Masuratori in Constructii

Modulul: MASURATORI IN CONSTRUCTII
MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI TINERETULUI
Proiectul Phare TVET RO 2005/017-553.04.01.02.04.01.03
MEdCT–CNDIPT / UIP
AUXILIAR
CURRICULAR
CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI

Domeniul: CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Calificarea profesională: Tehnician in constructii si lucrari publice
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de Dezvoltare instituțională a sistemului de
învățământ profesional și tehnic
Noiembrie 2008
1
Domeniul: Constructii si lucrari publice
Calificarea profesionala: Tehnician in constructii si lucrari publice
2
AUTOR:
Prof. ing. grad II CAMELIA-EMANUELA IONESCU
Colegiul Tehnic Tomis CONSTANTA
Consultanţă CNDIPT:
PAULA POSEA – expert curriculum CNDIPT - MECT
3
CUPRINS
INTRODUCERE pag. 4
COMPETENTE VIZATE pag. 6
OBIECTIVE URMARITE pag. 6
INFORMATII PENTRU PROFESORI pag. 7
FISE DE REZUMAT pag. 18
CUVINTE CHEIE pag. 22
GLOSAR pag. 23
INFORMATII PENTRU ELEVI pag. 24
ACTIVITATI DE INVATARE pag. 33
SOLUTIILE ACTIVITATILOR pag. 45
BIBLIOGRAFIE pag. 51
4
INTRODUCERE
Acest auxiliar curricular este destinat profesorilor care desfăşoara activităţi

didactice specifice domeniului Construcţii, şi lucrări publice. Informaţiile din acest
material sunt destinate celor care pregătesc elevii clasei a XII-a din ciclul superior al
liceului, ruta progresiva pentru calificarea profesională Tehnician in construcţii şi lucrari
publice şi fac referire la:
 Partea I:
 competenţele şi obiectivele ce trebuie atinse la finalul parcurgerii modulului
Masuratori in construcţii ;
 documente elaborate de profesor ce urmăresc derularea activităţilor şi înregistrarea
progresului şcolar (fişa de descriere a activităţii, fişa de progres şcolar);
 evidenţierea conceptelor / cuvintelor cheie;
 glosarul de termeni specifici;
 materiale de referinţă în procesul de predare si evaluare (fişe conspect, folii,
formulare folosite pentru organizarea activităţilor, fişe de observaţii, etc.);
 îndrumări privind utilizarea metodei proiectului.
 Partea a II-a
 exemple de exerciţii şi teste (cu soluţii anexate);
 activităţi individuale sau în grup care vizează diferite stiluri de învăţare;
 activitati interactive (joc de rol, metoda cubului, aritmogrife);
 propuneri de teme pentru proiecte.
Activităţile pentru elevi propuse în partea a II-a nu ating toate competenţele
specificate în Standardul de pregătire profesională, ele reprezintă un prim pas care să vă
ajute în elaborarea propriile dumneavoastra materiale de învatare. Auxiliarul are drept
scop orientarea activităţii profesorului şi stimularea creativităţii lui, cuprinzând informaţii ce
vin în sprijinul acestuia.
ATENŢIE !
Acest auxiliar nu acoperă toate cerinţele din standard, el este doar
un material orientativ având drept scop prezentarea orientărilor
conform strategiei din TVET, a învăţării centrate pe elev şi a
corelării competenţelor din SPP cu curiculum şi cu activităţile
desfăşurate de elevi.
5
Scopul modulului Masuratori in constructii este acela de a oferi elevilor noţiuni de

bază cu privire la. metode si mijloace de masuratori in lucrari de constructii, realizarea
schitelor de releveu, elaborarea de antemasuratori pentru lucrari de constructii si corelarea
documentatiei existente cu situatia din teren.
Modulul face parte conform planului cadru, din Curriculum Diferenţiat, al culturii
tehnice de specialitate şi pregătire practică, din Aria Curriculară Tehnologii, având alocat
un număr de 66 de ore, din care 66 de ore laborator tehnologic.
În acest modul unitatea de competenţă tehnică specializată suplimentează şi
sprijină unităţile de competenţă tehnică generale, prin extinderea activităţilor şi prin
oferirea de abilităţi practice suplimentare specifice pentru fiecare calificare.
După parcurgerea acestui modul, elevul va fi capabil să execute schiţe de releveu,
să elaboreze antemăsurători pentru lucrări de construcţii şi să coreleze documentaţia
pentru o construcţie existentă cu situaţia reală.
Persoana care va absolvi acest modul va fi responsabilă de execuţia propriei
activităţi, dar şi de realizarea sarcinilor încredinţate grupului din care face parte, având
atribuţii de coordonare şi control. Munca prestată presupune o gamă largă de activităţi
complexe, nerutiniere, realizate în contexte variate.
Parcurgerea programului permite elevilor să dobândească competenţe suficiente şi
cunoştinţe care să le permită găsirea unui loc de muncă corespunzător calificării.
6
UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ / COMPETENŢE VIZATE
în parcurgerea modulului Masuratori in constructii
UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ TEHNICE SPECIALIZATE:

UC. MASURATORI IN CONSTRUCTII
Competenţa 1: EXECUTA SCHITE DE RELEVEU
Competenţa 2: ELABOREAZA ANTEMASURATORI PENTRU LUCRARI DE
CONSTRUCTII
Competenţa 3: CORELEAZA DOCUMENTATIA PENTRU O CONSTRUCTIE
EXISTENTA CU SITUATIA REALA
OBIECTIVE URMĂRITE
Pentru atingerea competenţelor prevăzute în standard vă sugerăm să vă propuneţi obiective

pentru fiecare competenţă tehnică în concordanţă cu criteriile de performanţă din standard, cum ar
fi pentru:
C 1 : EXECUTA SCHITE DE RELEVEU

O1. Să identifice si sa clasifice categoriile de lucrari
O2. Să execute masuratori la lucrari de constructii existente cu instrumente adecvate
O3. Sa efectueze calcule in urma masuratorilor in vederea executarii releveelor
O4. Sa execute la scara schite de releveu
C 2 : ELABOREAZA ANTEMASURATORI PENTRU LUCRARI DE CONSTRUCTII

O5. Sa identifice surse de documentare specifice
O6. Sa identifice categoriile de lucrari care fac parte din lucrarile de constructii
O7. Sa efectueze calcule pentru elaborarea antemasuratorii
O8. Sa centralizeze datele pentru o lucrare de constructie
C 3: CORELEAZA DOCUMENTATIA PENTRU O CONSTRUCTIE EXISTENTA CU SITUATIA

REALA
O9. Sa interpreteze sursele de informare si documentare pentru o constructie existenta
O10. Sa efectueze masuratori pe categorii de lucrari
O11. Sa compare documentatia existenta cu situatia din teren
O12. Sa reprezinte schite de releveu pentru eventuale neconcordante
INFORMATII PENTRU PROFESORI

7
Modulul Măsurători în construcţii se studiază pe parcursul clasei a XII –a, prin ruta SAM,
în vederea asigurării pregătirii de specialitate, pentru obţinerea calificării de nivel 3 „Tehnician în
construcţii şi lucrări publice”.
Modulul are alocat un număr de 66 de ore, din care 66 de ore laborator tehnologic.
Profesorii au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in
functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de
complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si ritmul de asimilare a
cunostintelor si de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.
Scopul modulului Masuratori in constructii este acela de a oferi elevilor noţiuni de bază
cu privire la. metode si mijloace de masuratori in lucrari de constructii, realizarea schitelor de
releveu, elaborarea de antemasuratori pentru lucrari de constructii si corelarea documentatiei
existente cu situatia din teren.
La parcurgerea programei şcolare se va avea în vedere dobândirea competenţelor
prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională specific calificării, document care face parte din
Sistemul Naţional de Calificări Profesionale.
După parcurgerea acestui modul, elevul va fi capabil să execute schiţe de releveu, să
elaboreze antemăsurători pentru lucrări de construcţii şi să coreleze documentaţia pentru o
construcţie existentă cu situaţia reală.
Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională
specific, iar cele două documente vor sta la baza materialelor de învăţare elaborate de
către fiecare profesor.
IMPORTANT!
Activităţile şi exerciţiile propuse elevilor trebuie să urmărească atingerea criteriilor
de performanţă din standarde, în condiţiile de aplicabilitate propuse de acestea, în
vederea realizării competenţelor ce vor fi evaluate prin tipurile de probe propuse
de standard.
Prin exerciţiile propuse sunt vizate, pe lângă atingerea competenţelor tehnice specifice, şi
abilităţile cheie mai, prin modul de organizare a activităţilor (individual, în grup, frontal).
Înainte de aplicarea propriu-zisă a materialelor de învăţare propuse, profesorul trebuie să
cunoască particularităţile colectivului de elevi şi, îndeosebi, stilurile de învăţare ale acestora,
pentru reuşita centrării pe elev a procesului instructiv.
8
În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţina seama de următoarele

principii moderne ale educaţiei:
- elevii învaţă cel mai bine atunci când învăţarea răspunde nevoilor lor
- elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare
- elevii au stiluri diferite de învăţare
- elevii participă cu cunoştinţele lor, dobândite anterior, la procesul de învăţare
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaţiilor vechi cu cele noi şi
pentru ordonarea lor
Instruirea teoretica se va realiza in cabinete si laboratoare tehnologice cu o buna dotare

materiala. Instruirea in laboratoare tehnologice are importanta deosebita in realizarea
corespunzatoare a competentelor pentru viitorii tehnicieni in constructii si lucrari publice.
Nivelul de pregatire teoretica este realizat corespunzator, daca sunt indeplinite criteriile de
performanta ce pot fi atinse numai daca in procesul de invatamânt sunt asigurate conditiile de
aplicabilitate descrise in standard.
Metodele de predare vor fi variate, predominând studiul, exercitiul, demonstratia, studiul
de caz, dezbaterea si discutii in grup.
Evaluarea continua si sumativa este conditionata de evaluarea stabilita in Standardul de
pregatire profesionala.
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor aplica activitati de invatare cu
caracter interactive. Se recomanda metode cum sunt: demonstratia, proiectul, metoda practica,
observatia sistematica a comportamentului elevilor, autoevaluarea.
Alegerea acestor activitati conduc la o orientare asupra celui care invata, urmand sa le
puna mai bine in valoare si permit diferentierea sarcinilor si a timpului alocat.
Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta, conditiile de aplicabilitate si
cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala
corespunzator calificarii.
9
MATERIALE DE REFERINTA PENTRU PROFESORI
Aceasta secţiune, pentru modulul Masuratori in constructii conţine exemple de:
 fise de curs (conspect)

 fise de lucru individualizate
 fise de organizare a lucrului în echipa
 planuri de acţiune ale elevilor pentru a-i ajuta sa-si planifice si evalueze
eficient munca
Fisele de curs si fisele de lucru sunt utile pentru:

- a sprijini dezvoltarea abilitaţilor cheie
- ca îndrumare pentru activitaţile de scris si luare a notiţelor
- sintetizarea informaţiilor date
- testarea cunostinţelor
Fisele de curs vor fi mai utile daca veţi ţine cont de:
- asezarea în pagina sa fie cât mai simpla
- explicaţiile orale sa fie oferite înainte de a împarţi fisele
- cuvintele tehnice sa fie clarificate înainte de împarţirea fiselor
- limbaj sa fie simplu si clar
- modul de tiparire usureaza foarte mult citirea textului
10
FISA DE CURS (CONSPECT) 1
COMPETENTA C1 : EXECUTA SCHITE DE RELEVEU
MASURATORI LA LUCRARI DE CONSTRUCTII EXISTENTE CU INSTRUMENTE

ADECVATE
Masurarea se efectueaza cu ruleta sau metrul.
Masuratorile se executa in vederea realizarii releveului unei cladiri sau a unui

subansamblu de cladire.
Pentru reprezentarea planului unei constructii este necesara masurarea
tuturor dimensiunilor in planul orizontal al obiectului respectiv:

 lungimea peretilor,
 latimea, inaltimea si pozitia golurilor (usi, ferestre, arcade),
 dimensiunile unor elemente de constructii care apar in plan (stalpi, nise,
etc.)
 inaltimea parapetului
 latimea si inaltimea treptelor scarilor
Pentru evitarea erorilor de masurare, se recomanda ca dimensiunile partiale sa fie citite

succesiv la aceeasi pozitie a ruletei.
Pentru determinarea exacta a pozitiei peretilor unei incaperi se masoara, in afara de laturile
respective si:
– diagonalele – pentru incaperi dreptunghiulare
– laturi ale triunghiurilor nedeformabile, triunghiuri construite in raport cu mai multe
puncte de reper - pentru incaperile poligonale (curbe)
11
Masurarea incaperilor Masurarea incaperilor

dreptunghiulare poligonale
Pozitia golurilor se stabileste in raport cu elemente fixe de reper (pereti, pardoseli, plafon
etc.).
Grosimea peretilor se masoara in dreptul golurilor. In cazul peretilor fara goluri grosimea
acestora se determina prin diferenta dintre o cota care contine si grosimea peretelui si cotele
partiale invecinate.
Exemplu:
Pozitia conturului exterior al unei cladiri se determina tot prin metoda triunghiurilor
nedeformabile determinate de puncte de reper situate in vecinatate (arbori, stalpi, tarusi plantati
special in teren etc.); Alta metoda este de a raporta dimensiunile constructiei la un sistem de axe
exterioare.
12
O1 , O2 , O3 -puncte de reper
13
Pentru determinarea principalelor sectiuni cat si a fatadelor cladirilor sunt
necesare masuratori in inaltime:

 dimensiunile verticale se masoara in raport cu cota pardoselii parterului sau
cu un plan de reper ales;
 se masoara parapetele ferestrelor, inaltimile ferestrelor si ale usilor, inaltimea
zidului de deasupra golului;
 se masoara variatiile nivelului plafonului, treptele, palierele etc.
 grosimea planseelor se masoara in dreptul unui gol sau se stabileste prin
diferenta dintre cota totala si cotele partiale in dreptul a doua goluri
suprapuse;
 pentru cunoasterea sistemului de fundatii se executa sondaje in mai multe
puncte mentionandu-se locurile exacte ale sapaturilor;
 fatadele se masoara la nivelul parterului; dimensiunile la diverse niveluri se
stabilesc fie prin golul ferestrelor fie cu aparate topografice;
 elementele acoperisului se masoara de pe acoperis;
 variatiile nivelului solului se stabilesc fata de cota zero, masurandu-se cota
terenului intr-un numar suficient de puncte
14
FISA DE CURS (CONSPECT) 2
COMPETENTA C1 : EXECUTA SCHITE DE RELEVEU
RELEVEUL
1. Definiţie
Releveul este o reprezentare, obţinută prin masurarea şi desenarea la scara, in plan,
sectiuni si vederi, a unui ansamblu de cladiri, a unei cladiri si/sau a unui subansamblu al acesteia
(elemente de constructie, mobilier fix, echipamente tehnice).
Scopul unui releveu este realizarea unei documentatii tehnice cât mai precise si complete
atât asupra cladirilor pentru care nu exista date (planuri, sectiuni, fatade, detalii), cat si pentru
cele al caror proiect initial exista dar care, din diferite motive (erori de executie, transformari,
degradari), nu mai corespunde situatiei reale.
Deci, releveul se intocmeste in urmatoarele situatii:

- necunoasterea distributiei in plan a unei constructii existente (nu exista o fisa a
constructiei);
- reactualizarea planurilor existente in urma unor modificari interioare in timpul
executiei sau ulterior;
- verificarea corespondentei planurilor existente cu situatia reala, in vederea unor
amenajari (transformari, consolidari, extinderi, decoratiuni interioare, mobiliare
etc.);
- intocmirea actelor oficiale pentru demolare (pentru verificarea manoperei si a
materialelor rezultate la demolare).
Releveul este o piesa esentiala in elaborarea proiectelor de interventie asupra unor cladiri:
consolidari, refaceri, restaurari, amenajari, transformari.
Dincolo de acest scop practic, releveul poate fi si un instrument de cercetare, punand in
evidenta elemente cu semnificatie arhitecturala: tipologia planului, compozitia fatadelor,
decoratiuni, sistemul si detaliile constructive etc.
Relevarea planurilor
Elaborarea releveului cuprinde urmatoarele etape:

1. Executarea unei schite a conturului aproximativ al constructiei (al unei parti de
cladire), cu compartimentarea interioara, pozitia golurilor si alte detalii necesare;
15
2. Masurarea tuturor dimensiunilor importante, respectiv: lungimea peretilor, latimea,

inaltimea si pozitia golurilor (usi, arcade, ferestre), dimensiunile unor elemente de
constructii care apar in plan (stalpi, nise etc.), grosimea zidurilor interioare si
exterioare; masurarea scarilor, a balustradelor, a parapetelor;
3. Inscrierea dimensiunilor masurate pe schita de releveu;
4. Reprezentarea la scara a schitei de releveu;
In plan se trec si notatii in legatura cu tipul pardoselii, al zugravelii, al tamplariei, starea
constructiei etc.
Relevarea sectiunilor si a fatadelor
In raport cu dimensiunile din plan se schiteaza fatadele si sectiunile caracteristice care se

completeaza cu cote masurate pe inaltime
Relevarea detaliilor
Pentru detalii decorative se executa relevee separate, fie prin masurare, fie prin copiere pe
un negativ din hartie, ipsos etc.
Relevarea planurilor de situatie
Pentru determinarea amplasamentului in teren al unei constructii existente se aplica

metoda triunghiurilor nedeformabile raportate la puncte fixe din teren sau se realizeaza ridicarea
topografica a zonei respective.
16
ÎNDRUMĂRI PRIVIND MODALITĂŢI
DE EVALUARE
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de

evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe
nefiind relevantă. O competenţă se evaluează în cadrul unui singur modul. Demonstrarea
unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în
cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea
competenţelor specificate.
Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă, iar la sfârşitul lui se
realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor.
Pentru a folosi metode de evaluare cât mai variate este indicat să utilizaţi fişa de mai jos.
FIŞA DE EVALUARE
Cum sunt evaluate învăţarea şi rezultatele obţinute.
Evaluarea este iniţială, Este nevoie de

D N
Metoda de evaluare formativă şi/sau informaţii
a u
sumativă? suplimentare
Teste prestabilite
Examinări pe parcurs
Examinări finale
Teme stabilite
Proiecte
Teste practice
Prezentări orale
Evaluare a unor
activităţi de lucru
Mapele de lucrări
Evaluare continuă
Analize /rapoarte
formale
Demonstraţii
Altele: .....................................................................................................................................
......
Comentarii: ...................................................................................................................... .........
...
17
METODA PROIECTULUI
1. Consideratii generale
Proiectul este o anticipare a ceea ce se doreşte să fie realizat în viitor. Este un model
mintal sau o reprezentare prin desene, planuri, calcule, descrieri a ceea ce urmează să se
înfăptuiască.
Proiectarea este o fază pregătitoare a acţiunii, este faza de explorare, de căutare a
variantelor, de găsire a modalităţilor optime pentru realizarea lor.
Metoda proiectului este fundamentată pe principiul învăţării prin acţiune practică, cu
finalitate reală (“learning by doing”), ceea ce îi conferă şi motivaţia necesară. Învăţarea prin
realizarea de proiecte reprezintă un mod mai cuprinzator de organizare a procesului de
învăţământ, prin care pot fi satisfăcute cerinţele unei educaţii pragmatice, în spiritul acţiunii şi
independenţei în gândire.
Proiectul are un rol extrem de mare în dezvoltarea intelectuală şi elevii trebuie să fie
instruiţi să lucreze mai mult şi în faza proiectivă (pregătirea activităţilor), nu numai în faza
acţională.
Profesorul creează o situaţie de angajare a elevilor în elaborarea unui proiect, îndrumă şi
dă sugestii pentru întocmirea lui, supraveghează execuţia şi îi spijină pe elevi în efectuarea
autocontrolului. Cu toate acestea, elevii deţin controlul activităţii, profesorul având sarcina de a
crea premisele angajării lor în activitate, a supraveghea şi a interveni atunci când se întâmpină
dificultăti.
Metoda proiectelor se foloseste impreuna cu alte metode ca de exemplu metoda
investigatiei sau metoda studiului de caz.
Intr-o astfel de activitate trebuie respectate câteva norme:

 subiectul propus spre proiectare să prezinte interes pentru elevi şi să fie acceptat ca
o muncă plăcută;
 elevii să elaboreze proiectul pe baza formulării clare a condiţiilor pe care acesta
trebuie să le îndeplinească;
 trebuie precizate etapele de desfăşurare a lucrărilor, fie de către fiecare grupă în
parte, fie prin discuţii cu profesorul;
 elevii să aibă o mare libertate de acţiune spre a se putea asigura manifestarea
originalităţii şi a inventivităţii;
 în anumite momente ale lucrului şi mai ales în final, trebuie efectuată o apreciere
critică a proiectelor pe baza unor criterii stabilite anterior cu elevii;
 elevii pot lucra atât individual (de pildă, pentru documentare), cât şi în grup
(detalierea proiectului, analiza lui critică etc.);
18
 munca profesorului să se concentreze asupra asigurării mijloacelor de informare a

elevilor, a cooperarii cu elevii în stabilirea obiectivelor şi a condiţiilor; profesorul
poate sugera posibilităţi noi, încurajează manifestările de originalitate, moderează
analiza critică finală a proiectelor, pune la dispoziţia elevilor unele materiale de
documentare (altele decat cele procurate de elevi), organizează unele întâlniri cu
specialiştii.
2. Etape în aplicarea metodei proiectului
1. INFORMAREA
ELEVII îşi colectează şi
analizează informaţia necesară 2. PLANIFICAREA
planificării şi realizării sarcinilor ELEVII îşi pregătesc planul de
acţiune pe care îl vor utiliza în
îndeplinirea sarcinilor
3. DECIZIA
ELEVII cu ajutorul profesorului
definesc componentele planului
de acţiune 4. IMPLEMENTAREA
ELEVII îşi îndeplinesc sarcinile
independent, în acord cu planul
de acţiune stabilit
5. CONTROLUL
ELEVII îşi evaluează ei înşişi
rezultatele muncii
6. EVALUAREA
ELEVII şi PROFESORUL
evaluează în comun procesul şi
rezultatele obţinute
FISE DE REZUMAT
19
Modul: MASURATORI IN CONSTRUCTII
Numele
elevului:
Data inceperii: Data finalizarii:
Competente Activitate de invatare Data Verificat

indepliniri
i
Competenta 1 Categorii de lucrari de constructii: de
terasamente, de betoane, de zidarie, de finisaje,
EXECUTA SCHITE de izolatii, de tamplarie, pentru constructii
DE RELEVEU metalice.
Masuratori la lucrari de constructii existente cu

instrumente adecvate: ruleta, metru, coltare,
echere, aparate topografice
Calcule in urma masuratorilor, in vederea cotarii

si executarii releveelor.
Reprezentarea la scara a schitelor de releveu:

planuri, sectiuni si detalii
Competenta 2 Surse de documentare specifice
ELABOREAZA Defalcarea lucrarilor de constructii pe categorii

ANTEMASURATORI de lucrari
PENTRU LUCRARI
DE CONSTRUCTII Efectuarea de calcule pentru elaborarea
antemasuratorii pe articole de deviz
Centralizarea datelor pentru o lucrare de

constructie
Competenta 3 Identificarea si interpretarea surselor de

informare si documentare pentru constructia
CORELEAZA existenta
DOCUMENTATIA
PENTRU O Efectuarea de masuratori pe categorii de lucrari
CONSTRUCTIE
EXISTENTA CU Compararea documentatiei existente cu situatia
SITUATIA REALA din teren
Reprezentarea de noi schite de releveu pentru

eventuale neconcordante
20
Fişele de rezumat ale modulului „ Masuratori in constructii” ofera cadrelor didactice şi

elevilor mijloacele de înregistrare a progresului.
Înregistrările exacte reprezintă un aspect important al administrării procesului de învăţare,
şi poate, de asemenea, ajuta la informarea şi motivarea elevilo
Elevii ar trebui să fie încurajaţi să-şi evalueze propriul proces de învăţare comentând cu
privire la conţinuturile care le-au plăcut sau nu la un anumit subiect. Aceste comentarii pot oferi
cadrelor didactice informaţii valoroase referitoare la conţinuturi care cauzează dificultăţi elevilor.
Prin înregistrarea progresului, elevii vor fi încurajaţi să îşi asume răspunderea pentru
procesul de învăţare.
Fişa de rezumat, de asemenea, poate oferi elevilor o indicaţie vizuală clară asupra
progresului pe care l-au făcut.
FISA REZUMAT DE ACTIVITATE
Competenta Activitatea de invatare Obiectivul de invatare Finalizat
C1 : Masuratori la lucrari de Aceasta activitate va Data la care

Executa schite de constructii existente cu permite elevului sa obiectivul
releveu instrumente adecvate: demonstreze ca este invatarii a fost
ruleta, metru, coltare, capabil indeplinit
echere, compas, sa execute masuratori la
aparate topografice lucrari de constructii
existente cu instrumente
adecvate
Comentariul elevului
Referitor la
 Ce le-a placut referitor la subiectul acestei activitati.
 Ce anume din subiectul activitatii li s-a parut a constitui o provocare
 Ce mai trebuie sa invete referitor la subiectul activitatii.
 Ideile elevilor referitoare la felul in care ar trebui sa-si urmareasca

obiectivul invatarii.
Comentariul profesorului
 Comentarii pozitive referitoare la ariile in care elevul a avut rezultate

bune, a demonstrat entuziasm, s-a implicat total, a colaborat bine
cu ceilalti.
 Ariile de invatare sau alte aspecte in care este necesara

continuarea dezvoltarii.
 Ce au stabilit elevul si profesorul ca ar trebui sa faca elevul in

continuare luand in considerare ideile elevului despre cum le-ar
placea sa-si urmeze obiectivele invatarii.
21
FIŞA PENTRU ÎNREGISTRAREA PROGRESULUI ELEVULUI
Numele elevului_____________________________________ Clasa _________

Profesor __________________________________________
Competenţe care Data Activităţi efectuate şi Aplicare în Evaluare

trebuie comentarii cadrul Bine Satisfă Refa
dobândite modulului cător cere
C1 Test evaluare initiala activitate
Executa schite de individuala
releveu Lucrare practica activitate pe
(executarea perechi
masuratorilor)
FL1 - Fisa de lucru activitate pe
(calcule in urma perechi
masuratorilor)
Ex.1 – Exercitiu activitate
(realizare releveu) individuala
C2 FL2 – Fisa de lucru activitate
Elaboreaza (calcule pentru individuala
antemasuratori elaborarea
pentru lucrari de antemasuratorii)
constructii
Fisa autoevaluare activitate
individuala
Ex.3 – Exercitiu activitate
-FL3 si FL4 – individuala
realizarea
antemasuratorii
C3 EX 2 – Compararea activitate
Coreleaza documentatiei individuala
documentatia existente cu situatia
pentru o din teren
constructie
existenta cu
situatia reala
Comentarii
Priorităţi de dezvoltare
Competenţe care urmează să fie dobândite
Resurse necesare
 manuale tehnice
 fişe de documentare
 folii transparente
 site-uri INTERNET
 standarde (STAS-uri)
22
FIŞA PENTRU ÎNREGISTRAREA PROGRESULUI ELEVULUI
Este un instrument detaliat de înregistrare a progresului elevilor. Pentru fiecare elev se pot
realiza mai multe astfel de fişe pe durata derulării modulului, acestea permiţând evaluarea precisă
a evoluţiei elevului, furnizând în acelaşi timp informaţii relevante pentru analiză.
Contine urmatoarele rubrici:
Competenţe care trebuie dobândite

Această fişă de înregistrare este făcută pentru a evalua, în mod separat, evoluţia legată de diferite
competenţe. Acest lucru înseamnă specificarea competenţelor tehnice generale şi competenţe
pentru abilităţi cheie, care trebuie dezvoltate şi evaluate.
Activităţi efectuate şi comentarii

Aici ar trebui să se poată înregistra tipurile de activităţi efectuate de elev, materialele utilizate şi
orice alte comentarii suplimentare care ar putea fi relevante pentru planificare sau feedback.
Aplicare în cadrul modulului

Aceasta ar trebui să permită profesorului să evalueze măsura în care elevul şi-a însuşit
competenţele tehnice generale,tehnice specializate şi competenţele pentru abilităţi cheie, raportate
la cerinţele pentru întreaga clasă. Profesorul poate indica gradul de îndeplinire a cerinţelor prin
bifarea uneia din următoarele trei coloane.
Priorităţi pentru dezvoltare

Partea inferioară a fişei este concepută pentru a menţiona activităţile pe care elevul trebuie să le
efectueze în perioada următoare ca parte a viitoarelor module. Aceste informaţii ar trebui să
permită profesorilor implicaţi să pregătească elevul pentru ceea ce va urma.
Competenţe care urmează să fie dobândite

În această căsuţă, profesorii trebuie să înscrie competenţele care urmează a fi dobândite. Acest
lucru poate să implice continuarea lucrului pentru aceleaşi competenţe sau identificarea altora care
trebuie avute în vedere.
Resurse necesare
Aici se pot înscrie orice fel de resurse speciale solicitate: manuale tehnice, reţete, seturi de
instrucţiuni şi orice fel de fişe de lucru care ar putea reprezenta o sursă de informare suplimentară
pentru un elev ce nu a dobândit competenţele cerute.
23
CUVINTE CHEIE
24
etc.
Se refera la o constructie existenta

l
etru
Se
,m
in
to
leta
cm
es
te
u
e: r
pe
actica
ba
Este o activitate pr
vat
za
pl
dec
an
se
ea
MASURATOARE
lor
si
ent
ta
Precede executia obiectului de constructii be
um
lel
or
r
di
inst
n
Do
25
a cu
cu
en
m
ut
ta
tia
xec
teh
Se e
ni
ca
de
cu
is
tie
cr
as
es
pi
te
Es
ANTEMASURATOARE
26
GLOSAR
Antemasuratoare = piesa scrisa care sta la baza elaborarii documentatiei economice si

deci, la baza evaluarii costului unei constructii.
a finanta = . a aloca, a repartiza mijloace banesti unei intreprinderi, institutii etc.
Beneficiar = persoana fizica sau juridica in folosul careia se realizeaza o actiune
= persoana fizica sau juridica careia ii este destinata investitia
Deviz = piesa scrisa in care se calculeaza pretul unor lucrari de constructii.
Entitatea achizitoare = persoana fizica sau juridica ce se ocupa cu achizitia de bunuri si servicii
Investitie = plasare de capitaluri pe termen lung (in industrie,comert etc) cu scopul
obtinerii de profituri suma alocata, fondurile alocate
Norma = specificatie tehnico-economica prin care se stabileste raportul dintre un
produs si factorii umani si materiali
Normativ = regula obligatorie fixate prin lege, tabele cu valor ice trebuie respectate
la efectuarea operatiilor tehnice.
Releveu = desen tehnic executat pentru o constructiei existenta
Profit = castig, beneficiu,
Norma de deviz = specificatie tehnico-economica aferenta unui proces de productie care
cuprinde consumurile normate de resurse (materiale, forta de munca,
utilaje de constructii) necesare executiei unei unitati de masura din
lucrarea respectiva.
Teodolit = Instrument optic pentru măsurarea unghiurilor orizontale şi verticale,
folosit în lucrările geodezice şi topografice
Topografie = ramură a geodeziei care se ocupă cu tehnica reprezentării grafice sau
numerice a suprafeţelor măsurate, în scopul întocmirii de hărţi şi planuri.
♦ Descriere amănunţită a unui loc sub raportul aşezării, configuraţiei etc.;
mod în care sunt dispuse în spaţiu elementele unui ansamblu.
Planul unei constructii = sectiune orizontala obtinuta prin sectionarea cladirii cu un plan
imaginar, la o inaltime caracteristica ( de obicei la nivelul ferestrelor).
Sectiunea longitudinala = planul secant paralel cu fatada longitudinala
Sectiunea transversala = planul secant paralel cu fatada laterala
Fatade = proiectiile vederilor cladirii pe un plan vertical de proiectie, cu redarea
grafica a aspectului exterior al cladirii.
27
INFORMATII PENTRU ELEVI
Informaţiile pentru sprijinul şi indrumarea elevilor trebuie să fie prezentate clar, scrise intr-
un limbaj simplu care sa explice:
 Scopurile şi obiectivele pe care le urmăresc. Acestea ar putea fi incluse în fişa de

rezumat a activităţii de învăţare descrisă mai sus.
 Orice criterii care se aplica în procesul de evaluare a muncii lor. Acestea ar trebui să
diferenţieze activităţile ale căror rezultate vor fi utilizate în scopul evaluării formale
(exercitii care vor conta la examinare sau la certificare) de activităţile care nu fac
parte din evaluarea formală.
 Cum vor primi elevii feedback; de exemplu, sub forma unor comentarii scrise
ataşate lucrărilor pe care le predau sau a unui dialog faţă în faţă cu profesorul.
 Cum vor participa la planificarea şi evaluarea învăţării lor; de exemplu prin stabilirea
obiectivelor de învăţare cu profesorul lor şi întâlnirea cu profesorul lor pentru a
revizui acele obiective; de exemplu prin discuţii regulate cu profesorul lor când
completează fişa rezumat a activităţii lor.
MATERIALE DE REFERINTA PENTRU ELEVI

Aceasta parte cuprinde o serie de activitati propuse elevilor ce urmaresc atingerea
competentelor prevazute in standard prin :
 fişe de documentare cuprinzând informaţii utile pentru sarcinile de lucru
 fişe de lucru
 fişe pentru activităţi independente sau în grup
 fişe de evaluare
 activitati practice desfasurate in cadrul orelor de laborator tehnologic
 intocmirea unui portofoliu care sa contina toate exercitiile rezolvate si activitatile
desfasurate. Portofoliul trebuie sa fie cat mai complet pentru ca evaluarea competentelor
profesionale sa fie cat mai adecvata.
28
FISA DE DOCUMENTARE 1
ANTEMASURATORILE
Antemasuratoarea reprezinta piesa scrisa din documentatia economica, prin

intermediul careia se determina cantitatile de lucrari, incadrate in articole de deviz, ce
urmeaza a fi executate pentru realizarea unei constructii.
Antemasuratoarea sta la baza elaborarii documentatiei economice si deci, la baza

evaluarii costului unei constructii.
Antemasuratorile se elaboreaza de catre proiectant pe parti de obiecte, fiecare parte de

obiect de constructie putandu-se executa cu continuitate in aceeasi etapa a procesului de
executie.
In functie de modul in care proiectantul a stabilit descompunerea obiectului de constructii,
antemasuratoarea poate fi intocmita in doua moduri:
- pe categorii de lucrari;
- pe stadii fizice.
Categoriile de lucrari cuprind lucrarile din cadrul unui obiect de constructii care au acelasi
specific de executie si care sunt cuprinse, de regula, in acelasi indicator de norme de deviz. De
exemplu, o constructie poate fi analizata considerand ca la realizarea ei se desfasoara
urmatoarele categorii de lucrari:
- lucrari de terasamente;
- lucrari de constructii;
- lucrari de izolatii etc.
Aceesi constructie poate fi privita ca fiind alcatuita din subansarnbluri sau ansarnbluri, caz In
care, antemasuratorile vor fi elaborate pe stadii fizice, astfel:
- lucrari de infrastructura;
- lucrari de suprastructura;
- lucrari de arhitectura etc.
Antemasuratoarea se materializeaza printr-o lista de articole de lucrari, cu calculul

detaliat al cantitatilor de lucrari.
Articolul de lucrari reprezinta un proces caruia i s-a atribuit :
un simbol,
incadrarea intr-o anumita categorie de lucrari
o unitate de masura.
Aceste elemente sunt identice cu cele ale normei de deviz din categoria de lucrari careia ii
29
corespunde procesul simplu.

Forma de redactare a antemasuratorilor este urmatoarea:
ENTITATEA ACHIZITOARE:PR. NR.:

UNITATEA:
PROIECTANT:FAZA: STUDIUdin
Cantitatile de lucrari DE FEZABILITATE
fiecare articol se stabilesc in unitatea de masura
corespunzatoare normei de deviz din indicatorul de norme de deviz.
ANTEMASURATOARE
Rezultatul calculelor aferente fiecarui articol
Categoria de lucrare din antemasuratoare
de lucrari
se rotunjeste in plus prin adaugare, la a treia cifra semnificativa.
Nr. crt. Simbol articol de lucrare
Denumire articol de lucrare
Antemasuratoarea nu trebuie confundata(U.M.)
cu masuratoarea.
Notiunea de MASURATOARECalculul
se refera
cantitatii la un obiect
de lucrare realizat, in timp ce
pe baza datelor
ANTEMASURATOAREA precede executia din proiectul tehnic
obiectului.
Cantitate: .................... U.M.
Rotund: ....................... U.M.
Antemasuratoarea are la baza plansele si tabelele din documentatia tehnica de executie, din
care se extrag dimensiunile, numarul de bucati sau masele (greutatile) care servesc la evaluarea
cantitativa a lucrarilor.
30
Etapele de elaborare ale antemasuratorii sunt:

1. intocmirea unei liste complete de lucrari, cu ajutorul planselor de exectie din
proiectul tehnic;
2. incadrarea lucrarilor din lista in normele orientative din colectia de norme (daca
nu se gaseste norma exacta corespunzatoare se intocmesc norme locale);
3. calculul cantitatilor pentru fiecare articol de lucrare
Colectiile de norme orientative de consumuri de resurse cuprind toate articolele de lucrari ce
pot sa apara in cadrul lucrarilor de constructii.
Indicatoarele de norme de deviz sunt grupate pe categorii de lucrari (41 de volume) avand
urmatoarele simboluri:
31
TS
pentru lucrari de terasamente
pentru lucrari de constructii admi
32
D
pentru lucrari de drumuri
E
pentru instalatii electrice
pentru
33
Fiecare categorie de lucrari este structurata pe mai multe capitole de lucrari.

Exemplu:
CA
Fiecare capitol are o prezentare generala
Lucrariindecare se precizeaza continutul, conditiile tehnice
betoane
speciale avute in vedere la elaborarea normelor, consumurile specifice de materiale, de forta de
munca si de ore utilaj si conditiile de normare a lucrarilor.
Pentru identificarea unui tip de articol de deviz notatia cu simbolul CB aferent se interpreteaza
astfel: Cofraje si schele
CD02A : Zidarie din piatra pentru constructii executata cu mortar ciment - var
C colectia de norme;
C - reprezinta
pentru lucrari de constructii administrative,social-culturale, rezidentiale si industriale
D - reprezinta capitolul de lucrari; CC
02 - reprezinta numarul de ordine al normei in cadrulArmaturicapitolului;
pentru betoane
A - reprezinta varianta de norma
Denumirea articolului se exprima printr-un text care cuprinde definirea lucrarilor la care se
refera norma. La unele articole se specifica si operatiile cuprinse in norme.
CD
Inchideri si compartimentari
34
CF
Tencuieli
METODA LUCRARILOR PRACTICE
Metoda lucrărilor practice constă în efectuarea de către elevi a unor sarcini cu caracter
aplicativ: de proiectare, de execuţie, de fabricaţie, de reparaţie. Prin această metodă se realizează:
învăţarea de priceperi şi deprinderi; achiziţionarea unor strategii de rezolvare a unor probleme
practice; consolidarea, aprofundarea şi sistematizarea cunoştinţelor.
Lucrările practice se desfăşoară individual sau în grup, într-un spaţiu şcolar specific
(atelier, lot şcolar), înzestrat cu mijloace şi echipamente tehnice.
Raportat la metoda exerciţiului, activitatea elevilor are în acest caz un grad sporit de
complexitate şi de independenţă.
Se recomandă: efectuarea unui instructaj (care să conţină şi prelucrarea normelor de
protecţie a muncii); organizarea riguroasă a muncii elevilor, prin indicarea sarcinilor şi a
responsabilităţilor; diversificarea modalităţilor de evaluare şi valorificare a rezultatelor (de exemplu,
prin organizarea de expoziţii cu produsele realizate).
LUCRARE PRACTICA
COMPETENTA C1: EXECUTA SCHITE DE RELEVEU

O2. Sa execute masuratori la lucrari de constructii existente cu instrumente
adecvate
- activitate pe perechi – timp de lucru 40 minute
Executati masuratori cu instrumente adecvate, in vederea realizarii schitei de

releveu reprezentand planul unei sali de clasa.
Pentru realizarea acestei activitati practice parcurgeti urmatoarele sarcini de lucru:

1 Alegeti si verificati instrumentele de masurare adecvate (ruleta, metrul)
2 Masurati lungimile peretilor folosind cele doua modalitati de citire a
dimensiunilor:
-A-cu lungimi cumulate
-B-cu lungimi partiale

35
Observatie: Pentru evitarea erorilor se recomanda citirea dimensiunilor

partiale, succesive la aceeasi pozitie a ruletei
3 Folositi metoda triunghiurilor nedeformabile pentru determinarea exacta a pozitiei peretilor
A-Masurarea incaperilor B-Masurarea incaperilor

dreptunghiulare poligonale
4 Masurati latimea si inaltimea golului de usa;

5 Masurati inaltimea parapetului;
6 Masurati latimea si inaltimea golurilor ferestrelor;
7 Masurati grosimea peretilor
In cazul peretilor fara goluri grosimea acestora se determina prin diferenta
dintre o cota care contine si grosimea peretelui si cotele partiale invecinate.
36
Criterii de evaluare:
Nr.crt. Masuratori intr-o sala de clasa Evaluator Data

1 Alegerea si verificarea instrumentelor adecvate
2 Masurarea lungimii peretilor
3 Masurarea latimii si inaltimii golului de usa
4 Masurarea inaltimii parapetului
5 Masurarea latimii si inaltimii golurilor ferestrelor
6 Masurarea grosimii peretilor
37
FISA DE LUCRU 1

O3: Sa efectueze calcule in urma masuratorilor in vederea executarii
releveelor
Nume elev:
Disciplina :
Timp de lucru: 15 minute
Pentru sala de clasa la care ati efectuat masuratori, determinati orientarea salii si
calculati suprafetele peretilor si suprafata salii de clasa.
Completati tabelul cu datele obtinute:
Nr. Calcule Rezultatul Evaluator Data

crt. calculului
1 Suprafaţa sălii de clasă (a pardoselii)
2 Suprafaţa peretelui - Nord
3 Suprafaţa peretelui – Sud
4 Suprafaţa peretelui – Est
5 Suprafaţa peretelui – Vest
Citiţi aceste observaţii înainte de a începe evaluarea:
- Citiţi cu atenţie fişa tehnologică de execuţie

- Dacă aveţi neclarităţi referitoare la fişa tehnologică, comunicaţi acest lucru evaluatorului
înainte de a începe rezolvarea sarcinii
- Înainte de începerea evaluării, asiguraţi-vă că dispuneţi de condiţiile de siguranţă,
echipamentul, materialele şi SDV-urile necesare rezolvării sarcinii
- Asiguraţi-vă că numele dvs., data şi numărul de înregistrare apar pe fişa pe care o veţi
înmâna evaluatorului
- Rezolvaţi toate etapele acestei fişe tehnologice
- Când aţi terminat, asiguraţi-vă că înmânaţi evaluatorului fişa rezolvată.
38
ACTIVITATI DE INVATARE
Nume elev:
Clasa:
Timp de lucru: 40 minute
TEST DE EVALUARE INITIALA
Subiectul I 21p.
Incercuiti litera corespunzatoare raspunsului corect:
1. Planurile unei constructii sunt:
a) sectiuni verticale;
b) vederi principale;
c) sectiuni orizontale;
d) detalii
2. Cotele golurilor de usi se scriu:

a) sub linia de cota;
b) deasupra liniei de cota;
c) sub forma de fractie pe linia de cota a golului;
d) in interiorul golului.
3. Cotele de nivel se indica:

a) in centimetri
b) in metri cu doua zecimale
c) in milimetri
d) in decimetri
4. Notatia p = 90 scrisa pe plan in dreptul ferestrei reprezinta:

a) lungimea golului de fereastra
b) inaltimea golului de fereastra
c) distanta de la pardoseala la golul de fereastra
d) distanta de la fereastra pana la tavan
5. Linia de cota se reprezinta cu:

a) linie continua mijlocie
b) linie continua subtire
c) linie intrerupta subtire
d) linie continua groasa
6. Scara de reprezentare 1:20 este o scara:

a) de marire
b) de micsorare
c) de marime naturala
7. Dimensiunea reala a unui element , de 5,20m, redusa la scara 1:20 este

a) 10,60 m
b) 2.60 m
c) 26 cm
d) 5,20 cm
Se acorda cate trei puncte pentru fiecare raspuns corect.
39
Subiectul II 15p.
In coloana A sunt indicate materiale de constructii, iar in coloana B sunt figurate reprezentarile
conventionale ale acestora. Aratati care sunt asocierile corecte dintre fiecare cifra din coloana A si
litera corespunzatoare din coloana B.
A B
Materiale de constructii Reprezentari conventionale
1. Umplutura
a.
2. Beton simplu
b.
3. Lemn in sectiune longitudinala

c.
4. Zidarie din piatra naturala
d.
5. Beton armat prefabricat (la scara mai mare

sau egala cu 1:50)
e.
Subiectul III 15p.

Raspundeti prin adevarat (A) sau fals (F) la urmatoarele enunturi:
1. Scarile de reprezentare utilizate in desenul tehnic sunt: scari de marire, scara de marime
naturala si scari de micsorare.
2. Un plan reprezentat la scara 1:100 este mai mare decat acelasi plan reprezentat la scara
1:50.
3. Linia de indicatie pentru cote se traseaza cu linie continua groasa.
4. Schita este un desen intocmit cu mana libera.
5. Indicatorul este un tabel care contine toate datele necesare identificarii desenului.
40
Subiectul IV 15p.
Completati spatiile libere din enunturile de mai jos:
1. Planul de situatie este un desen .............................................., dupa care se determina in
plan ................................. obiectelor la care se refera proiectul.
2. Linia de cota se traseaza paralel cu liniile de contur la distanta minima

de ......................... de acestea sau fata de o alta linie de cota.
3. Simbolul indica ......................................................pe planuri.
4. Cota reprezinta valoarea ............................. a unei dimensiuni (inscrisa pe desen).
Subiectul V 25p.
Calculati volumul de sapatura executata pentru fundatia unei cladiri simple, figurata in planul de
mai jos:
In figura urmatoare se prezinta planul fundatiei unei cladiri simple.

Calculati volumul de sapatura executata.
H = ...........................m, H = adancimea fundatiei

Vs = ...........................m3, V = volumul de sapatura
Se acorda din oficiu 10 puncte.

Timp de lucru: 40 minute.
41
EXERCITIUL 1
Tema lucrarii: ”RELEVEUL LOCUINTEI MELE”

Sa se intocmeasca la o scara convenabila releveul locuintei fiecarui elev.
Conţinutul releveului
Lucrarea trebuie sa cotina 3 planse reprezentate la scara, in format A 4 si anume:
-plan apartament sau planul unui nivel de casa;
-doua sectiuni (longitudinala si transversala) cu indicarea cotelor de nivel
principale.
Etape in realizarea releveului
Pentru realizarea releveului locuintei fiecarui elev, se va tine seama de o planificare a
lucrarii. Aceasta planificare include etapele principale de lucru, obiectivele fiecarei etape,
metodele de lucru si termenele de realizare.
Nr. Obiectivul etapei Actiunea derivata din Metode de Timp

crt. obiectiv lucru
1. Realizarea schitelor pentru - - desenarea cu mana - observare
planul apartamentului sau libera a planului locuintei - cercetare
planul unui nivel al casei - schitarea sectiunilor - studiu de caz 1
- cele doua sectiuni ale (transversala si - analiza Sapt.
locuintei (apartament/ casa) longitudinala) prin - reprezentare
constructie, in dreptul
apartamentului
2. Efectuarea masuratorilor in - se executa masuratori - activitate
vederea realizarii releveului si cu ajutorul instrumentelor practica 1
inscrierea dimensiunilor adecvate (ruleta, metrul) Sapt.
masurate pe schite
3 Reprezentarea la scara a - se reprezinta la o scara - activitate
schitelor de releveu intocmite convenabila pe format A4 practica 2
schitele de releveu Sapt.
4 Verificarea si evaluarea - se verifica modul de - autoevaluarea 1
lucrarilor (planselor) respectare a criteriilor de zi
evaluare
Timp de realizare: 4 saptamani.
42
Criterii de evaluare
Nr.crt. Releveu Evaluator Data

1. Reguli de reprezentare în plan a schiţei
2. Reguli de reprezentare în sectiune a schiţei
3. Punerea la scară a schiţei
4. Tipuri de linii
5. Cotare
6. Reprezentari conventionale
7. Acurateţe
EXERCITIUL 2
C 3: CORELEAZA DOCUMENTATIA PENTRU O CONSTRUCTIE EXISTENTA CU SITUATIA

REALA
In urma realizarii releveului de la exercitiul 1 verificati si comparati cele trei planse obtinute
cu documentatia existenta a locuintei.
43
FL 2
FISA DE LUCRU 2

Peretele prezentat in imaginea de mai jos urmeaza a fi tencuit.
1. Sa se calculeze:
a. suprafata peretelui;
b. suprafata golului de fereastra;
c. suprafata golului de usa;
d. suprafata de tencuiala necesara pentru finisajul peretelui.
2. Sa se stabileasca necesarul de resurse:

a. necesarul de materiale pentru tencuirea acestuia;
b. necesarul de forta de munca;
c. necesarul de ore functionare utilaj.
Se precizeaza ca articolul de lucrari din Indicatorul de Norme de Deviz „C" este:

„CF02A- Tencuieli interioare de 2 cm grosime, driscuite, executate manual, la pereti sau
stalpi pe suprafete plane, cu-mortar var ciment M25-T pe zidarie”
44
a) Materiale
Nr.crt. Denumire material U.M. Cantitate /m2 Cantitate necesara

1 Mortar M25-T mc 0,031
2 Apa mc 0,006
b) Manopera
Nr. crt. Manopera U.M. Cantitate /m2 Cantitate necesara

1 Zidar ore 1
2 Muncitor deservire constructii- ore 0,2
montaj
TOTAL ore 1,2
c) Utilaje
Nr.crt. Utilaje U.M. Cantitate/m2 Cantitate necesara

1 Utilaj de ridicat ore 0,002
2 Malaxor ore 0,005
45
FISA DE AUTOEVALUARE
COMPETENTA 2: ELABOREAZA ANTEMASURATORI PENTRU LUCRARI DE CONSTRUCTII
Nume, prenume:
Clasa:
Tema: Elaborarea antemasuratorii
Timp de lucru: 40 min.
Completati fisa de evaluare cu raspunsurile pe care le considerati corecte pentru

urmatoarele sarcinile de lucru :
I. Completati schema de mai jos cu cinci categorii de lucrari de constructii si definiti doua dintre ele.
25p
LUCRARI DE CONSTRUCTII
II. Scrieti definitia antemasuratorii. 10p
…………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………
46
III. Aratati care este semnificatia simbolului articolului de lucrare CF13A: 20p
……………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….
IV. Stabiliti care este ordinea corecta a etapelor parcurse in elaborarea antemasuratorii : 15p
- incadrarea lucrarilor din lista in normele orientative din colectia de norme (daca nu se
gaseste norma exacta corespunzatoare se intocmesc norme locale);
- calculul cantitatilor pentru fiecare articol de lucrare
- intocmirea unei liste complete de lucrari, cu ajutorul planselor de exectie din proiectul
tehnic;
V. Numiti cinci simboluri de Indicatoare de Norme de Deviz 10p.
………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
VI. Stabiliti valoarea de adevar a urmatoarelor enunturi, notand cu A – adevarat

sau cu F – fals 20p
a. Antemasuratoarea reprezinta piesa scrisa care sta la baza elaborarii

documentatiei economice.
b. Notiunea de “masuratoare” are aceeasi semnificatie cu antemasuratoarea.
Se acorda din oficiu 10 puncte

Elevii se vor autoevalua dupa rezolvarea prezentata de profesor.
47
EXERCITIUL 3
Activitatea poate fi realizata pe perechi de elevi – timp de lucru 40 min
Realizati cele doua sarcini de lucru:
I. Sa se calculeze suprafata totala gletuita pentru pereti si tavan la incaperea din figura de
mai jos. Inaltimea incaperii este de 3,00 m.
Completati fisa de lucru2:

FISA DE LUCRU 3
Suprafata calculata Mod de calcul

(mp)
Suprafata perete 1 (nord)
Suprafata perete 2 (est)
Suprafata perete 3 (sud)
Suprafata perete 4 (vest)
Suprafata tavanului
Suprafata totala gletuita
Sgletuita = ....................mp
48
II. La sala de clasa de la punctul 1 sa se intocmeasca antemasuratoarea pentru aplicarea

unei zugraveli simple si a unei vopsitorii (h=1,50 m) executate pe suprafata gletuita.
Incadrati lucrarile executate in articole de norme de deviz corespunzatore.

Completati fisa de lucru 4 ( pentru zugraveli)si fisa de lucru 5 ( pentru vopsitorii).
FISA DE LUCRU 4
ANTEMASURATOARE
Categoria de lucrari
Simbol articol de lucrare
Unitatea de masura
Calculul suprafetelor care se zugravesc

(mp)
Suprafata tavanului
Suprafata totala zugravita
Total articol (Cantitate ):.................. mp

Rotund:...................mp
49
FISA DE LUCRU 5
ANTEMASURATOARE
Categoria de lucrari
Simbol articol de lucrare
Unitatea de masura
Calculul suprafetelor care se vopsesc

(mp)
Suprafata totala vopsita
Total articol ( Cantitate ):.................... mp

Rotund:....................mp.
50
SOLUTIILE ACTIVITATILOR
REZOLVAREA
TESTULUI DE EVALUARE INITIALA
Subiectul I 21p.
1–c
2–c
3–b
4–c
5–b
6–b
7–c
Subiectul II 15p.
1–e
2–a
3–d
4–b
5–c
Subiectul III 15p.
1. A
2. F
3. F
4. A
5. A
Subiectul IV 15p.
1. de ansamblu; pozitia
2. 7mm
3. cota de nivel
4. numerica
Subiectul V
H = - 0,40m – ( - 1,50m) = +1,10 m ( adancimea fundatiei )
Vs = ( 5,30 x 0,65 x 1,10) x 2 + ( 3,50 x 0,65 x 1,10 ) x 2 = 12,584 m3 ( volumul de sapatura )
Verificare prin alta metoda de calcul a volumului de sapatura:
V▄mare – V▄mic = 5,30 x 4,80 x 1,10 – 3,50 x 4,00 x 1,1 = 27,984 – 15,40 = 12,584 m3
51
\REZOLVAREA FISEI DE LUCRU 2
1. Calculul suprafetei tencuite:
a. Suprafata peretelui : Sperete = 5,00 x 3,00 = 15,00mp

b. Suprafata golului de fereastra: S gol fereastra = 1,50 x 1,50= 2,25mp
c. Suprafata golului de usa: S gol usa = 1,00 x 2,10= 2,10mp
d. Suprafata tencuita: Stencuita =Sperete – (S gol fereastra+ S gol usa)=10,65 mp-
2. „CF02A- Tencuieli interioare de 2 cm grosime, driscuite, executate manual, la pereti sau

stalpi pe suprafete plane, cu-mortar var ciment M25-T pe zidarie”
Se masoara la metru patrat.
a) Materiale
Nr.crt. Denumire material U.M. Cantitate /m2 Cantitate necesara

(mc)
1 Mortar M25-T mc 0,031 10,65x0,031=0,33015
2 Apa mc 0,006 10,65x0,006=0,0639
b) Manopera
Nr. crt. Manopera U.M. Cantitate /m2 Cantitate necesara

(ore)
1 Zidar ore 1 10,65
2 Muncitor deservire constructii- ore 0,2 10,65x0,2=2,13
montaj
TOTAL ore 1,2 12,78
c) Utilaje
Nr.crt. Utilaje U.M. Cantitate/m2 Cantitate necesara

(ore)
1 Utilaj de ridicat ore 0,002 10,65x0,002=0,0213
2 Malaxor ore 0,005 10,65x0,005=0,05325
52
REZOLVAREA FISEI DE AUTOEVALUARE
I. 25 p
- Lucrari de terasamente – totalitatea lucrarilor de pamant care constau din: saparea,
incarcarea in mijlocul de transport, descarcarea, imprastierea, nivelarea,
compactarea pamantului si finisarea suprafetelor.
- Lucrari de zidarie – lucrari de constructie alcatuite din materiale (caramizi, blocuri mici
prefabricate, piatra naturala etc.), care sunt asezate in zid respectand anumite
prescriptii tehnice si sunt legate cu mortar, prin a carui intarire se obtine un
element rezistent care se comporta ca un tot unitary monolit, ca si cum zidul ar
fi dintr-un singur material.
- Lucrari de betoane
- Lucrari de izolatii
- Lucrari de finisaje
- zugraveli, vopsitorii, tapete
- pardoseli
- placaje
- tencuieli
- tamplarie
II. 10p
Antemasuratoarea reprezinta piesa scrisa din documentatia economica, prin intermediul
careia se determina cantitatile de lucrari, incadrate in articole de deviz, ce urmeaza a fi executate
pentru realizarea unei constructii.
III. 20p
C = Grupa de lucrari: constructii
F = Capitolul de lucrare: tencuieli
13 = Numarul de articol din cadrul capitolului
A = Varianta de lucrare
IV. 15p
2 - incadrarea lucrarilor din lista in normele orientative din colectia de norme (daca nu se
gaseste norma exacta corespunzatoare se intocmesc norme locale);
3 - calculul cantitatilor pentru fiecare articol de lucrare
1 - intocmirea unei liste complete de lucrari, cu ajutorul planselor de exectie din proiectul
tehnic;
53
V. 10p
C – Indicator de norme pentru lucrari de constructii administrative,social-culturale,
rezidentiale si industriale
Ts – Indicator de norme de deviz pentru lucrari de terasamente
I – Indicator de norme de deviz pentru instalatii de incalziri centrale si gaze
P – Indicator de norme de deviz pentru lucrari de constructii pentru poduri
S– Indicator de norme de deviz pentru instalatii sanitare
E – Indicator de norme de deviz pentru instalatii electrice
D – Indicator de norme de deviz pentru lucrari de drumuri
VI. 20p
a. A
b. F
Se acorda din oficiu 10 puncte
54
REZOLVAREA EXERCITIULUI 3
I.
FISA DE LUCRU 3
Suprafata Mod de calcul

calculata (mp)
Suprafata perete 1 (nord) 12,00 Sperete gletuit1 = Sperete- S gol fereastra =
(5,00x3,00)mp-(2,00x1,50)mp=12,00mp
Suprafata perete 2 (est) 10,50 Sperete gletuit2 = (3,50x3,00)mp = 10,50mp
Suprafata perete 3 (sud) 12,90 Sperete gletuit3 = Sperete- S gol usa =

(5,00x3,00)mp-(1,00x2,10)mp=12,90mp
Suprafata perete 4 (vest) 10,50 Sperete gletuit4 = (3,50x3,00)mp =10,50mp
Suprafata tavanului 17,50 Stavan = (5,00x3,50)mp = 17,50mp
Suprafata totala 63,40
II.
FISA DE LUCRU 4
ANTEMASURATOARE
Vopsitorii si zugraveli
CN35B: Zugraveli simple executate la interior, la pereti si tavane cu doua straturi de

zugraveala in culori de apa, cu adaos de coloranti si grasimi, pe suprafete driscuite
sau geluite
Se masoara la metru patrat
Calculul suprafetelor care se zugravesc

calculata (mp)
Suprafata perete 1 (nord) 5,70 Sperete zugravit = Sperete - S portiune gol fereastra=
(5,00x1,50)mp-(2,00x0,90)mp=5,70mp
Suprafata perete 2 (est) 5,25 Sperete zugravit = (3,50x1,50)mp=5,25mp
Suprafata perete 3 (sud) 6,90 Sperete zugravit = Sperete - S portiune gol usa=
(5,00x1,50)mp-(1,00x0,60)mp=6,90mp
Suprafata perete 4 (vest) 5,25 Sperete zugravit = (3,50x1,50)mp=5,25mp
Suprafata tavanului 17,50 Stavan=(5,00x3,50)mp=17,50mp
55
Suprafata totala zugravita 40,60
Total articol (cantitate): 40,60 mp

Rotund:41mp
FISA DE LUCRU 5
ANTEMASURATOARE
Vopsitorii si zgraveli
CN05A: Vopsitorii interioare cu vopsele lavabile acrilice aplicate pe suport de glet de ipsos
Se masoara la metru patrat
Calculul suprafetelor care se vopsesc

calculata (mp)
Suprafata perete vopsit 1 6,30 Sperete vopsit = Sperete - S portiune gol fereastra=
(nord) (5,00x1,50)mp-(2,00x0,60)mp=6,30mp
Suprafata perete vopsit 2 5,25 Sperete vopsit = (3,50x1,50)mp=5,25mp
(est)
Suprafata perete vopsit 3 6,00 Sperete vopsit = Sperete - S portiune gol usa=
(sud) (5,00x1,50)mp-(1,00x1,50)mp=6,00mp
Suprafata perete vopsit 4 5,25 Sperete vopsit = (3,50x1,50)mp=5,25mp
(vest)
Suprafata totala vopsita 22.80
Total articol (cantitate): 22,80 mp

Rotund: 23mp
56
BIBLIOGRAFIE
1. Florea V., Prundeanu D., Margineanu R., (1982), Desen de constructii si instalatii, Manual
pentru licee industriale cu profil de constructii, clasa a X-a, Editura Didactica si
Pedagogica Bucuresti;
2. Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, Purnus Augustin, Ene Nicolae, Pintica
George, (1998), Elaborarea documentatiei economice in constructii, Editura Conspress,
Bucuresti;
3. C.O.C.C., Indicator de norme de deviz pentru lucrari de constructii administrative, social-
culturale, rezidentiale si industriale, vol. I – IV, editia 1981 revizuita si completata la nivelul
anului 2007 Bucuresti;
4. Sarbu V, (1995), Desen tehnic de constructii. Manual pentru clasa a IX-a, licee industriale
si anul I scoli profesionale cu profil constructii, Editura Didactica si Pedagogica R.A.,
Bucuresti;
5. Prundeanu D., Margineanu R., Sarbu V., (1994), Desen tehnic de constructii. Manual
pentru clasa a X-a si a XI-a, licee industriale cu profil de constructii si scoli profesionale,
Editura Didactica si Pedagogica R.A., Bucuresti;
6. Dumbrava D., Gligan A., Moldovan C., s.a. (1994), Economia si organizarea productiei in
constructii-montaj. Manuale pentru licee industriale, clasa a XII-a si scoli profesionale,
anul III, Editura Didactica si Pedagogica R.A., Bucuresti;
7. Pestisanu C., (1979), Constructii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti;
8. Davidescu I., Rosoga C., (1994), Tehnologia lucrarilor de constructii. Manual pentru licee
industriale cu profil de constructii, clasa a IX-a si a X-a, scoli profesionale, Editura
Didactica si Pedagogica R.A., Bucuresti;
9. Rosoga C., Utilajul si tehnologia lucrarilor de finisaje. Manual pentru clasele a IX-a si a X-
a licee industriale cu profil de constructii si scoli profesionale, Editura Didactica si
Pedagogica R.A., Bucuresti;
57

Masuratori in Constructii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Masuratori in Constructii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modulul: MASURATORI IN CONSTRUCTII

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

Proiectul Phare TVET RO 2005/017-553.04.01.02.04.01.03

CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI

Calificarea profesională: Tehnician in constructii si lucrari publice

Modulul: MASURATORI IN CONSTRUCTII

Acest auxiliar curricular este destinat profesorilor care desfăşoara activităţi

Scopul modulului Masuratori in constructii este acela de a oferi elevilor noţiuni de

în parcurgerea modulului Masuratori in constructii

UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ TEHNICE SPECIALIZATE:

Pentru atingerea competenţelor prevăzute în standard vă sugerăm să vă propuneţi obiective

C 1 : EXECUTA SCHITE DE RELEVEU

C 2 : ELABOREAZA ANTEMASURATORI PENTRU LUCRARI DE CONSTRUCTII

C 3: CORELEAZA DOCUMENTATIA PENTRU O CONSTRUCTIE EXISTENTA CU SITUATIA

INFORMATII PENTRU PROFESORI

În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţina seama de următoarele

- elevii au stiluri diferite de învăţare

- elevii participă cu cunoştinţele lor, dobândite anterior, la procesul de învăţare

Instruirea teoretica se va realiza in cabinete si laboratoare tehnologice cu o buna dotare

MATERIALE DE REFERINTA PENTRU PROFESORI

Aceasta secţiune, pentru modulul Masuratori in constructii conţine exemple de:

 fise de curs (conspect)

Fisele de curs si fisele de lucru sunt utile pentru:

FISA DE CURS (CONSPECT) 1

COMPETENTA C1 : EXECUTA SCHITE DE RELEVEU

MASURATORI LA LUCRARI DE CONSTRUCTII EXISTENTE CU INSTRUMENTE

Masurarea se efectueaza cu ruleta sau metrul.

Masuratorile se executa in vederea realizarii releveului unei cladiri sau a unui

tuturor dimensiunilor in planul orizontal al obiectului respectiv:

Pentru evitarea erorilor de masurare, se recomanda ca dimensiunile partiale sa fie citite

Masurarea incaperilor Masurarea incaperilor

Pentru determinarea principalelor sectiuni cat si a fatadelor cladirilor sunt

necesare masuratori in inaltime:

FISA DE CURS (CONSPECT) 2

COMPETENTA C1 : EXECUTA SCHITE DE RELEVEU

Deci, releveul se intocmeste in urmatoarele situatii:

Elaborarea releveului cuprinde urmatoarele etape:

2. Masurarea tuturor dimensiunilor importante, respectiv: lungimea peretilor, latimea,

In raport cu dimensiunile din plan se schiteaza fatadele si sectiunile caracteristice care se

Pentru determinarea amplasamentului in teren al unei constructii existente se aplica

Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de

Evaluarea este iniţială, Este nevoie de

Intr-o astfel de activitate trebuie respectate câteva norme:

 munca profesorului să se concentreze asupra asigurării mijloacelor de informare a

2. Etape în aplicarea metodei proiectului

Modul: MASURATORI IN CONSTRUCTII

Competente Activitate de invatare Data Verificat

Masuratori la lucrari de constructii existente cu

Calcule in urma masuratorilor, in vederea cotarii

Reprezentarea la scara a schitelor de releveu:

Competenta 2 Surse de documentare specifice

ELABOREAZA Defalcarea lucrarilor de constructii pe categorii

Centralizarea datelor pentru o lucrare de

Competenta 3 Identificarea si interpretarea surselor de

Reprezentarea de noi schite de releveu pentru

Fişele de rezumat ale modulului „ Masuratori in constructii” ofera cadrelor didactice şi

FISA REZUMAT DE ACTIVITATE

Competenta Activitatea de invatare Obiectivul de invatare Finalizat

C1 : Masuratori la lucrari de Aceasta activitate va Data la care

 Ce anume din subiectul activitatii li s-a parut a constitui o provocare

 Ce mai trebuie sa invete referitor la subiectul activitatii.

 Ideile elevilor referitoare la felul in care ar trebui sa-si urmareasca

 Comentarii pozitive referitoare la ariile in care elevul a avut rezultate

Numele elevului_____________________________ Clasa _