COMPLICATIILE STOMACULUI OPERAT

In aceasta patologie sunt incluse toate starile morbide care pot aparea in urma chirurgiei gastrice. Aceste afectiuni
care au la baza un mecanism mecanic sau unul functional se clasifica astfel:

1. Tulburari mecanice

A. Tulburari ale jonctiuni esogastrice - a. Esofagita de reflux

B. Inflamatii ale complexului anastomotic - a. Gastrita alcalina

b. Stomatita
c. Stenoza benigna a gurii de anastomoza

C. Disfunctii mecanice ale complexului anastomotic

a. Sindromul de ansa aferenta
b. Sindromul de ansa eferenta
c. Herniile interne, volvulus si invaginatia jejuno-gastrica
d. Anastomozele gastro-ileale si gastro-jejunale joase
2. Tulburari functionale
a. Sindromul postprandial precoce (dumping)
b. Sindromul postprandial tardiv (hipoglicemic)
c. Tulburari de nutritie
3. Diareea
4. Ulcerul recidivat
5. Cancerul de bont gastric

Daca in starile patologice produse prin mecanism mecanic rezolvarea este relativ simpla printr-o reinterventie
chirurgicala corectoare, in cele cu mecanism functional apar probleme mult mai delicate atat ca diagnostic cat si ca
terapeutica prin dificultatea stabilirii indicatiei de tratament medical sau chirurgical si prin eficacitatea limitata a
celui din urma.

A. Tulburari ale jonctiunii esogastrice- Esofagita de reflux

Cauza acestei afectiuni este alterarea mecanismelor de continenta cardiala prin actul operator. Astfel continutul
gastric, duodenal sau jejunal poate sa ajunga in esofag, organ al carui mucoasa nu tolereaza prezenta sucului
gastric acid si mai ales acelui alcalin.

Conditii de reflux se intalnesc in:

 gastrectomia totala si gastrectomia polara superioara prin disparitia cardiei si a mecanismelor de

antireflux;
 in gastrectomiile distale prin tractiunea exercitata asupra bontului gastric mai mult in anastomozele
gastro-duodenale decat in cele gastrojejunale cu desfacerea unghiului esogastric si afectarea
mecanismelor antireflux;
 vagotomia printr-o directie periesofagiana prea insistenta care duce la deschiderea esofagului din
hiatusul diafragmatic;
 anastomoza cu functionalitate defectuoasa care genereaza staza gastrica si faciliteaza refluxul in esofag.
Diagnostic
Clinic
- Pirozis accentuat la pozitia decubitala si precubitala
- Regurgitatii acide sau biliare
- Eructatii
In momentul constituirii esofagitei (ulceratii ale mucoasei sau ulcer profund) apare disfagia dureroasa care odata
cu constituirea stenozei esofagiene se transforma in disfagie progresiva la alimentele solide si lichide cu pieredere
ponderala si casexie.

Paraclinic

 Tranzitul baritat esofagian cu manevrele de provocare a refluxului (pozitia Trendelenburg si manevra

Brombart) evidentiaza refluxul in esofag a substantei de constrast si poate pune in evidenta leziunile de
esofagita de diferite grade
 Endoscopia esofagiana - pune in evidenta prezenta lichidului biliar in esofag si stabileste cu mai mare
precizie stadiul esofagitei

Tratament profilactic

 Evitarea mobilizarii excesive a esofagului in cursul vagotomiei

 Evitarea tractionarii excesive in anastomozele gastroduodenale
 Evitarea montajelor care mentin duodenul in tranzit dupa gastrectomiile totale si efectuarea unui montaj
esojejunal pe ansa “Y” cu ansa anastomotica jejunala avand lungime de circa 45-50 cm sau pe ansa
continua cu fistula Braun la piciorul ansei si cu lungime de circa 45-50 cm de la fistula pana la anastomoza
esojejunala

Tratament curativ

a). Medical

 antisecretorii gastrice
 prochinetice gastrice
 protectoare ale mucoasei gastroesofagiene
 evitarea decubitului in timpul alimentatiei imediat postprandial precum si in timpul somnului (bolnavul va
trebui sa doarma cu toracele usor ridicat)

b). Chirurgical - Daca sub tratament medical nu se obtin ameliorarea simptomatologiei este necesar tratamentul
chirurgical care depinde de tipul interventiei primare.

 In gastrectomiile distale cu anastomoza gastro-duodenala si reflux asociat sau nu cu o hernie hiatala se va

efectua o fundoplicatura completa sau partiala a bontului gastric in jurul esofagului abdominal sau
transformarea montajului intr-o anastomoza gastro-jejunala pe ansa in “y”
 Dupa gastrectomia proximala - este recomandata excluderea duodenului din tranzit si efectuarea unei
anastomoze antro (gastro)-jejunala pe ansa in “Y”
 In gastrectomiile totale transformarea anastomozei esoduodenale in esojejunala pe anastomoza in “Y” cu
excluderea duodenului din tranzit sau refacerea anastomozei esojejunale efectuata initial cu respectarea
principiilor de lungime a ansei enuntate
B. Inflamatii ale complexului anastomotic

a). Gastrita alcalina a bontului gastric

Inflamatia mucoasei bontului gastric restant se produce prin refluxul continutului duodenal (bila + suc pancreatic)
care apare in rezectii cu anastomoza gastro-duodenala si in cele cu anastomoza gastro-jejunala cu montaj
defectuos efectuat.

Diagnostic
Clinic - semnele si simptomele clinice:
o Dureri epigastrice
o Metorism postprandial
o Varsaturi
o Sangerari digestive superioare sunt putin specifice la pacient cu stomac operat

Paraclinic - are rol decisiv

- Examenul baritat poate evidentia refluxul masiv al substantei de contrast in bontul gastric precum si leziuni de
mucoasa

- Endoscopia diagnostica superioara - evidentiaza prezenta refluxului si deceleaza cu mare precizie leziunile
mucoasei fiind examenul paraclinic de electie permitand si efectuarea biopsiei de mucoasa.

Tratament

a). Medical

 prochinetice gastrice (motilium, metoclopramid)

 protector de mucoasa gastrica (sucralfat)
 colestyramina - rasina schimbatoare de ioni care cheleaza sarurile biliare

b). Chirurgical - in situatia ineficientei tratamentului medical sau a unor complicatii grave cum sunt sangerarile
digestive, reprezentat de:

 totalizarea gastrectomiei - in cazul sangerarilor grave

 transformarea montajului gastroduodenal in unul gastrojejunal pe ansa in “Y” cu efectuarea sau
 completarea vagotomiei

STOMATITA

Reprezinta inflamatia gurii de anastomoza cu constituirea uneori a formei hipertrofice pseudopolipoase care poate
jena tranzitul stomal. Este cauzata cel mai frecvent de fire nerezorbatile utilizate la efectuarea anastomozei.

Diagnostic
a). Clinic este necaracteristic
 varsaturi bilio-alimentare
 greturi
 dureri epigastrice
 tegumente palide secundar sangerarilor frecvent oculte
b). Paraclinic

o tranzitul baritat esogastric evidentiaza zona de stenoza la nivelul anastomozei

o endoscopia digestiva superioara - permite vizualizarea stenozei si extragerea firelor
neresorbabile de la nivelul anastomozei

Tratament

a). Medical
 antisecretorii gastrice
 prochinetice gastrice
b). Chirurgical
 extragerea endoscopica a firelor responsabile de intretinerea inflamatiei
 rezectia anastomozei cu refacerea tranzitului prin diverse metode cu efectuarea vagotomiei sau
completarea ei.

c). Stenoza benigna a gurii de anastomoza

Apare mai frecvent dupa anastomozele gastro-duodenale decat gastro-jejunale dar poate apare si dupa
piloroplastie. Cauzele sunt reprezentate de:

 Defect de tehnica
 Indicatie incorecta ca de exemplu efectuarea anastomozei gastro-duodenale sau piloroplastiei pe un
duoden inflamat infiltrat
 Leziuni inflamatorii la nivelul anastomozei cum sunt stomita sau ulcerul anastomotic care pot conduce la
constituirea stenozei

Diagnostic
Clinic
o Dureri epigastrice
o Greturi
o Varsaturi cu aspect de staza
o Scadere ponderala

Paraclinic

 Ex radiologic cu substanta de contrast evidentiaza stenoza si gradul acesteia

 Endoscopia digestiva superioara permite diferentierea intre o stenoza benigna si maligna avand
posibilitatea efectuarii biopsiei

Tratament

Profilactic - renuntarea la efectuarea anastomozelor in zone inflamate si stenozate

Curativ - medicamentos - neeficient odata cu constituirea stenozei

- chirurgical - rezectia anastomozei stenozate gastro-duodenale cu efectuarea unei anastomoze

gastrojejunale si asocierea unei vagotomii daca aceasta nu a fost facuta.
C. Disfunctii mecanice ale complexului anastomotic

a). Sindromul de ansa aferenta

Apare dupa rezectiile gastrice cu anastomoza gastro-jejunala tip Billroth II si este cauzat de acumularea secretiilor
bilio-duodenopancreatice si uneori si gastrice in segmentul de intestin din amonte de anastomoza.

Cauze

In sindromul de ansa aferenta se realizeaza o acumulare intermitenta a secretiilor si alimentelor in ansa aferenta
cauzate de montaje defectuoase cu ansa aferenta prea lunga torsionata, cudata sau cu gura de anastomoza
orizontalizata astfel ca bontul gastric se goleste preponderent spre ansa aferenta.

Diagnostic
Clinic
o Senzatie de distensie epigastrica postprandiala dureroasa
o Tulburari neurovegetative (transpiratii, tahicardie)
 Aceste simptome sunt cauzate de distensia ansei aferente
o Varsaturi bilioalimentare urmate de cedarea fenomenelor dureroase si vegetative

Paraclinic

 Controlul radiologic cu substanta de contrast evidentiaza un reflux masiv al substantei in ansa aferenta
care este de cele mai multe ori lunga si care se goleste foarte tarziu dupa circa 1-2 h.
 Endoscopia digestiva superioara - evidentiaza o anastomoza in “teava de pusca” si o vedere directa din
axul bontului gastric in ansa aferenta

Tratament - Profilactic

- Stabilirea corecta a lungimii ansei aferente

- Sectiunea oblic verticala a stomacului
- Suspendarea corecta a ansei aferente la mica curbura gastrica
- Pozitionarea anastomozei in etajul submezocolic

Medical

o Prochinetice gastrice (metoclopramid, motilium)

o Antibioterapie daca se banuieste contaminarea bacteriana a ansei aferente secundare staze

Chirurgical - Se aplica in formele care nu raspund la tratament medical

o Anastomoza intre ansa aferenta si eferernta (fistula Braun)

o Suspendarea sau resuspendarea ansei aferente la mica curbura gastrica
o Sectiunea ansei aferente cu reimplantarea ambelor capete in ansa eferenta (Tonner Roux-Roux)

Sunt insa preferabile operatiile radicale care implica desfiintarea ansei aferente cu refacerea unei noi anastomoze
gastro-jejunale corecte sau cu repunerea duodenului in tranzit printr-o anastomoza gastro-duodenala si cu
efectuarea sau completarea vagotomiei

b). Sindromul de ansa eferenta - Este cauzat de o anastomoza defectuoasa stenozanta care nu permite evacuarea
bontului gastric.
Clinic

o Semne de ocluzie inalta cu durere epigastrica

o Greturi si varsaturi cu caracter de staza bilio-alimentare

Paraclinic

1. Examenul radiologic cu substanta de contrast - evidentiaza absenta evacuarii bontului gastric spre ansa eferenta
2. Endoscopia digestiva superioara - pune in evidenta staza si obstacolul la nivelul anastomozei

Tratament

 Profilactic - Efectuarea unei anastomoze corecte

 Chirurgical - Desfiintarea anastomozei si refacerea unei anastomoze corect efectuata

c). Herniile interne si volvularile anselor anastomotice si invaginatiile jejunogastrice

Cauze

o Anse aferente sau eferente prea lungi (cum se intalneste in montajele precolice)
o Largirea si orizontalizarea gurii de anastomoza (faciliteaza invaginatia jejunoileala)

Clinic

In formele acute: semne de - Durere intensa in epigastru

ocluzie inalta - Greturi, varsaturi care nu calmeaza durerea
prin strangulare - Palparea unei mase tumorale epigastrice (invaginatia jejunogastrica)
Aceste simptome apar pe fondul unor episoade asemanatoare dar de mai mica intensitate din antecedentele
pacientului, simptomatologie care caracterizeaza formele cronice.

Paraclinic

1. Examenul radiologic cu substanta de contrast hidrosolubila (gastrografin) va evidentia stopul substantei la

nivelul zonei anastomotice cu aparitia unei imagini lacunare intragastrice in invaginatia jejunogastrica

2. Endoscopia digestiva superioara - evidentiaza invaginatia jejunogastrica sub forma protruziei de mucoasa
jejunala edematiata prin gura de anastomoza permitand in unele situatii si reducerea invaginatiei

- in cazul herniei sau volvularii se poate tenta devolvularea sub control endoscopic lucru posibil daca endoscopia se
efectueaza precoce si evident daca nu exista leziuni ischemice ireversibile la nivelul anselor

Tratament

Profilactic - Respectarea principiilor de tehnica chirurgicala si evitarea efectuarii anastomozei precolice care obliga
la utilizarea unor anse lungi

Curativ - reprezinta o urgenta in formele acute

 Endoscopic - cel mentionat mai sus

 Chirurgical- Desfiintarea vechii anastomoze cu refacerea unei anastomoze corecte sau daca este posibil
transformarea intr-o anastomoza gastroduodenala
d). Anastomozele gastroileale si gastrojejunale joase - Reprezinta o greseala tehnica majora care duce la grave
tulburari digestive

Diagnostic
Clinic
 Diaree cu steatoree si varsaturi alimentare nedigerate
 Varsaturi cu caracter intestinal
 Hemoragie digestiva datorata unui ulcer ileal sau tulburarilor de coagulare secundare alterarii absorbtiei
unor vitamine
 Sindrom pluricarential cu pierdere ponderala

Biologic

o Hipoproteinemie
o Scaderea hemoglobinei
o Scaderea vitaminei B12

Paraclinic - Examenul radiologic baritat stabileste diagnosticul evidentiind trecerea directa a substantei de
contrast in ileon

Tratament

Medical - Tratament parenteral substitutiv cu proteine, lipide, glucide. Acest tratament se aplica pentru
reechilibrarea pacientului in vederea interventiei chirurgicale

Chirurgical - Rezectia in bloc a vechii anastomoze cu efectuarea unei anastomoze gastrointestinale sau
gastrojejunale corecte

2. Tulburari functionale

a). Sindromul postprandial precoce (dumping-syndrome)

Apare mai frecvent dupa rezectiile gastrice pentru ulcer decat pentru cancer si mai frecvent in cazul anastomozelor
gastrojejunale decat a celor gastroduodenale si mult mai rar dupa vagotomii asociate cu operatii de drenaj gastric
de tipul gastrojejunoanastomozei sau piloroplastiei.

Cauze

 Predispozitie individuala
 Golirea mai rapida a stomacului cu invadarea jejunului postanastomotic cu continut hiperosmolar

Fiziopatologie : Distensia brutala a jejunului prin continutul hiperosmolar produce un aflux masiv de lichid din
sectorul vascular spre lumenul intestinal pentru izotonizarea continutului, ceea ce ar determina o hipovolemie,
care alaturi de cresterea afluxului sanguin in teritoriul splahnic ar conduce la hipoirigatia cerebrala urmata de
activarea sistemului nervos simpatic cu descarcarea de catecolamine in circulatie si a altor substante biologic
active cu efect vasomotor.
Tratament - Profilactic

 stabilirea corecta a medicatiei de tratament chirurgical in boala ulceroasa si anume doar la acei pacienti
care nu raspund la tratamentul medical si a formelor complicate
 efectuarea unor interventii conservatoare cum este vagotomia supraselectiva care permite pastrarea
pilorului in tranzit
 restrangerea indicatiei anastomozei gastrojejunale in favoarea celei gastroduodenale

Medical

o Terapie dietetica:
 Mese mici si dese
 Restrictie la glucide cu interzicerea celor concentrate
 Evitarea laptelui dulce
o Terapie medicamentoasa
 Anticolinergice avand drept scop incetinirea evacuarii gastrice
 Spasmolitice
 Antiserotoninice

Chirurgical - scopul operatiei corectoare este de a incetinii golirea stomacului in anastomozele gastrojejunale sau
de a reinsera duodenul in circuitul alimentar

b). Sindromul postprandial tardiv (hypoglicemic) - Consta in aparitia tardiva la cateva ore postprandial a unor
simpotome asemanatoare cu un dumping minor ameliorate de ingestia de glucide.

Cauza - evacuarea rapida a bontului gastric in lipsa pilorului cu absorbtia rapida de glucoza din jejun cu un episod
de hiperglicemie initiala urmata de o hipoglicemie tardiva cu caracter functional.

In cadrul mecanismului fiziopatologic intervine si o tulburare in procesul de glicoreglare cu declansarea unei reactii
adrenergice.

Tratament

 Mese mici si repetate cu reducerea continutului glucidic si cresterea celui proteic

 Administrarea unei prize orale de zahar in momentul aparitiei simptomatologiei

c). Tulburari de nutritie - Sunt reprezentate de mai multe suferinte functional metabolice

1. Anemia postoperatorie - Anemie hipocroma prin lipsa de fier datorita tulburarilor de absorbtie. Cauza este
tranzitul prea rapid sau scurtcircuitarea jejunului unde se absoarbe fierul. Bolnavul prezinta clinic semnele anemiei
cronice iar tratamentul consta in administrarea de fier.

2. Anemia macrocitara - prin deficit de vitamina B12

Cauze

 gastrectomia totala (prin deficit de factor intrinsec)

 gastritele severe de bont gastric postoperator care duc la scaderea secretiei de factor intrinsec
  disbacteria - care duc la scaderea absorbtiei intestinale a grasimilor si vitaminei B12 . Aceasta infestare
bacteriana a tractului digestiv pana la nivelul bontului gastric se produce datorita hipoaciditatii
postoperatorii

Clinic si paraclinic - bolnavul va prezenta semnele anemiei macrocitare. Tratament - administrarea de vitamina B12

Aceste doua forme de anemie pot sa coexiste

3. Sindromul pluricarential complex

Cauze

 Deficitul digestiei gastrice si intestinale

 Contaminarea ascendenta bacteriana a tubului digestiv cu consecinte malabsortive
 Tulburari de absorbtie a principiilor digestive

Clinic

o Scadere ponderala
o Astenie fizica si psihica
o Diaree severa
o Demineralizare usoara
o Tulburari endocrine
o Semne clinice ale hipovitaminozelor

Paraclinic

Datele de laborator vor pune in evidenta:

o Hipoproteinemie
o Scaderea sideremiei
o Scaderea hemoglobinei si a hematocritului
o Scaderea calcemiei
o Scaderea vitaminelor

Tratament - Profilactic - limitarea intinderii rezectiei gastrice si folosirea metodelor de reconstructie carepastreaza
duodenul in tranzit

Curativ

 Medical
o Regim alimentar hipercaloric si hiperproteic bogat in vitamine
o Fermenti pancreatici
o Medicamente anabolizante
 Chirurgical - este indicat in cazuri rare in care denutritia progreseaza sub tratament medical si dietetic si
vizeaza: repunerea duodenului in tranzit imbunatatirea functiei de rezervor gastric
3. Diareea Netratata diareea poate conduce la sindromul carential cronic grav

Cauze

 Aclorhidria postoperatorie
 Scaderea absorbtiei sarurilor biliare care ajung in colon in cantitate mare generand un efect purgativ

Tratament - Profilactic -evitarea efectuarii vagotomiei la pacienti cu tendinta la scaune multiple neformate

Curativ

 medical - igieno dietetic

o Mese mici si frecvent
o Reducerea laptelui si a glucidelor din alimentatie
o Fermenti digestivi
o Imodium
o Colestyramina
 Chirurgical
o - dupa vagotomie cu rezectie gastrica si anastomoza gastro-duodenala se va interpune o ansa
jejunala in pozitie anizoperistaltic intre bontul gastric si duoden
o - dupa orice tip de operatie se va sectiona un segment jejunal lung de 10 cm. la distanta de circa
100 cm. de unghiul duodenojejunal si se va reanastomoza la jejun in pozitie anizoperistaltica
obtinandu-se astfel incetinirea tranzitului

4. Ulcerul recidivat

In patogenia ulcerului recidivat sunt implicati aceiasi factori care au generat aparitia initiala a ulcerului si care in
final duc la un dezechilibru intre factorul agresiv - secretia clorhidropeptica a stomacului - si factorul de aparare -
rezistenta mucoasei la actiunea agresiva acestuia.

Cauze:

 Vagotomia incompleta
 Intinderea insuficienta a rezectiei gastrice catre stanga lasand pe loc un bont gastric mare cu capacitate
secretorie crescuta clorhidropeptica
 Intinderea insuficienta a rezectiei spre dreapta lasand pe loc un bont antral sau/si duodenal gastrinic
secretor
 Restabilirea corecta a etiopatogeniei bolii ulceroase cum este cazul ulcerelor cu mecanism endocrin
(gastrinom pancreatic, hiperparatiroidie primara cu sau fara adenom de paratiroida) si la care
mecanismele ulcerogene nu au fost sanctionate in urma interventiei primare.

Astfel operatia cea mai generatoare de ulcer recidivat este gastroenteroanastomoza simpla iar cele mai putine
recidive apar dupa vagotomie asociata cu rezectie limitata a stomacului.

Clinic - In formele necomplicate

o Dureri periombilicale nocturne cu iradiere dorsala ameliorate de ingestia alimentara si de

antiacide
o Gretuiri si varsaturi
 o Masa pseudotumorala palpabila in epigastru la pacientii slabi si cu proces inflamator periulceros

In formele complicate

o Hematemeza si melena
o Semne de peritonita in perforatia ulceroasa
o Diareea cu resturi alimentare nedigerate, varsaturi fecaloide, scadere ponderala in fistula
gastrojejuno-colica

Paraclinic

 Examenul radiologic su substanta de contrast poate evidentia prezenta nisei ulceroase sau a stenozei
ulceroase
 Irigografia - este utila in diagnosticarea fistulei gastrojejunocolice
 Examen endoscopic - permite vizualizarea leziunii ulceroase precum si diferentierea de o leziune maligna
prin prelevarea de biopsii
 CT si RMN - util pentru diagnosticul in formele pseudotumorale
 Dozarea gastrinemiei care este crescuta in ulcerele din sindromul Zollinger-Ellison
 Chimismul gastric cu masurarea debitului secretiei acide bazal si maximal
 Dozarea calcemiei - in ulcerul recidivat din hiperparatiroidism

Tratament

Medical - In formele necomplicate

o Antisecretorii gastrice
o Prochinetice gastrice
o Protectoare de mucoasa gastrica (sucralfat)

Chirurgical - - Indicat in formele rezistente la tratament medical si in cele complicate (prin hemoragie, stenoza,
perforatie, fistula gastrojejunocolica)

 Dupa vagotomie fara rezectie gastrica se va asocia o rezectie distala a stomacului

 Dupa rezectie fara vagotomie se va efectua vagotomie
 Dupa vagotomie si rezectie proximala insuficienta se va efectua o rezectie de intindere corecta si o
reanastomoza
 In cazul recidivelor repetate in s-au epuizat pe rand toate metodele de scadere a aciditatii gastrice precum
si in cazul recidivelor cauzate de tumori pancreatice gastrosecretante se va efectua gastrectomie totala
 In cazul prezentei fistulei gastrojejunocolice se va efectua interventie complexa cu rezectia in bloc a
anastomozei; a unui segment din ansa jejunala eferenta si a unui segment de colon cu refacerea
anastomozei gastrojejunale pe ansa in “y” si anastomoza colocolica termino-terminala

5. Cancerul de bont gastric - Cancerul de bont gastric apare mai frecvent dupa anastomozele gastrojejunale la un
interval de timp mediu de 20 de ani dupa operatie.

Cauze:

 Refluxul continutului duodenal in bontul gastric cu aparitia unei gastrite alcaline sub actiunea sarurilor
biliare care ar putea genera leziunea neoplazica
  Disbacteria intestinala postoperatorie care conduce la aparitia de produsi nitrozaminici cancerigeni
 Tulburari imunologice constitutionale accentuate postoperator

Ca si localizare cancerul bontului poate apare la nivelul stomei sau la orice nivel al bontului gastric.

Diagnostic
Clinic
 Satietate precoce cu dureri epigastrice datorita evacuarii dificile a bontului gastric si a stazei secundare
stenozei neoplazice a gurii de anastomoza
 Varsaturi alimentare sau bilio-alimentare din aceleasi cauze
 Hematemeza si melena in sangerare acuta
 Paloare - in sangerari cronice oculte
 Tumora palpabila

Paraclinic
1. Examen radiologic cu substanta de contrast evidentiaza prezenta lacunei la nivelul bontului gastric si eventuala
stenoza neoplazica
2. Endoscopia digestiva superioara - vizualizeaza leziunea si permite prelevarea de biopsii
3. Echografia, CT si RMN - evidentiaza gradul de extensie a bolii prin aprecierea atat a extensiei locale cat si a
eventualelor metastaze
4. Ecoendoscopia - apreciaza gradul de invazie parietala a tumorii

Tratament - Chirurgical

a). radical - gastrectomie totala cu splenectomie si colectomie segmentara daca colonul sau mezocolonul sunt
inundate neoplazic

b). paleativ - in caz de inoperabilitate datorita stadiului avansat se va efectua jejunostomie de alimentatie