONVULSII FEBRILE la rudele de gradul I;
 durata scurtă a febrei înainte de CONVULSII FEBRILE;
 durata crizei;
 temperatura moderată;
 caracterul focal al crizei;
 vârsta primei crize febrile: < 15 luni: 50-65%;

 50-75% din recurenţe apar în primul an;


 recurenţele multiple sunt de 3 ori mai frecvente la sugar;
 > 3 factori de risc + : 50-100% - recurenta

Trimitem catre neurolog daca:


 CF prelungite< 1 an
 CFC
 Tulburare globala dezvoltare
 Examen neurologic anormal

7. SINCOPA- Definitie: pierderea tranzitorie a constientei si tonusului muscular, legat de o


hipoperfuzie cerebrala tranzitorie(pierderea stării de conştienţă survine la aprox 10 sec de
la hipoperfuzia sistemului reticular activator din mezencefal)

8. Caractere clinice sincopa


Clinic:
- prodrom: senzatie de rau, de cap gol, vertij nerotator, vedere încetosata, palpitatii, jena
epigastrica sau toracica = LIPOTIMIE!!
- atacurile se produc în general în ortostatism / sezut;
- caderea este lenta (are timp sa se aseze)
- in atac pacientul este palid, ochii pot fi deviati vertical, pulsul devine slab
- lipsesc fenomenele postcritice întâlnite în epilepsie (somnul postcritic)
- durata este scurta (1-2 minute sau mai putin)
- exista cazuri asemanatoare în familie (frecvent)
- daca hipoxia se prelungeste poate sa urmeze un adevarat atac epileptic.

9. Diagnostic diferential Sincopa - Epilepsie


Sincopa vagală Criza epileptică
Poziția Ortostatică Indiferent

2
Paloare, transpirații + _
- sau + /
Debut Progresiv Brutal
Lovire în timpul crizei Rar Frecvent
Pierderi de urină Rar Obișnuit
Pierderea conștienței Secunde Minute
(durata)
Revenirea Rapidă Lentă
Confuzie postcritică Rar Frecvent
Factori precipitanți Întotdeauna (stress, emoție, prize de rar
sânge, lipsa aportului alimentar,
aglomerație, ortostatism prelungit)
Modificări EEG - +

10. Clinic spasm plans


Clinic:
 debut cu plâns sau “dă să plângă”
 fixarea toracelui în apnee
 cianoză / paloare
 pierderea conştienţei
 uneori hipertonie generalizată, cu postură în
 opistotonus sau chiar mişcări clonice
 secundar hipoxiei
 durata secunde

11. Clasificare ticuri (atentie la sindromul Gilles de la Tourette)


Clasificare:
a. Ticuri motorii / vocale;
b. Ticuri simple / complexe;
c. Ticuri
i. Tranzitorii: zilnice / nu în fiecare zi, nu > 12 luni;
ii. Cronice: >de 1 an; nu au perioade fara ticuri > 3 luni consecutiv;
d. boala Gilles de la Tourette (ticuri motorii cronice + tic vocal + tulburări de
comportament cu tendințe obsesionale, conduite impulsive, coprolalie, acte
automutilatorii, stereotipii complexe)

12. Clinic atacuri infiorare


 Vârsta de aparitie: 4-6 luni, mai frecvent spre 1 an;
 frison, asemănator cu miscările unui copil dezbrăcat în frig;
 fără pc
 durata scurtă
 precipitate zi de frustrare, furie, teamă
 se pot repeta de peste 100 ori/zi;
 dispar spre vârsta de 6-7 ani;

3
13. Diagnostic diferential ipsatie(masturbatie)

14. Definitie pavor


Definitie: episoade recurente de treziri bruste, incomplete, produse în prima treime a
somnului, la trecerea de la stadiul 3 la stadiul 4 al somnului lent, non REM.
- varsta de debut: 18 luni si 5 ani si dispare spontan spre 12 ani.

15. Clinica pavor


Aspectul clinic:
- ridicarea brusca a copilului în sezut cu tipat, plâns, agitatie
- ochii sunt deschisi, ficsi sau îngroziti
- copilul se zbate, vorbeste neinteligibil sau pronunta fraze legate de evenimente traite în
cursul zilei
- nu poate fi trezit/ linistit de catre parinti
- copilul este congestionat / palid, transpirat, tahicardic, pupilele sunt dilatate, prezinta
dispnee, tonus muscular crescut, (activarea sistemului vegetativ)
- durata episodului: 1-10 min., apoi copilul se linisteste brusc, readoarme
- amnezia episodului la trezire

16. Clinica cosmar


 Clinic:
- frecventa maxima este între 5-6 ani
- mai frecvent la fete decât la baieti
- 10-50% din copii au avut cel putin o data un cosmar
- se produce spre dimineata, în somnul REM, în care apar visele
- trezire completa, repetata dintr-un vis urât cu continut terifiant
- trezire însotita de frica si anxietate
- greutate în a readormi
- fenomene vegetative cu intensitate moderata, fata de PN
- exista memoria episodului

17. Diagnostic diferential anencefalie-hidranencefie


ANENCEFALIA

4
Definitie – malformatie letala caracterizata prin absenta ambelor emisfere cerebrale si a
boltii craniene, se produce prin absenta inchiderii anterioare a tubului neural in ziua 21-26 de
gestatie;
-malformatia apare devreme printr-un defect de inchidere al tubului neural
-nou-nascutul nu are ambele emisfere cerebrale si craniul, dar ochii si fata sunt prezente
HIDRANENCEFALIA
Este forma extrema de porencefalie(prezenta unei cavitati chistice rezultata din
distructia cerebrala focala ce evolueaza spre resorbtie tisulara. De obicei este localizata in
teritoriul silvian.), distructie cvasi-totala a emisferelor, cortexul este inlocuit cu
membrana gliala.
-malformatia apare tardiv, in ultimul trimestru de sarcina, datorita prezentei unei cavitati
chistice ce evolueaza spre resorbtie tisulara
-bolta craniana este prezenta

18. Semne neurologice in Mielomeningocel


Mielomeningocelul: herniere de meninge si tesut nervos
Manifestarile neurologice: paraplegie flasca, areflexie osteotendinoasa sau parapareza; atrofii
musculare; tulburari sfincteriene; tulburari de sensibilitate corespunzatoare dermatoamelor
interesate; tulburari trofice;

19. 5 cauze de microcefalie (genetic, infectios, metabolic, toxic, iradiere)


a. Factori genetici:
–Transmitere autosomal recesiva
– sindroame polimalformative
– malformatii cerebrale:holoprosencefalie, lisencefalie tip I
– cu retard mintal izolat: microcefalia vera
– -cu anomalii asociate: oculare, sindrom nefrotic.
–Transmitere x lincata, dominanta (incontinentia pigmenti) sau recesiva
–Transmitere autosomal dominanta
b. Anomalii cromozomiale:
–I. autosomale: trisomie 13, 18, trisomii partiale 4p+, 10q+, deletii 4p-, 5p-, 13q-, 18p-, 18q-
–gonozomale: 48 xxxy, 49 xxxxy
c.Infectii in utero:
–virale: (T)ORCH, HIV
–parazitare: toxoplasmoza
d. Factori neinfectiosi:
–metabolici: fenilcetonuria, alcoolismul, malnutritia materna
–fizici: iradierea, hipertermia
–chimici: intoxicatia CO, Fenitoin, metil-mercur, organomercuriale,
hipervitaminoza A

20. Tulburari de migrare neuronala


-Apar in trimestul 2 de sarcina(inainte de 15s)
-lisencefalia=creier neted
-polimicrogyria=neuronii ajung la nivelul cortexului, dar se distribuie anormal, formand
giratii multe si mici
-heterotipii neuronale= neuroni au structura normala, dar sunt anormal localizati si fac
sinapse anormale
-displazia corticala=anomalie focala a cortexului cerebral

5
21. Craniostenoza primitiva diagnostic
•Clinic
–dismorfie craniofaciala cu anomalii de forma a craniului, prezenta crestelor proeminente la
nivelul suturilor, inchiderea prematura a fontanelelor.
–semne oculare: exoftalmie, hipertelorism,strabism, nistagmus, scaderea acuitatii vizuale,
edem papilar sau atrofie optica .
–semne neuropsihice:cefalee localizata sau difuza, varsaturi, instabilitate, deficit intelectual.
–Semne endocrine: retard staturo –ponderal, sindrom adiposogenital, diabet insipid, mixedem,
acromegalie.
•Radiologic: sinostoza cu hiperostoza, impresiuni digitate ca semne hipertensiune
intracraniana.
•Diagnostic diferential: cu alte dismorfii craniofaciale fara craniostenoza, cu microcefalia
(antecedente de nastere distocica, tulburari de reflexe si tonus, craniu mic dar armonios, masiv
facial mare, absenta semnelor de hipertensiune intracraniana).

22. Definire lege virchow plus exemplu craniostenoza


Legea Virchow:
-cresterea osoasa normala este inhibata pe directia perpendiculara suturii obliterate
-crestere compensatorie paralela cu sutura obliterata

Exemple:
-Dolicocefalia/scafocefalia= sinostoza suturii sagitale
-Acrobrahicefalie=sinostoza suturilor coronare bilateral
-Plagiocefalie=sinostoza suturii coronare unilateral
-Trigoncefalie=sinostoza suturii metopice
23. Ce e craniostenoza= inchiderea prematura a uneia sau mai multor suturi craniene in fata
unui creier in plina dezvoltare; antreneaza deformarea compensatorie a craniului

24. Definire holoprozencefalie


=anomalii de clivaj al prozencefalului (s 5-6) in telencefal (din care se vor forma emisferele
cerebrale) si diencefal
•absenta proceselor olfactive = arhinencefalie

25. Forme anatomice holoprozencefalie plus clinica


Forme anatomice:
–holoprozencefalia alobara
–holoprozencefalia semilobara
–holoprozencefalia lobara

Manifestari clinice:
–sindrom dismorfic (anomalii de linie mediana)
–sindrom neurologic (retard mintal, epilepsie, microcefalie, deficite motorii)
–sindrom endocrin, visceral si general

26. Spina bifida oculta semne clinice


Spina bifida oculta – defectul mezenhimal nu se insoteste de hernierea meningelor sau
tesutului neural.
Clinic:
–simptomele progresive/muta clinic
–stigmate cutanate

6
–tulburari ortopedice
–tulburari neurologice

27. Dezvoltare normala sugar in decubit ventral


1 luna – isi ridica capul de la planul patului
3 luni – capul ridicat, sprijinit pe antebrate
5-6 luni – capul si trunchiu ridicate sprijinit pe maini
5-7 luni – se rasuceste de pe burta pe spate si invers
8-9 luni – merge de-a busilea

28. Migrena fara aura criterii


5 sau mai multe atacuri de cefalee
Durata 1-48h
1. Cefaleea – cel putin 2 din urmatoarele caracteristici
- Localizare bilaterala (frontal sau temporal) sau unilateral
- Caracter pulsatil
- Intensitate moderata sau severa
- Agravata de activitatea fizica de rutina
2. Fenomene vegetative asociate – cel putin 1 din urmatoarele:
- Greata sau varsatura
- Hiperestezie (fonofobie, fotofobie)
29. Paraclinic pentru copil cu pete acrome si crize epileptice focale
Suspiciune scleroza tuberoaza
1. RM cerebral/ CT cerebral – modificari radiologice specifice
2. EEG – modificari specifice epi
3. Fund de ochi
4. Ecografie de cord + EKG – pentru afectarea cardiaca
5. Ecografie abdominala sau CT/RM abdominal – tumori hepatice, splenice, renale
6. Rx pulmonar
7. Rx osos

30. Clasificare semiologica crize epileptice plus clasificare: generalizate, focale, spasme,
neclasificabile
1. Partiale (focale)
a. Simple (fara pierderea cunostiintei)
 Motor
 somato-senzitiv sau senzorial
 vegetativ
 psihiatric
b. Complexe (cu pierderea cunostiintei)
 De la debut
 Debut criza simpla cu pierderea cunostiintei ulterior
c. Secundar generalizare
 Fara pierderea cunostiintei + generalizare
 Cu pierderea cunostiintei + generalizare
 Debut criza simpla cu pierderea cunostiintei ulterior + generalizare
2. Generale
Absenta; Mioclonica; Tonica; Clonica, Tonico-clonica; Atona
3. Neclasificabile

31. Definire hidrocefalie

7
Cresterea volumului de LCR intracranian in toate sau unele parti ale spatiilor ce contin LCR
insotit de cresterea presiunii LCR din diverse cauze (cel putin initial). Aceasta crestere de
volum nu este rezultatul atrofiei sau disgeneziei cerebrale.

32. Afect clinica cel.mai frecvent intalnita la prematur:dipareza spastica


Afectare motorie bilaterala in special la membrele inferioare, de cele mai multe ori de tip
spastic. Etiopatogenie tipica: leucomalacia periventriculara a prematurului. Apare sindrom
piramidal bilateral.
Are 3 faze de evolutie: hipotona, distonica si spastica. Este mai accentuata la membrele
inferioare.
Asociaza hipotrofia membrelor inferioare in raport cu cele superioare si trunchiul; strabism
convergent bilateral prin afectarea radiatilor optice; dizabilitati de invatare; mai rar retard
mintal si epilepsie.

33. Amiotrofia spinala 1 clinic


I. Sindrom hipoton periferic generalizat:
- hipotonie generalizata (axiala si la nivelul membrelor)
- ROT abolite generalizat
- deficit motor sever, bilateral, simetric, predominant proximal, progresiv
- atrofia musculara generalizata
- fasciculatii (la nivelul limbii);
II. Deformari scheletice (pectus excavatum, deformarea coloanei vertebrale, artrogripoza)
III. Respiratie paradoxala (cu ajutorul muschilor abdominali)
IV. Dezvoltare psihica: normala

34. Ams 2 clinic


I. Sindrom hipoton periferic:
- hipotonia membrelor si axiala
- ROT abolite generalizat;
- deficit motor simetric, predominant proximal
II. Deformari scheletice (lordoza lombara, retractii tendinoase)
III. Tremor al extremitatilor superioare

35. Ams 3 clinic


I. Sindrom de neuron motor periferic:
- deficit motor bilateral, simetric, predominant proximal (manevra Gowers pozitiva)
- ROT abolite bilateral, simetric
- atrofii musculare proximale (±hipertrofiata gambei)
II. Tremor al extremitatilor superioare
III. Deformari scheletice rare

36. Clinica CMT 1(Charcot- Marie- Tooth)


Clinic tulburari de mers; amiotrofii distale simetrice, predominant la membrele inferioare;
deformari la nivelul picioarelor (picior scobit) ; deficit muscular distal, simetric,
predominant la membrele inferioare; ROT abolite, predominant distal; tulburari de
sensibilitate minore, distale, simetrice, (sensibilitatea proprioceptiva)

37. Miopatii
 Deficit muscular proximal, axial,  muschii cranieni
 ROT abolite proximal

8
 Atrofii proximale
 Afectare cardiaca ±
 CK - /
 EMG – miogen
 Biopsia muşchi

38. Miastenie Diagnostic pozitiv


Diagnosticul pozitiv:
- fatigabilitatea cu variabilitatea caracteristica
- testul la Miostin pozitiv
- EMG cu stimulare repetitiva cu decrement
- Ac antiRAch +, Ac MuSK+
- CT, RMN mediastin (±timom, hipertrofie timus)

39. Dmp Duchene(clinic + paraclinic)


Tablou clinic
 Debutul insidios este precoce in copilarie (2-5 ani ) si are caracter progresiv, cu:
± intarzierea achizitiilor motorii
– deficit muscular proximal centura pelvina: dificultati de mers (mers
leganat), de ridicare de la podea si de urcat treptele scarilor
– semn Gowers
– deformari articulare – retractii achiliene
– hiperlordoza (retractia tensorului fasciei lata)
– pseudohipertrofie de moleti (manifesta la 3-4 ani)
– ROT se diminueaza lent.
– Scolioza si afectarea musculaturii respiratorii este urmata de tulburari
respiratorii
 cardiac, initial prin modificarii EKG, apoi decompensare clinica (tahicardie,
cardiomiopatie dilatativa tardiv)
 digestiv, cu tulburari de peristaltica, dilatatie gastrica acuta, vezica paralitica,
megacolon
 Retardul mintal (QI este in general <70)/tulburare de spectru autist

40. Diagnostic pozitiv Duchenne


Diagnostic pozitiv
- tabloul clinic specific +
- niveluri foarte mari ale CPK sangvine(>5000 UI)
-testare genetica: mutatii gena distrofinei
Daca testarea genetica nu arata mutatii:
biopsie musculara – aspect de distrofie
dozarea distrofinei ( absenta / valori de 3-5%)

41. Clinica DMP Becker:


Tablou clinic
 debutul >5 ani, uneori chiar spre adolescenta
 mersul este posibil cel putin pana la 16 ani, uneori chiar pana la varsta de adult.
 pseudohipertrofia moletilor este prezenta, dar mai putin exprimata ca in Duchenne
si se poate atenua cu varsta

9
 durerea in moleti - cel mai precoce simptom provocat de efort si ameliorat prin
relaxare
 crampele musculare
 cardiomiopatie frecventa
 Intelectul normal

42. Reflex moro descriere, cand se inchide


Nou nascutul este in decubit dorsal, se trage brusc scutecul de sub el => miscare rapida de
extensie si abductie a membrelor superioare cu revenire lenta in flexie si adductie. Se
inchide la maxim 6 luni.

43. Semne clinice sugestive pentru dezvoltare anormala sugar


-nu tine capul la 4 luni
-lateralizare precoce sub un an
-nu se rostogoleste la 6 luni
-nu sta pe burta la 7 luni
-nu merge la 16 luni

44. Etiologie migrena


Neurovascular, vascular, neuronal; neurotransmitatori; canalopatie; disfunctie mitocondriala

45. Definitie migrena


Migrena este una dintre conditiile neurologice cele mai frecvente. Este cea mai frecventa
cauza de cefalee acuta recurenta. Are conditie ereditara, frecvent unilaterala si pulsatila. Poate
fi asociata cu semne vegetative, uneori cu semne neurologice.

46. Criterii migrena


Migrena fara aura la copil – 60-85% din cazuri
5 sau mai multe atacuri de cefalee
Durata 1-48h
3. Cefaleea – cel putin 2 din urmatoarele caracteristici
- Localizare bilaterala (frontal sau temporal) sau unilateral
- Caracter pulsatil
- Intensitate moderata sau severa
- Agravata de activitatea fizica de rutina
4. Fenomene vegetative asociate – cel putin 1 din urmatoarele:
- Greata sau varsatura
- Hiperestezie (fonofobie, fotofobie)
Migrena cu aura – 15% din cazuri
Cel putin 2 atacuri care indeplinesc urmatoarele criterii:
1. Aura – cel putin 3 din caracteristicile urmatoare
 Unul sau mai multe simptome complet reversibile legate de o disfunctie focala
corticala sau a trunchiului cerebral
 Cel putin o aura se dezvolta prograsiv > 4min SAU cel putin 2 simptome apar in
succesiune
 Nici o aura nu dureaza mai mult de 60 de min
 Cefaleea apare la cel mult 60 de min dupa aura
Cefaleea si fenomenele vegetative vor avea caracteristicile descrise anterior.

47. Clasificare cefaleea temporala: Cefalee acuta; Cefalee acuta recurenta; Cefalee cronica
neprogresiva; Cefalee cronica progresiva; Cefalee mixta

10
48. Hemipareza spastica:
Clinic: Sindrom piramidal unilateral:
- Deficit motor unilateral
- Spasticitate - cresterea tonusului muscular la membrele afectate
- Postura tipica datorita deficitului si spasticitatii (ex: hemipareza spastica stanga:
postura in flexie si pronatie a membrului superior stang, flexia pumnului, extensia
membrului inferior stang)
- ROT mai vii de partea afectata
- Reflexe patologice – RCP in extensie
Asociaza (in functie de topografia leziunilor): Hemihipotrofie; Defecte de camp vizual –
hemianopsie omonima laterala; Epilepsie – crize focale, eventual generalizare secundara;
Retard mintal

49. Definire paralizii cerebrale


In tarile francofone, paralizia cerebrala se defineste ca infirmitate motorie de origine
cerebrala. In alte tari se defineste ca: encefalopatia cronica infantila.
Paraliziile cerebrale reprezinta un grup de afectiuni permanente ale miscarii si posturii care
sunt atribuite unor anomalii neprogresive ale unui creier in dezvoltare (cauze pre, peri sau
postnatale – varsta de 3 ani fiind acceptata actual ca limita). Tulburarile motorii sunt adesea
asociate cu alte disfunctii ale SNC. Determina limitarea activitatii si pot aparea probleme
secundare ale sistemului musculo-scheletic

50. Cauze paralizii cerebrale: Vasculare; Infectioase; Anomalii genetice; Malformatii


cerebrale; Traumatisme; Incompatibilitatea Rh mama-copil

51. Entitati care definesc o epilepsie


Clasic epilepsia este definita de minim 2 crize epileptice. Dar exista si o definitie mai extinsa
prin: cel putin 2 crize neprovocate la mai mult de 24 de ore distanta sau o criza neprovocata si
probabilitatea de a dezvolta alte crize simulare cu un risc de recurenta de peste 60% sau
diagnosticarea unui sindrom epileptic.
Epilepsiile pot fi:
- focale: simple partiale (constienta pastrata); partiale complexe (afectare constienta); partiale
cu evoluare catre o criza generalizata
- generalizate: absenta, mioclonice, clonice, tonice, tonico-clonice, atonice
- neclasificate

52. Epilepsia focala


Activare initiala a unui sistem de neuroni limitat la o parte a unei emisfere cerebrale.
- fara pierderea constientei: semne motorii; semne somato-senzoriale; semne vegetative;
psihiatrice
- cu pierderea constientei: complexe
Pot fi de lob frontal: frecventa mare, in salve; fenomene motorii precoce, predominante;
automatisme hiperkinetice orientate sexual; generalizare frecventa.
Pot fi de lob temporal: frecventa redusa; dureaza 2-3 minute cu Aura frecventa; fenomene
motorii discrete cu distonie; automatisme minore; confuzie prelungita.
Pot fi de lob parietal: simptome somatosenzitive contralaterale; dureri abdominale;
halucinatii; vertij
Pot fi de lob occipital: clipit fortat, devirea tonica si clonica a GO, de obicei controlat.
Frecvent elemente viziuale negative; halucinatii vizuale elementare.

11
53. Epilepsia generalizata
Are origine incerta si reprezinta o descarcare paroxistica din ambele emisfere simultan. Pot fi
de tip: absenta, mioclonice, clonice, tonice, tonico-clonice, atonice
In crizele tonice apare: hipertonie musculara cu contractie de agonisti si antagonisti
In crizele clonice apar: contractii musculare ritmice cu amplitudine regulata
Mioclonice: contractii musculare aritmice, de amplitudini diferite.
Atone: pierdere completa tonus
Absenta: oprire brusca a activitatii cu descarcari de 3Hz pe EEG

54. Tipuri de epilepsii in cadrul carora nu este necesar RMN


Epilepsia de tip absenta, epilepsia benigna rolandica

55. Sindrom West


Se instaleaza in jurul varstei de 3-7 luni si este caracterizat de o triada clinica: Spasme, Oprire
sau incetinire dezvoltare psihomotorie si traseu EEG tip Hipsaritmie.
Spasmele sunt asimetrice cu evolutie focala. Au prognostic nefavorabil si se trateaza cu
ACTH si prednison.

56. Sindrom Lennox-Gastaut


Multiple crize generalizate tonice, atonice, de absenta cu un traseu EEG inerictal caracterizat
de descarcari spike si unda sub 2,5/sec cu paroxisme de accelerare in timpul somnului si
disfunctie cognitiva. Apare intre 3 si 10 ani. Poate evolua din sindrom West.

12