Modul ul 5 – Microeconom ie



MODULUL 5. ALEGEREA OPTIMĂ A
CONSUMATORULUI

Timpul mediu necesar pentru studiu: 120 minute.

Obiective educaĠionale
• cunoaúterea úi înĠelegerea conceptului de alegere optimă
• inĠelegerea comportamentelor individuale ale consumatorilor
• inĠelegerea modului de luare a deciziilor de catre consumatori

Cuvinte cheie:
• Alegere optimă
• Bunuri substituibile
• Bunuri complementare
• Bunuri discrete
• Bunuri neutre úi rele
• PreferinĠe concave
• PreferinĠe Cobb-Douglas



Modulul 5 – Mic roe conom ie

Cuprinsul Modulului:
5.1.CondiĠiile alegerii optime
5.2. Alegerea optimă úi natura bunurilor
Subiecte pentru autoevaluare
Teste grilă pentru autoevaluare
Subiecte pentru evaluare úi control
Teme pentru aprofundarea cunoútinĠelor
Probleme propuse spre rezolvare
R ezumatul acestui M odul
Bibliografie obligatorie



Modul ul 5 – Microeconom ie

 

  



5.1. CONDIğIILE ALEGERII OPTIME

Pentru a determina alegerea optimă a consumatorului trebuie să

facem o analiză simultană a preferinĠelor úi utilităĠii consumatorului pe de o
parte, úi a constrângerii bugetare cu care acesta se confruntă, pe de altă
parte.
În figura 5.1. am reprezentat domeniul de opĠiune úi câteva curbe de
indiferenĠă ale consumatorului. Alegerea optimă reprezintă pachetul de
bunuri din domeniul de opĠiune situat pe cea mai înaltă curbă de indiferenĠă.
Deoarece preferinĠele sunt bine definite, ne putem îndrepta atenĠia spre
domeniul de opĠiune situat chiar pe dreapta bugetului. Deplasându-ne de la
stînga la dreapta constatăm că ne îndreptăm spre curbe de indiferenĠă
corespunzătoare unui nivel tot mai mare de utilitate. Ne oprim atunci când
ajungem la cea mai înaltă curbă de indiferenĠă, care este tangentă la dreapta
bugetului. În grafic, pachetul de bunuri asociat cu cea mai înaltă curbă de
indiferenĠă úi care este tangent la dreapta bugetului este notat ( x*1, x*2 ).
Alegerea ( x*1, x*2 ) este o alegere optimă pentru consumator.
Pachetele de bunuri pe care consumatorul le-ar prefera faĠă de pachetul ( x*1,
x *2 ) - pachetele de bunuri de deasupra curbei de indiferenĠă - nu
intersectează domeniul de opĠiune pe care acesta úi-l poate permite, astfel că
pachetul de bunuri ( x*1, x*2 ) este cel mai bun pachet pe care consumatorul
úi-l poate permite.



Modulul 5 – Mic roe conom ie

x2 Curbe de indiferenĠă
Alegerea optimă

x2 '

x1 ' x1

Figura 5.1. Alegerea optimă

CondiĠia alegerii optime a consumatorului este egalitatea dintre

panta dreptei bugetului úi panta curbei de indiferenĠă, sau egalitatea dintre
rata marginală de substituĠie între cele două bunuri úi raportul preĠurilor1:
RMS = p1/p2.

5.2. ALEGEREA OPTIMĂ ùI NATURA

BUNURILOR

Pentru a determina alegerea optimă în cazul diferitelor tipuri de

preferinĠe vom aplica aceeaúi metodă, úi anume trasarea curbelor de
indiferentă úi a dreaptei bugetului úi găsirea punctului unde cea mai înaltă
curbă de indiferenĠă atinge dreapta bugetului.
a) Bunurile perfect substituibile
Acest caz este ilustrat în figura 5.2.
Pot exista trei situaĠii:

1
Un mod matematic de a găsi condiĠia alegerii optime este de a folosi metoda
multipicatorului lui Lagrange. Definim lagrangeanul:
L = U(x1,x2) - λ(p1x1 + p2x2 - V),
unde λ este multiplicatorul lui Lagrange. Teorema lui Lagrange spune că alegerea optimă
(x1*, x2*) trebuie să satisfacă trei condiĠii:
∂L/∂x1 = ∂U(x1*, x2*) / ∂x1 - λp1 = 0
∂L/∂x2 = ∂Uu(x1*, x2*) / ∂x2 - λp2 = 0
∂L/∂λ = p1x1* + p2x2* - V = 0
Dacă împărĠim prima ecuaĠie la a doua obĠinem:
(∂U(x1*, x2*) / ∂x1 ) / (∂U(x1*, x2*) / ∂x1) = p1/p2 ,
adică RMS este egal cu raportul preĠurilor .



Modul ul 5 – Microeconom ie

– Dacă p2 > p1, atunci pachetul optim se află acolo unde

consumatorul îúi cheltuieúte toĠi banii exclusiv pentru bunul 1;
– Dacă p1 > p2, achiziĠionează doar bunul 2;
– Dacă p1 = p2, există un úir de alegeri optime - orice combinaĠie
din bunurile 1 úi 2 care satisface restricĠia bugetară este optimă .
Cantitatea consumată din bunul 1 (x1) va fi:
– V/p1 când p1 < p2;
– orice număr între 0 úi V/p1 când p1 = p2;
– 0 când p1 > p2.
Într-adevăr, dacă cele două bunuri sunt perfect substituibile, atunci
consumatorul îl va achiziĠiona pe cel mai ieftin. Dacă ambele bunuri au
acelaúi preĠ, atunci consumatorului îi este indiferent pe care dintre ele să îl
achiziĠioneze.

x2 Curbe de in diferen Ġă
Pan ta=-1

Dreapta bugetului

Alegerea optim ă

x 1 ' =V/ p 1 x1

Figura 5.2. Alegerea optimă în cazul bunurilor perfect substituibile



Modulul 5 – Mic roe conom ie

b) Bunurile pefect complementare

Cazul bunurilor perfect complementare este ilustrat în figura 5.3.

x2 Curbe de indiferenĠă

Alegerea optimă
x2 '

Dreapta bugetului

x1 ' x1

Figura 5.3. Alegerea optimă în cazul bunurilor perfect complementare

Observăm că alegerea optimă se află întotodeauna ”la colĠ”, unde

consumatorul achiziĠionează cantităĠi egale din ambele bunuri, indiferent de
preĠurile lor.
Dacă consumatorul achiziĠionează aceeaúi cantitate din bunurile 1 úi
2, indiferent de preĠuri, putem nota această cantitate cu x. Trebuie
satisfăcută restricĠia bugetară, scrisă sub forma:

p1x + p2x = V,

de unde rezultă:

x1 = x2 = x = V / (p1 + p2).

c) Bunuri neutre úi rele

În cazul bunului neutru, consumatorul îúi cheltuieúte toĠi banii pe
acel bun care îi aduce satisfacĠie úi nu achiziĠionează deloc bunul neutru.
Acelaúi lucru se întâmplă dacă un produs este rău. Astfel, dacă bunul 1 este
“bun” úi bunul 2 este “rău”, atunci cantităĠile consumate vor fi:

x1 = V / p1; x2 = 0.

d) Bunuri discrete
Dacă unul dintre bunuri este disponibil numai în cantităĠi întregi, de
exemplu bunul 1 este un bun discret úi dacă consumatorul alege 1, 2, 3, . . .
unităĠi din bunul 1, va alege implicit pachetele de consum ( 1, V - p1 ), ( 2, V




Modul ul 5 – Microeconom ie

- 2 p1 ), ( 3, V - 3p1 ), úi aúa mai departe. Putem compara utilitatea fiecăruia

dintre aceste pachete de bunuri, pentru a vedea care are cea mai mare
utilitate.
Folosind figura 5.4, pachetul optim este situat pe cea mai înaltă
curbă de indiferenĠă. Dacă preĠul bunului 1 este foarte mare, atunci
consumatorul va alege zero unităĠi; dacă preĠul scade, consumatorul va
consuma o unitate din acel bun. Pe măsură ce preĠul scade tot mai mult,
consumatorul va alege să consume mai multe unităĠi din bunul 1.

x2 Alegerea optimă

Dreapta bugetului

1 2 3 x1

x2 Alegerea optimă

Dreapta bugetului

1 2 3 x1

Figura 5.4. Alegerea optimă în cazul bunurilor discrete

e) PreferinĠele concave
În figura 5.5, observăm că alegerea x nu este alegerea optimă.
Alegerea optimă pentru aceste preferinĠe va fi întotdeauna o alegere situată
la limită, cum este cazul pachetului z.



Modulul 5 – Mic roe conom ie

x2 Alegerea neoptimă

Dreapta bugetului

Alegerea optimă x1

Figura 5.5. Alegerea optimă în cazul preferinĠelor concave

f) PreferinĠele Cobb-Douglas
Dacă funcĠia de utilitate de tip Cobb-Douglas este de forma U(x1,x2)
= x1cx2d, atunci transformarea sa monotonică :

ln U(x1, x2) = c lnx1 + d lnx2

exprimă úi ea aceleaúi preferinĠe.

Aplicăm metoda multiplicatorului lui Lagrange.

L = c ln x1 + d ln x2 - λ(p1x1 + p2x2 - V).

úi obtinem:
cV
x1 =  ;
p1(c+d)

dV
x2 =   .
p2(c+d)




Modul ul 5 – Microeconom ie

Subiecte pentru autoevaluare:

T este grilă pentru autoevaluare:

1. Un consumator are curbele de indiferenĠă liniare, cu panta –1. El
dispune de un venit de 300 u.m. pentru a cumpăra cele două bunuri, ale
căror preĠuri sunt, respectiv, 10 u.m. úi 9 u.m. Cantitatea consumată din
bunul 1 va fi:
100 300
a) 30; b) ; c) ; d) 0; e) nici un răspuns corect.
3 19
Răspunsul considerat corect de către dumneavoastră este: ............................

2. Un consumator are curbele de indiferenĠă liniare, cu panta –1. El

dispune de un venit de 300 u.m. pentru a cumpăra cele două bunuri, ale
căror preĠuri sunt, respectiv, 10 u.m. úi 9 u.m. Cantitatea consumată din
bunul 2 va fi:
100 300
a) 10; b) ; c) ; d) 0; e) nici un răspuns corect.
3 19
Răspunsul considerat corect de către dumneavoastră este: ............................

3. Un consumator are curbele de indiferenĠă liniare, cu panta –1. El

dispune de un venit de 300 u.m. pentru a cumpăra cele două bunuri, ale
căror preĠuri sunt fiecare 10 u.m. Care dintre următoarele pachete ar
putea fi ales de către consumator:
a) (20, 10); b) (15, 15); c) (10, 30); d) (30, 10); e) a sau b; f) c
sau d.
Răspunsul considerat corect de către dumneavoastră este: ............................



Modulul 5 – Mic roe conom ie

4. Două bunuri sunt perfect complementare în proporĠia de 1 la 2 (o unitate

din bunul 1 se consumă împreună cu două unităĠi din bunul 2). Un
consumator alocă 100 u.m. pentru cumpărarea celor două bunuri, ale
căror preĠuri sunt, respectiv, 10 u.m. úi 5 u.m. Cantitatea consumată din
bunul 1 va fi:
20
a) 5; b) 10; c) 20; d) ; e) 4.
3
Răspunsul considerat corect de către dumneavoastră este: ............................

5. Două bunuri sunt perfect complementare în proporĠia de 1 la 2 (o unitate

din bunul 1 se consumă împreună cu două unităĠi din bunul 2). Un
consumator alocă 100 u.m. pentru cumpărarea celor două bunuri, ale
căror preĠuri sunt, respectiv, 10 u.m. úi 5 u.m. Cantitatea consumată din
bunul 2 va fi:
20
a) 5; b) 10; c) 20; d) ; e) 4.
3
Răspunsul considerat corect de către dumneavoastră este: ............................

6. Dacă funcĠia de utilitate este u ( x1 , x 2 ) = x12 x 23 , venitul este 100 u.m., iar
preĠurile celor două bunuri sunt, respectiv, p1 = 2 u.m., p2 = 5 u.m.,
atunci cantitatea consumată din bunul 1 va fi:
a) 8; b) 12; c) 20; d) 30; e) nici un răspuns corect.
Răspunsul considerat corect de către dumneavoastră este: ............................

7. Dacă funcĠia de utilitate este u ( x1 , x 2 ) = x12 x 23 , venitul este 100 u.m., iar
preĠurile celor două bunuri sunt, respectiv, p1 = 2 u.m., p2 = 5 u.m.,
atunci cantitatea consumată din bunul 2 va fi:
a) 8; b) 12; c) 20; d) 30; e) nici un răspuns corect.
Răspunsul considerat corect de către dumneavoastră este: ............................

8. Roxana are funcĠia de utilitate U(x1, x2) = 4 x1 + x 2 . Dacă preĠul

bunului 1 este 1, al bunului 2 este 2, iar venitul Roxanei este 28, câte
unităĠi va consuma din fiecare bun?
a) 6; 19;



Modul ul 5 – Microeconom ie

b) 16; 6;
c) 32; 6;
d) 19; 8;
e) nici un răspuns nu este corect.
Răspunsul considerat corect de către dumneavoastră este: ............................

9. Grigore are funcĠia de utilitate U(x,y)=24x1/2+y. Venitul său este 92,

preĠul bunului x este 2 iar al bunului y este 1. Care va fi cererea pentru
bunul y?
a) 20; b) 36; c) 40; d) 42; e) nu poate fi determinată.
Răspunsul considerat corect de către dumneavoastră este: ............................

10. Comportamentul raĠional al consumatorului se defineúte prin:

a) realizarea unei alegeri eficiente, bazate pe recunoaúterea efectului
consumului, sub forma satisfacĠiei obĠinute úi a efortului, sub forma
preĠurilor plătite;
b) alegerea acelei variante de achiziĠii care să-i permită cumpărarea
unui volum maxim de bunuri la un nivel dat al venitului său;
c) realizarea unei alegeri eficiente, bazate pe compararea
caracteristicilor bunurilor achiziĠionate úi raportarea acestora la
preĠurilor bunurilor;
d) alegerea celui mai bun produs, cu utilitatea cea mai mare, în
condiĠiile utilizării raĠionale a bugetului său limitat.
Răspunsul considerat corect de către dumneavoastră este: ............................

Dacă aĠi terminat de răspuns la testele grilă de mai sus, verificaĠi-vă

răspunsurile date confruntându-le cu cele din tabelul următor:

Nr. întrebării Răspunsul corect: Nr. întrebării Răspunsul corect:

1. d 6. c
2. b 7. b
3. e 8. b
4. a 9. a
5. b 10. a



Modulul 5 – Mic roe conom ie

Subiecte pentru evaluare úi control

Teme pentru aprofundarea cunoútinĠelor

ComentaĠi următorul text:

”Totul porneúte, de fapt, de la consumatori, vom vedea niúte
modificări în comportamentul consumatorilor, modificări care vor
determina evoluĠia sau involuĠia anumitor pieĠe. Cel mai important aspect,
poate cel decisiv, este faptul că ei vor avea mai putini bani de cheltuit, lucru
care, bineînĠeles, va afecta în mod direct úi bugetul destinat alimentelor. În
al doilea rând, cred că acoperirea mare în mass media a efectelor negative
ale crizei creează un context de incertitudine úi nesiguranĠă la nivelul
consumatorului final, acesta devenind mai prudent úi, în consecinĠă, mai
conservator úi mai reticent în a încerca noi produse. Consumatorii se vor
orienta mai degrabă spre mărcile puternice, mărci în care au încredere,
mărci care nu i-au dezamăgit pe parcursul timpului.
Se vor îndrepta, de asemenea, úi spre acele produse care oferă cel
mai bun raport calitate-preĠ. Consumatorii vor raĠionaliza mult mai mult
actul de cumpărare úi vor acĠiona mai puĠin la impuls în perioade de
incertitudine.
Acest context dificil pare, totuúi, să creeze niúte oportunităĠi. Cum
spuneam mai devreme, în acest context de incertitudine, consumatorii tind
să se îndrepte spre ofertele sigure, adică mărcile puternice úi cele în care au
încredere.”

(adaptat după: Interviu cu Cristina Moúteanu, Manager Marketing

Chocolate&Biscuits, Kraft Foods România, ”Vrem să rămânem prima
opĠiune a consumatorilor”, 16 martie 2009)



Modul ul 5 – Microeconom ie

Probleme propuse spre rezolvare:

1. FuncĠia de utilitate a Clarei este U ( X ,Y ) = ( X + 2)(Y + 1) , unde X este
consumul din bunul X úi Y este consumul din bunul Y.

a) ScrieĠi o ecuaĠie pentru curba de indiferenĠă a Clarei care trece prin

punctul ( X ,Y ) = (2,8) ; Y =____________ . În graficul de mai sus
trasaĠi curba de indiferenĠă a Clarei pentru U = 36;
b) Presupunem că preĠul fiecărui bun este de 1 u.m/bucată úi venitul
Clarei este de 11 u.m. TrasaĠi dreapta bugetului. Poate Clara să
atingă o utilitate de 36 cu acest buget?
_______________________________________________________
c) Care este rata marginală de substituĠie a Clarei? RMS =
_______________________________________________________
d) Dacă egalăm valoarea absolută a RMS cu raportul preĠurilor, atunci
vom avea ecuaĠia ________________________________________;
e) EcuaĠia bugetară va fi ____________________________________;
f) Rezolvând aceste două ecuaĠii vom obĠine X = _______________ úi
Y = _______________.



Modulul 5 – Mic roe conom ie

R ezumatul acestui M odul:

Alegerea optimă reprezintă pachetul de bunuri din domeniul de
opĠiune situat pe cea mai înaltă curbă de indiferenĠă.
CondiĠia alegerii optime a consumatorului este egalitatea dintre
panta dreptei bugetului úi panta curbei de indiferenĠă, sau egalitatea dintre
rata marginală de substituĠie între cele două bunuri úi raportul preĠurilor:
RMS = p1/p2.
Dacă două bunuri sunt perfect substituibile, atunci consumatorul îl
va achiziĠiona pe cel mai ieftin. Dacă ambele bunuri au acelaúi preĠ, atunci
consumatorului îi este indiferent pe care dintre ele să îl achiziĠioneze. In
cazul bunurilor perfect complementare alegerea optimă se află întotodeauna
”la colĠ”, unde consumatorul achiziĠionează cantităĠi egale din ambele
bunuri, indiferent de preĠurile lor. În cazul bunului neutru, consumatorul îúi
cheltuieúte toĠi banii pe acel bun care îi aduce satisfacĠie úi nu achiziĠionează
deloc bunul neutru. Acelaúi lucru se întâmplă dacă un produs este rău. Dacă
unul dintre bunuri este disponibil numai în cantităĠi întregi, de exemplu
bunul 1 este un bun discret úi dacă consumatorul alege 1, 2, 3, . . . unităĠi din
bunul 1, va alege implicit pachetele de consum ( 1, V - p1 ), ( 2, V - 2 p1 ), (
3, V - 3p1 ), úi aúa mai departe. Dacă funcĠia de utilitate de tip Cobb-Douglas
este de forma U(x1,x2) = x1cx2d atunci, aplicand metoda multiplicatorului lui
Lagrange, obĠinem x1 = c V/ p1(c+d) úi x2 = d V/ p2(c+d).

Bibliografie obligatorie
1. Bădulescu, Alina - Microeconomie, Departamentul de ÎnvăĠământ la
DistanĠă, Universitatea din Oradea, 2010
2. Huidumac, C. - Microeconomie, Editura Libertas Publishing, 2008



Modul ul 5 – Microeconom ie

3. Dimitriu, M. – PerformanĠele întreprinderilor din economia reală a

României în perioada 2003 – 2007, Editura Sedcom Libris, Iaúi, 2009