Familia ca unitate de ingrijire

Familia reprezintă unitatea de bază a societăţii, constituită din părinţii şi copiii acestora
care locuiesc sau nu locuiesc împreună şi formează familia tradiţională. În felul acesta vorbim de
familia biologică, deoarece între membrii acesteia există relaţii de rudenie. Această familie poate
fi simplă, formată doar din părinţi şi copii, sau o familie extinsă, formată din mai multe generaţii:
părinţi, copii, bunici, nepoţi. În sens mai larg, vorbim de familie luând în considerare toate rudele
pacientului.

O altă definiţie a familiei ia în considerare un grup de oameni fără relaţie de rudenie, dar care au
în comun anumite atitudini, interese sau obiective şi care cel mai frecvent locuiesc împreună.
Este vorba de familia formată din persoane care locuiesc împreună (căsătorie sau concubinaj) sau
nu locuiesc împreună, dar care se ajută în momente dificile (prietenii sau vecinii).

Din punctul de vedere al componenţei familiei, se disting cel puţin şase tipuri de familii, care se
regăsesc şi în societatea românească, cu prevalenţă diferită şi în continuă schimbare, în funcţie de
modificările sociale actuale. Putem identifica următoarele tipuri:

• Familia nucleară, alcătuită din părinţi care locuiesc cu copiii lor, de cele mai multe ori
minori, şi care se dez¬voltă împreună.

• Familia uniparentală, în care copiii sunt crescuţi de unul dintre părinţi. Aceasta poate fi
de la început uniparentală sau ulterior s-a produs un eveniment determinant al acestei situaţii
(deces sau divorţ).

• Familia extinsă, în cadrul căreia convieţuiesc mai multe generaţii, de obicei părinţii,
copiii şi bunicii. În sens larg, pot exista familii foarte extinse, unde există mătuşi, nepoţi etc.

• Familia fără copii, unde identificăm situaţia în care cuplul nu a avut sau nu a dorit copii,
sau situaţia în care din diferite motive copiii au părăsit familia (plecare sau deces).

• Familia mixtă.

• Familia bunicilor care îşi cresc nepoţii este o situaţie tot mai frecventă din cauza migraţiei
forţei de muncă din România spre Europa.

În plus, putem adăuga şi alte tipuri structurale de familie, nu întotdeauna acceptate de societate,
dar probabil în viitor existenţa lor va face ca medicul de familie să le ia în calcul.

Din această clasificare a familiei apar o multitudine de caracteristici şi de relaţii între membrii
familiei, care vor influenţa modul de reacţionare a fiecărui tip în situaţii-limită, cum este situaţia
unui pacient care are nevoie de îngrijire paliativă.
Rolul asistentului medical de comunitate in protectia materno-infantila

- asigurarea unor servicii de calitate pentru supravegherea obligatorie a evoluției sarcinii, a

nașterii;

- continuarea programelor naționale de imunizare a sugarilor și copiilor, care să contribuie la

controlul morbidității datorate bolilor transmisibile, inclusiv programe de vaccinare împotriva
hepatitei B;

- verificarea calității apei potabile, începând cu localitățile rurale unde sunt organizate instituții
de ocrotire a copilului.

- creșterea ponderii tratamentelor cu administrare orală față de cele injectabile;

- intensificarea educației pentru sănătate a viitoarelor mame, pentru promovarea alăptării la sân,
ca metodă privilegiată de alimentație a nou-născuților;

- inițierea unor programe de nutriție destinate copiilor și familiilor în dificultate (inclusiv prin
instituții de învățământ);

- diversificarea produselor alimentare pentru copii;

- stabilirea, la nivel național, a unor linii directoare de alimentație echilibrată, diversificată pentru
femeia gravidă și pentru copii; corectarea deficiențelor nutriționale prin combaterea deficitului
de fier, iod etc.;

- inițierea unui program național pentru îmbunătățirea alimentației copilului nou-născut și a

sugarului; fabricarea în țară a laptelui praf adaptat;

- reconsiderarea rolului pe care îl are activitatea fizică în creșterea și dezvoltarea copiilor;

introducerea activității fizice în toate colectivitățile pentru copii, inclusiv în cele preșcolare,
antepreșcolare și în instituțiile rezidențiale;

- urmărirea periodică a stării de sănătate a copiilor și a adolescenților (bilanț privind dezvoltarea

staturo-ponderală, neuropsihică și de sănătate mintală); optimizarea rețelei de medicină școlară.

- informarea și educarea permanentă privind etapele dezvoltării copilului, nevoile sale

psihofizice, cât și rolul părinților

Implicarea moașelor cu studii universitare în îngrijirea femeilor la nivelul comunității le da

acestora posibilitatea de a se ocupa de contraceptie, diagnosticarea și monitorizarea sarcinii,
asistența mamei pre, intra și post naștere, inclusiv alăptare. Ne dorim ca moasele sa isi poata
exercita profesia corect, complet si in mod autonom, asa cum se intampla in toate tarile membre
ale Uniunii Europene, moașa fiind cel mai bine pregatit și cel mai eficient specialist în fiziologia
maternă și infantilă.
Supravegherea in comunitate a gravidei, lauzei si nou-nascutului, copilului mic , scolar si
adolescent

Vizita la domiciliu

Medicul de familie ar trebui să fie prima instanță care ia contact cu gravida și care menține
o legătură activă cu aceasta pe tot parcursul sarcinii, mai ales în contextul evidenței anterioare a
femeii în ceea ce privește starea sa de sănătate. Din păcate, în practică, de cele mai multe ori
gravidele se adresează direct specialistului și ajung la medicul de familie târziu, pentru a obține
investigații, tratamente compensate sau concedii medicale. Această situație favorizează scăpări în
ceea ce priveşte o monitorizare corectă și integrată a sarcinii, deoarece, la medicul specialist, cu
rare excepții există condițiile necesare pentru a realiza o continuitate informatică, relațională și
de comunicare cu gravida.

Mai mult, pentru simptome minore legate de sarcină (de exemplu, greață, somnolenţă,
constipație etc.), pentru afecțiuni intercurente sau care nu au legătură directă cu sarcina, medicul
de familie este cel căruia trebuie să i se adreseze gravida.

La prima vizită, se vor parcurge o serie de etape redate pe scurt mai jos:

• anamneză - antecedente personale fiziologice, patologice, starea actuală de sănătate,

existenţa factorilor de risc conform rubricilor prevăzute de fișă;

• examen clinic general;

• examen ginecologic - va fi efectuat de către medicul specialist;

• confirmarea sarcinii este posibilă dacă medicul deține un ecograf sau solicită efectuarea
dozării de beta-hCG;

• recomandarea examenelor paraclinice;

• recomandări pentru igiena sarcinii;

• stabilirea unui plan de monitorizare pe parcursul sarcinii.

Se va realiza o anamneză completă, incluzând date despre antecedentele personale

fiziologice şi patologice medicale şi chirurgicale ale gravidei, antecedente obstetricale,
antecedente heredocolaterale, stilul de viaţă - dietă, consum de alcool sau tutun, precum şi orice
medicamente sau substanţe utilizate, alergii medicamentoase şi/sau alimentare, domiciliu (mediu
urban/rural), loc de muncă (mediu toxic).

Se vor stabili data ultimei menstruaţii, vârsta gestaţională şi data probabilă a naşterii.
Diagnosticul de sarcină se bazează pe examen clinic şi paraclinic.

Scopul monitorizării unei sarcini este de a asigura dezvoltarea corespunzătoare a fătului şi

îngrijirea, atât din punct de vedere fizic, cât și psihologic, a mamei. Este importantă stabilirea
unei relaţii de încredere între gravidă şi medicul de familie, acesta fiind, de multe ori, primul
cadru medical căruia i se adresează pacienta, mai ales în situaţiile în care accesul la serviciile
medicale de specialitate este limitat. De aceea, medicul de familie are nevoie de actualizarea
informațiilor într-un mod corect și coerent cu privire la dispensarizarea sarcinii mai ales în
situația actuală în care legislația este lacunară, învechită și poate genera situații litigioase.

Supravegherea dezvoltarii copilului

• scop

- aprecierea gradului de dezvoltare motorize si psihica a copilului, in

concordant cu virsta

- se va urmari motricitatea generala si cea fina

- comportamentul

- dezvoltarea vorbirii si a limbajului

• alimentatia

- sa se faca la aceleasi ore

- stimularea participarii active a copilului

- calcularea corecta a ratiei alimentare in functie de virsta

- respectarea principiilor de diversificare a alimentatiei

• igiena corporala – baia

- zilnic la aceeasi ora, de preferat seara

- vanita va fi utilizata numai in acest scop

- temperature camerei 22-24 0 c

- temperature apei 370c

• somnul

- respectarea orelor de somn in functie de virsta

- asigurarea unui mediu adecvat pentru somn

• aprecierea dezvoltarii fizice

- greutatea, inaltimea si perimetrele vor fi masurate periodic

- se vor aprecia functionalitatea diferitelor organe

-se va urmari eruptia dentara

Preceptele ingrijirii sanatatii in comunitate

Este o activitate stabilita pe baza nevoilor si a planului general de sanatate, scopuri si obiective
clare,integrarea cetatenilor in servicii pentru intreaga comunitate, familia ca unitate de baza,
promovarea sanatatii si educatia pentru sanatate, implicarea familiei si indivizilor in luarea
deciziei, aprecierea periodica si continua a starii de sanatate, buna pregatire a asistentului
medical, asistentul – membru actival echipei de ingrijire, acordarea ingrijirilor conform
recomandarilor medicale, utilizarea inregistrarilor, dirijarea clientului si familiei catre resurse
comunitare, supravegherea personalului de ingrijire, planificare programelor de educatie
continua si asumarea responsabiliatii.