1.

Expuneti scala Glasgow ("Glasgow Coma Scale") utilizata pentru evaluarea starii de constienta in
traumatismele craniocerebrale (TCC) si modalitatea de obtinere a scorului Glasgow.

Deschiderea ochilor

- Deschidere spontană 4
- Deschidere la comandă 3
- Deschidere la stimuli dureroși 2
- Absența deschiderii la stimuli 1

Activitate motorie la stimuli dureroși

- Activitate spontană normală 6

- Reacție motorie de apărare 5
- Retragerea membrului stimulat 4
- Răspuns motor în flexie 3
- Răspuns motor în extensie 2
- Absența oricărui răspuns motor 1

Răspuns verbal

- Răspuns orientat temporo-spațial 5

- Răspuns confuz 4
- Răspuns inadecvat 3
- Sunete neinteligibile 2
- Lipsa răspunsului 1

Scorul GCS este cuprins între 3 - 15 puncte, un scor GCS mai mic sau egal cu 8 puncte semnificând stare
de comă.

2. Clasificarea traumatismelor craniocerebraie (TCC) dupa intervalul scurs de la impact.(n-am inteles

exact la ce se refera, asa ca am atasat aceste doua clasificari)

I . NATURA EFECTELOR TRAUMATICE INDUSE:

A. Imediate:

1. primare: comoția, contuzia, dilacerarea

2. secundare: hematom extradural, subdural, intraparenchimatos

3. subsecvente: edem cerebral, colaps cerebroventricular

B. Tardive:

1. evolutive: encefalopatia posttraumatică

2. sechelare: afazie, hemiplegie, epilepsie

II. EVOLUȚIA TCC:

1. acute < 3 zile

2. subacute < 3 săptămâni

3. cronice > 3 săptămâni

3. Enumerati leziunile secundare intracraniene posttraumatice.

o Hematoame intracraniene

o Edem cerebral difuz

o Hernii cerebrale

o Infectie

o Ischemie cerebrala

4. Herniile cerebrale - definitia herniei cerebrale + enumerarea tipurilor de hernii cerebrale.

Definitie:

Deplasarea masei cerebrale prin deschideri rigide intracraniene, ceea ce determina comprimarea unor
structuri nervoase sau vasculare – ca urmare a extensiei unui proces expansiv/intracranian sau ca
urmare a hipertensiunii intracraniene.

Tipuri de hernii:

1. Hernia tentoriala laterala (uncala)

2. Hernia tentoriala centrala (transtentoriala descendenta)

3. Hernia subfalcilorma (cingulata)

4. Hernia transcalvarie (externa)

5. Hernia cerebeloasa ascendenta (transtentoriala ascendenta)

6. Hernia tonsilara (cerebeloasa descendenta)

5. Care sunt mecanismele de aparitie a ischemiei cerebrale in traumatismele craniocerebrale?

Cresterea presiunii intracraniene si hipotensiunea cauzata de alterarea centrala a autoreglarii determina

scaderea presiunii de perfuzie cerebrala care impreuna cu hipoxia si vasospasmul datorat prezentei
sangelui in spatiul subarahnoidian duc la aparitia inschemiei cerebrale.
6. Contuziile cerebrale - definitie + clasificare + localizari.

Definitie:

Leziuni de contact, generate de impactul girilor cu proeminentele osoase:

o la locul impactului, prin forte de acceleratie/deceleratie

o prin forte de forfecare/intindere

Localizari mai frecvente:

o polii frontali

o polii temporali

o suprafata inferioara a cerebelului

7. Caracteristicile imagistice CT ale contuziilor cerebrale.

Semiologie:

o hiperdensitati focale corticale = contuzii hemoragice

o hipodensitati focale corticale = contuzii edematoase

o hiperdensitati focale corticale + inconjurate de zone hipodense de edem = contuzii

edematohemoragice

o efect de masa

o evolutivitate:

-focare hiperdense- izodense(sapt 1)- hipodense- lipsa de volum(encefalomalacie nespecifica)

-focare hiperdense- marire de volum- confluenta- hematom intraparenchimatos

-focare hipodense- marire de volum- confluenta ± hemoragii tardive

Localizare caracteristica:

o subiacent locului de impact

o la distanta – „leziuni prin contralovitura”

8. Leziunile axonale difuze - definitie + localizari mai frecvente.

Definitie:
Leziunile generate de miscarea diferentiala a regiunilor cerebrale avand densitati diferite: forte de
acceleratie/deceleratie rotationala.

Localizari frecvente:

- substanta alba lobara, mai ales la jonctiunea substanta alba/substanta cenusie – lobii frontal si
temporal

- corpul calos – partea posrterioara a corpului si splenius = 75%

- zona dorsolaterala a trunchiului cerebral

Expresie CT scan = 10%

9. Caracteristicile imagistice CT ale leziunilor axonale difuze.

Semiologie:

• focare hiperdense

• cu localizare specifica

• diametru – mm

• evolutivitate:

- marire de volum – ovale, cu axul lung pe directia axonilor implicati

- discret halou hiperdens – rezolutie

- noi focare hiperdense in zone aparent neafectate

• la distanta:

- CT „normal”

- atrofie generalizata

10. Hematomul extradural - definitie + originea posibila a hemoragiei posttraumatice.

Definitie:

Colectii sanguine intracraniene posttraumatice, localizate intre tablia osoasa interna si dura mater
decolata.

Originea hemoragiei:

dilacerarea vaselor durale – artere sau vene prin:

o fractura craniana
- fractura asociata = 95%

- localizare preferentiala – zona temporoparietala = 66%

o avulsie la punctele de perforare a calvariei

- copiii mici – absenta fracturii

dilacerarea sinusurilor durale majore prin interceptarea de catre un focar de fractura

o 85% din HED de la nivelul fosei craniene posterioare

focarul de fractura craniana

11. Caracteristicile imagistice CT ale hematomului extradural.

Semiologie:

o colectie extranevraxiala situata intre tablia osoasa interna si dura mater decolata

o poate depasi linia mediana, dar este limitata la suturi

o biconvexa/plan convexa

o leziune omogena:

- hiperdensa

- izodensa – coagulopatie (+/- dura mater vizibila ca o linie arciforma cu convexitate interna)

- hiodensa – coagulopatie, anemie, hemodilutie

o leziune heterogena („hypodense swirl”) – hemoragie activa

o prezenta de bule de aer – fractura deschisa (mastoidiana, etmoidiana)

o efecte de masa:

-compresiunea segmentului ventricular

-„stergerea” cisternelor bazale de partea angajarii

-deplasarea septului interventricular- important(≥8mm), coexistenta edemului vasogenic, cu prognostic

nefavorabil

-edem occipital uni sau bilateral- infarct prin compresiunea vaselor pe incizura tentoriala

12. Hematomul subdural - definitie + clasificare dupa intervalul scurs de la impact.

Definitie:

Colectii sanguine intracraniene posttraumatice, localizate intre dura mater si cortex sau interemisferic.

In functie de intervalul scurs de la impact:

-acut: Manifestările clinice survin imediat posttraumatic. Cel mai adesea, hematomul subdural acut se
manifestă printr-o comă brutal instalată. Alteori copiază evoluția hematomului extradural, cu interval
liber, urmat de tulburări de conștientă, deficit controlateral, midriază homolaterală, comă, și în fi nal
decerebrare. Uneori, hematomul subdural acut este relativ bine tolerat, pacientul prezentând semne
minime de HIC și tulburări minore de conștiență.

-cronic: hematomul subdural cronic se constituie lent, în mai multe săptămâni, uneori luni, ca urmare a
unui traumatism minor, ce trece adeseori neobservat. Afectează vârstele extreme: nou-născut, copil mic
și bătrânii.

13. Hematomul intracerebral - definitie + originea posibila a hemoragiei posttraumatice.

Definitie: Hematomul intracerebral este o colecție sanguină intraparenchimatoasă provenind dintr-un

focar de contuzie hemoragică sau dilacerare corticală.

Hematoamele intracerebrale posttraumatice în formă pură sunt rare și întâlnite în plăgile cranio-
cerebrale produse prin arme de foc. Imagistic, colecția sanguină intracerebrală apare spontan
hiperdensă localizată intraparenchimatos.

14. Caracteristicile imagistice CT ale hematomului intracerebral.

Semiologie:

leziune intraaxiala corticosubcorticala

hiperdensa

nivel de sedimentare – coagulopatie

rotund/ovalara

efect de masa

evolutivitate:

- zona hipodensa inconjuratoare – crescand in timp

- lipsa de substanta cerebrala – encefalomalacie/atrofie corticala

15. Hemoragia intraventriculara - originea posibila a hemoragiei posttraumatice.(???)N-am gasit.

Hemoragia intraventriculara poate fi o complicatie a:

- unei contuzii hemoragice profunde cu focare paraventriculare

- unui hematom intracerebral
- tersiunii peretilor ventriculari
- ruptura vaselor subependimare.

16. Caracteristicile imagistice CT ale edemului cerebral difuz.

Semiologie:

o stergerea santurilor corticale

o stergerea cisternelor bazale

o devine greu evidentiabila interfata substanta alba/substanta cenusie

o hipodensitate difuza cerebrala

o +/- hernie transtentoriala descendenta

17. Fistula LCR post-traumatică - definiție.

Fistula LCR (Lichid Cefalo-Rahidian, sau mai rar Lichid Cerebro-Spinal = LCS) reprezintă un traiect de
comunicare directă între spațiile subarahnoidiene și exterior, având ca substrat anatomic existența unei
fracturi craniene și a unei leziuni meningeene, și ca rezultat exteriorizarea de lichid cerebrospinal. Apar
la 2-3% din totalul pacienților cu traumatism cranio-cerebral, 60% în primele zile, 95% la primele trei
luni; 70% se opresc spontan în prima săptămână și restul în aproximativ șase luni.

18. Fistula LCR post-traumatică - clasificări.

După locul de exteriorizare a LCR:

Rhinoliquoree

Otoliquoree

Plagă cranio-cerebrală

După timpul de apariție post-traumatism:

Precoce : apariție imediată sau la scurt interval

Tardive : apariție la câteva săptămâni sau luni

În practica neuro-traumatologiei majoritatea problemelor sunt puse de leziunile etajului anterior a bazei
craniului.
19.Care sunt indicatiile efectuarii unui RMN cerebral in traumatismele craniocerebrale?

Indicatii: Evaluarea leziunilor intracraniene la distanta (>48-72 h).

Examinarea RMN are sensibilitate crescuta in detectia leziunilor de linie mediana si ale substantei
albe: contuzii cerebrale,leziuni axonale difuze si leziuni non-hemoragice. Sensibilitate scazuta in detectia
hemoragiei subarahnoidiene-FLAIR,ECHO de gradient+derivatii.

20.Care sunt indicatiile efectuarii investigatiilor imagistice vasculare cerebrale in traumatismele

craniocerebrale si care sunt principalele tehnici imagistice vasculare utilizate in traumatismele
craniocerebrale?

Indicatiile bilantului angiografic-se suspecteaza:

-Disectie arteriala intra sau extracraniana

-Fistula carotidocavernoasa

-Anevrism posttraumatic

Tehnici imagistice: Angiografia conventionala;Angioscanografia;MRA

21.Enumerati muschii cheie pentru evaluarea motilitatii in segmentele medulare C5-C8.

C5-Flexori antebrat

C6-Extensie pumn

C7-Extensori cot

C8-Flexori degete

22. Enumerati muschii cheie pentru evaluarea motilitatii in segmentele medulare L2- S1.

L2- flexori coapsa

L3-extensori genunchi

L4- flexori dorsali/glezna

L5- extensor propriu haluce

S1- flexori plantari glezna

23. Expuneti scala de evaluare a motilitatii (scala ASIA - American Spinal Injury Association”).

pare ca e de fapt cea cu gradele 0-5 (din imagine din slide, cu gravitatia) astept opinii
Această scală se bazează pe utilizarea scorului motor ASIA determinat la nivelul muşchilor-cheie pentru
cuantificarea deficitului motor. Evaluarea senzitivă se face ca şi în cazul scalei Frankel prin testarea
sensibilităţii tactile şi dureroase în punctele cheie ale fiecărui dermatomer:

A= leziune neurologică completă – fără funcţie neurologică motorie sau senzitivă sub nivelul lezional
(inclusiv sacral inferior S3–S5);

B = leziune neurologică incompletă senzitiv – se păstrează funcţie senzitivă, inclusiv în segmentele

sacrale inferioare, dar fără funcţie motorie prezervată la mai mult de trei niveluri de oricare parte a
corpului sub nivelul lezional;

C = leziune neurologică incompletă motor – se păstrează şi funcţie motorie sub nivelul lezional, dar mai
mult de jumătate dintre muşchii-cheie sub nivelul lezional au scor motor mai mic de 3;

D = leziune neurologică incompletă motor – funcţia motorie este prezervată sub nivelul lezional şi cel
puţin jumătate din muşchii-cheie de sub nivelul lezional au scoruri motorii peste 3;

E = normal clinic.

Pentru a clasifica deficitul motor ca fiind C sau D, respectiv leziune neurologică incompletă motor,
trebuie să existe fie contracţie voluntară a sfincterului anal extern, fie prezervare sacrală a sensibilităţii
cu păstrarea funcţiei motorii la mai mult de trei niveluri sub nivelul neurologic lezional

24.Cum se defineste nivelul neurologic al leziunii in traumatismele vertebromedulare?

Nivelul neurologic se defineste prin localizarea clinica a nivelului senzitiv si motor,respectiv de

segmentul cel mai caudal al maduvei la care functiile senzitiva si motorie ale pacientului sunt normale
bilateral.

25. Soc neurogen- cauze si clinica.

Apare in traumatisme vertebromedulare severe (de obicei complete).Cauze: scaderea tonusului vascular
simpatic si efectele leziunii medulare asupra miocardului. Clinic: 1) hipotensiunea arteriala prin
vasodiltatie periferica, secundara pierderii controlului simpatic, tegumente hiperemice si calde. 2)
bradicardie prin hipertonie vagala relativa, secundara pierderii controlului simpatic cardiac.

26. Socul spinal - cauza si clinica

Apare in traumatisme vertebromedulare (TVM) severe, de obicei complete. Cu cat leziunea este
mai mare si mai inalta, cu atat mai sever este socul.

CAUZA: pierderea brutala a functiei motorii, senzitive si vegetative (predominant cea simpatica),
secundar TVM - include socul neurogen.
 CLINIC:

paralizie flasca + areflexie, cu pastrarea reflexelor tendinoase profunde si cutanate

anestezie

hipotensiune + bradicardie

Dificultatea majora este reprezentata de evaluarea clinica in primele ore dupa TVM, datorita
existentei unui amestec de simptome datorate socului spinal si leziunii propriu-zise. Practic, se considera
ca simptomele ce persista mai ≥ 1ora se datoreaza leziunii nervoase propriu-zise.

27. Cum se defineste leziunea incompleta in traumatismele vertebromedulare?

Leziunea incompleta in TVM se defineste ca pastrarea unei functii reziduale motorii sau senzitive
in mai mult de 3 segmente sub nivelul neurologic al leziunii.

Nivelul neurologic al leziunii este definit ca ultimul segment medular cu functie normala
bilateral.

Semne de leziune incompleta:

pastrarea sensibilitatii sau a motilitatii voluntare la nivelul membrelor inferioare

pastrarea functiilor in segmentele sacrate inferioare (sacral sparing): sensibilitatea din jurul anusului,
contractia voluntara a sfincterului anal sau flexia voluntara a halucelui

o leziune NU se clasifica drept incompleta atunci cand persista numai reflexele sacrate!

Tipuri de leziuni incomplete:

sindrom medular central

sindrom medular anterior

sindrom medular posterior

sindrom Brown-Sequard (hemisectiune medulara)

28. Cum se defineste stabilitatea clinica a coloanei vertebrale?

Stabilitatea clinica a coloanei vertebrale este definita ca abilitatea coloanei vertebrale ce este incarcata
fiziologic de a preveni:

 iritarea sau lezarea maduvei spinarii sau a radacinilor nervoase

 aparitia unei deformitati incapacitante sau a durerii prin modificari structurale.

29. Expuneti teoria Denis asupra stabilitatii coloanei vertebrale.

Teoria Denis apreciaza stabilitatea coloanei vertebrale în funcție de integritatea anatomică a trei
coloane reprezentate de:

→ coloana anterioară: care cuprinde ½ anterioară a corpului vertebral, ½ anterioară a discului

intervertebral și ligamentul vertebral anterior.

→ coloana mijlocie: care cuprinde ½ posterioară a corpului vertebral, ½ posterioară a discului

intervertebral și ligamentul vertebral posterior

→ coloana posterioară: care cuprinde arcul vertebral și complexul ligamentar posterior (format din
procese articulare, ligamente galbene, ligamentul interspinos și ligamentul supraspinos)

Instabilitatea este dată de interesarea a două sau trei coloane în totalitate.

30. Sindromul de supresiune centromedulara Schneider - enumerati principalele tulburari

neurologice.

→ Deficit motor predominant Brahial

→ Tulburari de sensibilitate sub nivelul leziunii ( intensitate variabila )

→ Tulburari sfincteriene predominant Retentie Urinara

** EXCLUSIV in regiunea CERVICALA

31. Sindromul de compresiune medulara anterioara- enumerati principalele tulburari neurologice

Paraplegie sau tetraplegie - cand nivelul este deasupra vertebrei C7

Pierderea disociata a sensibilitatii sub nivelul leziunii

Anestezia termica si dureroasa - cand exista o leziune a tractului spinotalamic

Pastrarea sensibilitatii epicritice si a celei proprioceptive (este o functie a coloanei posterioare)

32. Sindromul de compresiune medulara posterioara - enumerati principalele tulburari neurologice

Durere si parestezii la nivel:

  Cervical
 Toracal
 Membre superioare

+/- discreta pareza la nivelul membrelor superioare

33. Sindromul de compresiune medulara laterala (de hemisectiune medulara Brown Sequard)-
enumerati principale tulburari neurologice

controlateral-pierderea disociata a sensibilitatii:

-anestezie termica si dureroasa incepand la 1-2 segmente sub nivelul leziunii (leziunea tractului
spinotalamic)

-pastrarea sensibilitatii tactile

ipsilateral:

-anestezie proprioceptiva

-deficit motor sub nivelul leziunii

34. Sindromul SCIWORA (spinal cord injury without radiographic abnormality)-definitie, cauze,
caracteristici

-traumatism medular fără anomalii radiologice

-este caracteristic copiilor între 2-16 ani care, în pofida unor deficite apărute posttraumatic nu prezintă
evidente radiologice de leziuni vertebrale sau ligamentare, dar pot prezenta leziuni medulare și durale.
De obicei posttraumatic există o perioadă de latență variabilă până la instalarea deficitelor, de la câteva
ore până la 4 zile. Tratamentul chirurgical este ineficient. Cazurile cu semne neurologice minore se
tratează prin imobilizări externe.

35. Expuneti clasificarea Frankel - utilizata pentru gradarea traumatismelor vertebromedulare

Clasificarea Frankel este cea mai utilizată clasificare clinică și definește gravitatea și implicit prognosticul
evolutiv al leziunilor vertebromedulare. Scala Frankel are următoarele categorii:

Frankel A – leziune completă - funcții motorii și senzitive abolite sub nivelul neurologic

Frankel B – leziune incompletă - funcții motorii abolite sub nivelul neurologic, funcții senzitive prezente
sub nivelul neurologic

Frankel C – leziune incompletă - funcții senzitive prezente sub nivelul neurologic, activitate motorie
voluntară prezentă sub nivelul neurologic, dar ineficientă cu deficite mari
Frankel D – leziune incompletă - funcții senzitive prezente sub nivelul neurologic, activitate motorie
voluntară prezentă sub nivelul neurologic, eficientă, dar nu cu forță normală

Frankel E – fără deficite neurologice motorii sau senzitive

36. Abordarea terapeutica a unui traumatizat vertebro-medular la locul de producere a

traumatismului.Enumerati principalele directii de actiune.

La locul de producere a traumatismului:

· imobilizare coloana vertebrala

· mentinere tensiune arteriala

o substante ce cresc TA- dopamina este drogul de electie

o fluide

· mentinerea oxigenarii:

o eliberare a cailor respiratorii

o oxigen

o intubare + ventilare - atentie la cei cu leziuni cervicale !!

· evaluare succinta neurologica

37. Abordarea terapeutica a unui traumatizat vertebro-medular in spital. Enumerati principalele

directii de actiune.

In spital:

· mentinerea imobilizarii coloanei vertebrale

· mentinerea tensiunii arteriale – daca exista hipoTA:

o substante ce cresc TA- dopamina este drogul de electie

o fluide – hidratare adecvata

o atropina- cand exista bradicardie+ hipoTA

· mentinerea oxigenarii

· sonda nazogastrica

· sonda urinara

· reglarea temperaturii corporale

· echilibrarea electrolitica

· evaluare neurologica detaliata + repetata

· evaluare imagistica

· tratament medical specific TVM- metilprednisolon in doze mari:

o in primele 8 ore de la TVM

o administrare:

a) bolus=30mg/kg -iv in 15 minute

b) pauza 45 min

c) PEV=5.4 mg/kg/ora

o pentru 23 ore – daca terapia a fost initiata la <=3 ore dupa TVM

o pt 47 ore- daca terapia a fost initiata la 3-8 ore dupa TVM (creste uspr riscul infectios- inclusiv riscul
de pneumonie)

o se administreaza inclusiv preoperator

· tratament chirurgical specific TVM

38. Componentele intracraniene si volumele lor?

Exista trei componente intracraniene non-compresibile

a. compartimentul LCR : 100-150mL

b. compartimentul sanguin: 100mL

c. compartimentul cerebral: 1.000-1.200mL

!!!Orice schimbare volumetrica a uneia dintre componente necesita o schimbare proportional

compensatorie din partea celorlalte componente

39. Sediul producerii LCR si cantitatea de LCR produsa zilnic.

Sediul productiei de LCR:

1. 80% la nivelul plexurilor coroide

o de catre un mecanism activ de transport energo-dependent utilizant Na+, K+, ATPaza si anhidraza
carbonica

2. 20% surse non-coroide

a. suprafata ependimara

b. parenchimul cerebral

Rata de productie: cca 0.25-0.40 ml/min cu un total de aprox 500 ml/zi

40. Resorbtia LCR. Situsurile tinta unde are loc resorbtia.

1. granulatiile arahnoidiene (Pachioni) de la nivelul sinusului sagital

2. stratul ependimar al sistemului ventricular

3. capilarele cerebrale

4. sist limfatic cervical

5. emergenta radacinilor nervoase

41. Definiti hidrocefalia

Hidrocefalia- tulburare hidrodinamica a productiei, circulatiei si rezorbtiei LCR, care prin acumulare
excesiva induce o crestere volumetrica a spatiului ocupat de acesta in sistemul nervos central (sistemul
ventricular + spatiul subarahnoidian).

42. Enumerați și detaliați clasificările hidrocefaliei.

Clasificări:

După CAUZE:

 H. Congenitala: toxoplasmoza materna, stenoza apeductala, malformații Arnold-Chiari, Dandy-

Walker, spina bifida
 H. Dobandita: infectii SNC, tumori cerebrale, HIC, TCC

După VARSTA:

 H. Pediatrica
 H. Adultului

După SPATII:

 H. Interna: dilatarea sist. ventricular

 H. Externa: dilatarea spațiului subarahnoidian

După EVOLUȚIE:

 Acuta (zile)
 Subacuta (săptămâni)
  Cronică (luni-ani)

După GRADUL DE PRESIUNE INTRAVENTRICULAR-SP. SUBARAHNOIDIAN:

 H. cu presiune crescuta (activa)

 H. cu presiune normala (pasiva)

După COMUNICAREA SPATIILOR:

 H. Comunicantă (non-obstructiva)
 H. Non-comunicanta (obstructiva)

43. Vârsta incidentei hidrocefaliei în populație

 H. Congenitala- 3 cazuri/ 1000 nb

 H. Adultului- cca. 40% din totalul H.
 H. Dobandita- necunoscuta din cazul varietății cauzale. Indirect 100.000 de proceduri de
shunt/an

44. Enumerați câteva cauze ale hidrocefaliei congenitale

Cauze:

- stenoza apeductului Sylvius prin malformații ale trunchiului cerebral (10% din Hi. la nn)

- malformații Dandy-Walker

- malformații Arnold-Chiari I și II

- toxoplasmoza congenitala

45. Enumerati cateva cauze ale hidrocefaliei dobandite

1.PEIC(=proces expansiv intracranian)(20% din hidrocefalia pediatrica):tumori, chisturi, abcese,

hematoame

2. hemoragie intracraniana: traumatisme cranio-cerebrale, ruptura unei malformatii arterio-venoase

3. infectii: meningite

4. cresterea presiunii venoase sinusale: tromboze venoase

5.cauze iatrogene: hipervitaminoza A(duce la cresterea productiei de LCR/la afectarea BHE)

6. idiopatca

46. Sdr de hipertensiune intracraniana(hidrocefalia non-comunicanta)

-cefalee
- varsaturi

-modificari de f.o.

47. Triada Hakim(hidrocefalia comunicanta). Carei varste de instalare a hidrocefaliei este specifica?

-tulburari de mers

-incontinenta urinara

-tulburari psihice

* specifica copilului mare si adultului

48. Semne clinice ale hidrocefaliei nou-nascutului

-cresterea circumferintei craniene

-disjunctia suturilor craniene-

- dilatarea venelor scalpului

- cresterea tensiunii fontanelare

- privire in “apus de soare”

- spasticitate a membrelor(predominent la trenul posterior)

49. DIAGNOSTICAREA HIDROCEFALIEI LA COPII? EXISTA POSIBILITATEA DE DIAGNOSTICARE PRENATALĂ?

A. DIAGNOSTICAREA HIDROCEFALIEI LA COPII?

1. TABLOLUL CLINIC diferă în funcţie de vârsta pacientului.

La copilul mic apare macrocefalie, iritabilitate, bombarea fontanelelor, accentuarea desenului vascular al
scalpului, pareze de abducens, sindrom Parinaud, tulburări de ritm respirator şi crize de apnee,
dehiscența suturilor craniene.

Copilul mare şi adultul dezvoltă sindroame de hipertensiune intracraniană evolutivă, pareze de

abducens, tulburări psihice şi oftalmologice. Ea se caracterizează printr-o triadă de semne, descrisă de
Hakim şi Adams în 1965 care cuprinde: tulburări de mers (ataxie), tulburări psiho-intelectuale şi tulburări
sfincteriene (gatism).(asta e doar la adulti si batrani , mai ales la batranai)

SIMPTOMATOLOGIE

Ø NOU-NASCUTI
ü SCADEREA APETITULUI

ü IRITABILITATE

ü REDUCEREA ACTIVITATII

ü VARSATURI

Ø COPII

ü INTARZIERE IN DEZVOLTAREA CAPACITATILOR MENTALE

ü CEFALEE

ü CERVICALGIE

ü VARSATURI(INDEOSEBI MATINALE)

ü VEDERE INCETOSATA(CONSECINTA A MODIFICARILOR DE F.O.)

ü DIPLOPIE(PRIN PAREZA UNI- SAU BILATERALA DE N.VI)

ü INTARZIERE A CRESTERII SI A MATURIZARII SEXUALE(PRIN DILATAREA V.III CE INDUCE COMPRESIUNE

ASUPRA REGIUNII SELARE SI PINEALE)

v OBEZITATE

v PUBERTATE PRECOCE SAU INTARZIATA

Ø DIFICULTATI DE MERS SECUNDARE SPASTICITATII MEMBRELOR INFERIOARE(AFECTAREA TRACTULUI

PIRAMIDAL PERIVENTRICULAR)

Ø SOMNOLENTA

SEMNE CLINICE

Ø NOU-NASCUTI

ü CRESTEREA CIRCUMFERINTEI CRANIENE

ü DISJUNCTIA SUTURILOR CRANIENE

ü DILATAREA VENELOR SCALPULUI

ü CRESTEREA TENSIUNII FONTANELARE

ü PRIVIRE IN “APUS DE SOARE”

ü SPASTICITATE A MEMBRELOR(PREDOMINENT LA TRENUL POSTERIOR)

Ø COPII

ü MODIFIARI DE F.O.

ü PARALIZIE A MISCARILOR DE VERTICALITATE ALE GLOBILOR OCULARI (PRESIUNE EXERCITATA

ASUPRA TECTULUI PRIN PROCESUL

SUPRAPINEAL-ORIGINE SUPRANUCLEARA) PANA LA SDR.PARINAUD COMPLET

ü SEMNUL MACEWEN(PERCUTIA CRANIULUI)

ü NESIGURANTA MERSULUI

ü MACROCRANIE (SUTURILE FIIND INCHISE)

ü PAREZA N.VI (UNI-BILATERALA)

2. EXPLORĂRI PARACLINICE

EX.DE LABORATOR

Ø TESTE GENETICE IN CAZUL SDR.B-A

Ø EX.LCR - IN CAZUL H.POSTHEMORAGICE SAU POSTMENINGITICE PT.A DETERMINA CONCENTRATIA

PROTEICA SI A EXCLUDE INFECTIA REZIDUALA

EX.IMAGISTICE

Ø RX.CRANIANA

ü CRANIU “TABLA DE CUPRU (ARGINT)”

ü EROZIUNE A SEII TURCESTI

ü DEHISCENTA SUTURILOR

Ø ECHOGRAFIA TRANSFONTANELARA

Ø RADIOCISTERNOGRAFIA IZOTOPICA

ü VALOARE PROGNOSTICA

ü PERSISTENTA TARDIVA(SCANARE LA 48-72H) A ACTIVITATII VENTRICULARE CU UN RAPORT FATA DE

ACTIVITATEA TOTALA(V/T) PESTE 32%-PREDICTIBILITATE BENEFICA A SHUNTULUI

ü SENSIBILITATE NESIGURA A PREDICTIEI LA UN RAPORT V/T SUB ACSEASTA VALOARE

Obs: Apariţia şi răspândirea tomografiei computerizate şi a imagisticii prin rezonanţă magnetică nucleară
au revoluţionat diagnosticul şi urmărirea postoperatorie a hidrocefaliilor.

Ø Examenul CT cerebral constituie prima etapă de diagnostic. În afară de faptul că evidenţiază o posibilă
cauză a hidrocefaliei, permite aprecierea dilataţiei ventriculare şi aspectul cisternelor bazale şi a
celorlalte spaţii subarahnoidiene.

Ø Examenul IRM completează examenul CT permiţând descrierea cu precizie a eventualei leziuni

obstructive. Exemplul tipic este evidenţierea stenozei de apeduct Sylvius care nu se poate evalua prin
CT. Pe lângă aspectele morfologice foarte detaliate, examenul IRM permite explorarea dinamică a
fluxului LCS.

CRITERII CT/IRM IN H.I.ACUTA

ü VIZUALIZARE CLARA A AMBELOR COARNE TEMPORALE CU DIMENSIUNI PESTE 2 MM.

ü INDICE EVANS PESTE 30%(RAPORTUL INTRE DIM.MAXIMA A COARNELOR FRONTALE SI

DIAMETRULMAX.BIPARIETAL) ACEST INDICE PERMITE O CLASIFICARE GRADUALA A HIDROCEFALIEI:

o H.GRADUL I – indice 0,30 -0,40

o H.GRADUL II – indice 0,41-0,60

o H.GRADUL III – indice 0,61-0,90

o H.GRADUL IV – indice 0,91-1

ü PREZENTA EXUDATULUI TRANSEPENDIMAR (PERIVENTRICULAR LUCENCY)

o CT SCAN – HIPODENSITATE PERIVENTRICULARA

o IRM (SECV.T2 SI FLAIR) – HIPERDENSITATE PERIVENTRICULARA

ü BALONIZAREA COARNELOR FRONTALE SI A V.III(ASPECT”MICKEY MOUSE”IN STENOZA APEDUCTALA)

ü CURBAREA SUPERIOARA A CORPULUI CALOS (IRM SAGITAL)

ü APLATIZAREA GIRILOR SI FISURILOR

ü DIMINUAREA MANTIEI CEREBRALE

CRITERII CT/IRM IN H.I.CRONICA

ü COARNELE TEMPORALE MAI PUTIN PROEMINENTE

ü HERNIERE A V.III IN INTERIORUL SEII TURCESTI SI IN REGIUNEA PINEALA

ü EROZIUNE A SEII TURCESTI

ü MACROCRANIE

ü ATROFIE A CORPULUI CALOS

ü ATROFIE A GIRILOR SI LARGIREA FISURILOR

ü DIMINUAREA MANTIEI CEREBRALE

DTI (DIFFUSION TENSOR IMAGING)

ü TEHNICA IMAGISTICA NOUA CARE DETECTEAZA DIFERENTE IN ANIZOTROPIA FRACTIONALA (FA) SI

DIFUZIBILITATEA MEDIE (MD) A PARENCHIMULUI CEREBRAL ADIACENT SIST.VENTRICULAR

ü DETERIORAREA FA SI MD PERMIT RECUNOASTEREA MODIFICARILOR MICROSTRUCTURALE IN

SUBST.ALBA PERIVENTRICULARA NEDECELABILE EX.IRM

Ø EX.F.O

Ø PUNCTIA LOMBARA

Ø MONITORIZAREA ICP

Ø DRENAJ LOMBAR EXTERN (ELD)

B. EXISTA POSIBILITATEA DE DIAGNOSTICARE PRENATALĂ?

CURS PDF, SLIDE 22: Da, prin echografia prenatală (DAR NU GASESC NIMIC ÎN PLUS ÎN NOTELE DE
CURS/CURS PDF)

EXTRA: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/9259901/

50. CE ESTE INDICELE EVANS ÎN DIAGNOSTICUL HIDROCEFALIEI ȘI CLASIFICAREA HIDROCEFALIEI ÎN

FUNCȚIE DE ACEST INDEX

Indicele EVANS: raportul între dimensiunea maximă a coarnelor frontale și diametrul maxim biparietal.
Acest indice permite o clasificare în 4 grade a hidrocefaliei.

ÎN CURS ESTE INCLUS LA CRITERII CT/IRM IN H.I.ACUTĂ

ü VIZUALIZARE CLARA A AMBELOR COARNE TEMPORALE CU DIMENSIUNI PESTE 2 MM.

ü INDICE EVANS PESTE 30% (RAPORTUL INTRE DIM.MAXIMA A COARNELOR FRONTALE SI

DIAMETRULMAX.BIPARIETAL) ACEST INDICE PERMITE O CLASIFICARE GRADUALA A HIDROCEFALIEI:
o H.GRADUL I – indice 0,30 -0,40

o H.GRADUL II – indice 0,41-0,60

o H.GRADUL III – indice 0,61-0,90

o H.GRADUL IV – indice 0,91-1

51. CUM SE POATE REALIZA TRATAMENTUL UNEI HIDROCEFALII?

(DIN PPT) Tratamentul hidrocefaliei este realizabil prin:

· Inlaturarea cauzei

· Tehnici de shunt

(DIN CARTE) Tratamentul se bazează pe mai multe metode:

1) Tratamentul preventiv este important ţinând cont de riscul hidrocefaliei postoperatorii după orice
intervenţie neurochirurgicală. În hemoragiile meningee şi traumatismele craniene tratamentul
preventive vizează limitarea sângerării intracraniene şi consecinţele ei prin drenaje externe, puncţii
lombare, lavajul intraoperator al cisternelor.

2) Tratamentul cauzei constă în îndepărtarea obstacolului (excizia tumorilor responsabile) sau

repermeabilizarea unor structuri care în afara prezenţei obstacolelor, sunt permeabile (plafonul
ventriculului IV).

3) Derivaţiile extratecale ale LCS pot fi de mai multe tipuri: drenaj ventricular extern controlat, drenaj
ventriculo-peritoneal, drenaj ventriculo-atrial. Valvele utilizate în prezent sunt valve cu presiune de
deschidere prestabilită (joasă, medie şi înaltă), valve cu deschidere modulară şi valve programabile cu
rezistenţe variabile.

4) Derivaţiile intratecale ale LCS constau în ventriculostomie practicată endoscopic în planşeul

ventriculului III, urmărindu-se restabilirea unei comunicaţii între sistemul lichidian intraventricular şi cel
subarahnoidian.

5) Tratamentul medical vizează stoparea evoluţiei hidrocefaliei, reducând producţia de LCS prin
administrarea inhibitorilor de anhidrază carbonică (acetazolamidă) şi a diureticelor, sau urmărind
creşterea resorbţiei prin administrarea de izosorbid-dinitrat. Indicaţiile tratamentului medical sunt:
infecţiile shunturilor care impun îndepartarea lor, urmărindu-se controlul hidrocefaliei până la
următoarea intervenţie de derivaţie; de asemenea tratamentul medical este util şi în tratamentul
simptomatic al hidrocefaliei secundare hemoragiilor subarahnoidiene.

Tratamentul aplicat la timp în cazul unei hidrocefalii acute cu sindrom de hipertensiune intracraniană
este întotdeauna încununat de succes, făcând bineînţeles abstracţie de cauză care a provocat boala.
Prognosticul tratamentului hidrocefaliilor este direct legat de frecvenţa şi gravitatea eventualelor
complicaţii ale şuntului şi anume: complicaţii mecanice (obstrucţii ale tubulaturii, detaşarea şi migrarea
tubulaturii, etc.), complicaţii infecţioase, complicaţii cauzate de drenajul excesiv al LCS (hematoame
subdurale).

52. COMPONENTELE CLASICE ALE UNUI SHUNT

· Cateter ventricular

· Valva

· Cateter distal

· Alte componente

ü Conector (unidirectional/bidirectional “Y”)

ü Rezervor (precamera-situata cranial de valve-permite punctionarea pentru examen LCR,

monitorizarea ICP, aprecierea functionalitatii drenajului atat ventricular cat si distal)

ü Dispozitiv antisifon preventia sindroamelor overdrainage

ü Dispozitiv anti-gravitational (adaptarea fluxului LCR in functie de pozitia pacientului)

ü Dispozitivele antisifon si anti-gravitational au devenit deja parti component ale unor tipuri de valve
(DELTA, CORDIS-GCA, MIETHKE)

53. Enumerati tipuri de drenaje temporare in tratamentul hidrocefaliei.

 Drenaj ventricular extern (EVD)

 Drenaj ventriculo-subgaleal cu sau fara rezervor

54. Enumerati tipuri de drenaje definitive folosite in tratamentul hidrocefaliei.

 Drenaj ventriculo-peritoneal (VP SHUNT)

 D.ventriculo-atrial (VA SHUNT)
 D.lombo-peritoneal (LP SHUNT)
 D.ventriculo-pleural (VPL SHUNT)
 D.ventriculo-sinusal retrograd(VS SHUNT)
 Tehnici de neuroendoscopie

55. Enumerati cateva complicatii ale drenajelor in tratamentul hidrocefaliei

1. Generale

a. infectioase

- infectii ale plagilor chirurgicale

 - infectii ale SNC (meningita, ventriculita, empiem, abces)

- infectii cantonate la nivelul materialului de shunt

b. mecanice

- ocluzia

- disconexiunea si fractura tubulaturii

- migrari de tubulatura

- pozitionari inadecvate

c. sindromul de supradrenaj: colectii subdurale, craniostenoza, loculatia ventriculara, hipotensiunea

ortostatica, hernia supratentoriala

2. Specifice tipului de drenaj

a. Drenajul VP (ventriculo-peritoneal)

- peritonita

- perforatii de organe

- chist intra-abdominal

b. Drenajul VA (ventriculo-atrial)

- endocardita

- nefrita

- migrare a cateterului atrial in a. pulmonara

c. Drenajul VPL (ventriculo-pleural)

- revarsate pleurale

- pneumotorax

- empiem pleural

d. Drenajul LP (lombo-peritoneal)

- hernie amigdaliana (malf. A-C dobandita)

- scolioza

- hiperlordoza
- sciatica

- migrare intra-foraminala a cateterului

56. Enumerati cateva tulburari de inchidere a tubului neural (malformatii disrafice)

- Cranium bifidum

- cranioschizisul total (anencefalia, exencefalia)

- encefalo-meningocel

- Spina bifida

- rahischizisul total

- spina bifida aperta (mielo-meningocel)

- sinusul dermal

- spina bifida oculta

57. Enumerati cateva tulburari de diferentiere si migrare sistematizata a elementelor SNC.

· Agenezia de corp calos

· Sindromul Dandy-Walker

· Malformatia Arnold Chiari

· Siringomielia

· Diastematomielia

58. Enumerati cateva tulburari cauzate de factori metagenici in primele luni de sarcina.

· Chisturi arahnoidiene

· Agenezia corticala

· Microgiria

· Hipoplazia coasei cerebrale

· Hipoplazia de tentoriu

· Hidrocefalia congenitala

· Stenoza de apeduct Sylvius

59. Ce este encefalo-meningocelul si clasificarea lui dupa continutul pungii herniate?

Encefalo-meningocelul reprezinta hernierea de continut intracranian (meninge, tesut cerebral,

ventricul) printr-un orificiu anormal congenital. Se clasifica dupa continutul pungii herniate in:

 encefalocel - tesut cerebral

 meningocel - meninge si LCR
 encefalo-meningocel - tesut cerebral si meninge
 encefalo-ventriculocel - contine si portiuni de ventricul
 encefalo-meningo-ventriculocel - meninge, LCR, tesut cerebral si portiuni de ventricul

60. Ce este spina bifida si tipuri de spina bifida?

Spina bifida este o forma de disrafism spinal ce consta intr-un defect de fuziune a lamelor
vertebrale pe linia mediana concretizat prin absenta unuia sau mai multor arcuri vertebrale posterioare.
Poate fi:

APERTA (DESCHISA) - malformatie care poate fi intotdeauna diagnosticata de la nastere datorita

hernierii vizibile a continutului canalului spinal

OCULTA - dehiscenta a lamei vertebrale

Ca forme anatomice, aceasta poate fi:

meningocel

mielo-meningocel

rahischizis

61. Ce este diastematomielia?

Diastemomielia este o malformatie disrafica congenitala caracterizata prin diviziunea maduvei

sau a cozii de cal in doua segmente distincte, printr-un sept osos, cartilaginos sau fibros acoperit de sac
dural.

62. Ce este malformatia Dandy-Walker?

Este o malformatie la nivelul fosei craniene posterioare. Exista 2 teorii etiopatogenice, ceea ce duce la
descrierea a doua aspecte anatomo-clinice:

1. Atrezia orificiilor de comunicare ale ventricului IV (LUSCHKA SI MAGENDIE) cu spatiile

subarahnoidiene - ASPECTUL CLASIC:

fosa craniana posterioara marita de volum

aparitia unui chist lichidian de mari dimensiuni, in absenta unui ventricul IV normal
agenezie totala sau partiala vermis

insertie inalta tentoriu

ascensionare sinusuri transverse si a torcularului

emisfere cerebeloase hipoplazice si dislocate antero-lateral

TC hipoplazic si compresat

hidrocefalie interna cvasiconstanta

2.Malformatie disrafica a cerebelului cu aplazie a vermisului inferior si formarea unui chist pe linia
mediana, in teritoriul velului medular posterior, ceea ce induce secundar obstructia orificiilor de
comunicare ale ventricului IV - DANDY-WALKER VARIANT:

agenezie partiala vermis,

evaginare posterioara a velului medular cu dilatare a ventricului IV comunicant cu spatiile

subarahnoidiene printr-o valecula largita, ducand astfel la aparitia unui spatiu chistic de dimensiuni
variabile

hidrocefalie interna in doar 30% din cazuri

63. Care tip de malformatie Dandy Walker este incompatibila cu viata si de ce?(LOL)

Aici cred ca se refera la malformatia Arnold-Chiari?

Malformatia Arnold Chiari (pozitie anormala, joasa a cerebelului si trunchiului cerebral care
protruzioneaza in canalul spinal cervical)

tip III - toate structurile fosei craniene posterioare sunt coborate in canalul spinal, aparitia unui
meningoencefalocel occipito-vertebral, suferinta marcata de trunchi cerebral, de cele mai multe ori
incompatibila cu viata

Manifestarile clinice din malformatia Dandy-Walker pot fi variate, de la absenta totala a

simptomatologiei pana la:

macrocranie cu deformari occipitale

retard psiho-motor

sindrom HIC
sindrom cerebelos

sindrom piramidal

afectari nervi cranieni

64. Ce este craniostenoza?

Craniostenoza=fuziunea prematura a cel putin uneia din suturile craniene ceea ce duce la:

 deformarea cutiei craniene ca urmare a unei dezvoltari anormale a matricei osoase

 anomalii ale formei si simetriei scheletului cranio-facial
 HIC

65. Enumerați suturile craniene și ce oase delimitează ele.

· Sutura metopică: separă oasele frontale;

· Sutura coronală: separă oasele frontale și parietale;
· Sutura sagitală: separă oasele parietale;
· Sutura scuamoasă: separă oasele parietale și temporale;
· Sutura lambdoidă: separă oasele parietale și occipitale.

66. Ce este trigonocefalia și în ce constă?

Trigonocefalia este o malformație a cutiei craniene caracterizată de sinostoza metopică. Aceasta

constă în îngustarea în plan transversal a etajului cranian anterior care capătă un aspect triunghiular.

67. Ce este scafocefalia și în ce constă?

Scafocefalia este o malformație a cutiei craniene caracterizată de sinostoza sagitală cu creșterea

accentuată a diametrului antero-posterior al craniului în detrimentul diametrului biparietal
(dolicocefalie). Se poate observa prezența boselor frontale și occipitale „bathrocephaly” (occipital
bullet).

68. Definiti hemoragia subarahnoidiana

DEFINITIE :acumulare de singe in spatiul subarahnoidian , datorata unei multitudini de cauze.

SPATIUL SUBARAHNOIDIAN : spatiul dintre arahnoida si piamater. ARAHNOIDA este o membrana

fibroasa, aderenta dar distincta de duramater ce trimite trabecule catre piamater si care urmareste,
vasele de singe si nervii cranieni , construind o arhitectura denumita spatiul subarahnoidian.

69. Care este incidenta anevrismelor si malformatiilor vasculare cerebrale?

Incidenta anevrismelor 0,2-7,9/100.000 loc. In Japonia si Finlanda 26/100.000 loc.

Malformatiile vasculare cerebrale au o incidenta de 1/10 raportata la anevrismele cerebrale si un risc
anual de hemoragie intre 2-4%.

70. Simptomatologia anevrismelor cerebrale

Simptomatologia cel mai frecvent este data de ruperea lor si este reprezentata de hemoragia cerebrala,
cel mai adesea subarahnoidiana.

Anevrismele gigante pot determina simptomatologie focala functie de localizarea lor

71. Etiologia hemoragiilor subarahnoidiene

1. Anevrismele cerebrale

- Determina 75-80% din cazurile de hemoragie subarahnoidiana spontana

- Exista mai multe tipuri de anevrisme:

· Sacular = viciu de dezvoltare

· Fusiform = aterosclerotic

· Infecţios sau micotic

· Disecant

· Inflamator

· Traumatic

· Neoplazic

· Indus de radiaţii

· Microanevrisme intraparechimatoase (boala Charcot-Bouchard)

2. Malformatiile vasculare

a) Cerebrale

- Malformaţii arterio-venoase cerebrale (4-5%)

- Cavernoame (malformaţii capilare)

- Malformaţii venoase (incluzand şi malformaţiile venei Galien)

- Teleangiectazia capilară

- Fistula durală craniană

 b) Spinale

- Localizate în special cervical şi toracic

3. Angiopatii si vasculite cerebrale

- Angiopatia hipertensivă

- Angiopatia amiloidă

- Boala moya-moya

- Arterita cu celule gigante

- Angeita granulomatoasă

- Poliarterita nodoasă

- Angeita lupică

- Granulomatoza Wegener

- Vasculita reumatoidă

- Boala Behcet

- Boala Kawasaki

- Purpura anafilactică

4. Coagulopatii si boli care afecteaza coagularea

- Hemofilia

- Sickle cell anemia (anemia falciformă)

- Trombocitopenia

- Mielomul

- Insuficienţa hepatică

- Deficienţa de vitamină K

- Coagularea intravasculară diseminată

- Tratamentul anticoagulant

- Terapia trombolitică
 - Leucemia

- Policitemia

5. Neoplasmul

- Carcinomul cu celule renale

- Melanomul

- Coriocarcinomul

- Carcinomul bronhogenic (metastazele cerebrale)

- Adenomul hipofizar

- Gliomul

- Limfomul

- Oligodendrogliomul

- Papilomul de plex coroid

- Ependimomul spinal

6. Infarctul hemoragic arterial cerebral si infarctul hemoragic venos cerebral

- Sarcina

- Contraceptive

- Traumatisme

7. Infectii

- Endocardite

- Tromboflebita sinusului cavernos

- Meningite bacteriene

- Meningita tuberculoasă

- Meningoencefalita luetica

- Febra galbenă

- Boala cu incluzii citomegalice

 - Meningoencefalita (exemplu: cu herpes simplex)

8. Intoxicatii

- Epinefrină

- Inhibitori de monoaminoxidaza

- Amfetamine

- Cocaină

- Venin de sarpe

9. Hemoragie subarahnoidiana cu etiologie nedeterminata (14-22% din cazuri)

72. Clasificarea hemoragiei subarahnoidiene

1. Hemoragia subarahnoidiana primara – hemoragia se produce direct in spatiul subarahnoidian.

2. Hemoragia subarahnoidiana secundara – hemoragia se produce in ventriculi sau in parenchim, iar de

aici sangele trece in spatiul subarahnoidian.

73. Clasificati malformatiile vasculare cerebrale

Clasificarea McCormick, 1978:

malformații arteriovenoase

malformații cavernoase (cavernoame, angioame cavernoase, hemangioame cavernoase)

fistule arteriovenoase directe (malformații ale venei Galen, malformații arteriovenoase durale, fistule
carotidocavernoase)

angioame venoase

telangiectazii capilare (angioame capilare)

74. Care sunt infectiile care pot determina hemoragie subarahnoidiana?

-endocardite

-tromboflebita sinusului cavernos

-meningite bacteriene

-meningita tuberculoasă

-meningoencefalita luetica
-febra galbenă

-boala cu incluzii citomegalice

-meningoencefalita(ex. cu herpes simplex)

75.Enumerati caracteristicile generale ale hemoragiei subarahnoidiene.

-cea mai mare frecvenţă a HSA de etiologie anevrismală este între 55-60 de ani.

-30% din HSA anevrismale debutează în somn.

- HAS este complicată cu:

sângerare intracerebrală în 20-40% din cazuri.

hemoragie intraventriculară în 15-35% din cazuri.

singerare subdurală în 2-5%.

- Mortalitatea naturală în primele 30 de zile este de 46%.

- Frecvenţa mai mare a hemoragiilor produse prin rupturi anevrismale este primăvara şi toamna.

76.Care sunt manifestarile clinice de avertizare in hemoragia subarahnoidiana?

Manifestarile clinice de avertizare sunt atribuite expansiunii anevrismale sau SAH minore:

Cefalee

Durere orbitara

Diplopie

Pierderea acuta a vederii sau tulburari de camp vizual

Deficite motorii sau sensitive

Crize comitiale

Tulburari de vorbire

77.Enumerati semnele si simptomele clinice de hemoragie subarahnoidiana.

Cefalee( generalizata/ unilaterala; instalată ictal în plină stare de sănătate aparentă, de obicei severa,
atroce; clasica, occipitala, poate iradia inferior spre spate prin iritarea radacinii nervilor spinali; cel mai
frecvent simptom(90%) ).

Greturi, varsaturi
Meningism

Somnolenta, obnubilare, coma

Sindrom confuzional-agitatie psihomotorie

Disfazie

Deficite neurologice motorii

Tulburari sensitive

Hemianopsie homonima- edem papilar

Hemoragii intraoculare-Terson

Pareza de nerv III

Cefaleea severa, occipitala instalata brutaleste simptomul cardinal si trebuie explorata cu CT scan sau
PL!

78. Care sunt semnele si simptomele anevrismelor cerebrale nerupte, deci care nu se datoreaza
hemoragiei subarahnoidiene?

Aceste semne si simptome sunt asociate anevrismelor gigante, trombozate. Cel mai frecvent sunt
incriminate anevrismele de ACM. Astfel, pacientul poate prezenta:

- Accidente ischemice tranzitorii

- Crize comitiale

- Deficite neurologice focale

- Pareza de nerv III( cel mai frecvent, apoi VI si IV)

- Pierderea vederii

79. Care sunt explorarile paraclinice in hemoragia subarahnoidiana?

În ordinea efectuării lor:

1. CT nativ de înaltă rezoluţie.

2. PL în cazurile discutabile.

3. Arteriografie cerebrală.

80. Care sunt semnele computer tomografice in hemoragia subarahnoidiana?

-sange în spaţiile subarahnoidiene( hiperdensitate-alb).

-cresterea dimensiunilor ventriculilor (hidrocefalie acuta in primele 24 de ore ).

-hematom intracerebral sau sange în spaţiul subdural (cand are efect de masa se recomanda evacuarea
rapida ).

-cantitatea mare de sange din cisterne si fisuri-factor important de prognostic pentru spasm.

-zone de infarct datorate vasospasmului.

-în cazurile de anevrisme multiple se poate decela anevrismul rupt.

81. Ce evidentiaza punctia lombara in hemoragia subarahnoidiana?

-LCR cu presiune crescuta initial

-LCR xantocrom dupa 1-2 zile.

-cel mai sensibil test in diagnosticul HSA

-In situatiile in care examinarea CT este neconcludenta, pentru sangerare se practica punctie lombara in
scop diagnostic. Aceasta releva lichid cerebrospinal hemoragic, sau, dupa caz xantocrom, in functie de
vechimea sangerarii, dar prezinta si risc de rezultat fals pozitiv.

82. Care este semnificatia diagnostica a angiografiei cerebrale in HSA?

-demonstreaza sursa sangerarii (de obicei anevrismul in aproximativ 85% din cazuri).

-15-20% din hemoragii raman de etiologie neprecizata.

-se incepe studiul pe vasul care prezinta suspiciunea cea mai mare (clinica, CT) si apoi daca starea
pacientului permite, se continua pe toate cele 4 vase.

-poate de rezultate fals negative, daca vasospasmul este important si inchide complet coletul
anevrismului-se repeta dupa ce cedeaza vasospasmul.

83.Clasificarea HUNT si HESS a hemoragiilor subarahnoidiene.

0=anevrism nerupt.

1a=fara semne de iritatie meningeala.

1=asimptomatic sau usoara cefalee si rigiditate a cefei.

2=paralizii de nervi cranieni (ex. III, IV), cefalee moderata pana la severa si redoare de ceafa.
3=deficit focal moderat, sindrom confuzional

4=stupor, hemipareza moderata pana la severa, rigiditate de decerebrare de la inceput.

5=coma profunda, rigiditate de decerebrare, muribund.

84.Scala FISHER pentru vasospasm.

Criteriul=prezenta sangelui pe CT.

Gr.1-nu se deceleaza sange pe CT.

Gr.2-sange difuz, grosime sub 1mm in plan vertical

Gr.3-sange sub forma de cheaguri sau/si grosime peste 1mm in plan vertical

Gr.4-hematom intracerebral sau cheaguri intraventricular cu sau fara HSA difuza.

85. Enumerati cele 3 obiective ale tratamentului initial al HAS:

1.Prevenirea resîngerării.

2.Tratamentul hidrocefaliei ce poate fi:

-obstructiva - în stadiile precoce datorită blocării apeductului sau ventriculilor cu sînge .

-comunicantă - în stadiile tardive datorită efectelor toxice ale produşilor de degradare ai sîngelui ce
blocheaza activitatea granulaţiilor subarahnoidene si blocarea spaţiilor prin lipirea arahnoidei de pie ce
nu mai permite circulaţia LCR.

3.Tratamentul vasospasmului.

86. Care este frecventa resingerarii in HSA?

- frecvenţa maximă a resingerării în prima zi = 4%.

- 1,5%/zi pînă în ziua a 13-a

- 15-20% resîngerează în primele 14 zile

- 50% resîngerează în primele 6 luni

- resîngerarea se reduce la 3% pe an iar rata mortalitatii la 2% pe an

87. Definiți vasospasmul din HSA.

Se întâlneşte cel mai frecvent în hemoragiile subarahnoidiene de etiologie anevrismală dar şi în alte
hemoragii intracraniene ( ex. hemoragia intraventriculară din AVM şi HSA de etiologie neprecizată.)
Se manifestă prin îngustarea anatomică a calibrului vaselor cerebrale în vecinătatea anevrismului, sau la
distanţă, fiind cauzată în cea mai mare parte de produşii de degradare ai sângelui din spaţiile
subarahnoidiene, asociată cu modificările structurale vasculare şi cu agresiunea imunologică declanşată
de reacţia inflamatorie periarterială. Se instalează între ziua a 5-a şi a 12-a de la ruptură şi are consecinţe
dramatice. Se reduce drastic lumenul arterial, endoteliul devine discontinuu, se pierde vasomotricitatea
normală, scade debitul sanguin cerebral regional şi apare hipercoagulabilitatea. Toate acestea conduc la
ischemie cerebrală acută sau tardivă şi afectează de cele mai multe ori ireversibil parenchimul cerebral
dependent de teritoriul arterial afectat. Examinarea dinamică prin CT cerebral a pacientului în situaţii de
agravare asigură un diagnostic diferenţial între o eventuală resângerare sau apariţia infarctelor.
Vasospasmul se tratează medical în servicii specializate de terapie intensivă, el putând evolua chiar şi la
pacientul operat, în pofida unei intervenţii chirurgicale corecte.

Diagnosticul de vasospasm este susţinut de două criterii:

- vasospasmul clinic

- vasospasmul radiologic

88. Definiți vasospasmul clinic.

Vasospasmul clinic = deficit neurologic ischemic focal in cursul hemoragiei subarahnoidiene.

Caracteristici clinice:

- stare confuzionala

- alterarea nivelului constientei.

- deficit neurologic focal sau de limbaj.

89. Definiți vasospasmul radiologic.

=îngustarea arterială demonstrată pe arteriografiile cerebrale –arteriografiile repetate pot evidenția

vase de calibru normal inițial iar apoi îngustate.

90 Care este semnificatia examinarii Doppler transcraniana (TCD) in vasospasmul cerebral din HAS ?

Examinarea Doppler transcraniana(TCD)

Viteza fluxului sanguin (MCA Average Blood Flow Velocity sau VMCA) este marcat crescuta in prezenta
vasospasmului (peste 120 cm/s). Astfel, severitatea vasospasmului se ordoneaza crescator:

1. Vasospasm usor (VMCA 120-140 cm/s)

2. Vasospasm moderat (VMCA 140-200 cm/s)

3. Vasospasm sever (VMCA > 200 cm/s)

Indexul Lindegaard : evalueaza raportul dintre valorile determinate cu ajutorul examinarii Doppler
pentru artera bazilara si portiunea extracraniana a arterei vertebrale (BA/EVA). Un raport BA/EVA > 2
releva prezenta vasospasmului la nivelul circulatiei vertebro- bazilare, iar un raport BA/EVA > 3 indica
vasospasm sever.

Avantaje:

- metoda non-invaziva

- repetabilitate

- usurinta monitorizarii dinamice

Dezavantaje:

- sensibilitate scazuta in fazele precoce ale vasospasmului

91. Clasificarea severității vasospasmului după angiografia cerebrală

Weidger și colab. (Stroke, 2017) au elaborat cele mai recente criterii de evaluare a severității
vasospasmului pe DSA (Angiografie cu substracție digitală):

non-spasm (scădere a diametrului vascular între 0-10%)

vasospasm moderat (scădere a diametrului vascular între 11-33%)

vasospasm moderat-sever (scădere a diametrului vascular între 34-66%)

vasospasm sever (scădere a diametrului vascular între 67-100%)

92. Tratamentul vasospasmului

Terapia 3H (hipertensiune, hipervolemie, hemodilutie (Ht =30%))

Terapia endovasculară

Lavajul cisternal

Inhibitorii canalelor de Ca (nimodipina)

MgSO4

Statinele

Clazosentan-ul

Fasudil hidroclorid-ul

93. Frecvența anevrismelor după localizare

(din carte, p.86, p. 90)

92% dintre anevrisme sunt localizate în porțiunea anterioară a poligonului Willis și numai 8% aparțin
sistemului vertebro-bazilar, fără predilecție dreapta/stânga.

Cele mai numeroase sunt situate în ordinea frecvenței pe următoarele artere:

-30-35% artera comunicantă anterioară

-30-35% artera comunicantă posterioară

-20% bifurcația arterei cerebrale medii

-5% artera bazilară

94. TRATAMENTUL ANEVRISMELOR

->Cliparea directa: s-a dovedit a fi eficienta in 99,5% dintre cazuri.

->Wrapping-ul sau coating-ul anevrismeloreste ineficient.

-> Embolizarea cu coils-uri prin tehnici endovasculare (mai putin utilizata la noi,

costuri foarte mari).

95. Abordul chirurgical al anevrismelor din circulatia anterioara

-> Voletul pterional sau fronto-temporo-sfenoidal.

(In epoca moderna este cel mai folosit dupa ce in 1960 a fost popularizat de Yasargil)

-> Pterionul este locul unde se unesc frotalul parietalul temporalul si aripa mare de sfenoid.

(A fost utilizat inca din 1850 pentru evacuarea unor hematoame epidurale ( ca volet

osteoplastic ))
96. Abcesul epidural

Abcesele epidurale sunt colectii piogene dezvoltate in spatiul virtual dintre cutia craniana si dura mater.

97. Ce este un empiem subdural?

Empiemul subdural constituie o colectie purulenta localizata in spatiul subdural ce determina inflamatia
si edemul creierului subiacent, tromboflebita septica si infarct venos, care se poate extinde rapid de-a
lungul spatiului subdural, datorita absentei barierelor tisulare.

98. Care sunt principalele cauze ale apariției abcesului epidural?

Principalele cauze sunt:

◦ infectia postoperatorie

◦ extensia directa de la nivelul sinusurilor paracraniene.

99. În ce constă atitudinea chirurgicală în cazul abcesului epidural?

Tehnica chirurgicala consta in craniectomie, cu evacuarea colectiei purulente si indepartarea portiunii de

os infectate, insotita de lavaj abundent si hemostaza riguroasa.

100. Diagnosticul imagistic al abcesului epidural.

Examenul CT: cu fereastra osoasa permite detectarea precoce a eroziunii platourilor vertebrale si
precizeaza topografia abcesului paravertebral si colectia purulenta epidurala. Este posibila sub ghidaj CT
o punctie percutana cu scop de diagnostic bacteriologic.

Examenul IRM spinal: precizeaza localizarea colectiei, conflictul radicular si gradul compresiunii
medulare. Este utila in special in cazul colectiilor ce se intind pe mai multe nivele.

Examenul radiologic standard: poate evidentia modificari vertebrale dupa o evolutie clinica a bolii de 2-8
saptamani. Radiografia vertebrala poate evidentia pensarea spatiului intervertebral cu platourile
vertebrale erodate asociata unei opacitati paravertebrale fuziforme.

101. Care sunt cele mai frecvente cauze ale aparitiei empiemului subdural (etiologia)?

In seria publicata de Cobbs si colab. (1995) pe 32 de cazuri, etiologia a fost urmatoarea:

- infectia sinusurilor paranazale: 67%

- otita: 14%

-postchirurgicala: 4%

-meningită: 2%

- cardiopatie congenitala cianogena: 2%

- supuratii pulmonare: 4%

- nederminata: 3%

102. Care sunt cei mai frecventi agenti patogeni imp

licati in etiologia empiemelor subdurale?

Agentii patogeni implicati in etiologia empiemelor subdurale sunt reprezentati de:

Streptococul aerob: 30-50%

Stafilococi: 15-20%

Streptococii microaerofili si anaerobi: 15-25%

Bacili Gram negativi: 5-10%

Alti anaerobi: 5-10%

103. Diagnosticul imagistic al empiemului subdural.

Aspecte imagistice

▪ In cazul unui empiem subdural, CT scan-ul arata o colectie extra-axiala insotita de un edem cerebral si
efect de masa mai mare decat cel datorat volumului colectiei subdurale propriu-zise.

▪ La administrarea de contrast se constata incarcarea cu contrast la nivelul piei mater adiacente.

▪ Cu toate acestea un empiem subdural de mici dimensiuni poate ramane neobservat pe CT scan, astfel
ca MRI devine cea mai sensibila investigatie pentru identificarea si delimitarea extensiei acestei
afectiuni. Mai mult, MRI cu difuzie reprezinta cea mai buna tehnica care poate distinge aceasta
afectiune de alte tipuri de colectii.
▪ Sensibilitatea acestei metode depaseste 95% in colectiile purulente spontane (non chirurgicale si non
traumatice) dar pot apare si rezultate fals negative si pozitive.

▪ Atentia trebuie focusata asupra posibilelor anomalii evidentiate in structurile de vecinatate cum ar fi
urechea, sinusurile frontale precum si prezenta osteomielitei si a corpilor straini.

▪ Aspectul MR indica hiposemnal in T1 si hipersemnal in T2.

▪ Captarea piala a contrastului este nespecifica pentru infectiile sistemului nervos central.

104. Cand se poate opta pentru un tratament conservator in cazul empiemului subdural?

-simptomatologie minima

-fara efect de masa

-raspuns favorabil prompt la antibioterapie

105. Enumerati situatiile in care craniotomia(voletul) reprezinta solutia optima de tratament

chirurgical in cazul empiemului subdural.

-empieme multiloculate,

-insotite de abces subcortical,

-intinse pe o suprafata corticala mare,si

-in general in cazul pacientilor ce pot tolera o interventie mai ampla

106. Care sunt caile de infectare in cazul abcesului cerebral?

R: CAI DE INFECTARE:

* Directa (contiguitate) – urechea medie, mastoida

- sinusuri paranazale

* Cale hematogena – boli cardiace congenitale

-endocardita bacteriana

- abcesul pulmonar

- abcesul dentar

* Dupa interventii neurochirurgicale

* Dupa traumatisme craniocerebrale cu solutii de continuitate (fistule LCR, fragmente de corp strain,
detritusuri si fragmente osoase)

* De cauza necunoscuta (!! Antibioterapie puternica si precoce)

107. Factorii predispozanti, ce tin de pacient, care duc la dezvoltarea abcesului cerebral.

R: Factori predispozanti (determina imunosupresie)– DZ, limfomul, leucemia,

corticoterapia cronica, chimioterapia, HIV, transplant de organe

108. Enumerati stadializarea morfopatologica a abcesului cerebral.

R: MORFOPATOLOGIE:

a) stadiul I – encefalita presupurativa (early cerebritis) – Z1-Z3

b) stadiul II – encefalita supurative (abces necolectat) – Z4-Z9

c) stadiul III – abces colectat/confluent - Z10-Z13

d) stadiul IV – abces incapsulat >Z 14

109. Care sunt principalele microorganisme izolate din abcesele cerebrale?

1. Coci G(+) – Staf.auriu, Staf.coagulazo-negativ, Str.viridans, Str.beta-hemolitic

2. Germeni G(-) – Klebsiella pneumonie, Proteus mirabilis, E.coli, Pseudomonas aeruginosa

3. Anaerobi – Peptostreptococ, Bacteroides

4. Abcesele tuberculoase – B.Koch

5. Fungi – persoane imunocomprimise – Nocardia, Aspergillus

6. Culturi negative (pana la 25% din cazuri)

110. Descrieti aspectul imagistic al abcesului cerebral in stadiul de abces incapsulat.

- inel periferic ”mai gros” care capteaza bine contrastul

- centru necrotic, hipodens (captare intensa pe administrarea tardiva a contrastului, care il diferentiaza
de stadiul de encefalita)

111. Care sunt criteriile imagistice care arata raspunsul favorabil al abcesului in cazul tratamentului
antibiotic?

Criterii imagistice de succes al tratamentului AB

a. scaderea captarii inelare a contrastului

b. reducerea edemului

c. reducerea efectului de masa

d. reducerea dimensiunilor leziunii (apare dupa 1-4 sapt de tratament)

112. Indicatiile tratamentului chirurgical in abcesul cerebral, ca tratament de prima intentie.

INDICATII DE PRIMA INTENTIE

1. Abcesul exercita efect de masa important (CT, RMN)

2. Semne ale cresterii presiunii intracraniene

3. Abcesele posttraumatice asociate cu prezenta de material strain intracerebral

4. Abcesele localizate periventricular (ruptura intraventriculara – prognostic infaust)

5. Abcesele multiloculate

6. Diagnostic pozitiv greu de obtinut.

7. Abcese fungice (greu de rezolvat medicamentos)

8. Nu se poate monitoriza evolutia sub tratament medicamentos, prin efectuarea de examinari CT

repetate

113. Care sunt situatiile ce impun abandonarea tratamentului medicamentos in favoarea celui
chirurgical in abcesele cerebrale?

- Deteriorarea starii neurologice

- Progresia abcesului spre ventricul

- Progresia abcesului dupa 2 saptamani de tratament medicamentos

- Dimensiunea abcesului nu se modifica dupa 4 saptamani de tratament medicamentos

114. Indicatii si avantaje ale tratamentului stereotaxic in abcesul cerebral.

Punctia stereotaxica a abcesului cu aspirarea puroiului reprezinta metoda de electie a tratamentului

chirurgical si are urmatoarele avantaje:

-acceseaza abcesele multiple sau profunde

-se pot injecta antibiotice (antibioterapie tintita)

-poate fi facuta sub anestezie locala

-poate fi repetata (indicatie pentru pacientii cu sd infectios sever si care nu ar putea tolera o interventie
chirurgicala larga)

115. Factori prognostici defavorabili in evolutia abcesului cerebral.

1) Pacient in stare neurologica proasta

2) Ruptura intraventriculara a abcesului

3) Pacient imunocompromis (abcesele fungice)

116. Enumerați criteriile utilizate în scala de evaluare a stării de conștiență GLASGOW COMA SCALE
(GCS)

1. Deschiderea ochilor

2. Activitate motorie la stimuli durerosi

3. Răspunsul verbal

117. Enumerați principalele tipuri de hematoame intracraniene posttraumatice

Hematoamele intracraniene posttraumatice cuprind:

1. hematomul extradural,

2. hematomul subdural acut,

3. hematomul subdural cronic și

4. hematomul intracerebral.

118. Care este semnificația gradului Frankel A din clasificarea Frankel a leziunilor vertebro-medulare
posttraumatice

Grad A – leziune completă – absenta functiei senzitive si motorii voluntare

119. Care este semnificația gradului Frankel B din clasificarea Frankel a leziunilor vertebro-medulare
posttraumatice

Grad B – leziune incompletă – exista sensibilitate si functie motorie voluntara detectabila sub nivelul
neurologic, inclusiv controlul sfincterelor

Functie senzitiva prezenta + functie motorie absenta

120. Care este semnificația gradului Frankel C din clasificarea Frankel a leziunilor vertebro-medulare
posttraumatice
Grad C – leziune incompletă – exista sensibilitate si functie motorie voluntara detectabila sub nivelul
neurologic, inclusiv controlul sfincterelor

Functie senzitiva prezenta + functie motorie voluntara pastrata, insa nefolositoare (forta musculara 1/5
– 2/5)

121. Care este semnificația gradului Frankel D din clasificarea Frankel a leziunilor vertebro-medulare
posttraumatice

Grad D – leziune incompletă – exista sensibilitate si functie motorie voluntara detectabila sub nivelul
neurologic, inclusiv controlul sfincterelor

Functie senzitiva prezenta + functie motorie voluntara pastrata si folositoare (forta musculara 3/5 – 4/5)

122. Care este semnificația gradului Frankel E din clasificarea Frankel a leziunilor vertebro-medulare
posttraumatice

Grad E- Normal- functie senzitiva si motorie normala –reflexele pot fi anormale, parestezii pot fi
prezente

123. Descrieți sindromul tumoral de lob frontal

Sindromul tumoral de lob frontal

În tumorile de lob frontal se pot constata următoarele simptome de focar:

1. Epilepsia: se constată la aproximativ 60% din cazuri, manifestarea dominantă fi ind criza de tip grand
mal cu care debutează 30% din tumori. Alte crize epileptice îmbracă caracterul crizelor de tip jacksonian,
urmate de generalizare şi crize adversive.

2. Tulburările motorii: sunt cu atât mai accentuate cu cât se dezvoltă mai aproape de aria motorie.
Tumorile de arie motorie produc marcat defi cit motor controlateral: hemipareză sau hemiplegie.

3. Afazia şi agrafi a: apar în leziunile tumorale din emisferul dominant ce lezeaza ariile F2 si F3.

4. Simptomele extrapiramidale se constată în leziuni ale ariei premotorii si prefrontale sub forma
grasping – reflexului, semnul rotii dintate si o hipotonie plastica.

5. Tulburări psihice - apar în majoritatea cazurilor, deseori reprezentând forma de debut a

simptomatologiei tumorale.

Modifi carea afectivităţii apare în prima etapă şi constă în euforie, labilitate afectivă. Excitaţia
psihomotorie determină tendinţa spre glume şi calambururi neadecvate, adeseori cu tentă sexuală,
context ce poartă denumirea de moria.
Progresiv apare faza de indiferență, cu scăderea randamentului profesional, tulburări de memorie, şi
atenţie slăbită. Indiferenţa faţă de propria persoană şi familie este frecvent diagnosticată eronat drept
stare depresivă. Ulterior se constată diminuarea controlului sfincterian prin lezarea centrilor frontali ai
vezicii urinare şi rectului cu instalarea gatismului.

În perioada de stare a bolii se constată un sindrom pseudodemential asemănător schizofreniei.

Glioamele maligne şi metastazele au procentul cel mai mare de tulburări psihice.

6. Tulburările de echilibru: se manifestă în urma lezării conexiunile fronto-cerebelo-vestibulare şi se

materializează sub formă de latero- sau retropulsie, instabilitate în menţinerea trunchiului pe verticală,
laterodeviere şi uneori derobare bruscă a membrelor inferioare.

Simptomatologia tumorilor frontale se constituie progresiv, debutul fi ind dominat de tulburările psihice.

124. Clasificarea topografica a tumorilor supratentoriale

1. Tumorile lobilor cerebrali: frontal, parietal, temporal, occipital;

2. Tumorile profunde de emisfer: ventriculi laterali, nuclei bazali;

3. Tumorile de linie mediană: corp calos, regiune selară, ventricul III, regiune pineală;

125. Clasificarea topografica a tumorilor infratentoriale

1. Tumorile de linie mediană: vermis şi ventricul IV;

2. Tumorile lobilor cerebeloşi;

3. Tumorile de trunchi cerebral;

4. Tumorile extra-parenchimatoase: unghi pontocerebelos, ganglion Gasser, clivus

126. Care sunt structurile cerebrale care se pot angaja sub presiunea expansiunii tumorale .

Structurile cerebrale care se pot angaja sunt :

1. Girusul cingular: se angajează sub marginea liberă a coasei în cisternă pericaloasă

2. Uncusul hipocampului şi uneori întreaga porţiune infero- internă a lobului temporal se angajează
în cisterna ambiens între marginea liberă a tentoriului şi pedunculul cerebral

3. Amigdalele cerebeloase se angajează în cisterna magna în fața rebordului osos al foramenului
magnum spre fața dorsală a joncțiunii bulbomedulare.

4. Culmenul cerebelos se angajează în cisterna cvadrigeminală în fața marginii libere a joncţiunii
falcotentoriale spre fața posterioară a mezencefalului
5. Există posibilitatea ca o tumoră din vecinătate, în cursul dezvoltării ei, să se angajeze ea însăşi într-
un orificiu: de exemplu angajarea unui meduloblastom vermian în gaura occipitală.

127. Enumerati complicatiile caracterului epansiv al tumorilor cerbrale.

Caracterul continuu expansiv al tumorilor cerebrale induce un ansamblu de tulburări funcţionale ce

cuprinde:

1. Edemul cerebral

2. Hidrocefalia tumorala

3. Hipertensiunea intracraniană

4. Dislocările parenchimului

5. Angajarea unor zone de parenchim sănătos sub presiunea unei mase expansive.

128.Enumerati investigatiile paraclinice utilizate in diagnosticarea glioamelor intracraniene .

Investigatiile paraclinice utilizate in diagnosticarea glioamelor intracraniene sunt:

1. CT cerebral

2. IRM

3. DTI-Tractography (diffuse tracting imaging)

4. PET (positron emission tomogramphy)

129. Enumerati cele mai frecvente patru tipuri histopatologice de tumori ale unghiului pontocerebelos

1. Neurinom de acustic - 80 – 90 %

2. Meningiom

3. Tumori ectodermale:

a) tumori epidermoide

b) tumori dermoide

4. Metastaze

130. Enumerati semnele si simptomele tumorilor cerebeloase la adult

SEMIOLOGIA TUMORILOR CEREBELOASE LA ADULT

a. Hipertensiunea intracraniană: cefalee, greaţă, vomă, edem papilar, torticolis, atitudine de ceremonie,
crize tonice, criza cu rigiditate în hiperextensie a trunchiului şi membrelor, tulburări vegetative, midriaza
bilaterală.

b. Sindroame cerebeloase:

1. Sindromul median (vermian): tulburări de echilibru (instabilitate în ortostatism, instabilitate la

împingere, mers ebrios, bază largă de susţinere)

2. Sindromul lateral (emisferic): tulburări de coordonare şi tonus muscular (dismetrie, adiadocokinezie,

asinergie, hipotonie, tremor intenţional, disartrie – voce explozivă, sacadată)

3. Nistagmusul - nu există tumoră de fosă posterioară fără nistagmus

131. Definiti sistemul Kernohan de clasificare a tumorilor cerebrale

Sistemul Kernohan împarte tumorile liniei astrocitare în patru grade histologice ce au şi caracter
prognostic, bazat pe următoarele criterii: numărul mitozelor, polimorfismul nuclear, necroza şi
proliferarea endotelială.

132. Enumerati gradele de malignitate ale tumorilor astrocitare conform sistemului Kernohan

Gradul I – cel mai benign si ii corespunde histologic astrocitomul pilocitic;

Gradul II – corespunde tumorilor de grad mic/intermediar din care fac parte : astrocitomul
fibrilar, protoplasmatic, si gemistocitic, care este cel mai agresiv;

Gradul III – este reprezentat de astrocitomul anaplazic;

Gradul IV – corespunde glioblastomului;

133. Clasificarea topografica a meningioamelor intracraniene

Topografia dispozitiei intracraniene a meningiomului conditioneaza semiologia neurologica si este la

originea clasificarii anatomo-clinice. Dupa aceste criterii meningioamele se impart in:

1. meningioame ale convexitatii emisferice

2. meningioame ale bazei craniului

3. meningioame parasagitale( baza de implantare este in raport cu sinusul longitudinal superior)

4. meningioame ale coasei creierului, cu dezvoltare uni- sau bilaterala

5. meningioame ale tentoriului

6. meningioame ale fosei cerebrale posterioare

134. Enumerati subtipurile histopatologice ale tumorilor germinale de regiune pineala

Exista 6 tipuri histologice, corespunzand unui stadiu diferit de dezvoltare embrionara si unei malignitati
crescande :

-teratomul matur benign

-germinom

-teratomul imatur- malign

-carcinomul embrionar

-tumora de sinus endodermic

-corio-carcinomul

Mai exista si forme mixte care asociaza caractere tisulare diferite in aceeasi tumora, fiind responsabile
de secretia markerilor tumorali.

135. Enumerati principalele tipuri histopatologice de tumori subdurale

Extramedulare, respectiv Subdurale intraMedulare.

Meningioamele şi schwannoamele reprezintă principalele leziuni subdurale extramedulare

Cele mai numeroase tumori intramedulare sunt tumorile primitive gliale care reprezintă 80%. Dintre
acestea astrocitomul şi ependimomul deţin ponderea principală. Există şi alte tumori intramedulare ca
hemangioblastoamele, lipoame intramedulare, teratoamele, metastazele

136. Clasificarea anevrismelor cerebrale in functie de marimea acestora.

Anevrismele se clasifică şi în funcţie de mărime:

1) anevrisme mici cu dimensiuni între 3 și 10 mm

2) anevrisme medii cu dimensiuni ȋntre 10-20 mm

3) anevrisme mari cu dimensiuni între 20-30 mm

4) anevrisme gigante cu dimensiuni peste 30 mm. Cele mari şi gigante se asociază cu prezenţa de trombi
intra-anevrismali şi a diferitelor grade de remanieri ateromatoase sau proliferative ale peretelui
anevrismal

137. Clasificarea malformatiilor vasculare.

McCormick(1978):

1.malformații arteriovenoase

2 .malformații cavernoase (cavernoame, angioame cavernoase, hemangioame cavernoase)

3. fistule arteriovenoase directe (malformații ale venei Galen, malformații arteriovenoase durale, fistule
carotidocavernoase)

4. angioame venoase

5.telangiectazii capilare (angioame capilare) (ppt)

138. Descrieti scala Martin-Spetzler de clasificare a malformatiilor arterio-venoase cerebrale.

CARACTERISTICI

PUNCTAJ

MARIME MAV: - Mica, sub 3 cm

1p

-Medie, 3-6 cm

2p

-Mare, peste 6 cm

3p

ELOCVENTA CREIERULUI ADIACENT

-arii elocvente

1p

-arii neelocvente

0p

TIPUL DE DRENAJ VENOS

-drenaj profunt

1p

-drenaj superficial

0p
 Ariile elocvente sunt: Talamus, hipotalamus, Nc. Bazali, Capsula interna, Trunchi Cerebral, cortex
visual, auditive, motor, somatosenzitiv.

139. Etiopatogenia Hematomului extradural.

1. Dilacerarea Arteriala sau venoasa la nivelul Durei mater:

fractura craniana

Avulsie la punctele de perforare a calvariei

2. Dilacerarea Sinusurlor Venoase Majore prin interceptarea de catre un focar de fractura.

3. Focar de fractura cranian

140. Schema standard de tratament a glioblastomului.

Ținȃnd cont de datele menționate, schema actualǎ de tratament standard a glioamelor maligne
constǎ ȋn: exereza chirurgicalǎ, cȃt mai largǎ, urmatǎ de radioterapie convenționalǎ (50-60 Gray) și
administrare oralǎ de temozolomid, minim 6 cicluri.

141. Etiopatogenia hidrocefaliei copilului- enumerati cauzele prenatale.

Cauzele prenatale sunt responsabile de hidrocefalia congenitală, dar şi de cea apărută postnatal sau
manifestată numai tardiv în adolescenţă. Etiologia este de obicei malformativă, infecţioasă sau
vasculară, şi uneori idiopatică.

1) Cauzele malformative sunt: stenoza apeductului Sylvius, malformaţia Chiari tip I şi II, malformaţia
Dandy-Walker, agenezia orificiilor Monro.

2) Cauzele infecţioase cele mai comune sunt meningitele purulente, inclusiv meningita TBC şi
parazitozele.

3) Cauzele vasculare determină hidrocefalie în urma hemoragiilor subarahnoidiene sau intraventriculare

de diferite cauze. (pag 109)

142. Etiopatogenia hidrocefaliei copilului - Cauzele postnatale

Cauzele postnatale ale dezvoltării hidrocefaliei sunt cele mai frecvent întâlnite. Acestea sunt
reprezentate de:

1) Procese expansive tumorale care la copil sunt cauza a peste 20% din hidrocefalii. Boala poate fi
secundară evoluţiei următoarelor tipuri de tumori: chistul coloid, papilomul de plex choroid,
meduloblastomul, ependimomul, tumorile de regiune selară cu extensie supraselară, chistele
arahnoidiene.

2) Procesele netumorale sunt reprezentate de malformaţii vasculare, anevrisme de vena Galen.

3) Pacienţii de vârsta pediatrică dezvoltă în 20% din cazuri hidrocefalie după intervenţii
neurochirurgicale.