i!r
LAROUSSE
EncrcLoPEDrA cELoR xrc
l lt:!
t rl!
l ila
t il-
t lrt
?
Ita
t {tl
lr ilt
I lll
t
l
It
It
o
r ilt
Texte: Sophie de Mullenheirn
llustrafii: Carnille Tissenand, Sophie Venhille,
rl I!l
Manie Voyen gi Ernilie Lapeyne
ll lll
EI rul
f1 llll
dt
:,i:r
r tl rl
'q
"..-.
:i;:r'rS''::
rr1i,r,!it[i....!t.,tf,'"'"'"
ry
tl rf,
tl ral I
r)
rl
rDl
ll
tfr
F
t i
t !
t !
t !
t !
t !
rrl
J
tr| Mulli dintre puii de animale ies Alteori, sunt deja capabili sd se
t !
J
direct din bunta mamei lor. ridice iln picioane. t !
:t{ Uneori, sunt complet goi gi onbi.
z t !
t !
F !
t !
t !
t !
t !
t I I
I
E
lmele? } I::
; [r: bnoascd
ffi€d ffi
] iri C"-**"***-*
;' iioi
;i ;;;
;i ii'i
alevini
1' ;;;;
t i;,;
l i;';
r ;,1
t ;;;;
r ;;,;
l i;'l
r i;';
t ii'-
] i;,;
] ;,;
; ii,i
t i;,;
; ii,-
3 ii'- Pegtii gi broagtele depun oud moi in ap5. Dupa cdteva zile,
lanvele ies din oud. Pe cele de broagte le numim rnonrnoloci.
; ii,l
Puii pe;tilor se numesc alevini.
H
q-lt
Cum produce vdcd lopte? =[
F: lr
h r;1,
=ll
:ll
tl ii
O vacd ne dd lapte numai dacd tocmai a avut un vilel. Dupa ce fatd,
ugenul ei se umple cu lapte pentru a-gi hndni puiul.
t:ii
I ir
I ii
t-
l
r"
F
r
l
Vifelul va 6uge zece luni gi, in acest timp, vaca va face lapte.
Cu cdt puiul suge mai mult, cu atdt vaca va avea mai mult lapte. !
t{l€
ri
]r tr==' cistennd de lapte
ffi
c,liu=,W
't'".q M.
ffi "##&*s
;F
#'
ffiffiffi ffi
r
F
cuv6
de stocane
ftnrnien
!M
[!
.: .:
iltrth
,,:,riit
R{ o*
,,&
i*
rtr,
wdl '1'
.ffi,.'
tl
tl|:
,ffi
Ii'
'llill "l
,' i
,r{i
.T
,
I l
:i
ill
,,t,
,) tri.
l'trr
,,,
' Il1'
Oxigenul este necesar viefii. El este cel
care face plantele gi animalele sd creascd La pegti, sunt bnanhiile. Ele seamdnd
pe pamdnt 9i... sub apd. cu o lesdtura impaturitd, foarte rogie.
iiH
;l
:i
=l
,.. -. ;.:t :.,' a:t,"...t'.i -.
'at:a.lttr:..t,tr:,;:.at::t1a:t;:.'-, .: .
'-.rir:?:r.r'
'rl:ir. I
I
oxrgen
I
-, ...,,, ..t. I .i ..,.
* : ...,.'I..'
, ,:.t.)a. .r.:a i ) :t.. :::::
a
guna
t r' r:. :'-.'..:'';i: ll- lr':
, \
t Pe;tii inghit apa pe gur6 gi o dau afard prin opercule, doud deschizdturi aflate
pe parlile laterale. ln spatele lor se ascund bnanhiile"
Trecdnd prin branhii, apa lasd oxigen. Acesta intrd apoi in o6ngele pegtelui
giii permite sd trdiascd.
IH
Cocoaga lui este o ne3envd de gn6oirne din Dromaderul poate sta zile intregi fara sd bea.
care se servegte c6nd ii e foame sau sete. Dar cdnd gasqte apd, inghite litriintregi!
G:;-
:i-
ln Je l.' E.
l,l
l-
dnornaden
!' cocoag6
1: ll -:' i:.
l,' ll
"' '
la
l,l
li. lrr
tr
t.=
li-
il lrt
IF ill
I ll
ll.
',. pennule
rir:.:r;ti
'.iiiillff'.
tf llr
':i .
It. l:
tr llf labe
IF tr-
lt= 'lD
ii Nanile dromaderului se inchid pentru a nu respira nioip. Pennulele de sub labe il protejeazd de
cdldura solului. $i blana lui deschisd la culoare reflectd lumina soarelui pentru
la
a nu pdstra prea multd caldur5.