Tema pentru Cap 4 - crearea bazei de date

Utilizati limbajul SQL pentru a rezolva urmatoarele probleme:

1) creati urmatoarele tabele cu toate restrictiile corespunzatoare (tipurile de date, cheile

primare si restrictiile referentiale nu sunt precizate si trebuie deduse):

a) Student(matricol,nume,datanastere) datanastere > 01/01/1930

b) Specializari (codspec, denumire)
c) Discipline(coddisc,denumire,numarcredite) numarcredite in intervalul (1-5)
d) InscrieriCursuri(matricol,codspec,coddisc,grupa)
e) Note(matricol,coddisc,nota) nota in intervalul (1-10)

2) populati tabelele, mai sus create, cu cel putin 5 inregistrari

3) modificati notele la o discipliona la alegere prin marirea acestora cu 20%
3) creati comenzile SQL astfel incat sa incalcati TOATE restrictiile definite pentru
tabelele Note si InscrieriCursuri ( se va crea cate o comanda SQL pentru fiecare restrictie,
se va adauga un comentariu care sa precizeze restrictia pe care o incalca si care ar fi
posibilele valori corecte)

Firma Estelle Company producătoare de lumânări, specializată pe lumânări parfumate, a

lansat în această toamnă produsul lumânări parfumate decorative cu gel care în prezent se
găseşte într-o gamă unică de forme şi culori, în diferite modele, şi cu mai multe arome:
fragi, trandafir, lavandă, portocal, lămâi, etc.
Managerul firmei doreşte să lărgească gama de produse prin introducerea acestui nou tip
lumânări ce pot fi personalizate sau adaptate pentru diferite evenimente.
Sediul firmei se află în Iaşi, str. Silvestru nr. 7, având un numar de 5 angajaţi. Firma îşi
distribuie produsele pe piaţa din municipiul Iaşi şi vrea cu acest nou produs să se extindă
şi în alte oraşe din ţară. Estelle Company şi-a propus să câştige în acest nou an un
segment de piaţă mai mare faţă de anul anterior.

Produsul lumânări parfumate decorative cu gel se poate identifica pe piaţa produselor

decorative şi artistice, mai exact pe piaţa decoraţiunilor interioare. Această piaţă, în cazul
firmei noastre, se adresează în general populaţiei din municipiul Iaşi

În urma studierii pieţei din municipiul Iaşi s-a constatat că firma este într-o situaţie de
monopol pe piaţă, obiectivul firmei fiind totuşi acapararea unei cote de piaţă cât mai
mare. În acest sens se vor folosi canalele de marketing cele mai potrivite, pentru ca cu
cele mai ieftine costuri produsul să ajungă la câţi mai mulţi consumatori. Extinderea
teritorială a firmei vizează, în primul an, colaborarea în principal cu distribuitori, urmând
ca aceştia să se restrângă sau mări în funcţie de cererea existentă şi de dezvoltarea în
teritoriu a firmei.
In funcţie de cererea existentă şi de dezvoltarea în teritoriu a firmei.
Promovarea firmei şi a produsului va urmări două direcţii principale: cunoaşterea pe piaţă
a produsului şi crearea în jurul firmei a unei imagini favorabile. Prima direcţie se va
realiza prin intermediul reclamei (îndeosebi în presa scrisă, cu periodicele din acelaşi
domeniu, dar şi în ziarele cu apariţie zilnică şi tiraj mare), iar cea de a doua prin diferite
acte de caritate, în special sponsorizări.

A forest is a community of trees

A forest is a community of trees, shrubs, herbs, microorganisms, and animals, the trees
being the most obvious living structures. Trees can survive under a wide range of
climatic conditions, but forests generally occupy the moister, less frigid parts of the
terrestrial biosphere. To different human cultures at different times, forests have been
regarded as places of danger, security, economic opportunity, recreation, and aesthetic
pleasure. They take part in natural
processes of nutrient cycling and water purification, and otherwise help maintain a clean
environment. Forests are important sources of many products. Forestry is the science, art,
and technology of managing these forest resources.

FORESTS

The large size and slow growth of trees make forests appear stable and permanent, but in
fact they are dynamic sites of ongoing processes such as tree growth and death and soil
formation. The tree species in a particular area are also constantly changing as species
migrate and new trees invade disturbed areas. Climates themselves change, but this
generally occurs so slowlyÑover tens or hundreds of yearsÑthat a given forest area
appears to contain a constant group of species.

Ecology

The inhabitants of forest communities interact in complex ways. Trees compete with each
other for sunlight, moisture, and mineral nutrients. These materials are necessary for
photosynthesis, the process by which green plants produce organic compounds for energy
to live and grow. As trees photosynthesize, they absorb carbon dioxide from the air and
extract moisture from the soil. Trees help to retain water; heavy rains do not run rapidly
off forest land. Natural or human activities that destroy forests result in increased runoff
and in temporarily higher levels of carbon dioxide in the atmosphere. After this the
growing forest increases the oxygen content of the atmosphere. A mature forest adds less
oxygen to the atmosphere. A global research project designed to measure the overall
influence of forests on the atmosphere of the Earth is in progress.
Trees also serve as temporary repositories for mineral nutrients in ecosystems; these
nutrients accumulate in tree roots and thus are not easily washed away. Natural or human
destruction of forests alters the nutrient cycles, especially in the case of the nitrogen
cycle, where plants play a substantial role. Regrowth of young forests may increase the
nitrogen added to the ecosystem. Trees take up the nutrients they need from the soil and
from dead organic matter with the assistance of mycorrhizae (fungi that grow
symbiotically on tree roots, obtaining food from the tree).

The process of soil development, aided by soil organisms, occurs in all forests.
Microorganisms break down minerals in the soil and create passages for air and water
movement, decomposing the remains of plants and animals and extracting and releasing
nutrients. Depending on the climate, decomposition occurs at different rates. In cool or
dry climates, organic matter will decompose slowly and a thick layer will develop,
whereas in warm, moist climates, organic matter will decompose rapidly, releasing
minerals that are quickly absorbed by plant roots. Little organic matter will accumulate.

After all or part of a forest is destroyed by a disturbance, such as fire or wind or

avalanche, trees and other plants reinvade the area, halting erosion and nutrient loss and
maintaining water quality. This series of changes in vegetation structure, known as
ecological succession, will make the forest more suitable for some animals and plants and
less suitable for others.

Depending on environmental conditions, different tree species will be dominant at

different successional stages. The characteristic group of tree species in a given area is
referred to as a forest type. Within each type, certain species may be found most
commonly under specific soil and climate conditions and at certain times after a
disturbance; these species are best evolved physiologically to compete under these
conditions. In areas of recurrent fire, for example, fire-resistant trees will likely
predominate.

Types of Forests

Tree species can be divided into six groups based on their evolutionary origins: Holarctic
(originating in the Northern Hemisphere), Neotropic (originating in Central and South
America), Paleotropic (originating in Africa and tropical Asia), Capensis (originating in
southern Africa), Australian, and Antarctic. A species is found naturally only where it
first developed or where it migrated thereafter. Pines are found naturally in the Northern
Hemisphere and thus belong to the Holarctic group. Many species, however, have been
deliberately introduced into other areas with similar climates; for example, pines are
planted in many parts of the Southern Hemisphere, and eucalyptus, a tree genus native to
Australia, is planted in other places.

Forest communities with different genetic backgrounds that grow under similar soil and
climate conditions in different parts of the world have many of the same structural
characteristics. Thus forests can be classified as major parts of many biomes. Taiga and
boreal forests are coniferous forests with few species in areas of cool climates. Temperate
deciduous forests are predominantly broadleaf forests in areas of moderate temperature
and rainfall with cold winters. Subtropical evergreen forests are a combination of
broadleaf and conifer forests in areas of sufficient rainfall and mild winters. Tropical rain
forests are lush forests of complex structure with many species in warm, moist regions.
Chaparral or sclerophyllous forests are thicketlike forests of shrubs and small trees in
areas with mild winters and warm, dry summers. Tropical grasslands and savannas are
grasslands with scattered trees that occur in warm regions with seasonal drought.

Piata cafelei
Istoria cafelei este la fel de bogata ca insasi cafeaua, datand de mai mult de 1000 de ani.
In Occident, istoria cafelei incepe acum trei secole, dar in Orientul Mijlociu ea este
consumata de toate paturile sociale inca din vechime.Prima referinta la cafea, din surse
inregistrate, dateaza din secolul al IX-lea, dar cu multe secole inainte, existau multe
legende arabe despre bautura misterioasa si amara cu puteri stimulatoare.
Primele plante
de cafea au fost aduse pe coastele Marii Rosii din Africa.La inceput cafeaua era
considerata aliment si nu bautura. Triburile est-africane macinau boabele crude de cafea
si prin amestecarea cu grasime animala obtineau o pasta pe care o modelau sub forma de
bile. Acestea erau consumate de razboinicii tribului pentru a avea mai multa energie
in timpul luptelor.
Incepand cu anul 1000 e.n., renumitul tamaduitor Avicenna, administra cafeaua in chip
de medicament. Etiopienii obtineau un fel de vin din fructele de cafea, prin fermentarea
in apa a boabelor uscate. Cafeaua crestea in mod natural
si in Peninsula Arabiei si din secolul 11 aici cafeaua a fost preparata ca bautura calda.

Cultivarea cafelei s-a extins rapid in majoritatea tarilor si servitul cafelei a devenit un
obicei zilnic placut. Spre sfarsitul sec. al XIV-lea, societatile care practicau comertul au
inceput sa-si dea seama de marele potetial pe care il reprezinta cafeaua si au lansat-o cu
succes in Europa.

Cafeaua a intrat in Europa la acea vreme prin portul Venetia, unde aveau loc schimburile
comerciale cu negustorii arabi. Bautura a devenit obisnuita in randul populatiei in
momentul in care vanzatorii ambulanti de limonada au inclus-o in oferta
lor ca alternativa la bauturile reci. De asemeni, multi dintre negustorii europeni au
inceput sa bea cafea in calatoriile lor si au adus acest obicei in Europa.
Brazilia a devenit cea mai mare producatoare de cafea, onoare pe care o detine si astazi.
Este interesant ca, desi cafeaua este originara din Africa, cultivarea arborelui in aceasta
parte a lumii este relativ recenta. De fapt, plantatorii britanici au fost cei care au
reintrodus cresterea cafelei in Africa, chiar dupa Primul Razboi Mondial, infiintand
plantatii in zone care ofereau un climat si un sol propice infloririi arborelui.
Iubirea adevarata este vesnica, nesfarsita, mereu la fel cu ea insasi, este egala si curata
fara demonstratii violente, o poti vedea chiar cu parul carunt, dar cu inima mereu tanara”

“Primul suspin al iubirii, este ultimul al intelepciunii”

( Antoine Bret )

“ A iubi, inseamna a inceta sa traiesti pentru tine, a face ca toate sentimentele omenesti,
teama, speranta, durerea, bucuria, placerea, sa nu depinda de o singura fiinta, inseamna a
te cufunda in infinit, a nu gasi nici o limita simtirii, a-ti inchina viata
unei fiinte in asa fel incat sa nu traieasti si sa nu gandesti decat pentru a o face fericita “
“ Mult indulcita este viata omului, cand se vede iubit , insa numai putin, cand el insasi
iubeste “

Pliniu cel tanar

Acest sentiment profund, este tema multor opere

literare, atat a autorilor nationali cat si a celor universali.
Unul dintre cei mai importanti poeti “ Luceafarul poeziei romanesti” – Mihai Eminescu,
este autorul multor poezii, in care se dezbate tema iubirii.
Tudor Arghezii, spune despre Mihai Eminescu “ la Eminescu este o dragoste mai cu
seama senzationala, o dragoste pribeaga, de pasiune… o dragostede pasari albe, care
strabat eternitatea si se intalnesc din zbor in dreptul unei stele…”
Tipologia erotica are la Eminescu doua infatisari:
- una care din miscarea sentimentelor spre ideal si care e dorinta, aspiratie, dorul de
fericire ( in seria de idile “ Dorinta”, “Lacu”, “ Floare Albastra”, “ Lasa-ti lumea”, “Sara
pe deal” ).Viziunea lui Eminescu, asupra dragostei, este puternic influentata de imaginea
mitica a perechii biblice in paradis. Locul de intalnire a indragostitilor este un cadru de
natura de o deosebita frumusete, iar in acest spatiu protector, ei se asteapta, alearga unul
spre celalalt, se imbratiseaza, isi spun cuvinte de dragoste si raman ore intregi fermecati
si uimiti de spectacolul propriei deveniri ca si de spectacolul naturii care ii inconjoara, de
caderea florilor de tei, de murmurul izvoarelor, de blanda batae de vent. Iubirea lor este
neprefacuta elementara si inocenta. Indragostitii eminesceni sunt doi copii
intr-o lume care parca incepe cu ei.
In poezia “ Sara pe deal “ , tema o constiituie aspirati poetului pentru o dragoste ideala.
Ideea poetica ilustreaza intensitatea iubirii dorinta celor doi iubiti de a fi fericiti, prin
trairea deplina a sentimentelor, fapt ce inalta dragostea la valori universale. Daca in
primele stofe predomina elementele de pastel, in ultimele strofe se intensifica insa
accentele de “ idila “, finalul fiind impresionant prin valoarea absoluta pe care o capata
iubirea, in numele careia, iubitul este pregatit pentru sacrificiul suprem.
In poezia “ Dorinta “, Mihai Eminescu, imagineaza o idila ce se manifesta in cadru rustic,
o poveste de dragoste ideala ce are loc in mijlocul naturii,o fericire ce ar fi posibila prin
intermediul visului intr-un viitor neprecizat. Chiar titlul acestei poezii sugereaza imaginea
iubirii posibile, dar neimplinite. Iubirea este proiectata intr-un plan imaginar, exprimand
aspiratia poetului pentru un sentiment ideal, care sa atinga perfectiunea trairii. In prima
strofa este o chemare a iubirii, in mijlocul naturii, prin verbul la imperativ “ Vino “
sugerand nerabdarea si dorinta poetului pentru implinirea sentimentului de dragoste.
Natura este umanizata si se emotioneaza la manifestarea senimentului de iubire.
Elementele naturii ocrotitoare sugerand un loc trainic al iubirii, in care sa se manifeste
dragostea, redat prin metafora “ prispa cea de brazde / Crengi pecate o ascund “, izolarea
de restul lumii posibilul cuplu de indragostiti. Dorinta de intimidare a indragostitilor este
accentuarea si in continuare a poeziei, prin repetiita “ vom fi singuri, singurei “.
Urmatoarele strofe constitue o secventa lirica ce ilustreaza posibila intalnire si gesturi
tandre ca un joc al iubirii. “ sa alergi “, “ sa-mi cazi “, etc.
Gesturile poetului compun cu adevarat ritualul erotic
si sunt incarcate de tandrete mangaietoare, de gingasie “ Si in bratele-mi intinse / Sa
alergi, pe piept sa-mi cazi / Sa-ti desprind din crestet valul / Sa-l ridic de pe obraz “. Iar
florile de tei amplifica intensitatea sentimenului de dargoste profunda, unica. In ultimele
strofe, continua descrierea dorintei puternice a poetului pentru implinirea iubirii indeale,
care ar putea fi un vis de fericire deplina “ Vom visa un vis ferice “. Cuplul de
indragostiti este asadar intr-o totala armonie cu natura personificata, sugerand
beatitudinea prelungita a iubirii dincolo de realitate, de viata, spre eternitate, prin starea
de vis “ Adormind de armonia / Codrului batut de ganduri / Flori de tei deasupra noastra /
Or sa cada randuri, randuri “. Personificarile prezente in poezia au rolul de a preciza
participarea naturii la trairea sentimentului de iubire, fiind in deplina armonie cu cei doi
indragostiti : “ Ingana-ne-vor c-un cant / Singuratice izvoare / Blanda batere de vant “.
In poezia “ Lacul “, tema o constitue aspiratia poetului pentru o iubire ideala, o poveste
de dragoste imaginara intr-un cadru natural
rustic, cu care se contopeste trairea interioara a eului liric. Aceasta poezie are cinci
catrene organizate gradat, ca starea sufleteasca de la speranta implinirii iubirii, la tristetea
sfasietoare de la final. Tabloul naturii anticipeaza emotia poetului in asteptarea
nerabdatoare a iubirii, Strofa a doua compune spatiul interior al trairii al visarii eului liric
la iubirea ideala. Motivul asteptarii, este relevant prin verbele ce exprima nesiguranta,
incertitudinea “ parca ascult “, “ parc-astept “. Nerabdarea indragostitului de a-si intalni
iubirea este exprimata inca din primul vers “ Si eu trec de-a lunged maluri “.
Eventualitatea implinirii visului de iubire este in concordanta cu posibilul cuplu, realizat
de poet prin doua pronume personale “ eu” si “ ea ” , care sugereaza pe de o parte
confesiunea potului iar pe de alta parte unicitatea iubirii.
Iubita este asadar “ ea “ unica si singura care ar putea sa il faca fericit.. Strofele
a treia si a patra imagineaza in continuare eventuala poveste de iubire, idila, care se
manifesta ca un ritual incadrat de emotia posibilei intalniri “ Sa sarim in luntrea mica /
Inganati de glas de ape / Si sa scap din mana carma / Si lopetile sa-mi scape.” Verbele
sunt tot la conjunctiv, pentru ca intalnirea nu este reala ca se petrece numai in imaginatia
poetului, ca dorinta arzatoare a eului liric de contopire a cuplului de indragostiti intr-o
iubire ideala. Natura participa active si sensibil la zbucuimul interior al eului liric, in
dorinta de implinire a cuplului de indragostiti. Ultima strofa cuprinde tristetea sfasietoare
a eului liric , provocata de neputinta implinirii visului erotic si de solitudinea dureroasa si
incarcata de suferinta. Dezamagirea indragostitului este marcata de punctele de suspensie
asezate dupa cuvintele ce exprima deceptia posibilei intalniri cu iubita “ Dar nu vine “. Se
face stfel trecerea de la starea de vis plina de farmec, la realitatea trista si solitara, iubirea
ramanad numai o dorinta , un ideal neimplinit.