MEMORIU TEHNIC

CAP. I DATE GENERALE

1. Obiectul documentaţiei
Prezentul proiect în fază de proiectare, proiect tehnic, detalii de execuţie şi caiete de
sarcini, are ca obiectiv modernizarea DJ 664A, Lupeni – Zona de agrement Straja, km 1+000
– 9+300, fiind situat în judeţul Hunedoara.
La baza întocmirii prezentei documentaţii a stat contractul nr. 134/8 oct.2004 încheiat
între CONSILIUL JUDEŢEAN HUNEDOARA şi SEARCH CORPORATION Bucureşti –
Filiala Timişoara, care întocmeşte documentaţia pentru lucrarea „Modernizare DJ 664A,
Lupeni – Zona de agrement Straja, km 1+000 – 9+300” şi a temei de proiectare elaborată de
beneficiar.
Prezentul memoriu tehnic s-a întocmit în conformitate cu „Normele metodologice
privind conţinutul cadru de organizare a licitaţiilor, prezentarea ofertelor, adjudecarea,
contractarea şi decontarea execuţiei lucrărilor”, aprobat prin ORDINUL Ministrului
Finanţelor nr. 764/13 aprilie 1998 şi Ministrului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului
nr. 34/13 aprilie 1998 publicat în Monitorul Oficial al României nr. 230 bis, în 24 iunie 1998
(ordinul comun M.F. şi M.L.P.A.T. nr. 784/34/N).
La întocmirea proiectului au fost respectate prevederile Legii 10/1995 „Legea privind
calitatea în construcţii”.
1.1. Denumirea investiţiei: MODERNIZARE DJ 664 A, LUPENI – ZONA DE
AGREMENT STRAJA, km 1+000 – 9+300.
1.2. Proiectant: S.C. SEARCH CORPORATION BUCUREŞTI S.R.L. – FILIALA
TIMIŞOARA.
1.3. Ordonator principal de credite: CONSILIUL JUDEŢEAN HUNEDOARA.
1.4. Persoană juridică achizitoare: CONSILIUL JUDEŢEAN HUNEDOARA,
SERVICIUL ADMINISTRARE ŞI EXPLOATARE
DRUMURI.
1.5. Amplasamentul: Drumul judeţean DJ 664A este situat în judeţul Hunedoara şi
face legătura între oraşul Lupeni şi Zona de agrement Straja,
situată în munţii Vulcan.
1.6. Faza de proiectare: Proiect tehnic, detalii de execuţie şi caiete de sarcini.
 Alegerea categoriei de importanţă a construcţiei s-a făcut în conformitate cu
prevederile art. 22, Secţiunea 2 „Obligaţii şi răspunderi ale proiectantului” din Legea nr. 10
din 18 ian. 1995 „Legea privind calitatea în construcţii” şi în baza „Metodologiei de stabilire a
categoriei de importanţă a construcţiilor” aprobată cu Ordinul M.L.P.A.T. nr. 31/N din 2
oct.1995.
Lucrarea ce face obiectul acestei documentaţii se încadrează la categoria de importanţă
„C”, construcţii de importanţă normală.
În conformitate cu prevederile art. 67 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997, în baza
„Normelor privind încadrarea în categorii a drumurilor”, Art.1, drumul judeţean DJ 664 A se
încadrează în „Categoria drumurilor judeţene cu două benzi de circulaţie, clasa tehnică V”.
În conformitate cu Legea 10/95, proiectul a fost verificat de un verificator de proiecte
atestat în domeniul A4 2B şi raportul acestuia se află anexat prezentei documentaţii.
Ridicările topografice necesare întocmirii prezentei documentaţii au fost efectuate de
proiectant în toamna anului 2004 cu staţie totală TOPCON, în coordonate STEREO 1970,
cote Marea Neagră.
În proiect sunt anexate coordonatele şi cotele reperilor de nivel, ale punctelor de
drumuire şi ale punctelor caracteristice traseului proiectat în vol. III, piese desenate, fiind
materializate pe teren prin borne de beton de ciment şi buloane metalice reperate cu ţăruşi de
lemn.

2. Structura documentaţiei
Proiectul este alcătuit din:
Vol. I – Memoriu tehnic şi liste de cantităţi
Vol. II – Caiete de sarcini
Vol. III – Piese desenate şi detalii de execuţie
Vol. IV – Evaluarea lucrărilor (confidenţial)
Vol. V – Studiu geotehnic.

CAP. II DESCRIEREA SITUAŢIEI EXISTENTE

Starea tehnică a drumului existent s-a înrăutăţit în mod semnificativ faţă de cea de la
data întocmirii studiului de fezabilitate în anul 2002.
 Faţă de datele tehnice necorespunzătoare la întocmirea studiului de fezabilitate şi a
lipsei lucrărilor de întreţinere, în această perioadă s-au constatat următoarele:
- degradarea carosabilului şi a platformei existente, care prezintă denivelări mari şi
gropi pe o lungime foarte mare, îngustându-se la o lăţime de 3,00 m…4,00 m;
- deteriorarea şanţurilor existente şi colmatarea acestora, care a dus la scurgerea apei
pluviale pe multe porţiuni ale drumului pe partea carosabilă a acestuia unde s-au format
făgaşe, îngreunând circulaţia rutieră şi chiar blocând-o în perioadele cu precipitaţii abundente
şi zăpadă;
- înfundarea camerelor de cădere la podeţe acolo unde au existat şi trecerea apei din
torente peste podeţe, acestea fiind subdimensionate, neputând prelua debitul de apă la viituri;
- deplasări şi rupturi ale versanţilor din ampriza drumului;
- creşterea eroziunilor la ogaşe şi torente în amonte şi aval de podeţe care nu sunt
amenajate corespunzător;
- lipsa unor podeţe de descărcare a apelor pluviale din şanţuri, necesare pentru a se
evita scurgerea acestora pe partea carosabilă.
Faţă de cele prezentate mai sus privind situaţia existentă mai menţionăm:
- lipsa parapetelor pentru siguranţa circulaţiei, deosebit de necesare având în vedere că
drumul este în profil mixt cu pante ale terenului de 40…60 % şi taluzuri de 3…5 m pe partea
din aval, cât şi curbe (serpentine) pe 50 % din traseu cu raze de 15…25 m, creându-se un real
pericol pentru participanţii la circulaţie;
- razele curbelor şi serpentinelor existente sunt necorespunzătoare unele dintre ele
având 7…10 m;
- lipsa unei structuri rutiere corespunzătoare unui trafic în continuă creştere, structură
care la ora actuală are o pietruire de 25…30 cm şi a cărei suprafaţă de rulare prezintă multiple
denivelări şi gropi;
- lipsa şanţurilor de scurgere a apelor pluviale pe 80 % din traseul drumului.
Având în vedere cele prezentate mai sus au fost necesare lucrări suplimentare faţă de
studiul de fezabilitate după cum urmează:
- înlocuirea podeţelor existente (30 buc.) cu podeţe noi (30 buc.). De asemenea s-au
proiectat încă 4 podeţe tubulare noi pentru descărcarea apelor pluviale din rigole;
- proiectarea a 10 buc. podeţe tubulare Ф 0,60 m la drumurile laterale;
 - proiectarea de ziduri de sprijin din piatră brută de rambleu şi debleu pentru
consolidarea versanţilor (480 m);
- lărgirea prin deplasarea în amonte a platformei drumului în medie cu 6 m, ceea ce a
dus la creşterea săpăturilor şi derocărilor cu 74 927 m3;
- structură rutieră nouă pe 53 806 m 2 faţă de 26 700 m 2, rezultată din corectarea
traseului în plan şi în profil longitudinal, datorită degradărilor produse faţă de situaţia de la
întocmirea studiului de fezabilitate;
- parapete rigide suplimentare (361 m) şi parapete metalice de tip semigreu (216 m).

CAP. III LUCRĂRI PROIECTATE

3.1. Axa în plan
În plan s-a păstrat traseul actual al drumului DJ 664A prin deplasarea axei existente în
amonte pentru evitarea unor lucrări de consolidare costisitoare prin corectarea şi
geometrizarea elementelor geometrice în plan.
Racordarea aliniamentelor s-a făcut prin curbe arc de cerc şi clotoide cap la cap cu
raze cuprinse între 15…1 000 m, în număr de 112 buc., acestea fiind amenajate conform
STAS 863-85 asigurându-se supralărgirile şi supraînălţările necesare în funcţie de elementele
acestora (vezi pl.nr. 2…22 şi 359…372, vol. III piese desenate).
Pentru realizarea platformei drumului au fost necesare exproprieri de teren din fondul
forestier de stat şi privat.
Aceste suprafeţe sunt date de lărgirea platformei, de şanţurile şi lucrările de sprijiniri
proiectate, după cum rezultă din profilurile transversale.
În conformitate cu prevederile Legii 26/1996 – codul silvic şi art. 23 din Ordonanţa
Guvernului nr. 96/1998 republicată, art. 23 al. (1) lit. a) şi b) şi lit. a) şi d), terenurile
respective vor fi scoase definitiv din fondul forestier.
Calculul preţului scos definitiv din fondul forestier de stat şi particular s-a făcut în
conformitate cu metodologia prevăzută în Legea 26/1996 – codul silvic, Legea nr. 18/1991,
republicată şi Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 republicată.
Exproprierile revin în sarcina beneficiarului Consiliul Judeţean Hunedoara.
 3.2. Profilul longitudinal
La proiectarea liniei roşii s-a avut în vedre respectarea pasului de proiectare şi a
elementelor racordărilor verticale în conformitate cu STAS 863-85, asigurând grosimea
structurii rutiere la marginea carosabilului.
Declivităţile în profil longitudinal sunt între 0,60…11 % cu excepţia a patru sectoare
unde acestea sunt:
- 12 % km 8+068,64 – 8+167,55,
- 16 % km 8+167,55 – 8+326,65,
- 12,60 % km 8+326,65 – 8+520,18 şi
- 15 % km 8+520,18 – 8+602,67.
Traseul unde sunt aceste declivităţi se află în perimetrul zonei de agrement Straja
unde sunt construcţii de cabane şi vile de o parte şi de alta a traseului drumului, neavând
soluţii de reducere a acestora printr-o eventuală lărgire a traseului deoarece nu este loc de
clădiri.
Detaliile privind profilul longitudinal sunt în vol. III piese desenate pl.nr.23…61.
3.3. Profilul transversal
Elementele geometrice în profil transversal au fost adoptate în conformitate cu
Normele privind încadrarea în categorii a drumurilor cu prevederile art. 67 din Ordonanţa
Guvernului nr. 43/1997, Anexa 1, DJ 664A fiind drum judeţean cu două benzi de circulaţie de
clasă tehnică V şi are următoarele elemente geometrice:
- lăţime platformă 8,00 m;
- lăţime parte carosabilă 6,00 m;
- acostamente 2 x 1,00 m ;
- lungimea reală a drumului 8,092 km;
- suprafaţă carosabilă: 61176 m2.
Soluţia adoptată pentru structura rutieră este în conformitate cu studiul de fezabilitate
şi tema de proiectare de la beneficiar, având următoarele straturi:
a) pe pietruirea existentă:
- tratament bituminos simplu (de închidere);
- 12 cm macadam penetrat cu bitum;
- 5 cm reprofilare şi preluare denivelări cu piatră spartă împănată;
- 25 cm pietruire existentă;
 b) pentru casete la lărgirea carosabilului existent:
- tratament bituminos simplu (de închidere);
- 12 cm macadam penetrat cu bitum;
- 18 cm piatră spartă împănată;
- 12 cm balast.
Pentru scurgerea apei din patul drumului s-a prevăzut dren transversal din 15 în 15 m
alternativ L = 0,50 m, B = 0,40 m.
Detaliile pentru profilul transversal tip sunt prezentate în vol. III piese desenate pl. nr.
62 – 63, iar pentru profilurile curente pl.nr. 67…348.

3.4. Scurgerea apelor

Scurgerea apelor de pe partea carosabilă este asigurată prin pantele transversale ale
profilurilor, iar în lungul drumului prin rigolele triunghiulare proiectate din beton de ciment
C12/15 în grosime de 10 cm pe un strat de 5 cm de nisip pilonat.
Adoptarea soluţiei cu rigole triunghiulare din beton de ciment s-a făcut datorită
declivităţilor foarte mari în lungul drumului care depăşesc panta de 4…5 % pe toată lungimea
traseului unde acestea au fost necesare. Rigolele au fost betonate deoarece la ape mari viteza
apei creşte şi poate fi antrenat materialul granular din corpul drumului.
Pentru scurgerea apelor pluviale de pe ogaşe şi torente, care traversează drumul,
precum şi descărcarea apelor din rigole a fost necesară proiectarea a 34 de podeţe noi, astfel:
- 25 podeţe tubulare Ф 1,00 m;
- 9 podeţe dalate L = 2,00 m,
şi 10 podeţe Ф 0,60 m la drumurile laterale.
Detaliile de execuţie pentru podeţe tubulare sunt prezentate în planşele nr. 349…351
Vol.III piese desenate, iar pentru podeţele dalate în planşele nr. 352…356 Vol.III piese
desenate.
Pentru asigurarea scurgerii apelor pluviale în lungul drumului la drumurile laterale s-
au proiectat 10 podeţe tubulare Ф 0,60 m (vezi tab.nr. 11 Vol.I piese scrise) care se vor
recupera din dezafectarea podeţelor existente pe drum la ora actuală în număr de 30 buc.
 Dezafectarea podeţelor existente este necesară deoarece sunt deteriorate, nu asigură
scurgerea apelor, fiind subdimensionate faţă de debitul de apă existent şi au o lungime de 5…
6 m, necorespunzătoare pentru lăţimea platformei drumului proiectat.
La începutul traseului drumului km 1+324 – 1+401 şi în zona Straja km 8+112 –
8+430 au fost proiectate rigole dreptunghiulare carosabile acoperite pe o lungime de 735 m
deoarece de o parte şi de alta a drumului sunt clădiri şi nu este spaţiu pentru realizarea
platformei drumului de 8,00 m.
Detaliile de execuţie pentru rigole dreptunghiulare carosabile acoperite sunt prezentate
în pl.nr.66 Vol.III piese desenate.
Detaliile de adaptare la teren pentru toate podeţele proiectate sunt prezentate în
profilurile transversale curente Vol.III piese desenate pl.nr. 67…348.
Pentru siguranţa circulaţiei rutiere la toate podeţele proiectate Φ 1,00 m au fost
proiectate parapete metalice de tip semigreu de o parte şi de alta a acestora 2 x 3 m, după cum
sunt prezentaţi în tab.nr.6 Vol.I piese scrise. Detaliile de execuţie pentru parapete metalice de
tip semigreu sunt prezentate în Vol. III piese desenate pl.nr. 357 – 358.
3.5. Siguranţa circulaţiei
Pentru siguranţa circulaţiei rutiere, având în vedere că traseu drumului este foarte
sinuos, în profil mixt cu pante ale terenului de 40…60 % şi taluzuri înalte de 3…5 m, a fost
necesară proiectarea de parapete.
În conformitate cu STAS 1948/1 au fost proiectate parapete rigide din piatră brută pe o
lungime de 4 645 m (vezi tab.nr.4 Vol. I piese scrise) pe o fundaţie din beton ciclopian
Pentru protecţia zidăriei s-a prevăzut un coronament din beton de ciment C12/15
(B200) din grosime de 10 cm..
Detaliile de execuţie sunt prezentate în Vol. III piese desenate pl.nr. 64.
Pentru asigurarea siguranţei circulaţiei rutiere au fost proiectate indicatoare de
circulaţie conf.tab.nr. 12 Vol. I piese scrise. Semnalizarea este conform STAS 1848/1-7/1986.
S-au proiectat borne kilometrice (9 buc.) şi hectometrice ( 72 buc.) din beton de
ciment.

3.6. Lucrări de consolidare şi sprijinire a versanţilor

Pentru asigurarea stabilităţii corpului drumului a fost necesară proiectarea de ziduri de
sprijin din piatră brută de rambleu şi de debleu pe o lungime totală de 870 m (vezi tabelul nr.
3 Vol. I piese scrise), detalii de execuţie Vol. III pl.nr. 65 şi în profilurile curente pl.nr. 67…
348 şi din beton de ciment pe o lungime de 44 m, km 1+344 – 1+388.
La proiectarea zidurilor de sprijin s-au aut în vedere rezultatele investigaţiilor
geotehnice din „Studiu geotehnic” întocmit de UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” DIN
TIMIŞOARA – Facultatea de Construcţii şi Arhitectură, Departamentul de Inginerie
Geotehnică şi Căi de Comunicaţie Terestre, care este anexat prezentei documentaţii.
Stratificaţiile terenului şi caracteristicile geotehnice ale pământurilor sunt prezentate în
„Fişele geotehnice ale sondajelor” prezentate în Anexa nr. 2 Studiu geotehnic.
Stratificaţia terenului natural este alcătuită înspre suprafaţă dintr-o copertă în care
predomină pământurile de natură semicoezivă (nisipuri argiloase, nisipuri prăfoase)
amestecate cu pietriş şi rocă dezintegrată. Grosimea acestei coperte variază între 0,30…3,0 m.
Caracteristicile de deformabilitate evaluate pe baza încercărilor de penetrare dinamică
indică o stare de consolidare şi compresibilitate medie a terenului.
În zonele în care s-a impus adoptarea zidurilor de sprijin de rambleu sau debleu pentru
susţinerea terasamentelor platformei drumului, cota de fundare a acestora conform studiului
geotehnic s-a proiectat la cel puţin 1,20 m, astfel încât fundaţia acestora să fie încastrată în
stratul de rocă pe o adâncime de cel puţin 0,30 m.
La începerea lucrărilor de excavare pentru execuţia zidurilor de sprijin, beneficiarul
are obligaţia de a chema geotehnicianul pentru a confirma natura terenului de fundare
punctual şi pentru a întocmi documentaţiile impuse de faza determinantă.
Consolidările cu ziduri de sprijin din piatră brută sunt necesare pentru susţinerea
rambleului drumului în zonele cu umpluturi şi a versantului în zonele în care au fost necesare
săpături pentru execuţia platformei drumului.

3.7. Execuţia lucrărilor

Execuţia lucrărilor proiectate se va efectua de către un antreprenor de specialitate şi va
consta în principal din următoarele:
- executarea lucrărilor de terasamente conform profilurilor transversale curente (pl.nr.
67…348) şi a caietelor de sarcini anexate (Vol. II) în prezenta documentaţie;
- executarea podeţelor şi a dispozitivelor pentru scurgerea apelor conform soluţiilor
prezentate în cadrul pieselor desenate (Vol. III, pl.nr. 352…356);
 - executarea structurii rutiere conform profilurilor transversale tip (pl.nr. 62 – 63) şi a
caietelor de sarcini.
Elementele prefabricate prevăzute în documentaţie se vor executa în instalaţii
centralizate, autorizate.
Agregatele folosite la execuţia lucrării se vor aproviziona de la cariere şi balastiere
autorizate, cu buletine de calitate.
Întocmirea proiectului de execuţie pentru organizarea de şantier cade în sarcina
executantului, în cadrul căruia se vor prevedea măsurile de protecţia muncii, siguranţa
circulaţiei şi P.S.I.
Se interzice depozitarea materialelor pe zonele verzi sau arabile.
Controlul calităţii execuţiei lucrărilor se va face de către beneficiar, prin intermediul
unui consultant de specialitate care va face toate verificările prevăzute în caietele de sarcini,
programul pentru controlul calităţii lucrărilor pe faze determinante, şi detaliile ce însoţesc
prezenta documentaţie.
Pentru asigurarea necesarului de pământ la terasamente şi depozitarea excedentului de
pământ, beneficiarul şi constructorul vor lua legătura cu Primăria oraşului Lupeni pentru a
stabili de unde se poate aproviziona constructorul.

CAP. IV NORME DE PROTECŢIA MUNCII, SIGURANŢA CIRCULAŢIEI ŞI

PREVENIREA INCENDIILOR PE TIMPUL EXECUŢIEI
Se vor respecta întocmai dispoziţiile Legii nr. 90/1996 publicate în Monitorul Oficial
nr. 157/23.07.1996.
5.1. Norme de protecţia muncii cu caracter general specifice lucrărilor de drumuri.
5.1.1. Constructorul va hotărî lucrările pe care le va executa în timpul nopţii, însă
acestea nu sunt admise în traversarea localităţilor.
5.1.2. Semnalizarea punctelor de lucru se va executa corespunzător, în conformitate cu
legile şi normativele în vigoare la data executării lucrărilor.
Constructorul va respecta Normele de protecţia muncii specifice activităţii de
construcţii-montaj pentru construcţii feroviare, rutiere şi navale aprobate conform Ordinului
nr. 9/26.06.1992 de către Ministerul Transporturilor.
 Proiectantul atrage atenţia executantului şi beneficiarului ca înaintea începerii
execuţiei lucrărilor să ia legătura cu toate unităţile care au instalaţii aeriene şi subterane în
zona lucrării pentru a stabili clar aceste instalaţii, a le proteja şi evita avarierea acestora.
Pe timpul execuţiei lucrărilor executantul va instala toate indicatoarele şi mijloacele de
protecţia muncii, siguranţa circulaţiei şi prevenirea incendiilor, acestea suportându-se de cota
de organizare de şantier sau din cota de cheltuieli indirecte.
Întocmirea documentaţiei pentru protecţia muncii, siguranţa circulaţiei şi prevenirea
incendiilor pentru perioada de execuţie a lucrărilor cade în sarcina executantului şi se face în
cadrul proiectului de execuţie a organizării lucrărilor.
Lucrările periculoase trebuie să fie semnalizate atât ziua cât şi noaptea prin indicatoare
de circulaţie, în funcţie de situaţia concretă din timpul execuţiei lucrărilor.

Întocmit,
Ing. Remus CHIRILĂ